Lumea Credintei Feb2012

39
PR. MIHAI MITEA

description

LUMEA CREDINTEI-FEB2012.Athosul sub prigoana:incercarile staretului EfremIcoana Macii Domnului-Biserica Icoanei-facatoare de minuniDespre ratacirea catolica "Filioque"

Transcript of Lumea Credintei Feb2012

Page 1: Lumea Credintei Feb2012

PR. MIHAI MITEA

Page 2: Lumea Credintei Feb2012

Repofiajr Incendiu la BisericaSf. Pantelimon din Bucuresti

Mirturii: O minune recentiia Sfinfilor

Reportaj: Timket Festival- Boboteaz[ etiopiand

Interviu: cu poetul Ion Mirceadespre Mihai Eminescu 33

Demistifidri: Athosul sub prigoand:cazui starefului Efrem 38

Popasuri duhovniregti: Dervent- trecdtoarea spre cer (I) 53

Popasud duhovnicqti: ChemareaVoronei 5E

Pe umele Sfinlilor: Fotie cel Mare,PatriarhulConstantinopolului 64

Teologie sociali: Vrbji, vrijitoare,zz vrlieli 46

"Degi autonomd fa+fr de Stat(Constitulia Romdniei, art. 29, alin.5) qi neutrd din punct de vedere po-litic, totugi Biserica nu poate fi in-diferenti fafi de suferinfa popo-rului pe care il plstoregte pe ca-lea mintuirii. Prin urmare, ea trebu-ie sd-gi exercite, in acelagi timp, vo-cafia de factor al pdcii sociale (Legeacultelor, art. l, alin. 1) gi de apdrdtoa-re a demnitifii umane, atunci c6ndaceasta este umiliti din cauza nedreo-tdlilor sociale, a sdrdciei gi neajutord-rii". se soune in Comunicaful Birou-lui de Presd al Patnarhiei Romdne dela sfirgit de ianuarie.

Ce sd fi motivat o asemenea atitu-dine publicd din partea Bisericii Or-todoxe Romdne? Nimic altceva de-cdt girul de manifestalii din Piaja Uni-versitdlii gi din alte orage ale RomAni-ei. Oamenii au ieqit in stradd, strigdn-du-gi nemulfumirea. Era un lucru na-tural ca Biserica s[ fie aldturi de ceinecdjili, dar 9i ca impreund cu putereapolitic[ s5 caute o solu{ie pentru de-pdgirea crizei economice, precum gi acelei politice.

Numele este pacea qiechilibrul. $i aqa va fi totdeauna, inlumea rdsdriteand. Exemple sunt mul-te qi recente: in plind crizd economi-cd, Sinodul grec chema populaf,a la

un act de metanoia, la cumpdtare, larecunoagterea propriilor greqeli com-portamentale: ldcomie, hofie, creduli-tate. Recent, Patriarhia Moscovei lan-sa un avertisment t[ios puterii premi-erului Putin sd nu ignore manifesta-liile de stradd ale opozifiei. BisericaOrtdoxd Sdrbd, de asemenea, s-a pro-nunjat nu o dati impotriva gregelilorclasei politice de la Belgrad, care auatras Serbieiclar cd nici

suferinle. EsteOrtodoxd Ro-

mAnd nu poate ticea, nu poate rlmd-ne neimplicati in generarea dialogu-lui social eare ne priveqte pe tofi, dela vlddicd la opincd. Biserica este lara- in marea ei oarte -. iar tara suferd.Cum sd taci, cum s[ nu te implicit?

RdmAne de vdzut dacd gi clasapoliticd va rdspunde invitaliei Patriar-hiei la dialog sincer. $i dacd acest vidgeneralizat, adus de imensa dezarnd-gke cawatA de politicieni, se poateumple cu increderea infuzatd de rug6-ciunile, dar gi de solu{iile pragmaticepe care Biserica le poate oferi. Ca fi-ind cea mai veche institulie a romAni-lor, cea mai matur[, mai trecuti printoatd istoria 15rii qi a Europei.

Biserica este maica neamului ro-mdnesc. Oare.oamenii politici o voragresa, o vor ignora sau o vor pdcbligi pe aceasta?

I -UMEA CREDINIEI / februar ie2o12 3

Page 3: Lumea Credintei Feb2012

R a z v a n B u c u r o i u

MAt puflil utfA- t

(t sii rur sr irtilnple,

libt(i-ne si nustt"ilitn. Cliniut NEI?4,

priwa diuiri rte raruptrare

a bohnuiktr ie tanrtr.

I)oteazii 2 Eu.ro prin SMS ln

890silil Pe

uttuut. c lin i can eia. ro

,rft

' nEcUpEnAnE oilCOt OGtCri

, " , i ; ; : : , ' ^ " # l i l l ? : ' , , , , ' 1 , , m n 6 , 0 h F , d " r evry, i loh, , , , , : " ;1 i ""

i l f t : " , " , , ,. - / A

rmifr I !r!r n, r iif iffrgcint"i www.lumea(redintei.com t-LiN4LrA C'RIlt)iN-- I EI / februarie 2012 5

Page 4: Lumea Credintei Feb2012

Filmul de focaltristului eveniment

Pe pdrintele Bogdan-Au-rel Teleanu il gtiu de multdvreme. In prezent este sluji-tor la Sfdntul Pantelimon (pd-rinte oaroh fiind Marian Con-stantinescu), indragita biseri-cd bucuregteand care a trecutprin foc ai apd la inceputulanului. Pdrintele Teleanu esteun om de mare fine{e sufle-teasc6, iubitor de culturd in-duhovnicitE, atent la nevoilecelorlalli. Aqa il gtiam de pevremea cdnd trudea la Biro-ul de Pres5 al Patriarhiei, pevremea Patriarhului Teoctist.Tot aqa l-am gdsit qi acum,insd in curtea rdvdsitd a bise-rici i. chiar dacd pulin mai os-tenit. mai plin de funingine.mai tracasat. El m-a condusprin toate cotloanele locagu-lui, in casa parohiald (unde au

depozitat o seamd de odoare,cdr{i gi icoane), apoi in para-clisul transformat Ei el in de-pozit ad-hoc. Pdrintele parohindurerat, preocupat, mun-cind literalmente timo de 72de ore, neintrerupt, cot la cotcu muncilori i gi cu parohieniidevotali. nu a avut t imp de in-terviu sau discufii suplimen-tare. De altfel, parohul de laSfintul Pantelimon este unuldintre cei mai indrdgi{i sacer-doli bucuregteni, dovadd fiindataqamenful unui numdr marede credinciogi, care ,,ar sdrigi in foc pentru el". Faptul cdaici s-a constiruit o comuni-tate liturgicd de nezdruncinateste meritul acestui om, ald-turi de harul sfinfitor al moag-telor medicului mucenic Pan-telimon.

Totul a inceput in searazilei de 9 ianuarie, pe la ora20, atvnci cAnd pdrintele cel

6 februa.ie 2012 / LUMEA CI{IiDlN'l ' t i l www.lumeacredintei.(om

Muncitorii inqinerului$tefan Cliserri acoperindcu tabli golul lisat de

tAndr a simlit ci miroase aars. Chiar a iegit din casa pa-rohiald, care se afld in curteabisericii, pe partea dreaptd,s-a uitat la bisericd gi nu a vd-zut nimic. Ghinionul a fbcutca focul s[ fi izbucnit pe par-tea st6ngd a bisericii, la imbi-narea celei de-a doua turle cuacoperigul, intr-un spafiu in-gust, ferit de orice privire. Pd-rintele a intrat in casd. oentruca numai peste cateva minu-te sd audd strigdte gi pe cine-va zgAl(6indu-i uga: ,,Pdrin-te, arde biserica!". Acestea aufost cuvintele rostile cu spai-md de cdtre nea Vasile, un ve-cin care-gi plimba la acea ord

www.lumea(redintei.con

focul s-a intins cu mare repe-ziciune. Cauzele: strucfura delemn uscat a turlei qi acoperi-gulu^i, care s-a aprins rapid.

Intre timp. pompierii aufost avertizali 9i au ajuns incdteva minute. Au manevratdestul de greu maginile, c6cinu au putut intra in cuftea lar-

96 a bisericii. In acest timp,oamenii cartierului au sdrit,cu mic, cu mare, gi au ajutatdupd puteri, intr-o formida-bild ac{iune de solidaritate cuslEnrul locaq. Peste un timPturla de lemn invelit5 in ta-bld s-a prdbugit, in mare par-te induntrul bisericii. A antre-

turla care a cdzul

nat in cddere marele cande-labru, care a fost distrus, gio micd parte din catapeteas-m6. in partea de sus. Icoane-le au sidpat ca prin minune,la fel gi moaqtele SfbntuluiPantelimon. Pompierii au fb-cut tot efortul posibil qi, subochii pnmarului Nicolae On-tanu, au reugit sd localizeze gisd stingd, dupd 3 ore de luptI,vdlv6taia. Un adevdrat cog-mar!

$i in timpul incendiului,gi apoi, toati noaptea oame-nii, aldturi de preofi, au c5-rat afard din biserica arzAn-d5, apoi inundati, lucrurile depre!. Le-au pus pe unde s-aputut, iar dimineafa locul ard-ta sinistru. Miros persistentde lemn carbonizat. funingi-ne peste tot, covoarele intin-se la uscat pe garduri, strane-le prin cur1e, biserica schilo-ditb de-o turl6. In acest dezas-

I t l \, l lrA ( Rt:l)hvTEl / februatie2Ol2 7

Page 5: Lumea Credintei Feb2012

tru, singura veste bund, carei-a gi mobilizat, a fost anun{a-taprezen[d a Patriarhului Da-nie l ch iar la s lu jba de dumini -ca, pentru binecuvdntarea lu-crarilor de relacere a bisericiiavariate. "Suferin{a il scoatepe om din neutralitate, il poa-te apropia de Dumnezeu maimult sau il poate indepdrta deDumnezeu. Unii se smeresc,iar allii se revoltd in timp deincercare, sufenn{d qi necaz.De aceea. depinde de noi cesens ddm incerc[rii. Dacd in-cercarea, boala, suferin{a, ne-cazul, paguba devin apel sauchemare tainicl a lui Dum-nezeu la o intdrire in credin-[a. la o exprimare a milosteni-ei qi intrajutordrii mai inten-sd, atunci suferin(a se trans-formd in biruinf5", a spus cu

8 fEbrUAriE 2OI2 / LLJMTJA CREDINI'EI

acest prilej intAistdtitorul Bi-sericii Orlodoxe Rom6ne, in-curajAndu-i pe cei prezenfi. $i

ca sd nu fie doar o mdngAie-re verbald. Patriarhul insuqi adonat suma de 50.000 de lei.

Cutremur, apd, focDa, biserica inchtna-

td Sfbntului Pantelimon nu a

fost feriti, in istoria ei multi-secular6, de aceste catastro-fe. Mai mult, a fost 9i jefuit5

in Primul Rdzboi Mondial, decdtre armata germanS, de clo-potul mare de bronz. Tdrziude-abia, in1943, acesta a fostpus la loc, in tur16. $tim cd in1790 biserica de lemn aflatipe acest amplasament a fostinlocuiti cu una de piatrd, ri-dicat?i de preotul Ivan de laSilvestru. conform pisaniei.Tot acesta a pictat gi icoanaMaicii Domnului qi a Mdntu-itorului nostru Iisus Hristos,precum gi o cutie de lemn ceconline 11 iconi(e praznicale.Cutremurul din 1838 a ava-riat grav aqezdmAntul. Drepturrnare, afl6m din istoricul bi-sericii c6: "Piatra de temelie aactualei biserici a fost pusd indata de 22 mai 7812,lucrdi-le de construc{ie fiind execu-tate dupi planurile arhitectu-

LUMEA CREDINTEI / februarie 2012 9www.lumeacredintei.con wwwlumea(tedintei.com

Page 6: Lumea Credintei Feb2012

lui Nae Cucu. Biserica a fostpictati de G. Stoenescu, unelev al lui Gh. Tdtirescu. AtAttAmpla - lucrati de sculptorulPetre Babic - cdt gi amvonul,jilfurile qi o masd de ofrande

dateazd din anul 1873. Pole-iful tamplei gi amvonului afost executat in anul 1875 deFranz Ferdinandy. Construc-lia bisericii a fost finalizati indata de I I april ie 1876".

Interesant este cE: "ln-tre anii 1839-1895. in iurulbisericii, existau chilii

-care

se inchiriau sau erau locui-te de cei care ldsau bisericii,

dupd moarte, bunurile lor.In preajma bisericii a existatcAndva un cimitir, de la cares au mai pdstrat numai doudcruci de piatr6. Pe lingd bi-sericd a existat gi o gcoaldde invamrurd pentru copii imahalalei, condusd la anul1863 de cdntdreful Radu Si-mionescu, ajutat de paracli-sierul Enache Teodorescu.

care, ajungAnd gi el cdntdre!,conduce qcoala mai departepdnd cdtre anul 1900".

Cutremurul din 9 noiem-brie 1940 aavarrat srav bise-rica, qi aceasta a fosilegati cufier; alte avarii serioase a alutg i la cel d in 4 mart ie 1917. inprezenl. dupd atAtea gocuri is-torice, biserica este asigura-E cdci paza bund trece pri-mejdia rea!

$i totugi, ce a cauzat acestviolent incendiu? Din onme-le cercetdri ale pompierilorreiese faptul cd doud sunt po-sibilele surse: un cablu elec-tric care alimenta ventilato-rul din turld 9i care nu a fostintrerupt (pufin probabil) qi opetardd/rachetd trasd insprebisericd de grupurile de ti-neri, in acea perioadd a anu-lui. De altfel, muncitorii cares-au suit pe bisericd dupd in-cendiu 4u gdsit aceastd urmdde petardd infiptd in asterealaacoperigului...

Omul providen{ial a fostinginerul $tefan Cliseru, celcare in numai cdteva sdptS-mdni a reuqit sd ridice, in spa-tele cur{ii, strucfura de be-ton armat a viitorului centrude ingrijire pentru bolnaviiin stare terminald de pe lAngdSfintul Pantelimon. Acest ompriceput gi inimos a interve-nit cu rapiditate, a pus sche-le, qi-a chemat muncitorii lalucru, reugind sd indep[rtezerapid urmele turlei carboniza-te, sd cure{e locagul gi sd astu-pe gaura din acoperig, slujbe-

le put6ndu-se fine acum ne-stingherit.

Sd fi fost moagtele SI6n-tului Mare Mucenic qi T5-mdduitor Pantelimon (prdz-nuit in 27 iulie) cele care auocrotit biserica de stricdciuniqi mai mari? in mod sigur.da! Sd fi fost gi comunrtatea-preol $1 enona$l cea care adiminuat serios pagubele qi areaprins speranla unui nou in-ceput? Evident! Sd fi contri-buit gi ajutorul dat de Patriar-hie. Primdrie. Pompieri Ei in-

ginerul lucrdrilor de la age-zdmint bineoldcut in ochiiDomnului? Desigurl

Toate acestea le-am scrisqi le-am v6zut in cheia infele-sului cregtin asupra existen{ei:ca s[ ajungi la via\A,, trebuiemai intAi sd treci prin moarle!Aqa cum a lbcut-o aici, pe p6-mAnt, Slintul Pantelimon inveacul al 4Jea, pentru a re-naqte apoi in Cer. Iar bisericade-i poarti numele, cum ar fiputut face altfel...?

Razvan BUCUROIU

LUMLA CItEi)lN'f EI / februarie 2012 I 1l0 februarie 2012 / LUMtIA ('RilI) lN fl l l

Page 7: Lumea Credintei Feb2012

__-Z_

tunci cAnd o micdparte a trupului nos-tru omenesc sufe-

r5, durerea se transmite in-datd la intreaga fiin!6 uma-n5. AtAt trupul, c6t qi sufle-tul din noi formeazd un totunitar: omul.

De aproape doud sdptd-mAni, o micb parte din po-pulafia !5rii noastre, in semnde disperare, a iegit in stra-di pentru a-gi manifesta inmod democratic, l ird vi-olenld, nemultumirile dintoate punctele de vedere.

Biserica nu poate sta in-dilerentd in fa{a acestei re-alitdli dramatice prin caretrece poporul romAn, ca dealtfel qi alte multe state eu-ropene gi nu numai. Chiardacd ar fi doar o singuripersoand pe strad6, nu pu-lem sta totugi nepdsdtori: cuatitmai mult cand, in aceste

zlle, au protestat zeci de miide rom6ni, atAt in !ard, cAt qiin afard: Spania, Italia, An-glia, Fran{a etc.

Ca preot ortodox, m5simt indurerat cAnd zdrescoameni sdraci in vremeanoastrd, cdutdnd infome-tali hran[ prin tomberoanelepuse pentru depozitarea gu-noiului gi a resturilor mena-jere. Trist, dar adevdrat!

De cdte ori citesc inEvanghelie pasajul bibliccu ..Samarineanul milostiv"(Luca, cap. 10), md revol-td sufleteqte atitudinea ace-lor slujitori care au trecutfrrI nici o sensibilitate su-fleteascd pe lAngd acea per-soand aflat6 pe stradd, intr-ostare muribundd, abandona-tI de toat6 lumea. De multeori m-am pus in pielea ace-lei persoane - defavorizatS,,insAngeratS qi batjocoritd

aflate pe drum in plind zi, cumulfi trecdtori umblind peambele sensuri.

Nu lac parte din nici unpartid polit ic; pentru mine.ca preot, cel mai mare giputemic ,,partid" este ,,po-porul cel binecredincios",pentru care Biserica Orlo-doxd se roagd in fiecare zila toate slujbele sale religi-oase. Acest popor face par-te prin botez din BisericS,care este de fapt ,,Trupul luiHristos", dupd cum ne spu-ne gi SfAntul Apostol Pavel.

Ca preot sunt alAturi detofi cei sdraci, de cei go-

,fiuci]f sA ilE SStfrln3Arrunsfll

meri, de acele persoanedefavorizate, fEr[ de ad6-post in plind iarnd, de b6-t rani i u i ta l i uneor i ch iar Eide propriii lor copii plecaliin strdindtate dupd pdineacea amard ,,de toate zilele";sunt solidar cu zecile de miide tineri fbrd loc de munc5,ii compdtimesc pe cei bol-navi care mor cu zlle ldtt-gd spitalele care se inchidrdnd oe rdnd in multe loca-litd{i

-din lara noastrd. Md

doare situa{ia sistemului deinvdfdmdnt romanesc, carenu mai promoveazl de mul-td vrerne adevdratele va-lori la care sd asnire eleviiqi studenlii neamului nos-tru; md ingrijoreazd situa-lia sistemului medical lipsitde o finanlare de stat garan-tatd prin lege. Sunt inl[cri-mat de olecarea milioane-lor de romdni peste hotare,care de cele mai multe orinu se mai intorc in lard, ld-sdndu-qi, mulli dintre ei, fa-miliile de izbeligte. Pdmdn-turile noastre sunt vdndu-te pe nimic strdinilor gi al-tele rdmdn in paragind, fbrda fi cultivate de noi, romA-nii. din cauza sdrdciei: bo-g61ii1e noastre naturale afla-

te in addncul pdmAntului ro-mdnesc sunt luate peste gra-nill ldrd nici o opreligte. Auinceput sd ne ia gi credinlaortodoxd, sd ne scoatd icoa-nele gi religia din gcoald qidin locurile oublice. Sun-tem fo(ali de cei lir[ delege din str[indtate si lega-lizdm in RomAnia homose-xualitatea gi prostitulia.

Este atinsd fiinla na!i-onald a poporului romdn.Suntem abandonali din toa-te pd4ile. De ce am ajuns inaceastd decddere? Rispun-sul i l gdsim in Sf6rnta Scrip-turd, la cartea Pldngerile luiIeremia.Am oierdut ortodo-xia, credinla vie in Mantui-torul Iisus Hristos, Fiul luiDumnezeu, qi ne-am intinatcu tot felul de pdcate. Ampicdtuit cu tolii. Acum estevremea sd facem pocdin!6cu to{ii; sd ne recunoaqtemfiecare cu ce am gregit prin-tr-o spovedanie sincerd gicu cdin{d. Sd ne intoarcemcu fala la Dumnezeu gi sirbmAnem cu credin{a vie inBiserica Ortodoxd. Trebuiesd fim solidari cu cei afla{iin nevoie. Sb ne recagtigdmidentitatea nalionald gi spi-rituala. pe care am pier-

dut-o de-a lungul vremii. Sdne punem toatd incredereadoar in Bunul Dumnezeu,Care este mare.

La acest moment ni-meni nu ne poate salva: ori-ce guvem ar venr, oflce par-tid ar fi la putere, orice con-ducdtor se va alege in frun-tea {drii. Trebuie urgent sdne schimbdm in bine noi in-qine, cu tofii, incepdnd dela mine, ca preot. Sd ne 16-sdm de tot felul de pdcate gisi iubim {ara noastrl, Ro-mAnia. care este ..GrddinaMaicii Domnului".

Eu cred in miracole; suntconvins c[ jertfa martirilorneamului nostru romdnescnu a fost in zadar. in acestezile nu trebuie sd aoeldm lanici o formd de violen!6 fizi-cd cdci judecata lui Dumne-zeu este dreaptd gi iminentd.Nimeni nu va putea fugi dinfafa Lui.

Sd ne rugdm mai multpentru binele poporului nos-tru rom6n, cdci rugdciuneanoastr[ inldcrimatd inaintealu i Dumnezeu lace minuni .

Preot Prof. Dr. Mihail MILEABuziu

LUMEA CREDINTEI / februar ie 2O12 1312 februar ie2Ol2 / LUMEA CREDINTEI www.lumeacredintei.com

Page 8: Lumea Credintei Feb2012

Ag dor i sd aduc s i eumdrtur ie despre oal t i minune facutdde Dumnezeu pentrurugdciuni le Sf in l i lorSai . In acela; i t imp, faco rugaciune de ca lddmul tumire Sf in l i lorpentru ajutorul pecare l -au dat in ch ipminunat , ; i i i rog sdacorde in cont inuareacest ajutor pAnd lav indecarea depl ina,sufleteasca gi tru-peascd, a celui af latin situal ia gravd pecare o voi povesti.nl n z i ua de l un i 3 l ma iI 2010. in BucureEt i , under locuiesc. in apropie-

re de Pia{a Unirii, am avutun grav accident rutier, incare am lovit cu magina unom. Desigur, nu pot spu-ne cAt imi pare de rau gi cepocdinfd am Ibcut qi va tre-bui sd mai fac oentru aceas-ta tot restul viblii. in urmatraumatismului cranio-ce-rebral, bdrbatul a fost ime-diat dus la Spitalul Univer-sitar din Bucuregti, in comdde gradul 3. I s-a fbcut o to-mografie computerizatd gi af,ost operat, extrdgandu-i-seun hematom intracerebral

frontal Ei rlmAndnd internatla Terapie Intensivd in starede comd de gradul 1.

Eram dezndddjduit lagdndul cd ar putea mur iun om din cauza mea. St[-team pe coridoarele spitalu-lui lbrd a putea avea accesla pacient. Era"in v6rstd de52 ani 9i se numea Constan-tin S[ndulescu. Nu pot spu-ne cu ce ochi mI orivea fa-mi l ia sa - so l ia g i ce i doi co-pii. M-am rugat cu dispera-re la Maica Domnului (ci-tind Paraclisull si la maimulti Sfin1i^. fhcdnd meranii,zi dupir zi. l i enumdr mai jospentru cd doresc sd nu omit,pe cdt posibil, nimic dinceea ce s-a petrecut qi carea dus la minunea De care orelatez'. Sf. Ierarh Nectariedin Eghina (citindu-i Aca-tistul ldng6 racla cu moaqtela Mdndstirea Radu Vodd);

t,

Sfinfii Martiri BrAnco-veni qi Sf. Ierarh Nicolae(citindu-le Acatistele lAngdmormdntul gi respectiv ra-cla cu moa5te de la Biseri-ca Sf. Gheorghe Nou; m-amrugat in special SfintuluiConstantin BrAncoveanu,al cdrui nume il poartd bol-navul); Sf. Mare Muceni-ti Ecaterina (citindu-i Aca-tistul ldngd racla cu moag-te de la Biserica Belvede-re); Sf. Ierarh Spiridon(citindu-i Acatistul l6ngd ra-cla cu moagte de la Biseri-ca Sf. Spiridon Nou); Sf.Luca al Crimeii, Arhiepi-scopul Simferopolului (ci-tindu-i Acatistul lAnsd ra-cla cu moaqte de la-cape-la Spitalului de Endocrino-logie C. Parhon); Sf. MareMucenic Efrem cel Nou siSfin{i i Mucenici Epictet giAstion (asa cum relatez mai

jos); Sf. Dimitrie cel NouBasarabov (citindu-i Aca-tistul lAng6 racla cu moag-te la Catedrala Patriarha-ld); Sfinfii Mlrturisitoridin inchisorile comuniste(citind gi Acatistul lor gi allui Valeriu Gafencu, Sf0n-tul inchisorilor, l,a cape-la de la Cimitirul GiuleSti,unde sunt moagtele Pirin-telui Ilie Licituqu, c6ru-ia de asemenea m-am ru-gat); Sf. Ierarh Calinic dela Cernica (citindu-i Aca-tistul fa Mandstirea Cernicagi in Biserica Sfinlii lerarhiNicolae, Spiridon, CalinicSi Nectarie unde era duhov-nicul meu gi mergeam deobicei la Sf. Liturghie); Sf.Cuv. Teodora de la Sihlaqi Sfin{ii 40 Mucenici dinSevasta lcit indu-le acatis-tele la Mdndstirea Antim qiacasi); Sf. Ioan Rusul (ci-tindu-i Acatistul la Biseri-ca Mihai Vodd. unde se linmoaqtele sale in Sf. Altar);Sf. Ap. Andrei, Sf. Pante-limon, Sfinfii ArhangheliMihail, Gavriil 9i Rafail,Sf. Pirin{i Ioachim qi Ana,Sfinfii Apostoli Petru^ qiPavel, Sf. Mina, Sfinfii Im-pira{i Constantin gi Elena(citindu-le acatistele in bise-ricd. la spital sau acasd).

Ma(i I iunie 2010, Pd-rintele duhovnic ConstantinDragnea ne-a fbcut sfeqta-nie, miercuri 2 iunie am statla Sf. Maslu qi m-am spo-vedi t , iar duminica 6 iuniem-am impdrtdgit.

Vineri 4 iunie, PdrinteleStare! Mihail Stanciu de laMAn[stirea Antim, Pdrinte-le Marian Sava de la capelaSpitalului Universitar gi P5-

rintele Emanuel Ganciu auIbcut o slujbi de Sf. Masluin acea capeld, special pen-tru cel bolnav, slujbd la carea acceptat sd participe gi fa-mi l ia lu i (so{ ia sa a spus cdasista pentru prima oard laun Sf. Maslu, intrebdnd cetrebuie sd facd). M-am bu-

Desigur, nu putemmisula contribuliafiecirui Sfdnt, stiudoar ci toli s-au rugatgici Dumnezeu aauzit rugidunea lor, atuturor, cici la El nimicnu rimene trecut cuvederea - nici micar,,din picitura de lacrimivreo parte".

curat ce a acceptat sb pri-meascd 9i o bucdlicd de pdn-zd linutd ldng[ Brdul Mai-cii Domnului de la Mdnds-tirea Vatoped din Sf. MunteAthos, pentru a o pune l6ngdbolnav, tot pentru vindeca-re. Pdrintele Mihail a urcatin salon si l-a uns oe acesta

cu ulei de la Sf. Maslu, stro-pindu-l gi cu aghiasmd. So-lia bolnavului s-a gi spove-dit, la Pdrintele Ganciu.

A doua zi familia a ac-ceptat sd primeascd gi o sti-clufd cu ulei pe care o adu-sesem de la candela ce ardela racla cu moa$te ale Sfdn-tului Ierarh Nectarie deEghina de la M[ndstireaRadu Voda. ca sd-l ungd pebolnav. Il trecusem qi pe unacatist ldsat acolo Si n-amincetat sd md rog SfAntuluiNectarie in fiecare zi pentruvindecarea lui.

De asemenea, am primitde la capela Spitalului Par-hon o sticluld cu ulei de la9 Sfinte Masluri qi din can-dela de la racla cu moagteleSlinrului Luca al Crimeii,Arhiepiscopul Simferopolu-lui, cu care familia a accep-tat sd-l ungd pe cel suferind.Pdrintele Gheorghe, careslujeqte la capeld, l-a pome-nit pe intreaga perioadi, caqi cAliva dintre enoriagii s5i.

Miercuri 2 iunie Anama-ria Stoica m-a sfrtuit sd cautcartea despre Viala Si mi-

l4 februarie 2012 / LUML,A CRF.t)lN IIt l www.lumeacredintei,com LUMF-A CREDINTEI / februarie 2012 l5

Page 9: Lumea Credintei Feb2012

nunile SJiintului Mare Mu-cenic Efrem cel Nou. IrinaDragomir mi-a adus-o qi inurmdtoarele zile am citit-o,ftcAnd ruglciuni cdtre Sfhn-tul Efrem s6-l tdmdduiascdpe Constantin cel grav bol-nav (Acatistul de la sffirqi-tul cdrfii). Am fost frapat decele doud cazuri foarte ase-mdnitoare din Romdnia, re-Iatate la paginile 189 qi 192,de vindecare a unor bol-navi supugi unor interven-lii chirurgicale de extrage-re a unor hematoame intra-cerebrale in urma unor tra-umatisme cranio-cerebrale.Citind mdrturia lui O.D.B.din carte (pag. 18a) desprerugiciunile fbcute impreu-nd cu Pdrintele Ciprian Ne-greanu de la Cluj, mi-a ve-nit ideea de a-i scrie gi eu.pentru a-l ruga sd facd o ru-glciune citre Sfrntul Efrem.Ma(i 8 iunie, in jurul orei12, am clutat pe internet omodalitate de a intra in con-tact gi am gdsit pagina de in-ternet a ASCOR Clui. Amscris moderatorului E-pu-lui de discufi i de pe yahoo-

groups, rugdnd sd fiu ajutatsE intru in legdtura cu Pdrin-tele in acest scop. N-a tre-cut o lumdtate de ord gi amfost sunat, afldnd cI stareabolnavului se ameliorase inseara precedentd. spre ui-mirea personalului medicalde la ATI, al c5rui prognos-tic - dup[ transfuzia de sdn-ge gi cea de a doua tomogra-fie computerizatd, frcutd pe6 iunie - era pesimist (ci-neva din spital imi spusesecd, vorbind intre ei, mediciinu-i dddeau ganse de supra-vietuire). Constantin igi re-venise, iegind din coma degradul I dupi gapte zlle incare se aflase la limita din-tre via![ gi moarte.

Am pus aceastA reveni-re pe seama rugiciunilor fa-miliei sale gi ale celor careau fost aldturi de mine, sotiamea, prieteni, rude, preoli giduhovnici din Bucuregti, ie-romonahi de la MindstirileAntim, Petru Vodd, Putna,Nera, Vifordta, Radu Vodd,Comana, dar mai ales aleMaicii Domnului qi Sfin{i-lor, inclusiv ale Sfbntului

Efrem cel Nou, care a sufe-rit el insugi rdni ingrozitoarela cap. Poate a contat gi in-tenfia de a aduce o mdrturiepublicd despre minunea pecare aveam credinla cd Sfin-lii o vor face.

Starea bolnavului insdcontinua sI fie criticd, el r5-mAnAnd internat la TerapieIntensivd, intr-o comd maipu{in gravd, de gradul 3, intotal aproape doui luni. Afbcut escare adAnci din cau-za nemigcdrii. Din cauza su-ferinlei, a hrdniri i doar prinperfuzie gi a l ipsei de migca-re, a sldbit extrem de mult,fiind tot mai atrofiat. Totusirezista. impotriva tuturorpreviziunilor negative ale

Am pus a(eastirevenire pe seamarugiciunilor familieisale 5i ale celor care aufost alituri de mine.[...] Poate a contat tiintenfia de a aduceo mirturie publicidespre minunea pecare aveam ffedinla ci5fn1ii o vorface.medicilor de la Spitalul Uni-versitar. Inutil sd mai adauqci Spitalul Universitar niavea medicamente gi cd petoate trebuia si le procur[m,familia lui gi cu mine. Amavut insb gansa unui ajutorsubstanfial sub forma uneidonalii din partea farmaci-ilor Catena, datoritd d-neiAnca Vlad, clreia ii multu-mes^c Ai pe aceastd cale.

Intre timp, de-a lungulacestei perioade, la diferiteintervale de cdte o sdpt6m6-

nd-doui, Pdrintele EmanuelGanciu, Pdrintele Constan-tin Dragnea, Pdrintele Pe-tre Comga qi P[rintele VladDobrescu au venit qi l-auimpIrtdqit.

De asemenea, Pirin-tele Petre Comga l-a atinscu o r6clild cu moagte aleSfin{ilor Mucenici Epic-tet gi Astion, citind gi aca-tistul acestora la capul bol-navului. Dup[ aceasta sta-rea lui, oarecum sta{ionardin comd de gradul 3, a in-ceput sd se imbundtdfeascdvizibil. Dupd aproape doudluni, a iegit din comd. Eraextrem de s16bit, doar pie-le gi os, cu escare profun-de gi venele inlepate pestetot de perfuzii. Dar, cu ex-cepfia unor zile cu febrd dinpricina unei infec{ii pulmo-nare rebele la antibiotice,ameliorarea a continuat. Ainceput sd mdndnce gi a fostmutat de la ATI la Neuro-logie. incet-incet a inceputrecuperarea. De la Spita-lul Municipal a fost transfe-rat la Institutul Nafional deRecuperare - Medicind Fi-zic6 gi Balneo-climatologie,din str. Mdndinegti (Sf. Du-mitru) nr. 2, unde a fost im-pirtSgit de Pdrintele MihaiGojgar, parohul BisericiiSf. Dimitrie Izvordtorul deMir - Poqtd, aflati alEturi.

Duod incd o lund a fostexternat, iar apoi reinternatla acelagi spital pentru con-tinuarea recuperdrii prin fi-zioterapie, kinetoterapie gilogopedie. Pdnd la sfrrgitulanului, Constantin s-a puspe picioare. Treptat recupe-rarea a atins o propo(ie decirca 85%o.

Mulfumesc Maicii Dom-nului. Sfinli lor. ingerilor, gicelor care mi-au fost ald-turi pentru ajutor, qi md rogca evolulia fratelui Constan-tin sd continue gi ca Dum-nezeu sd-i ddruiascd tdmd-duire completd, frrd urmdri

sau sechele, intorcindu-l ladeplina s[ndtate sufleteas-cd gi trupeasc6, gi s6-i deaani mull i spre pocdin[d gimbntuire aldturi de familie.Doamne aiut5!

Andrei DiRLAU

l 6 februar ie 2Ol2 / t .LJMUA CREDINTEI www.lumeacredintei.com www,lumeacredintei.com LUMEA C REDINTEI / februar ie 2012 17

Page 10: Lumea Credintei Feb2012

De t impur iu invdtdmcd omul se af ld subvremi. Ele i i mode-leazd pagii . $i astfelcongti inla ne esteimpicatd. Miza estesupravietuirea. Erori-le, cideri le, lagit i l i lesunt urmdr i a le acestu i' destin". Viala sf6ntuluiErmoghen al Mosco-vei este, dimpotrivd,tocmai p i ld iaizbdnziiintru Dom-nu l . A imp l i -n i r i i in i l ta te,cdrdmidd cucdr imidS,din jertfag i bucur iacredin!ei.

ate des-pre pn-mii sii

ani de viald suntpuline. Iar sur-sa este sfhntulinsugi, care, dinsmerenie, doarpuncteazd cdte-va repere. Ast-fel, qtim cd s-andscut in ju-rul anului 1530,in oraqul Ka-zan. La nagterea primit nume-

le SFntului Mucenic Ermo-lae. Inaintagii sdi au fost ca-zaci, a cdror via[d a cunoscutdoud bome - Dumnezeu sineamul. Pentru cei pasionalide imagologie, aceste date arputea sd reprezinte cheia bi-ografiei sfhntului. Nu ar gre-gi doar dacd ar' face abstrac-lie de faptul cd aceiagi mdn-dri viteji de pe Don, aveaudrept valoare fundamentaldlibertatea. Sfhntul Ermoghennu lace excep(ie. Dupd aniide invdldtur6 la Mdndstirea

Schimbarea laFa\d a MAntu-itorului dtnKazan, are bucu-ria de a intra sub indrumareaSfintului Varsanufi e, Episcopde Tver, apropiat al Mitropo-litului Filip al Moscovei, fu-git dinaintea mdniei lui Ivancel Groaznic. Astfel, credin-{a tAndrului Ermolae obtinetemelie nuternicd.

Ca rbd al acestei lesdturiduhovnicegti, devine-pre-ot al Bisericii Sf6ntul IerarhNicolae din Kazan. Aflat inpreajma pielei; locagul devi-

ne focar al rds-pAndirii credin-!ei. $tirile, zvo-nurile, prefuri-le, cererea, ofer-ta, sunetul bani-lor, descdrcareaproduselor sunt,in fiecare dumi-nicd, in fieca-re praznic, ab-sorbite de S{6n-ta Liturghie. De-parte de umbrarisipirii sau obo-selii, trdind re-alitatea pe care,mai tdrziu, Cu-viosul PdrinteSofian Boghiu oafirma - cea maibund pustie esteoragul -, sfhntuldevenea nu doarslujitorul Dom-nului, ci gi mdr-turisitor al unuimod de a trdi,dincolo de zum-

www.lumeacredintei.com18 februar ie 2012 / LUMEA CREDINTEI

zetul qi febra lumii, pentrufii sdi duhovniceqti. Iar acestfapt devine evident in varaanului 1579, cdnd Matrona,o fatd de 9 ani, se apropie deo cas6 . . .

Rujne. Acoperite de ce-nug6. Intinde mdna. De subpdtura de cenuqd scoate oicoand. Indrumdtoarea des-coperirii - Maica Domnului.lcoana, cunoscutd de-atuncica icoana Maicii Domnuluidin Kazan, este adusd de cd-tre P[rintele Ermolae la Bi-serica Sfintului Nicolae, cubinecuvAntarea i erarhului lo-cului. $i astfel se inalld axulviefii sale. Atent la fieca-re noud istorie a celor aju-ta{i de rugdciunea dinainteaacestei nestemate a Ortodo-xiei, incepe sd noteze fieca-re dintre minunile sdvirgitede ea g i . in egald mdsurd, seafld sub bcrotirea ei.

Intrd in monahism. Nupdrdsegte pdmdntul natal, in1582 devenind stare! al MA-ndstirii Schimbarea laFa[6 aMAntuitorulu i din Kazan, rarin 1589. la 13 mai. este alesepiscop: primul mitropolital Kazanului. Bucurdndu-sede un talent literar strdlucit,continu6 sd prezinte minu-nile sdvirqite de icoana Mai-cii Domnului. Dar nici fireagi nici timpurile nu ii pe5mit sd fie doar cronicar. Inprivinfa timpurilor, suficienteste sd amintim cd Rusia ie-sea de sub domnia lui Ivanal IV-lea. $i dincolo de con-

www.lumeacredintei.com

fruntdrile cu boierii sau defaptele care, in viziunea uno-ra, i-ar facilita pdhunderea insinaxar, principala moqtenireo reDrezenta una dintre celemai

-imnresionante extinderi

teritoriale. Aga incdt SfrntulErmoghen lasd pana pentrudrumurile misionarului. Pri-mii aduqi la dreapta credin-lA - tFttarit. Este doar incepu-tul unei trude care cuprindedoud decenii. Iar aceastd tru-dd se impletegte cu o alta -

cinstirea ostagilor -cdzuli pecdmpul de luptd. In 1592 ii

solicitd Patriarhului Iov alMoscovei permisiunea . dea-l comemora pe lotl cel ceau murit pentru eliberareateritoriului rus. De aseme-nea, obtine cinstirea memo-riei acestora prin slujbe, incadrul Mitropoliei de Kazan,la 24 ianuarie Aceeagi grijdo manifestd pentru moagteleSfin{ilor Ierarhi Gurie, Arhi-episcop de Kazan, gi Varsa-nufie, alcdtuind qi prezenta-rea viefii acestora. Dar poa-te preocuparea sa cea malapreciatd de contemporani

I -LJMEA CREDINTEI / februar ie20 l2 19

Page 11: Lumea Credintei Feb2012

a fost incurajarea traducen-lor din limba greacd a litera-turii duhovniceqti gi tipdrireaacestora. De aceea, MAnAsti-rea Ciudov. oosesoarea uneiimpresionante bibl ioteci. eraIocul predilect pentru vre-mea de rAgaz a sldntului.

Mala politicd devine totmai tulbure. Lui Ivan ii ur-meazd, la tron fiul sdu, Feo-dor. Evlavios gi lipsit de in-teres pentru politicd, intrlcurAnd in umbra cumnatuluis6u, Boris Godunov. FrateletAndrului tar, Dimitrie. moa-re subit. Boris preia putergadupa decesul lui Feodor. lnc iuda bunelor in tenl i i g i aincercdrii de transformarea societdfii ruseqti, qi pute-rea sa devine tot mai fraeil5.Pe fondul secetei, un aien-turier, fost monah, din stir-pea unui Despot-vodd, Gri-gore Otrepiev, pdtrunde inRusia gi, asum6ndu-gi iden-titatea defunctului Dimitrie,igi afirmd drepturile de {ar.Suslindtorii sdi: Sigismundal III -lea al Poloniei 9i Cla-udio Rangoni, nun{iul pa-pal la curlea lui Sigismund.Miza aliatilor falsului Di-mitrie: convertirea la roma-no-catolicism. Sau, mdcar,uniatismul.

Foamea, teama, setea demiracole, dorin{a de inavu-lire sau aventurd adund injurul lui Otrepiev numerogiruqi. Orag dupd orag i se su-pune. Boris Godunov moa-re. DupS uciderea fiului si

so{iei sale de cdtre adversa-rii fostului !ar, in vara anului1605. uzuroatorul este inco-ronat ca Dimitrie al Il-lea, inCatedrala Adormiri i MaiciiDomnului din Moscova. Deteama pierderii sprijinuluipopular, tergiverseaz[ apli-carea planurilor cdlugdriloriezuil i: in schimb. decide sdse cdsdtoreascd cu o nobildpolonezd fird a-i cere sA ad-opte confesiunea ortodoxd.Fapt firesc atAta timp cit elinsuqi renunfase la credinfaortodoxd ca prel al oblineriiputerii. Nemullumirea cre$-te. Insd teama de repercusi-uni este mai mare. Si astfel,in fa{a murmurului moc-nit, se inallE glasul Sfbntu-lui Ermoghen, prin inter-mediul celor doud scrisoriadresate noului 1ar. Prin in-termediul lor ii amintegte decredinla in care s-a ndscut,ce inseamnd Biserica pen-tru poporul pe care rdvneqtesd il conduc6, care este sen-sul cuvdntului patrie, cine iisunt fralii gi cine ar trebuisd ii fie duqmanii, care esteprelul puterii pe care a do-bdndit-o qi care este legea

cdreia este firesc sd i se su-pund, fiind ins5gi sursa au-toritSlii lui. Mdnia laruluieste promptd, neezitand sA ilalunge din jill pe mitropolit.Mdsura este inuti ld - scriso-rile devin manifeste, cititein piele, comentate gi frAn-getoare ale tdcerii qi fr ici i.Prin urmare, puterea falsu-lui Dimitrie nu poate dura.Nemullumirile polonezilor,ce sperau sd obfind teritoriia le Rusie i g i sd impund uni -atismul, ca gi ale boierilorrugi, asistdnd la pierdereapoziliilor, determind ucide-rea lui Dimitrie al l l- lea.

Noul conducdtor, Vasile$uiskii, e interesat sd obfinispnjinul poporului. Astfel,alegerea Sf6ntului Ermo-ghen, la 3 iulie 1606, ca Pa-triarh al Rusiei este bun ori-lej pentru consolidarea ima-ginli, neezitdnd sd ii oferedaruri bogate noului intdi-

oin zadar md ameninlali.Eu mi tem doar deDumnezeu. De aceea, levoi cere si plece doar dacivoi luzuryatorii striiniai puteriil veli pirisi ceidintii oragul. lar daciveli rimine, vor aveabinecuvdntarea mea silupte pini la moartepentru apArarea credinleigia patriei.>

(Sf. Mc. Ermoghen,Patriaftul Moscovei)

stdt[tor. Rdspunsul acestuia:intrarea in Moscova cdlarepe mdgar. Dincolo de calita-tea de simbol, este pregdtirepentru mucenlclg.

Domnia traversat[ denemulqumiri ofer[ un nouprilej Poloniei de a cdu-ta sd-si extindd teritoriul indefavoarea Rusiei. Mai alescd trupele poloneze nu con-siderau necesar sd revind inpatrie dup[ moartea lui Di-mitrie. ControlAnd Mosco-va. nu ezitd sd suprime ori-ce manifestare a populalieicapitalei. $i, pentru a folosila maxim avantajul, Sigis-mund al III-lea ia hotdrdreasd-l impund pe fiul sdu, La-dislau, ca !ar. De fapt, ale-gerea ar fi reprezentat unprim pas pentru ca suvera-nul polon sd ocupe, invo-cdnd vArsta fraged6 a laru-lui (15 ani), Rusia. Planuluii se opune acelagi Sfrnt Er-moghen, care ii impune !a-rului trei condil i i pentru a-ida binecuvdntarea pe careo solicitase: convertirea ladreapta credin!5, cdsdtoriacu o tdn[rd de confesiuneortodox[ gi ruperea oric6-

LUMEA CREDINTEI / februarie 2012 21www.lumeacredintei.com

Page 12: Lumea Credintei Feb2012

Procesiune cu icoana Sf Mc Ermoonen

rei legdturi cu episcopul Ro-mei. Pentru polonezi, acestultimatum este doar o sfida-re. Beneficiind de sprijinulboieri lor ispitit i de rangurigi influen{d, il aresteazd qi ilinchid pe patriarh intr-unadintre incdperile subteraneale Mdndstirii Ciudov. Scri-sorile sale devin sursa rezis-tenlei in fala ocupantului.Kremlinul e asediat de tru-pe mse. Cu forlele reduse,coplegi{i numeric, polone-zii il roagd pe SfAntului Er-moghen sd ceard asediatori-lor pdrisirea oraqului. Dacdrefuzd, igi pierde via|;a. Caodinioard Sf6.ntul Mitropo-lit Fil ip, acesta refu-zd oricetip de negociere. "In zadarmd amenintafi. Eu mi temdoar de Dumnezeu. De ace-ea, le voi cere sd plece doardacd voi veli pdrdsi cei din-

22 lebtuarie 2O12l LUMEA t'REDINTEI

tdi oragul. Iar dacl veli rd-mdne, vor avea binecuvAn-tarea mea sd lupte pdnd lamoarte pentru apbrarea cre-dinlei 9i a patriei".

Binecuvdntarea nu a in-tdrziat sd, ajungd la luptdto-ri i pentru credinta. prin in-termediul unei noi scri-sori. Victoria a venit, dupdluni de confruntiri. Pretulei: moartea celor ce consi-derau cd libertatea nu poa-te fi negociatA. Printre bi siSlhntul Ermoghen. mutat lacele vegnice pe | 7 februarie1612, dupd noud luni de chi-nuitoare izolare. Se inche-ia astfel una dintre cele maicumplite perioade ale istori-ei Rusiei, Vremurile intune-cate.

Trupul Slbntului Ermo-ghen a fost inmormintat laMAnlstirea Ciudov. In 1654

a fost aflat intact. Moastelei-au fost mutate in Catedra-la Adormirii Maicii Dom-nului din Moscova. La 12mai 1913. in t impul domni-ei Jarului Nicolae al Il-lea,Ermoghen, Patriarhul Ru-siei, a fost canonizat, slujbafiind condusd de PatriarhulAntiohiei, Grigore al IV-lea,printre participan{i numirdn-du-se qi Slbnta Elisabeta Fe-odorovna. cumnata 1arului.

InvSldm din copildrie citoate au un rost. Cu atdt maimult via1a. Deci, care ar fi,dupl patru secole, invdtdtu-ra acestei treceri prin veac aunui mare vlddic6? Fieca-re dispune de rdspunsul sdu.Miezul e acelaqi: nu suntemsub vremi, ci le ddm formd.Si rost.

Vincentiu DASCALU

www.lumeacredintei.com

Am ajuns la Plevna ven". ,,pleven, plevna, totu- selin p[tragcov. profesorulneagteptat de tArziu... na". Soarta stadionului din Pdtragcov, consdteanul lor, aO Cetate, O redutd, Un satul . natal, in discufia lor, scos gi o catte' la Veliko Tir-

mit... ctiseete abundi, :#ft::Tf"f_xTiffi1il:ll_ li"'",,o",jirX1,H:,",v'?,?,,5?_te indepdrteazi de mologii sofisticate. intrea- ior. O ud''l la vedere, in li-adevdr. Legenda gi ga Bulgarie vorbegte despre brdriile din Plevna. O lucra-antilegenda se imple- ZI*i?:. ,N-ai. fost la stddi- re cum rar i{i este dat sd in-

tesc in"chip straniu.:.- |lt#"1,?;'i,|'l3iriffi, n'fJlirfilill $"1,T? iiAflat-am ora$ulaltfel lor, aveam sd aflu intr-un Pdtragcdv suslineTainzlu-de CUm il ;tiam. CU tdtziu, de vreo c61iva.ani, a tia nu.ar fi existat vreodatl

sufletviu. si chiar t"J:11'j"#3'#;^iililll ;ffi, f,t:l,lf i;**:

de la prima intAlni- la vorbr se declard rom6ni. in treac6t - peicolo. A po-re, l-am demolat ;i Romdni sadea. in safil Zla- posit in satuf lor in 1877. Sereconstruit, in gAnd, li?;

t: j:i.t 1l_de

an, Cdlu- intorcea de la Plevna, de la

de mai murte ori '

3y;;:,".:*:lT$;:tsffi1t:: iT,:;l;,?* "i:1f"1,.?1,a1Romdni la plevna zeu e ,,Dumneziul nostru", Miti", dar s-a stins repede.

,,omul, mdcar o dat6-n ;l"fffiili'oo.,XT;L" ou' fftft',,?,:3:*r.a rdmas "cu-

viafd, qi tot merge la stldi- Doar dascdlii le-au fost ?on'i -'duu din Jap, veseli, ,,aleqi pe tp.a.t."uo,u ',^"itt Crucea rizboiuluiinaintea unui pahar de ra- sat, de citre autorit[lile bul- Cerul, deasupra Plev-chiu, gn grup de munci- gare. De mici copii, olteni- nei, e ca o vAlvdtaie aprin-tori din satul romAnesc Zla- lor din Zlatia Ii s-a impuiat sd o oglindd cu reflexetia, de pe malul Dun5rii, sa- capul cd sunt bulgari. Prin- vinetii, frrd margini. Lo-lahori, la ,,stroikd", in ,,Ple- tre cei mai inddrjili - Ve- calnicii spun cd intotdeau-

wwwlumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI / februarie 2012

Page 13: Lumea Credintei Feb2012

na ar fi ardtat astfel. Pentruei, nu e de mirare. Ca strd-in, nu-i po{i crede ins[. Re-trdiegti, involuntar, urcAnddomol dealuri le din preaj-ma Plevnei, simfdminteleostagilor romAni - din urmicu aproape 134 de ani, dela asaltul Grivitei (situa-td la doi pagi de Plevna).Purtdnd sdnge romAnesc inv ine, vorb ind acelagi gra i . . .Cu bra{ele aproape goale- da, neinarmafi, s-ar pu-tea spune -, arunca{i crimi-nal in fa{a unei armate oto-mane bine echipate. 2000de ostagi romAni ucigi la unsingur asalt. Peste 3000 derdniti.

Istoria oficial5 nu maiconteazd. Came de tun im-pinsl de rugi intr-un uriagsacrificiu, cel mai probabilpremeditat. Din 60.000 demii de ostagi romdni, cdro-ra li s-a ordonat s[ lupte inacest chip, din zelul unorconduc6tori care nu s-au in-grij i t nicicum de instruireagi echiparea lor, s-au mai in-

tors acasd, peste Dun5re, te-feri. doar 30.000. Restul aufost ucigi, rlni{i, mdcina{i defelurite boli.

lara a slrdcit; zeci demii de familii au rimas fbrdbrale de munci, fbrl oamenicare sd mai meargl primd-varala plug. In cimitire, vE-duve cu pruncii de mdn5,mame gi surori ale celorjert-fi1i, jelind cu amar, la crucifbr[ de mormdnt... Pdnd la7 ani, au urmat parastasele,dupd rdnduial[. Lacrimi gistrdmtordri fbrl seamdn.

Dupi PlevnaSacrificiul romdnesc

nu-i va impresiona de fel perugi, care vor rdpi, in pu!i-ni vreme, sudul Basarabi-ei, ,,unindu-I" cu Basarabia.smulsd 9 i ea, la 1812, d intrupul Moldovei. O datd cuautonomia (iar mai apoi in-dependen(a) Bulgariei, sa-tele romdnegti de pe Va-lea Dundrii - care se intin-deau, in urm[ cu mai binede un veac, prind in apropi-

ere de Plevna - vor intra in-tr-un proces de bulgariza-re forfatd. Un singur exem-plu - din cartea lui P[trag-cov . despre cei care incd semai incip6lineazd sI simtlori sd vorbescd romdneqte:,,Limba romdnl, la Zlatia,pentru noi, e o limbd strdi-n5. Cititul gi scrierea in lim-ba romAn[ nu ne sunt cu-noscute. Se vorbegte, ce edrept, intruc6tva romdnegte,dar stdlcit; limba romdnd nuare prea mare intrebuintare.$coala romdneascd e necu-noscuti in sat. Nu a existatvreodatl bisericd rom6neas-cd. Emisiunile radioului siteleviziunilor romdnegti nusunt urmdrite in Zlatia. Nicinu le infelegem, de altfel.Nici chiar muzica romdnilornu o ascultdm; nu se cdntii ginu se joaci, la noi, la fel cala cei de dincolo de Dundre.Nu s-a aflat vreun documentdin care si reiasd prezen-fa populafiei romdneqti insatul nostru. Chiar dacd neafldm in apropierea grani-

lei cu Rom6nia, bulgaritateanoastri nu poate fi indbugi-td. Suntem bulgari de dreptgi in virhrtea legiuirii noas-tre bulgdregti. Nici gdnd sdne mutlm in Romdnia. orisi ne unim cu aceasti tar["(Veselin T. Patragkov, Rzsa-liiski obred - Istoria i preji-viavania, Ed. Faber, V. Tdr-novo, 2008, pp.7 l -72) .

Un intreg rechizitoriu -despre un sat curat romd-nesc -, un text grav, ce arputea fi citit gi intr-o altiicheie. Despre Cllugul vla-hilor din Zlatia, Pdtragcovsus{ine (bulgarilor nefiin-du-le specific un astfel de ri-tual) cd ar fi originar tocmaidin... Pamir.

Unde este fiatele tiu?Bulgaria inainte gi de

dupd Plevna... Peste un mi-lion de turci refugiati, sutede mii de bulgari de dinco-lo de Balcani coloniza{i insatele romAnegti de la Du-ndre. Schimbarea numeluia peste 2500 de localitali.

Cimitirulde pestadionul din Zlatia

24 februarl€ 2O12l LUMEA CREDINTEIwww.lumeasedintei.com LUMEA CREDINTEI / tebruade2Ol2 2s

Page 14: Lumea Credintei Feb2012

@Slavizarea numelor de bo-tez ort de familie (Sanda-Sandova. Stan-Stanov. Ilie- I l iev etc. ) . . .

Da, existd gi o altd Plev-na. in afard de cea De caream invbtat-o din cartile deistorie, cu turci primitivi inqalvari. $i n-ar trebui uitat.cred, cd e vorba de un impe-riu turcesc intins odinioaridin Crimeea pdn[ in nordulAfricii. Dincolo de casa-mu-zeu ,,Jarul eliberator", din-colo de ,,Panorama - Epope-ea de la Plevna", dincolo deexponatele extraordinaruluimuzeu din acest oraq, rdmdnjertfele romAnegti, ale ostaqi-lor unei armate slab echipa-te, trimise la moarte de o ar-mat6 rus5 dornicd de victoriecu once prel.

Iar romdnii a fost into-teauna primii pe la inaltelePor!i... La Grivila qi Plev-na au fost fo(a{i, insd, la o,,intiietate" mai necru{dtoa-re decdt oricare alta. Doar laGrivila, intr-un singur osu-ar, se afld osemintele a peste1300 de ostaqi romdni uci9i.

Tdrani romAni, mobiliza{ide la plug...

Se fac pagi firavi pentruingrijirea cimitirelor gi mo-

numentelor ostagilor romAnicdzuli pe cdmpurile de lup-ti din Bulgaria, in urmd cuaproape un veac gi jpm[ta-te. Pagi insesizabili. In astlvreme, cerul de purpurl dedeasupra Plevnei pldnge ne-imp6cat, cu lacrimi de sdn-ge. Pentru cei jerrfili ieri.Pentru cei jertfi(i astdzi.

Desp[rtindu-te, la Plev-na, de romAnii din Zlatia (cugraiul lor oltenesc pulin ar-haizat), te infiori la g6,n-dul cd intr-o bund zi ne-amputea inJelege cu copii lordoar intr-un grai strain. [imai pasd cuiva, oare, de rds-punsul la intrebarea divin6:Unde este fratele tdu?

Gheorghi lS ClOClOl

bFTIMKET FESTIVAL:BOBOTEAZA ETIOPIANA

Etiopia e una dintrecele mai interesantedestinalii crettine, pecare insd foarte pulinio viziteazS. Munli inalli- Addis Abeba e a cin-cea capital; din lumeca altitudine (2408 m),ape foarte albastre gisavane. . . se spune cd

acesta e locul origini iomeniri i . in orice caz,e o lard cu un trecutstrdvechi, a cdrei istorie,scrisd in limba Ge'ez,dateazd de acum2000 de ani. Reginadin Saba gi RegeleSolomon nu-s doarpersonaje legendare. . .

intre istorie gi legendiRegina din Saba. amin-

titi nu doar in Vechiul Testa-ment (III Regi, cap. 10, qi 11Paralipomena, cap. 9). dar giin Coran gi in legendele etio-piene, este numiti Makedain tradil ia etiopianS. Ajun-sd pe tron in sec. 10 i. Hr. gisimfindu-se nepregdtitd pen-tru demnitatea sa, regina acdldtorit la Ierusalim, pentru

26 februarie2Ol2/ LUMEA CREDIN'IEI wwwlumeacredintei.com www.lumeacredintei.com I-LiMEA CI{EDIN'l ' Ir l/ februarie 2012 27

Page 15: Lumea Credintei Feb2012

a observa gi a inv6{a reguli-le statului evreu qi pentru a-Ipune in{eleptului Rege Solo-mon multe intrebdri, pe careel le-a dezlegat pe rAnd. Im-presionatd de infelepciuneaacestuia, regina din Saba r-adaruit 4.5 tone de aur. pietre

prelioase gi aromate, iar el i-apromis cd ii va da orice lu-cru pe care ea il doreEte. Tra-di{ia spune ca din relatia ce-lor doi s-a ndscut un fiu, rege-le Menelik I, care s-a intors lalerusalim de doud ori: primadata cdnd a implinit 22 de ani

gi a aflat cine-i este tatA,iar adoua oard pentru a fi uns regeal Etiopiei chiar de c6tre ta-til sdu. Se pare cd la intoarce-re Menelik I a adus in Etiooianu doar pe fiul marelui pre-ot evreu, cu o escorti extremde numeroas[ de nobili evrei,dar a adus 9i Chivotul Legd-mdntului (in care se aflau Ta-blele Legii date de Dumne-zeu lui Moise). pe care etiopi-enii pretind ca i l detin, in ori-ginal, pAnd astizi.

ln sec. 4 d. Hr., in t im-pul Imperiului Axum, a luatnaqtere Biserica Ortodoxd(Tewahedo) Etiopiand, as-tdzi 5l% din populalie apar-findnd acestei biserici. "lnsu-ld" de ortodoxie intr-o Africdmusulmand sau pdgAnd, Etio-pra e acum, cu cei 35 mili-

oane de credincioEi, cea malmare dintre Bisericile orien-tale ortodoxe, fiind intrecutd,in intreaga arie a Ortodoxiei.doar de Biserica Rus6. Doarcd 16 secole de izolare tota-ld, in care singura legdturd cucrestindtatea a Bisericii Orto-doxe Etiopiene a fost Bisen-ca Copti (care-i gi numea pa-triarhul), explicd evolu{ia oa-recum singular6 a cregtinis-mului etiopian.

Marele AjunIatd-ne la Addis Abeba

aterizind in 19 ianuarie 2012,pentru a ne incepe programulcu Timket Festival, cea maiimportantd sdrbdtoare creqti-nd etiopiand: Boboteaza! $ti-am doar ca Timket Festival espectaculos, un regal al tradi-liilor etiopiene, dar amploa-rea orocesiunilor la care amfost martori timo de trei zrlea intrecut cu muli orice agtep-mn l

l9 ianuarie 2012: aju-nul Bobotezei. Dimineala vi-zitdm obiectivele incluse inprogram. dar constatam cdstrdzile nu sunt foarte popu-late; nici oameni, nici preamulte masini (am aflat ulte-rior cd foarte pu{ini posedbautoturisme personale, pre-ful combustibilului fiind pro-babil unul dintre imoedimen-te: un litru de benzind cos-td un dolar, iar salariul lunaral unui bugetar este cam de osuti de dolari). Dupd masa deprdnz ne indreptdm spre cen-trul capitalei etiopiene 5i ve-dem cum. incet-incet. in gru-puri compacte. oamenii in-cep sd se indrepte spre loculunde in curand va incepe pro-cesiunea religioasd de ajunul

28 februar ie2012/ I_ l \4 l r \ ( RhDI \ : i I It - t ' l \ l l :A CREDIN ' l ' t r l / februar ie20 l2 29

Page 16: Lumea Credintei Feb2012

Bobotezei (calendarul etiopi-an e cel iulian). Femeile suntimbrdcate in haine de sdr-bdtoare, toate identice, din-tr-un material foarte alb, na-tural (probabil bumbac), con-trastAnd cu culoarea nielii lor9i fbcAnd foarte speciile aces-te aparilii (pentru ochiul unuieuropean, cel pufin!). Noi, cei9 romani din grup, avem pie-lea mult mai albd, iar hainelecolorate, aga incdt organiza-torii ne disting ugor din mul-{ime, cu atdt mai mult cu cdtnici nu am vdzut al{i strdinipafiicipanli la spectaculoasasdrbitoare. Ajungem direct incentrul festivititilor din aju-nul Bobotezei, acolo de undeun sobor mare de preoli ince-pe procesiunea de-a lungularterei principale (circulafiain Addis Abeba, incepdnd cuora 4 dupd-amiazd, este intre-rupld de cdhe oficialitdti, toc-mar penfiu aceasti procesiu-ne). In mijlocul preo{ilor, ma-iestuogi, doi protopopi poartddou6 Chivoturi ale Legii, cu-tii mari, impodobite cu heru-vimi brodafi. Mulfimea depreoli incepe dansuri ritua-Ie pe o muzicd lenti, dar rit-matj', folosindu-se fiecarede bastoane care au numai oasemenea funcfiune. Aveam

sd afl5m ulterior cd intreasamuzicd a Bisericii OrtodoieEtiopiene a fost scrisd de cd-tre Sfhntul Iared imnograful(sec. 6), care a fost rlpit la cerpenhu o zi, iar cdnd s-a rein-tors pe pdmdnt, laAxum, a re-dat cdntecele pe care le-a au-zit de la ingeri. Cete de tinerigi tinere in costume specifi-ce bisericilor din care orovindeschid calea slujitorilor alta-rului gi. cu muzicd gi dansuri,pun procesiunea in migcare.Se vede cd totul este perfectregizat, cunoscdndu-se fie-care amdnunt al desfbgurlrii,tradifia fiind pishatd negtir-biti de secole. E o sdrbdtoa-re a bucuriei fuhrror, cu mic,cu mare. gi cei din procesiu-

ne, qi privitorii, extrem de nu-mero$i, cdntAnd, dans6nd, b5-t6nd din palme, particip6ndcu tot sufletul. Uneori, spon-tan, femeile scot niste sune-te ciudate, ca nigte chiuituricare se inallI cdhe cer (gofe-rul nostru ne sDune ca astfelfemeile igi exprimi emo{ia,bucuria qi cd acest lucru pla-ce Domnuluil). Procesiunease migcd lent, cu opnri in lo-curi importante (hoteluri, cld-din oficiale), in care, la mi-crofon, preoful care o condu-ce spune probabil cuvinte deinv6,t5turd; dupd care se con-tinud migcarea ritmic6, de ba-lans, a preofilor gi a partici-pantilor. Simtim ritmul 9i nise pare excepfionald-aceastdmare de oameni care ll sdrbd-toregte pe Iisus Hristos la mo-mentul Botezului Sdu cu apd,dorindu-gi cu ardoare si fieplrtagi la eveniment qi vene-rAndu-gi preofii ca pe SfdntulIoan Botezdtorul! Ne impre-sioneazd cei de pe margine,care-gi pun fruntea la pdmdnt,in praful drumurilor fbrd tro-tuare din Addis Abeba, atuncicdnd procesiunea ajunge indreptul lor! Covorul ro$u puspe mijlocul strdzii, pe care in-ainteazd preo{ii cu Chivoturi-le Legii gi inheaga procesiu-

ne, nu-i voie sd fie cdlcat denimeni altcineva; pe mdsurdce slujitorii Bisericii trec, co-vorul din spate e rulat qi dusrepede, prin lateral, in faJ5, decdtre c6liva tineri; o dat6 aqe-zat in fala procesiunii, cdtevafete il maturd cu zel! Respec-tul gi evlavia cu care se rapor-teazd cu tolii la ceea ce se in-tdmpl[ acum pe bulevardulcapitalei etiopiene este evi-dent qi absolut migcdtor! Iarcu noi, strdinii care se bucu-rE alIturi de ei, fotografiind 9ifilmdnd totul cu mare infrigu-rare, sunt extrem de aten{i gide binevoitori. Deqi fusesemrepetat atenflona{i sA avemgrije de buzunare qi genfi,consbtim. dimpotriva. cdsuntem ghidali cbtre cele maibune locuri de observalie gi.dacd ne rdticim unii de alfii,mgreu se gesesc oameni carene ajutd, amabili, sd ne regd-sim in mull ime mai ales cdfoarte multi dintre ei vorbescengleza (o adevdrati surprizdpentru noi!).

PAnd la urmd, am

les ce sens are aceasti pro-cesiune: pe bulevardul cen-tral, dintr-un cap[t gi din ce-ldlalt, dou[ biserici au orga-nizat festivitdli similare (dinfa{a noashd preo}ii au venitcu frei Chivoturi ale Legii gicu tinerii imbrdca{i in unifor-me mov cu alb cei pe careii insolisem noi erau in alb giportocaliu). S-au intAlnit in-tr-un punct central, a unnat oscurti festivitate comune, peo scend gdtiti cu iarbd gi flori,apoi au pornit impreund peun drum scurt, cAtre stadionulcentral, pe care doar o singu-rh datA pe an. la Boboteazd.se orgarizeazd o manifesta-re cregtind de asemenea pro-por,tii. Toatn aceastA migcaresimbolizeazd trecerea Dom-nului Iisus din Galileea cdtreLacul Tiberiadei gi RAul Ior-dan, stadionul reprezent6nd laacest moment un duplicat alIordanului, la locul BotezuluiDomnului. Chivoturile Le-gii (acum in numdr de cinci)sunt amplasate intr-un cortcu functie de sancfuar. Ldn-

gA acest cort se afl5 un altul,in care diaconii/cintirefii igivor cAnta cdntirile pe durataintregii nop,ti. UrmeazS ofici-erea Sfintei Liturghii, pAnd la3 noaptea. Cregtinii etiopienicu care am vorbit noi p6nd slplecdm spre hotel (deja se Ib-cuse ftg!) ne-au spus cd sevor duce acasd sd-gi ia hai-ne mal gfoase 9l vor revenl,penfru a sta acolo pdnd dimi-nea{a. Diminea{a se face sluj-ba de sfinlire a apei. apoi pa-saje care fac referire la aceas-ti sfrntd sdrbdtoare se vor citidin cele patru Evanghelii. cd-tre cele patru puncte cardina-le. Trei lumAndri vor fi pusesd pluteascd pe apd - simbo-lizdnd Sflnta Treime, dar gifaptul ca lisus este LumlnaLumii, sfinflnd apa aceasta.Dupd rugdciuni. oamenii sevor sffopi cu mult5 agfiiazmd.unii pe alliil

Albul Bobotezei20 ianuarie 2012: Bobo-

teaza. Dupd micul dejun. noine urmdm programul, ple-inle-

30 februar ie 2012 / LUMEACREI) lN I I r l www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI / februar ie 2012 31

Page 17: Lumea Credintei Feb2012

cdnd cdtre nord, spre LaculTana. Aqa cum ne gi spuse-se ghidul nostru eriopian. inabsolut toate localitdfile amvdzut procesiunile organtza-te in ziua de Boboteazd, con-sideratd cea mai mare sdrbd-toare cregtind in Etiopia. pri-ma intAlnire de acest fbl a fostla o margine de drum, pe uncAmp unde corturile erau ri-dicate in apropierea unei apecurgdtoare. Am oprit maginas[ vedem ce se intAmpld. Lu-mea de abia incepea sd vindcdtre acest loc, toii imbrdcati

in alb. Pentru cd cei din sru-pul nostru au impd4it ic6ni-{e de la Ierusalim, am fost in-tampinati cu mare bucurie siau inceput sd cante 5i sa dan-seze in fata cortului cu Chi-votul Legii, intr-un mod caredin nou ne-a impresionat gine-a fbcut sa ne gdndim cdDomnul a fbcut rnuzica grdansul pentru a-L venera inprimul r6nd pe El, Creatorulqi Ddtitorul tuturor bundtdtr-lor. Noi, cei care ne conside-rdm civilizati, am pierdut ca-pacitatea sufleteascd, ingenu-

itatea care ne poate face a-Lsldvi gi a ne eiprirna iubireacdtre El 9i astfel!

lnziua de Boboteazd Chi-votul Legii e purtat in proce-siune din con cAlre bisencasatului, d6nd nou prilej de bi-necuvdntare a credinciogilorsositi. cu mic. cu mare. in alb,la bisericd. $i a treia zi de Bo-boteazd, e sdrbdtoare - festi-valul dureazdtrei zile , acumpomenindu-se Nunta din Ca-ana Galileii, ca prim miracolinfiptuit de Iisus Hristos.

Etiopia este, lZrd indoia-16, una dintre (irile in care or-todoxia, in varianta ei necal-cedoniand (monofizitd), estetrditd, la intensitdti remarcabi-le; gi asta poate gi pentru c[,gi in ziua de azi. maioritateagcolilor sunt infiin{ate pe 16n-gd biserici gi mAndstiri, undese inva16 a cit i. a scrie gi acAnta psalmi. Creqtinismulpare mai acasd decAt oriunde.

Maria CHTRCULESCUMiriam Turism

coanclc-ltPoetu l lon Mircea s-a ndscutin 1947 la Sdrmagu-Mure;, ; i-afdcut s tud i i le un ivers i tare laClu j (F i lo log ie) ; i s -a numeratpr in t re fondator i i grupulu i , ,Echi -nox" ; i ai revistei studenle5tiomonime. Din 1973 e redactorgi apoi redactor-gef al revisteisibiene Transilvania. Membru alUniuni i Scr i i tor i lor , este autoru la numeroase vo lume de poe-z i i , d in care nu l ipseSte f ioru lsp i r i tua l i tS l i i c regt ine (a fost g ia r ;mas, in t re a l te le , un mareadmirator a l Pdr in te lu i Galer iu ,contr ibuind la edi tarea unora dintre operele postume ale aces-tuia). A pr imit de-a lungul car ierei mai multe premi i l i terareimportante, u l t imul f i ind Premiul Nal ional de Poezie, ,Mihai Emi-nescu'; pentru intreaga operS gi activitate pe tdremul l i terelor.

32 februar ie2Ot2 / I t l \ tL , \ L RI . t ) lN I L I www.lumeacredintei com www.lumeacledintei ,com I UNILA ( Rt r l ) lN l t : l / februar ie20 l2 33

Page 18: Lumea Credintei Feb2012

Domnule lon Mircea, afi primitpe 15 ianuarie a. c. Marele PremruNa!ional de Poezie,,Mihai Eminescu"5i totodati titlul de cetdleon deonoare al nuni dpi ulu i B otasan i. Am-bele sub semnul lui Mihai Iminescu;i al expresiei poetice. Cine {sau ce)este pentru dvs. Iminescu]

Eminescu este esenla, noisuntem accidenful. Eminescunu este numai chintesenla spi-ritualitdlii, a culturii qi civili-zatjei romdnegti, cum s-a totspus de-a lungul vremii. Dacle sd fim drepfi cu noi ingine.va trebui sd admitem cd el re-prezintA cu adev5rat brand-ulde^profunzime al natiunii ro-mane.

(um s-a produs reintSlnirea dvs.cu spaliul nagerii ;i copiliriei Poetuluii

34 februarie 2012 / LUMEA CREDINTET

Dup[ Botoqani, reqedin-ta prin haditie a Zilelor Emi-nescu, cel dint6i obiectiv dinprogram a fost Vorona. Ne-aprimit vrednicul primar al lo-calitifii, profesorul Aurel gte-fan. de formalie filolog, gi ungrup entuziast de elevi gi pro-fesori. Am incheiat intrevede-rea cu un moment fbrd sea-m5n: slujba de pomenire alui Mihai Eminescu 9i a pd-rinfilor lui, Raluca gi Gheor-ghe, slujb[ oficiati de chiarfiul primarului $tefan, pre-ot al bisericii de mir din Vo-ro1ta, p.nlgj .d. 3 4 se perindapnn mmtl $l pnn mlml nume-le celorlalfi componenfi ai fa-miliei Eminovici, ale unchilorpoetului care au imbrdcat hai-

na monahald: Iachint si Ca-linic, dar gi ale mdtugilor lui,care s-au nevoit in obgtea M6-ndstirii Agafton: stareJa Olim-piada, Sofia qi Fevronia (ceade la care Eminescu a invd-lat sd descifreze slovele chiri-lice din vechile cdrfi de cult).Urmdtorul nostru popas a fostMdndstirea Vorona. Erau cea-surile Vecemiei gi, deoda-td. s-a rdstumat peste noi onlnsoafe cum nu s-a mai vd-zut, ctt fulgi mari cdt bobociide gAscd. Nu am intilnit ata-ta rdnduiald 9i linigte binecu-vintatil decdt, poate, in bd-trdna lavrd a Coziei, pdstori-ti cu inlelepciune gi invidiabi-ld rdbdare de PbrinteleArhim.Vartolomeu Androni; nu am

int6lnit atata cdldur[ a orimi-rii decAt la maicile SchituluiOstrov din Cdlimdneqti-Vdl-cea, indrumate de Maica Sta-reti Mariami Tunza. Acum, laVorona, ne ldsam in grija ful-gilor imponderabili gi a neo-bositei Maici Teofana ScAn-tei, o adevdratd gherontisa oobgtii sale, pe care o condu-ce cu vrednicie de oeste 40 deani. Duminicd l5 ianuarie, amparticipat la Sfbnta Liturghieqilak Deum-uI de la Bisen-ca Uspenia din Botogani, aco-lo unde se gdseqte gi astEzicristelni{a in care a fost bote-zat pruncul Mihai Eminovici.Fapt minunat, manifestirileau debutat pe pragul unei me-n[stiri (Vorona) 9i s-au inche-iat, pentru noi, pe pragul al-tei mdndstiri (Popdu!i). Mul-lumitd poetului gi prozatoru-lui Gellu Dorian, arhitectulacestui eveniment, in ultimazi a sejurului nostru am pu-tut cdlca pe urmele Sffintului$tefan cel Mare. la ctitoria sade la Popdufi. Vorbim aqadardespre o sdrbdtoare a culturiinoastre, aflati acum la cea dea XXI-a editie.

Din orice cotlon al creatiei Poetu-lui, te int6npini sonuri ;i nuanle alecredintei noastre strimo;egi; Emi-nescu era creltin din crettet pan; intalpi.

Subscriu fbrd umbr6 deindoiald la aceasti ase4iune,in ciuda opiniei contrare pecare o impdrtigesc unii inte-lectuali liber-cugetitori de as-tdzi. Cum ne-am outea indoide evlavia cuiva cire ne-a dd-ruit versul: ,,Credinla zugra-ve$te icoanele-n bisericf'?Taina acestui vers crucial(din poemul,,Melancolie",I 876) std in sugestia unei er-minli acheiropoiete, md gdn-desc, desigur, la minunate-le icoane zugrdvite lird inter-venfia mAinii iconarului. Sd

Biserica cea noud de la lpote5ti

ne amintim aici cd minuneadeslvArgirii Sfintelor Chipuridin icoana Maicii DomnuluiProdromila, pa\ial zugrdvi-ti de Iordache Nicolau pen-tru Schitul romdnesc Prodro-mu de la Muntele Athos, s-aintdmplat in vara lui 1863, laIagi. Eminescu avea atunci 13ani, fiind agadar contemporancu una dintre cele mai istori-site minuni ale icoanei MaiciiDomnului. E de subliniat apoicd autorul Rugdciunii, nease-muitul imn inchinat Preasfin-tei N[scdtoare de Dumne-zeu, asuma fird de rest doc-trina creationistd, dupd cummdrturisesc,,Scrisorile", nu-meroase alte texte, precum giatAtea izy oare de indubitabild

LUMEA C RFDINTLII / februarie 2012 35

Cdlimaragi tocul luiEminescu

www.lumeacredintei,com

Page 19: Lumea Credintei Feb2012

autoritate. Citindu-l pe poetulnostru, inlelegem cd nu poateexista hazard intr-o lume or-donatl divin.

ln anumite medii ortodoxe s-apus problema ranoniziri i lui Iminescu.(um vedeli aceasti propunere?

Nu am cdderea sd mdpronun! in aceastd chestiu-ne. Nu-mi sunt strdine insdcriteriile axiale dupd care seconduce Biserica Ortodoxeatunci cdnd ridicb oe crnevain rdndul Sfinlilor:1n primulrdnd, mlrturisirea de cdtre ela dreptei credinfe, apoi evla-via pe care o stdmegte prin-tre cregtini, minunile pe carele face gi osemintele/moagtelebine mirositoare. Sd le ludmpe r6nd. Poetul qi-a mdrturisitcredinfa prin insugi filonul celmai profund al scrierilor sale.E limpede cd, pe an ce trece,evlavia fa{i de Eminescu iaproporlii. Cel care prin versulsdu ne insufld o stare paradisi-acd,, adicd, ne mutd inimile inRai, nu poate fi decAt un omsfint. Credinfa mea de nesfie-mutat e cd osemintele unuipoet sunt versurile sale. Or,cine ar putea contesta ,.mi-reasma" nepieritoare a versu-rilor eminesciene?

Prin ordinul semnat de AndreiPlelu, in 1990 ati devenit redactor-5efal revistei fronsilvonia din Sibiu. (e ainsemndt a(ea revista in viata religioa.si si culturali a Rominiei {inci nedez-meticita din di(tatura ticerii), dar g inviata/evolutia dvs.?

A insemnat Nordul pentrumul{i cititori ale cdror buso-le o cam luaserl razna. A fostuna dintre cele dintAi oublica-lii cult-culturale de la noi, caregi-au luat din start ca reper

36 februar ie 2012 / LUMEA C 'REDINTEI

Cuvdntul lui Dumnezeu. Pri-mul numir din noul ei destina fost de altminteri inchinatBisericii. Cert este cd ,Jrouaserie nou6" a publica{iei ascos pe piali numere temati-ce, care dispdreau pur qi stm-plu din librlrii qi din chiog-curi. Aceasta datoritd oameni-lor cu totul exceplionali careau inteles sd-mi fie aldturi inacei ani. I-am alut in redacliepe Mircea lvinescu, pe Doi-na gi Sorin Dumitrescu, peMaria-Comelia Oros Ei. prin-tre cei mai apropiali 9i prefi-ogi colaboratori, pe Ioan Icdjr., pe Claudia Ti(a (secretargeneral de redaclie gi, ulteri-or, redactor gef-adjunct), ceacare avea sd aducd in paginileTransilvaniei semndturi din-tre cele mai prestigioase alespaflului academic romdnesc,dar gi ale diasporei: de la Mi-hai $ora, Al. Paleologu, So-rin Alexandrescu, Dan HoriaMazilu, Costion Nicolescu.

la Paul Barbdneagr5, Moni-ca Lovinescu, Dorin Tudoran,Petre $. Ndsturel g. a.

E recunoscuti legitura dvs. du-hovniceasci cu Pirintele Galeriu (dinultima parte a viefii sfinliei sale), l-ati5i ingrijiVcoordonat cdteva volumeap;rute postum, la [ditura,,Harisma'l(e vi atrdgea la sfintia sa?

Harul gi vocafia teologi-cd, erudi[ia de o intindere gidiversitate fbrd egal, memoriade-a dreptul fabuloas6, uluito-rul talent al predicatorului, insfdrgit. bunatatea umand cuaccente nepdmdntegti. Adaugfelul in care infelegea sd im-bine gtiin{a gi teologia, s[ in-vestigheze domenii 9i disci-pline ale cercet[rii modeme,cum este psihanaliza. Pdrin-tele Galeriu era famlliaizatcu lucrdrile lui Freud, Adler,Jung, cu lucrlrile lui Frankl,cel care a elaborat conceptulde logoterapie, exponent deffunte al celei de a treia Scolivieneze de psihanalizd. Pdrin-

www.lumeacredintei.com

3f

{t

tele a gi corespondat de altfelcu Frankl gi unul dintre nu-rnerele Transilvaniei a con-semnat dialogul gi combus-tia soirituali dintre cele doudmari personalitili.

Ati pdstrat permanente relalii cu(omunitilile romine;ti din spatiile li-mitrofe Romdniei gi din diaspora. V-atiexprimat in repetate 16nduri despre le-giturile lor cu patria-mamd, despreproiectele de asistenti culturali pe carele-ati initiat in beneficiul milioanelorde romini <are au ales sd traiasci gi simunreasci pe alte meleaguri ale plane-tei, Ati condus timp de ;apte ani un de-partament de specialitate al Institutu-lui (ultural Rom6n, Directia RominidinAfara fdrii. (are sunt fiumuselile, dar;idurerile acestor miniaturale,,Rominii"?

Dau slavd lui Dumnezeucd. la capdtul unor proiecteculturale pe care le-am inifi-at cu colegii mei din Direc-{ie 9i din intregul ICR, se potnum6ra: pictarea primei bise-rici ortodoxe a romAnilor dinMalaini{a (Serbia) 9i sculpta-rea catapetesmei unei a douabiserici {in aceeagi zon5, nu-meroase concerte ale unor co-ruri protopsaltice sau expozi-fii de icoane ortodoxe picta-te in {ard gi prezentate asoci-aliilor de romdni din intrea-ga lume. Dar ingdduili-mi sdmE opresc aici cu inventarie-rea fru museli I or ac es tor m i n i-aturale ,,Romdnii", cum in-spirat le-afi numit. Existi gidureri. dar desore ele ne vompronun{a cu un alt prilej.

(um vedeti starea laicatului orto-dox romin?

Ortodoxia gi ortopraxia(dreapta slujire) au nevoie, inaceste vremuri tulburi, de pd-rinli duhowici adevdra{i ! Adi-

www.lumaacredintei.com

cd de duhovnici in care..sd fieintiplritn harisma deosebi-rii duhurilor", cum spune P[-rintele Efrem, Egumenul MA-n[stirii athonite Vatoped, greuincercat in aceste momente.Sd repetim pdnd la o depli-nd congtientizare faptul c5, inanul abia incheiat, s-au mutatla cele veqnice trei uriagi du-hovnici romAni: Awa AdrianFdgeleanu, Awa Arsenie Pa-pacioc Ai Ar,va Petroniu Tdna-se,trei stdlpdrifericite ale po-porului nostru, a$ezate in treipuncte cardinale. Ne-au in-drumat qi ne-au binecuvAn-tat gi pe noi. in rarele gi minu-

natele prilejuri pe care le-amarut de a le sorbi invdfitu-ra-gi iubirea. Ei au pus pre{i-oasa for dragoste ,,ca sd se in-tdreascd piciorul nostru pescard' gi tot ei ne-au discipli-nat duhovnicegte pulinul nos-tru discemdtndnt'. ,J{u sezon,nu modd, nu epocd, ci VeSni-cia!". Acesta a fost, in pulinecuvinte, testamentul lor du-hovnicesc. La el s-ar cuvenisd mediteze indelung laicatulortodox romen.

Interviu realizat deRizvan BUCUROIU

Foto: Claudia Titi

impreuni cu Gellu Dorianla Popduli , ianuarie 20'12

LUMEA CREDIN-I EI / februarie20l2 37

Page 20: Lumea Credintei Feb2012

Diavolul nu doarme,nici nu-; i cheltuie;tegloanfele la int6mplare.Elatac6 in mod predi-lect gi perf id mai alesacolo unde cre$tinuldi mai mare probd devrednicie gide nevo-inla spre desdvdrgire.Athosul e un punct cuatat mai atacat cu c6t ardmas unuld int re pu! i -nele bastioane duhov-nicegti cu largd vizibi-litate in toatd lumeacontemporand. Abuzulautoritdf i lor laice gre-cegticu privire la Pdrin-tele Efrem, Starelul Sfin-tei M6nistir i Vatoped u,ca g icompl ic i ta teaimpurd a unor oficinemediatice ne aducaminte de nu pulinele

38 februarie 2012 / t-UMEA CREDIN'l F-l

campanii instrumen-tate t i la noiimpotrivaBiser ic i i in ansamblu,a unor ierarh i sau aunor obgti mAnastiregti,cu scopulvddi t de a- iface pe c6ti mai mulf ioameni si se indoias-cd de Dumnezeu gide Biserica Lui. in falaacestor agresiuni con-certate, mistificatoa regi dizolvante, cregtini itrebuie sd aibd curajul qitdria de a reacfiona cdtmai ferm q i maiuni tar . Ebine cd multe voci s-auridicat intru aparareaPdrintelui Efrem, inclu-s iv in Romania, cumeste Sivocea autoruluimdrturiei de maijos,care l-a cunoscut binepe Starefulvatopedin,atat la Athos, c6t gi invizitele sale la noi. Oscrisoare cu sute desemndturi (publicatagi in u l t imul numdr d inLumea monahilor) afostadresatd de credinciogiiortodoc' i rom6nicelormai inalte oficial i t6! igrecegti. Pdcat insd cdin apdrarea 5i spri j inulPdrintelui Staret Efrem

s-au ridicat - nu numaila noi, ci ; i in alte ldriortodoxe - mai multvoci part iculare qi maipulin cele ale insti tu-t i i lor bisericeqti. Nerugdm cu tol i i lui Dum-nezeu sa-l ocroteascdpe ostenitorul sdu, iarpe noi sd ne intdreas-cd gi sd ne uneasca inDuhul Adevdrului. (R. C.,)

dndstirea Vatooedu

IVln::?Jr:ir?tr:ne rugim sd iasd intlritd:Stareful acesteia, PdrinteleEfrem, a fost incarcerat pre-ventiv. Acuza{iile sunt celecunoscute, gi aici l isam jus-ti{ia greacd sd facd lumin5,insi atAt cAt am cercetat, estedeparte ceea ce se declardin presd - avidd de a terfelidemnitatea unui lider cregtin

de realitatea curentd. Pro-blemele de patrimoniu in le-gdturd cu un teren qi un lac,certificate de hrisoave gi ac-ceptate de mai multe guver-ne grecegti cu componentediferite, s-au folosit ulterior,in mod turpid, in lupta politi-cd intern6. Chestiunea aceas-ta a fost, dintru inceput. in-strumentatS.

Cert este cd mdsura ares-tdrii preventive a unui Stare!in zilele Cr[ciunului - degiancheta line de cdfiva ani.iar Pdrintele Efrem a plecat

wwwlumeacredintei.com

de mai multe ori din SfhntulMunte fbrl sd se gindeas-cI vreodatii sd-gi p[rlseas-cI obqtea ca sd se sustraglurmdririi penale - face dinacest act o silnicie, un abuzde putere fbri mascd, un actvoit provocator. De aseme-nea, nu este de infeles cumo spele de drept civil a fosttrecuti in penal. Motivalii-le plmdntefti ale acestuia linde dorinla autoritdlilor gre-ceqti de a abate aten{ia dela problemele grave cu carese confruntd !ara, dar qi deposibile implica{ii intema-{ionale, datd fiind misiuneaPirintelui in Rusia, unde apurtat recent Sfbntul Brdu alMaicii Domnului (una din-tre cele mai pretioase relic-ve ale mdn[stirii gi ale lumiiortodoxe in general), goculacestei vizite fiind resimlitde tot poporul pravoslavnic.Acest fapt a fbcut conduce-rea actual[ a Rusiei s6-l pri-measc[ pe Pdrinte la cel maiinalt nivel. Evident c[ Pd-rintele Stare!, grec cipriot fi-ind, a cerut sprijinul econo-mic al Rusiei pentru o Gre-cie in colaps economic, iaracest ajutor a fost promis deVladimir Putin insuqi. E po-sibil ca acest gest sd fi de-ranjat anumite cercuri de in-terese, care au determinat qiurgentat incarcerarea Sta-refului Efrem, pentru cd sedoreqte o Grecie zdrobitlr,incapabild s5-9i mai hoti-rascd propriul destin.

wwulumeacredintei.com

Prin aceste gdnduri facun gest de m[rturisire: l-amcunoscut pe Plrintele Sta-re! Efrem gi am vdzut lucra-rea pe care o face in SfhntaMdndstire Vatopedu. Toatedrumurile pe care le-am fb-cut in Athos au trecut pe laaceasti mdndstire, de caresunt prins cu multe legdturisufletegti. In mozaicul etnic- unic in Sf6ntul Munte - pecare l-a alcdtuit Stareful dela Vatopedu, rom6nii au unrol major, fiind probabil aldoilea neam ca prezenld inmdnistire - au fost mereupeste 10 monahi romdni inobgtea de aproximativ 120de viequitori. Doi dintre eimi-au fost prieteni inain-te de a pleca in oastea vato-pedin6, pe allii i-am indrdgitpe parcurs, la fala locului,prin vizitele din fiecare anpe care le fac, astfel cd gdn-dul imi este cdlduzit adese-ori de dragostea ce le-o port.$i gtiu - iar aceasta mI intd-

regte - cd primesc putere dela rugdciunile lor. Sunt le-gat gi de icoana frcitoare deminuni a Maicii Domnului- Pantanassa - ale cSrei pu-teri harice mi-au fost ardta-te inainte de a pune piciorulin Athos, chiar la Bucuregti,atunci cdnd Pdrintele Stare!,escortat de cdliva monahi, aadus spre inchinare o copiepictatd in atelierele mdndsti-rii qi donati obgtii de la pa-raclisul Universitdfii Bucu-regti - Biserica Rus[.

Despre Pdrintele Sta-ref Efrem am crezut inilialc[ este doar un mare teologgi un exceplional organiza-tor. Dumnezeu a vrut s6-mirisipeascd intr-un mod ne-a$teptat neputinfa de a ve-dea in el sfin{enia: eram incurte, dup[ masd, 9i Pdrin-tele m-a chemat" d6ndu-miun sfat duhovnicesc ce finede o intimitate sufleteas-cd pe care nimeni nu ar fiavut cum sd o gtie, in afa-

LUMEA CREDINTEI / februarie 2012 39

Page 21: Lumea Credintei Feb2012

rd de Dumnezeu. Apoi do-vezi ale vederii sale duhov-nicegti s-au inmultit, Ibcdn-du-m[ sd mi cdiesc de ne-putinlele mele. Nu ar fi pu-tut sI facd din Vatopedu ceamai important[ mdndstire aOrtodoxiei la aceastl datd,cu o fo4a de iradiere nemai-intdlnitd in ultimele decenii,dac6 i-ar fi lipsit tdria gi pri-sosul harului.

Cine nu a cunoscut sluj-bele vatopedine, mai ales lahram sau la marile praznice,a pierdut ceva din strdvede-rea spectacolului ceresc, deSlavd a Sfintei Treimi. In bi-serica mare se simte plstra-td puterea imperialS a Bi-zanlului (aga cum se simtede la intrarea in mdndstire.de altfel), unde fastul are ro-lul de ghidaj in dezvdluireaLumii Ceregti: psal{ii repu-tali in spa{iul ortodox, stra-iele, gestul ritual, picturade mai multe epoci 9i qcoli,printre care gi a lui Panseli-nos, pavimenful gi mozaicu-rile rdmase de peste 1000 deani, sutele de candele gi lu-mdniri aprinse, tlmdia fa-bricath in mdndstire, toa-tI aceast[ compozi{ie misti-cd te face sd pregugti din bu-netdtile Raiului. Sunt zile incare, dup5 Utrenie, monahiiimpreund cu pelerinii roiescinspre paraclisele din ceta-tea mdnlstirii - in jur de 10,majoritatea active - unde sefine slujba Sfintei Liturghii,ce se propagd precum lumi-

40 februarie 2012 / LUMEA CREDINTEI

na in Sfintele Pagti. Pravilazilnicd a monahilor este rdn-duitd de Stare!, 9i o vedemcare este, datd fiind mareasa dragoste pentru SfhntulGrigorie Palama: chiar iegifidin chilii, monahii trec peldngd tine repetdnd, ca in-tr-un zumzet permanent, ru-gdciunea inimii'. Zilnic, zeci,uneori sute de pelerini suntnu numai ospdtafi duhovni-cegte, dar qi trupegte, cazafi

gi hr6nifi cu acea dragostecovdrgitoare fa{[ de cei invi-tali si le stea in mAndstire,cu acea filoxenie neostenta-tiv5, fireasci, de care bene-ficiazd atdt ortodocgii, cdt giheterodocgii venili cu inimdbun6.

Este o m6ndstire care ainflorit de la an la an, vizibilgi spectaculos, din 1990, decind a fost preluatd, in rui-ne, de un ,,desant" mona-hicesc ce-l avea ca duhov-nic pe Pdrintele Iosif Vato-pedinul. Mica obgte il pu-nea ca prim Stare!, dup[ olungd perioadl de decdde-re din pricina modului idio-ritmic (individual) de vietu-ire, pe Pdrintele Efrem, carea inceput o reconstruclie nunumai a mdndstirii, dar gi aideii de obgte mAndstireas-c6. Acum lavra este in plindeflorescenfd gi poartd pece-tea duhovniceascd a Stare-fului ei.

Aici std, de fapt, che-ia ,,cazului Efrem", in afa-ra aspectelor lumegti: m6-ndstirea aflati sub ascul-tarea sa a irumpt in lume,amprentdnd-o cu putereadatd de Sfhnta Cruce in nu-mele Sfintei Treimi gi subocrotirea Maicii Domnului.Aceastd lucrare cu perspec-tivd eshatologicd nu puteasi nu intdrite pe diavol, careigi vedea puterile sldbite qi,implicit, amenin{at[ domi-na{ia. Cum sd lase el ase-menea lucrare s[ hrdneascd

www.lumeactedintei.(om

I1

II

o lume in care desacraliza-rea este norm6, iar Adev[ruleste eliminat din viata cet6-!ii, fhcdnd din oameni nigteindivizi gregari, obedientifattr de ideologii 9i utopii incare Hristos este principa-lul obstacol? A inceput, aga-

, dar, sd actioneze prin cozi-'/ l" de topor, aruncAnd in spa-'' tele unui om cu viald sfhn-I ta cele mai insidioase defbi-It m6ri, doar-doar o sd se prin-

d[ ceva in erodata congtiin]ipublicd greceascd (gi nu nu-mai). Prin lapidarea moral[9i publicl a Pdrintelui se do-regte sldbirea increderii oa-menilor in Ortodoxie, iarasta prinde mai ales la o ma-joritate care vede in mAnds-tiri un fenomen turistic maidegrabd dec6t o realitate decredinp vie. S-a lovit, deci,in punctul tare al SfrntuluiMunte, in incercarea evi-

www,lumeacredinteirom

dentii de a slpa la izbdndain lume a acestei mdndstiridin ultimii ani gi la sensul eiproniator. Probabil cd nu sevor opri aici, iar demantela-rea monahismului athonit seva incerca sd fie continuatlfbrl scrupule, aga cum a fostpornit6.

Scriind aceste rdnduri,md gdndeam, la rdstimpuri,ce merit am eu, un nevred-nic oarecare, sd dau mirtu-rie pentru un om pe care ilvdd precum un leu duhovni-cesc, care igi pdstreazi m[-refia chiar dacd diavolul sechinuie s5-l tind intre zibre-le? Am fbcut-o la indemnulunui bun prieten gi pentru cdsunt momente in care este onecuviin{i si taci. Cdci dacdnoi, spune Domnul Hristos,cei care $tim, ,,vom t6cea,atunci pietrele vor striga"(Luca 19,40)

Aceasta imi dd putere sdstrig: Vai fie, Grecie, care ifiprigonegti sfinlii in vremede libertate! Pentru ci, dinaceastd lovituri datd unuiom al lui Dumnezeu, Pd-rintele Efrem gi obgtea savor iegi incununali de Sla-va Domnului - aga cum auieqit toti mdrturisitorii, dela SfQntul $tefan pdnd as-tdzi. ln schimb, prigonito-rii vor avea parte numai denecinstire. $tim ci Pirin-tele Staref se roag[ pentrupersecutorii s5i, care nu vorsd gtie ce inseamnl cuvinte-le: "Mai bine era sd nu se findscut...".

Dumnezeu si se milosti-veasce gi sd dea bine priso-sitor peste rdutatea noastrd.

lulian CAPSALI

LUMEA CREDINTEI / februarl€ 2012 4l

Page 22: Lumea Credintei Feb2012

Am numit binecuv1n-tdri o parte din multedaruri pe care ni le-addrui t Dumnezeupr in pdr intele nostrumitropol i t BartolomeuAnania. El n i l -a r in-dui t ca pe un pistor qicd ld uzitor, inv515tor giaparitor, tezaur nese-cat de inlelepciune ;ide cuno;tin!5, de tdriein credin!6 gi de bund-tate pdrinteasci. lzvorde lumind spir i tualSbinefdcdtoare, elvar im6ne nemuri tor incongt i in la Biser ic i i g ineamului romAnesc.42 februar ie 2O12 l LUMEA CREt) INIEI

Un arhiereucum n-am maivizut...Pdrintele nostru mitrooo-

lit Bartolomeu a fost un omtrimis de Dumnezeu Bisericiigi.poporului romdn din Tran-sllvanla, a$a cum s-a spuscdnd a venit fa CIuj. A fbcutparte dintr-o generafie de oa-meni deosebili, alegi a fi cti-tori de spiritualitatte gi cultu-rd pentru multe generalii, in-tr-o Bisericd gi intr-o lardcare erau la incepufurile afu-mdrii lor, dupd Marea Uniredin anul 191 8. Ca toli alegii qitrimigii lui Dumnezeu pe p6-mdnt, el s-a asemdnat. prindarurile cu care era inzestratqi prin faptele- bune pe carele-a lucrat, cu Insugi Fiul celvegnic al lui Dumnezeu. Ase-meni Acestuia, o datA afrtatpe pdmdnt ca model de via-!6 adevdratE 9i de iubire jer-felnicd, el nu ne plrlsegte, citimAne cu noi, precum gi cualte genera,tii, pAnd la sflrqitulistoriei. Dacd o viafa intreagda purtat crucea mare qi greaa suferin,tei pe ne&ept, une-ori dublati de torturi inso-zitoare (in anii de inchiJoa-re), a ar,ut mereu tdria gi cu-rajul de a iubi pe neprieteni,altruismul de a purta gi cru-cile altora, mai mici sau maimari. Sfirqitul i-a fost tot pecruce, intr-o sufennli nedori-ta gi de neinleles pentru noi,dar fueascd pentru un ade-vdrat ucenic Ai prieten al luiHristos. N-ar fi putut avea

un sfbrgit nedureros, socratic,cel care prin cruce gi-a inchi-nat v iala, nesmintiti, Plrinte-lui veacurilor.

Cdnd a fost ales ca arhie-picop al Vadului, Feleacului9i Clujului, in ianuarie 1993,mulli asteptam cu neribdares6-1 vddem pe cel despre carecitisem gi auzisem at6tea lu-cruri minunate. Acum isto-nane ardta gi o faf5 mai pufincunoscuti a ei. La 7 februa-rie 1993. c6nd a fost hiroto-nit $i instalat arhiepicop, in-tr-o atmosferd de adAncd hdi-re ortodoxd gi romdneascE, ceadunase in catedrala din Clujmari personalitili ecleziale giculturale din Romdnia, ne-amdat seama cd noul nostru pa-rinte arhiepiscop are o pute-re spirituald gi o deslvdrgi-re in arta cuvAntdrii venite deundeva din addnc de istorie qiin acelagi timp de pndeva demai presus de ea. In persoa-na celui care cuvdnta trans-figurat gi transfigura cuvAn-tAnd, noi priveam cu sfentdadmira{ie, vdzdndu-le aieveaintmpate, frumusefea culturii,bdrbdlia, ddrzenia 9i vitejiaunul popor pnn na$tere cres-tin, care in acest spafiu d[ruitde Dumnezeu gi-a format spi-ntualitatea sa proprie, echili-bratE gi demn[, numiti orto-doxia romdnescd. Ascultamceva ce nu mai auzisem oAniatunci: frumuselea cuvdnruluilui Dumnezeu mdiestrit intr-olimba izvordtE din Scripturi,din textele liturgice gi patristi-

www.lumeacredintei.(om www.lumeactedintei.com L U \ l F A ( R I l ) l \ r l l l / f e b r u a r i e 2 O l 2 4 t

Page 23: Lumea Credintei Feb2012

ce $i din cea mai frumoas[ li-terafure qi poezie romdneascdgi universald.

... ti faptebinecuvintidneplelu:te

Cea dintf,i qi cea maimare binecuvdntare pe carene-o lasd pdrintele nostru mi-tropolit Bartolomeu este iubi-rea desivArqitn fali de Ade-var, fa,t5 de Logosul intru-pat. A fost din copilSrie in-drbgostit de CuvAnt. ,,Com-portali-vd cu cuvintele pre-cum ingerii cu Maica Dom-nului!", spunea adeseori. Deaceea cuvdnt6rile pdrinteluinostru mitropolit Bartolomeunu doar au fascinat, adunAndzeci de mii de oameni. ci qiau mingAiat, luminat gi invi-at zeci qi sute de mii de sufle-te. Atunci cdnd vor fi scriseqi publicate in intregime, elevor fi o oper6 m[rturisitoareunic6, a unui predicator unicpoate in istoria Bisericii noas-tre, putAnd sta al5turi de ma-rii oredicatori ai Bisericii uni-verlale din toate timpurile.

A doua mare calitate qibinecuv6ntare oentru noi esteura sa sfrntil Ap ae minciu-nd, fa\E de coruptie, fa!5 decel rdu qi de vicleniile lui.Acesti urd ar trebui sd fiefiinfiald, penfu este porun-cd dumnezeiasc5: ,,Cei ce iu-bifi pe Domnul,^ urdli r6ul"(Ps. 96,11 ). La Inaltpreafin-litul era fiinfiald. Intre luminl

/t4 februarie 2012 / Lt.JMITA C'REI)INTEI

gi intuneric, intre Hristos giVeliar nu poate fi in,telegere.Prin credin{a in lucrarea demdntuire a Fiului lui Dumne-zeu, rdstignit, mort gi inviat,se vindecd orice boald apdca-tului gi se invinge moartea giiadul. Dacd nu crezi sau negiaceasta, nu mai este posibi-litate de mdntuire. Pirintelenostru mitropolit ne-a invl{atcd iubirea de Dumnezeu qi deoameni nu este un sentimentplatonic, ci act de jerlfire, dedoud ori pozitiv. Prin sddireain sufletele noastre gi ale se-menilor a adevdrurilor de via-tp ddtiltoare gi mAntuitoareale lui Hristos, gi prin ocroti-rea lor de minciunile cele uci-gdtoare, se implinegte mareaporun91a iubirii de Dumne-zeu $1 oe semenl.

A treia mare binecuvAn-tare ldsati nou[. celor ce l-amiubit, gi celor carel vor cu-noagte de acum incolo, Bise-ricii gi intregului nostru neamromdnesc, este SlEnla Scrip-turS diortositi dupd Septua-ginta, la care a trudit ca unocnag, vreme de unspreze-ce ani. Copilul Valeriu, carea citit Biblia la vdrsta de doarzece ani, care avea sd scrie te-ologie gi zeci de cdr,ti in toategenurile literare, mdrturiseaspre apusul vielii cd pe toatele considert ca pe un exerci-liu pregdtitor pentru marealucrare de revizuire gi diorto-sire Cd(iiCn{lor. Ne lasd nudoar un text limpede al SfinteiScripturi, cu mii de note ex-

plicative, lucrare monumen-tald,la care pare aproape in-credibil cd a lucrat un singurom, ci gi un testament. Priniubirea gi atagamenhrl sdufal6 de Sfrnta Scripturd, neamintegte, impreund cu mare-le savant creqtin Simion Me-hedinfi, cd ,gn om gi un po-por, in viafa, civilizafia gi cul-tura lui, prefuieqte a$tt cdt ainleles gi a folosit cuv6ntul luiDumnezeu revelat in SflntaScrioturd".

A patra mare binecu-vdntare pe care, prin viaJa giexemplul sdu, pdrintele nos-tru mitropolit ne-o lasi, esteiubirea fuf6 de Bisericd. Aiubit-o qi a slujit-o cu rdvndunic5, apdrdndu-o de atacuri-le vrdjmaqe, aga cum L-a iu-bit pe Hristos, intemeietorulei. S-a luptat gi a reugit sI ara-te ci Biserica este o institu{iedivino-umand mereu viabild,mereu actual6, prezentii bi-neficltor in societate, lErd sdfie aservitl puterii seculare.

Atunci c6nd Biserica era ata-catd sau loviti pe nedrept, eraun luptdtor de temut, aga cumnumai marii Sfinli Ierarhi Va-sile, Grigore sau Ioan Gurdde Aur s-au mai aritat la vre-mea lor. Dacd, asemeni Sfbn-tului Apostol Pavel, avea fi-infial aceastE congtiinti apos-tolicd cd to{i suntem fiii ace-luiagi P6rinte gi cd nu trebuiesd fie dezbindri intre noi, numai pufin avea dorinta sd ara-te ci tradi{ia Bisericii e mereuvie gi actual6, propunAnd lu-mii dezorientate de varieta-tea modelor schimbdtoare unmod de viafi adevdrat gi sta-tomic; pe Iisus Hristos.

AI cincea mare binecu-vdntare, un dar pe care vatrebui neapdrat sd-l culti-vdm, este iubirea de,tard gi deneam. Iubirea de neam esteo poruncd dumnezeiascd, pecare pdrintele nostru mitro-polit Bartolomeu a cultivat-oin toatd frumuse{ea gi m6re-lia ei, asemenea voievozilor

www.lumea(tedintei.com

gi eroilor de odinioari. intr-olume a relativiz[rii gi devalo-rizdrii valorilor fundamenta-le ale unui neam, congtiin-fa apartenentei noastre la unspa{iu dat de Dumnezeu gi lao comunitate binecuvdntata,de sAnge, suflet gi limb5, estefoarte important. mitropolitulBartolomeu ne insufld iubi-rea de fard gi Neam prin scri-erile lui, prin cuvAntiirile lui,prin via{a qi suferinfa lui. 9inu in ultimul rdnd chiar orinmoartea lui. poate nu intAm-pldtor rdnduit5 de Plrinteleceresc intr-o zi de 31 ianua-rie (201 1), zi in care adormi-se gi marele voievod Mirceacel BdtrAn (1418).

A gasea binecuvdntaremo$tenite este poezia gi rugd-ciunea sa. A fost un poet ru-gitor qi un rugdtor poet. Prinpoezie descoperd stdri inal-te de rugiciune (,,Hai, sufle-te al meu. sd hoindrim princer!'), iar prin rug[ciune s-ainvrednicit de darul ruedciu-nilor ascultate, de care im be-neficiat personal mulli din-tre noi. Acest dar al rugdciu-nii l-a cultivat cu o seriozi-tate maximd qi l-a ascuns cumulti discrelig gi cu o smere-nie absolutl. Intre multe altedovezi ale puterii ruglciuni-lor sale este gi atmosfera pro-fund cregtind. duhovniceascd,pe care a lSsat-o prin mutareala cer qi prin grija fatl de Mi-tropolia pe care a ctitorit-o $ia plstorit-o. Alegerea ca pd-rinte arhiepiscop gi mihopo-

lit al nostru a inaltpreasfinfi-tului Andrei a fost din voinlaatotputemicului Dumnezeu, aSfintului Sinod, dar gi dorin-!i qi rugdciune a sa.

A gaptea binecuvdntarepe care ne-o lasd este iubireade qi dorul dupd desivdrqireacregtinl in Hristos. A ciutatdesdvdrgirea in toatii via,ta giactivitatea sa complexl. A iu-bit mult aceastd formd de de-sdvAryire cregtind numiti mo-nahism. A iubit nespus mA-ndstirile gi monahii, care s-auinmul,tit in aceastd eparhieprin pirinteasca sa gnji. MA-ndstirea Nicula cu recunogtin-,tE poate spune cd s-a bucuratde o iubire special[, de carese leagi gi rectitorirea ei.

Grija invdlStoreascd pen-tru cultivarea credintei, cul-turii, gtiintei, artei, drepti-1ii gi cinstei a rbmas in sarci-na Bisericii pe care a pdsto-rit-o gi a institu{iilor fondate:Radio Renagterea gi revistaomonimi; Funda{ia Mitropo-litul Bartolomeu, revista Za-bor qi altele. Ne-a ldsat multmai bogali gi mai responsa-bili. Mutat la cer, rdmdne cunoi: ani qi ani, vom mai invd-fa mereu de la plrintele nos-tru. Noi cre$tem gi ne desd-vdrgim prin el, aqa cum gi eligi continu[ lucrarea 9i desd-vArqirea prin noi, gi una sun-tem intru Hristos, Domnul giMdnhritorul nostru.

Arhim. Andrei COROtAN,staretul ManSstirii Nicula, cluj

LUMEA CREDINTEI / februarie 2Ot2 45

Page 24: Lumea Credintei Feb2012

La f inele lui 201 1, dreptreacl ie la scandalur imondene cu urmir ipenale, lumini le ref lec-toarelor au fost direc-l ionate asupra unuifenomen greu de inca-drat pentru majoritateacomentatorilor fa ptul u isocial. Pentru cdteva zile,ecranul mediatic a fostocupat de f igur i le pi to-retti ale unor vrdjitoarein r izboicu gramatical imb i i rom6ne, dar inarmonie, chipuri le, cufor lele universului . I nclu-siv presa interna{ionalds-a grabit sd relateze,mai mult sau mai puginexact, despre,,vdnd-toarea de vrSjitoare"declansat i in Rom6nia.Pentru a cdta oard? - amreugit , iat5, sd surpr in-dem, sd ne consternimcontemporani i . . .

/t6 februarie 2012 / LUMhA CREI)IN IEI

Un hrandnafional?Ca gi cum canil Tana-

cu nu ar fi fost suficient, iatici avem gi aceastd istorie bi-zaid, vandabild la o adicd, le-gati de vrljitoare. Undeva, lacap6tr-rl estic al Europei, aco-1o unde se termind civilizatia,se descoper[ ochilor uimifi aiomului postmodem o lumemustind de magie, de duhuri9i poliuni. Dacd universul luiHarry Potter poate fi retrEit inparcuri tematice de distracfii,iatE cd vrijile pot fi experi-mentate ,,pe bune" intr-o lar5care, era s6 uiL. l-a dat gi pelegendarul Dracula. Una pes-te aIt^, ca prin vraj6, cdgtigulbrand-ului na{ional a fost inultimele luni exponenlial cuvehiculatorii sdi.

Dincolo de ironia invo-luntard, ar merita sd preci-4m, pe scurt. cdteva lucruri.In primul rdnd, contrar eti-chetelor care vor sd sugerezeci suntem aparte, chiar daclnumai la rele, ocultismul nueste o specialitate exclusrvromAneascd. Apoi, legat deexcesul magicului in post-co-munism, ar mai fi de luat inseamd contextul cultural gimental al tralzi{iei de la noi -qi nu numai. In al treilea rdnd,tot in registru analitic, putemvedea in fenomenul vr6jitori-ei o confirmare fbrl echivoca tezei lui Mircea Eliade des-pre capacitatea sacrului de ase ,,camufla". In fine, in ceeace privegte lectura social-teo-logicd, vrdjitoria este opusul

religiei, pe care, in esen{i, ocaicafiizeazd. Si le ludm per6nd.

E Vestul mai breaz?Apetitul pentru suprana-

tural nu este nici pe depar-te trdsltura de caracter a so-cietdlilor aga-zis,jnapoiate",rudimentare din punct de ve-dere civiliza{ional, al structu-rilor de autoritate sau al me-canismelor de emancioare.Cine doregte, plecdnd din Oc-cident, si descopere conser-vat in Romdnia..Evul Mediuintunecat", in periferiile 1i-gdnegti sau la Tanacu, nu arenevoie de o astfel de c615to-rie. Este suficient sd consul-te pia{a locali de oferte. Dela astrologi la psihoterapeufiautoinvestili cu puteri specia-le gi de la interprefi ai pietre-lor la c[utitori ai Graalului -

spectrul este foarte larg. Lafel pi listele de prefuri. La oadic5, nici nu este obligatoriusd cau{i pe intemet sau in pu-blicafiile,,specializate". Ori-ce libr[rie ceva mai mare dinVest are intre timp o secliu-ne, la concurentE cu filosofiagi teologia, de lucrdri gi ,,bu-nuri" ezoterice. Pe l6ngd vo-lume. de reguld bogat gi viu

ilustrate, se vdnd befigagearomate, mici stafui cu Bu-ddha rdzAnd. talismane. cris-tale, globuri de sticl5, cdr,ti dejoc, ceaiuri care te pun in re-lafie cu strdmogii, egarfe alep5cii, coleclii de ,,pdmdn-ruri sfinte" (de la lerusalim gipdnl la altarele incage), sem-ne de carte, crucea irlande-26, steaua lui David, drape-lul curcubeu etc. Toate insre-dientele epocii numite po-tri-vit nsw age svnt la indem6-nd. Tendin{a omului occiden-tal, crescut teoretic in spiri-tul modem al indoielii qi cer-titudinii exclusiv qtiintifice,probate, de a imbrnliga ofer-te pseudo-spirituale este in-tre timp un fenomen care in-gnjoreazp inclusiv decidenliipolitici. In Franfa laicismuluimilitant. dar 9i in Germaniasau Austria, in ultimele de-cenii au fost instituite comi-sii parlamentare de analizd, aofertei sectelor gi psiho-gru-pdnlor. Cu titlu exemplar. sdne gdndim la seria de proce-se legate de ,,Biserica scien-tologicl", dar gi la galeria fi-gurilor oculte controversatede ieri gi de azi, majoritatea

lor avdnd probleme cu justi-{ia seculard.

Probleme reale,soluliifalseIn ceea ce ne privegte pe

noi, pentru a trece la al doileaaspect, o dati cu libertatea re-cdgtigat^d a presei, printre pri-mele anunfuri din ziarele ro-mdnegti se vor regdsi cele in-vitAnd la aflarea viitorului, lascdparea de deochi qi altele degenul acesta. Asemeni altoroferte la limita penald, magiagi/sau vrdjitoria au reintrat inspafiul public post-comunistfirE complexe. Pe fundalulconfuziei gi a muta[iilor soci-ale brutale, breasla clawdzd-torilor, a ghicitorilor in stele gicafea, a maegtrilor spirituali, aidolilor meditaliei sexuale, avindecltorilor gi a garlatanilorde orice obedienli a prospe-rat. S-a format o adevdrati in-dustrie, cu pagini electronice,grupuri gi ,,gcoli", teritorii deac{iuqe qi domenii de influ-enF. Intrebdrii de ce apeleazdoamenii la astfel de ,,servicii"este greu sd ii oferim in spa-{iul dat un rdspuns complet.Cert este cd gi aici intervine

www.lumeacledintei.com www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI / februalie 2O12 47

Page 25: Lumea Credintei Feb2012

specificul asupra caruia do-ream se al.llag atenlra vftezaschimbdrilor din viala perso-nal6 gi de grup, apari{ia unormomente de lmpas, precumdivo(ul sau boala, ii deter-min[ oe unii sd caute altema-tive radicale, sd acceseze so-lufii aflate in afara propriei lorputeri de decizie. sd se pund.fie gi provizoriu, sub un scutde la care spera o proteclie pecare nu o mai pot garanta gipici aqtepta de la cei din jur.In ciuda fantului cd se declardreligiogi, auand in mod cert osensibilitate care ii face victi-me sigure ale vrdjitoriei, aceg-ti oameni grelesc sistematicinterlocutorul. AvAnd proble-me reale, bat la ugi false.

,,Camuflarea sacrului"

cuvinte, in absenfa unei tra-dil i i religioase. a transmisieiei pe tiparele de pAnd acum,de unde gi amnezia care se 16-

{eqte din ce in ce mai mult, laconcuren{i cu ateismul a45-gos al ,,credincioqilor" in pro-gres, homo religiosus iSi gd-se$te noi lorme de exprima-re. unele complet nelerici-te, precum religiile secularede labaza totalitarismelor se-colului 20. ..Nevoia" de reli-gie fiind constanta. eruptia eila supralala epocilor istori-ce produce noi peisaje sufle-tegti, noi referinfe simbolice,toate avdnd in comun nu atAtfaptul de areprezenta un noustil, cdt de a confirma pereni-tatea religiosului ca atare. Inaceastd capacitate a vechiu-lui de a se exprima prin nourezidd paradoxul omului reli-

gios pe care Eliade a incercatsd il pund in lumin5. Or, legatdirect de vrdiitoria de altida-ti sau de acum, ea nu face alt-ceva decAt sd exploateze ru-dimentele religioase ale per-soanei, operAnd mai ales custraturile prost asimilate, qi deaceea vibrdnd la magic, alesufletului. $arlatanii de ori-ce fel se insinueazd abuzivin cutele insuficient explorate

ale misterului exis-tenfei, erijdndu-sein interpreli de sensgi surse de certitu-dine, pun stip0ni-re peste destine qile transformd in totat6tea surse de ve-nit. ,,Taxa de pro-tecfie" capdti va-lenfe cvasi-religi-oase.

Paviza drepteicredinle

ln lectur[ so-cial-teologic6, agacum am formu-lat deja, vrdjito-ria sau ocultismul

sunt opusul radical al religi-ei. Mai cu seamd in viziunecregtin6, revelatl nemijlocitprin MAntuitorul Hristos, rell-gia este credinla in cunoStin-1d de cauzd. Un cregtin auten-tic, ancorat temeinic in datelepropriei sale credinfe, pe carenu infimpldtor o mdLrturiseg-te la fiecare Sfdntd Liturghie,nu poate fi in acelagi timp unabonat al vrdjitoarelor. Minu-nile in Cregtinism, de la celerelatate in Evanghelii 9i pdn[la cele care se petrec azi, nureprezint[ inscenlri ale su-pranaturalului gi nici nu seconstihrie intr-un,,materialpropagandistic". Tocmai pen-tru cd cea mai mare minuneeste insdgi intruparea 9i invi-erea, toate celelalte lucrdri alelui Dumnezeu in crealie. prinSfinfii Sdi, confirmd cele dejagtiute. Altfel spus, cregtinuleste in posesia unei lucidit5lideschise minunii, pe care ogi interpreteazd prin aceastiprismd pentru a nu cddea vic-timd ndlucirilor. In acest sens,este sugestiv schimbul de re-plici, pe care il parafrazezmai jos, dintre un cllugdr bd-trdn gi ucenicul sdu din pustiaegipteand a secolului 4:

,,Spune bdtrdnul: asea-ra, dupd rugdciune: <Hristosa venit in chil ia mea gi mi-astins lumdnareo>. La care fA-ndrul, entuziasmat, il intrea-b6: <Si ce aizis Domnului?>.<Sd plece imediab, spuse se-nin awa. <Cum aga?!>. <Eibine, dacd era o ispitl diavo-

Aga ajungem lalea aspect. Cdt maisuccint 9i limpe-de formulat, ape-lul la practicile ma-gice este de natu-rd sd confirme, fiegi indirect, teza luiMircea Eliade po-trivit cdreia religi-osul nu dispare inmodemitate pur gisimplu, aga cumerau de pdrere maitoli sociologii re-ligiei din ultimeledoud secole, ci se,,camufleazd", de-venind insd rulne-rabil la traduceriimproprii. Cu alte

al trei-

leascd, s-a risipit de la sine,iar daci era Domnul, Acestasigur nu s-a supdratl>".

Lec{ia este de dou[ orifundamentald: rela{ia perso-nald cu Dumnezeu gi Sfin-fii Sdi presupune pe de o par-te un regim de existenfi incare minunea gi transfigura-

rea materiei sunt posibile, iarpe de altd parte indeamnd latrezvie, adicd la luciditate gidiscemdmAnt. In bunl losicdduhovniceascd, Dumnezei necAgtigd increderea nu demon-strdnd puterea Lui cAfi diq-tre cei vindeca{i de Hnstos Iisunt recunoscdtori?! -, ci in-demndndu-ne sd ne descooe-rim propria putere de a pdra-si pdcatul, de a alege virtutea,de a ne ffansforma. ca prinminune, iar nu prin ,,vraji",viala qi de a ne agonisi deja inistorie arvuna mdntuirii.

Radu PREDA

t - t JMI l r \ ( lR l - .1 ) lN [ ] l / februar ie 2O12 4948 februar ie2Ol2 / L - l . i l v l t rA( RI lD lNTh l

Page 26: Lumea Credintei Feb2012

Biserica - licasau cdmin culfu

Kitsch-ul nostrucotidian

Kitsch-ul este din plinprezent in cultura gi arta zi-lelor noastre. S-a vorbit gis-a scris deseori gi desprekits ch-ul bisericesc prezenlmai ales in felul cum neconstruim gi ne pictdm bi-sericile. Ne-a fost dat sd ve-dem biserici construite in-tr-o manier[ modernist[,care n-au nimic in comun cutradilia ortodoxd, sau pic-turi bisericegti dintre celemai bizare, din care nu lip-sesc, aldturi de marii sfin{iai Ortodoxiei, personaje po-litice mondiale, de la Geor-ge Bush la Mihail Gorba-ciov, sau fe{e simandicoasede pe malurile Ddmbovilei,care n-au avut gi n-au nimicsfhnt. Dac[ vom evolua totaga, s-ar putea ca in mai pu-1in de 20 de ani sI vedemin bisericile ortodoxe pic-turi cu felele unor ,,dive"nationale pe post de ctitori,sau de ce nu, pe Madonna giLady Gaga. cunoscute prinactele lor caritabile de oemapamond!

Mai nou, in interiorul bi-sericilor noastre ortodoxe,ne int6nim tot mai des, maiales in perioada SArbatori-lor Cr5ciunului, Anului Nousau Bobotezei, cu adevdra-te snectacole folclorico-bi-seriiegti, la care mulli con-frati preofi. de dragul uneiefemere publicit6{i, igi dau

tot concursul, transformdndbisericile din l[caguri de in-chinare in sdli de spectacolesau in veritabile cdmine cul-turale de altddat5!

Cum ne comportimin biserici?Reuqim qu ugurinld s[

transformdm bisericile dinsdlaqe ale Duhului Sfdnt, incare trebuie sd strdluceascdslava lui Dumnezeu. in ve-ritabile scene care promo-veazd virtu(ile lumegti aleunor taragotigti sau acor-deonigti, degi am inv5lat dela bunicii gi inaintaqii nog-tri cum sd ne comportdm inSfAnta Bisericd. Nu am ui-tat din copildrie cd atuncicdnd mergem la bisericd neimbrdcdm cu hainele celemai frumoase gi curate, dinrespect fald de Dumnezeugi nu din slav6 degartd. Neinchinlm la sfintele icoa-ne cu toatd cuviin{a, insem-ndndu-ne corect cu semnulSfintei Cruci, gi ascultdm inlinigte, cu evlavie gi cu lu-are-aminte, slujba la careparticipdm gi la care e binesd ne implicd,m prin rugd-ciune gi cdntdri, aldturi deceilalti frati intru credin-!6. Evident cd slujba bise-riceascl cea mai importan-td este SfAnta Liturghie, incentrul cdreia std Jertfa Eu-haristicd.

Acesta este,,spectaco-lul" sacru cdruia ii este strictdestinatd biserica. Biserica

nu e ,,scen[" pentru manr-festdri culturale, fie ele fol-clorice sau de alt gen.

Sfinlenia BisericiiDacd in Vechiul Testa-

ment ldcagul de inchinareera sfhnt, cu atdt mai multeste sfhnt ldcagul biseri-cii, pentru cd aici, pe masaSfbntului Altar, se gdsesc,in loc de mand, Sfbnta Eu-haristie, in loc de TableleLegii se afl6 Sfdnta Evan-ghelie, in locul toiaguluilui Aron se afld Sfhnta Cru-ce, iar in masa Sfrntului Al-tar sunt a;ezate pdrticele dinmoagtele sfintilor. Pentrucd in bisericd se sdvdrgeg-te Sfbnta Euharistie, adicdse actualizeazd jertfa de pecruce a Mdntuitorului IisusHristos, in chip nesdngeros,se cuvrne a ayea evlavle $rbun6-cuviin{d in spaliul ei,fbrd nici o exceplie. Nu pu-tem face orice in bisericd!Nu putem organiza concer-te simfonice! DacE dorimacest lucru, mergem la Fi-larmonicd. Nu putem orga-niza concerte sau spectacolepopulare pentru simplu faptci in cadrul lor se si colin-

d5! Niciodatd Biserica Orto-doxl nu a folosit instrumen-tele in cultul sdu! Iar colin-dele populare nu sunt intot-deauna totuna cu colindelebisericegti.

Ne-a fost dat sd vedem,cu ocazia Praznicelor gi SIr-bdtorilor.care au trecut, nu-meroase concerte populare,unele transmise in direct denumeroasele televiziuni deprofil, in care ldcagul biseri-cesc era transformat in salide spectacol. Spectacolul de-venea gi mai penibil cdnd inspatele orchestrelor de mu-zicd poprilard stdteau preo-gii bisericii invegmdntafi ca gila sfintele slujbe, ardt6ndu-gichipurile din spatele taragoa-telor gi acordeoanelor. Ase-menea parade folclorico-reli-gloase, in care se mai gi apla-udd in bisericd, nu cadreazdcu statutul bisericii ortodoxede lrcas de inchinare. Uit6m

prea u$or cuvintele Mdntu-itorului: ,,Scris este: CasaMea, casd de rugdciune seva chema, iar voi o facelipeSterd de tdlhari!" (Matei21, l3). Asemenea concertede colinde ale unor interprelide muzici popular5 sau folkpot fi organizate foarte binein sdlile cdminelor culturalede la sate sau ale caselor deculturd de la orage.

Se cuvine sd avem maimult discerndmdnt duhov-nicesc Ai sd ne gdndim daciasemenea manifestdri suntsau nu sunt spre slava luiDumnezeu gi spre zidireaduhovniceascd a credincio-gilor. Dac[ lui Solomon inVechiul Testament. atuncicAnd a sfin1it templul, Dum-nezeu i-a spus: ,,Am sfin-lit templul pe care l-ai zidit,ca sa petreacd numele Meuacolo in veci Si vor fi ochiiSi inima Mea acolo in toa-

te zilele" (III Regi 9, 3), cuatdt mai mult este prezentDumnezeu in bisericl prinslava Sfintei Treimi si a Fiu-lui Sdu in Sfhnta Euharistie.

Dacd Mdntuitorul lisusHristos a respectat sfinfe-nia templului, scol6nd afa-rd pe cei care il profanau,se cuvine sd nu agteptEm ginoi biciul mustrdrii Domnu-Iui Hristos, ci sd ne indrep-tdm cAt mai repede, pdnd ceacest curent al concertelorpopulare de colinde (qi nunumai) nu va pune stlpdnirepe minfile gi sufletele cre-dinciogilor nogtri, care voruita cu totul de fiorul evla-viei gi credin{ei, conside-rdnd ldcagul de rugdciune albisericii pe aceeagi treaptdcu cel al c[minelor cultura-le sau al sdlilor de spectaco-le lumegti.

Preot lon Alexandru MIZGAN

'l'

50 febtuarie 2012 / LUMEA CREDINI'EI www.lumeacredintei.com LtJMITA CRF-DINTt-l l / februarie 2Ot 2 5l

Page 27: Lumea Credintei Feb2012

l-

And pomeqti pedrumul vielii,incerci sd gd-

se$fi proleslunea ceamai potriviti, sd-{i des-coperi poten{ialul, s6-!icultivi pasiunea, talen-tul. aDtitudinile. UneoritAnjeqli toati via{a dupdun lucru, po{i sd viseziqi sd speri cd vei reu-qi intr-o zi sd realizeziceea ce 1i-ai dorit.

Fiecare primegte Iana$tere un dar nevdzulgi un inger pdzitor caree aldturi de noi tot tim-pul pAnd in ultima clipd.O datd cu trecerea ani-lor, cAnd conqtientizdmexlstenta noastrd pe pd-mdnt, Dumnezeu nedezvdluie darul fiecdruia. El ne conduce aco-1o unde am fost repartiza\i fiecare, la nagtere,unde putem fi de folos celor din jur gi putems5 cont inudm cic lu l v ie l i i .

Sunt Teodor Tdnase, am apdrut in aceastaIume intr-o zi de mar,, acum 25 ani, inso{if deSindromul Down. Aceastd afec{iune apare dincauze necunoscute, dar alege, cu ajutorul Cre-atorului, familiile cregtine, ribdatoare, iubi-toare de copiii. Dumnezeumi-a hdrdzit gi mieo astfel de familie, care m-a ajutat sd invd! sdmerg, sd mdnAnc, sd scriu, sd citesc, sd vor-besc ai sd cunosc puterea rugdciunii, in{elep-ciun^ea Bibliei, rdbdarea, iubirea aproapelui.

Il iubesc pe Dumnezeu cu toata fiin{a mea,deplin gi necondi{ionat. Cu ajutorul mameimele, Elena, am cunoscut Biserica-Ortodoxd,rugdciunea. Taina Spovedaniei gi a lmpdrtdga-niei. Prin rugdciunile zilnice, psalmii gi pasa-jele din Biblie, md simt aproape de Dumne-zeu, mereu ocrotit qi iubit de Tatdl Ceresc. Vi-

52 februar ie2ot2 / LUMtrA CREDINI t i l

sul meu a fost sd fiu pre-ot, s6-i binecuvdntez gisd-i ajut pe oameni, sd-Lslujesc pe Dumnezeu.

Prin bundvoin{a 9ibinecuvAntarea PreaSfinlitului Pdrinte Ga-laction, Episcopul Ale-xandriei gi Teleorma-nului, care pdstoreq-te pe fiecare enoria$,propovdduiegte zilniccuvantul din SfinteleScripturi gi, ori de cAteo r i e n e v o r e , a i n g d -duit ca o persoand cudizabilit[li s5-9i impli-neascd visul. oe 25 de-cembrie 2011, de Cra-ciun, la Biserica Ador-mirea Maicii Domnu-lui din Alexandria, am

devenit ipodiacon. Emotionat, cu lacrimi debucurie in ochi, invegmAntat cu haine ale-se, am pdgit in altar, aldturi de Preotul ParohDumitru Lazdr, care pdstoregte enoriaqii dinaceastd bisericd. Dumnealui qi restul preofi-lor m-au primit bine in rdndurile 1or, mi-auacordat incredere gi m-au invdlat rdnduieli-le Bisericii.

E bine sd ne rugdm neincetat, sd-i mul{u-mim lui Dumnezeu nentru tot ceea ce reali-zdm, sd-L iubim intotdeauna, nu doar atuncicdnd ne trimite binecuvAntdri. Pot spune cdsunt foarte fericit gi ii mullumesc lui pum-nezeu pentu cd mi-a ingdduit sd fiu cAt maiaproape de EL. Chiar dacd m-am ndscut cuSindrom Down, Dumnezeu m-a ajutat s[ duco via{i normald, s[ inving teama, durerea, ne-putinta, nedreptatea, sd cunosc puterea rugd-clunl1 slncere.

Cineva drag mie spunea: ,rDaci ii judecipe oameni, nu mai ai timp sl-i iubeqti!".

"Noi, Anghel M. Andrei Primarul Comunei tipnila din plasa Silistra, jud. Durostor,confolm (ereriiinregistrate la No 396/ 1931, ceitificim c-i Doamna Alilandrina Hris'-tu Pirug din aceasti comuni, miercuri searlimpilor s-a pomenit cu piciorul drept infpimint. Avdnd credinti, a ple(at cu sotulVizind ci-i vine bine a urmat la rugiciirnesfaturile le-a primit de la superiorul schitu

Mai certificim ci femeia mai sus alitapicioarele sale sinitoasi in fata noastridind pe Domnul. Drept care i-ah eliberat

www.lumeacredintei.comwww.lumeacredintei.com I.UMEA CRITDIN IIl l / februarie 2O12 53

Page 28: Lumea Credintei Feb2012

(rucea: leac pentruo Creafie in suferinfi

Aga aratd una dintre mul-tele confirmdri ale minuni-lor petrecute la Dervent. Inloc de obignuita prezentarejurnalisticS, in loc de oricecuvAnt megtegugit, mult maipotrivit este sd prezint lu-crurile direct. Cdci direct niSe adreseazd gi DumnezeunouI, prin desele minuni pecare le face la Dervent. Locintr-adevlr binecuvdntat cuharul tdmdduirilor, deose-bit prin amprenta lui duhov-niceascd - ufinare a treceriipe acolo a Sfhntului Apostol

s4 februarie 2012 / LUMEA CIREDINI'EI

Andrei -, aceast6 m6nlstiredobro geand e^ste inconjuratide un halou. Incd din roma-rlrtrl Zahei"orbul al lui Yasi-le Voiculescu, lumea romd-neascd a veacului al 20-lea aputut lua act de minunile sd-vdrgite aici. Dar aceste mi-nuni qi vindecdri se pierd innegura vremurilor, numai oparte din ele fiind consem-nate.

"Sfbnta Cruce nu este pu-sd de mdnl omeneasc[. cicregte natural din pdmdnt. Laea se vindecd numai oameniibolnavi. Acegti oameni, cdndse aduc aici,ii aqez in interi-orul paraclisului. Se inchind

Sfintei Cruci. le citesc c6tevarugdciuni qi-i ung cu untde-lemn din candelele neador-mite. Dupd aceea ii las ldn-gd Cruce cdteva zlle gi nopfi,cdci dormind. prin vis, majo-ritatea se tdmlduiesc, dupdcum am multe exemple. Iarla Crucea de afard se vindecdnumai animalele bolnave. Seaduc Ai se priponesc l6ngdea9i dup[ o noapte se vindec6".Aqa povestea, in urmd cu c6-teva zeci de ani, Protosin-ghelul Anastasie Negard, incalitatea lui de martor ocu-lar . . .

Da, aici, la Dervent sevindecd oameni, dar gi ani-male: "La crucea de afard,un mahomedan igi priponisecalul bolnav, pentru a se t5-mddui. Pe la miezul nopfii,calul insdnltoqit a rupt pri-ponul 9i s-a oprit din fugdtocmai la Adamclisi, undelocuia stipdnul sdu", se con-semneazl in lucrarea Cru-cea fdcdloare de minuni,ap1rutd in anul 1930.

Aceeagi carte mai amin-tegte: "Dl Marin Tudor Va-sile din satul Alexandria,comuna Hardalia, jud. Ca-liacra, avea un copil bdn-tuit de epilepsie. A cheltu-it cu el o avere intreagl pela to{i doctorii 9i vrdjitorii qitot nimic n-a reugit; din con-trd, mai rdu i se agrava boa-la. Auzind de Sfinta Cruce.se duce acolo gi, dupd cAte-va zlle gi nopti petrecute inrugdciuni, fiul sdu scapd de

tIi

epilepsie. Ca mulfumire luiDumnezeu, d5ruiegte schi-tului un evhologiu gi un li-turghier legate scump, inamintirea acestei vindecdri"(Declara{ia omului gi a sta-refului).

Sau alti mdrturie: "Cuani in urmb, o bulgdroaicdrdm^[sese mut[ gi innebuni-se. In vis, i s-a spus cd tre-

buie sd o duc6 soful la Sfhn-ta Cruce fEcdtoare de mi-nuni, pentru a s^e timddui. $iaga a gi fdcut. In drum spreCruce, pe la jumitatea dru-mului. femeii i s-a deschisgura. Adus5 ldng[ sfintelerelicve, striga cdt putea'. De-adu Gospodi, Boje Milin-s chi, Sfeati Arhanghele".

Lista mlrturiilor poa-

te continua, c[ci astfel defapte minunate se petrec Aiin prezent, intr-o inldnfui-re perpetud, inhegind girulmiracolelor petrecute in de-cursul timpului pe aceste lo-curi. Astfel, o declaralie dindata de 27 septembrie 1991,semnatl de Maria !6ran dinjudeful Alba, care era dia-gnosticatl cu cancer pulmo-

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINf l l l / februarie 2012 55

Page 29: Lumea Credintei Feb2012

nar, atestd vindecarea aces-teia la Sfbnta Cruce de laDervent, dupl rugdciuni in-delungate la Dumnezeu, laMaica Domnului qi la $fAn-tul Apostol Andrei. Intor-cAndu-se la Sanatoriu, radio-grafia pulmonard a confir-mat minunata vindecare, cd-reia doctorii nu i-au putut

P[rintele Gheorghe Awam,fost starel al mAn[stirii, mdr-turisegte cd a vizut foartemulte minuni: "O femeie dinOstrov a venit cu o nepoat5,amdndoul sprijinind o alt5femeie, ce nu se putea linepe picioale. A stat aici cdt-va timp. Intr-o zi, in timp ce

Biserica mAnistirii

lzvorul SfAntului Andrei

md indreptam spre chilie, amauzil-o pe nepoat2i intrebdnd:<Unde e? Unde e?>, spundn-du-i pe nume femeii bolnave.Aceasta se afla in bisericd. Sedusese singur6, pentru primadat[. Acum cilteva zile a ve-nit singurd Ia miruit - era ofemeie normal5".

[a fala loculuiAnotimpul pe care l-am

trdit pdnd acum a fost o im-posturd meteo. Nu se poatenumi cd e iarnd cdnd afardsunt +10 grade gi cdnd niciun fulg de z[padd nu a c5-zut, rdzle.t mIcar, din cerul"ca arama".

Ca sd ajung la Dervent,pdrintele staref Andrei Tu-dor m-a sfbtuit sd nu incercsd traversez cu bacul pe laC[ldraqi, ci e Dunlrea seca-tA. "A secat gi Dunlrea?!",m-am mirat eu, ca un ord-gean get-beget. "Nu, nu detot", mi-a rdspuns stareful,

ghicindu-i prin telefon unzdmber ingdduitor...

Oricum, drumul a fostmult mai lung (cu vreo 200km), dar spectaculos: dupdce am ajuns la Cemavodd,am frcut dreapta gi, de-a lun-gul unui fluviu intr-adevdrvllguit de seceti, am {inutdrumul ingust gi vilurit prin-tre cAteva sate sdrace. i!in-du-md intr-un tdrziu in fataDerventului. in spatele meu,soarele presupus iernatic sejuca cu apele lacului Bugeac.Stareful ap[ru, in putere cumil gtiam, domic de relatdri cusfinfi 9i miracole. Extrem deinteresant mi s-a pdrut, de lainceput, modul in care acestom ii percepe prezenla Sfhn-tului Andrei: continul, puter-nicd, efectivd. Vorbegte des-pre evenimentele petrecuteacum 2000 de ani ca gi cumarfifost.ieri...

i

P;rintele stare!a rdtandu-neo rcoanascdpati din foc

Tot de "ieri" ne-a re-latat martiriul unui apos-tol (l6sat acolo de Andrei,in urma incregtindrilor) gi atrei fecioare, martiriu pe lo-cul cdruia au crescut celepatru cruci de leac; in s{hr-git, tot de "ieri" este poves-tea cetetilor Plcuiul lui Soa-re gi Dervent, gi parcl tot"ieri" a tdgnit apa de sub to-iagul "celui intdi chemat",apd, care sfinlegte 9i tamddu-iegte pdnl azi. Mare drepta-te au cei care spun cd Bise-rica este lada noastr[ de zes-tre, seiful amintirilor, dar gisursa puterilor!

Dervent este un superbevantai, un buchet de mi-nuni, iar a scrie concis imipare acum o impietate. Deaceea voi implrli acest re-portaj in doul p5(i, pentrua vd putea descrie a$a cumse cuvine istoria trecut[ alocului, personalitdfile du-hovnicegti care l-au marcat,minunile care s-au sdvdr-git aici, dar gi perspectivelenoii catedrale care va rdsdrisub soarele dobrogean.

(Va urma)

Rizvan BUCUROIU

I t JMI IA CREDlNl t r l / februar ie 2O12 57

gdsi nici o explicafie.

56 februarie 2ol2 / l-UMEA CREDINTEI www.lumeacredintei,com www.lumea(redintei.com

Page 30: Lumea Credintei Feb2012

imi fac loc cu grijdprintre oamenii dinautobuz; rucsaculburduSit cu hainegroase; i peler ina deploaie imifac; i maigrea inaintarea. Mull idintre cdlStori se incS-pdl6neazd sd rdmdndpe loc, in picioare,16ngd 5ofer, probabil sicoboare la prima sta-!ie. Gdsesc loc ca prinminune, mai in spate,

printre voronenii nave-tigti ce se intorc de lalucru, din oraq. Audo voce cu rezonanlerustice, intr-o dulcel imbd moldoveneascS,care md deconspiri:"F l ic iu . . . dacd mergila mdnAsti 'r i , stdi aici16ngd mini, c6 !-aratieu undisd cobor i ! ' iPrivesc de unde vinevocea gi deslugesc inaglomera{ie un bdtrdn

mdrun!el, c6ndva bdlai,cu ochi mici, alba;tri.imiface loc l6ngd el, caun om cumsecade, cuo cuminlenie specificldrineascd. i i mullu-mesc;i mi agez l inigtit,cu rucsaculin brale.in scurt t imp plecdm,ldsdnd in urmd oraqulforfotind, intreziri n-du-se deja la orizontdealuri le Voroneiintr-o p6cl5 deas5. . .

(alea pustieiMotorul care toarce mol-

com pe un deal intermina-bil, radioul tdnguind in sur-din[ o melodie de demult,vocile voronenilor goptindparcd mistic destinul lor mdcoboard intr-un somn addncca o trans5... Vocea qofe-rului md face insd si sar caars, ca la armatd: "Vorona!".Bdtr6nelul imi face semn sdnu md grdbesc: "Cobori laa doua... la troiF, nu aicil".Ajuns. in sfArgit. cu picioa-rele pe pdmdnt, am senzaliacd sunt la un capdt de lume.Troifa troneazd la o rdscrucede drumuri indicAnd douddirec{ii de mers - spre lumesau spre pustie: "Voronasat" gi "Sihdstria Voronei".Eu o apuc spre pustie...

Drumul qerpuiegte linpe lAngd cantonul silvic dela marginea satului. Razeleabia rdzbat printre vArfuri-le brazilor, anunfdnd apusulsoarelui. Rlcoarea serii in-cearc[ sd rdzbatd prin pu!i-nele haine care au rimas pemine, iar aerul rece pdtrun-de ritmic in oldmdnii avizioe oxlgen proaspat, lnvro-rAndu-md. Un abur mdtd-sos se ridicl lin de pe pajig-te. Mdrgdritare mici de roudimpodobesc firele lungi deiarbd ca nigte coliere cobo-rAte pe pdmdnt. Dumnezeuqi-a pus degetul aici. Dacdnu ar fi ultimele amintiricare sd-mi rlscoleascd su-fletul in aceastb pustietate,ag crede cd mi aflu cu zeceani in urmd, de cdnd fac rit-mic acest traseu spiritu-al. Pagii bat drumul pietru-

se dezvdluie din nou ca nig-te vdmi ale vdzduhului, c6-teva pdsdri zboard, spre in-alt ca niqte ingeri, iar lipdtullor asculit ajunge la cer, stri-gdnd parc6: "Sfbnt, Sfhnt,Sl6nt Domnul Savaot,,.".Am parte din nou de un os-pd! spiritual - un repetarela neslhrgit a acestei clldto-rii dumnezeiegti. Md inchinfericit, ca o mulfumire adu-sd lui Dumnezeu. un qest celace parte dintr-un tii'ic ne-scris al trdirii de pelerin.

Petrec drumul pe ldngdcimitirul maicilor de la Vo-rona, intr-o tdcere mormdn-

tald strljuit6 de cdntatul gre-ieri lor. ad6ncindu-md in pd-durea intunecatd. fin dru-mul inainte. fesut cu amin-tiri de demult. M6 trezes-te din aceastd stare himdi-tul prelung al cAinilor de lacantonul din pddure. Astainseamn[ cI nu mai e multpdn[ la pod.

VadullumilorEra o vreme cAnd selec-

fia celor care doreau sd ajun-gd la Sih[stria Voronei o fd-cea natura. Cei ce se incu-metau a porni la drum prinexploatarea forestierd dA-

It, ca un metronom. sDre oclipd de extaz. Peisajeie mi

58 februar ie 2012/ LUMhA CRITDIN IE I LUMEA CRtrD lN ' l t i l / februar ie20t2 59

Page 31: Lumea Credintei Feb2012

deau de trunchiuri mari defag rdstumate, utilaje fores-tiere, bdl{i imense 9i... ul-tima barierS: trecerea orinvadul pArdului Vorona. idciDod nu exista. Eram fascinatatunci ca qi acum de frumu-selea s5lbatici a locului, decursul rdzvrdtit al apei, de !i-pdtul neobiqnuit al pdsdrilorde noapte, de scdnteierile decurcubeu ale apei sub razeleinserdrii. Clipocitul vesel alapei Voronei parcd se bucu-ra de oglindirea atat de rara aunui pdmantean. intr-un tinutde basm, gi parc[-fi cerea sdo atingi cu degetele rdsfirate.Reflexii le de cristal ale apeiparcd se luptd cu umbreletainice ale vadului; de ace-ea se cheamd Vorona... de la

rocile intunecate ale vadului.Primii cdlugdri de aici, ru;i.au denumit apa "PArAul ne-gru" sau Voronschi in limbalor. Un biolog in virstd mi-adescoperit misterul: frunze-le in deseompunere, de pefund, lipite de roci, dau as-pechrl intunecat al apei. Uniicredeau cd acest efect s-ardatora rocilor wlcanice, daraicinu eracazul.

Privesc acum vadul desus, de pe podul nou con-struit... O mare realizarepentru acest loc. Pelerini dintoate locurile pot veni acumcu ma$ina, nu sunt privile-giati, ca pdnd acum. doar ceicare au 4x4. Autocare suntvdzute acum venind aici dince in ce mai des - un nou

pol al spiritualitetii ortodo-xe q i -a deschis po4i le lumi i .Iar sfinfii fac minuni...Ve{ivedea pufin mai tArziu des-pre ce sfAnt este vorba.

De treci codrii dearami. . .Dupd ce-mi clStesc m0r-

nile in apd gi-mi rdcorescfa1a. ca o binecuvdntare. grd-besc pasul spre serpentine-le din pddure. Drumul estestrdjuit de maluri din ce ince mai inalte qi mai abrupte.Arbugti inal{i 9i subfiri stauaplecali curioqi spre drume-ful singuratec, murmurdndvorbe de neinleles pentru unprofan. Tunelul astfel cre-at de naturd 9i ruietul pddu-rii duc parcd spre un alt td-rAm qi un alt timp al creaji-ei, care qerpuieqte spre ve$-nicie. La capdtul acestuia mAintdmpina un indicator .,Si-hdstria Voronei - 200 m" gi,,Peqtera sihaqtrilor 1000m". Tropotul cailor unei c6-ru1e apdrute de nicdieri gi sa-lutul atemporal al unui 16-ran mi face sd intorc capul... "Sara bun6l"... "E depar-te Sihdstria?" - intreb... "Ia,aici^ la o aruncdturd de ba1".

In intunecimea pbdurii. opoarti uriagd de lemn se des-chide spre o priveligte minu-natd, o curte mare lumina-td de razele asfinfitului, str5-batuta de o alee lung6. margi-niti de lampadare albe. Brazidrepli qi inalfi ca niqte sihagtrite conduc spre o clopotni-p veche. prin care se intrezd-reite u$a bisericii. aflate maiin spate. Toaca qi clopoteleprind a bate, anun!6nd Vecer-nia mare. Md inchin, gi nu-mipot stipdni reflexul de a scoa-

E aparatul foto gi a imortali-za momentul, avid de a sur-pnnde totul. Nu apuc sd in-treb nimic, nici mdcar pe fra-tele care, ca o nllucd fuga-16. dispare in bisenca. To-tul pare cu desdvdrgire pbrd-sit, nici lipenie de om... doarvocile in ecou ale tinerilor cd-luglri. aflali la sffand, sffaba-tAnd spafiul pdnb hdt depar-te, peste dealuri 9i pustietd{i,te incredinleazd cE e cinevaaici. In curdnd intunericul vainghili totul. CAteva lumAnd-rele gi o candeld puse la mor-mAntul unui sihastru licdrescin noaptea ce se a$teme ca omantie. Florile te imbati cumireasma lor. "CrSiasa noo-1ii". gi "Mana Maicii Domnu-lui" te invitd la o dulce lep6-dare de gAnduri... Totul pareincremenit, degi crengile bra-zllor de pe deal quierd ugor.

Sfinlenia la ea acasiAstfel. in reculegere. in-

tru in bisericd, aga cum, cumult timp in urmd, intramaici pentru prima dat6. Po-deaua prinse a sc6r!6i ugorsub greutatea paqilor. Psal-tirea e cititl la lumAnare de

un novice qi disting in intu-neric capetele albe gi pleca-te ale unor sihagtri. Apariliamea nea$teptatii la acea ord$rrzie ii face sd ridice pri-virea cercetdtoare... M6ini-

le lor deapdnd pe genunchiceva tainic... rugdciunea ini-mii. Unul din ei, mai bdtrdn,imi aratd ceva cu degetul... indreapta mea, o firid5 vechecu geam... Citesc la luminacandelei un nume inscripfi-onat pe o racl6 mic6, veche:"Cuv. Onufrie de la Vorona".Cad in genunchi gi md in-chin... Sdrut geamul firidei:"O, mare egti Tu, Doamne!...De cAnd un a$a mare sfAntin finutul BotoEanilor... gi eusd nu gtiu?!". Uluit, privescdin nou spre bdtrdnul sihas-tru, care-mi face semn po-runcindu-mi; "Stai aici, lAn-gd noi!". (Va urma)

Eduard cOtESCUFundalia GOLESCU

60 februa.ie 2012 / LUMEA CRE.DINTEI www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI / februarie 2Ol2 6l

Page 32: Lumea Credintei Feb2012

WBfi GA ryT

ceasti icoani minunate aMaicii Domnului se gise;-te la o biserici din zona

centrali a Bucuregtiului. Tocmaidin aceastd oricind biserica este cu-noscute drept,,Biaserica lcoanei".De fapt, cartierul, strada 9i parculdin apropiere au luat ;i ele ace-lasi nume. lcoana care o inf51i;ea-zd pe Maica Domnului atezatd petron, avdndu-i pe sfin1ii arhanghelide o parte 5i de alta 9i pe margini12 prooroci ai Vechiului Testament,a fost dSruiti de Sf6ntul VoievodConstantin Br6ncoveanu vechiu-lui schit de lemn care era pe acestloc. Ea este ferecatd in argint, iar peferecdturd este inscris anul 1682,Prin mijlocirea Maicii Domnului, infata acestei icoane au avut loc ne-numdrate minuni si vindecdri, din-

tre care o sd amintim numai cdte-va recente.

0 bolnavi necredincioasd cuun chist ovarian, propusi spre ope-rafie de urgen.td pentru salvareavielii, la sfatul preotuluispitalului dea se ruga la icoana Maicii Domnuluide la Biserica lcoanei, s-a externat inchiar preziua operaliei, a venit gi s-arugat in fala sfintei icoane. Fdcdndapoi o noui ecografie pe care chiara repetat-o de cdteva ori pentru si-guran!d, a constat cu uimire dispari-tia totali a chistului ovarian. Femeiaa devenit credincioasd ;i dorinla eifierbinte de a avea un bdielel s-a in-deplinit in scurt timp.

O tdniri bolnavS de boalaHodgkin (cancer ganglionar), fiindin chimioterapie, constatd ce esteinsdrcinati gi, la indemnul duhovni-

cului, fic6nd rugiciuni in fala sfinteiicoane, hotdriSte sd pdstreze sarci-na. Astdzi ea este perfect sdnitoasd

;i a ndscut un biielel sdndtos.O doamni diagnosticatS cu ci-

rozd in fazd avansate, cu multiplevarice esofagiene care ii dideauputernice hemoragii digestive, curugdciunile in fala icoanei MaiciiDomnului, a tr i i t inci 15 ani.

O doamni niscutd cu boald deinim5, operatd nesatisficdtor la vir-sta de 6 ani, cu insuficienlS cardiaciseverd gradul 4, cu TBC osos, morbPOTL cu fibrilalie arteriala ti ciro-zd cardiacd, avdnd o inimd ce um-ple tot toracele, acum in virstd de62 de ani, trdiegte la biserica lcoaneiin post gi rugdciune, sub ocrotireaMaici i Domnului.

SiIviu-Andrei VLADAREANU

Page 33: Lumea Credintei Feb2012

thntul Ierarh Fotie celMare s-a niscut in ju-rul anului 820 in Con-

stantinopol intr-o familie der azd. Evlavioasa sa mamdse numea lrina. iar tatdl. Ser-ghie, era inalt dregdtor la cur-tea imperiald. Unchiul Sffin-tului Fotie, fiatele tatdlui sdu,a fost Sfhntul Tarasie, Patri-arhul Constantinopolului. iarcelalalt unchi, f iatele mamei4 fost c[sdtorit cu sora SfinteiImpdrdtese Teodora.

Fiind cinstitori ai sfinte-lor icoane, membrii famili-e i S l in tu lu i au avut cu to l i ide suferit in timpul impdratu-lui iconoclast Teofi1, fiindu-leconfiscatd averea gi trimigi insurghiun. De altfel ambii pa-rinli ai Slbnrului Fotie au qimurit exila{i.

Nu este cunoscut unde adobandit SlEnrul o educatie

atdt de aleas6. insd vestita sabibliotecd confirma erudi{iasa. Unii consideri cd el ar fifost un autodidact, allii cd arfi studiat in Tesalonic, iar al{iic5, degi parinlii fuseserb exr-la(i, el ar fi rdmas in contrnu-are in Constantinopol. Certeste cd inci din tinerefe in!e-lepciunea gi profunzimea cu-nogtinlelor sale teologice eraupreluite chiar gi de dugmaniisii. Degi iubea linigtea Ei cu-ralia qi. aga cum chiar el mdr-turisea, tAnjea dupd viala mo-nahald, Sffintul Fotie nu a fb-cut acest pas, ci intAi a predatmai multe discipline la gcoalaimpdrdteascd superioard dinConstantinopol, iar apol s-a supus hotdrdrilor cu(ii pn-mind mai inlai rangul de ca-pitan al gdrzii Ei apoi de primsecretar imperial.

In anul 858, dupd ne-

dreapta exilare a patriarhu-lui lgnatie. Slinrul Fotie. peatunci mirean, dar avAnd dejareputalia celui mare mare in-va{at al vremii, a fost ales pa-triarh, hirotonit $i instalat, inciuda opoziliei sale. Un maremerit al Sfhntul Fotie a con-stituit trimiterea fra{ilor Chi-ril 9i Metodie sd propovddu-iascd ortodoxia in linuturileslave in limba slavonS.

Pe fondul conflictului in-ffe Roma qi Constantinopol,dar gi a complicatei siruali ipolitice inteme, in luna sep-tembrie 867, Sfbntul Fotie afost inldturat din scaunul pa-triarhal gi exilat. iar lgnatie afost repus in tron. Vremea pe-trecutd in surghiun nu a fostpentru Sldntul Fotie mai pu-lin roditoare, el alcdtuindacum mai multe cdr{i de o de-osebitd insemndtate teolosi-

64 februarie 2012 / t-t-t l\4tiA C'R[,DlN I l: l www.lumeacredintei.com l - t ;N1t i \ CRhl ) lN I l : .1 / februar ie 2012 65

Page 34: Lumea Credintei Feb2012

cd, epistole, cuv^Ant[ri gi cdn-t[ri bisericeqti. In 876 Sfin-tul Fotie a fost in sltrqit re-chemat la Constantinopol, in-credintindu-i-se educalia fii-lor impdratului, iar patriarhulIgantie l-a recomandat ca qisucqesor al lui.

In 817,Ia moartea lui Ig-natie, Sfbntul Fotie isi va re-lua demnitatea patriarhald.Repunerea sa pe tronul Con-stantinopolului se va lace qicu acceptul Romei, ceea cenu l-a determinat insd sd de-vin[ mai flexibil in proble-

ma introducerii eresu-

lui ,,Filioque" in Crez de cd-tre aousenl.

Odate cu venirea pe hona impdratului Leon al Vl-lea,in anul 886, bdtrdnul Fotie,fostul orofesor al noului im-pdrat,'a fost exilat pentru adoua oari, de data aceasta inArmenia. Data mutirii salela Domnul nu este cunoscuticu precizie, dar este in gene-ral consideratd a fi 6 februa-rie 891 sau 893, dupd alfiichiar 897. Sfintele sale moas-te au fost aduse la MAn6sti-rea Sfhnrul Prooroc leremiadin Constantinoool. ctitoria

Sfhntului, iar apoi strdmutatela Mdndstirea Sfbnta Trermedin insula Halki unde func{i-ona marea gcoald teologicd aPatriarhiei Ecumenice.

Silviu-Andrei VLADAREANU

Fdc6ndu-te strilucitlumindtor al

inlelepciunii, te-ai aritatde-Dumnezeu-a$ezatapdrdtor al Ortodoxiei,frumuselea Parinlilor,

Fotie prea mare; cdci tu,dumnezeiascd stea a

Rdsiritului, surpi sp16nceanacea semeald a cumplitelor

eresuri, cel ce egti strdlucireaBisericii, pe care pazegte-o

neclintitd, P6rinte.Seminarul Teologic Ortodox din insula Halki

40 .52 '31 "N 29 .05 '12 "E

66 februarie 2012 i LTJMEA CRIIDINTEIwwwlumeacredintei.com Lt iMEA ( RF l t ) lNTt i l / februar ie 20 l2 67

Page 35: Lumea Credintei Feb2012

Poate vd amintiti cd acum c6tdva vreme GabrielaBaddour - ghida multor grupuri de pelerini romAnila Bethleem, cea care locuiegte acolo de 21 de ani,cisdtoritd cu un palestinian ortodox - ne povesteacd Sfdntul Mare Mucenic Gheorghe este patronuloragului Bethleem, majoritatea caselor cregtinilorpalestinieni de acolo, ca gi multe dintre clddirileoficiale, avind pe frontispicii basoreliefuriin pia-tra cu acesta. Gabriela revine acum cu informaliiinedite despre Sfdntul Nicolae gi pegtera sa, situatdin origelul Beit-Jala, de la periferia Bethleemului,tot ea punandu-mi la dispozilie gi fotografiile.

Gabdela, mi-ai ptomis cl la vii-torul pelerinaj in Jara Sfinti ne veiduce la Pegten Sfantului Nicolae!Nici nu giam ci existi un asemeneaobiectiv in inima Palestinei biblice!

Arhiepiscopul Mirei Li-chiei din Asia Mic5.SfAntul Ierarh Nico-lae, marele fbcItor deminuni. este numit Ta-tdl Spiritual al locuito-rilor din Beit-Jala.Sd nu uitdm un lu-cru important: cre$-tinii din Palesti-na sunt descenden-{ii celor care L-auurmat pe Iisus, iaraceastd micd loca-litate (14.500 locu-itori) de ldngi Be-thleem este unaqi aceeagi cuagezarea Ga-lem menJiona-tI in VechiulTestament (1o-sua 15,59) . Inaramaicd (lim-

ba vorbit[ in Jara Sfrn-td in timpul lui Iisus) nu-mele de Beit Jala inseam-n6,,covor de iarbI". Agadaqavem aici o comunitate con-tinud de cregtini de 2000 deani, chiar dac6. din pricinaistoriei frdmdntate a locu-lui, mul,ti au fost nevoili sdemigreze pdnd in... Chi-le si Argentinal Leagdn al

spiritualitatii, monahis-mul a plecat din ValeaNilului gi din Pales-tina, apoi s-a extinscltre Siria, Meso-potamia, Cappa-docia, apoi cltreEuropa. A mar-cat gi influenlatB iser ica

in primele secole dupd Hris-tos gi multi au fbcut efor-tul de a lrdi dupn invS![turi-le Lui. In anul 305, cllug[-ri din Anatolia (Asia MicI)au sosit aici gi au infiinlat omdnistire cu c6teva peqterigi case; aici a venit, pe ur-mele Mdntuitorului, gi Sfrn-tul Nicolae. care a strllucitprin viala cdlugdreascS, 16-mdndnd in aceasti mdndsti-re timp de 4 ani, intre 312

9i 315. Mar Nicola (aqacum este numit aici) s-a

nevoit intr-o miclpegterd de pe coli

na de l6nsd Bethle-em, ast[zi

ordqelul Beit-Jala.inleleg ci cregtinii din Beit-Jala

pistreazi vie memoda trecerii 5f6n-tului t{icolae prin localitatea lor.

O, este mult mai multdecdt atdt! Locuitorii il in-dr[gesc atdt de mult pe MarNicola incdt acesta a devenitpatronul cregtinilor din orag,sffintul protector al localit[-1ii. Aproape fiecare familiecregtinl din Beit-Jala are unNicola in famile! De sdrbl-toarea Sffintului (19 decem-brie, pe rit vechi) popula-lia sdrbdtoregte, cu mic, cumare, in fata Bisericii Or-todoxe Sfhntul Nicolael Dealtfel, in Postul Crdciunuluiavem aici trei zlle consecu-tive de sdrbdtoare: incepemde Sffinta Varvara (17 de-cembrie), vine apoi Sfbn-tul Sava cel Sfinlit (18 de-cembrie), iar punctul culmi-nant este ziua Sfhntului Ni-colae. in l9 decembrie. SIr-bdtoarea incepe la ora 7.30cu SfAnta Liturghie oficia-

www.lumea(redintei.com

td de Patriarhul Ierusalimu-lui in Biserica Sffintul Ni-colae, urmeazl procesiuneacdtre Peqtera in care a viefu-it sfbntul, lumea merg6nd culumdndri aprinse pe strdzi,apoi parada de strad6, fanfa-ra, iar dupi-amiazd se mer-ge la Clubul Ortodox, pen-tru concertul dat de coruri-le locale. $i cum aproapein fiecare familie existl celputin o persoand care poar-

Pestera SfAntului

td numele sfhntului, binein-,teles ca pe seard familiile sereunesc qi sdrbdtoresc, im-pdrfind daruri nu numai sdr-bltorililor, ci gi tuturor copi-ilor.

Presupun ci 5i Sfintul Nicolaele raspunde pe misura iubirii, a ae-dinlei lor i4 e1...

Da! Ii ajutd 9i dupd tre-cerea sa la Domnul pe ceicare au nevoie; locuitorii leexplicd pelerinilor multe mi-

68 februarie 2012 / LUMEA CREDINTEILUMI:A ( REDINTEI / februarie 2012 69

Page 36: Lumea Credintei Feb2012

l r ' \f.

nuni noi in care sfdntul aoa-re deasupra bisericii gi apdrdlocui tor i i de rachete veni te(in 2001) din partea israelia-nd, sau vindecd bolnavi, saule apare in vis unor oameninecdjif i g.a.m.d. De altfel, intimpul celor doud rdzboaiemondia le, n ic i o bomba nua cdzut peste Beit-Jala. Suntlocalnici care spun cd l-auvdzut pe sfAnt cu bralele in-

70 feb .uar ie20 l2 / I ( t l \ ' l 1 . , \ ( R I l l ) lN l t i l

t inse deasupra localiteli i . fe-rind-o de bombele care auvizat aceastd tintd in urmadeclaraliei de independenfddin 1948.

lmpresionant! Voftqte-ne pu-lin despre Biserica Sfintului Nico-lae, te rog!

Biserica este construi-td deasupra pegterii unde s-anevoit gi rugat Sfdntul Ni-colae inainte de a partici-

pa la primul Sinod de la Ni-ceea, pe care l-a convocatSfAntul Impdrat Constan-tin cel Mare. Biserica actu-ald a fost ridicatd duod ulti-mul cutremur ( 1927), pe ru-inele altei biserici, dedicateSfAntului Gheorghe (se poa-te vedea altarul acelei bise-r ic i la un n ivel mai jos) . inmica pegterd a SfAntului Ni-colae se poate observa unminunat mozaic care datea-zd din secolele 5-6; frag-mente de pardoseli de mo-zaic s-at gdsit gi pe strddu-{a laterald din spatele bise-ricii, ceea ce arate cd, in-tr-adevdr, a mai fost o bise-ricd inainte. O minune esteicoana Sfdntului Nicolae,care in anul 201 | a izvordtmir la intervale de cAtevaluni. Locuitori i vin cu evla-vie sd se inchine la aceastlicoand gi la apa adusd de laBari (cu atestat cd este de lamormdntul sfdntului).

$i noi, romanii, il iu-bim mult pe SJdntul Nico-lae, avem in lard peste I 000de biserici inchinale lui, iaraproximativ 800.000 de ro-mdni ii poartd numele! ASaincdt vd a$tept cu mare dragsd vd conduc la acest sJdntldcaS, situat .foarte aproapede Biserica Nasterii Dom-nului din Bethleem!

A consemnatMar ia CHIRCULESCU

Mir iam Tur ism

Jn ziua de 19 decembrie 201I a fost inau-I gurat festiv noul sediu al Librariei Bizan-

Itine din Bucuregti, pe Str. Bibescu Vodanr. 20, sector 4 (la poalele Dealului Patriar-hiei, lAngd Facultatea de Teologie Ortodoxl).Spafiul este unul neconvenfional, fiind cre-alia arhitectei Liliana Chiaburu qi a familieipdrintelui Constantin Coman. Aici publiculpoate intAlni, puse laolaltd, operele SfinlilorPdrin{i, literaturd teologici pentru toate gus-turile gi pregdtirile, beletristicd, istorie, filo-

w w l u m e a c r e d i n t e i . ( o m

sofie, precum gi icoane, obiecte de cult, ope-re de artd cregtind. Cei care trec pragul aces-tui spafiu multifuncfional pot poposi cu cI(i-le lor de suflet in ambianla unui ceai. La inau-gurare au vorbit, cu inspirafia care-i caracte-rizeaz6, d-nii Andrei Plegu, Sorin Dumitres-cu gi plrintele Constantin Coman. Numd-rul gi calitatea celor prezen[i la eveniment seconstituie in cea mai bun6 recomandare Den-tru frecventarea acestui inedit spatiu de-cul-turI 9i dialog duhovnicesc. (R. B.i

t - t - i \ ' i t lA ( R I : l ) lN I I l l / febrqar ie 20 l2 7 t

Page 37: Lumea Credintei Feb2012

iruonumnn DE coMPoRTAMENT cRE$TrN

Mantoforul(purtdtor de mantie)

in tradilia Bisericii noastre, cAndrasoforul dddea dovadd de indelun-gd-rdbdare, de ascultare, de rdvnd ina lucra poruncile lui Dumnezeu, do-rind sd rdmAnd toatd viata lui in md-ndstire, duhovnicul sau stareful lui ilrecomanda pentru a primi tundereain schima mare.

Deoarece pdrinlii trditori in m6-ndstiri (iar nu Sfinlii Pdrinli) au con-statat cd unii creqtini doreau sd intrein mdndstire, dar nu puteau sau nuaveau o atdt de mare rdvnd gi dragos-te ca sd implineascb nevoin{ele foar-te aspre ale vie{ii schimniceqti. auimpdr{it rdnduiala tunderii in doud.

Monahul va primi mai intdi schi-ma cea micd cu aceleasi trei voturimonahale. dar cu o pravila gi cu orAnduiald de viefuire mai ugoard. Ul-terior. arf,tdnd o rAvna mai mare gidorind sd inmul{eascd rugdciunea gisd-gi indspreascb nevoin,tele, monahulimbrdcat in schima mic[ putea imbrd-ca schima cea mare qi desdvdrgitd.

Astfel au apdrut monahii numilimantof,ori. Mantoforul mai este nu-mit gi stavrofor sau purtdtor de cru-ce. Astdzi s-a aiuns insd in situatia caschimonahii, cire depun toate frgd-duinfele monahicegti desdyArgit, s[fie foarte pulini la numdr. In SfdntulMunte Athos este obiceiul ca tunde-rea sd se facb direct in schima mare,fbrd starea intermediard a mantofo-rului.

Dupi ce rasoforul cere starefului

februarie 2012 / I-LTMEA CRtiDlNl'Fll

mdndstirii sd fie tuns in schimd, con-siliul duhovnicesc analizea zd cer ereagi. dupa caz. aprobd sau respinge so-licitarea. Se cere apoi binecuvAnta-rea ierarhului locului gi, dup[ primi-rea ei, se sdvArgegte rdnduiala tunde-rii in cadrul slujbei uneia dintre ma-rile privegheri, de cele mai multe oriin oost.

Cel ce se tunde in schima mona-hald are ca indrumdtori in noua luiviafd: stare{ul, duhovnicul gi nagul decdlugdrie. Sunt gi situatii cdnd o per-soand poate intruni dou[ sau chiartoate cele trei responsabilite|.

Stareful este cel ce ii rAnduieg-te asculterile 9i ii urmdregte compor-tamentul intervenind ori de cdte orieste nevoie. Monahul rAvnitor dupddesdvArgire i se supune starefului calui Hristos avdnd incredintarea c[astfel primegte mdntuirea. Implinireaacestei ascultiri are o singur[ limi-tf,: tot ceea ce incalcd poruncile luiDumnezeu.

Duhovnicul este cel care primeg-te spovedania gi, in func{ie de rdvna,de ascultarea pe care o are monahul,ii rdnduiegte un canon de rug5ciuni,metanii, priveghere gi post, dupd pu-terea fiec[ruia.

Nagul de cdluglrie il sprijinl inrdzboiul gdndurilor, povi,tuindu-l girug6ndu-se pentru ,,finul" sdu du-hovnicesc in toatd vremea.

(Va urma)

Protos.Valentin MITU,stare!ul Me ndsti ri i Turnu, T6rg5orul Vechi,

si Exarh de zona

27<,:

dc chipr . r r i

%dp,Pateric Egtptean,Ed. Sophia, Bucu-regti, 2011, 584 pagini(edifie crrtonati, ladou[ culori).Edilia de fa[d a Pateri-cului conline textul tra-dus de Cuviosul Pafnu-tie Dascilul qi tipirit in1828, imbindnd expe-1828, imbil6zd, lmDlnano expe-rienla milenarl a Bi-

buna mrreas-serrcu cu buna mrreas-md a unui grai romdnesc fbr[ pereche. El afost diortosit gi completat cu grijd dupl ori-ginalul grecesc, folosind cele mai exigenteedilii, qi imbogdtit cu scurte introduceri dinviala Cuviogilor P6rinfi, cu icoane ale mul-tora dintre acegtia, cu adnot6ri ce inlesnescinlelegerea zicerilor gi cu un scurt cuvAnt deincheiere despre istoria Patericului, carteacare de un mileniu 9i jumitate di mlrturiesfrntd despre hiinicia gi frumuselea nevo-in{elor inchinate lui Dumnezeu.

Rlzvan Bucuroiu,2/de chipuri ale mdrtu-risl'rii, Casa Editori-alI Ponte, Bucuregti,2011, 186 pagini.Cartea semnatd de Rdz-van Bucuroiu, astdzi unmaestru al interviului qial talk-show-ului, cu-prinde o seleclie de 23de interviuri realizate,

intre 1990 gi 2010, cu personalitdli marcan-te ale laicatului ortodox din Romdnia. Prin-tre cei intervievali (unii chiarinLumea Cre-dinlei) se numdrS (pistrez ordinea alfabeti-cd, pentru care a optat gi autorul): Ioan Ale-xandru, Teodor Baconschi, Radu Carp, Tu-dor Gheorghe, Mihail Neamfu, Costion Ni-colescu, Alexandru Paleologu, Theodor Pa-leologu, Adrian Papahagi, Alexandru Pes-amosca. Lidia Stlniloae. Cristian Tab[r[.BogdanTdtaru -Cazaban.

www lumeacredintei.com

Oare chiar m-am tn-tors de laAthos?.Ed,Humanitas, Bucu-reqt i ,2011,112 pa-gini.,,Nu am fost gi nu sunt

un om inchinat la icoa-ne), spune despre sine li-teratul Dan C. Mihdles-cu,,,omul care aduce car-tea". Athosul i-a prilejuitins[ o experienp esenti-ald" iar cartea-mdrtwie pe care a scns-o a mar-cat sfhrgitul anului editorial 2011. ,,Nu este atlito carte despre Athos, cdt o carte despre Dan C.Mihdilescu, despre rdsfrdngerea (sau frdngerea?sau infdngerea?) lui de sine in oglindaAthosu-lui [...] cu o sinceritate total6, fhri menajamen-tr,, frri cosmetiziri [. . .]. Situarea sa pare sd fiawt ceva din lupta lui Iacob atingerul(Face-rea 32, 24-30). . ." , scrie Costion Nicolescu.

Anghel-Nlcolae Pi-unescu, Flacdra dinaddnc, Ed. ScrisulRom$nesc, Cralova,2011,273 pagini.Cu un cuvdnt inainte depr. prof. univ. dr. VasileR5duci, volumul (caree unul de debut editori-al) adund intre coperte-le sale esen{ialul activi-tlfii publicistice a auto-rului (preot gi profesor la rdndul sdu) in pu-blicaJii precum Timpul, Polemika, CqieteleColumna g. a.: sunt, in total, 50 de texte, cuintindere gi tematicl variate, in care cultu-ra gi civilizafia zilelor noastre, cu provocdri-le lor adeseori insidioase, sunt citite dintr-ocoerentd 9i destresatl perspectivd cregtin-or-todox6. Autorul e un receptor fin al culturiigi un moralist superior, erudit fbrd emfazi gididactic atift cdt se cuvine unui om cu rds-punderi pastorale.

wwulumea(redintei.(om I - tJMLA CREDIN- l ' t l l / februar ie20 l2 73

Page 38: Lumea Credintei Feb2012

ISIOR'OA REc;U,,,HAT,

C6nd, la pulin timp dupd re-volu[ie, s-a inceput construclia bi-sericii din cartier, toat; lumea eraentuziasmatd. Mull i au venit sd lu-creze voluntar pe Santier, allii s-auagitat pentru sponsorizdri. Fiecareavea bucuria de a o vedea cum seinalla in fiecare zi. Cdnd s-a ajunsla partea de sus a turnurilor, pd-rintele ;i-a dorit un clopot mare.Zis gi facut. A fost turnat la la;i gitransportat apoi cu un camion.

in fiecare duminicd, clopo-tul era tras indelung pentru a ves-ti inceputul Sfintei Liturghii. intr-ozi ins5, un vecin, pornit pe scan-dal, a venit la bisericd ;i, pe unton ridicat, l-a ameninlat pe pre-ot 9i pe consilieri ci, dacd mai trag

clopotul duminica dimineala, voravea probleme cu totii, pentru ceva depune plAngere la Agen{iapentru Proteclia Mediului: ,,Suntun om in vdrstd! Sunt la pensie!Vreau sd md odihnesc duminica!Nu vreau si il mai audl O sd facplAngere, o si va dau qi in judeca-td! E dreptul meu!'l

Zadarnic a incercat oirinte-le sd il lini;teasc5, si il convingis6 se ,,odihneasci" in biserici, laslujb5,5i sd iubeascd sunetul clo-potului, care i;i fdcea doar dato-ria de a-i aduce aminte de Dum-nezeu. Tocmai asta era problema.Clopotul trezette ;i con;tiinla, nunumai trupul. Omul nu mai avealiniqte nu din motive,,acustice'l ci

pentru ci, in adAncul congtiinleisale, ;tia ci duminica ar fi trebu-it sa fie la biserici. $i clopotul erasingurul care indriznea si-i spu-nd asta.

Au urmat, desigur, o serie dereclamalii la diverse autorit5li, darla proces nu s-a mai ajuns. Dum-nezeu l-a chemat la Sine pe,,pe-tent'l Familia lui s-a pregdtit pen-tru inmormAntare cu toati rAn-duiala. Dumnezeu insi nu Selasi batjocorit. in ziua cdnd a mu-rit bietul om, limba clopotului s-adesprins din chinga cu care eraprinsd 5i a cdzut. Reparalia a duratfix trei zile. A fost singura inmor-mdntare din parohie firi clopot...

S.A.-V.

T\e parcd nu le-ar ajunge mizeria in careI f traiesc. aproape thrd speranld. dupd ce

J-/ au muncit o viatd in conditii pe carenLr le-ar mai accepta nimeni astizi, iaidr la cesupliciu sufletesc qi moral sunt supuqi bdtrA-nii noqtri. Sub titlul "Bitrini qi nelini;tili",un post de televiziune, cunoscut pentru emi-siunile sale deplasate, foloseqte ca protago-nigti persoane de vdrsta a treia pentru a scoa-te o produc{ie neroadd, care numai divertis-ment nu se poate numi. Dar, ca sd descura-jeze o eventuald incercare de pro-test fafi de modul cum inlelegsd cdqtige bani din orice, auaurt grijd sd ne avertize-ze cd emisiuneain cauzd eun fel de sosie a uneia cese dezldnluie cu succes inBelgia. in UE adicd. Aqa-dar - ciocu'mic! N-am gti-ut cd emisiunea cu oricinapAn[ mai ieri, cdnd-am au-zrt pe clneva intrebiind: "Ur-mdreqti emisiunea Bdtrdni qineliniSti{i?. E cam..." (9i, din curi-ozitate, am deschis televizorul sd vdd desprece este vorba). Am inteles cd aici colc[ie cevafoarte urdt, inadmisibil de crud o nou[ for-md de injosire a pdrinlilor gi a bunicilor nog-tri, dusd pdnl la grotesc. Am vdzut multe te-le-abera{ii, dar aceasta nu numai cd sfideazdbunul sim! al oricdrui cetdlean care contribuiela functionarea acestor mijloace de informa-re in masd. dar grosoldnia gi neruqinarea cucare se manipuleazd opinia publicd nu poatefi calificatd decdt antisocialS. Persoane aflatela vArsta cdrunte.telor sunt puse in situa{ii pe-nibile gi uneori scabroase, nefireqti atAt pen-tru locul unde se manifest[, cAt qi penflu pres-tanta qi vdrsta lor. Dar ca sfidarea sb fie cdtmai mare. acegti realizatori de pseudo-teatrun punpe protagonigti "fa1d in lali cu reacliu-nea". Intotdeauna, in locurile unde evolueazdacegtia, se afld qi tineri care, luali prin surprin-

www.lumeacredintei.com

dere de ceea ce nu-gi imaginau cd vorvedea vreodatd, sunt contrariafi, scan-

dalizalj, scArbili etc. Ce sd in,teleagdei? Cd bdtrAnii nogtri care meritd sdfie tratali cu toati cinstea gi consi-dera{ia, sunt uquratici, liberlini saudestrdbdlali? Cd, de fapt, ceea cele lipseqte lor nu sunt pensiile de-cente, atenfia, dragostea qi preluirea

celor din jur, ci... libertatea, sau maidegrabd liberlinajul deqdnfat pe care il

promoveaz[ la greu posturile de televizi-une? Nu, nu sunt aga bdtr6nii noqtri! Ei sunt

cei care ne-au crescut in spiritul muncii gi alcredin{ei in Dumnezeu, cei care, l[sdndu-sepe sine, au frcut eforturi uriaqe ca sd ne asi-gure noud cele necesare traiului qi sd ne ofe-re o educa{ie bund. Ei sunt cei care au muncitgi au liurit lara asta, ca sd le fie bine gi neis-prdvililor care acum ii batjocoresc lbrd mild.Toatd mascarada asta evidentiazl ura $i dis-preful pe care o au acegti indivizi fbrd scru-pule fa{d de bdtrAni gi, prin ei,falh de valorilenoastre morale, cregtin-ortodoxe.

De ce, dragii nogtri pdrinfi gi bunici, vd ex-puneli astfel 9i permiteli sd fie cdlcate in pi-cioare valorile noastre morale gi spirituale,pe care fralii qi pdrinlii vogtri le-au apdrat cupreful viefii? Meritd sd vd pierde.ti demnitateapentru un blid de linte?!

Tudora LUCA

LUMEA CREDIN-I'EI / februarie 2012 75

FUGA lft EGlFf,p urmele Sfifit€] Faml,a,,, 14-2afeb ('14 zile, 1 2OO euro,croaziera inclusa)ISRAEL pt r€niorl (d nu numall, 1-7 martie (6 zile,499 euro)snl LANKA (Muntele lul ml sl ll{DlA (3f Ap

al,12-17 maftie, (5 zile, 4OO euro + bilet avion)€ Inlrm d pagnnlsm ln Acla: SRI LAI{KA(Muntel€ lul Adam, d INDIA (5f ApTomal,'t2-24martie, ('12 zile,

'1250 euro + bilet avion)

on; include 3 zboruri peste Himalaia, safari in junglanepaleza)ISRAEL Vend sa luatl Lumlna! Procesiunile dinSaptamana Patimilor 9-1 5 aprilie (6 zile, 83O euro)TURC|A prlmelor veacurl c lnc,23 aprilie - 2mai (10 zile, 49O euro, autocar)IrAUA d FRA'{TA prlmelor veacutl ne(moastele a i O sfinti apostoli), '15 - 29 mai (14 zile,8OO euro+ optional bilet avion);FINLANDA Sl RUSIA" Noptlle Albe ale O a<,-elzHelsinki, NoulValaam, Llntula, Sol Vala-am,St rsburg,5iunie(11 z i le,95oeuro+bi letavion Helsinki)

14 iuni (15 zile, 750 euro + optional bilet avion)RUSIA MARE, program <omplct 20 zl,c,5-25 iu-nie (1.OOO euro)

ALASKA, fa 5f Gherman din Alaska, 1-1 2 august(10 z i le, in lucru)

. 5a rlfc lunll augurt aft Tara slantzz de ,a

lul: ISRAEL lO NlA,slilAl, 17-28 august (12zile, 87 5 euro+ bilet avion)

- GR;ECaA, 7,nJut. 7 Sfrnt, 30 aug - I 2 sept (1 4 zile,program 590 euro +ferry)

- Asla na, Asla p.E n zlNOlA, SRI LAilKA,I{EPAL Sl TIBET (program complet sau pe modu-le), 'l -20 oct, de la 35OO euro

. R U S f A - P o t l r u l i l , 2 8 o c t - 4 n o v ( 8 2 i 1 e , 4 9 9euro, autocar / optional avion)

. Pe urmelc Mrntultorulul ln ISRAEL, IORDAI{IA,Sll{Af rl EGlFt, T-23 nov (16 zile, 1 150 euro + biletavion)

toate programele propuse, detaliat.Pt grupuri: programe si pretud negodate,

gratuitati pt organizatori.

Page 39: Lumea Credintei Feb2012

Mihaela Motorga (Craiova): Ne-a bucuratlunga dvs. scrisoare gi vd mullumim pentruaprecieri qi pentru urdrile de bile (la ce vre-muri vin, avem mare nevoie!). Evlaviei dvs.pentru dumnezeiescul Arsenie Boca sper,,ia- i raspundem cdt mai curand cu un volum(acum in pregdtire) ce reuneqte textele pu-blicate despre vialagi lucrarea sa in pa-ginrle Lumii Credin-lei (din 2003 incoa-ce). Dumnezeu sa vdlumineze gi sd vd in-tdreascd in toate.Roxana Andreescu(Cluj-Napoca): Poe-ziile lui Radu nu-srele, dar e nevoiede un ton mai pro-priu; una (,,Rdsari,ah, suflete pribeag!")e cam eminesciand,iar alta (,,Demiurg")sund ca lirica pagop-tistd (Dimitrie Bolin-tineanu, Grigore Ale-xandrescu etc.). Nu ne indoim cd igi va gdsipropria voce, pentru cd foloseqte limba cusiguranfd gi cu un simt estetic rare in gene-ra{ia lui. Le pdstr[m in portofoliu gi ne-ambucura sd {inem leg[tura.Ana Pop Sirbu (Timigoara): D-l Dan Ciachirnu face parle din Redac{ia revistei ̂noastre qinu ne este nici mdcar colaborator. l l preluiminsd la fel de mult ca gi dvs. qi vom face inaga fel incAt plicul trimis pe adresa noastrdsd-i parvind c6t de curAnd.Maria-Cristina Andrioaei (Cotnari): GAndu-rile frumoase sunt binevenite chiar gi cu in-tdrziere. E emolionantd pledoaria dvs. pen-

tru importanfa duhovnicului in viata creqti-nA, intdritd de ,,Rugdciunea pentru pdrinte-le duhovnic" (pe care, intr-un context potri-vit, o vom publica gi noi in tevist6, in cursulacestui an). O sd-i comunicdm dolean{a dvs.colegului S ilviu-Andrei Vldddreanu.Rodica Fechete (Za15u): Am primit ,,Acatis-tul" dvs., dar locul lui e, desigur, la biseri-cd. Dumnezeu sd vd ocroteascd familia qi sdvd, facd parte de toatd bucuria, c[ci rAvna sevede cd nu vd lipsegte.Octavian Caldare (Brescia-ltalia): Scrietifoarte frumos gi loarte simlit. incdrt ati fost

luat in disculie qipentru concursul peluna anterioard. E re-confortant si fim atAtde departe, dar sd nesimlim atAt de aproa-pe. Sd ne dea Dum-nezeu un an bun latolr.Georgeta Bocga(CAmpeni-Alba): Sav[ aud6 Dumnezeugi sd nu ne lase s[ c[-dem in deznddejde,oricAt ar fi vremuri-le de grele gi puteri-le noastre de nedesd-vdrqite. Vd impdrtd-qim temerile in legd-

turd cu Rogia Montand, dar nu prea e o pro-blemd de dezbdtut oe lars in revista noastrd.blemd de dezbdtut pe larg in revista noastrd.O vom atinge, totuqi, la un moment dat, at6,-ta cat ni se cade.Maria Logofitu (Fircagele-Olt): fie s[ !i-nem aproape gi de acum inainte! In ce pri-veqte revista Rosl (o publicafie cregtind carechiar meritd cu prisosinld cititS, mai ales ininldligarea grafic[ de dupb numdrul 100), elesne s-o solicitafi chiar Redacliei respecti-ve (Claudiu Tdrziu, OP 23 CP 27, sector 6,Bucuregti).Pfr. Alexandru Dan Nan (Chur. St. Gal-len, Elvelia): Felicitdri le dvs. ne-au mers

la inimd. Vd dorim la rAndul nostru toatdbucuria gi tot sporul (dvs. gi intregli DieOrthodoxe Pfarrei < St. Parascheva>). Ydmulfumim qi pen-tru buletinul tri-mis (cu cdtd pl6ce-re am recrtrt versu-rlle Zoricdi Lalcu- bine echivalate giin nemtegte!).loan Pascaru (Plo-ie;ti): Vd mullu-mim pentru urdri gipentru fotografii-le trimise (pe una ogi reproducem a16-turat). E mare lu-cru cd ati cerce-tat in grup Prislo-Pul (cu pdrinteleConstantin Joiga gicu all i enoriagi aiBisericii ,,Sf. Va-sile"). Subscriemcuvrntelor dvs.:',Pdrintele Arsenie

wwwJumeacredintei.com

Boca este in inimile credinciopilor romAni<SfAntul Ardealului> 9i sperdm sd trdimluminoasele z i le in care Siantu l Sinod va

consfinfi aceastd sta-re de fapt".Teodor Tinase (Ale-xandria - scrisoareaa intrat, cu mici ajus-tlri), Elena Dinu-Ga-vrili (C5lIraqi), Mi-haela Motorga (Cra-iova - admirabil stilepistolar!), Radu An-dreescu (Cluj-Napo-ca), Camelia Teodo-ra Grosu (Arad), Oc-tavian Caldare (Bres-cia-Italia), Maria-Cris-tina Andrioaei (Cot-nari), SandalS Toma(prin e-mail - mairlmdne de vizut...):Ali fost foarte aproa-pe de premiul pe lunaianuarie 2012. Yd maia$teptam.

www.lumeacredintei.com LLTMITA CRI'lDINf I:.1 Ifebruarie2O12 77