Din Ospatul Credintei 10

8/18/2019 Din Ospatul Credintei 10

1/8

Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi

(a Lăsatului sec de carne) ând va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şe-

dea pe tronul slavei Sale. Şi se vor adunaînaintea Lui toate neamurile şi - i va despărţi pe

unii de alţii, precum desparte păstorul oile decapre. Şi va pune oile de -a dreapta Sa, iarcaprele de- a stânga.

Atunci va zice împăratul celor de -adreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu,moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de laîntemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi - aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi - aţi

dat să beau; străin am fost şi M - aţi primit; Golam fost şi M - aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M - aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit laMine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând:Doamne, când Te - am văzut flămând şi Te -amhrănit? Sau însetat şi Ţi - am dat să bei? Saucând Te - am văzut străin şi Te -am primit, saugol şi Te - am îmbrăcat? Sau când Te - am văzutbolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?

Iar Împăratul, răspunzând, va zice cătreei: Adevărat zic vouă: întrucât aţi făcut unuiadintre- aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi - aţifăcut.

Atunci va zice şi celor de - a stânga: Duceţi

- vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veș- nic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui.Căci flămând am fost şi nu Mi - aţi dat să mă- nânc; însetat am fost şi nu Mi - aţi dat să beau.Străin am fost şi nu M - aţi primit; gol, şi nu M -

aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M - aţicercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne,

când Te - am văzut flămând, sau însetat, saustrăin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nuŢi -am slujit?

El însă le va răspunde, zicând: Adevăratzic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintreaceşti prea mici, nici Mie nu Mi - aţi făcut.

Şi vor merge aceştia la osândă veşnică,iar drepţii la viaţă veşnică.

(Sfânta Evanghelie după Matei 25, 31-46)Cuprins

Cuvânt despre Înfricoşata Judecată .................................. 2 A sluji lui Hristos .......................................................................... 3Omul trebuie să aibă multă răbdare în toate ................. 4 Despre milostenie ........................................................................ 4Explicația expresiei „cei doi soți devin una” ..................... 5

Dragi femei, n-aveţi ce sărbători pe 8 martie! ................ 5 Pierdem timpul fără rost, iar în pragul morții vom dori oclipă în plus ................................................................................... 6 Comori adunate .......................................................................... 7„Și eu cred în Dumnezeu, în felul meu” ............................. 8

Anul V/ Nr. 10 (6–12 martie 2016)


2/8

2 Predica evangheliei

Cuvânt despre Înfricoşata Judecată

Ziua judecății:

o zi strașnică și înspăi-mântătoare. Nu mai avem de-a face cu Mie-lul Acela blând, Care a venit pentru iertare

și răscumpărare, ci cu un plin de mărireJudecător, înconjurat de îngeri, Care va dasentința cea grozavă:„Duceți vă de la Mine ”

O, dar pentru ce îi gonești Mântuitoru-le, Tu, Care ești lumina și acoperământuloamenilor? Și unde îi trimiți, Tu, Care aivenit să îi chemi la Tine pe toți? „Duceți - vă,blestemaților, în focul cel de veci, care estegătit diavolului și îngerilor lui.” A trecutvremea milei și a îndurării. Acum nu mai autrecere nici lacrimile, acum este judecatanepăsătorilor la pocăință. Despărțire dedumnezeiasca slavă, foc veșnic.

Nici cu mintea nu mai înțeleg, nici cu-vinte pe limba pământească nu pot descrie

sau înfățișa deznădejdea celor ce mergacolo. O, Dumnezeule, Dumnezeule, de atâ-tea ori am auzit de munci, de viermele nea-dormit și gheena, de foc neadormit, și nu-mai una din ele înspăimântă și pe cel mainesimțitor și de rea credință. Dar cât deînfricoșate vor fi toate la un loc și vor fiveșnice, veșnice! Foc care nu luminează.Căința că ce ușor puteai să fii în rai… Lumina în rai va fi nu soarele acestamaterial ci lumina Sfintei Treimi, și cei carevor fi despărțiți de Dumnezeu, vor fi înadânc de întuneric. Amarul ce îl vei aveafiind depărtat de cei mântuiți, această marecăință, este viermele neadormit. Dorința

arzătoare de a scăpa este setea. Se produ-ce un amar și o furie pe ei înșiși, și aceastava fi scrâșnirea dinților.

Ferice, de mii de ori ferice, de cei care,prin o mică venire în fire, se pregătesc, după

cum spune Biserica, prin Evanghelii, pentrumântuirea lor. Ferice deci de cel care cu-noaște lucrul și -și mântuie sufletul, căciatunci amar mare va fi.

Fiul lui Dumnezeu, rupt de păcatele oa-menilor, plin de sânge, răstignit, alungat,scuipat, insultat, lovit cu bice cu plumb, bă-tut în cuie pe cruce între tâlhari, împuns încoastă… Cine le-a făcut altcineva decât păcatele tale? Ce va zice Dumnezeu Tatăl, păcătosule care nu ai făcut o cât de micăcăință la o spovedanie fermă și curată și

plină de bunăvoință din partea unui duhov-nic care te-ar fi înțeles? Va zice Tatăl:„Nemulțumiților, viața Fiului Meu este maide preț decât toate viețile întregii omeniriși a îngerilor, și Eu am jertfit -o. SângeleFiului Meu era cel mai scump mărgăritaral raiului, și l-am vărsat tot pe pământ. Tu

M-ai silit să-ți șterg păcatele și tu nu aivrut să înțelegi câtă ură am față de păcat.Sunt Judecător, sunt Tată. Ca Judecător,te judec după dreptatea Mea, și ca Tată te judec pentru moartea Fiului Meu.”

Dacă nu ai vrut cu nici un chip să-ți

rânduiești viața după învățătura sigură aBisericii, mai poți nădăjdui atunci mila de laun Judecător și Tată ca Acesta? Fără hotareste dragostea pentru Fiul Lui, dar tot fărăhotar este ura pentru păcatul de care omul

„ V o r b i r e a e s t e a l u m i i a c e s t e i a , i a r t ă c e r e a e

s t e a l u m i i c e v a s ă v i n ă ” S f â n t u

l I s a a c

S i r u

l


3/8

Leacuri Duhovnicesti3

nu s-a pocăit. Greșel i le

pentru carevom fi judecați,se împart înpatru feluri: răutățile pe care le facem noi;răutățile pe care le fac alții din cauza noas-tră; bunătățile pe care nu le-am făcut; bu-nătățile pe care nu le-au făcut alții, împiedi-cați de noi. Toate, toate cu tot amănuntulvor fi cercetate. Sfântul Grigorie de Nissaspune: „toate câte am gândit cu gândul, fie

mici, și cu vorba.” Sfântul Grigorie de Nazi-anz spune: „De orice cuvânt în plus vom darăspuns, cu atât mai mult de orice cuvântrușinos, și cu atât mai grozav, de oricecuvânt care a rănit pe cineva, chiar dacăacela este păcătos, că și pentru el s - a răs- tignit Domnul Hristos”.

Acolo, atunci nu se va putea ascundenimic, așa cum se păcălește aici lumea cufel și fel de fețe, adică de înfățișări. SfântulVasile cel Mare spune: „Le vom vedea toatedeodată, așa cum s au făcut”. A vorbitcineva împotriva cuiva? Cine? Nu știm. Estelaudă adevărată sau fățămicie? Nu știm.Acolo, atunci se știu toate, toate se știu, căeste Dumnezeu Care cunoaște ascunsurileinimii fiecăruia.

O, înfricoșată judecată a lui Dumnezeu

O, și mai înfricoșată hotărâre: „Mergi în fo-cul cel de veci. Du-te de la Mine, blestema-tule! Ce nu am făcut să te scap de aceastăosânda și cât de vinovat ești, de chiar pe

Mine Mă pui în situația să te blestem și să telipsesc de fața Mea?” Acum ascultați: pentru toate păcatele

omului, Dumnezeu a rânduit două judecăți.Ori aici, cu lacrimi, la duhovnic, care te înțe-

lege, și păcatele de care te pocăiești nu semai au în vedere la judecată, că mila Dom-nului te iartă; ori rămâi la judecata ceamare unde nu te va mai judeca mila Lui, cidreptatea Lui. Deci vă pun înainte apă și foc;alegeți pe care voiți! Amin. (Părintele Arsenie Papacioc)

sluji lui Hristos

„N - a venit ca să I se slujească, ci ca săslujească El.” (Marcu 10, 45)

rin exemplul Său, Mântuitorul ne-aînvățat să nu trăim ca să ni se slu-

jească, ci ca să slujim noi înșine.

Asta nu eușor de împlinit. Deși oamenii vorbesc ade-sea despre măreția slujirii aproapelui, pen-tru a sluji cu adevărat trebuie totuși să fim pătrunși de lucrarea Duhului Sfânt. Esența învățăturii lui Hristos constă în a vedea în

orice întâlnire, chiar și într -una întâmplă-toare, prilejul de a sluji cuiva.Iubindu-L pe Dumnezeu din toată inima

noastră, nu putem să nu ne iubim și aproa- pele; orice slujire adusă acestuia este oslujire adusă lui Hristos Însuși. În paraboladespre Înfricoșătoarea Judecată ni se ara-tă limpede acest lucru: Domnul primește ElÎnsuși tot ce facem pentru frații noștri săr-mani, umili. Toată viața noastră s-ar tran-sfigura dacă am reuși să-L vedem pe Hris-

tos Însuși în fiecare om aflat în suferință pecare îl întâlnim.

Uneori regretăm că nu ne-a fost datsă trăim pe vremea Mântuitorului; ni se pa-

re că am fi lăsat totul deoparte cu bucurieca să-L urmăm și să Îi slujim – dar să nuuităm că și credința noastră, și slujireanoastră au mare preț înaintea Lui și astăzi,când au trecut atâtea veacuri de la viețui-

„ N u p o ţ

i o m f r u m o s f ă r ă s ă i c u r a t l a s u e t . ”

P ă r i n t e

l e P e t r o n i u

T ă n a s e


4/8

4 diN VIE\ILE SFIN\ILOR

rea Sa pe pământ. Fericiți cei ce n-au văzutși au crezut (Ioan 20, 29), a spus Domnul.

Văzând în fiecare om pe Însuși Hristos,nu vom îndrăzni să nesocotim pe nimeni, să

ne purtăm disprețuitor sau nepăsător fațăde cineva. Fără agitație și fără zarvă, tre-buie să fim mereu gata a sluji oricui cu totce putem. Atâta nevoie, atâta răutate, atâtafoamete duhovnicească a inimii ne încon-joară din toate părțile.

Nu scrie nicăieri că Domnul a ajutat cubani, dar ceea ce dădea El era neasemuit

mai de preț. Nu a respins pe nimeni, nu ajignit pe nimeni, nu a lăsat pe nimeni să ple-ce de la El fără un cuvânt de dragoste șide mângâiere. În acest înțeles, fiecare poa-te urma lui Hristos fiind blând și bun cuoricine i se adresează. Având mereu în ini-mă dorința sinceră de a-i ușura aproapelui

nostru povara, putem face multe, aducândfolos și mângâiere oriunde este cinevaapăsat de o povară istovitoare.

Orice simțământ meschin de orgoliu șide trufie, care ne împinge să așteptăm ce-va de la alții, va dispărea din omul ce arecu adevărat în el Duhul lui Hristos. Mulțu-mindu-ne să ocupăm în viața noastră unloc cât se poate de modest, să ne străduimsă stăm de veghe, având mijloacele încinse(Luca 12, 35) pentru a fi mereu gata săspălăm picioarele fraților noștri mai mici,luând pildă de la Hristos.

Nici o muncă nu i se poate părea înjosi-

toare celui ce are în el Duhul lui Hristos

Dimpotrivă, la gândul că El, Cel Atotputernicși Atotsfânt, a fost între oameni ca unul ceslujește (Luca 22, 27), vom năzui să fimvrednici a ne atinge de orice trudă careînnobilează omul: „Care este mai mare între

voi să fie slujitorul vostru… și cine se va

smeri pe sine va fi înălțat” (Matei 23, 11-12).Amin.

(din cartea „Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu”)

Omul trebuie să aibă multă răbdare

în toate

e este un creştin? Ce trebuie el săaibă? Desigur, trebuie să aibă multă

răbdare în toate. Drumul care-i călăuzește pe călători către cetatea raiului este în întregime presărat cu ghimpi; cei ce călă-toresc pe el vor sângera. Dar nădejdea de a se bucura de frumu-sețile raiului întrece orice şi -i umple pe ceice călătoresc într -acolo cu răbdare - aşa precum cei patruzeci de mucenici au spuscând au fost aruncaţi într -un lac înghețat:„Iarna este amară, dar raiul e dulce; gerul

e dureros, dar încântarea raiului va fi plinăde dulceaţă”.Fie ca Atotbunul Dumnezeu să ne nume-

re şi pe noi, păcătoşii, dimpreună cu cei cese ostenesc şi sunt greu împovărați spre ane dărui veşnica odihnă. Amin.

( Comori duhovnicești din Sfântul Munte Athos,culese din scrisorile și omiliile Avvei Efrem, Editura

Bunavestire, Bacău, 2001, p. 46)

Despre milostenie

ând faci tu milostenie, tind şi Eu mâ-na cu săracul şi iau banul.

Eu sunt îmbrăcat în lumină ca şi într -ohaină, iar numai cât vei îmbrăca tu pe un

gol, Eu îndată simt căldura şi Mă încălzesc.Mă ştii bine că şed în Cer împreună cu TatălMeu şi numai când vei porni tu către temni-ță ca să vezi pe cei închişi, Mă vei afla acoloşezând împreună cu cei lipsiţi şi închişi. Şi de

„ D a c ă v r e i s ă t e f o l o s e ş t i d e î n t â i e t a t e , c e d e a z - o m e r e u a l t o r a ! ” S f . I o a n

G u r ă

d e

A u r


5/8

5 @nv[\[tur[ de credin\[ ortodox[

vei alerga către cel bolnav, nu lipsesc de lapatul lui, că în locul şi în toată lumea sunt şiMă aflu şi le ajut celor din nevoi şi din greu-tăți.

Orice vei da săracului vei vedea la Mi-ne înmulţindu-se. De vei băga în casa ta pecel străin şi fără de casă şi pe Mine mă veilua prin el împreună locuitor. Aceste treilucruri îţi voi dărui şi casa îţi voi păzi şi

avuţia ţi -o voi adăuga şi locaş în ceruri îţivoi găti. Amin. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Explicaţia expresiei cei doi soţi de-

vin una

fântul Ioan Ioan Gură de Aur vor-bește de asemenea despre soţie ca

despre un „ajutor” al soţului ei, „partenerăa vieţii lui”, „mădular şi trup al său”, refe-rindu-se la „calda şi adevărata prietenie”dintre ei:

„De fapt, femeia îi este dată bărbatuluipentru a- l sprijini şi a -l fortifica prin acestsprijin al ei, în aşa fel încât el să reuşească

să biruie atacurile pe care le întâmpină.Vedeţi, dacă ea este discretă şi înfrânată,nu numai că - i oferă bărbatului mângâiereprin prezenţa ei, ci şi în toate celelalte pri- vințe i se poate dovedi de un mare folos,

ușurându - i viaţa, înlăturându - i greutățilecare se ivesc atât în afara casei, cât şi pe plan domestic, în fiecare zi. Astfel, asemeneaunui cârmaci iscusit, ea îi domolește furtuni- le lăuntrice prin înţelegerea pe care i -o ara- tă, îl înconjoară cu o adâncă alina- re” (Omilia XXXVIII la Facere).

De fapt, poate că cea mai mare binefa-cere a căsătoriei este dragostea adevăratădintre două fiinţe omeneşti – faptul că eşticu adevărat iubit de o altă fiinţă, pe care oiubeşti cu adevărat. Sfântul Ioan Hrisostom

vorbeşte despre inefabila unitate dintrefemeie şi bărbat în contextul unei astfel deiubiri.

„ Când iubeşti, cealaltă persoană eşti defapt tu însuţi: aceasta este legătura de prietenie (philia), ca acela care iubeşte şicel care este iubit să nu mai fie două per-

soane diferite, ci într -un fel de neînţeles osingură persoană, lucru care nu se poaterealiza decât atunci când este iubire(agapes). Prin urmare, nu căuta pe celeale tale, pentru ca să afli pe cele ale ta-

le” (Omilia XXXIII la I Corinteni). Drept ace-ea, spune Sfântul Părinte, dragostea dintresoţi este „un lucru pe care nici o avuţie nu -

l poate egala; căci nimic, absolut nimic, nueste mai preţios decât să fii astfel iubit desoţia ta şi să o iubeşti”.

(David C. Ford, Bărbatul şi femeia în viziuneaSfântului Ioan Gură de Aur, Editura Sophia, Bucu-

rești, 2004, pp. 121-122)

Dragi femei, n

aveţi ce sărbători pe 8

martie!

oată lumea s-ar cădea să cunoas-că adevărata poveste a zilei de 8

martie (demagogic numită „internaţională”,

„ I u b e ş t e s m e r e n i a . E a î ţ i v a a c o p e r i t o a

t e p ă c a t e l e t a l e ”

S f . A n t o n

i e c

e l M a r e


6/8

Leacuri Duhovnicesti6

căci n-au sărbătorit -o oficial, după modelulSovietelor, decât ţările din fostul „lagărsocialist”, iar în restul lumii numai anumitecercuri de stânga, marxiste sau marxizan-

te). Propunerea instituirii unei Zile a Femeiia fost făcută şi aprobată în 1910, la aşa-numita Conferinţă a Femeilor Socialiste dela Copenhaga, prima ei sărbătorire în medii-le respective având loc în anul următor.Autoarea propunerii a fost militanta revo-luționară Clara Zetkin (1857-1933), o evrei-că născută la Wiederau (Saxonia) şi moar-

tă la Arhanghelskoie, în fosta U.R.S.S.(unde şi -a văzut împlinit visul „tinereţii re-voluționare” şi a propăşit pe linia bolşevis-mului stalinist).

De ce tocmai ziua de 8 martie? Unuldintre motive (şi cel mai invocat) este că înaceastă zi avuseseră loc mai multe demon-

strații revendicative ale „femeilor munci-toare”, începând cu o grevă a țesătoarelornew-yorkeze din 1857 (ce-i drept, reproba-bil de aspru reprimată de autoritățile„capitaliste” ale vremii).

Ar mai fi însă un motiv important, asu-pra căruia atrage atenţia, de pildă, un ma-re teolog şi duhovnic rus contemporan,diac. prof. dr. Andrei Kuraev: pornind de laoriginea etnică a Clarei Zetkin, autoruleste de părere că ea „n-a putut să nu segândească” la populara sărbătoare evre-iască de Purim (foarte apropiată calenda-ristic de data de 8 martie), care rememo-rează anual un cumplit masacru (după tra-

diție, 75.000 de morţi – bărbaţi, femei şi co-pii) întreprins asupra poporului persan decătre iudeii aflaţi în exil. Personajul-cheie alevenimentului este tocmai o femeie, vicleanaşi sângeroasa Estera, devenită întruchipare

biblică a „eroismului” feminin evreiesc. Dacăe aşa sau nu, cert rămâne că, prin realelesau doar posibilele ei origini mentale, ziuade 8 Martie reprezintă o convenţie festivă

cu totul străină şi de tradiţia noastră folclo-rică, şi de spiritul creştinismului, astfel încîto conștiință naţională şi religioasă creștinănu şi -o poate asuma fără a se trăda esenți-al pe sine însăşi.

(Răzvan Codrescu)

Pierdem timpul fără rost, iar în pra-

gul morţii vom dori o clipă în plus

Amintirea morţii subţiază conştiinţa, lu-minează mintea, arată calea mai curată.Să nu pierdem nici un minut, căci vom cereo clipă din timpul nostru pierdut şi nu ni seva da. De aceea, în fiecare minut să facemneguțătorie bună.

De suflet, care este veşnic şi nemuritor,trebuie să avem mare grijă, ca să nu-l pierdem. Sufletul nostru se pierde atunci

când urmăm calea păcatului, când dobân-dim „cancerul” fărădelegii. Atunci suferimmoarte sufletească, adică despărţirea peveşnicie a sufletului de Dumnezeu.

Veşnicia este o mare taină. Lumea, tru- pul şi diavolul ne înşală şi ne aruncă în uita-re! În ultimele clipe de suflare, când conşti-

inţa noastră va fi paralizată şi nu va mai putea să strige, atunci ce pregătire vomface? Atunci se va auzi glasul adevărului:„Când apune soarele, să-ţi aminteşti deDumnezeu. Când a apărut ziua, unde am

« P o s t e s c » î n s

e a m n ă c ă s u n t î m p r e u n ă c u H r i s t o s . A

r m i n

. E m

i l i a n o s

S i m

o n o p e t r

i t u

l


7/8

7 L[SA\I COPIiI S[ VIN[ LA MINE (Luca 18, 16)

fost?”. Degrabă să fiţi pregătiţi, spune Iisus.Fericiţi cei care aud şi se pregătesc, pentrucă se vor învrednici de fericirea veşnică!Fericiţi robii aceia pe care Domnul, când vaveni, îi va găsi pregătiţi! Aceştia se vor bu-cura veşnic!

Bunurile pe care Dumnezeu le-a pre-gătit pentru copiii Săi sunt de o astfel demare cinste şi valoare, că nu sunt de înţe-les pentru cugetul nostru.

(Avva Efrem Filotheitul,Sfaturi duhovniceşti,

Editura Egumeniţa, Alexandria, 2012, p. 78)

Comori adunate

ntr-un oraş, trăia odată un om tarezgârcit. Toată viaţa n-a făcut altceva

decât să strângă şi să strângă tot maimultă avere. Niciodată nu i -a fost milă decineva sărman. Nu dădea ceva de pomană,

nici în ruptul capului. O singură dată, într -oduminică, trecând prin faţa unei biserici, i -aaruncat unui cerşetor doi bănuţi. În rest,toată viaţa lui nu a dat nimic.

Când preotul îl întâlnea şi îl apostrofa,el răspundea mereu: „Părinte, în lumeaasta totul poate fi cumpărat. Cu siguranţăcă şi în lumea cealaltă este la fel. Cu câte

bogății am strâns eu, nu se poate să nuajung în rai!” Oricâte sfaturi i -ar fi dat preo-tul, el nu vroia să asculte.

Azi aşa, mâine aşa, până când, într -onoapte, a avut un vis îngrozitor: se făcea cămurise şi ajunsese la poarta Raiului, când,la intrare, Sfântul Petru l-a întrebat:

- Bine, omule, ce-i cu tine aici?- Sfinte Petre, aş vrea şi eu să intru înrai.

- Dar crezi tu că poţi? - Sfinte Petre, dacă trebuie, eu plătesc.

Am comori nenumărate… - Păi de ce n-ai spus aşa, omule! Dacă

ai comori strânse nu-i nici o problemă. Ia săvedem câtă avere ai la tine.

N-a mai putut omul de bucurie când aauzit că poate plăti. Doar toată viaţa nufăcuse altceva decât să strângă şi săstrângă. A început să se scotocească printoate buzunarele, dar, să vezi şi să nucrezi, nu mai găsea nici un ban. Văzându-latât de încurcat, Sfântul Petru i -a spus:

- Mai caută, mai caută, poate vei găsi

totuși ceva! Şi, într -adevăr, omul a găsit pe fundulunui buzunar doi bănuţi.

- Aoleu, dar de ce am doar atât?! Pe pământ aveam de mii de ori mai mulţi. Aicide ce am ajuns doar cu doi bănuţi?

- Ei, omule, i-a răspuns Sfântul Petru,

când ajungi aici ai doar ceea ce ai dăruit în viaţă. Acestea sunt

comorile pe carefiecare le strânge încer. Cu ele poţi, într -adevăr, să intri în

rai, dar crezi că doi

bănuţi sunt deajuns?! În toată viaţa, n-ai dăruit decâtaceşti bani unui om sărman.

Dacă, în timpul vieţii, ai fi strâns maimulte comori cereşti, poate ai fi intrat în Rai,dar aşa…

Tocmai în acea clipă, omul nostru s-a

trezit din vis, speriat tot.Din acea zi, nu a mai fost la fel. Din aceazi, a căutat să adune comori doar în cer.Erau atâţia săraci ce aveau nevoie de aju-torul său …!

„ C e l m a i i m p o r t a n t e s ă g ă s e ş t i î n c e l ă l a l t c h i p u l

l u i D u m n e z e u . ”

I e r o s h

i m o n a

h u

l G a b r i e l

B u n g e


8/8

8 Programul activit[\ilor

Preot paroh: Marius Iacobeanu - 0745.760.239; Preot slujitor: Eugen Ciuche - 0744.862.191Adresa: Parohia Ortodoxă Lazaret, Str. Digul Bîrnat 19, Bacău. Email: [email protected]

Cont bancar: Parohia Ortodoxă Lazaret - RO79 RNCB 0026 0308 8182 0001Revistă săptămânală de zidire sufletească, editat ă de Parohia Ortodoxă Lazaret,

cu binecuvântarea ÎPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.

Și eu cred în Dumnezeu, în felul

meu

n toamna anului trecut, a fost invitatla hramul Mănăstirii Noul Neamț Arhi-

episcopul Serghie al Ternopolului. Acestepiscop pur și simplu i -a fermecat pe toți cusimplitatea sa aristocratică și duhul rugă-ciunii pe care ți -l transmitea. El este cunos-cut și iubit în cercurile călugărești și alemirenilor din întreaga Patriarhie Rusă caunul care a dobândit darul rugăciunii neîn-cetate și aceasta se simțea în toate mișcări-le sale. După Liturghie, am mers cu toții lamasă. După ce au vorbit episcopii, că maierau încă trei, pe lângă Serghie, li s-a datcuvântul și altora, preoți și mireni. La unmoment dat, s-a ridicat unul dintre binefă-cătorii mănăstirii, un patron oarecare, și cuo mimică tipică de om de afaceri din Basa-

rabia, și -a început discursul cam așa: „Știți,și eu cred în Dumnezeu în felul meu...”. Și îndată mintea mea împătimită s-a gândit:„Unde se mai bagă și ăsta, peste episcopi și preoți cu credința lui «în felul lui în Dumne-zeu»?”. Atunci m-am uitat la Înaltul Serghie,să văd cum arată când se plictisește.

Dar am fost umilit când am văzut cum și -a lăsat tacâmurile la o parte și asculta cuo atenție de copil ceea ce spunea acel om,de parcă ar fi auzit cine știe ce lucruri, pecare în altă parte n-ar mai fi putut să le

audă. Fața episcopului s-a luminat de o bu-curie negrăită când a auzit cuvintele „credși eu în Dumnezeu în felul meu”. Atunci mi -am dat seama că așa este dragostea șiadevărata sfințenie.

(Părintele Savatie Baștovoi, În căutarea aproapeluipierdut, Editura Marineasa, Timișoara, 2002, p. 69)

Programul liturgic: 7

13 martie 2016

Săptămâna albă (dezlegare la lapte, brânză şi ouă)

ZILNIC 7:30 Sfânta Liturghie

Parastase)

Luni 18:00 Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina

Miercuri --:--18:00

Zi aliturgică

- nu se face Sfânta LiturghieSfântul Maslu

Vineri --:--18:00Zi aliturgică - nu se face Sfânta LiturghieAcatistul Sf. Mare Mucenic Efrem cel Nou

Sâmbătă 9:0017:00Măsurarea tensiunii arteriale și a glicemiei Vecernia și Acatistul Sf. Ierarh Luca al Crimeei

Duminică 7:30 Utrenia și Sfânta Liturghie

Din Ospatul Credintei 10

Documents

Transcript of Din Ospatul Credintei 10