7/28/2019 Mat Restaurative Pe Baza de Rasini-curs 7

1/6

Mat restaurative pe baza de rasini

-primele mat plastice de uz stomatologic se datoresc cauciuc vulcanizat

Mai apoi au aparut compusii macro-moleculari, sinteticii si nu obtinuti prin modif celornaturali

In 1937 a fost introdus in stomatologie polimetacrilat de metil(PMMA)

Comparat cu tesuturile dure dentare PMMA prezinta valori dif ale urmat prop:duritate,

rezistenta la compresiune,abraziune si dilatare termica

La acestea se adauga contractia de polimerizare si absorbtia de apa

Au aparut mai apoi noi tipuri de monomeri si polimeri dintre care s-au impus ca baza-

rasinile epoxidice si poliuretanii

Rasinile epoxidice-au constit pct de plecare pt obt polimerilor adezivi actuali

Intre 1958-1962 in incercarea de a gasi o posibilit pt utilize rasinilor epoxidice ca mat deobturatie s-au elaborate dimetacrilati aromatici-componentii principali ai rasinilor

diacrilice actuale

Poliuretanii au stat la baza dimetacrilatilor alifatici si uretan-diametacrilatilor utilize

alaturi de cei aromatici ca monomeri de baza

Aceste mat pe baza de dimetacrilati pot fi incarcate cu particule anorganice,legaturadintre faza organica si faza anorganica fiind asig de un agent de cuplare(silan

hidrolizabil)

Rasinile acrilice(RA)

Pulbere Lichid

Polimer(PMMA) Monomer(MMA)

Initiator Inhibitor

Pigmenti Accelerator

Coloranti Plastifianti

Opacifanti Agenti de reticulare

Plastifianti Idem

Din istoric dezv lor se constata ca s-au utiliz ca mat de reconstit doar la dintii frontaliunde din consid fizionomice nu a putut fi utiliz amalagam

Desi sint mai putin solubili si mai fragile decat cimeturile silicat nu au putut inlocuiaceste materiale

7/28/2019 Mat Restaurative Pe Baza de Rasini-curs 7

2/6

Compozitie

RA autopolimerizabile se prezinta in system pulbere-lichidConstit de baza al pulberii- PMMA

Constit de baza al lichidului monomer

In tabel 1 sint prezentati constit pulberi si lichid ,compozitia rasinilor de reconstit este

identica cu cea a rasinilor acrilice protetice,diferentele limit la pigmenti si la dimens

particulelor de pulbere utilizParticulele de PMMA sint < la RA de reconstit , iar effect este scurtarea timp de

polimerizare

La dimensiuni bine calculate ale particulelor pulberea poate fi umectata de o cantit mai

mica de lichid ceea ce det reducerea contractiei de polimerizare

Finetea si stabilit cromatica a RA este imbunat prin utiliz unor acceleratori

RA- nu adera la tesuturile dure dentare

Legatura smalt-rasina se realiz printr-un gravaj acid al smalt care permite retentia(retinerea) mecanica a RA,prin penetrarea monomer acrilic in rugozitatile smalt gravat

In compozitia RA-rap pulbere/lichid este de 3/1

Polimeriz monomer este initiate de radicalii liberi formati prin descompunerea unui asa-

numit initiator de polimeriz-cel mai utilize-peroxid de benzoil

Formarea radicalilor este rapida astfel ca monomer polimeriz in cateva minute

Reactia de polimeriz este inhibata de O2 si de saliva si favoriz de temp

Tehn de lucru

-inserarea RA in cavitate se face prin 2 tehnici:

1)-tehnica in masa. Cind se amesteca pulberea cu lichid ,iar pasta obtinuta se introduce incavitate

2)-tehnica pensularii.Pensula imbibata cu lichid se introduce in pulbere,dupa care se

pensuleaza cavit cu aceasta compozitie

Manevra se executa pina la umplerea cavitatii

Prop

1)-fizice-coeficient de dilatare termica-este de = ori mai mare decat el al tesuturilor duredentare

-contractia de polimerizare-de circa 5% la tehnica in masa si de 0,1-0,3% la

tehnica pensularii

7/28/2019 Mat Restaurative Pe Baza de Rasini-curs 7

3/6

2)-mecanice-rezistenta la compresiune-care este mult < decat cea a struct dentare

3)-biologice-monomer produce iritatii pulpare ,motiv pt care este necesara aplic unui mat

de protectie pulpo-dentinara care sa protejeze pulpa totodata si de caldura degajata intimpul polimerizarii

O comparat intre prop RA si a RDC se vede in tabel 2

Propietate RA RDC

Timp de polimeriz(min) 4 3-5

Contractie de polimeriz(%) 5,2 1,0-1,7

Coeficient de dilatare

termica(10 -6%)

92 20-34

Conductivitate termica 10-

3%/cm

0,57 1,1-1,7

Absorbtie apa 24 ore

(mg/cm2)

0,8 0,2-0,4

Absorbtie apa(14 zile) 2 0,3-0,7Solubilit in apa la 14 zile

(mg/cm2)

0,22 0,01-0,06

Modul deelasticitate[MN/m2]

2420 7000-16000

Rezistenta lacompresiune[MN/m2]

83 210-290

Rezistenta latorsiune[MN/m2]

21 35-55

Rezistenta la forfecare 42 48-79

Rezistenta 0,64 0,66-0,83

Rasinile diacrilice

-au aparut ca o necessitate a modif prop in sensul: val mai ridicate ale prop mecanice,coeficient de dilatare termica mai scazuta,contractie de polimeriz mai mica,rezistenta mai

mare la abraziune

Au aparut asa-numitele rasini diacrilice nesarjate-care contin numai faza organica si RD

sarjate(compozite)-fiind constit dintr-o faza organica (continua) , faza

anorganica( discontinua) si agenti de cuplare silanici

Umplutura anorganica dupa tratarea cu un agent de cuplare este uniform dispersata infaza organica

Aceasta contine:- monomeri cu 2 grupari functionale(metacrilice) care prin polimerizare

formeaza o retea tridimensionala in care este inglobata umplutura anorganica

Polimerizarea este asig de radicalii liberi furnizati de system de initiere

7/28/2019 Mat Restaurative Pe Baza de Rasini-curs 7

4/6

Dupa intarire compozit este alcatuit dintr-o faza continua(matricea de polimer reticular)

in care se gaseste faza discontinua(particulele de umplutura) care sint legate intre ele prin

agenti de cuplare(silani hidrolizabili)

Indicatii(Recomandari)

-initial s-a utilize pt reconstit fizionomice,apoi au aparut noi clase de compozite cu urmat

utiliz:-RCoronare ale grup frontal

R C ale grup lateralSigilari ,santuri si fosete

Fixarea puntilor adezive,fatete V din ceramica si compozit

Confect fatetelor V si incrustatiilor

Refacerea compon fizionomice a protezelorRefacerea bonturilor

Obturatii provizorii

Imobilizari adezive

Observatie

-Compozitia RD este strict legata de domeniul de utiliz clinic ,iar proportia constit

acestora variaza in f-tie de prop impuse

Evolutia dinamica a acestui tip de mat a determ calsif lor dupa urat criterii

Dupa compozitie

-nesarjate

-sarjate

Dupa metoda de polimerizare

-autopolimerizabile(polimeriz la rece)-fotopolimerizabile cu lumina UV

-fotopolimerizabile cu lumina vizibila incoerenta sau coerenta(laser)

Dupa tipul matricei organice

-pe baza de BIS-GMA(BIS- bifenol(2,2 difenil propan)

GMA-glicidil metacrilatMA-acid metacrilat

-pe baza de uretandimetacrilati-mixte

Clasif RDC clasice ( cu macroumplutura)

7/28/2019 Mat Restaurative Pe Baza de Rasini-curs 7

5/6

RDC cu micorumplutura

/

OMOGENE ETEROGENE/ / /

Polimerizab Polimerizab in Condensate

si macinate sfere

-RDC HIBRIDE

Structura si compozitie

-este det de cele 3 elem constit :-faza organica

-faza anorganica-agentii de cuplare

Faza organica

-este compusa din monomerii de baza ,monomerii de dilutie,system de initiere,diferiti

aditiviCerintele impuse unui monomer din compoz materialelor de restaurare definitiva a

coroanelor sint:- biocompatibility

-prop fizice aseman struct dentare dure-stabilitate chimica in mediul bucal

-stabilitate cromatica

-stabilitate in timpul depozitarii-sa fie indoor si insipid

Aceste cerinte sint indeplin numai de compusii dimetacrilati cu masa moleculara crescuta

Monomerii de baza-sint compusi dimetacrilati cu masa moleculara mare,contractie lapolimeriz mica si capacit mica de umectare a tesuturilor dure dentare

Monomerii de dilutie-au masa moleculara mica si vascozitatea mica,ei sint introdusi infaza organica pt a dilua monomerii de baza cu vascozitate crescuta

Grupele polimerizabile metacrilice si acrilice permit particip monomerilor de dilutie la

reactia de polimeriz ,deci la form matricei organice a polimer

Sistemele de initiere ale reactiei de polimeriz sint reprez de subst care pun in libertate

radicalii liberi si in f-tie de mecanism de initiere se deoseb :

-reactii de polimerizare

-termopolimerizare-autopolimerizare

-fotopolimerizare

7/28/2019 Mat Restaurative Pe Baza de Rasini-curs 7

6/6

In tehnicile directe(de cabinet) se folosesc autopolimerizarea(sistem de initiere chimic)

si fotopolimerizarea

RD- cu initiere chimica contin un sistem bicomponent de initiere format din initiatori(de

obicei peroxid organic) sau derivati ai acid sulfinic si acceleratori(amina tertiara

aromatica)

Aditivi

-sint compusi chimici cu dif functii:-inhibitori de polimerizare,stabilizatori UV,coloranti,

pigmenti si fotoindicatori si impuritati

-nu depasesc 0,5% din faza organica dar ating anumite prop de utilizare

Faza anorganica

-s-a utilize de-a lungul timp numeroase tipuri de umpluturi

-cele mai frecevnte sint: cuart cristalin,silicea coloidala, aluminosilicati, borosilicati,flururi,oxizi

-agentii de cuplare sint de obicei silanii

Prop comparative ale unor mat pt reconstit in zona frontala

Material/Prop Cimenturi

silicat

RA RD cu

macroumplut

RD cu

microumplutura

Iritatie pulpara Da Da Da Da

Elib de ioni defluor

Da Nu Da Da

Rezistenta lalichide

-la compresiune

-la tractiune

Slaba200

15

Buna70

30

Buna170-260

35-55

-250

30

Coeficient de

dilatare termica

8 81 20-35 50-77

Conductivitate

termica

Fizionomie

-initial

-in timp

2,2-2,5

excellent

pigmentarea

Sub 1,25

Excellent

Colorareamarginala

Sub 6,25

Excellent

Posibil coloraresi asperizarea

supraf

Slaba

Excellent

Nu seasperizeaza

supraf

Modif dimens

in timpul prizei

Contractie

usoara

Contractie

puternica

Contractie