I

Vrednic estel Neurochirurgul

Stefan Mindea, pr€otpe pimant apostolic 10

Popasuri duhovnicetti:Menistirea Surpatele,

locul scildatin lacrimile Mariei

Brancoveanu 16

Meridianele cr€dinlei:Locuri de inchinare vegheatede Sfantul Proroc llie

0rtodoxia firi frontiere:Jonathan Jackson, un creStinla Hollywood (l)

Ortodoxiain (umpinS:Bleslemele staretului din Urali

lnterviu:,,Bine(uventa-ti, p;rinte,pentru a suna clopotul ' 62

Lumea pe dos: Fervoarea

demolSrii 68

Evociri: Amintiricu Arhiepiscopul Pimenalsucevei 72

Nu credeam cI apuc astfel de zile!Dupa ce prima jumatate de viala mi-ampetrecut-o in comunismul autohtonist, indacism, in ateism qi in cultul pe$onalitdtiiunui omulej of5rat qi incult, acum dau denervo$ii planetei care decapiteaza statui,demoleazl mituri fondatoare, fac {inddriun trecut nobil ca principii gi fastuos cul-tural. vdnAndu-L cu uri de rasd/ clasd chiarqi pe'Dumnezeu insuqi (Hristos a arut pig-mentul pielii cam alb, nu-i aqa?). ln cu-rdnd va fi atacat gi Sinaxarul, pe motivulsupremaliei rasei albe in rdndul sfin1ilor...Dar ce zic eu,,in curdnd"? PatriarhuluiDaniel i se intenteazd proces pentru pro-movarea, prin intermediul Sflntei Scrip-turi, a urii de rasi, a celei confesionale,a violenlelor ;i altor culpe genocidare aletrecutului consemnat biblic... de cAtre unONG obscur. Patriarhului Romdniei! Sin-cer vorbind, cdteodatl ai impresia cd citeqtiqtiri editate $i promovate de cenfi1llde pre-sb,,Socola", direct din balan.ruc!

lar ca nebunia 1or sd fie deplina pi pa-nica noastrd juslifrcati, in timp ce in SUAeste tms6 jos de pe soclu statuia lui GeorgeWashington, pdrintele fondator al liberldtiidemocratice (de care se bucurd in prezentcei care o conlesti:), in re'tul Gennantcteste inaugurata statuia lui Vladimir IhcjLenin! Lumea pare comp]et anapoda... $inu atdt lumea, in general, cdt cei care per-mit (chiar Ei tacit) aceste abuzuri la adresaistoriei. a bunuluj-sim1. a ordiniifir'e5ti. a

picii sociale. Dar sunt intelectuali notorii,oameni politici faimoqi, staruri de cinema

Ei cantereli de top care incurajeazd aces-te pomiri primitive, de-a dreptul $oteqti.BunAoaxd, numero$i membri ai pafiiduluidemocrat din SUA regizeazi spectacole-le qocante de prostemare pana la pimantin lata altor oameni, doar pentru ci au cu-loarea pielii dileriLd. Oamenii albi Ia pie-le sdrutb $i spal6 picioarele oamenilor ne-gri la piele, dar nu pentru cI aceqtia suntmai buni, ci doar pentru cA sunt... de alttculoare. Este formidabilde eficientd regiaacestui nou ,,cult" de regret isteric fafa detrecutul colonial, de autodemascare (cain experimentele temnifelor comuniste),de maimulareala a unor obiceiuri Ei ges-turi simbolice crestine, de uri Ia adresa a1ot ceea ce este alb, creqtin, familist, pros-per, cultivat, greu de manipulat prin Re1ea.

Razboiul cultural. dar;i deicidar devinetotal, IErh reguli Ei fhrd prizonieri. $i iaticum acel rizboi nevazut descris odinioa-rd de Nicodim Aghioritul a cdpatat contur,intrupare. Diavolul a ieEit la luminile ram-pei. nu mai sla pilir in addncuri pentnr ciioamenii nu mai au ruqine, bun-sim1, luci-ditate, credintd. De cine si te mai fereEti,atunci?

Prieteni, Aleksandr Soljenilin i-a aver-tizar cu delicatefe pe occidentalii care ilgizduiserd dupl ce fusese expulzat dinURSS (febmalie 1974) ci vine la ei qi levorbe$1e,,din viitorul lor", congtient cdceea ce se intempla atunci in spatele Cor'-rinei de fier ca mod de gandire 5i acliLrneva contamina, cumva, qi Lumea LiberS. $iiatd, era doar o chestiune de timp...

44

48

5.cr.llr c.n.r.l d{ Reda(tie

E.hlpr r.dll(tlonnlli

Abonamente / Disrribuli€ dlr€(ti

/t

consultant 6ditorial

Fotografil

Layout & DTP

IStr. Traian nr. t 55, cod postal O24O 42, seclot 2, I

Bucurefti, tel. O3l 422A423 J

!m

tssNEditorfipaI

tL \lf.\ a Rtjlil\ ll. / iuli€2o2o

VREDiII( ESTE!

Neurochirurgul Stefan Mindea,preot pe p67n aht apostolicDespre re numitul neurochirurg ltefan Mindea se vorbetle in intrea-g: !ume, despre ornul $tefan Mindea pot da mdrturie toli cei care auavrl bucuria si-l cunoascd, dar de aceastd datd, in zi de mare praznical Sfinteifreimi, am tr;it bucuria de a part:cipa la hirotonia preol:.l-lui $tefar Alexa Mindea. l-lirotonia a fosl oliclati de iPS Teodosie alTomisului, aliluri de un i;npresionanl sobor de preoli. Slujba a avutloc pe altarul de v::'i al MinistiriiVicSregtii Noi, inundat de luminaharului cobor6t pe pi:"nAnt apostolic. Frumoasa familie a medicu-lui - solia 5i cei ;ase copii - a inve5mdnlal bucuria :lipei in lacrimide fericire. $i nu in ultimul 16nd, o mare de oarneni, n":ireni 9i cilu-giri venili din toate col!urile !drii, au conturat a.est fericit evenimentsub faldurile drapeluluitricolor gi ale costumului aute ntic popular.

5f6nt a;ezim6ntla riscruce de vAnturi

Nu gdndeam, cind l-amcunoscut pe doctorul $tefanMindea, cd intr-un viitor atatde apropiat am sa particip lahirotonirea ca preot a aces-tui vrednic slujitor al Dom-nului, deopotriva tamaduitorde suflete gi trupuri. In ziuasarbatorii Sfintei Treimi, inConstanla cobordse un norde ploaie, caxe, secondat debriza densi a mirii, nu dd-dea semne ale unei zile toc-mai senine.

Pe o astfel de vremem-am incumetat sd por-nesc spre Lumina, un vechisat dobrogean, aqezat intuecdmpie qi mare. $tiam doarcd paxaclisul inchinat SfinteiTreimi, care urma a fi sfinfitin aceeaqi zi, se afla in mij-locul unei imense intinderiaride de p6mant, aparjindndcomunei Lumina, care ,,esteparte a sfdntului pimant alScitiei Mici, pamant me-reu 1a rdscruce de v6nturi,cu multe etnii venind gi ple-cand, insd cu statomicia ne-studmutatd a Credintei celeiAdev6rate adusi de SfrntulApostot Andrei gi insolito-rii sai. Comuna Lumina esteuna dintle a$ezArile tipice aleDobrogei. Ca gi foarte mul-te alte localitdti dobrogene,a cunoscut gi cunoa$te pre-zenfa str6inilor venili in a-ceastd Dicie (Dacie) stre-veche, in aceasti vatrd deviata romaneasca, o prezen-

16 folositoare Si stimulatoa-re, motivalionala intru cres-terea culturala, spiritualS,duhovdceasci 9i economi-cd a rom6nilor Este aceasta

o atitudine ce valorizeazd di-ferenJele gi concurenla con-sfiuctiv, nu distructiv O ati-tudine tipic dobrogear6".

De re M6nistireaVdcire;tii Noi?Cu cA{iva ani in urmd,

pe c6nd realizam un inter-viu cu doctorul $tefan Min-dea, acesta mi-a destiinu-it, cu multd emolie, cum adecurs formarea sa duhov-niceasci 9i cet de mult l-auinfluenlat sfaturile pirin-telui Justin Parvu. Astaziam avut bucuria sA constatci Ei inil{area acestui sf0nta$ezlmant se leagd tot de celcare i-a cdlauzit viata spiri-tual5, desluqindu-i urcuqulOrtodoxiei.

Afldndu-ne azi aici, lasflnlirea Paraclisului Sfbrr-ta Treime, nu pot se numA intreb de ce aici, in

cdmpia aridd a Dobrogei,se ctitoreqte MandstireaV6c6reqtii Noi. R6spunsulaveam s5-l aflu de la p6rin-tele $tefan:

,,Ideea denumirii acestuiaEezament a venit spontan,impresionat fiind de o cartedespre Mandstirca Vdcare$ti,pe care o doamni preoteasede 1a Bucuregti mi-a d6ru-it-o cu ocazia creqtinirii unuiprunc. Risfoind paginileacelei cbrfi, m-a cutremurat orealitate greu de imaginat, $idin momentul acela am ince-put sA aprofundez tot ceea ceavea legdture cu tuecutul cu-temurdtor al aqezamentuluide la Vacaxeqti, tecut al c[-rui haiect ajungea inh-un fi-nal la inchisorile comunis-te. Asta avea sb me readucAla profunzimea discu{iilorpe care adesea le-am avutcu pirintele Justin Pirvu,

LUN114 CRllDlN Ill/ lulie2O2O tllull€ 2020 / LLN,lll^ CRIDIN I lii

VREDl{IC ESTE!

motiv pentru care pot sAafirm cA ideea unui astfelde aqez5mdnt tot pdrinte-1ui i-o datorez, iar proiec-tul despre care vorbim nupoate fi atribuit unei singu-re persoare, iar jertla tutu-ror celor implicali in acestdemers cregtin va fi bucuriageneraJiilor care vor urma".

Un emo!ionanttablou de familieCu toJii ne-am bucurat

de slujba de sfinlire a pa-raclisului, din biserici tre-c6nd apoi prin Smntul Altargi agteptdnd hirotonirea ar-hidiaconului $tefan Mindea.Peste 1000 de persoane, ui-tdnd de pandemie, s-au im-brdcat in straie de sArbAtoa-re (multe costume populare)qi au venit aici, in locul aces-ta sfbnt, departe de lume, darnespus de aproape de Dum-nezeu. Slujbi frumoasi, ar-hiereascd, iar soarele a alun-gat toti norii, bucurdndu-necu un senin albastru qi cald.Toatd lumea savura fiecare

moment, iar slujba curgealin precum o poveste.

Arhidiaconul $tefan aparcurs congtiincios toa-te etapele slujbei, cu zdm-betu-i cald qi privirea ema-nand lumin6. DupA cumbine gtim, toli viitorii pre-o{i ortodocai depun o mir-turisire publicd in momentulin care sunt hirotoniti de c5-tre ierarh, promitand cA vorrespecta intocmai principiile

moralei creEtine. in momen-tul in care p6rintele $tefan adat citire acestei mdrturisiria inceput si se simtd emo{ia,mai mult gi mai mult, pen-tru ca in aceeaqi clipd si sur-prind doud lacrimi, care n-aumai putut fi oprite, pe chipulplin de iubire gi preluire alpreotesei Magdalena Min-dea, care, alituri de cele pa-tru letile in straie populare,savumu acel moment extrem

de important pentru intrea-ga familie. Acesta a fostunul dintre tablourile defi-nitorii ale momentului, in-tregit de Ioan qi $tefan, ceidoi bdieli ai familiei Min-dea, care au participat efec-tiv la ceremonia de hirotonie,purtAnd am6ndoi veqmintediaconeqti.

"vredni( este!"

Fiecare c lipli i,si ulcsemnifica{ia 9i liumusclul r.:i,

dar punctul culnrinant al s[rj-bei este celal hirotoniriiintrupreolie. Doi dintrc preo{iidinsobor l-au condus pe pbrinte-le $tefan, inconjurAnd de treiori Sfrnta MasA, apoi a inge-nuncheat, ardt6ad prin aceas-ta ca va primi toate cele alepreotiei. Inaltpreasfintitul Pa-rinte Teodosie, ArhiepiscopulTomisului, qi-a pus omoforulgi mdna cteapti pe capul viitorului preot, pentlu ca aces-ta sd primeascd harul Duhu-lui Sfdnt. Apoi, tori cei defaJ.6 mirturisesc lucrarea Du-hului Sfrnt, rostind la uni-son: ,,Vrednic este!". Proas-patul preot, deqi emolionat caun qcolar, a alut un compor-tament impecabil. $i-a pri-mit cu vrednicie vegmintelepreoteqti gr Liturghierul,dupa care a primit Sf6n-ta ImpArta$anie $i a rostit orugdciune specificA acestuimoment-

Un alt tablou memora-bil, zic eu, este acela in carepreoteasa Magdalena sirutipenhu int6ia oard m6aa preo-tului $tefan Alexa Mindea, Eiasta sub privirile zdmbitoareale celor doi bdieli gi ale tu-turor celor de fa{6. Nu mi-ascapat nici lacrima acestui

/tr4ariana

iulie2020/Lt NtDA (rli lll)lN l lll LLllvl]j-{ CRLDI\1 lil/ luli€ 2020

POPASURI DUHOVNICE'TI

Manistirea Surpatele,locul scdldat in la-crimileMariei Brdncoveanul.rJtitoare, p:'ibegik:1 Prearrrata Fecioar;, este preat.;l:n-

deni addposlul celor c:tenili, insingurafi, llimAnzi r;:,t iiri rrcio speranla. La SlAn!* l{tndstir€ Sutpatele, prezert; *aicii Dcn-nulri adun,i minun* teite minunr:. rispAndlndu-;i blneface-rile a:upra oricdrui p*l:rin care ise lnchinb cu evl;vie.

Ctitoria Ma eiBrdncoveanu,cea care a datrom6nilorpatru mari sfinlimucenici

Ur singur pas daci facetiin Menistirea Surpatele qi

vi veli trezi transpufi in lu- Maria Brdncoveanu.rnea fascinanti de acum pa- Cea mai putemicl gi maihu veacuri, o lume care cre- incercata femeie din istoriadea ci nimic nu se poate in Rom6niei, care a dat tea-aceastA viata fbra credinlA mului romanesc patru sfinliadevdratA. Privirea vi se va mucenici, vA invitd parciopri imediat cahe un tablou sa-i vizitali ctitoria Ei s6-ice pare zugrdvit de ingeri, cunoa$teli povestea tris-cel in care se aflA pictatd tA a vietii. Pentru cd aici,

odoare scumpe, o mare par-te dintre ele fiind pdstrate giacum cu multl grijd in biseri-cd, iar altele fiind duse la di-ferite muzee.

in sfdntul lecaq puteliremarca policandrul qi ugilede la intrare, care rezisti dintimpul Mariei Brdncoveanu,dar qi candelele din falaSfAntului Altar, c arepdstreazd Ei azi insemleledoamnei, dar gi anul donafiei.De altfel, pe policandruse vede foarte bine unmedalion unde este scris culitere chirilice:,,Pomcnc$tcDoanrne pc dolrnnirMala, 1701". Lipscsc insirEvanghelia ferecati inargint ce poarti semnAtura dedanie a Sfantului ConstantinBrdncoveanu. care seafl5 la Muzeul Nationalde ArtA al Rominiei qi oanafornili din argint, cese gdsegte la Muzeul deAttE Brdncoveneascd de laMogoqoaia.

A fost sfinlitdpe 1 august 1707de insugi Sf6ntulAntim lvireanul

Cet p veQte sfin{irea bi-sericii, accasta a avut loc pedata dc I argust 1707 gi afost slvarfitai dc insuiii Sliin-tul Antim Ivirc nul. culc inacea perioadir clcf ittcu lirttcliirde Episcop al Iiiinrr icrr lrri.Iar din acel monrcnl, sl)lrristoricii, St'dnta Miinirs{ i |eSurpatele a inceput sir irrlloreasca, spre marea satislircliea Mariei Brancoveanu. n-ceasta i-a adus sA picto-ze pe cel mal marl zugravlgreci, care au influmusefat

la Mdndstirea Surpatele Eiperetii vorbesc despre du-rerea Mariei Br6ncoveanu,despre zbuciumul din sufletqi marea iubire pentru Hris-tos, pe Care L-a cautat atuncicdnd cei dragi i-au lost lua1i.

Ridicati pe o biseticide lemnditoriti de boieriiBuzegti

Chiar dacE MandstireaSurpatele e cunoscutd dreptctitoria Mariei BrAncovea-nu, pulini sunt cei care qtiuce riddcinile ei sunt mult

mai adAnci, pentru ca inacest loc, in perioada anilor1512-1521, boierii Buzeqtiau l;urit o bisedca din lemn.Sunt pomenili drept ctitorilogolitul Tudor Dr6goescuqi fratele s5u, Stanciu, ald-turi de boieri din neamulBuzegtilog iar prima m6ftu-rie scrisd despre MAnistireaSurpatele dateazd din anul1512.

Pe ruinele acesteia a ri-dicat Maria Brdncoveanu obiserica mult nrai mare dinzid, in anul 1706. $i tot soliamartirului Brdncoveanu afost cea care a diruit bisericii

iulie2020/ L.LrV l 1( RIDlvll:l wwwlumeacr€dintei.(om L:\11- , I Pl ;:r.I I l/ iulie2o2o