Manualul Copii Informatica Clasa II

8/12/2019 Manualul Copii Informatica Clasa II

http://slidepdf.com/reader/full/manualul-copii-informatica-clasa-ii 1/161



Manual de clasa a 2-a

pentru şcolile cu predarea în limba română

Recomandat de Ministerul Învăţământului şi Ş inţei,Tineretului şi Sportului al Ucrainei

ЛьвівВидавництво «Світ»

2012

T R E P T E S P R E

IN F O R M AT IC Ă



© Ломаковська Г. В., Проценко Г. О.,

Ривкінд Й. Я., Рівкінд Ф. М. , 2012© Видавничий дім «Освіта», 2012© Товарницький М.В., переклад румунською мовою, 2012ISBN 978-617-656-135-4 (укр.)

Сходинки до інформатики : підруч. для 2 кл. загальноосвіт. навч.закл. з навчанням румунською мовою / Г. В. Ломаковська, Г. О. Проценко,Й. Я. Ривкінд, Ф. М. Рівкінд ; пер. М.В. Товарницький.—Львів : Світ, 2012.— 160 с. : іл.

ISBN 978-966-603-789-6

УДК 004(075.2) =811.135.1ББК 32.970я71=81.47

УДК 004(075.2)=811.135.1ББК 32.970я71=81.47 С92

Рекомендовано Міністерством освіти і науки,молоді та спорту України

(наказ МОНмолодьспорту України від 07.02.2012 р. № 118 )

ВИДАНО ЗА РАХУНОК ДЕРЖАВНИХ КОШТІВ. ПРОДАЖ ЗАБОРОНЕНО

Експертизу здійснювавІнститут педагогіки Національної академії педагогічних наук України

Ілюстрації художників В. І. Анікіна, Н. В. Анікіної

Перекладено за виданням: Сходинки до інформатики : підруч. для 2 кл. загальноосвіт. навч.

закладів / Г. В. Ломаковська, Г. О. Проценко, Й. Я. Ривкінд, Ф. М. Рівкінд. — К. :Видавничий дім «Освіта», 2012.

Авторський колектив:Г. В. Ломаковська, Г. О. Проценко, Й. Я. Ривкінд, Ф. М. Рівкінд

ISBN 978-966-603-789-6 (рум.)

С92



CUPRINS

Capitolul 1.CALCULATOARELE I APLICAREA LOR . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Capitolul 2. PRINCIPALELE PĂRŢI COMPONENTEALE CALCULATORULUI. DEPRINDERI INIŢIALE. . . . . . . . . . 23

Capitolul 3.NOŢIUNI DE COMUNICARE, INFORMAŢIE I PROCESE IN-

FORMAŢIONALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Capitolul 4.ALGORITMI I EXECUTORI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

Capitolul 5.

OBIECTE. REDACTORUL GRAFIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

Capitolul 6.ASISTAREA COMPUTERIZATĂ ÎN STUDIEREA DISCIPLINEL

COLARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

3



Dragă prietene!

În această carte te vei întâlni cu fetiţa Anişoara, extrateres-

trul Elzic, piticul Ştietot şi cu alţi eroi. Împreuna cu ei tu veiporni într-o călătorie interesantă în ţara Informatică. Vei a adin ce este compus şi unde se utilizează computatorul, ce esteinformaţia şi procesele informaţionale, algoritmii. O să faceţicunoştinţă cu istoria creării dispozitivelor de calcul, te vei în-

văţa a lucra cu tastatura şi mouse-ul, să desenezi, să execuţicalcule şi multe altele.

Îţi dorim succese!



Dragă prietene! Te vei învăţa a lucra cu computatorul în clasa

de computatoare. Dar înainte de a te a eza la computator trebu-

ie de ţinut minte regulile lucrului securizat, a conduitei în clasa decomputatoare:

• Nu începe a lucra la computator fără avizul învăţătorului.

•ezi corect: ira spinării dreaptă, coatele – pe

masă, picioarele – pe podea.

• Urmăre te ca distanţa de la ochi până la ecranulmonitorului să e nu mai mică de 50 cm.

• În mpul lucrului cu computatorul mâinile trebuiesă e curate i uscate.

•Nu te a nge de ecranul monitorului.

• Nu pune nimic pe tastatură.

• Nu te a nge de panelul din spate a monitorului ia unităţii centrale. Nu a nge cablurile – aceasta-ipericulos.

În mpul lecţiei ai voie să lucrezi la computator nu mai mult de 15minute.

După aceasta vă sfătuim să efectuaţi următoarele exerciţii:1.1. Ia poziţia de drept. Ridică mâinile în sus i te avântă în sus de două ori.

ÎN CLASA DE CALCULATOAR

6



2. Du mâinile la spate i le îmbină în „lacăt”. Înclină capul înainte, iar umerii trage-i înapoi. Repetă de 4 ori.

3. Pune mâinile în olduri. Întoarce capulspre dreapta, uită-te la cotul mâinii drep -

te, întoarce capul spre stânga, uită-te lacotul mâinii stângi, revină în poziţia iniţia-lă. Repetă de 4 ori.

4. Închide ochii, strânge tare pleoapele, des -

chide ochii. Repetă de 5 ori.

5. În nde mâinile înainte, uită-te la vârfuriledegetelor. Fără a ridica capul i urmărindcu ochii mâinile, ridică mâinile în sus (in-spiră), lasă mâinile în jos (expiră). Repetă de 4 ori.

6. Uită-te drept înaintea ta 2–3 secunde, trece privirea la vârful na -

sului în decursul a 3–5 secunde. Repetă de 6 ori.

Lucrăm la calculator

Te va ajuta să a i cum trebuie să te comporţi lucrândla calculator următorul diapozi v– lm computerizatinteresant.

Pentru a avea acces la ecare diapozi v ce urmeazătrebuie de apăsat pe tastatură pe cea mai lunga tastă, care se nu -

me te Spaţiu.

ÎNTREBĂRI I ÎNSĂRCINARI

Nu se poatea nge ecranul !

Pentru aceasta estearătătorul.

7



1. Examinează cu atenţie perechile de guri.Explică ce s-a întâmplat cu Elzic i de ce.

8



7. Examinează gura.Oare folose te corect Elzic calculatorul?Explică răspunsul tău.

8. Pentru ce ne trebuie calculatoarele? Odată la lecţia elevilor din clasa a doua a

venit un elev nou – Dece. El pentru pri-ma dată a nimerit în clasa de calculatoa -

re i nu a deloc cum să se comporte cucalculatorul.

Ajută-i lui Dece – poveste te-i despre re-gulile comportării securizate în clasa de calculatoare.

9. Explică care pot consecinţele nerespectării regulilor securită-

ţii muncii în clasa de calculatoare. Pentru cei isteţi

Cite te propoziţiile, u lizând cifrul dat.

9



Elzic – băiat bizar cu ochi mari alba tri a venit în zbor pePământ de pe Planeta Auriţilor solari. Primul om cu care el a fă-

cut cuno nţă a fost fe ţa Ani oara. Auzind pentru prima oarăde la Ani oara despre calculator Elzic a manifestat un mare in-

teres faţă de el. – Ce bine, – a zis Ani oara, că am un asemenea prieten ne-

obi nuit. Eu îţi voi poves totul despre calculator, iar tu mie –despre planeta ta.

CE POATE CALCULATORUL

10



Pentru a-i povesti lui Elzic cum pe planeta Pământ se utilizeazăcomputatorul Anişoara şi prietenul ei Piticul deştept l-au călăuzit

într-o excursie.Prietenii au intrat în cel mai apropiat magazin universal şi aucumpărat bomboane. Acolo lângă fiecare casierie este instalat uncalculator. Anişoara i-a explicat că un dispozitiv special citeşte codulmărfii şi-l transmite în calculator. Acesta determină preţul mărfii şi îladună la costul cumpărăturii.

Piticul deştept i-a dus pe prieteni în studioul de cinema. Aici ei au

aflat că calculatorul ajută să creeze filme şi filme cu desene animate.Calculatoarele sunt folosite la producerea efectelor speciale, a muzicii,a desenelor eroilor din filmele cu desene animate şi a multor altorlucruri.

11



Lucrătorii studioului cinematograficfolosesc calculatoarele de asemeneapentru elaborarea costumelor şi

modelarea coafurilor personajelor. LuiElzic aceasta i-a plăcut cel mai mult. Elchiar a hotărât să încerce să-şi aleagă uncostum nou.

Alături de studioul cinematografic – casa vânzării în prealabil a biletelorpentru transportul feroviar şi aerian. Aici

calculatorul păstrează datele despre toate rutele, existenţa locurilorlibere, preţul biletelor, ajută la alegerea rutei optimale. – Multe calculatoare ale planetei noastre sunt unite între ele în

reţele de calculatoare, – i-a povestit Anişoara lui Elzic. – De aceea oamenii pot lua cunoştinţă de informaţia care este

amplasată pe diferite calculatoare, să o transmită de pe un calculatorpe altul. De exemplu, pentru a comanda şi a plăti biletul la tren, nu

este obligatoriu de-a veni, ca mai înainte, la casele transportuluiferoviar. Aceasta se poate face cu calculatorul personal, utilizândreţeaua globală de calculatoare.

Cea mai mare reţea de calculatoare uneşte foarte multecomputatoare, carte sunt repartizate în diferite colţuri alePământului. Se numeşte această reţea de calculatoare – Internet.

Tata Anişoarei lucrează într-un institut de proiectări. Copiii i-au

făcut o vizită la serviciu şi au aflat că calculatorul ajută savanţilor şiinginerilor să efectueze diverse calcule,să rezolve probleme complicate.

– Inginerii utilizează computatoarelepentru proiectarea clădirilor noi;podurilor, – a explicat tata Anişoarei. – Eleajută la construirea rachetelor cosmice,avioanelor şi a diverselor dispozitivecomplexe.

12



La lecţiile de ştiinţe ale naturii calculatorul ne ajută să vedemlocurile ţării noastre şi ale altor ţări din lume, să ascultăm povestiriinteresante despre ele.

– Haideţi să vizităm biblioteca şcolară – a propus Anişoara. – Acolotot este calculator. Anume el păstrează informaţia despre cărţi- lecare sunt în bibliotecă, pe care rafturi ele se află, cui şi ce cărţi le-aufost date şi în ce termeni ele trebuie întoarse. El de asemenea ne vaajuta să găsim cartea necesară.

– Toate computatoarele şcolii sunt unite în reţeaua de calculatoare,a comunicat Anişoara, – şi au acces la reţeaua mondială Internet. De

aceea profesorii şi elevii pot să facă schimb de informaţii, să cauteinformaţia necesară în alte computatoare atât a şcolii, cât şi printoată lumea.

14



LUCRĂM LA CALCULATOR

Te invităm într-o călătorie computerizată interesantă.

Vei fi în diverse locuri unde se utilizează calculatorul.Pentru vizualizarea diapozitivelor apasă tasta Spaţiu

– cea mai lungă tastă a tastaturii. De asemenea te poţifolosi de tastele cu săgeţi:

— spre diapozitivul următor; — spre diapozitivul anterior.

Întrebări şi însărcinări 1. Răspunde la întrebarea: „Se poate oare achiziţiona

jucăria dorită fără a ieşi din casă?”2. Separă cuvintele şi citeşte.

Calculatoareleajutăoamenilorde diferiteprofesiiînlucru.3. Află de la părinţii tăi cum calculatorul îi ajută în lucru.

15



4. Examinează figurile şi gândeşte-te în ce mod oameniiacestor profesii pot aplica computatorul.

Pentru cei isteţi

Îmbină literele i alcătuie te cuvântul.Datorită acestei, celei mai mari reţele de calculatoare, sunt unite

calculatoarele din diferite unghera e ale Pământului.

Н Е Н

Е

І Т Р Т

16



Кишеньковийкомп’ютер

netbook-uri mpul la lecţii trece neobservat, cu folos pentru toţi.Netbook-ul ajută la îndeplinirea diverselor însărcinări din matema -

că, limba maternă, veri carea cuno nţelor sale la diferite disci-pline de studii. El poate u lizat cadispozi v pentru ci rea cărţilor elec-

tronice, ca pânză pentru desen. Afarăde aceasta el este comod pentru u li -

zare la căutarea informaţiei necesare în Internet i pentru comunicarea cuprietenii.

– Fratele mau mai mare are cal -

culator personal de buzunar, – a con -

nuat Ani oara.

18



– El este mic, nu are tastatură. Informaţia se introduce cu aju -

torul ecranului tac l, adică prin a ngerea de ecran sau cu degetul,sau cu beţi orul, care se nume te s lus. În computatorul, personalde buzunar se poate, ca în zilnic, de scris temele pentru acasă, ma -

nifestările interesante, însărcinările mamei, de făcut calcule. El deasemenea poate u lizat pentru ci rea manualelor electronice,audierea muzicii, vizionarea lmelor.

– Aseară la televizor – a spus Elzic, – eu am vizionat emisiuneadespre microcalculatoare. As el de microcalculatoare sunt mon -

tate în ceasornic, telefonul mobil i chiar în ve minte. Ele se apli-

19



că, de exemplu, în medicină în procesul examinării stării sănătăţiioamenilor.

– În apartamentul meu de asemenea este un calculator invizi -

bil fermecat, – a observat etot, – eu pot transmite cu ajutorul te -

lefonului mobil ce anume trebuie el să facă până eu voi veni acasă,

de exemplu, să aprindă lumina, să pornească televizorul, cuptorulcu microunde.

Obiecte care au microcalculatoare

20



– Ce interesant! Tu ai o adevărată, „casă cuminte”! – au excla-

mat Elzic i Ani oara.

Întrebări şi însărcinări 1. Numeşte calculatoarele în ordinea măririi dimensiunii lor.

Стаціонарнийперсональний

комп’ютер

Нетбук

Ноутбук

Мікрокомп’ютер

Кишеньковийперсональний

комп’ютер

Calculatorstaţionar

Calculatorde buzunar

Netbook

Notebook

Netbook

21



2. Aminteşte-ţi şi povesteşte ce calculatoare foloseşti tu,părinţii, prietenii tăi.

3. Ajută-ne să aflăm la ce cadou de ziua lui de naştere

visează Deşteptul.

4. C um îţi imaginezi calculatoarele viitorului? Desenează-le.

Pentru cei isteţi

1. Înlocuieşte semnul interogării cu număr.

Copaci + Pământ = 14

Turist + călătorie = ?

2. Purcelu ul are trei baloane: verde, ro u, i albastru.Primul balon nu este verde, al doilea – nu este albastru,

iar al treilea – nu este roşu. Ce culoare are fiecare balon?

Е

К

У

Н

Б

Т

22



Unitatea centrală

Monitor

Modem

Imprimantă

Mouse

Scanner Tastatură

În ziua următoare Elzic i etot au vizitat-o pe Ani oara la coală.Lor le-au permis să asiste la lecţia de informa că. Profesoara a po-

ves t din ce este alcătuit calculatorul. – Uitaţi-vă la locul vostru de lucru, – a spus profesoara. Înainte

voastră se a ă monitorul. El seamănă cu televizorul. Pe ecranul mo -

nitorului este reprezentată informaţia cu care lucrează calculatorul.

DIN CE ESTE COMPUSCALCULATORUL

24



Alături de monitor voi vedeţi unitateacentrală. Aceasta-i cea mai importantăcomponentă a calculatorului. Înaintea

monitorului este amplasată tastatura, iaralături de ea – Mouse-ul.Apăsând pe tastele tastaturii noi intro -

ducem informaţia în computator. Mouse-ul tot este u lizat pentru introducerea in -

formaţiei în computator.Cu ajutorul imprimantei pot părite

texte, desene, fotogra i. Iar scanner-ul ne trebuie pentru a intro-

duce în calculator reprezentări gra ce, de exemplu, fotogra i, saudesene. Modem-ul se u lizează pentru transmiterea informaţiei depe un calculator la altul.

Tastatura, Mouse-ul, scanner-ul – sunt dispozi vele de intrare (in -

troducere). Monitorul, imprimanta – acestea-s dispozi ve de ie ire(a are). Iar modem-ul este dispozi v i de intrare i de ie ire.

Toate aceste dispozi ve se conectează la unitatea centrală, – a încheiat poves rea sa profesoara.

– Mie de curând mi-au dăruit notebook, - a spus etot. Oare elare unitate centrală, i de ce el nu are mouse?

Orice calculator are unitate centrală, – spus profesoara. Iar în locde mouse-u în notebook este u lizat alt dispozi v – tachpad. Dar sepoate conecta la notebook i mouse obi nuit.

Butonul stâng

RolăButonuldrept

Unitate centralăMonitor

Tastatură Tachpad

25



Lucram cu calculatorul Azi începi să te înveţi a lucra cu Mouse-ul. Pune pal-

ma pe mouse, cum este arătat în gură. Dacă deplasămMouse-ul, atunci pe ecranul monitorului se va mi ca osăgeată specială – cursorul.

Pe ecran înainte ta este imaginea unui parc. Tutrebuie să uzi orile. Apa pentru udat o vei lua dinpârâul pe malul căruia este situat parcul dat.

Pentru aceasta du cursorul la capătul stâng al tu -bului i deplasează-l spre capătul drept al tubului.

Dacă acţiunile tale vor corecte, atunci din tubva curge apă.

Întrebări i însărcinări 1. Nume te dispozi vele calculatorului despre care aia at la această lecţie.2. Ce dispozi ve de intrare cuno ?3. Ce dispozi ve de ie ire tu cuno ?4. Pentru ce se u lizează dispozi vele de intrare?5. Pentru ce se u lizează dispozi vele de ie ire?

26



6. Care dispozi v este în acela i mp dispozi v de intrare i de ie ire?7. Stabile te corespondenţa dintre imaginea dispozi vului i de-

numirea lui.

1 A Tastatură

2 B Mouse-ul

3 C Imprimantă

4 D Scanner

5 E Monitor

6 F Unitate centrală

27



Pentru cei isteţi

1. Examinează cu atenţie gurile i găse te 10 deosebiri.

2. Ghice te rebusul

’’ ’’

3. Ia o foaie de hâr e. Desenează un chenar dreptunghiu -

lar. Imaginează-ţi că acesta este ecranul monitorului.Desenează o oare i coloreaz-o.

28



– La această lecţie noi vom con nua să studiem calculatorul, – adeclarat profesoara. – voi deja ţi că calculatorul are dispozi ve deintrare i ie ire.

– Dar unde se păstrează informaţia care a fost introdusă în com -

putator? – a întrebat Ani oara. – Ea se păstrează în memoria calculatorului, a răspuns profesoara.

– memoria calculatorului se a ă în interiorul unităţii centrale. În ease păstrează toată informaţia cu care lucrează calculatorul

– În unitatea centrală se găse te de asemenea unul din principa -

lele dispozi ve ale calculatorului – procesorul. Procesorul realizeazădiverse calcule, dirijează lucrul tuturor dispozi velor calculatorului .

Pentru păstrarea de lungă durată a informaţiei sunt u lizate dis -

curile i memoria– ash precum i alţi purtători de informaţie.

DiscuriMemorie–Flash

MAI MULTE DESPRE PĂRŢILE COMPONENTE

ALE CALCULATORULUI

29



1 Procesorul А Păstrează informaţia cu carelucrează calculatorul

2 Memoria B A ează informaţia cu carelucrează calculatorul

3 Monitorul CSe u lizează pentru introduce -

rea informaţiei în calculator

4 Tastatura DDirijează lucrul tuturor dispo-

zi velor calculatorului

Pentru cei isteţi

1. Găse te în guri 10 deosebiri.

2. Ghice te rebusul.

’’ ’ ть

31



Pregă rea calculatorului pentru lucru prevede:

• a area pe monitor a butonului de pornire (introducere) ide-l apăsat.

• a area pe unitatea centrală a butonului de pornire (intro -

ducere) i de-l apăsat.

Calculatorul începe să funcţioneze. El parcă învie. Pe ecranul mo-

nitorului apar inscripţii. Are loc încărcarea calculatorului, pregă realui pentru lucru.

Fiecare elev e că sunt diferite mese. Este masa la care se ia prân-zul. Lângă măsuţa pentru reviste este confortabil de ezut în fotoliu.

Monitor Unitate centrală

PREGĂTIM CALCULATORULPENTRU LUCRU

32



Este masa la care tu îndepline tema pentru acasă, desenezi, scrii,lucrezi. O as el de masă se nume te de lucru.

Calculatorul tot are masă de lucru i se nume te Suprafaţa de

lucru. Ea apare pe monitorul calculatorului imediat după încărca -rea calculatorului. Aceasta însemnă că calculatorul este gata pentrulucru.

Pe Suprafaţa de lucru a calculatorului sunt amplasate tablourimici – iconuri, sau pictograme. Sub ecare icon se a ă numele lui.

Dacă stabilim cursorul pe iconul de pe Suprafaţa de lucru iexecutăm dublu clic pe butonul stâng al mouse-ului, atunci calcula -

torul imediat va reacţiona. Va începe să funcţioneze programul căru -

ia îi corespunde acest icon.

Suprafaţa de lucru

33



Lucram la calculator Azi te vei învăţa alansa programul în execuţie şi să

îndeplineşti dublu clic cu butonul stâng al mouse-ului . Găseşte pe ecranul monitorului iconul. Adu la

el cursorul şi execută dublu clic pe butonul stâng almouse-ului.

Va începe a lucra programulGCompris. Alege consecutiv butoanele:

Vă amintim: pentru a alege obiectul, trebuie de fixat pe imaginealui cursorul şi de executat clic (o scurtă apăsare) pe butonul stâng almouse-ului.

Vizionarea imaginilor frumoase ale păsărilor şi animalelor încurcă foile. Pentru a îndepărta foaia de pe desen, adu cursorul în

acel loc al foii unde ea este fixată de desen şi fă dublu clic pe butonulstâng al mouse-ului.

Pentru terminarea lucrului cu programul selectează butonul

34



Întrebări şi însărcinări

1. Cum de pornit calculatorul?2. Când apare Suprafaţa de lucru pe ecranul monitorului?3. Ce este reprezentat pe Suprafaţa de lucru a calculatorului?4. Ce trebuie de făcut pentru a pune în funcţiune programul?

Pentru cei isteţi

1. Compune cât mai multe cuvinte mergând pe linii în oricedirecţie. Începe cu orice literă.

Б К У Т

Р

А

С

І

2. Care cheie se potriveşte pentru gaura cheii din ială?

3. Ghiceşte rebusul.

Despre ’’’ 40 ’’

35



Fiecare fereastră are bara de titlu. Ea este amplasată în partea desus a ferestrei. În bara de titlu se indică numele acestei ferestre.

În partea dreaptă a barei de titlu sunt trei butoane de dirijare cu

ferestra.Butonul minimizează fereastra. În partea de jos a ecranuluirămâne butonul cu nulul acestei ferestre. El poate fi folosit pentrudesfăşura din nou fereastra.

Butonul închide fereastra. Ea este utilizată pentru terminarealucrului cu programul.

Pe butonul din mijloc poate fi una din cele două imagini:

— de desfăşurat fereastra pe tot ecranul;— de revenit la dimensiunile anterioare ale ferestrei.Dacă închidem ferestrele tuturor programelor atunci iarăşi vedem

Suprafaţa de lucru.

Lucram la calculator 1. Găseşte pe Suprafaţa de lucru semnele a două

programe, pe care ţi la va indica profesorul. Utilizează-le pentru lansarea programelor.2. Atrage atenţia la ferestrele care s-au deschis. Dacă

prima fereastră nu este desfăşurată pe întregul ecran, desfăşoar-o.Scrie în caiet numele acestei ferestre.

3. Micşorează dimensiunile ferestrei până la cele iniţiale.4. Închide această fereastră.

5. Repetă acţiunile anterioare pentru a doua fereastră. Întrebări şi însărcinări

1. Lămureşte care este funcţia celor trei butoane de dirijare aferestrei programului.

2. Desenează în caiet o fereastră cu cele trei butoane dedirijare şi intituleaz-o.

37



Pentru cei isteţi

1. În lungul unui strat de formă drepunghiulară trebuie derepartizat 12 pietre astfel, ca în lungul fiecărei laturi să fie aceeaşicantitate de pietre. Cum de făcut aceasta?

2. Găseşte legitatea şi determină ce anume nu ajunge.

? ?

38



Dacă tu doreşti să deconectezi calculatorul mai întâi finalizeazălucrul tuturor programelor. Tu deja ştii să faci aceasta.

Pentru a întrerupe lucrul calculatorului nici într-un caz nuapăsa butonul unităţii centrale!

Găseşete în colţul din stânga jos al ecranului butonul Start şiselectează-l (adu cursorul pe el şi fă clic cu butonul stâng al mouse-ului). Se va deschide meniul. El nu se aseamănă cu meniul dincafenea, însă tot aşa propune de ales ceva: desen, text, muzică, filmvideo, joacă şi altele.

Alege în meniu Terminarea lucrului.

Meniu

CUM DE DECONECTATCORECT CALCULATORUL

39



Se va deschide fereastra Terminare lucrului Windows. În această fereastră în lista Ce acţiune trebuie executată? Alege

Terminarea lucrului şi apoi – butonul OK. Aşteaptă până Calculatorulva termina lucrul şi tu decuplează monitorul.

Lucrăm la calculator Găseşte pe Suprafaţa de lucru iconul .Stabileşte pe el cursorul şi execută dublu clic cu

botonul stâng al mouse-ului. Va începe să funcţionezeprogramul GCompris. Alege consecutiv butoanele:

Înaintea ta este cesornicul fermecat. Pe el trebuie de pus ora,indicată în colţul stâng de jos al ecranului. Pentru aceasta trebuie demutat acele ceasornicului în poziţia necesară.

Acul albastru al ceasornicului, cel mai scurt, se numeşte acul orar.

El indică ora, iar acul roşu, mai lung, se numeşte acul minutar. Elindică minutele.

Terminare lucrului Windows

40



Mai întâi trage orarul în poziţia care corespunde ori. Pentrumutarea acului:

1. Stabileşte pe ac cursorul.2. Apasă şi reţine butonul stâng al mouse-ului.3. Deplasează cursorul astfel, ca acul ceasorniocului să ocupe

poziţia, necesară.4. Eliberează butonul stâng al mouse-ului.Repetă acţiunile analogice cu minutarul şi instalează-l pe poziţia

care corespunde minutelor.

Pentru terminarea lucrului cu programul alege butonul .După terminarea lucrului cu programul, conform indicaţiei învăţătorului, decuplează calculatorul.

Întrebări şi însărcinări

1. Ce trebuie de făcut înainte de a decupla calculatorul?2. Povesteşte cum trebuie de decuplat corect calculatorul.

41



3. Stabileşte corespondenţa dintre iconul de pe Suprafaţa delucru şi numele lui.

1 A Coşuleţul

2 B Redactorul grafic

3 C Calculatorul meu

4Tux PaintTux Paint

D Documentele mele

Pentru cei isteţi

1. Ghiceşte rebusul.

3 ’’

2. Află numărul necunoscut.

3. Continuă seria numerică:

2 ; 4 ; 7 ; 9 ; 12 ; ... .

А Б В+Г1 2 ?

42



– Eu nu mă pricep să utilizez tastatura, – a recunoscut cu timiditateElzic.

– Eu pot să-ţi ajut! – a exclamat Ştietot. – Tu deja poţi dirija lucrul calculatorului cu ajutorul mouse-ului.

Tastatura este o parte foarte importantă a computatorului. Tu ştii căea se foloseşte pentru introducerea informaţiei în computator.

Cercetează cu atenţie tastatura. Pe ea sunt amplasate tastele. Elesunt diferite, şi însemnările de pe ele sunt diverse.Pe tastele de sus vezi cifre. Mai jos sunt repartizate trei rânduri

de taste şi literele alfabetelor ucrainean, englez, rus. Pe fiecaretastă sunt câte două litere. Pentru a introduce cuvinte dintr-o limbăoarecare trebuie de stabilit regimul limbii respective.

Tastatura

FACEŢI CUNOŞTINŢĂ – TASTATURA

43



Întrebări i însărcinări 1. Pentru ce se folose te tastatura?2. Unde sunt amplasate tastele cu cifre?3. Unde sunt amplasate tastele cu litere?4. Cum de introdus cuvintele în limba română?

Pentru cei isteţi

1. Ce este aici de prisos? De ce? (Caută mai multe răspunsuri).

~ 1

1 1

2 3 4 5 6 7 8 9 0 =+-— Backspase

Enter

ShiftShift

Ctrl Alt AltCtrl

Tab

Cap Lock

Й

Ф

Я Ч С М И Т Ь Ю ,Б

І В А П Р О Л Д Ж Є /

Ц К Е Н Г Ш Щ З Ї ХУ

5 5

4 43 3

2 2

11

45



1. Numerotează ilustraţiile la povestea populară ucraineană înconsecu vitatea corectă a subiectului.

2. În ce poziţie trebuie să e literele care trebuie puse înlocul semnului interogării?

A

Н Н НН

Н Н

?

?

A A A

A A

46



etot cu Elzic con nuau să studieze tastatura. – Azi noi vom a a cum se introduc literele majuscule, – a explicatetot. – pentru aceasta este folosită tasta Shi .Pentru a introduce literele majuscule trebuie:

1. De apăsat i de reţinut tasta Shi .2. De apăsat i imediat de-i dat drumul tastei cu litera necesară.

3. De eliberat tasta Shi .

Dacă apăsăm tasta cu cifră, ţinând apăsată tasta Shi , atunci peecran se va a a un semn despărţitor sau un simbol special.

De exemplu, dacă tu vei apăsa tasta Shi , i reţinând-o ai să ape i

tasta cu cifra 1, atunci vei introduce semnul exclamării „!”. Iar dacăvei apăsa tasta Shi neeliberând-o, apoi vei apăsa tasta cu semnul

STUDIEM TASTATURA

47



special (pentru regimul tastaturi în română) „–” atunci vei introducesemnul interogării „?”.

Uită-te cu atenţie la tastele cu cifre ţi ţine minte ce simboluri,

afară de cifre sunt scrise pe ecare din ele.Atrage atenţia că pe tastatură sunt amplasate două taste Shi – în stânga i în dreapta. Poate apăsată oricare din ele. Aceasta s-afăcut de aceea, ca să apăsăm mai rapid tastele necesare cu degeteleambelor mâini.

Uneori trebuie ca literele să e mari. De exemplu, tlul textului. În acest caz este su cient de apăsat tasta Caps Lock. Acum toate

literele ce se introduc vor majuscule, fără apăsarea tastei Shi .Apăsând iară i tasta Caps Lock vei reveni la introducerea literelorminuscule.

Lucram la calculator Con nuăm să ne învăţăm a lucra cu tastatura.

Lansează în execuţie programul RapidTyping.Azi literele vor apărea mai repede. Printre ele vor atât litere minuscule cât i majuscule.

48



Nu uita că pentru a introduce o literă majusculă anterior trebuiede apăsat i de reţinut tasta Shi .

De asemenea nu uita să lucrezi cu degetele ambelor mâini!

Întrebări i însărcinări 1. Găse te printre reprezentările dispozi velor calculato-

rului dispozi vele de introducere.

2. Cum de introdus litera majusculă?3. Cum de introdus semnul despărţitor?4. Pentru ce se folose te tasta Shi ?

Pentru cei isteţi

Sunt trei cu iden ce i 5 iepuri la fel. În câte moduri pot repar-

zaţi iepurii în cu , as el ca nici o cu că să nu rămână goală?

49



Azi vom face cuno nţă cu tastele Enter i Esc.Iată ele sunt evidenţiate în gură.

Tasta Enter are o însemnătate deosebită. Ea este numită tasta de

intrare i este u lizată pentru introducerea comenzilor. Când trebuie de con rmat ceea ce întreabă calculatorul tot se

apasă această tastă. Tasta Enter este amplasată în partea dreapta a tastaturii, dea -

supra tastei Shi . Iar tasta Esc este situată în colţul stâng de sus a tastaturii. Ea

este apăsată atunci când trebuie de anulat comanda, pe care com -

putatorul încă nu a început s-o execute, sau de oprit executarea ei.

CONTINUĂM SĂSTUDIEM TASTATURA

50



Lucram la calculator Acum ne vom învăţa a lucra cu partea numerică a

tastaturii. Lansează în execuţie programul RapidTyping. Urmăre te cu atenţie cifrele care vor apărea, i

apasă tasta necesară a tastaturii.Nu uita să lucrezi cu degetele ambelor mâini.

Întrebări i însărcinări 1. Pentru ce este folosită tasta Enter?2. Pentru ce este folosită tasta Esc?

Pentru cei isteţi

1. Formează cuvinte.

С А

У

Â З К

М

Î Å Р

Д Т ИЖ

51



3. Compune rebusuri pentru cuvintele: tastatură, elev.4. Găse te deosebirile dintre guri.

5. Ce au comun gurile?

6. Sandu i fratele lui Eugen au la un loc 40 de ani. Câţi anivor avea la un loc peste 3 ani?

7. Într-o pungă sunt fructe. Toate, afară de două sunt pier -

sici. Toate, cu excepţia a două, sunt mere. Toate afarăde două sunt pere. Câte fructe sunt în pungă? De careanume?

52



8. Pune în cerculeţele goale o cifră care să echilibreze tal-gerele balanţei

1

2

2

2

2

2

3

3 4

4

5

3

7

7

2

4

3

9. Care legăturică se va înnoda dacă se va trage de capetelesfoarei?

1

2

3

4

5

10. Un măr s-a tăiat în patru părţi. Câte tăieturi au fostfăcute?

53



Întrebări i însărcinări

1. Cum se numesc dispozi vele reprezentate în gură?

2. Cum se numesc dispozi vele reprezentate în gură?

55



Pentru cei isteţi

1. Înlocuie te semnul întrebării prin număr?

— 6 — 10 — ?

2. Ghice te rebusul.

Ş = T

3. Cine va ajunge la ni primul?

56



NOŢIUNI DESPRECOMUNICARE,

INFORMAŢIE ŞI PROCESE

INFORMAŢIONALE

Capitolul 3



– Ani oara! Am ceva de-ţi poves t! – a exclamat bucuros pi culetot, sărind cu o geantă mică în mână. El numai ce s-a întors din

coala pădurii i a întâlnit-o pe Ani oara care se plimba cu tatăl iElzic.

– Ce anume? – s-a interesat Ani oara. În pădurea noastră s-a deschis coala detec vilor, i eu m-am în-

registrat acolo! Iată ce! – răspuns etot. – Interesantă informaţie , – a spus Ani oara. – In-for-ma-ţi-a... Deseori aud acest cuvânt. Dar ce înseamnă ace-

ea? – a întrebat Elzic. – Asta-i noutate, – a răspuns tatăl Ani oarei. – Cum numai etot

a comunicat despre coala detec vilor, i Ani ţoara imediat a i pro-nunţat cuvântul „informaţie”.

DESPRE FETIŢAANI OARA I INFORMAŢ

58



Noutăţi pot despre vreme, diverse întâmplări, fenomene ale na -

turii (ploaie, zăpadă, cutremur de pământ, inundaţie), despre oa -

meni sau animale, despre diferite obiecte i altele.

Ascultând, ci nd, observând lumea înconjurătoare, întreţinândrelaţii reciproce. Noi obţinem informaţie. Se transmite informaţiacu ajutorul mesajelor (comunicărilor).

De exemplu, crainicul televiziunii transmite comunicări despreevenimentele din ora ul nostru, ţara noastră, de peste hotare, i te -

lespectatorii primesc informaţia nouă. Învăţătorul anunţă elevii des -

pre plecarea în excursie la grădina zoologică, i ei primesc informaţia

despre aceasta excursie.Cu ajutorul mesajelor se efectuează schimbul de informaţie întreoameni, între oameni i animale i altele.

De exemplu, sunetul soneriei colare – mesaj pentru elevi i pro-fesori despre începutul sau terminarea lecţiei, poves rea învăţătoru -

lui despre principalele dispozi ve ale calculatorului – aceasta-i mesajpentru elevii clasei a doua, comanda „Locul!” – comandă pentru câine.

59



– Mesajele pot orale, scrise, în for-mă de guri, însemnări convenţionale

i altele – a con nuat tatăl Ani oarei.

Poves rea bunicii, răspunsul elevului lalecţie – acestea-s mesaje orale.Exemple de mesaje scrise pot servi

textul din manual, însemnările din zilnic,a ele din cinematogra e. Semnele decirculaţie ru eră, indicaţiile termome -

trului i ale altor instrumente de măsură -

tori, mimică, gesturile i sunetele – totul aceasta reprezintă mesaje .Una i aceea i informaţie poate transmisă cu ajutorul a diferitemesaje.

Toţi u că se poate traversa strada numai în locurile permise.Despre aceasta nouă ne comunică scrierea „Trecere” pe un panouspecial, sau fâ iile albe pe partea carosabilă a drumului (zebra), sausemnul ru er special, sau melodia speci că.

Unul i acela i mesaj poate purta informaţie diferită pentru dife-

riţi oameni. – Cum asta? – s-a mirat Ani oara. – Eu am să vă dau un exemplu foarte simplu, – a spus tata. – Care ano mp al anului este cel mai frumos pentru ecare din

voi? – Pentru mine – vara, – a răspuns Ani aora.

– Iar pentru mine – toamna, – a exclamat etot. – Mie îmi place primăvara, – a adăugat Elzic.Vedeţi, – a concluzionat tata, – mesajul „A sosit cel mai frumos

ano mp al anului” pentru unii oameni poate însemna primăvara,pentru alţii – toamna, iar încă pentru alţii vara sau iarna.

Iar comunicarea „Vreme minunată” poate însemna pentru dife -

riţi oameni i vreme însorită i ploaie caldă de vară, i o zi de iarnăgeroasă.

60



Lucrăm la calculator Lansăm în execuţie programul GCompris.Consecu v alege butoanele:

Ţie îţi trebuie să creezi un desen fermecat.Uită-te atent la ecranul monitorului.Pentru a obţine această gură trebuie consecu v de unit toate

cerculeţele în ordinea cre terii numerelor lor.Pentru aceasta alege consecu v toate cerculeţele cu numerele

corespunzătoare.Amin m: pentru a alege obiectul e necesar de dus pe el cursorul

i de făcut clic pe butonul stâng al mouse-ului.Dacă tu ai făcut totul corect, atunci vei obţine gura.Recunoa te ce este reprezentat pe gură. Apoi treci la următoa -

rea gură. Pentru aceasta alege butonul din partea dreaptă de jos aecranului.

61



Întrebări i însărcinări 1. Ce informaţie ai obţinut azi la lecţie? Cu ajutorul cui?2. Ce informaţie u lă obţii din următorul mesaj?

În Kiev sunt +7ºC, este înnorat, plouă.3. Adu exemple proprii de mesaje.4. Ani oara a vrut să-i comunice lui Elzic o informaţie im-

portantă referitoare la limba română, însă o parte din text s-a pier -

dut. Ajută-l, te rog.Textul constă din……

Toate propoziţiile din text… .Textul are…. Părţi: început, …, … .La text se poate adăuga… .5. Te-ai apropiat de trecerea pentru pietoni. Uită-te

atent la semafor. Ce informaţie comunică pietonului semnalele lui?Stabile te corespondenţa între semnalele semaforului i acţiuniletale.

1 A Stai pe loc!

2 BPregăte te-te să traver -

sezi strada!

3 C Traversează strada!

6. Compune o mică comunicare despre o manifestare interesan -

tă ce a avut loc în coala ta.

62



etot i lui Elzic totdeauna le este interesant să e în ospeţie laAni oara. i azi prietenii î i aminteau i discutau despre poves reatatălui ei despre informaţie i mesaj.

– Dar cum omul percepe mesajul? – a întrebat Ani oara. – Închideţi ochii, – s-a alăturat la conversaţie bunicul Ani oarei. – Ce vedeţi? E adevărat că nimic? Deschideţi ochii. Ce minunată

este lumea noastră! Voi vedeţi totul din jur. As el omul cu ajutorul

ochilor percepe mesajele despre lumea înconjurătoare.Prin nas voi nu numai că inspiraţi aer, dar i simţiţi diferite miro-suri. Puteţi deosebi aromele orilor de mirosul pâinii. Cu ajutorulnasului omul prime te mesaje despre mirosuri.

Iar cu ajutorul limbii noi primim mesaje despre gustul băuturii saua mâncării.

Dacă am acoperi cu palmele urechile, atunci v-ar învălui lini-

tea. Cu ajutorul urechilor omul prime te mesaje despre sunetele lu -

mii înconjurătoare.Dacă ne vom a eza pe nisipul erbinte sau vom intra în apa rece

pielea noastră imediat va reacţiona. Dacă vom lua în mâini un obiectfără să ne uităm la el, atunci se poate simţi cum este el: moale sauvârtos, rotund sau de altă formă. Omul poate percepe mesajele cuajutorul pielii.

CUM PERCEPE OMULMESAJUL

63



A adar,omul percepe mesajele cu ajutorul organelor de simţ:ochi, nas, urechi, limbă şi piele , – a rezumat bunelul.

64



Lucrăm la calculator Lansează în execuţie programul GCompris.Consecu v alege butoanele:

Trebuie de numărat steluţele de culoarea corespunzătoare.Rândul de sus de steluţe – descăzutul.După ce vei alege boneta fermecată, atunci se va completa al doi -

lea rând – scăzătorul. Tu trebuie oral să calculezi diferenţa i să no-

tezi can tatea căutată de steluţe după semnul „=”.


1. Care organe de simţ îţi permit să percepi mesajele?2. Dă exemple personale despre aceea care mesaje i în ce

mod pot primite cu ajutorul ecăruia din organele de simţ.

65



1. Explică ce informaţie despre vreme tu poţi obţine din ecaregură dată?

2. Aminte te-ţi ce simţiri îţi inspiră obiectele date. Alege pentruecare din ele criteriul.

Pentru cei isteţi

1. Toamna Ani oara i Elzic au fost în pădure. Pe ei i-a uimit fru-

museţea pădurii de toamnă, i ei n-au putut să redea impresiile lorprin cuvinte. Ajută-i.

Pădurea de toamnă ne-a întâlnit cu copaci … . Frunzele, colorate în culori …, … atrăgeau prin frumuseţea lor. Sub picioare fo neaufrunzele … . Uneori se putea vedea pe copaci câte o veveriţă … . Înpădure gospodăre te toamna … .

2. Cite te denumirea statului i a capitalei lui.

А К А А А А А А А А Н Ї РУ

66



Eveniment de mare importanţă a fost apariţia scrisului. Mesajeleau început să se scrie i să se păstreze în Mesopotamia pe table delut, În Egiptul An c – pe papirus, În Europa evului mediu – pe perga-

ment, în Rusia Kieveană – pe coajă de mesteacăn. Mai târziu mesajele au început să le scrie pe hâr e.

În mpurile de azi mesajele se păstrează în manuale, dicţionare,enciclopedii, pe pelicule foto, pe plăci, în calculatoare etc.

Noi transmitem mesajele atunci când telefonăm prietenilor, lepoves m cunoscuţilor despre ni te evenimente, trimitem SMS – mesaje.

Prima încercare reu ită în istorie de a trimite mesaje a fost mimi-ca, gesturile i sunetele cu ajutorul cărora omul primi v îi comuni-

68



ca altuia unde este mâncare, încotro demers la vânătoare, sau preîntâmpina deprimejdie.

În decursul unui mp îndelungat oa-

menii păstrau mesajele numai în me -

moria proprie i le transmiteau în formăorală în pove , cântece, legende.

Încă un procedeu vechi de transmite -

re a mesajelor – cu ajutorul mesagerilor.

Din mpurile Greciei An ce s-a păs-trat legenda despre mesagerul care a alergat 42195 de metri pentrua transmite vestea în Atena despre victoria asupra du manului, carea avut loc lângă ora ul Maraton; ves torul a transmis vestea desprebiruinţă, a căzut i imediat a murit. De atunci la Jocurile Olimpicespor vii parcurg proba de maraton cu lungimea de 42 195 metri.

Celebrii no tri strămo i, aprindeau ruguri pe dâmburile de veghe.As el ei anunţau despre apropierea du manului.

69



lucrând la calculator. Eu pot să transmit mesajele ce le-am primit pri -

etenilor mei, i ei tot se vor învăţa să folosească corect tastatura.

Lucrăm la calculator Lansează în execuţie programul GCompris.Consecu v selectaţi butoanele:

Apasă tasta stângă a mouse-ului i, fără sa-i dai drumul, trage frag-mentele gurii din partea stângă a ferestrei la locul necesar. După cetoate fragmentele vor repar zate corect va deveni accesibilă tasta

. Selecteaz-o.

71



Întrebări i însărcinări 1. Ce procese informaţionale cuno ?2. Nume te obiectele care pot u lizate pentru păstrarea

mesajelor, Explică alegerea ta.

3. La lecţia de matema că învăţătoarea a chemat-o pe Ani oarala tablă i i-a propus să calculeze valoarea expresiei, scrise pe tablă:

(2 + 3) • 4

Ani oara a executat această însărcinare oral, a scris rezultatul il-a comunicat învăţătoarei, iar revenind la loc i-a pus următoarele întrebări:

1) Cum a nimerit la mine mesajul despre expresia, a cărei valoa-

re trebuie de o calculat? 2) Unde se păstra mesajul până eu calculam valoarea expresiei? 3) Ce s-a petrecut cu comunicarea în mpul calculării valorii

expresiei? 4) Care rezultat i-a devenit cunoscut învăţătoarei?Răspunde la aceste întrebări de sine stătător.

72



– Dar în calculator au loc procese informaţionale? – l-a întrebatAni oara pe etot.

–Se înţelege ca au loc, – a răspuns etot – se poate a rma căcalculatorul este dispozi vul, creat de om pentru prelucrarea, păs -

trarea i transmiterea mesajelor. Calculatorul permite prelucrareamesajelor foarte rapid i fără gre eli. De aceea el este un ajutor denădejde în lucru, învăţătură i distracţii.

PROCESELEINFORMAŢIONALE

I CALCULATORUL

74



Mesajele se pot păstra mult mp înmemoria calculatorului. Îţi amintecum în procesul excursiei ne-au lămuritcă în calculator se păstrează mesajeledespre ci torii bibliotecii i cărţile înmâ-nate lor, despre biletele la tren prezente

i vândute, despre elevii colii i notelelor i multe altele.

Calculatorul poate prelucra aceste

mesaje.Cu ajutorul programelor speciale bibli-

otecarul poate a a despre toţi elevii co-

lii care n-au întors manualele la mp saule-au pierdut.

Dirigintele de clasă poate determina care sunt cei mai buni elevi

ai clasei, câte lecţii a lipsit elevul. – Ţine-ţi minte excursia noastră în magazinul universal? – a în-trebat Ani oara. – Acolo calculatorul socoate costul ecărei măr idetermină costul întregii cumpărături.

– Calculatorul de asemenea poate căuta mesajele care se păstrea -

ză în alte calculatoare. Pentru aceasta se aplică reţelele computaţi -

onale i programe speciale, – a adăugat Elzic. – Calculatorul poatetransmite mesaje pentru alte computatoare ale reţelei. În a a caz deaceste mesaje se vor putea folosi mulţi oameni: de exemplu, ei vor

e despre temperatura aerului i se vor îmbrăca respec v.Eu u i alte dispozi ve care se folosesc pentru a lucra cu mesa-

jele. De exemplu, calculatorul este u lizat pentru calcularea valori-lor expresiilor aritme ce, telefonul – pentru transmiterea mesaje -

lor, radiocasetofonul portabil cu că – pentru păstrarea i audiereamuzicii.

75



Odată cu apariţia Internetului i a navigaţiei prin satelit căutareacomorilor a devenit un joc popular al întregii lumi. Conform reguli-lor acestui joc unul din par cipanţi ascunde comoara i amplasează

mesajul despre aceasta în Internet . Mesajele sunt codi cate, as eltransformându-le în rebusuri interesante. Alţi jucători rezolvă aceste însărcinări i primesc răspunsul la întrebarea unde este ascunsă co -

moara. Apoi, aplicând GPS-navigatorul se stăruie s-o găsească.

Lucrăm cu calculatorul Lansează în execuţie programul GCompris.Consecu v selectează butoanele:

Alcătuie te pe câmpul din dreapta un mozaic din pătrăţele.Pătrăţelele pot glisate câte una de pe câmpul de jos pe cel dindreapta. Repar zează pătrăţelele în a a mod ca să obţii mozaiculdat pe câmpul din stânga. Pătrăţelul amplasat incorect va reveni pecâmpul de jos. Când toate pătrăţelele vor umplea câmpul din dreap -

ta jocul se va termina.

77



Întrebări i însărcinări 1. Prezintă exemple proprii de păstrare a mesajelor.2. Care dispozi ve sunt capabile să transmită mesaje?3. Prezintă exemple proprii de transmitere a mesajelor.4. Elzic cu prietenii visează să meargă în vacanţă la

Disneyland: pentru aceasta el trebuie să cumpere bilete la avion.Cum gânde oare sunt legate aceste acţiuni cu procesele informa -

ţionale? Cu care anume?

Pentru cei isteţi

1. Indică la care grup aparţin cuvintele prezentate.

OameniFemeie Avion

Albăstriţă Copil

Tramvai MesteacănCoco el Bicicletă

Pui de vulpe Urs

Iepura Elev

Automobil Calin

Animale

Plante

Mijloacede transport

Oare ai observat printre cuvintele date a a cuvinte care suna la fel însă au semni caţie diferită? Ce cuvinte asemănătoare îţi poţi amin ?

2. Ce este de prisos în următoarele guri?

78



Plimbându-se, prietenii au a at cădin mpuri străvechi oamenii foloseaupentru numărare diferite procedee.

Mai întâi oamenii numărau cu aju -

torul degetelor. Când degete la omână nu ajungeau, ei foloseau dege -

tele celei de-a doua mână, iar apoi dela picioare.

Mai târziu numărau făcând crestă- turi pe vargă sau stâlp. Din frunzele de agavă făceau sfori i

, numărau pe ele, legând noduri. Nodu-rile mici însemnau unităţi, iar celemari – cinciuri.

Pentru efectuarea calculelor maicomplicate foloseau dispozi ve pentru

numărare cu pietricele, care se numeaabac. L-au inventat fenicienii. Apoi aba-cul au început să-l folosească în GreciaAn că, Roma An că, Niponia, China ialte ţări.

În Roma An că pietricelele erau nu-

mite calcule. De la acest cuvânt s-a for-

mat termenul de „calculator”.Iar mai târziu în China au inventat

calculatorul cu bile.Dar cu mpul posibilităţile abacului

i ale calculatorului cu bile de asemenea au devenit insu ciente.Cercetările efectuate în a a inţe ca matema ca, astrono -

mia, geogra a erau însoţite de calcule complicate. Oameniideja s-au învăţat a aduna, scădea, împărţi, înmulţi în scris, adicăa face operaţii cu numere.

Calculator cu bile

Abac

Numărătoarea cu noduri

80



Ei în con nuare au început să cree -

ze diferite dispozi ve pentru accelera -

rea calculelor.Prima ma ină de calcul, care aduna

numerele de mai multe cifre a creat-orenumitul savant francez Blez Pascali.

În anii următori au fost create ma -

ini de calcul, care deja puteau nu nu-

mai aduna dar i scădea, înmulţi, îm-

părţi. Le-au creat diferiţi inventatori. În secolul nouăsprezece savantul

englez Charles Babage a elaborat pro -

iectul unei ma ini, care le-a inspiratconstructorilor ideea creării primelorma ini electronice de calcul. As el de

ma ini au fost create tocmai la mijlo-

cul secolului a douăzecilea.Tu trebuie să te mândre cu ace -

ea că anume în Ucraina, în Kiev, afost creată una din primele în Europama ini electronice de calcul (pe scurtMEC). Acest eveniment a avut loc înanul 1951. Ma ina ocupa o încăpere, acărei arie era egală cu ariile a două sălide clasă, i putea rapid i exact rezolvaprobleme matema ce complicate.

Au creat această MEC savanţii i in-ginerii în frunte cu Serghei Lebedev.

Pascalina

Calculator

Ma ina lui Babage

MEC

81



În Ucraina în anii 50 – 60 ai secolului trecut au mai creat câteva cal-culatoare puternice. Cea mai cunoscută a devenit MEC „MIR” (ma-

ină pentru calcule inginere ), pe care au creat-o în anul 1965 un

grup de ingineri i constructori sub conducerea lui Victor MihailoviciGlu cov. Această MEC este considerată ca unul din predecesorii cal-culatoarelor personale actuale.

Lucrăm la calculator Lansează în execuţie programul GCompris.Selectaţi consecu v butoanele:

Înainte ta pe câmpul din dreapta – vitrina cu obiecte. Folosindtastele cu săgeţi i , încearcă să reproduci consecu -

vitatea i repar zarea obiectelor pe câmpul din stânga.

82



Întrebări i însărcinări 1. Oare ar putut omul crea ma inile de calcul, neavând

cuno nţe din matema că? De ce?

2. Gânde te-te care reguli te vor ajuta să rezolvi ecuaţiiledate. Rezolvă-le.

х + 8 = 15х – 9 = 6

Pentru cei isteţi

1. Alege as el de cuvinte ca ul ma literă a unui cuvânt să e pri-ma literă pentru altul.

2. Trei fete aveau la un loc 20 de creioane. Mărioara iValen na aveau împreună 15 creioane. Valen na i Cris na laun loc aveau – 12 creioane. Câte creioane avea ecare fată?

3. Doi taţi i doi i au împărţit între ei 3 mandarine as elcă ecăruia i-a revenit câte o mandarină. Cum s-a putut în -

tâmpla aceasta?4. Un băiat are acela i număr de fraţi i surori. Cine sunt

mai mulţi în familie: i sau ice? Cu cât?

83



5. etot a scris un cuvânt pe trei pietricele, iarAni oara n-a observat i a călcat pe el. Pietricelele s-au împră at. De teptul s-a întristat. Ajută-i Ani oarei să re-

stabilească cuvântul.

6. Descifrează cuvintele.

1 Д И

4 Н І

2 М О

5 Т О 6 Р

9 Н О 8 К 7 В І

# 0 Т *

3 С К

1

2 4 5

5

6

6 0

3

7 8 9

7. Găse te nasturii iden ci.

84



ALGIRITMIŞI EXECUTĂTORI

Capitolul 4



Conform scopului urmărit propoziţiile sunt explica ve, interoga -ve şi impera ve.Propoziţia, care impune la acţiune se nume te impera vă. De

exemplu: • Atârnă erveţelul! • Închide fereastra!

•Joacă-te cu mingea!

• Udă orile! • Stai drept!

• Alinierea! • Zâmbe te!

Tu ai observat că aceste propoziţii se asemănă cu comenzile caretrebuie aexecutate. Se poate a rma co comanda este propoziţia,care face necesară îndeplinirea unei acţiuni. Cel care îndepline teacţiunea se nume te executor.

COMENZII EXECUTĂTORI

86



Azi tu vei începe a lucra cu executorul computaţional. Acesta-i pi-soiul ro cat. El se poate deplasa (mi ca), desena vorbi i modi ca as-

pectul exterior. Aici îţi va ajuta programul Scratch (cuvântul Scratch înseamnă din engleză zâmbe te).Pe Suprafaţa de lucru a calculatorului tu poţi găsi iconul al

programului Scratch.Fereastra acestui program are următorul aspect.

În partea stângă a ferestrei sunt situate comenzile pe care le poa -

te executa Pisoiul ro cat. Ele sunt repar zate în grupuri: Mi care,Aspect, Sunet, Creion i altele.

Pentru a vizualiza comenzile care sunt în grup, trebuie de alesunul din butoanele colorate.

Grupuri de comenzi Comenzi pentru executare

Comenzi Scenă

87



Pisoiul ro cat poarte executa comenzile care sunt situate în par -

tea centrală a ferestrei. Comenzile în această regiune se potamplasaprin glisare.

Pisoiul ro cat execută comenzile pe câmpul alb dreptunghiular,numit scenă.

Lucrăm la calculator Astăzi îl vom învăţa pePisoiul roşcat să vorbească.

Pentru aceasta trebuie de executat următoarele acţiuni.1. Lansează în execuţie prgramul Scratch. Pentru

aceasta găse te pe Suprafaţa de lucru iconul acestuiprogram i fă dublu clic pe butonul stâng al mouse-ului.

2. Alege în partea stângă a ferestrei butonul Aspect.3. Glizează comanda de vorbit în decurs în partea centrală a

ferestrei.

4. Lansează comanda în execuţie – du cursorul pe comandă iexecută dublu clic pe butonul stâng al mouse-ului. Observă compor -

tarea Pisoiului roşcat.5. Înlocuie te în comandade vorbit în decurs. Cu vântul „Noroc!”

cu „Bună ziua!”.6. Lansează comanda în execuţie.

1. De ales grupulAspect.

2. De glisat comanda

88



Pentru cei isteţi

1. Pe un extraterest de pe planeta lui Elzic l-au întrebt:

„Câţi ani ai?” El a răspuns: „dacă voi mai trăi încă jumătate din aniice i-am trăit, atunci voi avea 99 de ani”. Câţi ani are extraterestul?2. ase dalmaţieni sunt asemănători unul cu altul, dar nu -

mai doi din ei sunt iden ci. Găse te-i pe desen.

3. Cu ce litere se aseamănă obiectele?

90



Executor al comenzilor poate omul, animalul, robotul, calcula-

torul i alţii. Elevii în mpul lecţiei sunt executori. Ei îndeplinesc co-

menzile învăţătorului. Uitaţi-vă la tablă! Deschideţi caietele! Scrieţi rezolvarea problemei!

Ascultaţi răspunsul lui Sandu.Iar când voi jucaţi fotbal, atunci executaţi comenzile arbitrului: Începeţi jocul! Executaţi lovitura de pedeapsă!

SISTEMUL DE COMENZIAL EXECUTORULUI

91



Овес, відчини

двері!

Просо, відчини

двері!

Aminte te-ţi povestea despre Ali Baba i cei patruzeci de tâlhari.Casim cel lacom nu a putut da comanda corectă „Sim, sim deschideu a!” i u a fermecată a pe terii cu comori nu s-a deschis.

Executorul elevul clasei întâi nu poate executa comanda „A ă pro-

dusul numerelor 5 i 4”, iar executătorul Elevul clasei a 2–a poate.Comenzile pe care le poate executa executorul cons tuie Sistemulde comenzi al acestui executor.

Meiule,deschide u a!

Ovăzule,deschide u a!

93



Lucrăm la calculator Azi îl vom învăţa pePisoiul roşcat să- i modi ce di-

mensiunile sale. Pentru aceasta aplică comanda:

1. Lansează în execuţie programul Scratch.2. Alege în partea stângă a ferestrei butonul Aspect.3. Glisează comanda modi că dimensiunea cu în partea centrală

a ferestrei.4. Inserează în comanda modi că dimensiunea cu o valoare

nouă, de exemplu, 15.

5. Glisează încă o comandă modi că dimensiunea cu în parteacentrală a ferestrei i alătur-o la comanda precedentă.

6. Introdu în comanda doua modi că dimensiunea cu o valoarenouă. De exemplu, 50.

7. Glisează comanda gânde te în partea centrală a ferestrei.8. Modi că în comanda gânde te cuvântul „Hm…” cu cuvântul

„Înălţimea”.

9. Lansează în execuţie grupul de comenzi – stabile te pe oricecomandă cursorul i fă dublu clic pe butonul stâng al mouse-ului.

94



Lucrăm la calculator 1. Cine poate executorul algoritmului.2. Ce este sistemul de comenzi al executorului?3. Scrie seria de comenzi pentru executorul Creion ca el să

deseneze:

a) b)

Aplică următoarele însemnări ale comenzilor pentru Creion.

— cu o pătrăţică spre dreapta ; — cu o pătrăţică în sus ;

— cu o pătrăţică spre stânga ; — cu o pătrăţică în jos.

4. Lucrează în pereche cu colegul tău de clasă. Imaginează-ţi căecare din voi este executor. Scrieţi ecare sistemul propriu de co -

menzi, care să aibă cinci comenzi. Face-ţi schimb cu aceste sisteme.Daţi-vă pe rând unul altuia comenzi i uitaţi-vă la rezultatul realizăriilor. Concluzionaţi: oare corect ecare din voi a executat comenziledin sistemul său de comenzi.

5. Inventează un executor i sistemul lui de comenzi.

6. La începutul lucrului executorul Pisoiul ro cat totdeauna se a ăla mijlocul scenei. Tu poţi modi ca locul lui de amplasare.Amplasează-l pe Pisoiul ro cat în:

• colţul drept de sus al scenei ;

• colţul drept de jos al scenei ;

• colţul stâng de sus al scenei;

• colţul stâng de jos al scenei.

Pentru aceasta apasă butonul stâng al mouse-ului i reţinându-l,glisează-l pe Pisoiul ro cat în locul necesar al scenei.

95



Pentru cei isteţi 1. Modi că dimensiunea i locul amplasării Pisoiului ro cat. Tu

deja te pricepi să modi ci dimensiunea executorului cu ajutorul co -menzii modi că dimensiunea cu.

Mărirea sau mic orarea dimensiunilor executătorului, eliminareasau duplicarea lui se poate de asemenea face cu ajutorul instrumen -

telor care sunt amplasate deasupra scenei. Pisoiul roşcat trebuie săexecute următoarea consecu vitate de acţiuni:

Instrumentul Denumirea Des naţia

De eliminat De decupat, eliminatexecutătorul

De duplicat De făcut copiaexecutătorului

De mărit De mărit dimensiu-

nea executătorului

De mic orat De mic orat dimensi-unea executătorului

Execută copiaPisoiului roşcat de altă dimensiune. Pentru aceasta:1. Alege instrumentul .2. Alege executătorul de pe scenă. 3. Alege instrumentul .4. Alege executător nou de pe scenă.

Pentru a opri acţiunea instrumentului trebuie de îndreptat cur -

sorul spre orcei alt loc al scenei i de făcut clic pe butonul stâng almouse-ului.

Repar zează executorii pe orizontala scenei, punându-i în ordineacre terii dimensiunii.

2. Cercetează de sine stătător menirea instrumentului .3. Învaţă-l pe Pisoiul roşcat să- i modi ce culoarea.

96



Executătorul Acţiunea

Pisoiul roşcatVorbe te: „Noroc! Eu sunt Pisoiul ro cat”.Vorbe te: „Eu pot modi ca culoarea”.Modi că culoarea.

Sistemul de comenzi al executătorului:

Acţiunea Comanda Des naţia

De vorbit De arătat a rmaţiaexecutorului

De vorbitDe arătat a rmaţia execu -

torului în decursul can -

tăţii date de secundeModi că

culoarea De modi cat culoarea

În gură este dată consecu vitatea de comenzi pe care trebuie săle efectueze Pisoiul roşcat.

Lansează în execuţie comenzile – stabile te cursorul pe orice comandă

i fă dublu clic pe butonul stâng al mouse-ului. Urmăre te cu atenţie com-

portarea Pisoiului roşcat. În comanda modi că efectul introdu o valoare nouă de exemplu, 50.Lansează comenzile în execuţie. Cum s-a modi cat exteriorul Pisoiului

ro cat?

4. Examinează comanda

În gură este dată seria de comenzi pe care trebuie să el executePisoiul roşcat.

Lansează în execuţie comenzile. Cum se modi că exteriorulPiso-

iului roşcat?

97



5. Încercaţi să-l învăţa-ţi pe Pisoiul ro cat concomitent să vorbeas-că, să- i modi ce dimensiunile i culoarea, să dispară i să apară.

Pisoiul roşcat trebuie să îndeplinească următoarea consecutivitate de acţiuni:

Executătorul Acţiunile

Pisoiul roşcat

Vorbe te: „Noroc! Eu sunt pisoiul ro cat”.Vorbe te: „Eu pot modi cadimensiunea”.Se măre teSe mic orează cu 50.Vorbe te: „Eu pot modi ca culoarea”.Modi că culoarea.

Vorbe te: „Eu pot dispărea de pe scenă”.Dispare de pe scenă.ObservămVorbe te: „Eu pot apărea din nou”.Apare din nou pe scenă.

Sistemul de comenzi al executătorului:

Acţiunea Comanda Des naţia

Apare pe scenă De-l făcut pe executor vizibilDispare din scenă De-l făcut pe executor invizibil

Observăm De reţinut executarea comen -

zii următoare cu can tatea datăde secunde

În gură se dă cosecu vitatea de comenzi pe care trebuie să le

realizeze Pisoiul roşcat.

98



Ani oara are robotul mic To a. El se deplasează liber prin came-ră, reacţionează la vocea ei. Odată Ani oara i-a dat următoarelecomenzi:

1. Mergi al bucătărie!2. Toarnă apă în pâlnia mică!3. Revină în cameră !4. Udă orile din ghiveci!

Executând consecu v aceste comenzi To a a udat orile dincameră.

ALGORITMII

99



A doua zi Ani oareai i-a făcut o vizită Elzic. Ani oara l-a ospătat cuun măr. Robotul To a a primit următoarele comenzi:

1. Mergi al bucătărie!2. Ia un măr!3. Curăţă mărul!4. Revină în cameră!5. Dă-i mărul curăţat lui Elzic!

De ecare dată robotul consecu v îndeplinea comenzile.Succesiunea comenzilor se nume te algoritm.Fiecare executor are comenzile sale i le poate realiza numai pe

ele. De aceea algoritmul poate conţine doar acele comenzi, careintră în sistemul de comenzi al acestui executor. Executorul trebu -

ie să e precis care este comanda următoare pe care trebuie să o

realizeze.Terminând executarea ul mei comenzi executorul termină înde -

plinirea întregului algoritm.

100



Lucrăm la calculator Azi îl vom învăţa pePisoiul roşcat să se mi te i să

bată toba.1. Lansează în execuţie programul Scratch.2. Alege în partea stângă a ferestrei butonul Mi care.3. Glisează comanda de se deplasat cu în parte cen -

trală a ferestrei.

4. Lansează în execuţie comanda. Pisoiul ro cat se va deplasa cu10 pa i.

5. Alege în partea stânga a ferestrei butonul Sunet.6. Glisează comanda de-a bate toba i une te-o cu comanda de

se deplasat cu.

1. De alesgrupul Mi care.

1. De ales grupul Sunet.

2. De glisat comanda.

2. De glisat comanda.

101



7. Lansează în execuţie grupul de comenzi – du cursorul pe oricebloc i fă dublu clic pe butonul stâng al mouse-ului. Pisoiul ro cat seva mi ca sub sunetul tobei.

Atrage atenţia, comenzile Pisoiului ro cat nu sunt situate separat,ci una sub alta. Ele sunt unite într-un tot întreg, formând algoritmul.

8. Modi că toba, can tatea de pa i i execută algoritmul modi -cat din nou.


1. Ce este algoritmul?2. Din ce este alcătuit algoritmul?3. Cine poate executorul algoritmului?4. Alcătuie te un algoritm pentru executorul Pisoiul ro cat ca el să

deseneze în ecare din cele patru colţuri ale scenei câte un drept -

unghi, care să aibă dimensiuni i culori diferite.5. Ajută-l pe etot să repar zeze numerele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 în

două grupuri as el, ca suma a oricare două numere dintr-un grup sănu e egală cu nici un număr din cel de-al doilea grup.

De ales pul de tobă

102



Pentru cei isteţi

1. Ghice te arada. Mai întâi două litere din numele Alla După ele „Goverla” a doua silabă a ascuns. Acum deja prima parte o cunoa tem i a doua parte tot ne este foarte cunoscută. În „temp” a sărit litera „e”. Mai repede une te aceste păr cele!

’’ ’’ RITM

2. Cine cu cine vorbe te?

103



Deseori tu la lecţiile de limbă română execuţi însărcinări grama -

cale. Una din ele – analiza sunet-literă. Executarea acestei însăcinăriaminte te de realizarea unui algoritm.

Algoritmul „sunet–literă a cuvântului”1. Cite te cuvântul.2. Pune accentul.3. Împarte cuvântul în silabe.

4. Nume te ecare literă i sunet, pe care ea îl determină.5. Numără can tatea de litere i sunete.6. Determină can tatea de silabe.

La lecţiile de matema că tu rezolvi probleme. Algoritmul lucruluipentru rezolvarea problemei îţi va ajuta să-ţi realizezi deprinderile.

ALGORITMII ÎN VIAŢA NOASTRĂ

104



Algoritmul „Rezolvarea problemei”1. Cite te condiţia problemei.2. Imaginează-ţi cum are loc aceasta în viaţa co diană.

3. Înţelege întrebarea problemei.4. Clari că care mărimi sunt cunoscute i care căutate.5. Gânde te-te la planul rezolvării problemei. Alcătuie te-l.6. Scrie rezolvarea problemei.7. Gânde te-te dacă este i alt procedeu de rezolvare.8. Scrie răspunsul.9. Controlează-te.

Ace algoritmi tu i-ai executat nu o dată, adică ai fost executăto-

rul acestor algoritmi. Însă noi executăm algoritmi nu numai în procesul studierii obiec-

telor colare. De exemplu, prepararea unei mâncări, de asemeneaeste executarea unui anumit algoritm.

Algoritmul „Prepararea pizzei „Kievleanka””1. Pune un strat de aluat pentru pizza în formă.2. Unge suprafaţa aluatului cu pastă de tomate.3. Pune pe pastă bucăţele de salam i tomate tăiate.

105



4. Presură pizza deasupra cu brânză „Ukrainska” dată pe răzătoarei cu mazăre verde.

5. Pune în funcţiune cuptorul de copt.

6. Fixează regulatorul de temperatura la 180 grade.7. Pune pizza în cuptor.8. Decuplează cuptorul peste 23 de minute.9. Pune pe masă pizza.

Lucrăm la calculator Azi o să-l învăţăm pePisoiul roşcat să deseneze, de

exemplu, linie întreruptă.

Tu deja i căPisoiul roşcat se poate mi ca pe scenă. Dacă ante -

rior de executat comanda , atunci Pisoiul roşcat, mi -

cându-se va lăsa după sine o urmă în formă de segment cu lungimeadată.

Creionul are forma unei pensule rotunde pentru care se poatealege dimensiunea, culoarea i nuanţa.Procesul desenării îl nalizează comanda .Pentru eliminarea tuturor desenelor de pe scenă trebuie de gli -

sat comanda în partea centrală a ferestrei i de-o lansat înexecuţie.

106



Execută as el de algoritm:1. Lansează în execuţie programul Scratch.2. Alege în partea stângă a ferestrei butonul Creion.

3. Glisează comanda stabile te creionul în partea centrală aferestrei.4. Alege în partea stângă a ferestrei butonul Mi care.5. Glisează comanda de deplasat cu în partea centrală a ferestrei.6. Alege în partea stângă a ferestrei butonul Creion.7. Glisează comanda ridică creionul în partea centrală a ferestrei.8. Alege în partea stângă a ferestrei butonul Mi care.

9. Glisează comanda de deplasat cu în partea centrală a ferestrei.10. Lansează de câteva ori în execuţie grupul de comenzi.Pe desen este prezentat algoritmul, care trebuie să-l executePisoiul roşcat.

Întrebări i însărcinări 1. Adu exemple de situaţii din viaţă, în care tu execuţi algo

ritmi. Care algoritmi anume?2. Alcătuie te algoritmul pregă rii calculatorului pentru lucru.

3. Alcătuie te algoritmul decuplării calculatorului.4. Alcătuie te algoritmul preparării ceaiului.5. Alcătuie te algoritmul preparării bucatelor tale preferate.

Pentru cei isteţi 1. În lustră erau 20 de becuri electrice, 5 din ele au ars.

Câte becuri au rămas?

107



2. Îl vom învăţa pe Pisoiul roşcat să deseneze o linie întreruptăcu lungimi diferite ale segmentelor.

Pisoiul roşcat trebuie să execute următoarea succesiune de

acţiuni:Executător Acţiunile

Pisoiul roşcat

Începe să desenezeSe deplasează cu 50 de pa iTermină de desenatSe deplasează cu 50 de pa i

Pe desen este prezentat algoritmul, care trebuie să-l exe -cute Pisoiul roşcat.

De eliminat desenele de pe scenă i de lansat de câteva ori co -

menzile în execuţie.3. Îl vom învăţa pe Pisoiul roşcat să deseneze o linie întreruptă

de grosime diferită.Pisoiul roşcat trebuie să execute următoarea succesiune de acţiuni:

Executător Acţiunile

Pisoiul roşcat

Stabile te grosimea creionului

Începe să desenezeSe deplasează cu 10 pa iTermină de desenatSe deplasează cu 10 pa i

Pentru modi carea grosimii creionului folose te urmă-

toarea comandă

. Pe desen este prezentat algoritmul, care trebuie să-l exe -

cute Pisoiul roşcat.

108



Elimină toate desenele de pe scenă i lansează comenzile de câ -

teva ori în execuţie.4. Îl vom învăţa pe Pisoiul roşcat să deseneze o linie întreruptă

de diferite culori i grosimi.Pisoiul roşcat trebuie să execute următoarea succesiune de acţiuni:


Pisoiul roşcat

Stabile te grosimea creionuluiStabile te culoarea creionului Începe să desenezeSe deplasează cu 10 pa iTermină de desenatSe deplasează cu 10 pa i

Pentru modi carea culorii creionului folose te urmă-

toarea comandă i execută as el dealgoritm:1. Alege dreptunghiul colorat. Indicatorul mouse-ului

se va transforma în pipetă .2. Alege cu pipeta din paleta, ce va apărea pe ecran,

culoarea necesară.

Pe desen este prezentat algoritmul care trebuie să-l exe -


109



Elimină toate desenele de pe scenă i lansează comenzi-

le de câteva ori în execuţie.5. Îl vom învăţa pe Pisoiul ro cat să deseneze o linie de diferite

culori.

Pisoiul roşcat trebuie să execute următoarea succesiune de acţiuni:


Pisoiul roşcat

Începe să desenezeStabile te grosimea creionuluiStabile te culoarea creionuluiSe deplasează cu 10 pa iStabile te culoarea creionuluiSe deplasează cu 10 pa i

Pe desen este prezentat algoritmul care trebuie să-l exe -


Elimină toate desenele de pe scenă i lansează comenzi-

le de câteva ori în execuţie.6. Creează un algoritm, după executarea căruia Pisoiul ro cat va

desena un pătrat cu laturile de diferite culori i lungimea de 100 depa i i se va întoarce în poziţia iniţială.

110



OBIECTE.REDACTORUL GRAFIC

Capitolul 5



Astăzi noi o să avem o lecţie neobi nuită de desen. Ea se va desfă-

ura în sala de calculatoare.Tu poţi desena cu creionul i pensula pe coala de hâr e. Se poate

desena de asemenea si cu alte obiecte: cu un beţi or pe nisipul ud,cu creta pe tablă.Se pot crea desene uimitoare de asemenea i cu ajutorul

computatorului.Pentru crearea desenelor, ilustraţiilor pentru pove , creaţiilor

literare, felicitărilor etc. există un program special. Se nume te elredactor gra c.

Noi vom studia redactorul gra c Tux Paint. Cuvântul paint din

limba engleză înseamnă „a picta cu vopsele”, iar Tux – nume de pin-guin, a personajului, care te va însoţi pe parcursului lucrului cu acestprogram.

Iată icon-ul Tux PaintTux Paint

acestui redactor gra c. El se a ă pe Suprafaţa delucru a calculatorului. Fixează pe acest icon indicatorul i executădublu clic pe butonul stâng al mouse-ului. Se va lansa programulTuxPaint, i în faţa ta se va deschide fereastra acestui program.

Tu vezi un câmp mare alb, asemănător unei coli de hâr e. Pe el veicrea desenul. În partea de jos al ecranului este amplasată paleta deculori, de pe care poţi selecta culoarea pentru desen.

O LECŢIENEOBI NUITĂ

112



În redactorul gra c Tux Paint se poate desena cu pensula, dar sepot folosi a a numitele tampile ( abloane) i alte instrumente pen-tru desen.

Aceste instrumente se pot selecta de pe bara de unelte, care esteamplasată în partea stângă a ecranului.

Lucram la calculator 1. Lansează în execuţie programul Tux Paint.2. Selectează butonul – apropie indicatorul de

buton i fă clic cu butonul stâng al mouse-ului.Prive te mai atent, i vei observa că acest buton i-a

modi cat culoarea i a devenit mai întunecat ca altele. Aceasta în-

seamnă ca instrumentul tampilă este selectat.

Bara de unelte

Câmpul pentru desenat Paleta de culori

Setul de unelte

113



La selectarea instrumentului tampilă înpartea dreaptă a ecranului vezi un set dediferite abloane. abloanele sunt unite în

grupuri: animale, cosmos, mijloace de trans-

port, oameni etc.Folose te butoanele cu săgeţile în stânga i

în dreapta pentru trecerea la alt grup. Pentruvizualizarea abloanelor unui grup folose tebutoanele cu săgeţile în sus i în jos.

3. Găse te grupul de abloane cu imagini-le păsărilor domes ce. Selectează un ablonarbitrar i glisează-l pe foaie. Opre te indica-torul la locul unde urmează să desenezi. Făclic pe butonul stâng al mouse-ului – ablo-nul va apărea pe foaie.

4. Dacă nu ţi-a plăcut desenul, oricând poţi

revoca (anula) acţiunile tale. Pe bara de in -strumente selectează butonul . ablonul

va dispărea, i vei putea con nua lucru.5. Amplasează pe perimetru 5 abloane diferite cu imaginile ani-

malelor domes ce.6. Când vei termina de desenat, selectează butonul pe bara

de instrumente. Iniţial va apărea mesajul: „ Chiar vrei să închizi?”

Selectează butonul cu inscripţia: Da, eu am terminat !

Butoane pentru trecere

la alt grup

Butoane pentru vizualizare

114



Aceasta este prima ta lecţie de lucru cu redactorul gra c. i noi nuv-om salva desenul. De aceea la întrebarea: „Dacă Veţi închide, Veţipierde desenul Vostru! Salvaţi? ”selectaţi butonul cu inscripţia:

„Nu, nu este necesar de salvat! ”

Întrebări i însărcinări 1. Aminte te-ţi, ce semni că cuvântulTux i alege răspunsulcorect:

• nume de pisică; • nume de pinguin;

•nume de cătelu .

2. Ce program se folose te pentru crearea desenelor, ilus -

traţiilor pentru pove , i felicitări?3. Cum se lansează în execuţie programul Tux Paint?4. Care este des naţia paletei de culori?5. Ce instrumente de desenare ale redactorului Tux Paint

cuno ?6. În ce grupuri sunt unite uneltele de desenare tampilă?7. Cum se poate trece de la un grup de abloane la altul?8. Care este des naţia butonului ?9. Găse te grupul de abloane cu imaginile plantelor i cre-

ază desenul stratului de ori al colii.10. Găse te grupul de abloane cu imaginile mijloacelor de

transport i creează un desen.11. Creează un desen u lizând diferite grupuri de abloane.12. Cum trebuie de terminat sesiunea de lucru cu progra -

mul Tux Paint?

115



Pentru cei isteţi

1. Gânde te, ce cifre urmează de pus în locul steluţelor.

AБ

БВВ

А + + +

6*5*

12756

*8*4*7*

*568

6*3

2. Elzic a creat o compoziţie cu denumirea „Noiembrie”. Ce agre it el?

3. Determină câte dreptunghiuri i câte triunghiuri sunt pedesen.

Scoru Castan Tei

Pin StejarArţar

116



Obiectele, vietăţile vii, fenomenele naturii – sunt obiecte.

Obiectele, reprezentate pe desen, există în realitate. Noi le ve -dem, le simţim.

Obiecte:

Fiinţe:

Fenomene ale naturii:

OBIECTE

117



Dar sunt obiecte care există imaginar doar în con inţa noastră.De exemplu, un obiect convenţional poate un robot, pe care tudore să-l desenezi, un cadou pe care intenţionezi să-l faci mameila ziua ei de na tere, oarea, pe care vrei s-o cre .

Denumiri de obiecte-ghicitori:

1. Basma albastră, ghem galben. Pe basma se rostogole te, oamenilor zâmbe te.2. Ce fel de ochi sunt: unul luminează ziua, altul la miez de noapte?3. Merge prin pădure – străluce te, dar nu fo ne te, merge prinapă – se luminează, dar nu se bălăce te.4. A bătut pasărea din aripă – jumătate de lume a acoperit cu o

perdea neagră.5. Mâini din na tere nu are, dar uzoare brodează.6. Transparent, ca s cla, dar nu-l pui în fereastră.7. Când se face ziua?8. Tu baţi în el cu piciorul, el aleargă în faţa ta.9. Fără aripi, dar pe cer zboară.10. Primăvara te bucur, vara te răcoresc, toamna te hrănesc, iar

iarna te încălzesc.11. Mic, sur, prin pădurici zboară, noaptea cântă.12. El în bacă ede i tema stăruitor învaţă.

118



Fiecare obiect posedă proprietăţi . Obiectul pix are proprietăţile: lungime, culoare, preţ etc. Obiectul încăperea clasei are proprietăţile: lungime, lăţime,

înălţime, număr de ferestre, număr de bănci, prezenţa calculatoare -

lor etc. Obiectul elev are proprietăţile: nume, prenume, vârstă, înălţi -

me, greutate, culoarea părului etc. Fiecare proprietate a obiectului are valoare. Exemple de pro -

prietăţi ale obiectelor i valorile lor sunt prezentate în tabel

Obiect Proprietate Valorile proprietăţilor

LungimeLăţime ÎnălţimeNumăr de ferestrePrezenţacalculatoarelor

9 m 25 cm5 m 75 cm3 m 50 cm3Da

Nume

PrenumeVârstă ÎnălţimeGreutateCuloare păr

VasileSemcenco8 ani1 m 25 cm

35 kgNegru

DisciplinăGreutateCuloare coperteiNumărul de pagini

Trepte spre informa că350 gAzurie160

MareaNeagră

NumeSe varsă râurileAdâncimea maximăŢările care sunt scăl-date de ea

Marea Neagră Nipru, Nistru, Dunărea 2210 m

Ucraina, România,Bulgaria, Grecia, Rusia,Turcia

119



Unele proprietăţi ale obiectelor nu- i modi că valorile. De exem-

plu, numele obiectului elev , numărul picioarelor obiectului scaun . Însă unele proprietăţi ale obiectelor î i pot modi ca valorile sale.

De exemplu, vârsta obiectului elev , înălţimea lui, greutatea, adresaetc. Culoarea obiectului sala clasei se poate modi ca după reparaţie.

Lucram la calculator 1. Lansează în execuţie programul Tux Paint.2. Creează un desen conform modelului.

120



Pentru amplasarea elementelor desenului pe foaie trebuie deexecutat as el de algoritm:

1. Selectează instrumentul necesar pe bara de unelte.2. Selectează pe bara din partea dreaptă pulinstrumentului.3. În caz de necesitate alege culoarea.4. Desenează.5. Dacă nu ţi-a plăcut rezultatul, anulează-l.

Întrebări i însărcinări 1. Dă exemple de obiecte, ale proprietăţilor lor i ale

valorilor proprietăţilor.2. Dă exemple de obiecte i ale proprietăţilor lor, care

nu- i modi că valorile lor.3. Dă exemple de obiecte i de proprietăţi ale lor, care- ipot modi că valorile lor.4. Printre exemplele prezentate de proprietăţi ale obiectelor găsiţi acelea, care nu- i modi că valorile.Obiectele – profesor, Ucraina, copac, frunze .

Proprietăţile obiectelor: :Numele obiectuluiCuloarea obiectuluiVârsta obiectului

Pentru cei isteţi

1. Ghice te, care obiecte s-au ascuns în rebusurile date.

100 ЛИЦЯ ’ ЦЯ

121



2. Haide-ţi să ne imaginăm: dacă ai poseda bagheta fermecată, cedorinţă ai vrea sa ţi se împlinească? Încearcă s-o desenezi.

3. Cine ce a pescuit?

122



Fiecare ablon, ca i orice obiect, are proprietăţi. Acestea-s denu-mirea, culoare, dimensiunile, locul amplasării etc.

Denumirea ablonului este reprezentată în partea stângă de jos a programului Tux Paint alături de pinguinul Tux. Proprietateadată nu-si modi că valoarea sa.

Iar valorile acestor p de proprietăţi ale ablonului, ca culoa-rea i dimensiunile, se pot modi ca.

Deja i că în partea de jos a ecranului este amplasată paleta deculori.

Selectează ablonul, care ţi-a plăcut. Dacă pe paletă apar culorile,atunci culoarea acestui ablon se poate modi ca:

1. Selectează culoarea pe paletă.2. Alege ablonul3. Trece-l pe foaie.

Culori pentru selectare

OBIECTELEREDACTORULUI

GRAFIC

123



Majoritatea abloanelor se pot mic ora sau mări.Pentru a modi ca dimensiunile obiectelor e necesar:

1. Selectează ablonul necesar.

2. Folose te scara dimensiunii obiectului i măre te-isau mic orează-i dimensiunile lui.3. Amplasează obiectul pe foaie.

Lucram la calculator etot i-a propus Ani oarei sa-l ajute la executarea

însărcinării: de desenat pe ori fermecaţi de diferiteculori i dimensiuni.

Desenul i-a plăcut atât de mult Ani oarei, încât ea s-a interesat:”Sepoate oare de-l salvat ca să-l arate lui Elzic?”

– Desigur, – a răspuns etot. – Selectează butonulЗбережи

, i de-senul se va salva.

124



Întrebări i însărcinări 1. Care obiect are as el de proprietăţi?

Alb, pufos, rece, ……

Înaltă, subţire, blondă, ….Sur, micuţ, mid, …2. Crează un desen, u lizând un ablon i adăugând diferite

culori.

Pentru cei isteţi

Adaugă un cuvânt, care va terminaţia primului cuvânti începutul celui de-al doilea.

TELE ... ТAN125



La etot i Ani oara a venit Elzic, i prietenii au hotărât să-i aratedesenul său.

– De la bun început este necesar de lansat în execuţie redactorulTux Paint, – a spus Ani oara.

i atot a început să acţioneze. Ani oara urmărea cu atenţie ac-

ţiunile lui etot. – Vai! – a exclamat ea. – Acesta nu este desenul, care am vrut să-l

arătăm lui Elzic.

INSTRUMENTELEREDACTORULUI GRAFIC

126



– A a este, – a răspuns etot. – Hai să revizuim toa-te desenele salvate i să deschidem cel necesar.

– Pentru aceasta alege butonul Відкрий de pe bara de

unelte, – l-a ajutat Ani oara, – i noi vom vedea toatedesenele salvate. Stabile te indicatorul pe desenul ne -

cesar i fă dublu clic pe butonul stâng al mouse-ului. – Ce desen minunat! – A exclamat Elzic. – Dar mie îmi

pare, că aici lipsesc algele marine. Se poate oare de ledesenat?

– Desigur, – a răspuns etot. – Pentru aceasta esteun instrument special – Pensula.

Alege pe bara de instrumente butonul Пензлик

. În parteadreapta vor apărea pensule electronice de diferită for -

mă i grosime. Alege cea necesară i poţi desena. – Se poate eu să încerc singur să desenez algele mari-

ne, u lizând diferite pensule i culori? – a întrebat Elzic.

– Încearcă, – s-a învoit etot, – Dar dacă în desenultău ceva nu se va primi cum vrei – nu contează. Tu poţisă te folose de instrumentul Gumă. Pe el îl găse pebara de unelte.

Alege butonul Гумка . În partea dreapta din nou vor apă -

rea diferite guri. Acestea-s radiere de diferite formei dimensiuni. Alege radiera necesară. Trece-o la acea

parte a desenului, care vrei s-o tergi. Apasă butonulstâng al mouse-ului, i reţinându-l, terge ceea, ce ţienu-ţi trebuie.

– Acum poţi să te folose nu numai de pensulă dari de radieră. Iată de ce la ne s-a primit un desen a a

de frumos, – l-a lăudat etot pe Elzic.

127



Lucrăm la calculator 1. Lansează în execuţie programul TuxPaint.2. Găse te i deschide desenul cu pe orii fermecaţi.3. Adăugă cu diferite pensule algele marine de dife-

rite culori.

Salvează desenul nou. În procesul salvării desenului cu modi cări va apărea mesajul:

Înlocuieş desenul cu modi cările tale ?Alege butonul cu inscripţia Da, înlocuieşte-l!

128



Întrebări i însărcinări 1. Alcătuie te un algoritm, cu ajutorul căruia în redactorul

gra c TuxPaint se pot revizui toate desenele salvate.2. Nume te uneltele din redactorul gra c TuxPaint cu-

noscute de ne.3. Imaginează-ţi că tu ai o pensulă i o radieră fermecată,

care te vor ajuta să corectezi erorile în cuvintele prezentate.Gânde te-te bine i găse te unde urmează de lucrat cu pen-

sula i unde cu radiera.

Urs, kiev, Floare, ucraina, Vulpe, carpaţi, ci re, vladimir

4. Care litere din cuvinte s-au ascuns? Restabile te acestecuvinte.

D..tare, s..p…brie, c.. re, ce..b, t..l..vizor.

5. Pentru a nimeri în ţintă, găse te la început exemplul cu răs -

punsul 6, apoi 7, 8, 9.

6 + 2 14 – 7 6 + 3 2 + 5 4 + 5 1 + 510 – 3 0 + 8 11 – 2 8 + 6 2 + 4 9 – 0

129



În ziua următoare, când etot a intrat la Ani oara, l-a văzut peElzic trist. – Ce s-a întâmplat? – a întrebat mirat etot. Tu ai dispoziţie rea?

De ce? – Eu am vrut să desenez i să vopsesc un animal domes c de pe

planeta voastră, dar nu mi s-a primit nimic, – a răspuns Elzic. – Ce săfac?

– Aici nu-i nimic complicat, – l-a lini t etot. – Redactorul nostru gra c are diferite plan e de colorat, printrecare sunt i animale domes ce.

– Alege butonul Новий . Pe câmpul alb vei vedea abloanele – posibi-

lele variante de fundaluri i a plan elor de colorat. Pentru revizuirealor folose te butoanele cu săgeţi in sus şi în jos.

NE ÎNVĂŢĂMSĂ COLORĂM

130



Pentru ca să alegi ablonul necesar, de exemplu,plan a coco ului, i să începi lucrul cu ea, trebuie să sta-bile indicatorul pe ea i să faci dublu clic cu butonul

stâng al mouse-ului.Tu poţi colora coco ul cu ajutorul uneltei Pensulă.Dar as el de desen nu totdeauna se poate primi griju -

liu. Redactorul gra c Tux Paint are un instrument fer -

mecat Magie.Găse te butonul Магія pe bara de unelte. După selecta -

rea instrumentului Magie în dreapta vor apărea diferite

butoane. Găse te butonul Залити . Acesta este instrumen -tul Umplere. Selectează-l.

Apoi alege pe paleta de culori culoarea necesară.Acum deplasează indicatorul pe câmpul alb i fă clic pebutonul stâng la mouse-ului. Foaia ta a devenit colorată.

Lucrăm la calculator

1. Lansează în execuţie programul Tux Paint.2. Găse te i deschide plan a coco ului.3. Colorează coco ul. 4. Adaugă iarbă i ori, folosindu-te de butoanele

Квітка i

Трава ale uneltei fermecate Magie. Poţi modi ca valorile pro-

prietăţii culoare ale obiectelor Floare iIarbă.

131



Întrebări i însărcinări 1. Imaginează-ţi, că vrei să desenezi o pădure din poveste.

Poveste te ce vezi în ea. Con nuă poves rea.

Eu am venit în pădurea din poveste. În ea cresc … , …, … .Printre locuitorii pădurii ar interesant să văd …, …, … .

2. Gânde te-te, cum s-ar putea reprezenta poves rea dată în redactorul gra c Tux Paint.

Pentru cei isteţi

1. Din numerele ce sunt reprezentate pe panglică, alegea trei nu -

mere, suma cărora să e egală cu 50.

2. Găse te diferenţele din desene.

19 8 30 25 12 3 28 9 5 17

132



Ani oara i Elzic au hotărât să-l impresioneze peDe tept – să deseneze locuinţa lui, u lizând gurile ge-ometrice ale redactorului gra c Tux Paint.

– La început alege butonul Фігури pe bara de unelte, – aspus Ani oara.

Când selectezi instrumentul Forme. În partea dreap -

tă apar diferite guri. Pentru desenarea dreptunghiuluiexecută as el de algoritm:1. Alege dreptunghiul2. Deplasează indicatorul pe foaie.3. Apasă i reţine butonul stâng al mouse-ului.4. Deplasează indicatorul în dreapta i în jos, până

când vei obţine un dreptunghi cu dimensiunile necesare.

5. Eliberează butonul mouse-ului. În acela i mod desenează i alte guri geometrice. – Casa s-a primit nu prea reu ită, – s-a mâhnit Elzic,

– etot poate să n-o recunoască. – Noi o să semnăm desenul, – a propus Ani oara.

Alege butonulТекст

Abc de pe bara de unelte.

UNEALTA „FORME”.TEXT

133



Când alegi instrumentul Text, în partea dreaptă apar butoane, cuajutorul cărora se pot modi ca valorile proprietăţilor lui: dimensiu -

ne, culoare i aspectul literelor.

Pentru modi carea dimensiunii textului trebuie u lizate butoane -le .

Lucrăm la calculator 1. Lansează în execuţie programul Tux Paint.2. Desenează casa lui etot, folosind gurile geo-

metrice: dreptunghi, pătrat, Triunghi, Romb i Cerc.3. Semnează desenul:

• alege locul pentru text;

• u lizează tastatură i culege textul.4. Salvează ilustrata cu casa lui etot.

Întrebări i însărcinări 1. Pentru ce se folose te butonul Фігури ?.

2. Descrie algoritmul desenării dreptunghiului.

134



Pentru cei isteţi

1. Câte dreptunghiuri s-au ascuns în desen?

2. Scrie mai un beţi or ca egalitatea să e adevărată.

3. Se poate oare din elementele date să formăm următoa -

rele guri: dreptunghi, patrat , triunghi?

4. Ce desen lipse te?

135



La lecţie elevii au obţinut însărcinarea: de- iimaginat i de creat

un desen. Apoi cu ajutorul imprimantei să-l părească.Amin m, că imprimanta este un dispozi v pentru părirea dese -

nelor i textelor pe hâr e.Ani oara i-a amin t, cum ea cu Elzic au fost la circ. i-a închi-

puit, că ea merge călare pe ponei în jurul arenei nu prea mari. i a încercat să deseneze aceasta, dar în loc de sine l-a a ezat pe Elzic peponei. S-a primit (nu chiar rău) bini or.

VERNISAJUL NOSTRU

136



Încearcă i tu să creezi un desen. Dacă dore să păre desenulsău, atunci pentru început conectează imprimanta. Apoi alege buto -

nul Друк

de pe bara de unelte.

Va apărea fereastra, în care vei vedea butonul cu inscripţia Da,Imprim-o! Alege-l. Desenul tău deja este pe hâr e.

După lecţii prietenii au organizat o expoziţie a lucrărilor. Iată ce s-aprimit din aceasta.

137



Iar Ani oara a propus de pregă t încă i o expoziţie virtuală dedesene.

– Pentru aceasta noi de asemenea putem să ne folosim de redac -

torul gra c Tux Paint, – a explicat ea.De la început trebuie de ales desenele. Pentru aceasta urmeazăde ales butonul

Відкрий de pa bara de unelte. Noi o să vedem toate de -

senele noastre păstrate. Mai departe urmează să selectăm butonuli să marcăm desenele necesare.

Se poate folosi scara pentru mărirea sau mic orarea vi-

tezei de trecere la desenul următor în mpul vizionării expoziţieivirtuale.

Dacă sunt alese desenele necesare i stabilită viteza de trecere,urmează de ales butonul i de început vizionarea.Pentru trecerea la următorul desen trebuie de se folosit de buto -

nul pentru terminarea vizionării desenelor – butonulНазад

.

138



Lucrăm la calculator Poate, tu visezi la o vizită, să vezi ceva interesant.

Desenează-ţi visul.1. Lansează în execuţie programul Tux Paint.2. Execută desenele.

3. Creează o expoziţie virtuală ale desenelor proprii.4. Propune-le colegilor de clasă să vizioneze excursia ta virtuală.


Gânde te-te, în ce ordine trebuie amplasate expresiile,pentru ca să se primească o poves re.

Au sosit păsările călătoare.

Zilele au devenit mai lungi.

Copacii au înverzit.

A venit primăvara.

Pentru cei isteţi

1. Pune parantezele as el, ca exemplele să e rezolvate corect.

39 – 20 + 8 = 11

67 – 40 + 20 = 7

15 – 7 + 8 = 0

139



2. Pentru a bate gol în poartă, găse te mai întâi exemplele cu răs -

punsul 6, apoi 7, 8, 9.

3. Care desen este următorul?

4 + 5

0 + 96 – 0

3 + 3

4 + 310 – 4

2 + 53 + 5

6 + 29 – 2

6 + 3 4 + 48 – 1 10 – 2

140



Curând la Elzic va ziua de na tere. Interesant, cum sărbătoresczilele de na tere pe planeta lui natală? Dar până ce Ani oara a ho-

tărât să-l felicite pe Elzic. Ea deja a pregă t ce va scrie i va desena.Iată ce i s-a primit Ani oarei.

Gânde te-te i tu, cui vrei sa-i trimiţi felicitare, ce vei scrie i dese-na pe ea. Imaginează-ţi!

FELICITARE PENTRU ELZIC

141



La început execută desenul pe o coală de hâr e. Aminte te-ţi,cum trebuie de se adresat, ce cuvinte de adresare tu cuno . Scrietextul felicitării. Nu uita să semnezi.

Iar acum, folosindu-te de redactorul gra c Tux Paint, încearcăsă crează o felicitare computerizată. Pentru început alege locul pentru text. Pe partea liberă a

foii execută desenul. Cu ajutorul tastaturii culege textul. Tipăre tefelicitarea.


1. Uită-te în jurul tău. Prezintă exemple de obiecte ce te înconjoară, proprietăţile lor i valorile acestor proprietăţi.2. Care obiecte ale redactorului gra c Tux Paint cuno ?3. Proprietăţile căror obiecte ale redactorului gra c TuxPaint nu- i modi că valorile lor?4. Adu exemple de obiecte ale redactorului gra c Tux

Paint i proprietăţile lor, care î i pot modi ca valorile.5. Nume te instrumentele, cunoscute ţie, ale redactoruluigra c Tux Paint. Pentru ce folosesc ele.6. Cum trebuie de salvat desenul, creat în redactorul gra cTux Paint.7. Alcătuie te un algoritm, cu ajutorul căruia, în redactorulgra c Tux Paint se poate crea o expoziţie virtuală de

desene.

Pentru cei isteţi

O omidă a îmbrăcat pe primul picior un ciorap. Pe celde-al doilea – doi ciorapi, pe-a treia – trei, i a a mai de-parte. De tot ea a îmbrăcat 28 de ciorapi. Câte picioare

are omida?

142



Capitolul 6

ASISTENŢA COMPUTERIZATĂ ÎN STUDIEREA MATERIILOR

DE STUDIU



Amin ţi-vă! Sunetele le azim i le pro-nunţăm. Ele sunt vocale iconsoane .

Ani oara i-a poves t lui Elzic, că sune-

tele vocale le place să cânte. Ele ies liberprin cavitatea gurii cu ajutorul vocii.

Sunete vocale în limba română sunt

apte:[і], [î, â], [е], [u], [о], [а], [ă].La pronunţarea sunetelor consonante aerul din cavitatea gurii ni -

mere te în diferite obstacole.De exemplu:

• S ngheresc buzele: sunetele [b], [p], [v], ….

•S ngheresc dinţii i limba: sunetele [z], [d], [t], ….

• S ngheresc limba i cerul gurii: sunetele [d], [ ], [p], ….

Încearcă odată cu Elzic i Ani oara să pronunţi sunetele:[f], [m], [ţ], [t], [j], [c].Care anume a fost obstacol?Cu ajutorul sunetelor se crează silabele i cuvintele.Cu litere se înseamnă sunetele în scris. Cu literele noi scriem i

ci m.

o,a,i,u

144



Lucrăm la calculator Astăzi tu vei lucra cu programul de dezvoltare i stu-

diu Culege proverbele. Însărcinarea ta – de cules în partea de sus a ecranu -

lui proverbul cunoscut. Pentru aceasta trebuie de indi -

cat corect numărul de sunete vocale i consoane în cuvintele, carevor apărea pe ecran în partea de jos.

Fii atent!


1. Care din îmbinările de litere prezentate ca, na, vl, mu, kr, iac, prînu se pot numi silabă?

2. Cite te propoziţia, în care sunt omise litere, care sunt sunete

vocale:P_ _n_ _ _s_t_ r_d_l m_n_c_ _!

145



Для кмітливих

1. Din literele cu care jonglează clovnul, alcătuie te cât mai multe

cuvinte. A

M BR

U

NT

А E

O

2. Care desen este de prisos? De ce? Nume te consoanele în cu-

vântul arici .

3. Sunt 2 căldări cu volumul de 4 l i 9 l. Cum cu ajutorul acestorcăldări de adus de la râu exact 6 l de apă?

4. Masa bidonului plin cu lapte este de 10 kg, iar pe jumătate plin – 6 kg. Care este masa bidonului gol?

146



Sunetele consoanele se creează cu ajutorulvocii i gălăgiei sau numai a gălăgiei.Ani oara a observat, că printre consoane-

le sunt sunete, care se pronunţă tare i moale.Ele sunt numite consonante vârtoase i moi. Elesună diferit.

Ani oara i-a adus aminte, că învăţătoarea po-

vestea la lecţia de limba română, cum de recu -noscut sunetele consoaelor sonore i surde.

Pentru aceasta închide urechile cu palmele i pronunţă sunetele[d], apoi [t]. Dacă în urechi răsună, atunci aceasta este consoană cusunet sonor.

Apoi Elzic pronunţa diferite sunete, iar Ani oara i pi cul determi-

nau, care din ele sunt sonore i care surde. Încearcă i tu.

147



Lucrăm la calculator Azi din nou vei lucra cu programul de dezvoltare si

studiu Culege proverbele . i din nou însărcinarea ta –culegerea în partea de sus a ecranului a proverbelorcunoscute, Dar acum pentru aceasta este necesar de

indicat corect numărul de consonante vârtoase i moi, ce vor apărea în partea de jos a ecranului..

Fii Atent!

Întrebări i însărcinări 1. Determină câte consoane cu sunete vârtoase i moi sunt în denumirile dispozi velor calculatorului.2. Determină câte consoane cu sunete sonore i surde sunt în denumirile dispozi velor calculatorului.

PENTRU CA SĂ BEI APĂ DIN FÂNTÂNĂ TREBUIE

CONSOANE TARISĂ TE APLECI

CONSOANE MOIGATA

148



3. În pădurea întunecoasă s-au rătăcit silabele, Ajută-le să se întâl -

nească – se vor crea cuvinte

4. Printre cuvintele prezentate mai întâi găse te cuvintele, în caresunt mai multe sunete ca litere, apoi – în care sunt mai multe litereca sunete.

Pentru cei isteţi 1. În apartamentele 1, 2 i 3 trăiesc pisicile maronie, nea-

gră i ro cată. În apartamentul 1 nu este neagră. Maronie nu este înapartamentul 1 i nici în apartamentul 2. Cine unde trăie te?

Co-

Bră-

-perci

ciu-

-pac

căra-

-re

-duţ

Olesea Ploaiecăsuţă enotalbină iepuremaioneză viaţă

149



2. După gard s-au ascuns iepuri. Câţi au fost acolo dacă se vedeau24 de urechi?

3. Numără cubu oarele pe ecare desen.

4. Pe tavă erau 8 franzele, 8 fe ţe au luat câte o franzelă. Pe tavaa rămas o franzelă. Cum s-a putut întâmpla a a ceva?

12 3

4 5

150



– Da, voi în afară de limba ucraineană mai cunoa teţi care limbi? – a întrebat Elzic pe Ani oara.

– Desigur, – a răspuns Ani oara. – toţi colarii din Ucraina studiazămăcar o limbă străină. Majoritatea studiază engleza, germana saufranceza. Iar în unele coli se studiază câteva limbi străine.

– Acu noi îţi vom poves despre ele. – a răspuns etot.Lângă coastele Europei se a tern insulele Britanice. Cea mai mare

insulă este numită Marea Britanie. Anglia – ţara, care ocupă o partea acestei insule.

ŢĂRILE, LIMBILECĂRORA

LE ÎNVĂŢĂM

151



CapitalaAngliei – Londra. Acest ora este situat pe malurile râuluiTemza. În Londra sunt multe locuri remarcabile: palatul Westminster,marele orologiu de pe Big Ben, turnul Victoriei deasupra intrării re-

gale în parlament. Garda regală este îmbrăcată în uniformă din se -

colul 16-ce.Englezii respectă tradiţiile străvechi. Acestea-s ca a de ovăz dimi-neaţa i ceaiul la orele cinci ziua. În Hyde Parck în Londra este uncolţi or, unde oricine poate ţinea un discurs. Acest colţi or este păzitde poliţi , ca susţinătorul discursului să nu e bătut, dacă cuvintelelui, nu vor pe placul ascultătorilor.

Englezii iubesc sportul. Majoritatea disciplinelor spor ve sunt po-

pulare în Anglia. Anglia – ţara, unde a apărut fotbalul, regby, golful.

152



Germania se a ă la nordul Europei, Aceasta este una din cele maimari ţări ale Europei după numărul de populaţie. Capitala Germaniei – Berlin.

Această ţara a dat lumii mulţi savanţi ves ţi, lozo , poeţi, com-

pozitori. Spor vii germani sunt unii din cei mai buni, campioni a mul-

tor campionate mondiale i ai jocurilor Olimpice la multe disciplinespor ve. Cel mai popular sport este Fotbalul. Germania este cunos -

cută prin producerea automobilelor: Volkswagen, BMW, Mrcedes-Benz, Opel, Porshe.

În Germania sunt tradiţionale diverse fes valuri muzicale. În Germania studierea în coală durează 12 ani. Cea mai mare

notă în colile germane este 1, iar cea mai rea – 6.Ф Franţa – ţară, ce se a ă la apusul Europei. Ea este una din celemai mari în Europa după teritoriu. Capitala Franţei – Paris.

153



Această ţară este cunoscută în lume cu pictorii ei, poeţii i scriito-

rii, arhitecţii, savanţii. Cartea de vizită a Parisului este turnul Ei el.

Dacă ar să urci pe el, atunci se pot vedea vederi impresionante aleora ului.Franţa se socoate ca stabilizatoarea legilor de mode. Iar fes valul

cinematogra c de la Cannes are renume mondial.

Lucrăm la calculator Astăzi vei lucra cu programul instruc v-distrac v

Translează cuvântul . În partea de sus a ferestrei se va ivi un cuvânt, care

trebuie tradus din limba ucraineană în engleză, germa -

nă, sau franceză. În partea centrală a ecranului se a a e cu litere, printre ele sunt

acele, din care se alcătuie te cuvântul-traducere.

154



Alege ele necesare în ordine corectă i vei alcătuicuvântul-traducere.

Fii atent!

Pentru cei isteţi 1. Які слова можна скласти з таких кубиків?

A N R A F Ţ

2. Un erveţel a fost împăturit în patru i s-a tăiat un uzor, apoi afost desfăcut. Ce uzor am obţinut?

MAMAМ О

Т Z

B A

W

J Y

SН

N

Е

R

155



3. Aladin trebuie să- i dea seama, ce desene sunt ascunse subcercurile de pe covor. Doar numai atunci covorul–avion din nou vadeveni fermecat i va zbura. Ajută-l pe Aladin.

4. Tata are 6 feciori, Fiecare fecior are soră. Câţi copii de tot are

tata?5. Ce au încurcat pictorii?

156



– Azi mai avem încă o călătorie interesantă, – a spus Ani oara. – Ura! – A exclamat bucuros Elzic cu etot. – În ţara Matema că este o insulă mare Geometria.Acolo locuiesc gurile geometrice. Unele din ele deja vă sunt cu-

noscute, – a con nuat Ani oara, să ne amin m denumirile lor.

– Pe malul oceanului se petrec compe ţii între pătrate i drept -

unghiuri. Cine mai repede va găsi perimetrul gurilor, care sunt tra-

sate pe nisipul ud, acela se va putea ridica cu aerostatul, – a anunţatAni oara.

Haideţi să încercăm i noi să găsim perimetrele dreptunghiului ipătratului.

• Pentru aceasta la început să repetăm, ce se nume tedreptunghi i ce pătrat.

• Să ne amin m de la lecţiile de matema că, ce-i aceea

perimetru. • Să măsurăm lungimile laturilor acestor guri. Ele ne vortrebuie pentru a area perimetrelor.

CĂLĂTORIE PRINŢARA MATEMATICII

157



• Determinăm perimetrele dreptunghiului i pătratului, re -

prezentate pe desen.

– Sunt încrezută ca toţi s-au isprăvit cu însărcinarea. Iar pătrăţe -

lele i dreptunghiurile cu plăcere ne trimit acasă cu aerostatul, – aspus Ani oara mulţumită.

Lucrăm cu calculatorul Echilibrează talgerele cântarului, glisând pe una din

ele greutăţile cu masa respec vă. În unele exerciţii masa obiectului va indicată, iar în

altele va necunoscută. Urmăre te atent semnele >,<, sau =, care vor apărea pe cântar. După echilibrare introdu masadeterminată a obiectului i apasă tasta Enter.

158



Întrebări i însărcinări 1. Găse te lungimea laturii pătratului, dacă perimetrul luieste egal cu 12 cm.2. Perimetrul dreptunghiului este de 8 cm. Lungimile laturilor lui – numere naturale. Cu cât pot egale lungimilelaturilor a as el de dreptunghi?

Pentru cei isteţi

1. Sunt trei monede cu aspectul iden c, dar una din ele este maiu oară ca altele. Cum se poate de găsit această monedă doar printr-o cântărire?

2. Mută trei beţi oare, ca săgeata să- i schimbe direcţia sa în di-

recţie opusă.

159



№Numele şi prenumele

elevuluiAnul de

învăţământ

Starea manualului

Notala începutulanului

la sfârşitulanului

1

2

3

4

5

Навчальне видання

Ломаковська Ганна ВіталіївнаПроценко Галина Олександрівна

Ривкінд Йосиф Якович та ін.

СХОДИНКИ ДО ІНФОРМАТИКИПідручник для 2 класу загальноосвітніх навчальних закладів

з навчанням румунською мовою

Manualul Copii Informatica Clasa II

Documents

Transcript of Manualul Copii Informatica Clasa II