Lumea Credintei Feb2013

TRICOTORUT

ANDREI PLE$U

I

Popasuri duhovnicegti: Turnu Rogu. Un popasduhovnicesc intr-un loc cu adevdrat sfdnt i{ilasd o impresie putemic[ chiar gi atuncicAnd se intdmpl[ s[ fii mai pu{in inspirat... 8

File de jurnal: larna in dulcele tirg al le$lor.La lagi, in oragul Cuvioasei, viata cregtindcunoaqte cele mai felwite intruchipdri,iar ochiul atent cite$te ca intr-o cartedeschis[... 12

Uetre de nevointi: Vladimiregi - bastionulfecioarelor. Obgtea de m[icufe qi suroride la Vladimireqti iqi trlieqte consistenfala riscrucea dintre mogtenirea jertfelnicda trecutului gi rdvna m6rturisitoare aprezentului 19

Reportaj: Ministirea Mircug - o zi cuAlexandra.O feti16 crescutd pe lAngdmdnlstire aratd, prin farmecul ei irEzistibil,umanitatea profundl gi vocalia educativd aduhului cregtinesc 24

Ortodoxia la zi: Noi sfinti in olendar -canonizidle anului 2012. Dupd ce peste an amlinut rdbojul canonizlrilor din Romdnia ofiodoxd,e cu folos sd aruncdm o privire gi prin curlile desfin,tenie ale fralilor ortodocAi din lumea largd 34

Fotorepoftaj: Triada Bobotezei 2013 - Rom6nia,lordania, lsrael. Marele pramic al Bobotezei trditcu evlavie acasd la noi gi acasd la el, in plindtateaunor semnificalii care depaEesc meridianele gicalendarele lumii acesteia 38

Reportaj: Glitorin Rusia, la risfiuceaistodei M. Periplul colaboratorului nostru prinRusia gi China, presdrat cu cele mai pitoregtiavenhrri gi experien{e, se opre$te aici, darcontinudintr-o carte... 48

Minunile aedinfei: lcoana s6ngerindi a MaiciiDomnului din Ldg. Maica Donilului sdvArgegteneincetat minuni, prin icoane vechi sau noi,acolo unde este invocatd cu toatd increderea Eicucemicia... 52

tt,

sH-*el

tnderCaeuU U U Ucaeu

trQ IUIHAIT NEA'UT[' ITTRTABAr1" ANDREI ptn$u m*spurumr<$tirn vort)il din Pateric. desprc calugarii care, la

intrebarea: ,,Ce taccti toaffi ziuala rnfrndstire'/",rdspLrncl: ,,Ci6dem, ne ridiciurr, dit-t noli c6dem,

din nor-r ne ridicfim...". Acest tenace efort cleverticalizare mi se par€ esenfial">> (Andrei Plequ)

Interuiu ar Andrei Plesu: intre aedintigi ra$une - o carte a dialogurilor esengiale.Ca anunl a rurei cirfi plind de invd.timinte,fiagmentul de dialog cu omul de cultur[AndreiPlequ ne inviti la o adincire creqtini a erosuluihansfigurator 58

Din olendarul luniifebruade: Sfinta CuvioasiManefa Skopiceva Marile resurse de sfinfenieale secolului 20, rdscumplrind rdtdcirile siprigonirile vremii, s-au intruchipat plenar gi indelicate{ea sufletului feminin... 62

Praznicele 0rtodoxiei: intimpinarea Domnului$ c6$egile. Cel mai de seamd praznic al'lunii februarie este Drezentat in istoria luipilduitoare qi in actualitatea lui eternd... il

inmormintare vs indnerare. De ce nu ne ardemmorfiilCazul Sergiu Nicolaescu prilejuiegtesufletului ortodox o meditalie mai addncdasupra temeiurilor qi rdnduielilor mogteniteprin tradilie 9i pdzite prin Bisericd 66

Concur. Mirturisire despre ajutoarele de Sus.BinecuvAntdrile de sus nu au parc[ expresiemai fiumoasd gi mai purd decdt darul de pruncigi paza tainicd a acestora...

Aduse cu pogta. Gtitorii au cuv6ntul. Textetrimise Redacliei de cei mai lldeli dintre cititori

re!

e

7l

76

W WW. m l f . m .com

I

A Cumpirind aceste cirfi, sprijinifi proiectul Nera! Y

Prof. Univ. Dn Pavel Chirili

PREVENINEA BOLITORPRIN STITUL DE VIATA

,

boli evitabile

Tot mai mulfi oameni ne scriu despre lupta lor cucea mai perfidd gi agresivl boald a vremurilor din urm6:cancerul! Cei care ne scriu, evident, sunt cei care aucdgtigat sau sunt pe cale sd cdgtige b[tdlia cu aceastdcumplitl maladie. Atdt de cumplitd incAt unii crediteazdcancerul chiar cu... inteligenf[. Maleficd, de bunl sea-md, dar inteligenfd. Inteligenla rdului care se incuibea-zd in celulele prea hamice, 9i care incep sd se inmul-feascd in negtire. $i o fac, dar in contul organelor vita-le - de multe ori. Organe care au fost expuse unei agre-siuni din partea "posesorului" - adicd din partea omu-lui - prin diferite practici alimentare, sau vicii, sau ne-putinle, sau constrdngeri profesionale. Sau organe careau pur qi simplu o sldbiciune, mo$tenit6 genetic.

Oricare ar fi cauza, efecful este acelaqi: devastatorasupra psihicului uman, distrlgdndu-l de multe ori dela orizontul mdntuirii. Din aceastd cauzd - aceea a po-sibilei pierderi duble: suflet gi trup - ne gdndim sI des-chidem o linie de comunicare (prin intermediul revis-tei noastre) prin care cei cei care au traversat experien-fa asta sd o poatd impirtigi gi altora. Deja avem cdte-va mirturii, pe cdt de emolionante, pe atAt de eficien-te ca sfaturi gi abordare "tacticd"; iar num[ru] lor creg-te luni de lund.

VI rugdm, agadar, sd ne impbrtdgili experien{elevoastre (cele care se pot spune), pentru a putea inlelegemai bine mecanismele apdrdrii qi luptei contra canceru-lui. Solidaritatea gi ajutorul se manifesti gi aga, vorbin-du-i altuia despre "vdmile" prin care ai trecut gi tu. Tre-buie demascatd puterea aceasta teribild care se ascundein frica gi suferinla produse de cancer. Trebuie dat in vi-leag rdul, trebuie numit, gi atunci lupta cu el e mai cla-r5, mai eficientS! Mai duhovniceascd!

LU\ltrA CIIIID|N'l EI / februarie 2013 5

ESTI iNSARCINATA?AI NEVOIE DE UN SPRI I IN?

Asocia{ia PRO-VITA sprijini femeile care se confrunti cu o sarcini nedoriti, oferind consiliere gratuite.Tot ce trebuie sd faci este si te programezi la nr. de tel. 0744 982 925 sau la [email protected]

3S9 i **o.ovitabucuresti.ror r r n I8uruRtsr I

MAI PU'II{ U]IAt

| :', r. ;'al i:: i t,l 1 i )i it \.: i,., \ 7 .. t-t: tt, : :, i,lj?,j

2',r :;,liiiririi4"r;,()il lai,l1,,] i-ititi ii; rilj

, i i i r : r ' i i i ; i i r r ! ! i , l l ; ! l l l i l , . i i ) ' :n| t i t i r14.t)

: r , , i r r , : i l , f ( , , l r r ' r i l i l i i l i i i i : ! i i i l i t

f,fi,rsg[g"tei

| ' i \ l L / f e b r u a r i e 2 0 1 3 7

Am fnhilat o oferta last minute pentru revelionul de anul acesta, la Avrig.Acolo m-am gandi t c i e pot r iv i t sd s tau cu fami l ia , in l in is tea parculu ibaroc de 5 ha {unicat in Europa) a l fostu lu i dorneniu Brukenthal , de l6ngi5 ib iu . Gazdele - actualu l pr imar neam! a l ,4vr igu lu i (Frek, in l imba sa; i -lor ) 5 i so l ia sa - au fdcut e for tur i ca nu cumva ceic6t iva tur ig t i sd ducdl ipsa de ceva" Totugi . " " ceva parcd ( imi ) l ipsea. Un drum la m6nast i re . . "

$irul neascultirilor (l)Mi-am amint i t cd la in-

trarea in Avrig un indicatorrutier te imbie cu destinalia,,Mdndstirea Tumu Roqu".Mai mult, iegind seara laplimbare prin Avrig, pe unger de crdpau pietrele, amauzit toacd gi clopot in pro-ximitate, care imbiau la sluj-ba de seard. M-am gdndit ciagezdmAntul este undeva inpreajmd, poate chiar la poa-lele Fdgdraqului. Aqa se facecd duminicd dimineald imilas lami l ia in Avr ig (pr imaneascultare, dar care s-a do-

8 f e b r u a r i e 2 0 l 3 / L l L ! i . \ r l { t l l l \ . r I i I

vedit inspiratb), ingfac apa-ratul foto plus reportofo-nul gi sar in magin6, cu g6n-dul la un drum lejer, de nu-mai cA{iva kilometri. Auto-mobilul. asa cum se vedein imagine. este foarte jos gigreu. nefi ind echipat de iar-nd chiar a$a cum se cuvlne(nu aveam lanturi); aqadar, adoua neascultare fa{d de n-gorile hibernale ale drumu-rilor Romdniei.

Urmez indicatorul, tesdin Avr ig spre Tdlmaciu.traversez Oltul de doudori, intreb pe cineva ca-

re-mi spune cd mai e pu{in.Il cred, fbrd sd verific harla.Merg zdravin, vreo 20 km(intre timp, liturghia avansa,presupuneam eu - cu toa-te gansele s-o ratez). ajungin Tdlmaciu gi cineva imimai spune sd lin firuI apei insus, pdnd la mAndstire. Dejain sat drumul era cu gheafS,lar ceea ce se prefigura spremunte era nu tocmai liniE-titor. Afard erau minus 11grade..

Am inceput sd urc peun drum forestier ingust,exact cAt sd incapd o singu-

rd maqini. Cu cAt inaintam,cu atat oanta devenea maiabruptd pe alocuri, iar ghea-Ia mal consistentd. La unmoment dat vad oe un micpromontoriu trei maqini par-cate. ,,Aici trebuie sd fie",imi zic,.qi incetinesc. Eroa-re fatald. cdci duod curbastrAnsd urrna un urcuq ab-rupt, cu ghea{d din belgug.Tol i ca i i putere a i magin i i(qi nu sunt pu(ini) au neche-zat. dar in zadar. Duod efor-turi inutile. iatd,-m6,orins in-tre gleauri, in mijloiul pus-tiet[{ii, pe un ger cumplit,blocdnd unicul drum c6tremdndstire. Liturghie ioc, re-pofiaj pierdut, familia caremd agtepta. dar cel maigrav drumul definitiv blo-cat! Abandonez magina cugdndul sd urc la mdn[sti-re, dup[ ajutoare. Abando-nez insd gi camera foto, sd

nu mai am altd greutate (ia-rdgi. o gravd eroare: nicio-datd nu-{i lagi camera, cdndpleci la treab[) 9i md punpe urcat. Aerul foarte recemi-a creat ceva dificultd1i,ins[ dupd o vreme am iegitla l iman. Adicd: am aiunsra poalere unul p la lou Inso-rit, cu un cer ireal de albas-tru (din vdgduna in care mdblocasem parci ajunsesemin rai), cu un aer primdvdra-tec, in care vibrau cAntdrilecSlugdregti! Uimit, fac ochiiroat5. Vdd intr-o laturd. oeo muchie de munte, o cru-ce insoritd, pichetAnd un pa-raclis. Ridic ochii de-a lun-gul .drumului (care se ld!i-se 91 pe care erau mal mul-te maqini!) 9i v[d scAnteindin soarele penultimei zile dedecembrie cupola noii bise-rici, in construc{ie. Dau sdfac poze... insd, surprizd!

Aparatul era jos, in magin6.$i afunci am ftcut ceea ceeram convins cd nu voi facein via{a mea: poze cu tele-fonul. Am scos Samsunsulcare se lauda in prospectiucei 5 megapixel i a i sa i . amdeclanqat butonul 9i a ieqitceea ce vedeli gi dvs. Pozeclare, limpezi intr-un cu-v6nt, onorabile.

DepSgind acest momentpsihologic dificil (o adevS-ratd palmd pentru un profe-sionist), cu respira{ia tlia-td de efort, intru in biseri-cu{a de lemn. O cdldurd pld-cut6. imbietoare. lume mul-td (fix cAt sd incap qi eu...),slujba care tocmai se termi-nase, colindele care anun{aumomentul final al orediciitoate m-au fbcut sd md des-tind. Am sdrit insd ca un arcla gandul cd c ineva ar maivrea sd urce cu maqina sau

t-U\4li,{ C IIEI)lN l-[: l / februarie 2O13 9

sd coboare din aceqti munli.$i, stupoare: uga se deschi-de qi patru tineri se inghesu-ie in bisericu{d. Pe unde orfi urcat? Asta urma sd afluintr-o jumdtate de ord...

Acelagi Bukow, aceeatitenacitate ortodoxdAici, sub vdrful Grohoti-

gului, via{a sihaEtrilor a fostneintreruptd. din vremuriimemoriale. Chiar dacd la1761 furia iconoclast[ a im-odrdtesei MaiaTereza a |.a-iut agezdmAntul una cu p5-mAntul, rugdciunea a tdqnitdin nou cu putere, ca din pd-mdnt. Bukow qi-a fbcut as-cultator treaba. dar gi calu-gdrii ortodocgi, la fel. S-aureintors pe locul pustiit, fb-cdnd din mun{ii inalti ai Fd-gdragului nu o cetate de apd-rare (contra adevdrului cre-dinlei venit din Rdsdrit, agacum ii vedeau imperialii),ci o rampd de lansare a ru-gdciunii cdtre Dumnezeu gicatre fralii lor de la miazl-zi. Aga se face cd istoria nupoate fi ascunsi sub preg,cu atat mai mult istoria uneijertfe ca aceasta: s-a desco-perit, din vechea biseric5,o cdramid5. pe care era in-scr ipf ionat anul 1601, dar g io scAndurd de steiar din aco-perig, datatd 1661. Dar nucifrele sunt imponante. ciduhul permanen{ei acestuiloc. El a fost reinnoit pe laI 850 de cdtre locuitori i sa-rului din vale. Acestia au ri-dicat o bisericuld care a fostprctatd de-abia in 1989. oevremea unei alte priqoane!Dumnezeu lucreazi oiin oa-meni credinciogi, iarln acestcaz pnn mitropolitul Ardea_

www.lumeacredintei.com

lului, Antonie Pldrnddeala.Acesta. in 1994 re inf i in tea-zd mdn[stirea. reounAndu-o in drepturile sale istorice.canonice gi duhovnicegti. Iarca stare! este numit inimo-sul pdrinte Petroniu Tdna-se, cel care qi azi se nevoieg-te acolo, in munte. Cu rdvndgi pricepere a ridicat chilii-le, o altd bisericd de lemn (incare se slujegte), a tras apdqi curent. Dar mai ales a in-ceput constructia noii bise-rici, impundtoare gi... nece-sard. Cdci deqi greu accesl-bil, agezdmdntul este foarlecdutat de credincioqi.

$irul neascultirilor (ll)Dupd tot acest recurs

la istorie, am revenit la ve-chea mea problema: prinsintre sleauri. blocdnd dru-mul. Nemaisuportdnd acestg6nd, md duc la celdlalt cd-lugdr al aqezdmdntului unt6ndr inimos. Ii soun neca-zul meu, iar el md ,,linigteq-te", invitandu-md 1a... masd,dupa slujba! ..Avem sdrma-lu{e bune, o ciorbicd, nig-te colivd...". ,,Pdrinte, mul-tumesc, dar nu de sarma-le-mi arde mie! Am blo-cat drumul, vreau si md in-torc la ai mei...". CdlusS-ruI. ag. o tinea pe-a lui: .,ta-sali asta, haide{i sd sta{i lamasd, cu noi!". Vdzdnd cdnu-i chip sd se inleleagd cuagitatul din fa{a lui, mona-hul cedeazd, nu inainte de amd intreba in dreprul caruist6lp am rdmas blocat. ,,Deunde sd qtiu?!", am repli-cat, dar dupd ce i-am dat re-perele, omul a rostit filozo-fic, ca pe o sentinld: ,,St61-pul 33...". Inainte sd cobor

www.lumeactedintei.com

la maqind (nici nu se temi-nase predica), sd fac rost deajutoare. pdrintele mi-a maispus: ,,Oricum, nu coboa-ri nimeni acum, toti staula mas6. Nu vre{i sd rdmd-ne{i?". N-am mai rdspunsnimic. m-am intors oe cdl-cdie qi am luat-o gr:abit lapicior in jos, pe drum. Numi-a priit nici bucdfica deslu jba. n ic i inv i ta l ia s ince-rd a pdrintelui, nici atmosfe-ra senind din jur. Eram doarobsedat de gAndul cd trebu-ie sd deblochez drumul spremdndstire, atAta tot.

Alung la magind gi, stu-poare: in spatele meu, incddoua magini. incuiate, I irdpasageri! Acum sd fi pututpleca, tot nu mai aveam peunde! $ i s tau. g i s tau. . . Sus,imi imaginam cum se termi-na slujba, cum oamenii semiruiesc, vorbesc in curleainsoritd, invdluili in mirosulde sarmale care deja se {b-cuse simfit. Eu jos, pe o valeingustd qi intunecatd, intr-unger de pomind, fdrd poze ok,fdrd reportaj, fbrd duminic5,fbrd familie. Halal situa{ie!De ce n-am stat la asculta-re, adicd pdnd la finalul sluj-bei. apoi la masd cu toti aceicregtini gi apoi la o convor-bire cu pdrintele stare! pe

care astfel l-am ratat?!Dupb vreo doud ore -

fbrd exagerare - v[d pnmamagini cobordnd de la mA-ndstire. Doi cregtini, mira{ide prezenla mea ,,intre": intrejos qi sus, intre foame, frig qienervare. intre l ipsa oricareisolulii gi nddejdea eliberdriidin stransoarea muntelui. in-cet-incet, peste vreo jumdtatede ord, s-a putut aduna masacriticd de brale vdnjoase. ne-cesare slobozirii mele, dar gia celor care acum coborau,formdnd o adevdratd coaddde maqini. Dupd ce m-au puspe direclia bun5, unul dintreei a exclamat hdtru: ,,Nene,asta e magind sd mergi cu eain parcare la mall, nu in vdrfde munte!".

Da, aga este. C6nd plecila drum nepregdtit, grdbit,superficial, Ibrd sd ai habarunde trebuie sa ajungi gi cetrebuie si faci acolo - asa seintampla. A existat totugi omdngdiere: neuitata imaginea mdndstirii ce a rdsdrit infa[a mea intr-un mod neag-teptat, solar, cald, firesc. Airumpt in ochiul meu o lma-gine de neuitat, pe care amsurprins-o boscorodind, cuun telefon mobil...

Rizvan BUCUROIU

1 0 februarie 201 3 / Lttl\1hA (.REtltNTtrlL t , r i \ ' 1hA CRI IDINTEI / februar ie20 l3 11

targ al, a l

Iefltort

in miez de iarnd, amajuns in doud r6ndur il a l ag i : i na in te g i dupasdrbdtori. Trenuriag lomerate, oameniin tor ; i de la lucru d inItalia, p I u g u ;o r u l, dinjumdtate in jumdtatede ceas (Plugarifaranici o vina/ cu brazdarde Nicolina/ care-omanAnca rugina...); i , la f iecare paletdridicatd de pe peron,capra (Aista-icapradin Buzau, din Focgani,Tecuci, Bdrlad etc.).O data ajuns la lagi,tot acest spectacols-a dovedit insi deun real folos: aveamsd devin mul t maiatent la ceea ce sepetrece in jurul meu,la pove;t i le de vialaa le oameni lor . . . Da,Romdnia cregtini,or icAt de mul t ne-ampreface cd nu obser-vdm, e altfel dec6tcea d in cdr l i le ; i rev is-tele de la pangar...


M6nistirea Sfintii Trei lerarhi restauratd,in olind iarni moldav5...

1{t

f*it-

q*t-

E{

Prima ziDimineafa. Dupd o

noapte de nesomn, merg di-rect la .Cuvioasa, la Cate-dral6. Racla nu este incddeschis[. P6nd la incepu-hrl slujbei mai e destuld vre-me. S-au adunat ins[ cdlivacregtini. care se roagd liniq-ti{i. Un pdrinte tdndr primeg-te pomelnice, un alful aran-jeazd candelele. De la gara.am venit cu Nichita, condu-cdtorul unei cete de colindd-tori din tren. Ca orice mol-dovean credincios, a tinutneap[rat sd dea un pomelnic(,,monetarul", fdcut rapidpe peron,^se prezenta mul-fumitor). Iqi aratd recuno$-tiinta sa fatd de mine incdo datd: ?l salvasem de la o

amendd, spre dimineafd,asumAndu-mi, cu jumdta-te de gurd, dupi ce s-a a$e-zat tiptil pe bancheta de di-naintea mea, comanda unuicolind zgomotos in vagon(,,Domnul cu barbd ne-a ru-gat. Vine din Italia!..."). Neimbrdliqdm in Catedrald cadoi vechi prieteni. Nichi-ta se grdbeqte - pleacd in-tr-o altA ,,delega!ie". La orc8 are tren. Colindul nu du-reazd mai mult de doud sdp-tdmdni. Ar fi picat sd piarddocazra...

DupI-amiazI, ajung cugreu la Alexandru, un bunprieten din cartierul Tataragi.Md intdmpind hdtru, moldo-vene$te. Pe dulapul din hol,aliniate, zeci de gutui. ,,Te

primesc, da' de mdncat nu-[i dau niica, in afar[ de gu-tui!". Dacd n-ar fi a\.ut su-rui la el, cdnd a venit la Eu-curegti, de Sf. Spiridon, ar fimurit de foame. Alexandrua Ibcut un masterat in Sta-tele Unite. ,,Calificarea debazd" e insd cea de... ..hra-magiu". Nu-i lipsegte, in ul-tima vreme, nici un marepraznic de sfdnt. Cdnd nurdspunde la telefon, nu-[i r5-mdne altceva de fEcut, decdtsd te uiti cu atenfie in calen-dar. Doar aga ii dai de urm6.De Sfdnta Tatiana, e la Cra-iova; de Sfdntul Ghelasie, laRdme{... Masa de hram, de-sigur, ca un cinstit pelerince este, nu o trece nicic6ndcu vederea. ,,Bun prilej de

Lt.rl l l I:;\ ( RLll)INTEI / februarie 2013 I 3

comuniune frd{easc6", dupdcum spune el. Doar la Bu-curegti, din neaten{ie , a ratal-agapat Aauztt, mai intdi, cdaceasta se line ,,sus, pe deal,la Sf. Dimitrie" - qi a aler-gat intr-un suflet la Palat.Nu era trecut insd oe nici olistd nici la parintele Ve-niamin (,,o masd mare..."),nici pe cea de la Sf. SpiridonVechi (..una oleaca mai mic-goard"...). ,,Pdrinte, md trecacum!". N-a fost insd chip.O maicd l-a trimis la Arhi-episcopie, apoi, din nou,la Sf. Spiridon, unde masa,,pentru popor", din pdcate,luase sf6rgit. De unde sd gtieel, venit tocmai de la Iagi,cum stau lucrurile cq hra-mur i le d in Capi ta l i? Inain-tea casei mele, a addstat in-delung, frrd s[-i rdspunddcineva. Aici avea s6-gi poto-leascd foamea cu cdteva gu-tui rdtdcite prin traista po-

14 februar ie20 l3 / I - t rN I t rA ( RhDl \ I I l l

nositd. Alexandru md tar-td (,,Amu', hai, treacd de lamine..."). dar nu uitd sd mdavetlrizeze'. dacd, la toamnd,de Sf. Dimitrie. liosesc deacasd gi el va fi nevoit ,,saincalce canoanele",,,findndpost in zi de sdrbdtoare". mAreclamd direct la Patriarh...

A doua ziDimineafa. Slujbd la

Trei Ierarhi. O bijuterie debisericd, unicd in lume. Faldde anii treculi, ins[, credin-ciogii sunt tot mai pulini.Dupd Liturghie, facem ,,untur" de biserici gi mdnds-tiri ,,prin dulcele tdrg al Ie-qilor": Sf. Nicolae Dom-nesc, Golia, Frumoasa, Ce-tdtuia, Galata. La prdnz, so-tia lui Alexandru ne serve$-te cu alese bucate moldove-negt1.

DupI prAnz, punem Bi-serica qi [ara la cale. ,,Mulfi

Palatul Culturi i din la5i, una dintre celemai frumoase clddir i din Rom6nia

patriarhi, vl6dici, cdlug[ri gicdlugdrije vor scipa, cu sr-guran{d, de judecat6, dupddiscul ia noastrA" - e de p5-rere Alexandru. Solia lui iaparte doar ,,Ia prima fazd"a,,convorbiri lor", nevoitdfi ind sa se supuna insd. custricte[e. canoanelor (..fe-meia sd tacd..."). Ya pird-si definitiv ..masa tratative-lor", dupd nici un ceas, par-tea femeiascd fiind catepo-

risitd de Alexandru dreot..gura spana". Seara, bia-ta solie. degi n-am fi meri-tat nici mdcar o gutuie depe hol, ,,face ascultare", pli-nd de congtiinciozitate, grne aSterne din nou masb deptaznrc.

A treia ziDiminea{a. Un scurt

drum pAnd la MAndstireaHaddmbu. O mAndstire ve-che, pe care nu o mai vd-zusem de ceva ani. In drumspre orag, ne oprim in satulde bagtind al lui Alexandru.Ne intdmoind fratele dum-nealui, revenit in casa p5-rinteascd, dupd ce a petrecutaproape o viald de om intr-un sat de lAngd Caracal. So-lia acestuia, o olteancd har-nicd, s-a dezlipit cu greude locurile natale. Au vdn-dut tot gi, in cele din urmd,au olecat. Fratele lui Ale-

xandru e de pdrere cd olte-n i i sunt oameni pul incredin-ciogi. ,,Iaca, intr-o noapte,unul a furat de la un vecinpatru curcani. Asta l-a re-clamat la qefu'de post. Ho-ful era un informator de-alm i l i l i anu lu i . A doua z i . degura lumii, fbptaqul a fostinchis in camera cu gratii dela posru l de mi l i l ie . (Ui te- I .e in faza cercetdrilor, da' lael acasd, sd gtii, n-am gdsitnimic!>. Dupd ce a plecatomul, mililianul il intrea-bd pe ho!: (MA, tu ai furatcurcanii?>. <Da, qefu', eu!>- i-a rdspuns informatorul.<$i mai are?>. <Mai are,cum sd nu!>>, <Ei, la noapte,sd imi aduci gi mie patru!>.Noaptea, se furigeazd hoful,Ihra sa-l mai vadd cineva. givine cu natru curcani la mi-litian. La 6 dimineala, eradin nou in camera cu gratiide la post, dupd ce se odih-

nise acasd. Pe la 7, vine p6-rdgul: <Domnu'gef, imi fr-cui pdcate cu omu' aista.Dafi-i drumul, vd rog! Nucred cd mi-a luat el pdsdrile,n-amvdzut eu bine, cdqi azinoapte imi dispdrurd patru.Cred cd fu altu'! De ce sdstea omu'inchis? Md ierta{icd vd deranjai...)). $i i-a datdrumul. Militianul, acum,are pensie bund... De la 50de ani e pensionar. Aprin-de lumdndri duminica la bi-seric6. Vine gi pleacd repe-de, insd. Asta e credin{a laei. Iaca, bine cd am venit lacasa mea!". Pe ulifa satuluimoldav, se aud cete colind6-tori care ii bucurd inima...

Dupi-amiazi, urc aga-le Dealul Copoului. Teiullui Eminescu e invegmdn-tat in mantie imodr[teascdde nea. Addst minute in girin jurul lui. Linigte de mor-mdnt pe aleile vechiului

t - t , \ l I lA ( l { t r l ) IN I I : .1 / februar ie20 l3 l5www.lumea<redintei.com

parc ie$ean. Pdna in Jicau.la bojdeuca lui Creangd, ca-lea e lungd qi plind de ghe-tug. Trec pe ldngd un anti-cariat inchis. Ajung cu greu,pe intuneric, la gazda mea.Nu inainte insd de a md maiinchina incd o datd la Cu-vtoasa.

Ultima ziDiminea{a. VrAnd sd

scap de hdrmdlaia din tren,intreb la o agenlie Tarom,din apropierea Librdriei Ju-nimea, de costul unui bi-let de avion pdnd la Bucu-regti. Pre{ul e descurajantde-a dreptul. Renun!. In-tru la Casa Car{i i, o l ibrariebine aprovizionatd. Nici !i-oenie de om. Printre rafturi-le ticsite cu cdr{i, descopdr,totugi, o supraveghetoare,ce-qi dezlipegte cu greu pri-virea de pe rAndurile m6run-te ale unui tabloid. Cunoag-te insd titlul qi locul fiec[rei

1 6 f e b r u a r i e 2 0 l 3 / i l \ l l \ ( l { i l ) l l ' r l - l : l

cd(i din imensa librdrie. In-clusiv pe cel al unor cdrli te-ologice. despre care puliniau auzit. Nu-mi rbm6ne de-cdt sa-mi promit cd nu voimai judeca vreodatd pe ci-neva la prima vedere.

Dupi-amiazi md in-drept spre gar6. Nichita ag-teaptd trenul, impreund cutruDa sa de colinddtori. Oa-menii lui sunt plini de no-

roi din cap pAnd in picioare.TotLrl dupd o incdierare cu ogrupare rivali de colindd-tori. Nu mai conteazd cumarati costumele populare...Important e doar faptul cdNichita a ieqit invingdtor.El e cel care se va urca pri-mul in trenul de Bucuregti.La un moment dat, va ince-oe sd colinde. Nichita imiva cere, cu slguranla, aju-lor in caz de nevoie (,,Dom-nu'care merge-n Italia a co-mandat!...").

Peronul inghefat al gdriidin Iagi pare o imensd sce-n6, pe care se desldgoard unspectacol greu de redat incuvinte. Un fel de TArg alMogilor: trompete, tambu-ruri, bice, capre, urgi, ste-le, cojoace, clopo{ei, betea-ld multicolord... Din depar-tdri. rdzbate dangdtul tainical clopotelor de la Mitropo-lie.

Pe plac, ori ba, acestaeste o bund parte din tablo-ul RomAniei cregtine, al Ro-mdniei reale, de inceput dean2013. . .

Gheorghil i cloclol

VREM SA CONSTRUIMO BISERICA, fErd sd punempresiune pe oameni. Nu do-rim sA aglomerdm cdrdmizi,ci sd incorpordm suflete inImp[rdfia eliberdrii. In acestmoment, in lara noastrd sunt1000 de biserici in construc-!ie. Nu le poate construi petoate nici Gigi, nici primd-riile. Toatf, lumea vorbegtedespre Floreqti (iud. Cluj),fbrd sd gtie cA mul1i dintretinerii mutati aici cu "primacasd" trdiesc pe credit. Nuoutem insista deloc in fa-miliile unde rata face legea,nici nu vindem indulgen-!e, nici nu consultim PaginiAurii. Doar ne rugdm, nici-odatd nu e prea mult. $i vor-bim sincer gi deschis cu ceice ne deschid poarta. Poa-

www.lumea(redintei.com

te chiar acest cititor imr vascrie pe mail. vrdnd sd aju-te: [email protected].

MARII DONATORI DEALTADATA S-AU IMPUTTNAT.Cu ajutorul lui Dumnezeu,cu binecuvdntarea pdrinte-lui mitropolit Andrei 9i pringrija pdrintelui paroh MarcelAndreica, am turnat fundaliabisericii in noiembrie 2011.Dumnezeu ni l-a trimis incale pe domnul Bercan, dela SC 2 INVEST SRL, carea construit fbrd sd se g6n-deascd decdt la profitul di-yin. A construit pe datorie.ln 2012, Primlria Comu-nei Floregti ne-a dat banii pefundalie. Apoi, firma dom-nului Bercan a continuat sdlucreze pe datorie (materia-

le plus manoper[). Astfel, inoctombrie 20 | 2, er a finaliza-td partea de cdrdmid[ (par-terul), plus centura. Am fivrut s6 o acoperim in toam-n5, nu am reugit. In aceastAprimdvar[, vrem sd punemcele doud cupole gi sd o ten-cuim, pentru a putea fi sfin{i-td gi pentru a se putea sluji inea. Avem 61 de familii dona-toare p6ni acum, din totalulde 3001. Avem nevoie de unctitor. Promisiuni avem, ni-mic concret. Nici nu ne ori-pim. nici nu tragem de vre-me. Costurile nu sunt exage-rat de mari, nu este un sacri-ficiu imposibil. Cost5 cAt unduplex pentru ingeri.

Preot Marius MATEIcoordonatorul site-ului


LLri\IIrA ( RtrDlN llr l/ februarie 2013 l7www.lumeacredintei,com

rariasophia.roWWW ...{

li"r

' : : . ' : . 1 - i ' : ' .

1 : : , ' . ' a i ' , ,

Haltd de suflet

Batri inul pclsonal oprig r l n i r t d l a n t r r rS i r re r r l r r r r r i i . eL rtun scirt i i t prclLrng. patinandpe sine. Conrprcsoarclc. ghif--t L r i t c dc k i l o r r c t l r i i r r l r r l e r ' r r t i .lasr-rfl i nadLL;it. ;uicrincl dintot i lar r r r re l r i i . rse l l l ( 'n i unuialclgdtol cale-gi clli cluhLrl lacapdtul cursci. Ursuz. sltr.rldc-atAta alelgilulli. parcir-r'r'ristrecoard printr-c clinti cLr Lrl-t i lna snf la le: . . lcs i ! . . Ic ; i ! . .lesil .. Utfi ' ]"

,i.,&i,.1

3

Jti

i

E*

4w,,ei u g

' : . t : : a . ' -

I ' l . i . - . , : 1

!.": t , i: ': , t:" i'

oferte speciale cu 5 0% reducere

reduceri *20% la comenzi mai mari de 400 lei

in G0? mal maf e l ibrdrie on-l ine de carte crestind

Mi palalutcz cl i lect. cutoata gfcLrtulci l-n spatc. clela ini i l t inrcl sci lr i i clc f icr pct c r c r l l l p i e l r i ' s . t i n r . i r t t l L r - r t t iabi l clc bara clc ; : l otect ieP e r s l r - t L r l i r t u l r l e r r r t t l r l c t t z l tparc dcsp l ins n r l i c lcgrabdc l rn rcs t i tL r l \ cs t sa l lba t lc dc-e l l t t l i r r c s t L r l [ { , ' n r i r r r i e i : | 5 -mantu l lu tos ; i ga lbcn is iexpuuc cLr os tcn ta l ie c l i ip r . r lr i t l r r t c l e c l r i r r r r l i l e \ e e c l c i . u nvAnt ca dc ; ' r rcc r . i c r .asco lc ; -te in r, ' i r tc-. jul i colbul alb pen ' i i j l ocu l c ln rnru lu i . ca t i va

----.Y

$,:,.]

ciulini pribegi se rostogo-lesc, mAna{i parc6 din spatede duhuri nestatornice. Doirnaidanezi resernnaI i miqcaanemic din umila lor coad6,nemaiagteptdnd nimic dela aceastd lume. Mica hal-td din cdrdmidd roqie, ame-ricani. cu zabrelele rugi-nii peste geamurile vechi giprdfuite, pare o bancd jefui-td de bande neqtiute. O palade vdnt izbeste ritmic. ca ordzbunare, reclama nefastda unui automat vechi de ca-fea: Defect. .

,,Nu egti de-aici! Aga-i?".,.Cam aqa e!", raspund in timpce md agez s6-mi trag sufle-tul pe o bancd de-o gchioa-pd, agezal6, in bdtaia soarelui.,,Mergi la Vladimireqti...?".,,Cu ajutorul Maicii Domnu-

lui, sper sda jung . . . " .P r i v e s cmai bine

spre,,vdzdtorul cu duhul" ca-re-mi tot pune intrebdri. ,,$ieu tot intr-acolo mers. Nu-rnai cA rnerg pe jos... Elbice-iul meu de cdnd eram copil!",rdspunde el. bucuros.

BdtrAnul de l6ngde scund, plnuf gi cu

tea agerd

vede cd este familiarizat cuacest loc, De care eu il v6-zusem doai cu lupa pe har-td. In spate card un rucsacmic, din care iese, ca o an-tend telescooicd. mdnerul dela umbreld. Alura de perso-naj retro este datd gi de cos-fumul Kent demodat, darbine cilcat, asortat cu san-

dalele de piele maronqi palar iu la

{t|t

ca s6-i sature de lucruri sfin-te!". ,,A1i spus /oc sJdnt. .Acolo n-a fost un lan de pg-rurnb?". ,,Ei, nu chiar!... Intirnpuri strdvechi, acolo afost o mdndstire de cdlusdrigreci. martirizali de tu-rci.soartd impartdqitd mai tdr-ziu si de maicile de la Vla-dimiregti in inchisorile co-muniste, mdndstirea fiindtransformatd in gcoald spe-cial6 pentru copii cu handi-cap, iar biserica in sal6 desport... Povestea e lungd...".

Cu telegula,din realitate in vis...Bdtrdnul se Dare cb e in

ternd gi cu chei de vorb6.Un tovardg ideal de drume-

(ie, cdruia ii place sd imbineutilul cu plicutul. Din spa-te, un zgomot de cdruld mbface s6-ntorc capul. ,,Haicu telegu{a. puneti bagaje-le aici, c-avefi destul loc!",ne indemni o fhtuca micd siochioasS, mAnAnd din spateun migdruq ce trage un felde clrucior de fier rusinitplin cu paie. care scoati unzgomot infernal. Nici una,nici dou6. bdtrAnelul aruncdrucsacul in c[rut, indemnAn-du-md sa fac la fel. ca sa-miconser\,/, ctcd, energia pen-tru slujbd. Ba mai mult, inspirit de glurnd. se aburca giel: ,,Nu qti i ce pierzi, frate,astea sunt momente unice!".Dupd un timp, imi aratd pre-cipitat cu mAna, ca gi cum s-ar ardla la orizont MunteleFuji: ,,Acolo e mAndstirea".Nu mai aveam mult. Indica-torul aratd 3 krn de Ia margi-nea satului. Aousul se colo-ri mirific in spectru de cur-cubeu. Pe cdmo. coloane delSncieri papalungi, fognindin bAtaia vAntului, cn zale-le pale, strS,lucind in lumr-na orbitoare a apusului detoamnd, par a mdrqdlui ne-contenit spre rrdreafa ceta-te. La orizont. se aratd din-tre ramuri turnurile cu cru-ce ale Ultimului Bastion dela estul RomAniei - MAnIs-tirea Vladimiregti. O emo-lie imi cuprinde treptat in-treaga fiinlI, intrAnd pe tdrd-mul de vis al revelatiei Mai-

\ r r \ { l l f l ) t \ I I l / f e b r u a r i e 2 0 1 3 2 1

'?

mlnemln-

Se

albd de paie; la mdnd poar-ti un ceas mecanic vechi,cu busold, iar in cealaltd unbAt subtire de corn, cu carealungd cdinii.

,,Yezt halta asta? Aici,cAndva, se fEceau vdnzdridebilete mai mari ca la Garade Nord. S-au speriat tova-rdsii de aga <fenomen>. Ve-neau oamenii aici ca la ma-nifesta{ie, dar fErd sd-i che-me nimeni . . . Erau chemal ide Duhul Sfdnt, aia-i...! Sevindeau bilete in week-endgi in concedi i in t re c inc i mi ig i zece mi i . uneor i ch iar maimult; puteai sd juri cd totBucurest iu l s-a rnutat a ic i .Asta pAnd ce au inchis m6-ndstirea gi au risipit obgtea,


cii Veronica...Copila se opri deodatd

in mijlocul lanului de po-rumb cu fala stralucitoare,inconjuratd de lumind Pri-rea cd vorbeSte cu cinevamult mai mare ca ea Dupdgesturi, trebuie sd aibd in./a1a o persoand cttnoscutd,dar cu mare autoritate Ae-rtrl smerit Si cuminte, ges-ttrrile stdngace pe core leface din cdnd in cand, re-venind apoi cu mainile im-preunate, trddeazd gingaEaemolie din sufletul ei. Facecaliva pasi mergund parc'dalattrri de Cineva nevdzut,ajttngdnd la o cruce ntaredin lemn. Aici se opre.sc.Un strflu ttsor miScd miriS-tea imprejurul ei, umfldn-du-i hainele ca un duh ne-vdzut. Rdmane un timp ne-mi,;catd, cu ochii larg des-chi.Si. alinti l i la cer: ltrmi-na scade lreptat, a.semeniSi vantul, ca Si cum n-arfifbst..

..Ce faci. prictene. vi-sezi? Hai ci se intunecd daclrnai sthm mult!". Trezit ca

2 2 f c b r u a r i e 2 O l 3 / l L \ 1 1 \ ( l t l l ) l \ l l I

din visare, md uit jur-impre-jur. Copila cu asinul disp6-ru ca prin minune pe drumulprdfuit, in timp ce bdtrAne-lul irni inghesuia cu sdrg ruc-sacul in spate. ,,Sd ne inchi-ndm, frate!", spune bdtrAne-lul, bitand metanii cu frun-tea pdnd la pdmAnt. ,,Aiciamvdzvt primele minuni dinviala mea, cAnd eram copil.Aici veneam cu parinli i gistrdbunii mei la slujbe...". Pechipul vesel al bdtrdnulur seivi o lacrimd in forma inimii.Dar veselia bdtrdnului nu p5-rea sd scadd; din contr6, tr6-ia o mare bucurie, ca o neag-teptatd revedere a unui vechipr leten. . .

Un mare Vintre cer 5i pamdnt...Suntem in la ta po4i i im-

nresionante a unei mari im-paralii, inconjurate roatd-mprejur cu zid de apira-re. Bdtr6nul se simte obli-gat a face, intr-un fel, ofi-ciul de gazdd, deschizdndugile mari, din lemn sculp-tat. FulgerAtor, gdndul md

duce la Poarta Raiu lu i . pa-zitd cu strdsnicie de Arhan-ghelul Mihail cu sabie defoc Ai inconjuratd de. heru-vrmll cgl cu $ase anpl, rl-dicdnd imn necontenit spreslava lui Dumnezeu.. Stra-bat aleea lungd intr-o depli-nd tdcere. u imi t de marel ianeasemuita a acestei lumiin sine: o oazd ridicatd deingeri in inima pustiei. La-curi mari cu pegti, rafe s[l-batice. o vegetalie luxurian-td incd v ie in in ima toamnei ,gr[dini intinse oferindu-9icu ddmicie roadele. Maici-le aflate la ascultare plutescca nigte albine in jurul stu-pului din grddina cu flori.Glasurile lor vesele par a fidesorinse din Paradis. Parcdaud glasul Pdrintelui Teofil,care venea pe-aici la indem-nul Pdrintelui Arsenie Boca:,,Crucea sd o ducem cu bu-curie spre a noastrd mdn-tuire!". ,,Aici e adevdra-ta zestre a omului. Asculta-rea perrnanentd de Dumne-zeu. Bucuria de a fi cu El inRai incd de pe acest pdm6nt.Lasd totul Si umeazd-MiMie.' Cand Maica Veroni-ca a primit revelalia, zeci defecioare au umat chemdriide a fi cu Dumnezeu. $i-auinchinat partea lor de mog-tenire, primitd de la parinli.pentru a rdspunde chemdriiMaicii Domnului qi Mdntu-itorului, de a construi o m6-ndstire...". BdtrAnul nu aDu-

cd a-qi termina vorba. Toacagi clopotele ridicd la cer in-treaga suflare a Vladimireg-tiului, in timp ce la stran6,prin sistemul de amplifica-re, se aude un imn de slav6:,,Slav6 Jie, Durynezeul nos-trul Slavd Jie! Impirate ce-resc, MAngdietorule, DuhulAdevdrului, Care pretutin-denea egti qi pe toate le im-p1inegti...".

Seara o oetrec la mor-mAntul Maicii Veronica, inc6ntdrile Vecemiei. Candeleqi lumAnari ard pe morm6nt,ca stelele cerului. Tochilaprinde a bate spre slava ce-reasca, Sinaxarul... Luminicoboard din cer pe pdmdntin stihiri de slavd. Se unesteCerul cu Pdmdntul. O vdpa-

ie imi cuprinde intreaga fi-in!6, uitAnd de lume...

Duminicd, dis-de-dimi-neala. dupA ce particip6mla Sf. Liturghie, intr-o marede oameni ancorali in duhulVladimiregtiului, bdtrane-lul md invitd pentru cdtevaminute intr-un loc special,la mormdntul Maicii Teodo-sia, oferindu-mi gi un cadou

- Poemele Maicii TeodosiaLalcu cu o dedicalie: ,,...De care a ales-o Cerul ca sa'bucure

Pdmdntul" Arunc oprivire pe cerul Vladimireg-tilor. Sus, pe bolta albastrd,un stol de pdsdri scrie unmare V ... (Va urma)

Eduard GOLESCUFundalia GOLESCU

iD

tRugiciunea inainte de masd Ir'.: ficutd cu maica staretd.:: 'la

Asociatia de binefacere

i l - '

5f6nta lust ina , !

ln t r -o f rumoasi z i de vara de acum zece ani , spreprAnz, am plecat val-v6rtej de la biroul din Covas-na cAtre Brasov, pentru ca deja eram in intarzi-ere: Maica Stare ld a M6ndst i r i i Marcus - MaicaSeraf ima - a junsese la Centru l de f ,op i i , ,Micu lPr in t " d in Bragov, de unde in z iua aceea t rebuiasd p re ia op t bebe lug i abandona l i de mame le l o rin maternitatea din Bragov. Asociaqia de Binefa-cere ,,Sfanta lustina", care func!iona de curAndpe langa Mdnast i rea Mdrcug s ia c i re i pregedintaera maica s tarete, ob l inuse acordul legal pentrudesf6Surarea de activitat i in domeniul protecfi-e i copi lu lu i , iar comis ia judeteand de specia l i tb-te selectase cele opt dosare prin care opt fet i lenou-nascute urmau sd f ie date in p lasamentfami l ia l aceste i no i asociat i i non-prof i t .

,,lSsaficopiii pusese Maica Staretd fiindSd vini la Mine!" aceea de a fi feti{e ( o con-

dilie fireascf,, avdnd in ve-Noi, cei din cadrul Aso- dere cd urmau sd creascd in

cia{iei de Binefacere Sfin- apropierea unei mdndstiri deta Iustina, nu gtiam ce co- maici !) ,,Lisa{i copiii sdpii ne fuseserd,,repafiiza\i", vind la Mine!", acesta fuse-singura condi{ie pe care o se dezideratul creqtin pentru

2 4 f e b r u a r i e 2 0 l 3 / i L \ l l \ { l t i r l ) t N T I r l

momentul selecfiei, aqa in-ca t nu s -a l i nu t con t de n i c iun a l t cr i ter iu lna l ional i ta te.religie etc.).

Este vorba despre pri-ma casd familiald din Ro-mAnia in61!atd pe lAngd omdndstire de maici ortodo-xe, care igi propunea sd add-posteasca copii nou-ndscu1i.in t imo ce toate cele la l te in-stitu{iiprivate de protec{ie acopilului aflat in dificulta-te addpostesc copii de vdr-ste mai mari. Ideea era ace-ea de a prelua micu{ele or-fane de la frageda vArstd as lantu lu i botez cregt inesc g ide a le asigura in continua-re condr{ii optime de creg-tere gi educafie, dupd toatepr inc ip i i le ps iho-pedagogi-ce, dar gi duhovnicegti, intr-un climat nroral sdndtos,care sd le fereascd de urmd-rile nefaste ale abandonu-lui familial gi ale influen{e-lor tuturor lactori lor nociviai societd{ii noastre moder-ne. fhrd insa a le rupe niciun moment de societate. Fe-tijele vor fi sprijinite sd in-vele la cele mai bune qcoligi vor avea deplina libertatesd urmeze in viafi ce drumvor dori. in funcfie de apti-tudinile gi perseveren{a decare vor da dovadd! Mode-lul evanghelic al acestei lu-cr[ri sociale este pilda Sa-marineanului Milbstiv, incare zrce Domnul: <Fd Ei fula fel >, adicd dSruiegte totce ce po{i, tot ce ai mai bun,

pentru a-!i ajuta semenul lo-vit. cdzut. aflat in nevoi...

Acum zece ani(26 iunie 2003)...In drum spre Bragov, m-

am mai uitat o datd oe lis-ta cu numele qi datele ce-lor opt fetife, cu gdndul cdvoi incerca s6 am grij6, inmod special, de una dintreele. Puteam sd aleg, dar...pe care? Cum nu md du-cea mintea la nimic, am alesdupa data naqterii, o datdapropiatd de o aniversaredin familia mea. Feti{a senumea Alexandra $erban giavea oatru luni. cred cd eracea mai mica dintre toate(cele mai mari aveau un an).Mergind cu magina, am in-ceput sA ma s imt cumva v i -novatd in fala Domnului cdpentru alegerea unui sufleteu introduc criterii aiuristicegi atunci am abandonat gdn-dul d intd i E i mi-am z is : pr i -mul cooil din lotul acesto-ra opt pe care il voi vedea,acela imi va fi dat mie deDomnul l OK, m-am l in iE-

tit! Ca de obicei, am intAr-ziat: cand am sosit in incintacentrului bragovean de pla-sament, Maica Starefd Sera-fima deja terminase formali-ta l i le legale. pre luase copi -ii gi chiar se pregdtea sd ple-ce direct la Spitalul de Copiidin Bragov cu trei dintre be-beluqi, aare prezentau sem-ne evidente de boald. Magi-nile mici gi toati lumea cucare venise Maica Staretierau incd pe loc, md aqtep-tau. eu am cobordt din magi-na cu care venisem, am des-chis la intamplare portie-ra unei magini din ,,convoi"gi am intrebat ce fetitA esteaceea. Se numea... Alexan-dral Aceeagi la care md gAn-disem eu! Dar acum nu maiera vorba de voia mea. Againcdt am preluat-o gi, dinacel moment, Alexandra ardmas cu mine! "Mare" c6to st ic la de doi l i t r i . cu n iq-te ochi negri imengi, cu unstrabism accentuat gi alteprobleme majore de sdndta-te (unele incd nerezolvate),Alexandra nu avea nici cer-

L l-r11t:A ( REI)tN fLll / februarie 20l3 25

...5i astizitificat de na$tere, aga cd fostusor ca. in afara numelui cucare era inregistratd in evi-denla spitalului, s5 ii ddm ginumele Maicii Domnului,Maria, pundnd-o astfel subbinecuvdntatul ei acoperd-mdnt!

Botezul Mariei-Alexan-dra a avut loc in data 12 iu-l ie 2003, ziua de pomeni-re a Icoanei Maicii Domnu-lui Prodromita de la Schi-tul romdnesc Prodromu dinMuntele Athos, intdrindproteclia astfel gdndita! inprimii ei ani i-am stat al6-turi Alexandrei, apoi via-ta mea a luat o turnurd ne-agteptatd gi nu am mai pu-tut tine legdtura, multi vre-me. Cum Maica Starejd Se-rafima apare uneori la TVimpreund cu feti1ele, in re-portaje, am putut sd urm6-resc de la distan[6 creqtereafetilei gi am constatat astfelceea ce gtiam deja - cd a rd-mas cea mai vesell gi vor-bdreald dintre toate micufe-le gi cd a devenit "purtlto-rul de cuvdnt" al 1or, pentrucd aproape numai ea... ddinterviurilel

26 februarie 2013 / l-UMITA (IREDINTEI

(28 decembrie 2012)

in ceea ce md priveqte,Alexandra, surprinzdtor, num-a uitat gi in ultima vrememi-a tot trimis vestitori sdmd cheme la ea! Aga incAtacum, imediat dupd Crd-ciun, am pomit spre Mdnds-tirea M[rcug sd o intdlnesc,fbri insd sd ii dau de gtirel

Am plecat de acasd cunoaptea in cap, am mersprin ceala l6ptoasd a ierniiin sdrbdtoare qi am ajuns laagezdm6ntul de la mdndstirepe cdnd fetilele (acum mari,de 9-10 ani!) abia se trezi-ser5... La bisericd se slujeaSfbnta Liturghie, am intratqi ne-am inchinat 1 9i bise-rica pare mai mic5, dupdani de absenfd...), apoi ammers in clsu{a copiilor. Erala fel de caldl 9i de fru-mos impodobitd cum o qti-am ( numai maica stare![gtie cdte eforturi face pen-tru a men(ine acest standardde via{d pentru opt copii, invremurile de acum!).

Alexandra a cobo-r6t emo{ionatd - md vazt-

se pe geam - 9i s-a lipit demine. . . Aproape c inc i anide absenlI s-au topit din-tr-o dat6, pentru cd aveamsenza{ia cd ne-am despdr-{it doar ieri! Este uimitorce poate face dragostea girugdciunea fierbinte a unuicopil - pentru ce eu suntconvinsd cd Alexandra s-a rugat cu tot suflelelul eipentru mine, in toatd aceas-ti perioad[! I-am dat rochi-!a rogie (ii std foarte bine inrogu) 9i fesul de la SfAntulSerafim din Rusia, sd ii fiede ajutor cdnd face proble-mele de matematicd, gi ne-am bucurat una de alta, iarapoi m-am bucurat sd le re-vdd gi pe celelalte fetife, pecare le cunosc de at6!i ani...Elena, Nicoleta, Maria siMihaela erau aici, in timpce Ana qi $tefania erau lanagii lor.

Maica StarelS Serafimaa venit gi ea gi ne-a intdm-pinat cu bucurie, gi cdte-va ore au trecut frrd sd b5-gdm de seam6, cu fotogra-fii vechi pe masd, rememo-rdnd anii frumoqi, dar di-ficili ai inceputului aces-tei lucrdri de binefacere -lucrare a Bunului Samari-nean, aga cum o denumeape atunci Pdrintele Nil, celcare i-a stat aldturi MaiciiStare{e incd de la inceputuriqi care acum, in noiembrie2012, a trecut la Domnul...Au fost anii in care. De de o

pafte, ,,ne luptam" cu ofici-alitafile judetului Covasna,care ne ac:uzau cd, aducdndopt copii romdni din jude-

ful Bragov... striclm propor-lia etnicd a zonei, iar pe dealt[ parte, ani de inceput incare fetilele au fost atent su-pravegheate medical gi du-hovnicegte. au fost mereu gimereu impdrtdgite gi, trep-tat. tarele qi boli le mogteni-te - unele adevdrat handi-aal. cain cazul strabismuluiAlexandrei au fost atentcorectate, cu multd dragos-te, grij[ 9i alergdturd pe ladoctori gi sponsori... C6ndincd erau mici, intr-un de-cembrie, Maica Stare{6 mi-aardtat pe stradd la Bragov,in prima zdpada, pe trotuar,un copil mic dezbrdcat, carecergea, gi mi-a spus: ,,Aga arfi ajuns'qi fetifele noastre,dacd nu le preluam noi!".

Fosta sa15 de mese areaceleagi icoane, la loc cen-tral fiind aceea a Sfintei Mu-cenife Iustina, protectoareafecioarelor (sdrbdtoritd in 2octombrie, o datd cu SfdntulCiprian), sfdnta care patro-neazd asociafia de binefa-cere prin care fetilele viefu-iesc aldtrlri de ManinstireaM5rcug. In plus, acum salaeste pregdtitd pentru ore decurs, cu tabld modern6, cucalculatoare la care fetile-le chiar gtiu sd lucreze (gi-au pus singure nigte filme cudesene animate cdt am stat


noi de vorbd), cu o fotogra-fie pe perete a Pdrintelui Ar-senie Boca (cel care fbcu-se proorocirea cd in aceas-ti poiani vor cdnta ingerii!),iar peste toate. sus, un mictricolor romdnesc! Credin-!5 9i patriotism - cA{i dintrenoi gtim sd ne cregtem aca-s[ copiii in acest spirit, cuaceste repere esenliale aleviefii?

Am luat masa impreund.apoi am iegit in curte, Ale-xandra fhcdndu-ne o sumri-zd de proporli i : gtie sd bata

toaca atdt de frumos inc6t aluat locul doi la un concurstematic na{ional! $i am pri-mit de la ea o felicitare pecare mi-o pregdtise din timp(fErd sd gtie dacd vin sau lip-sesc Ai anul acesta de sdrbd-tori), pe care a scris: "Pen-tru Naga mea, te iubesc!Alexandra".

$i eu te iubesc, Alexan-dra, gi fii sigurd cd am redes-coperit drumul cdtre tine!

Maria CHIRCULESCUMiriam Turism

LtrlvlI:A ( R[i l) lN II]rl / februarie 2013 27

in termeni gazetdretti,se cheamd follow-up.Adicd un subiect asu-pra cdruia revi i , duPd operioadd de t imp, si- ivezi evolu!ia. in termeniduhovnicegti, se numeg-te revenire la comuniu-ne,la starea de bine pecare o regdsegti numaiintre frali. Aga se face ciam petrecut prazniculBobotezeiin mij loculuneia dintre celei maicalde comunitdli paro-hiale: cea de la SfdntulAndrei, din Oradea.

28 februarie 2Ol3 / LUN'II1A (lREDINTtll

urpriza a fost una depropor{ii: interiorulbisericii monumenta-

dobAndit-o in urma pictdriisale. Opera arhitectului Vio-rel Cordog ar fi fost incom-pletd fard pictura lui RemusBradea. Dar qi cele doudelemente de armonie gi Pre-danie ortodoxd ar fi fost in-complete frrd conlinutuluman deosebit al acestuiagezdmdnt. Da, oamenii dausens, umplu spaliul, il in-vie, il rostuiesc aparte. Cdndspun oamenii, m[ gdndescla cei doi preoli slujitori -

Vasile Bota gi Ioan Alexan-dru Mizgan - gi la enoriaqiiinimoqi gi devotali parohieilor. $i nu sunt deloc pu{ini.a$a cum aveam sA remarc- a c6ta oarS?! - cu ocaziaprezentei mele acolo.

Boboteaza de anul aces-t a a a : r r ) t o s e m n i f i c a { i eaparte pentru mrne, Pe caremd grdbesc sd v-o imP[ft6-

$esc ca pe o nemeritatd bu-curie. Cu doud seri inainte,pdrintele paroh m-a rugat sdrostesc cuvdntul de inv[!d-tur6 chiar la slujba mareluipraznic. Ce-i drept. eu maivorbisem in bisericd, insdniciodatd in timpul Sfin-tei Lirurghii. $i. cu atAt maimult, la un asemenea event-ment duhovnicesc! Nu amstat prea mult Pe ganduri 9iam acceptat invitalia, gdn-dindu-md cd am trdit Pe viu.in 2006, minunea intoarce-rii Iordanului. Evident, amgdsit in acest lucru un prilejIoarte bun pentru o depozi-tie de martor ocular, fbcutbdirect, fbrd intermediari. $i,in olus. eram curios sd vdd."ai1iile oamenilor la o ata-re mdrturisire.

La vremea rdnduitd, ina-inte de momentul imPdrtd-qirii credinciogilor, am Pd-git pe solee. in fa{a oameni-1or. Pentru prima oar6. Exacta$a cum sunt eu, fbrd un cos-tum hieratic, fbr[ tetraPo-dul din fa{d (de care te mai,,ag6\ar" cumva, ca de o re-cuzitd liturgicd), agadar fbrdalte proptele de imagine saude decor. Dupd primele mo-mente de tatonare vizual6,oamenii s-au relaxat, proba-bil recunoscAndu-m[ (unii),sau acceptdndu-md laolal-

www.lumeacledintei'com

le se apropie de sfdrgit, capicturd. -$i ce picturdl Re-mus Bradea, tdndrul zugrav(la mare cotd acum gi rAvnitde numeroase parohii saumdndstiri) care a l6sat qi lachiliile romdneqti din Athosfresce de neuitat, este hot6-rit s6-gi termine opera. Maiare pulin 9i gata! De Sfinte-le PaEti lucrarea va fi com-plet6, realizdnd una dintrefrescele referenliale ale Pic-turii bisericegti contemPo-rane. Impresioneazd nu atdtmegtegugul, care e desdvAr-git. c6lt mai ales armonia in-terioard pe care locagul a

td cu tot acel context sdrb6- am fost marcat de aceas-

nul, frazarea, respira{ia - to- nu tu femei leqinate' Nimictul este modifiiat. Am indin toate astea. Jandatmii

mald a unora), dar eu unul Rdzvan BUCUROIU

www.lumeacredintei.comt-U\1EA ( ltt:.1)lN f l:r l / februarie 2ol3 29

cuse o zi intreagb pe drumulSchitul Pahomie-MAndsti-rea Iezer gi retur, pentru c5erau cdzu{i foarle mulfi co-paci gi au trebuit sd-i deala o parte din drum. Lucrucare. cu topoare gi drujbe. aconsumat energia a vreo treioameni o zi intreagd!

Noi nu aveam drujbd,topor qi nici mdcar lan{urilede iarnl, dar ne-am avAntatin sus. Prumul a fost inghe-{at bocnd, dar dupd cAtevaderapaje am ajuns cu bine laSchiru l Pahomie. Eram s in-

gurii pelerini inziua de Cr6-ciun; nici mlcar maicile dela Mdndstirea lezer, care ve-neau in alli ani s6-i colindepe pdrinfi, nu s-au incume-tat sd ajungd pAnd sus anulacesta.

Linigtea pe care am gd-sit-o acolo a fost dumneze-iascd... Nu brad de Crdciun,nu becule{e, nu televizor,nu radio, nu vizitatori 96-lSgioqi, nimic din ce puteasd umbreascd bucuria du-hovniceascd a Crdciunului.Slujbele igi urmau caden-

ta lor si ne infiorau cAntdri-le dumnezeiegti care ne adu-ceau bucuria Nagterii Dom-nului. Toful era concen-trat oe marele eveniment ceavea sd se intAmole: venireaoe lume a Mdntuitorului inihip smerit, asemenea cdn-tirilor pe care le auzeam.

I-am colindat pe pbrin{i,lar cum eram slngurn co-l i nda to r i . am p r im i t nuc i . . .dar nu din cele obignuite, cide... cocos! Cei mici, cumnu primiser[ aqa ceva dec6tla Schitul Iezer, poate cred

Luna decembrie a anului trecut a fost un pri lej de bucurie in Domnul alSturide comunitatea monahalS de la Schitul Pahomie. Planif icasem demult sd sdr-bdtorim Nagterea Domnului aldturi de monahii de la schit, in locuri le undein vreme de iarna se avant; doar vulturi i . Vremea se ar;ta insa cdinoasa, iarprognoza meteorologica era nefavorabila. $i se apropia totusi Crdciunul.. .

insese in toatd, ,tara,iar la munte se ag-temuse mai mult de

un metru de zVpadd. In ataricondifii, nici vorbb sd pu-tem pdtrunde pAnd acolo,

3 0 f e b r u a r i e 2 0 l 3 / L - t l \ l I : , \ ( l t l l ) l N f l r l

dar cum hotdr6sem sd mer-gem, nu am dat inapoi. Amplecat!

Pe drum zdpada era dince in ce mai mare, iar cdndam ajuns la Mdndstirea Ie-

zer, am fost sfetuili sd facemcale intoarsd, intrucat panAsus mai urcase doar o ma-gind de teren care avea lan-luri zdravene de iarnd. Ma-qina pdrinlilor de la schit 1d-

www.lumeacredintei.com www.lumeacredintei.com I l \ l l \ ( ' R t f ) 1 \ l t I / f e b r u a r i e 2 O r 3 3 r

Ortodoxia la zi

Fotoreportaj

ffi

c.l sunt crescute prin irnpre-.yurirni! Mare bucurie le-aufhcut pdrinli i cu nucile!

Masa de Crdciun a fostfrurnos impodobita, dar nudoar crr mdrncdruri alcse. ci gicu lcctur i d in Sf in t i i Pdrr in t i .din Filocalie. Am petrecut unCrdciun filocalic, culr rar scpoate intAmpla unr.ri mircan, afost o adevdratd binecuvAnta-rc pentru sufletele gi trupun-le noastrc.

lar ca sd ne bucurc y irnai rnult, Izvorul frurnosdc lAngi pe$tera a inceputsd curgd ca primdvara! Cinel -a r dzut vreodatd curn iz-bucncEte de sub stinca delingd schit gi cum se rdsfi-rd ca o p lasa imensa dc pd-ianjen printre pietrele albe,nu-l mai uita niciodatd $i i ir imAne infipt in inim6. Caun coll de rail

AEczarea schitului rndduce cu gAndul la accl "pi-

3 2 f e b r u a r i e 2 0 1 3 / 1 r r l i , i l l

cior de plai" de pe "o gurdde rai" din Miot'itra, este unloc insorit, inconjurat dupaanotimp de o mare verde,sau maro, sau alb6. Acumera un alb imaculat!

Obgtea Schitului Paho-rn ie este rn icd g i pr imi toa-re. Pdrintele staret, Damas-chin, aldturi de parin{i i loa-nichie, Chiriac qi I lanon,gi in-rpreund cu ceilalli pa-tru-cinci fra!i dc mAndsti-re se ingrijesc de toate sh"rj-bele din noapte gi de pestez i . pAstrand t ip icu l athoni t .a juns a ic i dc la Mdnast i reaFrasinei.

Prima datd am ajuns laschi t acum douazeci de ani ;atunci erau vreo doi par in l i .Intre timp lucrurile s-auschimbat. Dumnezeu a bi-necuvAntat din nou locul cuo via{i duhovniceascd alea-s5. cu s lu jbc de noapte $ iprivegheri indelungi la toa-

te rnarile prazniccViala obgtei este impdr-

l ita in mod egal intre slujbe,muncd fizicd qi odihna, qiunneazd o caden{d l iniEtitd.Ne-am integrat gi noi in eagi ne-am bucurat de cur in-tele parintelui staret pentrucare r r ic iodala o anumit l s i -tua! ie nu creeazd o stare. c itocmai pe dos Adicd stcrecazd situalia! Intotdeau-na! Suntem linigti{i, bucu-rogi . n i se in tarnpld lucrur ibune, ne insandtogirn. Suq

incurQate, gata!, crefun o sFtuatie glea, o boal[ un rE-caz-. Addnci vorbe, la carenu incetdm sd ludu, aminte.

Noi. cu acest pelerinaj.ne-am a$ezat temeinic in noulan 5i acum abia agteptdm sdurcdrr din nou acolo unde seavAntd numai vulturii.. .

l oan ALDEA

www. lu mea c red in te i .com

Minunile

w w w . l u m e a c r e d i n t e i c o m i L \ l l \ ( l t l l ) t \ 1 1 J / f e b r u a r i e 2 0 1 3 3 3

in anul 2012, Biserica Ortodoxd at recut in 16ndul s f in l i lor mai mul l ip lacul i a i lu i Dumnezeu. Au avutloc canonizdr i in specia l in Bise-r ic i le rusd, ucra ineand, gruz in i g isArbd. Nic i Patr iarh ia Ecumenicds i n ic i B iser ica d in Macedonia nuar trebui trecute insi cu vederea.Noi i mar t i r i g i cuv iogi apar l in , cuprecddere, perioadei stdpAn ir i iturce; t i in Balcani 5 i ins6ngera-tu lu i secol 20. in rAndur i le careurmeazi, ne-am propus o scurtdprezentare a vieti lor acestora.

PATRIARHIA ECUMENICASfintul Nichifor leprosul (in lune: Nicolde- 1890-1964) este pruznuit pe data de 4ianuarie.S-a ndscut in familia unui 15ran din sa-

tul Sirikari, din insula Creta.La vdrsta de 13ani s-a imbolndvit de leord. in urmd cu unveac. leprogii din Creta eiau trimigi in penin-sula Spinalonga. Pentru aceasta, la vdrsta de16 ari, cdnd boala lui a fost vddit6, Nicolaeva pleca la Alexandria, unde va lucra ca fri-zer. Cdnd lepra a inceput sb se rdspdndeascdpe fald gi pe mdini, a fost sfbtuit de c[tre un ar-hiereu sd meargd in insula Chios, la o leproze-rie. Nicolae a ajuns in Chios in anul 1914, fi-ind pe atunci in vdrstd de 24 de ani. A lucratla grddind gi la strana bisericii leprozeriei, ne-voindu-se intru virtuli gi rugdndu-se neincetat.Din pricina bolii, el iqi va pierde vederea. Pen-tru dragostea gi r[bdarea sa fa15 de semeni,a primit de la Dumnezeu darul proorociei gim6ngdierii celor in suferinld, negrlind el we-odatb de rdu gi ner[nind pe cineva prin faptdsau cuvdnt. Atrecut la cele vegnice pe data de

34 februarie 2013 / I-tJNlEA CREDINTEI

4 ianuarie 1964. Moagtele cuviosului, indatddupd moartea sa, au rdspdndit bunb mireasmd,sdvargind mulqime de minr"mi.

RUSIASf. Mucenic Af exander Schmorell prdznuit pe dotade l3 iulie, ofosttrecutin rdndul sfinlilor pedatade 4 februorie 201 2, la Miinden, in Germania,

Iniliativa canonizdii aceshri sfint fost lu-atd de cdtre eparhia din Berlin a Bisericii Or-todoxe Ruse din Exil, in anul 2007. Este pri-ma cwtonizare dupd revenirea Bisericii Rusedin Exil la Patriarhia Moscovei. Noul mucenics-a nbscut in anul 7917,la Orenburg, in Ru-sia. Mama sa era de origine rusd, iar tatll, ger-man. In 1921, fanilia lui Alexander Schmorell

se va muta la Miinchen, Alexander deve-nind e-noriaq al bisericii ruse din acestorag. In 1943, fiind student la Me-dicind, este arestat si inchis in te-muta inchisoare Stadelheim dinMi.inchen, ca antifascist qi mdr-turisitor al credinlei ortodoxe(fiind membru al grupului derezistenfd "Trandafirul Alb'). Afost condamnat la moarte orindecapitare (cu ghilotina). fiind in-gropat in curtea bisericii orlodoxedin Miinchen.

UCRAINAPreacuviosul llia Proorocul(Makeevski - | 837 -l 946)este pomenit pe 17 aprilie,

Este cinstit mai alespentru profeliile gi tdma-duirile sale. A fost canoni-zat de cdtre Biserica Ucrai-neand pe data de 23 sep-tembrie 2012. S-a ndscutin oragul Makiivka, raio-nul Donelk. In timpul re-

www.lumeacredintei.(om

gimului sovietic ateu era cercetat de mullimede inchindton, care ii cereau sd se roage pentruvindecarea lor. S-a nevoit o weme la SchitulSf. Prooroc llie din Sf. Mrurte Athos. iar maiapoi la Lavra Pecerska din Kiev. In cele dinurmd, se va stabili in satul natal (astdzi ora$ulMakiivka), unde a trdit fbrd sd aibd un acoperigpropriu. $i-a cunoscut mai dinainte moartea,trecdnd la cele vegnice la vdrsta de 109 ani.

Pteacuvioasa Sofia (Grineva), Sfi n!itul MucenicAleksandr (fi5rnJ, Sfintitul Mucenic Filosof(Zeabrev),Sfinlutul Mucenic ProtoiereuFeodosie (Stankeurcl gi Sfinlitul MucenicMitrofan (Vozdvijenki)S-a luat hotdrdrea canonizdrli acestor

sfinfi de cdtre de Sfdnful Sinod al Bi-sericii Orlodoxe Ucrainene. con-

dus de cdtre MitropolitulVladimir al Kier,ului, pe

data de 25 augtst 2012,ca sfinli cu cinstire loca-15. Noii mucenici trecu{iin calendar au fost ucigiin timpul terorii bolqe-vice din Uniunea So-

vieticd. Pomenirea orea-cuvioasei Sofia (t 1941)

se face pe data de 24 mar-tiel4 apilie qi pe 28 apri-lie/11 mai. Sfin{ifilorMucenici Alexandr$iqin (f 1921), Filo-sof Zeabrev (11937),Feodosie Stankie-vici (f 1950) 9i Mi-trofan Vozdvijenski(11938), in epar-hia Zaporojie, lis-au intocmit tro-pare gi le-au fostzugrdvite icoane-le. La moagteleacestora, scoase la

LtJMtrA CRtTDINTEI / februarie2013 35

inchinare, se fac multime de tdmdduiri. Datapomenirii lor este 13 octombrie.

Sf.Sfin1it Mucenic Setghei Bondarenko sfeproznuit pe data de 2l ougust.

A primit cinul preo{esc, in anul 1907,la Lavra Pecerska de la Kiev, fiind trimispd slujeascd in oragul sdu natal, Cernobil.In anul 1933, in timpul terorii bolgevice, afost arestat, petrecdnd vreme de trei ani"ininchisoare. Dupd eliberarea din inchisoare,a continuat s6^slujeascd la Biserica Sf. Iliedrn Cernobil. ln 1937 i se aduc noi invinu-iri - cum cd pdrintele Serghei se ruga sd nufie inchise bisericile ortodoxe din UniuneaSovietic5. Autoritdlile i-au promis c6-l vorelibera, daci la slujba de Pagte ii va indem-na pe credinciogi sd nu cread5 in Dumne-zeu. Preotul s-a adresat insl pdstorililor sdicu salutul pascal: ,,Hristos a inviat!". A fostarestat qi torturat ca s[ se lepede de Dum-nezeu. Este impugcat pe data de 2l august1937, datd la care se face gi pomenirea sa.Nu este cunoscut locul in care a fost ingro-pat. A fost canonizat pe data 26 aprilie 2012,

36 februarie20t3 /t t i \, lh/\ ( REDlNl t i l

la 26 de ani de la avaria Centralei Atomoe-lectrice de la Cernobil.

SERBIA(ei 40 de copii mucenici gi doi preofi - dasciliai acestora, aqi de vii de citre twci,in anul1688,in ntul Momitici, din opropieredePodgori,ta, sint pomenili pe 9 martie.

Moaqtele celor ucigi de trupele lui Soli-man Paqa, ca rdzbunare pentru infrdngeri-le suferite de c6tre armata otoman6, au fostodstrate cu evlavie de cbtre binecredincio-gii creqtini din acele vremuri pdnd in zlle-le noastre. Pomenirea l^or se cinstegte in ziuacelor 40 de mucenici. Ln2006, moagtele co-piilor-mucenici au fost scoase la inchinare.Astdzi, acestea se pdstreazi in Biserica Sf.Gheorghe din Momigici. Canonizarea ofici-

a16 s-a fbcut pe data de 19 mai, in Catedra-la Sfhntul Sava din Belgrad, la slujbd lu6ndparte un sobor de arhierei, condus de c6trePatriarhul Irinej al Bisericii Ortodoxe SArbe.

MACEDONIA

Cei 4(l de Mucenici din Bitola sunt proznuiti pedatd de 9 martie.

Canonizarea a fost sdvdrqitd pe data de 28octombrie 2012,in Biserica Sfhntul Dimitriedin Bitola. Mucenicii din Bitola au fost mo-nahi. Ei s-au nevoit in mai multe mAndstiri gischitun din imprejurimile acestui faimos oragaromdnesc, in cea de-a doua jumltate a vea-cului al 14-1ea. Dupd ndvdlirea turcilor in Bi-tola, monahii s-au strdns laolaltd in Mdndsti-rea Sfhntul Gheorghe, Purtdtorul de biruin1d,indemndnd pe cregtini sd nu se lepede de cre-dinfa cea dreapt[. Au fost inchigi 9i supugi lachinuri groaznice de c6tre turci. Martiriul lora awt loc pe data de 9 martie 1385. Trupurilele-au fost imprdgtiate prin locuri pustii, in agafel inc6t cregtinii sd nu le mai poatd afla. Pe lo-cul martiriului celor 40 de mucenici din Bitolaa fost indlfatd o m6ndstire.

PreacuvioEii mucenici Evnuvie, Paisie giAverchie sunf p omeniti in Macedoniope 2 august 5i pe 27 martie.Ernuvie, Paisie gi Averchie au fost marti-

rizali de cdtre turci, in anul 1588, la M6nds-tirea Kicevo din Macedonia. Canonizarca aawt loc pe data de 2 august 2012. Slujba no-ilor cuviogi mucenici a fost alcdtuiti de insugivestitul imnograf Athanasie Simonopetritul.

GRUZIAPreacuviosuf Gavfiil (Urghebadze - 1929-1995)este praznuit pe data 2 noiembrie.

Sfhntul Sinod al Bisericii Ortodoxe dinGruzia l-a canonizat, pe data de 20 decem-

www.lumeacredintei.(om

brie 2012, pe arhimandritul Gavriil (Go-derdzi Urghebadze Vasilievici). Dupd s6vdr-girea serviciului militar, in anul 1950, tindrulGoderdzi a indllat in curtea casei pdrintegti obisericd cu patru turle. Autoritdgile au ddrA-mat-o in mai multe rdnduri. insd. de fiecaredatd, ea a fost reftcuti de Goderdzi. in anul1955, Goderzdi va primi schima monahald,ludndu-gi numele de Gavriil. Peste l0 ani, in1965, pdrintele Gawiil, la o manifesta{ie de IMai, a dat foc unui uriag portret al lui Lenin.Va fi arestat de cdtre KGB pentru activitateantisovieticS. La anchet6, gi-a motivat ac{i-unea sa astfel: ,,Am fEcut aceasta, deoarecenu se cade sd ne inchin[m unui om. in locullui Lenin, ar fi trebuit sd se afle Rdstignirea".Va fi inchis gi torturat. A trecut la Domnul pedata de 2 noiembrie 1995, in oragul georgianMfkheta. Dumnezeu i-a ddruit acestui cuviospdrinte harisma de a indemna oamenii cdtrepoc[inld gi darul facerii de minuni. A fost so-cotit smnt mai inainte de canonizarea oficia-ld, fiind adunate sute de mdrturii despre sfin-lenia vietii lui gi minunile sdvdrqite la moag-tele acestuia.

Gheorghi!; ClOClOl

i l - \ l l \ { - l i j I ) l \ f l l / f e b r u a r i e 2 O t 3 3 7

Prima aruncare acruci i , peste gardulde pe malul rAului

40 februar ie20 l3

44 februar ie2Ol3 I I u r u J u / l u m e a e l e d i n t e i . c o n l w w w l u m e a c r e d i n t e i . c o m \ ( I t l l ) l \ i l i / f e b r u a r i e 2 o l 3 4 5

\ ( ' l {hDIN l t r l www lumeacredintei .com www.lumeacredintei .com I t rN t t .A C ' l th t ) lN I I : l / februar ie 2013 47

ttrl

ProfitAnd de l ibertatea de a ie;i din lard dupa '89, cei mai mull i s-auindreptat citre Occident. Majoritatea abia agteptau sd plece spre Euro-pa de Vest, SUA, Canada... Eu insi eram, din facultatea de Lirnbi Stri ine,atit de impregnat, saturat de cultura occidentald pe care o studia-sem, inc6t aveam senzatia cd o cunosc suficient. Nu mai reprezenta ocuriozitate, o mizd, o provocare... in schimb, aveam o mare fascinaliepentru Orient. $ i atunci , in loc s i p leC spre vest, am plecat spre est . . .

lncognitoin 0ragullntezisDar sd revenim la odise-

ea mea pe tdrdmuri rdsdrite-ne, mai mult sau mai pufinex-comuniste.

in sfhrgit cogmarul vo-iajuJtti yinzuo se termind.Ajungem la Harbin gi cobo-rdm. In gard, inainte de a ple-ca la businessul lui, Volodeamd ajutd s5-mi iau bilet pAn[la Beijing - incb md descur-cam greu cu mersul trenu-rilor afigate in chinezd - gizice: ,,Andriuga, aga faci: teintorci, i1i iei pagaportul 9i larevedere!". Ne ludm r[masbun ca nigte vechi prieteni.Vezi, dgtia sunt rugii, de asta-i iubesc, au aceasti capacit1-te de a fi generogi. Poate or-todoxia e explicalia, sau poa-te asta a fost experienfa meacu ei, nu gtiu.

Harbin e un ,,mic" oragchinez de 2-3 milioane lo-cuitori, nu-i unul din oraqe-le cele mai mari. E capita-la provinciei Heilongjiangdin nordul Chinei. La ince-putul secolului XX rugii auconstruit calea feratd Har-bin-Vladivostok gi cu timpul

48 februarle 201 3 / LUMf.-i\ CI{l.DlN-lEl

la Harbin s-a format cea mai intreagd comunitate de rugimare colonie de ruqi din afa- albi care, din cavza Revolu-ra Rusiei. Exista acolo gi o fiei din octombrie 1917, aumisiune ortodoxd rusd puter- fugit de bolgevici refugiindu-nic6, cu zeci de biserici orto- se in Harbin. De acolo Sfdn-doxe construite de rugi. tul Ioan Maximovici a ple-

$i Sfdntul loan Maximo- cat la Shanghai, apoi la Sanvici a fost acolo. Dal $i o Francisco. Pe atunci incd nu

gtiam nimic de el, am aflatmult mai tdrziu citind vialaunui ucenic al sdu, PdrinteleSerafim Rose.

In 1932 Harbinul a fostocupat de japonezi, care in aldoilea rbzboi mondial au cre-at acolo un lagdr de extermi-nare pentru prizonierii rugi.chinezi, coreeni, englezi, pecare au expenmentat afinebiologice. In 1945 oragul aFost ocupat de armata sovie-ticd, iar it 1946 - de trupe-le Kuomingtang-ului, prinacord intre Chiane Kaishekqi Stalin. in Revolitia Cultu-ra16 a lui Mao bisericile orto-doxe au fost distruse

La Harbin in fiecare iamde un festival al sculnturilorde gheaf[ - animale,^plante,

www.lumeacredintei,(om

clddiri din ghea(6, iluminatenoaptea cu felinare din inte-rior. Nu m-am dus sd le vizi-tez, era frig gi eram prea stre-sat. M-am urcat direct in trengi am plecat mai deparle laBeijing. mi-era teamd sd numd depisteze poli{ia.

In trenul urmdtor era mairelaxatd situalia, era un acce-lerat, iar eu nu mai veneamde la grani16. Eram un strdinoarecare ce venea de la Har-bin la Beijing, nu era cevaneobignuit.

Aici la yinzuo banchete-le erau tapisate, iar pasage-rii erau ceva mai civilizatigi mai pulin insistenti. Td-tugi am stat cu nigte chineztde vorbd vrei, nu vrei, tottrebuie sd te imprietenegti cu

ei! - si unul mai tdnlr. foaelr - $lte orietprietenos, a linut mor{ig sd

mal mnar. Ioar-

mI ajute in Beijing.Eu i-am povestit ce caut:

Yu Yuan Xue Yuan, Institu-tul unde studiazd strdinii chi-neza. l-am dat adresa, XueYuan Lu, a$a se numea stra-da. Bun! Nu gtia unde e, darzice: ,,Lasd ci o gdsim!". $icoboard cu mine la Beijing.Iatd-md deci ajuns 9i in Capi-tala de Nord a Imneriului deMiiloc!-

Iegim noi din gard, se inte-reseazd qi afld unde e Institu-tul. Gara e in sud-estul ora-gului, iar Institutul - in nord-vest. Trebuia sd travers[mtot oragul. Lu[m un autobuz,apoi mergem pe jos, ocolindOragul Interzis. Nu conta cd

I L \11 . , \ ( l , i l l ) l r " ' l t l / februar ie20 l3 49www.lumea(redintei.com

era $ase diminea{a, a finutsd fie primul care mi-l aratd,mdcar in trecere. Md ghida,imi explica pe unde trecem.Ludm alt autobuz. Era un bd-iat foarte s[ritor. Dupi ace-ea_am inJeles mai bine aces-te lucrun.

Chinezii au gi o poli-tele spontani, sunt priete-nogi gi vor sd ajute, dar in-totdeauna existd gi un inte-res, o componentA pragma-ticd. Ajufi, ok, dar e normalsd te gi alegi cu ceva, nu? Elvoia s6-gi exerseze engleza,dar mai ales qtia c6, in ge-neral, orice strdin e o rela-1ie utild, deoarece strdinii aude obicei bani, rela(ii, se potivi lsau isca) nigte oportuni-t6!i de un fel sau alrul, ori-cum cu ceva tot te poli alegedintr-o prietenie cu un strA-in. Intri in nigte cercuri, de laun strdin ajungi la alt strdin,de la acela la altul. cine gtie.ceva bun poate iegi din asta:un avantaj, o bursd, un job,un cuvant pus undeva, cineqtie, o relafie, un obiect, uncadou, oricum cu ceva totte-alegil

Alt exemplu: banii chi-nezegti erau de doua feluri -

,,banii poporului" (Ren MinBl, RMB) 9i ,,banii str[ini-lor" sau FEC (Foreign Ex-change .Certificates). FECerau ce1 pe care-1 pnmeastriinul la Bank of Chinacdnd schimba oficial valu-td in yuani (la cursul foarteprost de 5,4 yuani pentru I

5 0 f e b r u a r i e 2 o l 3 / l t l \ l F \ ( I t t : D I N ' l t - l

dolar). FEC erau un pic matvaloroqi decdt banii populari.Se puteau cumpdra cu ei dinmagazinele pentru str[ini lu-cruri ce nu-se gdseau in altemagazine. In plus, FEC pu-teau fi reconverti{i in valutS.Dac6 nu-i cheltuiai, puteaida FEC la bancd pi primeaiinaooi valutd. Astfel chine-zii puteau face rost de preli-oasa valut6, ddnd RMB con-tra FEC...

Agadar, dacd nu cu alteavantaje, mdcar cu a$a cevatot se puteau alege, in gene-ral, dintr-o rela{ie cu un strf,-in. Dar nu pe loc. Nu cereauniciodat[ ceva imediat. In-tdi se imprieteneau, constru-iau o relafie amicalS de in-credere pe termen lung. iarde acolo decurgeau niqte lu-cruri in mod firesc.

Pe aceastd logicd am cu-noscut mulli chinezi, care de

pe ulma mea nu prea aveaucum profita, la inceput celpu{in, n-aveam nici relafiinici bani, dar ei nu gtiau, segAndeau cd poate iegi ceva.$i oricum, pdnd la urmd totau avut de cdgtigat gi din re-la{ia cu mine, deci s-a con-firmat cd nu sunt niciodatdin pierdere cu un strdin.

Dar eu eram ultimul in-dreptifit sd-i judec. La urmaurmei veneam tot dintr-o fari (care abia incetase amai fi) comunistd qi in fondam fEcut oarecum la fel -

degi cu alte nuanle gi cono-talii. Pentru tdndrul cititorromdn de azi,care din ferici-re n-a trdit intr-un regim to-talitar comunist, e mai greude in{eles, e nevoie de oare-ce imaginalie...

$i aga se face cd amiculchitez a venit cu mine pdndla Yu Yuan Xue Yuan. a gd,-

www.lumeacredintei.Gom

sit gi cdminul pentru studenlistrdini, a intrebat portarul gia aflat numdrul camerei luiDinu, colegul care era acolocu burs6.

Dar vd inchipui cd s-aoprit aici? Nicidecum. A ur-cat cu'mine pdnd la etajulXIII 9i a b6tut la ugd. Deschi-de Dinu somnoros, pe la optdimineafa, tocmai se trezea.$i ii explic situalia. St5tea incamerd cu alt student, rus,pe nume tot Andrei. Le po-vestesc - eram foarte inc6n-tat -^interesantele mele aven-turi. In engIezd,, ca sd infelea-gd qi Andrei. Rusul a fost pri-mul care a zis HaraSo, An-driuSa, bine, stai aici,no pro-blem. CFnd am ajuns la par-tea cu pagaportul, rusul a mu-rit de rds, Dinu insd a inghe-{at! ,,Cum adic5? N-ai vizd,n-ai pagaport? Aoleu! Dac[md prind [gtia, md dau afard


din cdmin!". Era, sdracul, dis-perat! Normal, in fond el rds-pundea, la el venisem.

$i ce credeli cd face? Ddtelefon la ambasadd gi zice:,,Vd rog cu domnul consul!"- Ionescu il chema. Studen-tii rom6ni se cuno$teau cuconsulul, se vedeau perio-dic. $i-i spune: ,,Uita1i, dom-nul consul, a venit un co-leg din Bucuregti, uitali ce-a pd(it cu pa$aportul, ce sdfacd?". $i consulul: ,,Pdi sdse ducd la polilia chinezl qisd facd exact ce-i spun eil".Evident, s-a spdlat pe mdini,n-a vrut sd aibd nici o legltu-ri. ,,Dar nu-i pute{i da mdcarun pa$aport provrzonu, tem-potar, ceva?". ,Nu-i pot da,cd are pagaport. a fost re!i-nut de polilie. Nu putem im-plica statul romAn, e o ches-tiune parliculard!". Deci, s-aspdlat pe mdini complet, nici

n-a vrut sd audd... Stilul stan-dard!

Da. Dar aici eu gregisem.Dacd-i souneam cd mi-ampierdut pur gi simplu paga-portul, poate mi-ar fi dat al-tul. Dar n-am fost pe fazd,iar Dinu s-a speriat... DacImai stdteam, ne gdndeam,poate adoptam altd tacticd,,dar aga... In panica respecti-vd, mi-am anulat singur gan-sa altui scenariu, am ratatocazia de-a primi alt paga-port. $i, ca atare, am rlmasaga, fraudulos, in cea marexotici dintre lumi...

Andrei DIRLAU

Nota Redoctlehlnchelem aicisplculilb dfn intererantuljurnal al colaboratorului nostruAndrel Dirllu.Textul Integral vaputea fi cftit de cel Interesafl involum {vom reveni cu aminuntedespe apailtla c5r1li).

I L IMLTA CRt lD lN ' l ' I ] l / februar ie20 l3 51

l coana Ma ic i i Domnu-lui Kazanskaio il inso-tet te pe credinc ios, inRus ia , pe i n t reg pa rcursul v ie ! i i . E socot i tace l ma i p re l i os da r denunt i * o fer i t nr i reselor , in sper ! ; r l - inBiser ica Rus5. La ves-t i t a i coana au a le rga tin totdeauna nu doaroamen i i s imp l i , c i s icnej i , impara l i or i mar idregdtor i . in c insteaei s-au ina l la t sute debiser ic i g i catedra le.Exis ta mi i de copi i- ma i vech io r i ma ino i - a le aces te ia .Tot mai cunoscut6,in u l t ima vreme, adeveni t icoana Maic i iDomnulu i Kazanskaiad in ca tunu l Log , reg i -unea Volgograd. . .

Kazanskaiadin LogO icoand izvordtoa-

re de mir. O icoand sdnge-rdndd . . . Oamen i i de g t i i n -!d. dupa indelungi exami-ndri, nu au reugit sd expli-ce in vreun anume fel celeintdmplate. O rninune, purgi simplu... Localnicii suntde pdrere ca daca te rogi cu

5 2 f e b r u a r i e 2 0 1 3 / l i \ l l \ ( l i l D I \ l l l

inimd curatd inaintea aces-tei icoane, Maica Domnu-lui it i ajutd. Alexandru Lo-ban. intdistit[torul biserr-cii din Log, povestegte cdrn inun i l e i coane i Ma ic i iDomnului din Kazan auinceput in aceastd parohiein urm[ cu c61iva ani. Maiintdi, pe icoand au aparutcAteva pete rogii, ce se m6-reau de la o zi la alta. Si-a

dat seama cd se petrece ominune. Preotul Alexandrua mers la episcopului locu-lui, Gherman. A primit ca-non ca sd facl rugdciuni giacatiste, icoana fi ind muta-td in t r -un loc mai fer i t . incurAnd, insd, zvonul des-pre icoand se va rdspAn-di cu repeziciune, dupd unorim caz de tdmdduire.

I

VindecareaAnei DennisovaAna Dennisova. o fe-

meie in vArstd, care locu-ia in Log. s-a ars cu o supafierbinte. Atdt de rdu in-cdt pe piele se formase ocrustd solidd. In chiar sea-ra cAnd s-a petrecut incr-dentul, a venit la bisericigi a cerut s[ f ie unsb pes-te arsurd cu untdelemnsfin1it de la candela icoa-

54 februarie 201 3 / L t i\ ' l I r ' \ ( ' l{tr l ) l i \ l ' t : l

nei Maicii Domnului de laKazan. Pdrintele a fost im-potr iva acestu i fapt . amin-tindu-i cd efectul ar puteasd fie chiar unul negativ. Afost insd nevoi t pur g i s i rn-plu sd-i ungd mdinile fe-rnei i cu untdelernn, la in-sistenfel.e acesteia. A douazr, creolncloasa nu malavea nici urmf, de arsurd

doar pielea dintre dege-tele mai avea o nuan{d ro-qiatic6, acolo unde nu re-

ugise sd fie unsl cu untde-lernn de la candeld! O isto-rie destul de cor.rvingdtoarepentru cei credinciogi: nudoar cd icoana se ardta caun semn de la Dumnezeu,ci prin ea se {bceau chiar gitdmdduiri.

Jurnalu l de la parohiaicoanei sdnge16ndeAcest caz a fost punc-

tu l de p lecare pentru s lAvi -rea icoanei ca fhcdtoare deminuni Au inceput peleri-najele... Pentru inregistra-rea vindecdrilor va fi des-chis un jurnal al celor cares-au tirndduit. Toti cei careprin rugdciunea fbcutd ina-intea icoanei Maicii Dorn-nului au primit ajutor nu s-au dat in ldturi si consem-neze in jurnal cele petrecu-te. Acesta conline nu unulori doud cazuri de vinde-care. ci zeci de intArnoldriminunate care au avui locla icoana Maicii Domnu-lui din satul Log. Vd pre-zentdm, mai jos, doui ca-zuri de vindecare, relata-te pe larg in acest jurnal,cu men[iunea cd vindecdri-le din ult imii ani, petrecutela aceastd icoand sdngerdn-dd din Log, vor f i insera-te intr-o carte despre lcoa-na Maicii Domnului de laKazan, ce va apdrea, in cu-rdnd, la Editura Sophia dinBucuresti.

Gheorghi la Ciocioi

' l

I

Praznicul Bobotezei infiordurile Norvegiei

Duminicd 6 ianuarie a.c.,de Praznicul Botezului Dom-nului, P. S. Pdrinte EpiscopMacarie al Europei de Nord asdvdrgit Sfhnta Lirurghie im-preund cu un sobor de preoliqi diaconi in biserica Parohi-ei Ortodoxe RomAne SfinteleMucenile FiloJieia, Tatiana SiSuniva din oragul Bergen, depe coasta de vest a Norvegiei.acest orai fiind supranumit gi..Poarta fiordurilor".

in cadrul Liturghiei, du-pd rugdciunea amvonului,s-a organizat o procesiune,cu prapori gi icoane, la fi-ordul din apropierea bisen-cii, unde s-a sdvArgit sfinlireamare a apei Ei au fost bine-cuvdntali cu Aghiasma Marenumeroqii participanli la sluj-b6. La final, potrivit Tradilieiortodoxe, arhiereul a aruncatSfhnta Cruce in apd, fiind ri-dicati de unul dintre credin-ciogii care au intrat in apa fi-ordului. Dupd slujb6, s-a or-gmizat hadilionala agapdfrdleascd gi s-au acordat da-ruri arhieresti.

Sfdntul Proorocloan Botezitorulpriznuit la StockholmRomdnii aflali in capita-

la Suediei au prlznuit cu fastSoborul Sfinhrlui Ioan Bote-zdtorul: luni 7 ianuarie 2013,in biserica' Parohiei Sfan-ta Treime Si Sflintul ProorocIoan Botezdtoral din Stock-holm, Sfhnta Liturghie dehram a fost oficiati de P. S.Pdrinte Episcop Macarie alEuropei de Nord, impreundcu pdrinlii preoli $i diaconisluji-tori din capitala Suediei.

In cuvdntul de invS{6tu-16, P. S. Macarie a vorbit des-ore Dumnezeiasca Ardtarede la Iordan, cdnd S-a revelatDumnezeu ca fiind Treimic,referindu-se apoi la lucrareagi mdrhrrisirea Inaintemergd-torului, Botezdtorului 9i Prie-tenului Mdntuitorului, Sffin-hrl Prooroc Ioan.

Cu prilejul hramului, P.S. Macarie a oferit parohi-ei o icoand cu Sfdntul IoanBotezdtorul gi a felicitat petoli cei care poartd numeleSfdnhrlui loan, in frunte cupdrintele loan Ruja.

Sfintul Cuvios Antipade la Calapodegticinstit la StockholmSfhntul Cuvios Anti-

pa de la Calapodegti (1816-1882) a fost sdrbdtorit pel0 ianuarie 20 13, in Biseri-ca Ortodoxd RomdnS, atdt intard,, cdt gi in diaspora, undemulte parohii sau agezdmin-te il au ca ocrotitor. In para-clisul Centrului eparhial dinStockholm, P. S. Pdrinte Epi-scop Macarie al Europei deNord a sdvdrgit Sfdnta Litur-ghie, impreund cu un soborde preoli qi diaconi. Prin in-termediul Centrului de pe-lerinaj ,,SfAnful Cuvios An-tipa de la Calapodegti", alEpiscopiei Europei de Nord,romdnii din Suedia, Norve-gia, Danemarca gi Finlandamerg in pelerinaj la mdnds-tirile din RomAnia sau in 1o-curile sfinte ale Ortodoxiei.

La aceastl sdrbdtoare,Preasfinlitul Episcop Ma-carie a sfin{it noua icoanda Sfdntului Cuvios Antioacare se va pdstra in Paracli-sul Centrului Eparhial dinStockholm. (S. S.,)

5 6 f e b r u a r i e 2 0 1 3 / l t \ l l \ C l t L I ) l \ l l I www.lumeacredintei.com I L r \ l l \ C I { t r I ) l \ l I I / f e b r u a r i e 2 0 l 3 5 7

FRAGMENTE DIN INTERVIUt CU ANDREI PLE$U

: : l : : i l

I i i i i l i l

: i l i . j i : . r l r ; i , ' i i : f . , i i i , r r - i , . i . i ' l : - : l . , i i l Ja r , :

;

: ai: * J'l - i... Li i: i''"'1 I i i i,' ll , I i rl r i i: fi ; ; ; : * I i i ;

58 februarie 201 3 / I-t l l \ ' l I:.\ ( ' t{ tr D INl tr I |,Lri\ ' t[:,\ [ 'Rl:I)lNl t i l / februarie 2013 59

ffur ANDREI PLE$U despre suflet,ffiredinffi gi ciuterile tiherefii

Eros gifeminitate... Ionic in toate scrierile mona-

hale din primele veacuri creltine mise pare stilul franc al discutiei des-pre pornitile ascunse, foarte puter-nice si mereu rerurente in ambien-tul psihismului uman. Avem pe de-oparte un porttet atrigitor al zenitu-lui, o !inti sublimi si totugi arcesibi-ld - anume,,vederea felei lui Dum"nezeu" -, iar pe de alti parte o dis-culie firi menajamente a pulsiuni-lor telurice pe care le mogtenim caorice plimadi din !drani... V6rtatineretii este asociati cdutirilor in-tense, pe de o parte, dar si zburdi-Iniciei trupegti, indiscreliei privirii,poftelor felurite - in genere, toatereductibile la dorinta de posesie. Pesrurt, erosul poate fi o pricini de po-tirneali in drumul citre cer. indriz-nesc si vi intreb, retrospectiv, cumati defini dumneavoastri aceas-ti tensiune ubicui, reluati pe contpropriu de fiecare generatie? Cumrezolvi fiii lui Adam int6lnirea cuscandalul frumuselii crea!iei in ipos-taza feminind?

$tim cu to{ii cd erosulpare s[ fie, uneori, marea pro-blemb nerezolvat6... Fdri in-doiald, potenlialul intAlnirilorcu celdlalt sex este intotdeau-na ambivalent. Ele pot aducein scend ceva smintitor, darpe de altd pafie - iatd' cazulFlorianei Avramescu oentrurninel - o energie cataluatoa-rc. Pot spune despre fiica p5-nntelui Avramescu acest lu-cru: a reprezentat pentru minereleul cel mai imporlant al ti-


nere{ii, penflu cd m-a pus incontact cu o tem6 care m1-adevenit esen{iald.

Dar e o ipocrizie didacti-ci sd credem cd existd solu-lii standard la problema ero-sului. $i a corporalitdlii. Poa*te fi corpul. luat in sine. ..vi-novat"? Jii minte ce spuneaAvva Ioan Casian: .. lngeriiau cdzut penfiu cd nu aveaucorp". Corpul este o limi-td gi ne reamintegte mereu decondifia finitudinii. De aceeaspune Sf. Ioan Casian cd in-geni ar fi purut sd nu cadd.dacd ar fi al.ut coro. c6ciavdndul, ar fi a'nut, totoda-td, o salvatoare con$tiinfd a [-mitei. CAnd i1i ignori condiliacorporalS, po{i sd cazi specta-culos - aoarent. nimic nu-tiopre$te piiajul, nu mai ai ob-

stacole, nu mai ai bariere ...Da, prbblema erosului

existd qi vine peste tine la di-ferite vdrste - md tem cd latoate vdrstele. Recent, Gabri-el Liiceanu a revizitat tema,,calului negru" (cu o metafo-rd, din Phaidros), marcat oa-recum de un anumit patos, deo anumitd disperare romanti-cd. In tinerefe, il aveam lAngdmine pe Marin Tarangul, careavea qi o sincerd aplecarespre misticd, dar gi o anumitddeschidere spre,,consumism"erotic, dacd nu chiar spre de-bogd (Dar nu e oare picatul,perechea metafizicl" a mAn-tuirii?). E de amintit qi faptulcd existd gi poten{dri artificia-le, fals virile. ale erotismului.

E profilul intelectualului caretr6iqte atit seduqia faustid, dt Si

Am optat, in acest grupaj de sem-nalare a cir l i i , pentru reproduce-rea,,provocatoare" a unui fragmentd in amplu l d ia log, ,despre suf le t ,credin! ; g i cdutar i le t inere l i i " rea-l izat de d- l Mihai l Neamlu cu d- lAndrei Ple;u, om de culturd refe-ren! ia l 5 i autor a ce l put in doudcdr l i cu largd deschidere teo logic i(Despre ingeri, 2003, gi Parabo-lele lui lisus. Adevarul ca poveste,2012), in iunie 2008, la ColegiulNoua Europa d in Bucuregt i , g iasezat in f runtea vo lumulu i .

tentalia boemei simultan * in ace-lasi registru fuzional-nocturn.

Coexisten{a celor douitentafii se exprimd, de regul6,intr-o complicatd dialecticd amijlocirii cu nemijlocirea. Sepoate intdmpla ca atacind di-rect versantul faustic sd ree-valuezi, indirect, teritoriul lu-mescului. $i inven: cufundatin lumesc, sd ai revelatia ful-gurantd a transcendenlei. LuiNichita Stdnescu ii nldcea sd. ' .repele: ,.tJarDaill este un anr-

60 februar ie20 l3 / I I i \ l l ; , \ ( ' l t t : l ) lN- l t : l

mal indirect" qi se referea, debund seamd, chiar la el. Estedeja proverbiald condilia luide poet, blond, seducdtor, cuochi albagtri, mereu sufocatde admiratoare. Ceea ce nulimpiedica insd - ba dimpotri-vd - sd fie nu doar seducdtor,ci mereu sedus de misterulCuvAntului. Cu titlu anecdo-tic, ag men{iona confuzia pecare o introduce, in sfera ero-tismului, problema celebri-td{ii care incepe s6 insofeas-

cd figurile publice la vdrstamaturitdlii. Femeilor pare sdle olacd notorietatea bdrbatu-lui, puterea simbolic[ pe careacesta o eman5. Existd o ire-zistibild atracfie pentru aurasau nimbul ..bdrbatului inte-resant" (vezi Ortega...), incare datele concrete ale insu-lui ajung sd nu mai conteze.Cu sfiald, dar gi fbrd sd oco-lesc adevdrul, pot spune cAam v[2t femei indrdgostitede bdtrdnul Constantin Noica

atunci cdnd acesta avea peste70 de ani... Domnul Noica nuavea in perioada de la Piltinignimic dintr-un danfi, - con-sumase aceasta laza in oeri-oada interbelicd. Qbignuia sdspund, uneori: ,,In tinerefe,tlin cauza cititului, am pier-dut cdteva bune imbr6{igdri...Citeam, nu aveam tirrp...".Alli prieteni ai domnului No-ica, Alexandru Dragomir, depildd, adoptau o formuli cevamai sportivd: ,,Eros-ul nu esteun capitol prea important, nutrebuie nici neghjat, dar nicitransformat intr-o dramd me-tafizicd". Nu complicau ginici nu dramatizau acest su-biect. Uneori, bdrba{ii in-zestra{i cu o bund animalita-te ajung sd trangeze problemasexualitIlii mai simplu, ftrdcomplica[ii inutile.

Revenind ins6 la problema teo-iogiri: cum salvim puritatea inimii,De de o parte, firi si negim boga-tia lumii in solul cireia Dumnezeu aplantat si siminla frumusetii?

Este.in primul rdnd o in-trebare istoricd: cum a evo-luat reflec{ia Bisericii asu-pra acestei teme? Ce glsimin tradifla iudaicd, apoi inEvanghelii, in comentariilepauline gi, in sfdrqit, in exe-geza pastorald din tradiliaapuseanl (marcatd de scrieri-le lui Augustin), sau in dez-baterea rdsdriteani (marcatdde confruntarea cu gnosticis-mul)? In al doilea rdnd. esteo intrebare - pentru fiecaredintre noi - profund perso-nald. Eu imi exolic cerzuradrastici a sexualitdlii in creg-hnism in termenii urmdtori:nu erosul in sine ar fi proble-

www.lumeacredintei,com

ma, ci tot angrenajul de min-ciuni gi ingeldtorie pe care li-bertinajul sexual il implicd.Marile c[deri sau smintelivin din haloul de consecinledeclangate de transgresrune:ascunziguri, tactici de camu-flaj, duplicitdfi... Toate la unloc ajung sd-!i marcheze via-!a, i{i schimbd felul de a fi 9iaduc injoc un deznoddm6ntinconfortabil, daci nu dure-ros. O alunecare de picior inacest teritoriu se termind, dereguld, cu o secre{ie teribildde marasm lduntric - un sfdr-qit pe care inceputurile zglo-biu-aventuroase nu-l antici-paserd.

Ajungem astfel la tema respon-sabilititii care se exerciti intr-un ra-port privilegiat cu timpul trecut si vi-itor. Prezentul poate gizdui uneoriorice promisiune, dar puline figi-duinle se verifiri pe parcursul vietii.Erosul inselitor te face si uiti aceas-ti ,,diasto16" a temporalitdtii - legi-tura dintre azi ;i miine, conseculia,pe scurt (;i pe englezeste): tfe ofter-maffi. Ratezi intilnirea cu persoanacare trebuie sd reprezinte totalita-tea angajamentelor sale in trerutul,prezentul si viitorul ei. Erosul furtivproduce, nu-i a;a, doar un decupajdin biografia celuilalt. 5eamini decicu un exerciliu turistic: faci o foto-grafie veseli ;i te pregite;ti apoi deo lungi uitare... Este un fel de misca-re reptilini a sufletului - !intqti, lo-ve;ti;i te retragi firi alte intrebid.Teoreticienii evolulionisti vor pune(omportamentul instinctului sexualmasculin pe seama acestei strategiide supravieluire: o povari tipi< dar-winiani l-ar face pe individ sd-;i do-leasci incongtient, rumva, reprodu-cerea speciei. in acest fel, ajunge si-;i lase urma in locuri ore promit -

firi apel la prea multi reflexivitate- -continuitatea biologici. Pe s<urt,erosul postlapsarian evoci un stratprofund de iralionalitate pe carenu-l putem subestima. 0,,spirituali-tate" (are trece (u vederea acest tipde rdzboi liuntric, tentafia irespon-sabilitilii descrisi mai sus qi naturaconflictuali a cdutirilor noastre latoate verstele - o asemenea ,,spiri-tualitate" care ignori revolta corpo-ralititii ajunge si simplifice teribilintreaga discutie teologici desprehat, tlansfi gurare, mintuire.

$tim vorba din Pateric,despre cSlugdrii care, la intre-barea:,,Ce face[i toatA ziua lamdndstire?", rdspund:,,Ce-dem. ne ridicdm, din nou cd-dem, din nou ne ridicim...".Acest tenace efort de verti-calizare mi se pare esenfial.Sunt. cred. pdcate mult maigrave decAt impuritatea sexu-al6: vanitatea, orgoliul, slavadegartS. Toate aceste patimine prostesc teribil. In fond,dragostea de sine Qthilautia)fine de o confuzie identitard:incepi sd te identifici cu unadintre inzestrdrile sau calit6-lile t41e mai degrabd acciden-tale. Incepe sd ifi placd vorba,chipul sau chiar nasul tlu; teindrdgostegti de vocea. de in-teligenla sau de scrisul tdu,pierzdnd din vedere cd elesunt simple accesorii, fird le-gf,turd cu ideea de merit. Or-goliul r[spunde prost la intre-larea: ,,Ce inseamnd <eu>?".I{i faci iluzia c[ sinele addncal persoanei tale se epuizeaziin gi se confundd cu reprezen-tarea ta publicd...

Interviu realizat deMihai lNEAMJU

FIIJMANITAS

I'inlloIr'lr'fieitlmi l*slls.lrk.r'r-r nr I en ;lrlvr.sl r.

dr . . lndn. i l )k .sr r

t-Lli\ ' l tr,,\ CRht)lN'l-hl / februa.ie 2O13 61

Ce l ma ide p re ! bunne este sSnitatea.Este deja un t ru ismdescoper i t de la ceamai f ragedd vdrsta.Dar dac i aceasta nel ipsegte? Dincolode medic i , terapi i 9 isperan!e, se atterne,destu l de cur ind, ade-sea, intr ista rea, u neorideznddejdea. Pentruc i , grdbi l i , z id i t i in no iing ine, nu a jungemprea ugor sd accep-tdm cd ce l maide pretbun r imdne credin la .Aceasti descoperireeste pr inc ipa lu l daral Sfintei Manefa.

\ Tdscuti la I apriliel \ l 1918, in Sevtuk, un

I \ sat din Belarus. vi-itoarea sfdntd a fost dia-snosticatd la o vdrstd fra-gedd cu paralizie cerebra-1[. Medicii nu au intdrzi-at sd le ofere pdrinlilor co-pilei verdictul implacabilnu va putea merge vreodatd.Pentru Vladimir gi Gliche-ria Skopicev. vestea era.inainte de orice, reflectarea voii Domnului. De ace-ea. nici ei. nici fiica lor nuau fost s t r iv i l i de noua s i -tua!1e.

Donricd sd iqi aju-

te mama, Maria, cea bote-zatd astfel in cinstea SfinteiMaria Egipteanca, gate$te,ii tunde pe vecini gi invaldcroitoria. $i nu peste multdvreme! iscusinla sa in cror-rea si coaserea hainelor de-vine cunoscutd in zond. larmdiestria sa este rod al ru-gdciunii permanente. Ca gibucuria cu care reugegte s[indepdrteze grijile celor dinjur qi a celor apropiafi aces-tora. Sursa aceste i bucur i isunt drumurile la mdndsti-rea cu hramul Maicii Dom-nului din Tihvin indl{at[ inCenki. Adusd in brafele ma-mei sale, participd la SfAntaLiturghie duminicd de du-minicd. Nu lipsegte la praz-

nice. intrebati de apropr-ali dacd acest drum nu esteobositor, Glicheria, mama,rdspunde simplu:

- Pe drum ne rugam.51 nici nu Stim cum ajun-gem atdt de repede !

Astfel, prezer]ga sa de-vine familiard maicilor. Deaceea, maica starelA are nu-meroase intdlniri cu pdrinliiMariei. Evlavia copilei esteevidentS. Trdirea rugdciu-n i i - p i lda pentru cei d in jur .Imbrdcarea straiului mona-hal devine ast fe l f i reascd.insd nentru maica Polixeniaacesf fapt, dorit, nadajduit,agteptat, este o scar6. Pen-tru cd, deqi la prima vedereviala nu ar putea sd ii ofereorea multe Mariei. intrareain mdndstire este, inainte deorice, expresie de libert6-{ii. Dupd oblinerea acordu-lui solilor Skopicev, hot6-r6qte sb a$tepte decizia Ma-riei. Pe care o sfrtuiegte sdse roage pentru a primi rds-puns dorintei sale.

$i rdspunsul nu intdr-zie. De oraznicul Schimbd-rii la Fa16, Maria/Manefaeste tunsd in monahism. Ru-gdciunea, postul gi asculta-rea ii devin singure preo-cuodri. Devine model in-tregii obgti. Addncirea ingrija fa{6 de cele duhov-nicegti este incununatdcu imbrdcarea schimeicelei mari. Un gest te-merar, aldta timp cAt Bi-serica este linta predilec-

ta a regimului co-rnunist. Mdndstireaeste evacuatd. SfAn-ta Manefa este gdz-duitd de un cuplu invArstd.

CurAnd, liniq-tea ii este tulburatdde girul de credin-ciogi ce ii cer rug6-ciune qi sfat. Vestea despredarurile sale se rdspdndeg-te. Se vorbeqte despre da-rul discemdmdntului, al bi-ruirii demonilor, al tdmAdui-rii, al inainte-vederii. La in-ceput. Sfdnta ezita sa i i pri-rneasc6. Teama de ispitd, detrufie, grija de a nu tulbu-ra gi duce pe cdi gregite pecei care i se adreseazd suntprincipale cauze. Apoi, fap-tul cd viala aleasd de ea estecroitd din dragostea tdcutdfald de aproapele. Este insdrdzboi gi rlramele ai cdror fiise afld oe front decid sa nupafaseasca cunea casel pananu afl6 vegti despre acegtia.Rdspunsurile sunt scurte.Celor ce gi-au pierdut pe ceidragi le spune simplu: Ra-gali-vd pentru sufletul sdu,rugafi-vd din tot sufletul!Celor ameninlafi de perico-le le amintegte sd nu uite depronia divind. Rugdciunileet sunt urmate de intoarce-rca acasd a celor considera!idisparuli, impiedica produ-ccrea accidentelor gi maicu seamd oferd linigte. CelePrimite le imparte curdnd.

Incheierea rdzboiului

este urmatb de inchidereamdndstirii. De aceea SfAn-ta Manefa hotdrdqte sd seintoarcd acasd. Bucurdndu-se doar de ajutorul nepotu-lui sdu, trdind intr-o sdr6-cie aspra. continud sa i i aju-te pe cei care ii cer sfatul.Cuvdntul sdu - rugdciunea,milostenia, gdndul la pdca-tele sdv6rqite. $i, mai ales,rugiciunea la Maica Dom-nului. Ca mai tArziu Maca-ria Artemieva. nu poartA gri-ja propriei suferinfe, ci a ce-lui de aldturi. De aceea, ori-ce referire la neputin{a sa ointdmpind mereu cu acelaqiFiecare lucru ce ni se in-tanpla este un dar Depin-de de noi sd fie qi inceputmantuiri i Fiecare dintre ceice vin sunt primi{i cu cdldu-rd. Nimeni nu este mustrat.Nimeni nu este respins. Ce-lor ce se elibereazd de bolile amintegte: Fructul vter-mdnos este strdin de fru-muselea sa din afard ASa Sinoi, sd veghem ca nu cum-va vietmii sd ni se infruptedin suflet.

Acesta este gi motivulpentru eare, cu ajutorul uno-

ra dintre maicile dela Cenki, a ridicat ocapel6. Aici, adusdde maici, se roag6,cu liniqtea datd deaflarea acasd. Sufe-rinta fizicit devinetot mai grea. Insdnu aceasta o preo-cuoa. cr ooar teme-

rea cd boala sa ar putea sdfie povard apdsdtoare pentrucei ce i-au ramas alaruri.

La25 februarie 1984 oi-rase$te aceasta lume. Esteingropat[ in cimitirul satu-lui. $i toti cei care simt ne-voia mangdier i i sa le cont i -nud s6-i vind la mormdnt,fie pentru a-i impdrtdgi gri-jile, fie pentru a lua pdmdntspre grabnicd vindecare.

Cu binecuv6ntarea Pa-triarhului Moscovei si a in-tregii Rusii, Alexei,- la I Iaugust 2006 are loc des-chiderea mormAntului, careeste insolita de bund mi-reasmd. Peste un an, la 11august 2007, in Catedra-la Sfinlii Petru 9i Pavel dinGomel au loc festivitdlileprosldvirii sale.

Via{a Sfintei Manefa nudiferd de cea a sfintilor vre-mii noastre. Tocmai de ace-ea ne este de folos. Nu ca oconfirmare a celor deja gtiu-te. Ci ca imbold. Snre trdi-rea unei credinle

^de care

ne indepdrtdm, din pdcate,mult prea frecvent.

Vincenliu DASCALU

LLiNlirA ClttrDlN-l 'hl / februarie 2O13 6362 februarie 2ol 3 / l-LiN4 l-.A CI{tiDINl hl www.lumeacredintei.com

Praznicele Ortodoxiei

Ia DomnuluiSdrbdtoarea Int6mpindr i i Domnului ,ce cade la 40 de zile de la Crdciun,dateazd din perioada medie a pri-mului mi leniu cregt in; se l inea lalerusalim cel putin de la inceputul'.secoluluial S- lea, cu acee; i bucu-rie ca Pagtele, dupi relatarea unorpeler in i a ivremi i , la Roma f i indin t rodus i in ju ru l anu lu i 650. . .nJn vreme ce la romano-catolici conlinutulI sarbdtorii se relerd la prezentarea Pruncu-

Ilui Iisus in Templu, dupd cum aratd de-numirea apuseand (de dupd 1960) a sdrbdto-rii: ,,Prezentarea Domnului", la creqtinii or-todocgi denumirea de ,,Intdmpinarea Dom-nului" exprimd faptul cd Mesia vine in Tem-plul Siu gi intdlneqte poporul lui Dumnezeudin Vechiul^ Testament, reprezentat de Sime-on qi Ana. In Apus, in trecut, era vdzutd maiales ca o sdrb[toare a Maicii Domnului, fiindnumitd, pdnd in 1960, ,,Purificarea Mariei",cu referire laLegea iudaicd.

Semnifica{ia s6rb6torii este dat6 do Hris-tos ca lumind a neamurilor. Hristos aduce lu-mina lui Dumnezeu intr-o lume intunecatdde p[cat. Cregtinii trebuie sd ducd aceast[ lu-mind in lume, dat fiind cd impbrldgesc misiu-nea gi viala lui Hristos. El a implinit acest lu-cru pentru noi, prin moartea Sa, prin care animicit puterea rdului. Iisus Hristos a deve-nit asemenea noud prin intrupare gi, deoareceEl Insugi a fost ispitit, ii ajutd pe toli cei caresunt ispititi. Iatd ce sg spune in Sinaxarul zi-lei de 2 februarie: ,,In-aceastd lund, in ziuaa doua, se pr6znuiegte Intdmpinarea Domnu-lui Dumnezeu si Mdntuitorului nostru IisusHristos, cdnd L-a primit dreptul Simeon inbra{ele sale. In aceastA zi Biserica s[rbdtoreg-

64 februarie 2013 / LUM I:lA CIthDlN-ltrl

i

te un eveniment important din viala pdmdn-teascd a Domnului nostru Iisus Hristos (Luca2,22-40)".

Dup[ patruzeci de zile de la nagtereaSa, Pruncul Sfdnt a fost dus la Templul Ie-rusalimului, centrul vie{ii religioase a nafiu-nii evreieqti. Dupd Legea lui Moise (Leviti-cul 12,2-8), femeia care a ndscut un pruncde parte bdrblteascd nu avea voie sd intrein Templul Domnului timp de patruzeci dezile. La implinirea acestora, mama venea cufiul la Templu qi aducea jertfb Domnului unmiel sau un porumbel, pentru ritualul purifi-c6rii. Preasfhnta Fecioard. Maica Domnului.nu avea nevoie de purificare, deoarece ea andscut frrl stricdciune pe Izvorul Curd{iei giSfin{eniei. Cu toate acestea, ea s-a supus cusmerenie Legii timpului.

In acea vreme, pdrintele gi dreptul Sime-on (prdznuit pe 3 februarie) trdia in Ierusa-lim. Lui i s-a proorocit cI nu va muri pdnd

teptau mdntuire in lerusalim" (Luca 2,37-38). In icoana care reprezintd, aceastd sdrbd-toare, proorocifa Ana fine in mdni un perga-ment pe care scrie: ,,Acest prunc a adus ce-rul gi pdmintul". Inainte de naqterea lui Hris-tos, bdrbafii qi femeile drepte in credin{d tr6-iau cu speranla venirii lui Mesia cel promis.Dreplii Simeon gi Ana, ultimii credinciogiadevdra{i din Legea Veche, au fost conside-rali wednici de a-L intAmpina pe Mdntuito-rul in Templu. ^

Sdrbdtoarea Intdmoinlrii Domnului estesituati in chiar mijloiul cdslegilor, termence desemneaz[ intervalul de timp intre doudposturi ortodoxe, cAnd cregtinii pot mdncade dulce (frupt). Astfel, cdglegile Crdciunu-lui incep o datd cu sfrrqitul Postului Cr6ciu-nului, chiar in ziua de Crdciun, si se incheiein Duminica ldsatului sec de brdnzd - a izso-niri i lui Adam din Rai, cdnd se lasd sec pEn-tru Postul Pagtilor.

www.lumeactedintei,com

pu va vedea pe Mesia cel promis. Prin har desus, dreptul Simeon s-a dus la Templu chiarcdnd Sfdnta Fecioard Maria gi Sfdntul Iosif\ cueau cu Pruncul Iisus sd implineascd Le-gea. Simeon Iubitorul de Dumnezeu L-a luatpc Prunc in brale gi, mullumind Domnului, arostit cuvintele pe care le auzim repetate lafiecare slujb[ a vecemiei: ,,Acum slobozegtepe robul Tdu, dup[ cuv6ntul Tdu, in pace, ciochii mei vdzurd mAntuirea Ta, pe care ai 96-tit-o inaintea fefei tuturor popoarelor, lumindspre descoperirea neamurilor gi slavd popo-rufui Tdu Israel" (Luca2,29-32). Dreptul Si-meon i-a spus Sfintei Fecioare; ,,Iatd, aces-ta este pus spre cdderea gi spre ridicarea mul-tora din Israel gi ca un semn care vastdmi impotriviri. $i prin sufletultdu va trece sabie, ca sd se des-copere gdndurile din multeinimi (Luca 2.34-35).

La Templu se afla gi pro-orocila Ana, o vlduv[ de 84de ani, fiica lui Fanuel (prdz-nuitd tot la 3 februarie), ,,cenu se depdrta de Templu, slu-1rnd noaptea gi ziua in post giin rugdciuni. $i venind ea in acelceas, lduda pe Dumnezeu gi vor-bea despre Prunc tuturor celor ce aq-

ln popor aceasta perioadd din an se nu-meste cdslegl (din latinescul caseum ligat -

,,legarea cagului", in sensul cd se m[nAncd dedulce (lat. dulci;)rcagul fiind un aliment dul-ce, de unde numirea de dulcele Crdciunului,care are doud diviziuni: una, cdnd se mdnAn-cd gi carne, gi lactate; gi alta, de numai de osdptdmdnd, numitd S[ptimAna Alb[ sau Sdp-tf,mAna brdr'zii, cAnd se mdn6nc[ numai lac-tate gi oud, specificd cregtinismului romd-nesc timpuriu, ceea ce dovedegte c5, de la in-cepufurile sale, cregtinismul romdnesc a fostun cregtinism de rit bizantin, oriental, dar inlimba latinS, deosebit de ritul apusean in lim-ba latinS, numit romano-catolic, fiindcd am

fbcut parle ca popor neolatin din Ro-. mania Orientald, discufiile privind

apafienenla de Constantinopolsau Roma, in primele secolecregtine, rdmdnAnd deschise.In unele zone ale {irii se vor-begte gi de carnelegi salu car-neleagd (din latinescul car-nem ligat -,,legarea cdrnii").Tot in acest sens este de amin-

titd qi analogia cu termenul decarnaval , provenit din latinescul

carne vale, cu acelaqi sens de in-cheiere a perioadei de sdrbdtoare qi in-

ceput al Postului Mare.Prin urmare, cdglegile Crdciunului repre-

zint5,, in mod tradi{ional, o continuare fueascda pramicului Naqterii Domnului, o perioadd incare ldranul consumd gunca, cdrna{ii, caltabo-gii 9i camea de porc din gamild gi in care scurgeultimele picIturi de molan din butoi, pentru ca,astfel intdrit, sd poati face fatp rigorii postuluice va urma. Ziua cregte, ultimele zv6rcoliri aleiemii se potolesc, apar primii ghiocei, apoi vio-relele. Primdvara poate sA vind. Mdncdm acumurzici, susai, untigor, lobodd gi ldptuci, iarcdgle-gile au trecut demult, gi o datd cu ele 9i aminti-rea porcului sacrificat sub steaua Crdciunului giconsumat p6nd la ultimul oscior in lungile seride iam6. pana la urmI, poezia iemii sJimpormolegte nu doar in troienele de omdt, c6t maiales in zdrlnginitul sticlelor din debarale gi insfirditul tigdilor cu jumiri... A;a sd fie?

Alexandru TURLEA

Lt l \ .1 f , \ ( R t r l ) lN l 'L I / februar ie20 l3 65

,l

Inmormdntare vs inctn erareDE CE NU NE ARDEM MORTII?Recenta incinerarea regizoru lu iSerg iuNicolaescu (conformdorintei sale exprimate,,cu l imbd de moar-te") 9i refuzul firesc alBiserici i de a-i acordaasisten!5 rel igioasdin aceste condil i i aust6rnit indelungi gitensionate disculi i , maiales in mass-medio.ldeea dominantd intr-olume descregtinatd ;idezbisericitd e aceea cdvointa omulu ie suve-rand ch iar g i asuprarAnduiel i i dumnezeiegti(facd-se voia mea, nu aTa!) t i cd, p6nd la urmd,nu are n ic io impor tan-1d ce se intAmplS cucorpul dupd aga-zisa,,trecere in nefiinlS'iMenta l i ta tea la ic5,grabitd sd reprogezeBiser ic i i , ,obscurant is-mul medieval ' iesteincapabi ld sd pr iceapdre la l ia ta in icd ; i com-plexd d int re suf le t s itrup, conformareala f i rescul lumi i lu iDumnezeu, mode-

66 februar ie 2013 / I I i \4 I ] r \ ( I t t : l ) lN l t - l

lu l hr is t ic , or izontu leshato log ic a l inv ier i i ,puterea sfAntd ; i sf in-l i toare a moa;telor- care n-ar mai f i cuput in ld dacd ne-amarde mor l i i . (Ardereamor l i lor - in parante-zd f ie spus - le-ar luap6na ; i oameni lor det t i in la pos ib i l i ta teade a cerceta ADN-ulvoievozilor, sd zicem,spre a s tabi l i dacd aufost romdniau ba. . . )Pentru o ldmur i re apozit iei ortodoxe,?ntemeiate pe celedoui mari izvoare alecredinte i s i rAnduie l i -lor de vial i cregtine,Sfdnta Scripturd giSf6nta Tradit ie, amselectat pentru dvs.,pe 16nga hotdr i r i -le cele mai recenteale Sf6ntu lu i S inod,punctele de vedereale unor teo logi or to-docgi care au rdspunsprompt, ieri sau azi,provocdri lor laicis-mulu i g i a te ismulu icontemporan. (R. C)

Pr. Prof. Dr. DUMITRUsrANttoAE (pornind de laincinerarea profesoruluiuniversitar gi omului politicTrancu-lagi): Sd te lagi inci-nerat, cdnd Biserica osdn-deqte acest lucru gi cdnd nu-1i acordd, prin preolii ei le-giuil i . asistenla gi rugaciu-nile ei, echivaleazd cu o ne-socotire a Bisericii qi deci 9ia cregtinismului. (...) Niciin Vechiul Testament, niciin cel Nou, nici in istoriacregtinismului nu se practi-cd gi deci nu se aprobd in-cinerarea. Ea nu se concili-azd cu consideralia ce-o ddcregtinismul trupului ome-nesc. Trupul este, in credin-{a creqtind, chipul sufletu-lui gi este creat de Dumne-zeu printr-un act de atenliedeosebitd. El nu este o in-chisoare regretabild a sufle-tului, ci organul prin care


ilcesta se manifestS, imPri-rndnd asupra lui pecetea ca-racterului sdu. Trupul faceatAt de mult parte din fiin{aomului, incAt via{a vegnicS,cea dep1in6, va fi tot in tru-pul pe care l-am avut. Tru-oul acesta omenesc se bucu-id de a:j;ta cinstire in ochiilui Dumnezeu, incdt FiulSau $i l-a fhcut trup propriugi std cu el in vecii vecilorpe tronul dumnezeiesc. (...)Creqtinismul nu dispreguieq-te trupul, nu-l schimonoseg-te qi nu cautd sd-l omoare,ci se sileqte sd-i descopereadevdrata frumuse{e, fbcdn-du-l organ al noblelei spiri-tuale, al harului qi indumne-zeiri i . (...)

Porunca dumnezeiascd dea nu ucide are apoi referinldqi fa{n de ffup. Nimic din ceeste omul n-avem voie sd uci-dem, ci sd ldsdm sd sfrrgeas-cd prin aceeagi voie dumne-zeiascd - pe cale natural[ -prin care s-a qi creat. Precumn-avem voie sd ucidem sufle-tul, aga n-avem voie s[ distru-gem {rupul, ci sd l6sdm legeanaturald s[-gi urmeze cur-sul ei dup6 plecarea sufletu-lui. (...)

In arderea trupului semanifestd pur Ei simplu in-stinctul pdcdtos gi absurdde a destrdma credin{a creg-tind. Ea aratd o totald ne-credinfd in Dumnezeu gi indemnitatea omului. fbcutdupd chipul lui Dumnezeu.Ea descoperd un suflet pus-tiu de orice credin!6, gdsindin cenugd gi in praf simbo-lul cel mai nimerit al pustiu-lui din el. Cdci actele noas-tre au gi funclia de a simbo-liza credin[ele noastre. Cine

www.l umeacredintei.(om

respectd trupul, chiar mort,igi simbolizeazd prin aceas-ta credinla in ve$nicia lui,iar cine lasd sd i se ardd tru-nul aratd cd nu crede in ni-mic, ( . . . )

Incheind, ne exprimdmcredinla fermd ci de aiciinainte nu se vor mai intdm-pla cazurt ca acestea. (...)Suntem siguri c[ intr-o bundzi, nu prea depdrlatd, vomciti in Monitorul Oficial de-cretul de desfiinlare a cre-matoriului, cuptor de tru-puri omenegti Ei loc de sfi-dare a credinfei romdnegti.Cine vrea sE se ardd s-o facdacasl la el, cu ugile zdvori-te. Sufletul poporului nostrun-are nevoie de asemeneaspectacole. (Fragment dineditorialul intitulat .. lnci-nerare", Telegraful Romdn,an LXXXVIII- nr. 3. 14 ian.1940 , p .1 )

Lector Univ. Dr. RADUPREDA (pomind de la re-centul caz Sergiu Nicola-escu): Am vizionat filmuldemn de moartea unui regi-

zor care a manipulat nu doartrecutul, dar gi prezentul. In-deplinirea dorin{ei acestu-ia, exprimatd in familie, de

.a'f i dupd moafie incinerata provocat apelul Patriarhi-ei. Restul s-a amplificat dela sine, mass-media reflec-tAnd pe l^arg ,,delirul fune-rar". (...) ' lntai de toate. ca qiin cazul paqapoartelor bio-metrice, am ratat prin infla-mare o temd important[: in-mormAntare versus incine-rare. in treacdt fie spus, so-lulia nu este acordarea debani familiilor, ci ieftinirealocurilor de veci gi, in gene-ral, o mai mare transparen-ld administrativd. Apoi, ta-bloidizarea excesivl a datdin nou mdsura unui spa{iupublic profund poluat, mi-zdnd pe senzalional, dar ra-tdnd astfel normalitatea, fi-rescul. Fragmentele de rea-litate si zvonurile vehicula-te au reugit sd plebisciteze odecizie strict personald gi sdcompromitd un subiect co-mun real.

Cel mai mult md ingri-joreazd polarizarea pe temda majoritdlii ortodoxe in-sdgi. Este impresia cdgtiga-ti in dialogurile cu ortodoc-qii urbani. fhrd rdd6cini ru-rale directe, lucrdnd zilnic inspaliul virhral, care de Crd-ciun nu taie porcul, ci mergla soare in Republica Domi-nicand sau la schi in Austria,care vin la bisericS, frrd in-doiald, dar avdnd alt bagajemolional qi simbolic. Poli fiortodox gi modem in acelaqitimp. Problema este de ,,tra-ducere", a$a cum au tradusSfintii Pdrinti culhrra anticdprin filtrul Evangheliei. Or,

I L lN i I r , \ ( ' l t t r t ) l r " ' l h l / februar ie 2013 67

abandonul catehetic goleg-tc dc inleles ritul. carc dege-nereazd in rifualism, a$a cumpelerinajul se transformi inexcursie gi posrul in dietd.

In final, o reflectie teo-logic6. Argumentul in fa-voarea inmormAntdrii nueste pdmdntul. Argumentuleste cerul. Nagterea lui Hris-tos. cobordrea cerului pe pd-mdnt. face din cele ale lumiitot atatea daruri. Religie in-trupatd, cultivdnd un rapoftprivilegiat cu corporalitateagi astfel cu istoria, Cregtinis-mul valorif icd la maxim siintegral crealia. in acest ori-zont. truoul nu este o sim-pra masa ororogrca, un rnve-liq temporaq o ,,hain[ de pie-le" de care te dezbraci pur gisimplu. Sau pe care o arzl.Iatd de ce Ortodoxia are cul-tul moagtelor prin care pro-clamd valoarea materiei lbrdsd cadd in materialism, fb-cdnd ,,vizibild", adicd in-tru-pat6, sfin{enia. Cimitirele nusunt agadar imense magaziide resturi. asemeni depozite-lor de maqini vechi, ci spafiiin care continua, dincolo delimitele vdrstei, dialogul din-tre pdmAnt qi cer. Pdnd la ln-vlere.

Pr. ION ATEXANDRU MIZ-cAN (pornind de la acelagicaz recent): Moartea regi-zorului Sergiu Nicolaescula inceputul acestui an ne-adovedit, incd o datd, cd se-tea de sAnge gi senzafio-nal in mass-media din Ro-mdnia nu e o caracteristi-cd doar a lui Dan Diacones-cu, aga cum s-a incercat sdni se inoculeze in subconEti-ent, ci apar,tine aproape in-

6 8 f e b r u a r i e 2 0 l 3 / l t l \ ' l l - \ ( l t l : t ) l N - l I : 1

tregii breasle. (...) Consta-tdm cu amdrdciune, in ca-litate de slujitori ai altare-1or, cb de mai bine de 20de ani, Biserica Ortodoxdeste socotitA drept tap isp6-gitor pentru toate metehne-le neamului romdnesc. Cdtenu s-au spus despre Biseri-ca Ortodoxd in aceqli ult imi20 de ani? S-a spus cA esteretrograd6. inadecvatd lumiicontemporane, cd manancAbanii s6racilor gi pensiona-rilor, ai spitalelor gi ai qco-li lor. ci promoveazd misti-cismul bolndvicios gi primi-tivismul etc., etc. (...) Sem-natarii unor astfel de acuzeantiortodoxe nu au absolutnimic in comun cu Biserr-ca OrtodoxA, cu invdfdturi-le elementare ale credin{eiortodoxe. (...) E de prisos sdreproducem diatribele snoa-be ale unor condeieri deprin cotidiene sau ale unorvorbitori de prin televizi-uni. Mai regretabild este in-tervenlia ministrului Cultu-rii, d-l Daniel Barbu, care aexprimat un punct de vede-re de-a dreptul terif iant: cila cdpdtdiul lui Sergiu Ni-

colaescu se outeau citi mo-litfele Sfdntului Vasile celMare!!! Parcd am fi la emi-siunea: Te pui cu blondele?.Au fost. cei drept. gi scri i-tori sau jurnaligti one$ti, cupicioarele pe pdmdnt, cumse spune, buni cunoscitoriai invdfdturii Bisericii, careau prezentat la televiziuni giin scris opinii gi texte perti-nente pe aceaste tem6 (DanCiachir. Radu Preda. Geor-ge Damian, Adrian Pdtrug-c[ etc.). Evident cd din toa-te aceste evenlmente, nol,ca oameni ai Bisericii, avemde invdlat ceva. Trebuie maiintdi sd ne intrebdm de ce oparte a societ6li i romAnegti.liber-cugetdtoare, a acumu-lat atdta urd fald de Biseri-ca Ortodoxd, inc6t vor sd neia p6nd la urmd gi capul? Acui este vina cd suntem su-ferinzi la capitolul catehiza-re qi foarte pufini laici suntin mdsurd sd inleleagd gi sddea un rdspuns corect gi ci-v lhzat in asemenea situalii?

ASa cum constata IndriaCrasnea (Gandul), publiculSi televiziunile Si-au luat ta-inul din moartea lui SergiuNicolaescu. Unii l-au con-sumat tacticos. Altrii nu semai saturd Si tot mai vor!De cdnd s-a ridicat la ce-ruri, comisarul Moldovana Jbst omorat de o duzindde ori. Nu numai regizorula fost "ciuruit", ci qi familialui gi Biserica Ortodoxd. Ebine sd gtim, dupd momentulSergiu Nicolaescu, cd Biseri-ca Ortodoxd nu intrd cu bo-cancii in viala nimdnui, res-pectd libertatea fiecdruia; iirevine insd datoria de pdstracredinta 5i rdnduieli le blse-

ricegti, qi in acelagi timp nuporte fi obligata, de nimeni:r de nimic. sd sdvdrqescdslu sa promoveze practici incontradictie cu invdtdtura sadogmaticd gi canonicd.

Din HOTARARILE SFAN-Turur srNoD Ar B.o.R. (din5 iu l ie 2012): Din mdrtur i i -lc scripturistice. patristice.istorice gi arheologice reie-se cd Biserica a practicat dela inceput pdnd astdzi inhu-marea (inmormdntarea). Eacorespunde inv5liturii Bise-ricii despre trup gi datoriilefa[6 de el, trup care trebuiesd fie redat plmdntului dincare a fost luat. (...)

Abuzdnd de lipsa de rn-formare corectA a credincio-gilor qi de acceptarea facildsi fbrd discerndmdnt de cdtreacegtia a practicii incinerariirno(ilor, ingdduitd de une-le biserici cre$tine din Oc-cident si din America, unii

preofi caterisi{i sau depuqidin treapt6, doritori de cdgtiggi in totald separare de Bise-ricd, sdvdrgesc slujba de pro-hodire a celor decedali, chiarin incinta crematoriului.

Existd gi situa{ii in careincinerarea s-a fdcut fbrdvoia sau impotriva donn-1ei celui decedat. din motiveobiective (financiare sau le-gale, legi specifice unor sta-te in care incinerarea esteobligatorie). ln astfel de si-tua{ii, chiriarhul este singu-rul care are autoritatea de aacorda sau nu dispensa, priniconomie, in urma sfudieri iamdnunfite a fiecdrui caz inparte, cu precizarea cd, pen-tru astfel de cazuri, slujbace se va sdvArqi la depune-rea urnelor funerare in crip-te ar putea fi doar slujba Tri-saghionului cu pomenire in-dividual[. (...)

SfAnful Sinod a hotdrdtsd men{in6 in vigoare ur-

mdtoarea hotdrAre a SfAntu-lu i S inod d in l5 iun ie 1928,reconfirmata prin hotdr6reaSfdntului Sinod din 20 fe-bruarie 1933:

a. ,,Preofii sd previnddin vreme pe enoriagi, atrd-gdndu-le atenjia cd,,in cazulcdnd cineva dintre ei ar voisd se incinereze, Biserica leva refuza orice asistenfd re-ligioasS, fie la inmormdnta-re, fie la pomenirea pentrumorli dypd inmormAntare.

b. Inainte de oficiereaslujbei de inhumare (inmor-mdntare) a unui cregtin, pre-otul slujitor sd se informeze,de la familia defunctului, lacare cimitir va fi inmormdn-tat cel decedat.

c. Celor ce totuqi au fostincinerafi, sau se vor incrne-ra din proprie voint5, sd li serefuze orice serviciu religios,atdt la inmormdntare, cat qila pomenirile pentru mor{i"...(Sursa: basilica.ro)

www.lumeacredintei.com t-LlN4t ,\ ( 'RLI)lN l 'Fll / februarie 2O13 69

A scrie cAt bine ti-a lbcutDumnezcu nu e uEor, dar efoarle necesar qi pl6cut.

Sunt una dintre pdcdtoqiiincercali prin cancer. In iulie20ll arn inceput investigati i-le, pentru cd aveam simptomealarmante. Cedasern unei de-presii - cca mai profundd pecare o trarsem

Unul dintre sentirnente-le profunde pe care l-am trditdupd ce am aflat diagnosticula fost acela cd nu sunt singurd.

Mdhnirea, nemul(umirea,triste{ea, singurdtatea cu carem-am luptat ani intregi, toa-te au fost inlocuite de o iubireinfinita, cer-pdmAnt. Familie,rude, prieteni, colegi, cunog-tinte. oameni cu suflet si cre-din{d mi-au fost aleturi. Sen-timent curat, profund, reflec-tarea iubirii necondilionate.aici, la mdndstirile din 1ar5, dela Muntele Athos, din S.U.A,din suflete qi inimi care nu lecunosc.

Incercarea mi-a venit dinmarea iubire a Bunului Dum-nezeu. ca sd oot corecta viatarrr"u. Ato facut q chimiotera-pii. De la inceput, corpul meua resimfit dureros efectul tra-tamentului.

In paralel. am urmat maimulte terapii: spirituald, com-plementara (o reteta naturistd.detoxifi ant-energizant) qi mul-te altele. Aceastd releta mira-culoasd nu a apdrut intdmpld-tor dupd a doua chimiotera-pie, ci din gnja nespusd a luiDumnezeu. Care vegheaza

7 0 f e b r u a r i e 2 0 1 3 / | t \ l l \ ( l { t : t ) l \ l } : l

tainic la starea odcf,tosului.in orimul rAnd. m-am ru-

gat Maicii Domnului. ReginaCerului Ei a PdmAntului, ceacarc ne cheamd prin Sfin1ii 5iPuterile Cereqti, mereu.

Subliniez cd am simtit ne-voia gi datoria sd md rog gisd le aduc r.nullurnitd Er re-cunogtin{[ vegnicd SfhntuluiNectarie Taumaturgul, Sffin-tului Ioan Rusul. SffintuluiEfrem cel Nou, Preacuviosu-lui Monah Arsenie de la Pris-lop, Sfintilor Martiri Romdni,Sf6ntului Fanurie, SfhntuluiPartenie al Lamsakului, Sffin-tului Mina, Sl€ntului Nicolae,Sfinlilor Arhangheli, Sfinlilorldrd de argin{i, Sfintei Terezagi altor Sfin{i catolici, pe careii port in suflet de pe cAnderam studentd.

ii am in inima mea, mdrog gi md voi ruga c6t voi trdituturor Sfinlilor pe care-i gtiu.sau pe care nu-i qtiu gi.care sevor oescopefl mle, pnn volalui Dumnezeu.

Am participat la SfinteleMasluri, m-am uns cu mir qiulei sfin1it de la Ierusalim, ampurtat un giret atins qi sfin{it inMuntele Athos de Br6u1 Mai-cii Domnului, am fbcut mas-luri de sdndtate, acas6. Dom-nul Dumnezeu mi-a deschiscalea. Am aflat si am folositmulte lucruri care mi-au aju-tat gi-mi vor ajuta, neincetat,la menlinerea echilibrului.

Mintea, inima, sufletul,truoul - le avem. dar nu lesim{im. Trdim strdini de nor

Cartea de cipitii

Concurs

\Aduse cu po$ta

7

ltt

ingine gi nu e bine. S6-ncer-cdm sd ne privim responsabilpe noi ingine gi sd descoperimcum ii putem accepta, tolera,ierta gi iubi pe ceilalli, ca fiinduna ̂in Acelagi Dumnezeu.

In2.04.2012, dupd 9 luni,P.E.T-C.T-ul a confirmat remi-sie total6. Dupd incd 3 luni, iniulie 2012,la un an de la apa-ritia bolii, R.M.N-ul a confir-mat acelagi diagnostic.

Sldvit sa fie in veci Dom-nul Dumnezeu nostru IisusHristos. Maica Domnului gitoate Puterile Cereqti! SlavdJie, Doamne! Amin!

Maria M.Deva,

'1 5 .01 2013

www.lumeacredintei.com www.lumea(redintei.com l -LrNitr,,\ ( ' l t It)IN l '1..I / februarie 201 3 71

%dp,Andrei PleSu, Para-bolele lui lisus. Ade-vdrul ca povesterEdl.Humanitas, Bucu-reqti, 2012, 314 pa-gini.Dupd celebra carteDespre ingeri (2003),omul de culturd creg-tin gi fostul ministruAndrei Plequ ne ofeilb

o foarte doctd gi subtila exegezd selectivi aparabolelor lui Iisus din Sfintele Evanghe-lii, subliniind nu doar etema lor actualita-te, dar gi extraordinara lor flexiblitate, careorienteazd fbr6 sd cadd in retetar gi fbrd sdconstrAng[ ,,spiritul viu" in ,,litera moartd".Dumnezeiescul gi omenescul igi dau m6nain marea ,,poveste" a mdntuirii, mereu reite-rat6, dar niciodatd strict repetitivi, cdci fie-care experienld personald in Hristos are tai-nlca e1 unrcltate.

Nicolae Purc5rea,Urld haitu... PileSti,Canal, Gherla, Jila-va, Aiu!, FundafiaSfinfii Inchisorilor,f.1.,2012,287 pagini+ 16 plaqe foto.Nou[ mdrturie tulbu-rdtoare a unui bfago-vean trecut, cu o ad-mirabild rectitudi-ne morald, prin iadulconcentra{ionar de la

Pitegti (1949-1951) qi prin alte temnile gilagdre comuniste din Romdnia "obsedan-tului deceniu". Scrisd cu simplitate m5r-turisitoare (autorul, cunoscut sculptor tra-dil ional in lemn, pretinzand cd adevdratasa "pand" nu este "condeiul", ci "dalta"),cartea este foarte pretioasd qi ca documentpsihologic, gi ca document istoric, reflec-tdnd o intreagd epocd de mucenicie rom6-neascd prin conqtiinfa unui trditor jertfel-nic al adevdrului cregtin.

72 februar ie20 l3 / | t r \ ' l h , \ ( ' l i L l ) lN I ' t r l

culai ce va sdfie. Wala Sinevoinle le C uv io s ul ui Pd-rintelui nostruAntipa de laCalapodeSfi,trad. din lb.rusi de Anastasia Mitric,cu o prefa(I de Ierom. Teo-fan Munteanu, Ed. Chris-tiana, Bucure Sti, 2013, 126pagini + 32 planEe color.Mata Sfhntului Cuvios An-tipa de la Calapodegti ( I 8 I 6- I 882), care odih-negte la Valaam, scrisi intAi de ucenicii sdi,este completatd cu date la zi (privitoare in-clusiv la minnunile gi cinstirea sa de cdtre ro-mdni, rugi qi greci) de Lidia Meqkova, o eru-ditd scriitoare moscoviti, membrd a UniuniiScriitorilor Rugi 9i doctor in Filologie. Ediliaromdneascd apare sub egida Mdndstirii Chris-tiana din Bucuresti, unde se afli o icoani cumoaste ale Cuviosului, ddruitd de chiar Pdrin-tele Patriarh Teoctist (2003).Rizvan Codres-cu, Sonetele lui Dio-nl's, Ed. Timpul, Iagi,2013, ll7 pagini.Un volum de ver-suri la rdscrucea din-tre tradilionalism gipostmodernism, atri-buind 99 de sonete(prezentate gi glosa-te cu acrivie de ..edi-tor")... S[rmanuluiDionis. celebrul ner-sonaj din nuvela fan-tasticd eminesciand (1872-13), reinter-pretat ca personaj real. prieten apropi-at al lui Eminescu, misterios gi longeviv,frdmdntat de mari probleme existenfialegi metafizice,la care mediteazd fie in re-gistru grav, fie in registru ironic, cu ob-sesia desdvdrgiri i artistice, care-i confor-meazd gi-i rdscump[rh destinul. Frumoa-sa in{dfigare graficd a cdrlii i se datorea-zd lui Valentin Dan.

f mi cer scuze pentru I ipsa in t roducer i i .I dar arn benef ic iat g i eu in decursul v ie-

I t i i dc mangdierea Maic i i Domnulu i g i aSlantului Nectarie, Ei, pentru cd am promiscd voi mdrturisi aceste lucruri. iatd-md scri-indr-^r-vd, in felul meu stAngaci.

In 1997 eram cdsdtoritd 9i imi doreamcu ardoare si am un copil, rnai ales o feti-1a. $i iatA cd intr-o noapte md visez la o m6-n6stire. aflati oe o insuldin mijlocul unei ape, undeo rndicu{6 ce stdtea in pra-gul bisericii l inea de mAndo fetitA frumoasd, pe carerna ruga sa o lau acasa...Dar nu pot sd o iau, nu amsuficienli bani sd o cresc",incercam eu sd md eschi-r cz. ,,Nu poli sd-ti lagi co-p i lu l a ic i ! Credin la o sd i -ornsufli tu acas6, nu trebu-rc sf, creascd in mandstirepentru asta". $i am plecatirt vis de acolo. cu un Druncin bra{e, innotdnd prin apd;i ndmdl, fugind de cinevacare ne dorea raul. Ajunsascara in fafa scdrii, cu fetifarn brate, un cdlugdr m-a oprit gi mi-a spus:,,Uite aici, ia batista aceasta! Ai plecat prearepede qi nu am apucat s5-!i ddm cele nece-sare pentru a o cregte". Cdnd am desfbcutbatista albd in ea strilucreau. . pietre prefi-oase gi bucSli de aur!

M-am trezit nf,ucd. Fostul so! imi spu-rrea cd sunt ndluciri, dar am aflat cd bisericaer-a la 20 km de noi: Schitul Ostrov din C6-Iinrinegti, jud. Vdlcea. CAnd s-a deschis ugaaltarului, preotul care mi-a luat bileful cuIttgimintea semdna atAt de mult cu cel dint ts! M-am rugat la Maica Domnului gi lalcoana fbcdtoare de minuni de acolo, exactpc 13 seotembrte 1991 . iar la 30 mai 1998 s-arr r iscut Mar ia Alexandra.


Pentru mine e minune si binecuvdntare.; , ^ ^ ^ , ,ln anul 2006 la l7 noiembr ie. am oier-

dut o sarcind in luna a $asea. Era o feti la.Am suferit mult gi plAngeam mereu, p6ndintr-o noapte din luna iunie 2007, cdnd par-cd eram in aceeagi sald unde pierdusem sar-cina, iar feti{a mea s-a- ridicat de pe masaunde zdcea ldri viala. In spate ii crescuse-rd nigte aripi mari, ude leoarcS. ,,Mami, te

rog nu mai plAnge, cd mr-arudat aripile gi nu pot zbura!Nu mai plAnge, cd i{i pro-mit cd am sd md intorc!".Feti la pierduta ar f i trebuitsd se nascd in oerioada 22februarie - | martie 2001 ,iar Bianca Andreea s-a nds-cut f a termen,la 25 februa-r ie 2008. . .

$i vd intreb: nu estem6na Maicii Domnului?

Dar voi mdrturisi gidespre ajutorul primit dela SfAntul Nectarie. In lunaoctombrie 2012, feti\a meaBianca Andreea lEcuse obronhopneumonie gravd.Eram acasi, bolea de doua

zile, tocmai ii fEcusem injecfia intravenoa-sd, iar pe postul TV Trinitas se discuta des-pre minunile pe care Sfdntul Nectarie leface mereu. Atunci am luat Acatistul Sfdn-tului qi l-am citit, rugdndu-md pentru amdn-doui fetilele mele. Md ardeau lacrimile peobraz, ochii md usturau, dar peste trei zile,cAnd am fost la control, Andreea era bine, gide atunci nu a mai avut nici o nroblemd desanatate.

Tare m-ag bucura si vdd tipdrite binecuvdn-tdrile de care am avut pafte eu, nevrednica!

Cu drag vd scrieMaria Crist ina Jora Tudorascu,

Rm. V6lcea

i I \ i l \ i l t l t ) l \ l l l / f e b r u a r i e 2 O t 3 7 3

II

tiil' i

I


i

ititorii

RUGACIUNEDE ANUt NOUTatd ceresc, te rog sd-mi

binecuvintez i larn i l ia . pr ie-tcn i i , 1ara, sd b inecuvi r r tcz iomenirea intrcagd, licAnd-osd conSt ient izezc imensi ta-tea dragostei Tale pentru ea.

Fiule, ajutd-rn5 sd pretu-iesc cum se cuvine jertfa Tacur6!6toare gi sd devin prin ac-ceptarea ei cetdtean al rarului.

Duhule Sfant. ddruieq-te celor in- nevoie pacea g irnila Ta. Impdrtaqegte dinharul Tdu tuturor qi risipeg-te uneltir i le vrdjmagului celpierzdtor de oameni.

Binecuvinteazd, TrermeSldnta, munca mea, md cd-lduzegte spre adevdr gi mdocrote$te clipi de clipd, deacum gi pa.na in ceasul mor-{i i mele. Amin. (Bogdan I.Stanciu, prin e-mail)

sFAR$tTU[, AtTFEtLa televiziunr, in ziare,

tot mai des in ult ima vreme,au apArut interprefi ai Apo-calipsei SfAntului Apostolgi Evanghelist loan, specra-ligti in versetele lui Nostra-darnus, or i cunoscdtor i a isemnifi cafii lor calendaruluimaya$, astrologi, ghicitori,clarvdzdtori, rnedii, oracole,infelepfi, care rnai de caremai s t iu ior i r i rnersulu i is-toriei qi revelatori ai planu-

7 4 f e b r u a r i e 2 0 l 3 / l l \ 1 1 : \ ( l t l l ) l \ l l I

ri lor lui Dumnczeu, care aupredicat gi prorocit insistentgi convingdtor despre sfAr-;; itLrl lumii, al t impurilor.Gata, nu rnai aveam mult,venise f ina lu l . 21.12.2012,o datd dincolo de care.dupd uni i . nu rnai urma ni -rnic. Prilej de contabil izdripr ip i te . u l t i rnaturnur i . pa-nicd, depresie, deznddejde,isterie ori, dimpotrivS, dernanipulare, profit gi imbo-ga{ire in urma comerciali-zdr i i de k i tur i de supravie-

TE 5IRIG |NTRUNA

Da-mi lacrimi de foc sI ard pacatul,In vilvdtaia inimii s-aprindUn rug pe care ruga si mi-nalle[u miini curate cerul si ating.

Atilia spini au inflorit pe cale,(u grija lumii sufletu-miimbrac.Amigitor e vuietul ce aege,lareu sunt Doamne-al meu, tot mai sirac...

M-am risipitin ginduri 1i-n cuvinte,De;arte visurijn hotar lumesc.Acestea toate ;i-altele mai greleLa ceasul adevirului griiesc.

Te chem, Preamilostive, di-misi beauDin cel firi de moarte Sfant lzvorlPrin pociinla pa5ii imi indreaptaAsemeni fi ului rbticitor.

Nadijduind la mila Ta cea mare,Te strig intruna, Domn;i Dumnezeu!5unt valuri mari, e prea puternicvintul,D5-mi mana ca lui Petru, Doamne-al meu!

(Elena Dinu-Gavrili,Ciliraqi)

luire, locuri in buncdre orrpietre energizate salvatoare.pe searna credul i ta ! i i $ i s la-biciunilor omenesti. Cine apicrdut, cine a cAEtigat?

Da, e finalul unui an, cusiguranfd. $i, dacd vrem (denoi depindc), poate fi sfAr-qitul pentru tot ce nu nr semar potnve$te, nu ne ma1incape, nu ne mai este defolos. oentru tot ce-i vechigi ne trage inapoi in urcugulnostru spiritual: tipare, pa-radigme, jr.rdecd{i, prejude-cd{i, relafii, anturaje, ataqa-mente, preocupiri Sd ne le-odddrn de tot ce ne intunecdgi ne l imiteazd existenfa. SdhotdrAm cd este u l t ima z i avieli i noastre celei vechi, sdne innoim, sd ne transfor-mdm benefic. Este un eforlnecesar, chiar dacd nu ugor,de cele mai rnulte ori. AvemModelul, tocmai S-a nds-cut iar, pentru tofi cei ce-Lprimesc in ieslea sufletului,Pruncul Care ne-aratd ce-nseamnd desdvArqirea., .

O datd cu anul cel nou,sd devenim mai buni . mailuminoqi . mai bucurogi . maigeneroqi. mai intelepli. maiiubitori, sd ne redescoperim,in adAncul sufletului, giuva-erul neprejuit - scAnteia di-vind. aducdnd un olus defrumuse{e lumii care va in-cepe o datd cu noi. (Dr. Ma-ria Dragoti, prin e-mail)

PARTNTT$rCoPrlFdrd re l ig ie. . . copi i fE-

rd religie. Pare un non-

www.lumea(redintei.com

. . 'ns. , .Ldsa{ i copi i i sd v inan M iue 5 i n t r - i op r i l i . ca ru l l ( ) t i l ca accst ia cstc in lpa-lalirr lui Dumnezeu" (LucaI x . I r r 1 . spune MAntui to-l r , l Ou re de undc s t i u cop i i ie i ir- poale trai fbra religie.adica l ird Dumnezcu?!...Ei rcprezintd oglinda famr-l ie i Par int i i opresc prunci ide la El. $i despre acegtiaa spLrs Domnul nostru IrsusHristos: cd ,,rnai bine i-ar f idaca p i -ar lega de gdt o p ia-trd dc moard gi s-ar arun-ca i r r rnare decdt sd f ie p ia-tl i de poticnire unuia dinacegtia mici" (Luca 17,2).Este cumpl i t de t r is t . . .Oa-nreni lErd Dumnezeu... i iclezrlddcinali pe fiii voqtrilLc distrugem violent Ima-ginea Creatoru lu i . . . Nu nedbm seama cd efectele vorfi dcvastatoare, un tsunami: r r f le tesc ce ne va inghi l i g ipe no i !

Mirajul lurnii ii absoar-be, ii aga{a cu mii de firedc pdianjen. Sunt pringi pu-tin cAte pu{in, la inceput nusirnt firigoarele, dar in mo-mcntul in care incearcd sdse migte, pdianjenul ne-cl'utdtor se apropie pentrua-;i devora prada - suflete-le copiilor. Cu cdt te zba\tmal tare, te incurci.^Trebu-tc doar sd spui: ,,Inaporar .nca . . . " .

Of . . . i i vez i in banci ,cLt fafa tristS, fhrd lel. NuI ol sd facd nimic, nu vor. i -nvc le. nu r t ra i g t iu sa iu-l - - _ .r r r ' l rsc5. sa daruiasca. sa lup-lc llcntru libertatea lor. Te-


Ievizorr.rl ;; i jocurilc pe cal-culator le-au absorbit pute,ri le, min!i lc, t incrctea, pu-r i ta tea, opt imisrnul . . . NLrrnai s i rnt decat prabugirea g idcznadejdea. .

Parinti, luptati-vd pen-t ru copi i i vogtr i . pentru voi .pentru noi! Reclddi{i-vd inDumnezeu! Prindeti-vi debra{ul puternic 9i dulce alMaicii Domnului! Suntemneput inc iot i de uni i s ingur i .dar atAt de putemici in Ii-sus Hristos! (Prof. Andre-ea Con{iu, TArgu Mureg)

CHESTIUNEDE ATITUDINEReferitor la articolul din

Lumea Crcdinlei nr. l l3-114 a lu i Claudiu Tdrzru,cel cu ,,de ce mor rcvistelecregtin-ortodoxe intr-o lardortodoxd", uitali ce cred eu:nivelul de educalie este mo-dest, iar de aici derivd ne-pdsarea. Acest fapt nu poa-te fi cunoscut decat de ceicare gtiu bine satul rom6-nesc ( . . . ) .

Mn cu un exemplu con-cret. I-am licut abonament(pe un an) preotului din satla Rost, ca Ei la Lumea Cre-dinlei Si Lumeo Monahilor.M-am gAndit, luna viitoare,cui sd mai fac abonament giam ajuns la concluzia, sur-prinzdtoare gi pentru rnine.cd nu mai am cui. Dintrecei care vin la bisericd... ex-c lus. Cred cd mul t i au anibuni de cdnd nu au rnai c i t i tn i rn ic . Diaconul e f iu l ph-

li l telui, aga cb . el primearevistcle de la preot. Agmai fi putut sd-i fac bdtrA-nei invatdtoare din sat, darea mi-a spus odatd cd citeg-te numai in vacantcle gcola-re. asa cd arn renunlat. Lafel stau lucrurile gi prin altepdr{i, unde arn diverse cu-no;tlnIe, cunosc mal putl-nd lurne pe-acolo. dar. ori-cum, nimeni din cei pe ca-re-i cunosc nu cred cd ar ficitit Rosnl nici daca l-ar fiprirnit gratis acasd, de cum-pdrat exclus. Sd se gAndeas-cd la faptul cd revista trebu-ie cumodratd chiar daca nue intotdeauna t imp de c i t i t .cd trebuie curnpdratd pentrua o intrefine, pentru a pu-tea exista o astfel de revista,nici nu poate fi vorba des-pre asta! E o chestiune deatitudine. (Tudor Giugaru,prin e-mail)

ECOAGRIS: PR0DUSENATURATE 5lTRADTTT0NAtE

Sdmbdtd, l2 ianuarie a.c.,in cuftea Bisericii Toma Coz-ma din Iaqi, s-a deschis ofi-cial magazinul ECOAGzuS,ce funclioneazd ca punct depreluare de comenzi gi achi-zilionare zilnicd de produseproaspete naturale gi traditi-onale de la Targul Ecoagris.Incb din pima zi, s-au inre-gistrat zeci de vizitatori dor-nici sd obtin6 cdt mai mul-te infonnatii privind alimen-

Cititoriitatia sdndtoasd 9i echilibrat6.Accst punct va asrgura o co-rnunicare operativd gi eficien-td cu clien{ii, precum gi ritmi-citatea aproviziondrii cu pro-duse proaspete gi de calitate.in funcfie de op{iunile clien-Illor.

Programul de funcliona-re al punctului de preluarecomenzi ECOAGRIS este:luni. ma(i. miercuri. vineri:9 .00-18.00, jo i : 9 .00-21.00.Orice alte informalii sau de-talii se pot obline la numere-le de telefon: 0741.106.602,075 I .2 1 8.834, 0 l 61, .621.994,0332.44 l .l I 6; 0232.268.228.

UN MESAJ DIN TARASFANTA$rArTE MESAJE DE(RACTUN $r ANUt NoU

Dragd domnule Bucrtro-itr, deSi ne cunoastem doarvirtual, "vorbim" rar Si peun singur -subiect (MihaiRadulesar...). ntt pot ca inajun de sdrbaloare sd nudatr glas urdrilor Si gandu-rilor de bine: vd doresc unCrdciun Jericit, in pace Sibucurie aldturi de cei dragi,multd sdndtate in Noul AnSi realizarea a tot ce visalisd implinili! Cu drag, Moni-ca Levinger

Numeroase astfel demesaje de sdrb[tori ne-auparvenit la Redac{ie, adre-sate fie directorului publi-cafiei, fie intregului colec-tiv redaclional. de la cit itorif ideli qi atat de dragi inimi-

7 6 f e b r u a r i e 2 O l 3 / l ( \ l l - ' \ ( l { l I ) l \ l t r l

PREDANIAun tdlnirilor esentffi

? t l lloc al in 1elor noastre ca Pdrintele Mi-

hail, Tudora Luca, dr. MariaDragotd, Camelia Ciobotaru(doud frumoase urdri in ver-suri), Laurenfiu Constantin,Alexandra Machita, BogdanI Stanciu, pr. Dorin, Mi-hai r i Mihaie la Sas. Pdr inte-le Valerian. Elena si ValeriuDinu (cu colindd). AdrianNicolae Pelcu, Manuel Va-leriu, Arhim. Macarie Mo-togna gi obgtea Sfintei MA-ndstiri Rohia, Floricica $te-fan, Ligia, Torna gi AndreeaBanea, Alina Dima-Geor-gescu. Pr . Fel ix g i Lavin iacu cooii lor. David Constan-tin 9i Livia Ioana, Protos.Nicolae Moldovan cu ob-gtea Sfintei Mdndstiri Nicu-la, $coala Anastasia Popes-cu qi Grddinilele Arc-en-Ci-el, Radu Petrescu, Roberto,Dana, Luca qi Matei Vasiliu,Maica Athanasia. Roxana

Voicu gi mul{i al{ii. Tuturorle mulprn i rn 5 i le re innoimurarea noastrS: FIE CA SIiNeNur- 2013 sA RAMA-NEM LAOLAUIA, iX NU-HUL DREPTEI CREDIN-TE $I AL BUNEI SLUJIRI!

Maria M. (prin e-mail- text publicat in cuprin-sul numirului), CameliaCiobotaru (prin e-mail),Elena-Dinu Gavril l (CI-l iragi), Dr. Maria Drago-tI (prin e-mail), Prof. An-dreea Con{iu (Tg. Mureq),Tudor Giugaru (prin e-mail). Sorin Ridulescu(prin e-mail - am pistratin arhivi unul dintre tex-te), Corina Radu (Iagi - nepare riu, dar manuscrise-le nu se returneazi): A{ifost foarte aproape de pre-miul oe luna ianuarie 2013.Va mai aqteptdm.

Traian), iar programul defunclionare (cu excep{ia du-minicilor qi a marilor praz-nice din calendarul bisen-cesc) este intre orele 10.00Si 22.00. Rela{ii pot f i ob!i-

nute la teL 0746116813 sau0'721656001. Fotografiilecare insolesc aceastd scurtdprezenlare au fost fbcute ded-l Irinel Cirldnaru.

(vA.M.)

I t \ l l , \ ( I t t j t ) l \ l 'E l / februar ie20 l3 77

nvvan lruc,,nri u@ Nurmq ntdimft,.com+

,' DnEii rmei imfnu tln;zfn,

Cu dhngilfL r4t/nu,.lkizfwQ mlhL xfkatuzia

nz/a d-vntt'ncl +tfi -(nn/t iorlrrw.ant'd-2,'zhi,ni imtn-u,n /-l-um d,,d O nzlrnl

n4Te d-vn4fhc +it Jnhlt it1tuta.&nfa //.4hi,jd iqtf -un ^/l-um dtrt.... 0 adfupl

* *V im /ituht

4tuli . , /

T\, in ianuarie 2013| | ; i-a deschis po4ile

t -J L ibrar ia-Cafenea-ual Ceaindria-Galeria ..Pre-dania",. realizatd de maimulte grupdri tinere din edi-torialistica gi presa creq-tin-ortodoxd: Predania, Fi-los, Rost, cu sprijinul gene-ros al unor sponsori inimogigi discre{i, unili de dragos-tea de tradil ie (nalionala gireligioasd). Este in primulrdnd un loc de intdlnire tih-nita. lamuritoare gi cumine-cdtoare. in iurul unei cdni deceai sau de cafea,.cu priete-1111, CU Cartea, cu lcoana, cutot ce l ine de domeniu l sp i -|1tualitatii, culturii gi arteicre$ttne.

Adresa este: Str. Vultu-rilor 8. sector 3 honaHala


PASTE SI 1 MAI 2013SPANIA

sr lecia l pentru dumneavoaStra am

rre.r t un Program inedi t , de 11 z i le,

r . , r r l fu a sarbator i Sfanta Inviere a

borrnulu i in orasul Barcelona - b i ju-

ier re a Spaniei. Pe langa experienta dev ata elena oferita in excursiile orga-llzate pana in acest moment, va invi-tam sa descoPerim impreuna o nouaclestinatie, in celalalt capat al Medite-ranei . Cele t re i mar i orase ale Spaniei :Madrid, Barcelona, Valencia ne asteap-ta sa le exploram in preajma celei maiimportante sarbator i a le crest inatat i iProqramul excursie i cupr inde:. Bi let de avion Bucurest i - Madr id s i

Barcelona - Bucuresti. 4 caza(i 3" cu mic dejun in Madrid. 2 cazati 3* cu mic dejun in Valencia. 4 cazari 3*cu mic dejun in Barcelona. Autocar pus la dispozitia turistilol

in Soania. Insotitor de grup vorbitor de spa-

nio la

Pret 765 € + 350 €(bi letele de avion)

Plecare 27 apri l ie 2013

persoana cu plecare in ziua de1 1.06.2013

Pana la inceputul luni i mart ie putet ibenef ic ia de reducer i de pana la 45€Asa cum v-am obisnui t , in cont inuarevom organiza c i rcui te le d in toamna:. Circui t -Peler inaj Grecia, 11 z i le in

- . care cupr indem cele mai impor-tante zone continentale si insula-re ale Greciei

. Pelerinajul dedicat Sfantului Nec-tarie intre 07.-1 2.1 1 .201 3

PLECARI GARANTATE. SUNTEMsingura agentie din !ali (are nuanuleazi excursiile programate.De asemenea nu se cil6toregtenoaptea Gu auto<arul. Ne staumArtur ie sutele de credincio$i

care au participat la pelerinajeleorganizate de noi.

E)((URSll tlARA 2013Vara aceasta ne-am Propus sa va ln-cantam orin seria de noi Progra-me pregatite pentru -sezonul 2013.Cea mai mare si mai frumoasa Insu-la a Greciei , Creta, merita o atentledeosebita. Din acest motiv am cre-at doua circuite cu sejur, pentru a-idescoper i comori le naturale s i arhi -tectu rale. Circuit cu sejur de 1O zile in Gre-

cia Continentala si Insula Creta:530€/ persoana cu plecari in zi-le le de 1 7.05.201 3, 18.10.201 3

. Circuit cu sejur de I I zile inGre(ia Continentala, Insu-la Creta si Peloponez:635€/persoana,cu plecari in zilele de26.06.2013,1 1 .09.20r 3

. Circui t (u sejurdeSzi lein Insula Evia: 33o€/per-soana cu plecari in zilele-fe de 01 ,06.2013 ,13.07.2013,31.08.201 3.

. Circui tcu sejurde l0zi le in In-sulele Mytilini si Chios:675€l

ei

Mult mai simplu:trimiteli un simplu sms $ivi abonali, la numdrul 7575in relelele Vodafonegi Cosmote gi la numirul 7470in releaua Orange, cu textul LC insolit de nume, prenume $i adresacomoletd.

Beneficiar: SC Lumea Credinlei SRL [societatea care editeazd revista], Cod fiscal: 30151757, CodIBAN: RO95 INGB 0000 999902997374deschis la ING Bank

Dupi efectuarea pl5lii prin ordin de plati/mandat po$tal, o copie a documentului de platatrebuie trimisi impreund cu datele personale $i adresa de livrare [nume, prenume, numdr de telefon,e-mail, adresa completal prin e-mail ([email protected]), prin fax:(004)021 310 71 81sau prin po5tS/firm; de curierat: pe adresa Str. Pictor $tefan Luchian nr. 1 2, sc. C, et. 3, ap. 7, Sector 2,Bucure5ti, cod 023958, cu precizarea ?bonament Lumea Credinlei/ Lumea Monahilor'i

PlStili a bona mentu I di rect pe site-u I revi stei: www.rur? eo(edintei.com

ASIA, creatie divina si credinta pagana (bucuria natu-rii, bucuria raiului):o NEPAL (Jungla si Hlmalaya), 3 - 13 februarie (9

zile)o TIBET (Zbor transhlmalayan si Lhasa), 13 - 16 fe-

bruarieo SRI LA untele lui Adam si parcuri nationa-

te) ,17 -22teb (6 e)fSRAEL pt seniori nu numai), 25 leb -1 martie (5zile, 499 eurol)5 zile in ISRAEL si 5 zile In EGIPT. Plus SINAI: 25 feb

(9 crq)lS ntl aa luatl Lumlnal Procesiunile din Sapta-mana Patimilor, 30 april - 6 mai (7 zile, 830 euro, toatetaxele incluse); optional, se adauga Sinai 2 zileGRECI,A, cu optlune Athos pt barbatl. 12 - 22 mai (11zile, in lucru)RUSIA : St Petereburg, Valaam, Solovet , Peciora,Tallin 24 mai - 3 iunie (12 zile, in lucru)

Helslnkl, Noul Valaam, Llntula, Solovet, Valaam, StPetorsburg, 1 iuli6 (11 zile, 860 euro+ bilet avion Hel-s inki )RUsiA, la sf soratlm de Sarov, 11 - 19 iulie (9 zile, 730

Maicii Domnulul: 17-28 august (12 zile,875 euro+ bi-let avion)ARMENIA sl GEORGIA, 17-28 august (12 zile, in lucru)ALASKA si SUA ortodoxa: Sf Gherman din Alaska,Sf loan Maximovicl, Platina (Pr Serafim Rose), I - 22sept (14 zile, in lucru)SERBIA, MACEDONI,A, If,UNTELEGRU, CROATIA. 30sept - 12 oct (14 zile, in lucru)AMERICA DE SUD: Cascada lguassu, Amazon, Rlode Janeiro, Patagonlal Optional: Insula Pastelui. 15 -30 oct (14 zile, de la 3899 euro+avion)ITALIA si FRANTA prlmelor veacurl crestine (moaste-le a 10 sfinti apostoli), 3 - 16 nov (14 zile,800 euro+ op-tional bilet avion):

o EGIPTUL GRESTIN, pe urmele Sfintei Familll. 9-20nov (11 z i le,890 euro)

Pe site-ul www.midamtuftmJo si pe blogulagentiei vol fi afisate toate prcgnm,eh, detaliat

Pt grupud: prcgnme si pruud negodate,grdtuitati pt oryanizatod.

78 ffi dtu.l9ro 11 ULLUfi {t{{ItrIDiNit-t:fl

Lumea Credintei Feb2013

Documents

Transcript of Lumea Credintei Feb2013