WLADIMIRE$TGALATA de la prigoan

lald, am implinit un deceniu de cdqd semnez aceastd primdfild a ghidului nostru ilustrat, ca Editu;ial. UitAndu-md cu nos-talgie pe coleclia revistei, practic am revdzut nenum[rate sec-venfe din istoria ultimilor zece ani ai mAntuirii noastre. Cele maiimoortante evenimente la care am fost martor le-am consemnatcu-grijd in aceste editoriale. $i ce momente! CAte lucruri s-auintdmplat in acegti ani! Ce schimbdri profunde au avut loc, cerdstumdri de situalii, ce descoperiri, ce minuni scoase la iveald,cdte noi canonizdri, sfin{iri multa$teptate, hramuri colosale, si-noade importante, mari pelerinaje - intr-un cuvAnt, ce de lume aiegit la marea ramp[ a credin{ei, sub ,,reflectorul" Duhului SfdntlPe toli i-am cunoscut - ati.t eu, cAt gi dvs., prin mijlocirea re-vistei. Nu cred cd existd un dar mai mare De care Dumnezeu ilpoate face unui om obignuit, aga, ca mine:^ ca via{a profesiona-ld sd te poarte in cele mai frumoase gi fierbinfi locuri ale credin-{ei. Dar ce zic eu, viald profesional{?! N-am simfit nici o secun-di cd sunt ,,la serviciu", n-am avut nici o presiune ierarhicd, nicio condigionare venitd ori impusd de cine gtie unde. Mi-am fostpropriul stdpdn institu{ional gi in aceast[ stare de libertate amputut cunoa$te qi scrie despre frumuselile Ortodoxiei.

CeIe 9.120 de pagini ,,la gata" 9i cele aproape 2.000.000 deexemplare puse in circula{ie in acest deceniu nu aratd mdiestrianoastrd profesionalb, ci BOGAIIA fabuloasd a Ortodoxiei, re-sursele ei inepuizabile de har si seductie! Noi. ce suntem? Bietiscribi gi fotolrafi, uimili de c'dte vedern qi auzim. Ea, credin{dnoastrd, este toful. De aici ne tragem seva, puterea, inspira{ia,determinarea. De aici vine gi incdpd{Anarea de a nu abandonaaceastd poveste, in pofida tuturor incerclrilor, care nu au fost de-loc pu!ine..

Prieteni, povestea oricum merge mai departe. $i dacd eb nuva mai continua aga, cu noi - cine poate gti?l ,vardzbate, cum-va, in altd parte. Nici credinla, dar nici relalarea ei infioratd nupot fi finute sub obroc...

t l l l \ , l l : . \ ( i { l t ) lNTL l / mar t ie2Ol3 3

{tr$ MEffiTfrffi}:$a#ffit$&ffi&Ys x* s FsfuKxl

io,i 'qLl iasa. h'l;"l icu{i i, sI trl icr"i ln p* caic"c i i c i nor suntc ln l i i i l ac r " im i lu r ta lc . . . , ,

monahii din RomAnia ortodoxd. 14

Vegnia pomenire: Serafim Man s-a mutatin Rohiacereasci. Fostul stare! al Rohiei, care l-a cdlugdntpe N. Steinhardt in 1980, a biruit cancerul prinrugdciune timp de trei decenii gi s-a muut impdcatla ceruri. 18

Minunile sedintei: Gncerul, o cilitode pdnurcdrile aolui 0lll). intoarsa de h KliniirumNiimberg, unde a efectuat a qasea opera{ie,doamna Ileana Gafton Dragog igi deaplndmai departe povestea.,. 24

Popasud duhovnicegi: Ministirea Galata, poartacea latgi a timpului. Galata este un simbol inpiatrd qi duh al d[inuirii romAneqti, dar qi al uniti{iimoldo-valahe, pe care vitregia vremurilor n-aputut-o anula. I

Vetre de nevointi: Vladimiretti, bastionulfecioarelor(ll). ialauzit de nlmnezeu de laprigoan[ la pace, Vladimireqtiul trdiegte o noudtinere{e, cu una dintre cele mai numeroase obqti de

Repoftaj: leu;ino - taina lavrei din adincuri.ChiaL gi scufundatd sub ape de prigoanaateisti a regimului bolgevic, Ortodoxia rusda biruit vrerruri le. cu icoanelc ei l icdtoale deminuni. 32

Documentar: Povestea adevirati a mameilui Stalin. Tulburdtoarea Doveste a unei femeisimplc gi dreptcredincioase. cdreia i-a fost datsd fie mama unui teolog rencgat gi unui dictatorsdngeros 37

Noblete si sfintenie: SfSnta MucenitiKila 0boienskiia. O rnare aristocrat'a din Rusiapravoslavnicd qi-a dedicat viala profesiei deinvd[dtoare, a fost cxecutati de comunigti, iarastazi este numdratd cu sfintii 44

Fotoreportaj: Muntele Sinai:pustia Sfintului loan Scirarul. Sfantul loanScdrarul (Climax) s-a ncvoit in pustie gi a fostinvrednicit de Dumnezeu sd rodeascd mareainvEfdtura a desdvArgirii duhovnicegti. 46

Interviu cu Costion l{icoleso: <<Ualodle mstinestau, din piote, din cein ce maipulin la bazasocietifii romdne;tb. Iscodit de directorulpublicaliei noastre, teologul gi etnologul CostionNicolescu dd cdteva rdsounsuri ortodoxe unormariprovociriale actuilitdtii. 52

Cu orhii altora: Gsitofia homosexualilorsau dictatura confuziei. Un ilustru orofesorfrancez. cu competente filozofice ji teologice.demonstreazf, iralionalitatea gi pericolul socialal scontatelor familii homosexuale. 58

Eaanul mdintei: Gzul Tanao vizut... de,,Dupi dealurflt Un film axat pe cazul Tanacua fXcut deja inconjurul lumii qi deschide poatecalea unei noi directiiin cinematografia romAneascd. il

Preludiipasole: Postul cel Mare. Care suntobdrqiile, raliunea gi rAnduiala Sfbntului 9iMarelui Post pascal afla{i chiar in pragul lui,spre luminare gi intdrire. 68

(onculs: Epifania. Iata cum poate marca un marepoet cregtin - in cazul de fa1d, Danicl Turcca -traseul unui suflet cu aleash simtire! 15

Aduse cu pogta: (ititorii au cuvintul... Textctrirnisc Redactiei de cei mai f ideli dintrecititori 76

I

Uladimiresti:de la prigriani la paceObgtea Vladimireqtilor,din ArhiepiscopiaDundrii de Jos, prigonitd9i risipitd de regimulcomunist, s-a reinchegat,cu voia gi ajutorul luiDumnezeu, dupe 1989,iar astdzi se inscrieprintre fruntagele vief iinoastre monahale. fiindcercetatl de numerogi credinciogi de pe totcuprinsul ldrii gi chiar de dincolo de hotarele ei

acredintewww.lume .com

4

I !

I s r t$ s l

,

up[ ediliile interbelice (din 19359i 1937), cea mai cunoscutd dintre

t'-, cdrlile diplomatului-cdfiurar Mar-cu Beza (1882-1949), Urme romfrneSti in

..Rdsdfital ortodox, vede lumina tiparului in-tr-o a treia editie. Bazatd pe o meticuloasddocumentare ld fala locului, cartea igi pds-treaz6, interesul academic, dar qi actualita-tea, dovedind vitalitatea $i extensiunea ro-manitdti i ortodoxe in aria spiriruald 9i cultu-rald a Ortodoxiei, de la Athos pdnd in laraSfdnt6, ca gi in mai toate vetrele traditionaleale cregtindtbgii rdsaritene.

eologul Mihail Neamfu ne ofer6, prinnoul volum intitulat Credinyd Si ra{i-ane. Dialogari, contradiclii, impdcdri

(prefafat de teologul-diplomat Teodor Bacon-schi), un excelent indrumar in cultura creqtinla secolului 21, alcdtuit din qapte interviuri cupersonalitili referentiale romdnegti gi strbine,in capul listei figurdnd omul de culturdAndreiPlequ (cu un amplu interviu din care ilm re-produs un flagment gi in numdrul trecut al re-vistei noashe). Cartea respird in duh ortodox,cu deschidere principiald spre universalitateamesajului evanghelic.

Iit.

Popasuri duhovnicegti

Vetre de nevointi

Vegnica pomenire

..s j i . \ l l " i { l i l t ) i \ i t t / m a r t i e 2 0 l 3 7

Elitele de atunciDa. sub toate asoectele a

lost o combinatiel inire inrnagi ratiuni de stat, intre canoa-nele dreptei credinre gi pozi-(ia mirelui, intre alegii acesteiceremonii unice si contextulvremurilor de atunci, in carefiecare gi-a lAsar o puremi-cd amprentd. Cum? Bundoa-rd, s[-i ludm pe cei doi fratiMovila. Gheoighe mirropoli-tul era un erudit, aflat in co-responden{b cu marii invdfatiai Europei, vizitat frecventde mari ierarhi ai tim-pului; fratele

sdu, Ieremia, domnitor ves-tit al vremii (chiar dacd a fostalungat din scaun de cdtre og-tile lui Mihai Viteazul gr re-pus de polonezi), a fost ctitoral MAndstirii Sucevila. Movi-15, cel cu care s-a schimbat gidinastia in Moldova, eru,deneam crdiesc, preluit pentntvitejia Si vrednicio sa, Si pen-tru noblelea ,sdngelui sdu",a;a cum ne asigurd o instruc-lrune papald a vremii. Ana-stasie Crimca este o figura aepocii sale, nu atAt prin fap-

tul cd era presupusulnepot al putemi-

ln t r -o seare geroasA de ianuar ie a anulu i I591, cu u; i le b iser ic i i d inMdnastirea Galata stra$nic ferecate, o selectd adunare part icipa la uneveniment insol i t : cdsator ia unui domni tor moldovean chiar cu roabasa. Cei prezent i a lcdtu iau e l i ta Moldovei : mi t ropol i tu l Gheorghe Movi l i ,logof i tu l Luca Stro ic i , ep iscopul Ghedeon a l Rddaul i lor , v i i toru l domni-tor leremia Movi la g i v i i toru l mi t ropol i t a l Moldovei , Anastas ie Cr imca.Miri i : Petru Schiopul, domnitor, si lr ina Botezat, fosta lui roab;, doicacelor la l l i copi i a i lu i 5 i mama f iu lu i lor comun, $tefan. Ce cnnrb inat ie !

8 mar t ie20 l3 /LL l \ , lUA CI t f . l ) lN l i , i www. lumeacred in te i ,com www.lumeacredintei.com I l ' . i 1 \ ( l i l l ) l \ i l 1 / m a r t i e 2 O t 3 9

cului Luca Stroici, ci pentruopozilia sa fafd de inchina-rea mdndstirilor citre greci,dar gi prin ctitoria sa de refe-rinld: Mdnlstirea Dragomtr-na. Totodatd. mitropolitul aIncura.lat ana callgranror mr-niaturiqti, folosindu-gi el ip-sugi talentul in acest scop. Ins{Ergit, Luca Stroici este pri-mul dregdtor care a semnatdocumentele de cancela-ne folosind litere latine;mai mult, a scris qi unTatdl nostru in rorni-nd, tot cu litere latine!Acum infelegefi de ceam afirmat cd asta eraelita vremii?

Vremuil deinceput,portret de ctitor,grecoaice...

Cum spunearl, ceremo-nia s-a desfhgurat in proaspa-ta ctitorie a lui Petru $chio-pul din dealul Galatei, situ-atd pe un frumos platou deunde se vedeau perfect lagiiacelor timpuri. Galata Qtoar-tri. in limba turcd) este nu-mele carlierului din Con-stantinopol, ulterior din Is-tanbul, unde trdgeau preten-den{ii la domnia {irilor rom6-ne, in aqteptarea firmanului.$i acest domnitor a stat aco-1o, iar la intoarcere a ridicat obisericd ceva mai jos, la poa-lele dealului. Aceasta s-a sur-oat curdnd. insd domnitorula vrut sd-si tind cuvdntul dat,ridicdnd De acest loc actua-la biserici, ce a rezistat pAnSin ziua de azi. degi istoria eis-a imoletit adeseori drama-tic si nemeriat cu istoria rdu-tdlilor politice, militare gi ide-ologice ale ultimilor patru se-cole. Cei care au vizitat Ga-lata, au rdmas impresiona{i:,,La vreo verstd de ora; estemdndstirea patriarhu lui lenrsalimului, clddire .foarte fiu-moasd, iar ldcaEul milosdr-diei dumnezeiesti e clddit mi-nunat; cdnd patriarhul sose;-te tn lara Valahd, se asazd inacea mdndstire", scria mo-nahul Vasili Iacovlev Gasa-

ra in secolul 17.Nici Paul de Alep

nu a ratat descrierealocagului, a$a cuml-a vdzut in timpulvizitei patriarhu-lui Antiohiei, Maca-

..rie. De fapt, cdlugd-nt grecl veneau ,,aca-

www.lumeacredintei.com

s[", deoarece mdndstirea afost inchinatd Locurilor Sfin-te, adicd... 1or. Doamne, cdtau tras grecii de fdrigoare-le astea dou6! Patru secolede prdduire constantS. lhrd apune mai nimic in loc. Bise-rici surpate frri rnild, pAnd laprdbuqire. laranii de pe moqiiasuprifi dincolo de epuizare,n[ravurile lor irnpuse intre-gii societ6!i,- luptele lor pen-tru putere... ln fine, au trecut,dar au l6sat urme. Iar Galataa rdmas falnicd, nepereche.Ea a fost folositi qi ca necro-polS domneascd de cdtre vo-ievodul Petru $chiopul. Lu-crArile de restaurare din anii,70 ai secolului trecut au des-coperit gase morminte, dintrecare doar trei au putut fi iden-tificate ca aparfindnd familieictitorului. Aici apare un ele-ment narativ interesant. Cu-

wwwlumeacredintei.com

nunia cu pricina s-a desfbgu-rat in biserica unde era ingro-patd gi... prima sofie a lui-Pe-tru - o grecoaicd din Rhodos,

cu nume sonor: Maria Ami-rali. Moartea i s-a tras, separe. de la epidemia de ciu-md din 1588. Nefiind aco-perit mormAntul cu o lespe-de funerard, acesta nu a fostprofanat, astfel cd cercetito-rii au descoperit induntru, in1963, un inel cu pecete, cer-cei, brdldri etc., toate din aurmasiv gi migdlos lucrate. Totsub pardoseala de piatrd, aGalatei a fost inmormdnta-td fi ica domnitorului, domni-!a Despina, care a decedat inperioada 1587-1588, proba-bil imediat dupd nagtere. Deasemenea. domnitorul $i-ainmormdntat aici gi un fiu, penume Vlad, care a murit totla o vdrstd fragedd.

ADN deJepegDar cum era acest Pe-

tru $chiopul, de fapt? Cro-

I L IN ' lL r r \ ( 'R f ,D lN l l , l / mar t ie20r3 1 l1 0 m a r t i e 2 o l 3 / i l r \ 1 1 \ ( R t : t ) l N l I l

nlcanl ne aslgura ca ,,era unom dulcc ler c'uvant. sever laptrrtdri, indemanalic la .fap-tc. Slio litnhu ltttt'cu,scu. <t'agrec'eoscd Si cea rontaneos-t'd Si nu nuntai ac'este da-nrri le avea, dar era foar-te incercat la orice nteSte-.ytrg Si la litere Si-i pldcea deoamenii invdlali, Si-i inn"ebain tot chiptrl de,spre asbono-mie, despre zodii Si alte lu-cruri sttbyiri. Ii pldcea multde cdntdreli $i ayea un pre-ot cu me$teriug, indemdna-tec (adicd bun muzician)".Mai trebuie addugat, pen-tru a avea tabloul comoletal personajului. ca a losi unpromotor al identitdlii noas-tre na{ionale, el fiind primuldomnitor de la care ne-au rA-mas documente in limba ro-mAnd. $i Ssta e pu{in lucru?!

Ca linie arhitecl.oni-cd, Galata este fideld stilu-lui monumental din Munte-nia veacului al 16-lea, ase-muindu-se cu bisericile dejafaimoaselor mdndstiri Dealugi Snagov. De ce? Deoarece :Petru $chiopul este primul iBasarab urcat pe tronul Mu- .qatinilor! Agadar, sAngele va-lah curgea din belqug in vi-nele lui, iar printre inaintagis-a numdrat chiar Vlad Te-peq. Mai mult, in exilul au-toimpus in care gi-a sfirgitviata, tocmai in Tirol, a luatcu el portretul lui Jepeg. Iardupd moartea sa, tabloul aajuns celebru, fiind gdzdu-it de muzeul castelului Am-bras, tot din Tirol.

Aqadar, vedem filiatia di-rectd, dar gi influen{a stiluluigi deprinderilor valahe careau pitruns la curtea Moldo-vei prin acest domnitor. Cti-

toria lui a ar,ut parte de mo-mente dificile. La nici 30 deani de la infiin{are, c[lugdriirdmagi sunt descrigi astfel:,,N'au avut pdsare, Si n'auavut frica lui Dumnezeu in-tru inima lor, ce aufost niSteoameni.fdrd de.fricd, Si n'aucdutat ce sd cddea sd rddi-ce din venitul Mandstirei, cetot au cheltuit, Si au prdpd-dit Si au rdsipitfard de nici omdsurd". Apoi, in 1762, auars toate obiectele de interi-or gi catapeteasma; mai de-parte, in timpul zaverei din1821, Ipsilanti gi-a stabil italcl - penuu un tlmp - car-tierul general. La I863, prinsecularizare, Galata a scdpatde greci, dar a primit o por-

wwwlumeacredintei.com

(ie mare de indiferenfd: gcoa-la de sericiculturd a mai .. in-veselit" pu{in atmosfera (pela 1865), dar ea s-a degradatin 1923, cAnd aici a fost infi-infatd o... inchisoare. Aceas-td pedeapsd a durat p6nd in1950, cdnd comuniqti i auconsiderat acest loc de de-tenfie ca fiind prea bldnd,prea aproape de orag. Aga cdau fbcut-o bisericd de mir,dar asta p6nb in 1961, cdndGalala a intrat in masive Iu-crdri de restaurare (terminatein 1971), pentru ca in 1990mitropolitul Daniel al Mol-dovei sd reinfiinteze grabnicmdndstirea.^ Hramul mdndstirii esteIndl{area Domnului. la care

participd destul de multdlume. Aceasta admird maiales, dupd slujbd, casa dom-neascd, perfect restauratd giea. unde se retrag la agapaierarhii qi invita{ii de seamdai obqtii. Atmosfera intregu-lui agezdmdnt, care pare ruptdin altd lume gi altoit in tre-pida{ia metropolei, e deose-bitd prin... iegirea din timp -gi nu md refer acum strict latimpul liturgic, cel din sluj-be, in care oricum primim caarvund timpul cel ,,altfel" allmpdrd{iei. Merge{i la Gala-ta gi verificafi gi voi aceastdafirmafie. Sunt curios dacdmi se va fi pdrut numai mieuna ca asta...

Rdzvan BUCUROIU

t L IN ' i [ r r \ ( I { l rD lN- l I r l / mar t ie 2Ot3 t3I1 2 m a r t i e 2 0 l 3 / L t \ 1 1 ' \ ( l ( l : l ) l N f l r t

clladimiresti , basticn al eredintei d ,,De-aici a inceput to-tul!". MergAnd agale aldturi,la bra{, bdtrAnul imi ardtd al-tarul: ,,Aici toate s-au ldcutcu ascultare de DumnezeulNu-i lucru de gagdl Uite, da-rdmite, la Moise care s-a in-doit gi n-a mai putut intra inpdmdntul fbgdduinlei, decAtnumai sd-l vadd... La mdnds-ttre, ascultarea-i mdntuiret.Iar aici a fost ascultare de po-runca dumnezeiascdl Dum-nezeu a poruncit, ca gi cumar fi zidit lurnea prin Cuvdnt,ridicarea Mdndstirii Vladimi-re$ti. $i iat-o. e aici!... A rasd-rit in mijlocul cdmpiei, intr-un lan de porumb. Dar lucra-rea acesta jertfelnicd n-a fb-cut-o singur. ci impreund cuOmul care a primit CuvAn-tul, prin revelafie directd, agacum se'adresa primilor oa-meni... E greu de-n{eles gi decrezut. dar aga a lost! De-aiciqi grdmada de ispite din par-tea ra{ionaligtilor, care au in-cercat desfiin{area mAndsti-rii prin diverse pretexte bineticluite...". Batranul igi opripasul, cdutdnd parcd cevain apropierea lacului, cerce-tAnd locul cu bd1ul, scorrno-nind pdm6ntul... ..Uite, aici afost bordeiul!", concluziondel, ca un specialist. ,, iar aici,unde-i lacul, a fost groapa culut din care fbceau cdrdmida.Lacul Caram idariei. Iar, maiincolo. cuptorul de ars. in-chipuie-1i o mdna de fete sin-

I

gure in pustiu, lZcdnd treabaasta. in ciuda lipsei confor-tului, a hranei gi a hainelorcu care fuseserd inv6{ate deacasdt Nebune dupd Hristos,bune de legat in Rai... Astaeraul Fdrd Duhul S1int, nupo{i sd faci o lucrare ca asta.S-ar fi risipit obgtea in scurtdvreme, ca la Tumul Babilon,cdnd Dumnezeu le-a ameste-cat I imbile gi-au inceput sd secerte. neinlelegAndu-se uniipe all i i ...".

BdtrAnul md sururindedin ce in ce mai mult cu abi-l i tali le teologice. citdndu-rnipennanent din Sf. Scripturd,simplu, ,,ca la el acas6". Par-cd mi-era rugine ci sunt teo-log; nici nu mi-ar fi trecutprin cap astfel de analogii!Lucrarea nu era numai a mai-cilor. Din povestirile bdtrdnu-lui reiesea cd maicile liceauchetd gi prin orage pentruconstruirea mdnastirii, maiales in Bucureqti, formdn-du-se chiar un grup de aju-tor printre mireni. MAndsti-rea se indl{a vdzitnd, cu ochii,iar maicile cu inima infioca-td nu mai nridideau cu mun-

ca, cu ochii ridicali la ajuto-rul Maicii Domnului, care leasculta rugdciunile. Glas declopot ceresc trezea obgtea laslujbd, care igi gdsise addpostin sdnul pdmdntului. asemenicregtinilor din primele vea-curi, la miezul nopfii. Dum-nezeu le tnmlse spruln $l uninger pdzitor - ,,Mog Ilie" -,un om care tri ia pustniceg-te, intr-un bordei ficut subpdmAnt. ceva mai departe. gicare venea sd le ajute la trea-b6, invoindu-se sd le fie paz-nic - devenit mai tAniu Pd-rintele Varnava.

in fa1d, la capdtul aleii,ne intAmpin6, larg deschisd,poarla Vladimiregti lor, pdziticu strdgnicie de ins[qi MaicaDornnului. Pe vremuri, cdnddoi solda{i, mAna{i de dia-vol, au vrut sA treacd poar-La cu gdnduri necurate, gti-ind c-aici s-au pustnicit nig-te fecioare, s-au inspdimAntatla apanlia Maicii Domnului,care se ridica in fa{a lor cu ca-pul pAn' la cet pundndu- i pefugd. atunci cAnd i-au auzitglasul: ,,PAnd aici, de ajuns!De-acum, intoarce{i-vd deunde-afi venit! Ele suntfice-le melel.".

Amintirea pdgoaneiFacem cale-ntoarsd spre

mdndstire. Se aude un zgo-mot ca de motoare ambalatela maximum, ce par a-i st6r-ni amintiri nepl5cute bAtranu-

E noapte lucie. Li-

iat odinioard prin vedenia unei fecioare (Vasil ica/VeronicaGuri iu) $i greu de jertfa mucenicieifeciore5ti, locul undeod i h neqte ma rea poet6-cd I u g a ri!a Teodosia {Zorica) Lalcusi unde s-a ostenit ani de-a r indul marea mucenil; a tem-nilelor comuniste Mihaela (Marieta lordache), de la al cdreisfarl i t mucenicesc se in-rpl inesc in primdvara aceasta 50 deani . . . Pe cruc i le maic i lor de la VladimireSt i s td parcd scr is

B€i

de aripa unuiinger:Noi nu suntem morli!... Noisuntemundeva.in iarba moale,/in spicul copt,ln larina fierbinte;/in munliicu rnAndrele poienila poole,/ Noi n-am murit detot, I u ati a m i nte...,/ N o i sta m 5i a sta zi strai a - n d el u n g ata,/5Lts, sLts, la ale ve;niciei porli.../ Noi nu suntem morli!!!...

,,Ele sunt l?irele mele!"

\ r 'R f . l ) l \ ' l l : l / mar t ie2Ol3 15

rugdciune interioard, armo-nie. Simpla ei prezenfd te in-nobila 9i-1i aprindea sufletul:rdbdare din prisos, cdldurdsufleteascd, cunoagtere qi de-votament, simplitate qi sme-renie. Icoane, c54i de cult,odoare, sfegnice, broderii, al-tare, candelabre gi, nu in ulti-mul r6nd, Crucea de lemn dinlanul de porumb, inaltd detrei metri, care aducea in pre-zent solemnitatea revelafieide care awsese parte MaicaVeronica - fiecare avea isto-ria sa. N-am pierdut nici unulocazia de a ne inchina SfinteiCruci gi de a fi cdt mai multin preajma ei, pentu a o atin-ge cu evlavie gi a o sdruta... Ocercetam ca Toma, incet, cudegetele, incercdnd sd-i simt

vibra{ia, sd-i aud sunetul, s6-isimt puterea... Spre slbrgit, nuam intArziat sd punem intre-bdri, ca nigte copii negtiutori,dar dornici de adevdr, la caremaica s-a silit sd r[spundd cuacelagi tact de vechi pedagogde suflete. Timpul se scurgeaca-ntr-o clepsidri ldri fund.Maica ne privea gi ne rispun-dea cu drag, privindu-ne inochi ca pentru ultima dat6...Ne rubea...

Rucsacii pugi in pragulugii, gata de plecare, imi lasdun gust amar. Bdtrdnelul in-sistd din nou sd parcurgemdrumul pe jos, aga cum amvenit, pdnd la gard. Zis qi fr-cut! Mai privesc o datd chi-lia ce mi-a fost casd vremede hei zile, cu promisiunea in

suflet cd voi reveni negregitcAndva, apoi purced spre lu-mea dinafard. Ldsdm in spa-te o oazd de! rai, mergdnd pedrumul prdfuit al lumii, darun glas neagteptat, din spate,ne opri din drum: ..Sd venili.fiilor, la sfinfirea bisericii decdtre Preasfintihl Pdrintelenostru Casian! Ne-a invredni-cit Dumnezeu s-aducem Vla-dimiregtiul acolo unde a fostqi unde meritd sd rdmdn6...adicd, acolo Sus!". Era gla-sul neobosit al maicii stare-!e, ridicdnd mdinile spre cer:o mdrfurie vie a istoriei Vla-dimiregtiului.

Eduard GOLES(Uwww.facebook.com/

fundatiagolescu

Produs de FundaliaGOLESCUin parteneriatcu AsocialiaPRODROMU -5f. Munte ATHOSsi AcademiaSAMBATA - M*eaB16ncoveanu

Cu binecuvAntareaiPs LAURENTTUStreza,MitropolitulArdealului

ni;tea de motmant o mdndsti-rii e spartd de zgomote inJbr-nale qi comenzi date-n grabd.Se pare cd nu sunt nici BMII-urile nemlilor; nici tancurileru;ilor; trebuie sd fie ,,de-ainoStri" :,, Incercuili clddirea!LIna sd nu scape!" Zgomotede cizmd, grdbitd Si truJdsd,umplu curtea mdndstirii. Lu-ate prin ,surprindere, maicileincep a striga speriate. Multedeja, smulse de pdr sufi trAn-tite in mi1'locul aryii, sub va-lul ameninlarilor. Cele maimulte s-au retras in oaraclisca niste oi speriate de haitalupilo4 blocdnd uqa pe dind-untru. Se instald. Dentta mo-ment, liniStea diiaintea ata-cului. Pe nea$teptate se por-ne$te pompa de apd, ftcdndun zgomot infernal. Speriali,nestiind ce se aude , ,,civilii"tn haine de piele iau pozi{iede apdrare, ca la comandd,spre locul cu pricina' ,,Ce-s

l 6 mar t ie 2O13 / l -L i \ l { r \ ( -R l : l ) l \ I l r l

astea. blindate?", slriga, dc-nrtat, comandantul. Rdsar desub hainele de piele Colt-urileSi mitralierele, precum Si cd-teva grenade defen.sive. De-odatd, zgomotul incetd la .felde hrusc cum inc'epuse, tezin-du-i la realitate: ..Cine-i Mai-ca Veronica? Rdspundeti! Ci-ne-i Maica Veronica?"... Pd-rea incepfiul sfdrSitului, aSacum de altJbl Jirseserd instiin-{ate, prin vedenie, de la Mai-ca Domrului...

0roetlaboraSuntem. din nou. in cur-

te. Gdsim maicile la ascul-tare, descdrcand un camioncu ceapa. pe care o softeazacu rdbdare. pundnd-o in saci.Md incdntd arrnonia si trudi-rea lor; munca lor pare un ri-tual mistic al cuminfeniei gi albucuriei implinite, in drumulspre desdvdrgire, prin asculta-re smeritd; dacd ag putea, n-ag

mai pleca de-aici intr-o metro-pold bizard, care-{i furd sufle-tul cu treburile ei mdrunte...

Degi e luni de diminea{6,un autocar opre$te chiar inla{a mdndstirii. Dupd un micparcurs spiritual prin comple-xul mAn6stiresc, grupul estecondus la muzeu, locul celmai atractiv din punct de ve-dere istoric, unde se concen-treazd de fapt trecutul zbucru-mat al Vladimireqtiului. Nealdtutim qi noi grupului. giDentru ca totul sd fie cAt marautentic, ghidul nu este alt-cineva decdt maica Mihae-la, o supraviefuitoare a holo-caustului romdnesc. aiunsd lavArsta de 82 ani, a cirei fiu-muse{e gi noblefe spiritualdn-au avut putere sd le gtearglnici trecerea anilor, nici vitre-gia vremurilor, nici suferin{e-le trupului, nici nevoin{a pus-tiei. Maica radia, strdlucea,emana linigte, dragoste, pace,

www.lumeacledintei.(om

(ce-i dragostea?> (Vol. Ill ) in premieriInterviir-document 191919 cu PnTEOFIL Piriian, rcatizat de actrila Manuela Golescu

IIt)

I

)

de la Paris la Bucuresti

a Paris continud, lainiliativa qi cu binecu-v6ntarea I. P. S. Iosif

Pop, 9iru1 de evocdri (,,Mar-tor") al unor figuri ilustremartiizale in temni{ele co-muniste gi mdrturisitoare inetemitate pentru Hristos gineamul romdnesc: dupd Mir-cea Vulcdnescu, pr. Gheor-ghe Calciu gi Valeriu Gafen-cu, luna trecutd a fost evocatIoan lanolide. Printre invitaliidin lard s-a numbrat istoriculAdrian Nicolae Petcu (cerce-tStor C.N.S.A.S.). Au luat cu-vAntul, intre alfii, mai mu[ifogti delinufi politici: pr. Ni-colae Bordaqiu, prof. Mar-cel Petriqor, dr. Dionisie Sto-enescu. De data aceasta, eve-nimentul s-a desligrat nu inspa{iul eclezial de la St. Jeande Beauvais, ci in cel de laSt. Sulpice, iar asistenla (inmare parte, oameni tineri) aintrecut a;tept[rile. Modera-tor a fost pdrintele EmilianMarinescu (consilier culturalal Mitropoliei romAnegti din

www.lumeacredintei.com

Fqanfa), iar doamna preoteasdAlexandra Marinescu a dus,ca gi in ddfile trecute, greulorganizdrli. Ne bucurd bunamediatizare a evenimentu-lui de catre Ziarul Ltrmina Sitrustul ..Basilica" al Patriarhi-ei de la Bucure$ti.

in fericire. martiraiulromAnesc din tem-

t--U nilele comuniste nueste uitat nici la el acasd (cumcdrtesc unii, pe la col{uri).Dupd ce in ianuarie s-a lan-

n l \ ' r \ r t r t t5 tL t rRt \k r f !0 r j - ( rk . \ r3 :u0

d \ i i ; n ' / r r . \ \ r f t ^ \ r . r r r i r r \ u u k o \ t i \\ . j I i / t r r ( r R H l r l

r i s[ DDt t- iloil r lt.k\t:.rililr.rd dh rrrdr \r,n{irld, nrln (unr! lilrnoirt)

sat la Bragov (oragul de baq-tind al autorului)" cafiea - in-grijitd in obgtea de la Draco-nestj - Urld haita.... a d-luiNicolae Purc[rea (nonagenartrecut prin temni{ele comu-niste. inclusiv orin iadul de laPitegti: 1949-195t1, a avut infebruarie, la MJR, lansareabucuregteand, cu un public lafel de numeros. Au luat cu-vAnful d-nii Rdzvan Codres-cu, Sorin Lavric gi Dan Puric,iar in final, lbcdnd o putemi-cd imnresie. a vorbit autorulinsuqi-(care a rdspuns qi mul-tor inhebdri gi interven{ii dinsal[). Evenimentul a fost im-pecabil^organizat de Fundaf aSfinlii Inchisorilor (care pre-gltegte la Pitegti un memo-rial care sd-l egaleze qi chiars[-l intreacd pe cel de la Si-ghet, deja cunoscut qi apre-ciat chiar dincolo de hotare-le RomAniei). Noi am fbcut oscurtd prezentare a cd(ii incddin numdrul trecut qi ne pro-punerm sd revenim asupra eiin numerele vlitoare. (A. V.)

I i \ i l \ { i i . i l l l \ i i ! / m a r t i e 2 0 1 3 1 9www.lumeacredintei.com

ln rezervalia floristicdRtichitiFU-fttarca, dinsatu l Benia, comunaMoldova-5u I i la, judelu ISuceava, se afl i un com-plex de blocuri cioplitedin serpentin verde-brun

; i cenugiu. In vara ; i toam-na anulu i 2012, impreunacu consi teni iMacoveiVasi le 5 i Serghi lu l ian Dan,ca cercetaSi in releu, amdescoperit 12 blocuri cuinscripli i paleocregtine.

inceoAnd cu 25 octom-brie am-descifrat l0 blocun.Singurul bloc descoperit pe2 august 1999, impreund cucercetdtorul fizician, Mari-an Constantin Ghilea, estecel mai arristic gi mai dacic.Blocul ..tron"Maranata cu55 de semne dacice, aldturide caractere latine gi grecegtiin ooera incizatd a scribuluioictor dac bizantin Stachis.Tioul de scriere a celor treinime loan(is) Chrysostome,Basilin, Gregorios reflectdimpactul patristic al celor treiIerarhi asupra lumii bizanti-ne: popularitatea bizantind alui Ioan Gurd de Aur, popula-ritatea daco-rom6nd a lui Va-sile cel Mare gi popularitateateologicd a lui Grigorie Te-ologul. E din Gregorlos s-anotat prin semn dacic, ligatu-rd din A gi E, monogramelealfa Si omegc (Inceputul 9iSlirqitul). Ideogramd pentru

20 martie2o13 /t-t j\ lE,,\ CRIIDIN I'Hl

inalta teologhisire. In asoct-ere cu Sf. Gurd de Aur tma-ginea Mielulur, cu Sf. Vasile,doi Serpi bot in bot, orizontal,iar cu Sf. Grigorie. trei Setpiverticali. Capul de mamut Sicapul de sfinx intre datele cro-noroglce.

Blocul "panteon" dinabsidd are doud registre: celdin stinga semnat de scn-bul ,,sculptor" dac bizantin,Silouanos, cu ligaturi (2-5litere intr-un caracter) qi cru-cea monogramatd a Patimiigi Invierii (cu steag gi cosi!6,cu una, doud, trei bare). Re-gistrul din dreapta s-a inci-zat sculptural cu peste 80 deportrete de martori satu mar-tiri(?), ieret gi arhierei Em-blema graficd Crucea catarg(cu velaturd) releveazd Co-iabia Bisericd. in unele por-trete cate trei peqti, simbolulpaleocreqtin ICTHSYS. Celmai elocvent este portretulexarhului Sioniu.U ypsilonmai inalt decdt celelalte litereeste crucea monogramatb a

Rdstignirii. $i pe blocul mo-vila, la nord de Maranata side panteon apar mai limpedeintlatura Exarch, numele No-ach, iar dedesubt DC (anul600). Ch notat prin semnuldacic Y \trident sageata), maiinalt decAt celelalte litere arevaloare de Crucea monogra-mald a lui Iisus Christos Pds-torul, in heraldica patristicd,crucea Arhiereului. Episcopie,,mitropolitand" a Daciei deNord? Dar Istoria BisericiiOrlodoxe din Daco-Romd-nia nu men!ioneaza nici omitropolie gi nici o episcopiein Nord. Nici Nolllra episco-patum tri Novelele Arhiepi-scopiei Prima Justiniana. Unalt Exarch, Sioniu, repausatin 1056 apare pe panoul ce-lor peste 80 de portrete, in,,altarul" Bisericir Corabie,impreund cu diaconul Philip,pitropolitul Xystus/Syxtus.In stdnga, pe un panou sepa-rat, Archeron Amos, repausatin 685. Deasupra portretuluiExarchului, un alt arhiereu,Samson. Pe "catapeteasmd",exarchul Emanuil impreundcu episcopul preot Apostolqi ieronii Thdaios/ThdaeusSi Grigh/ch/entle. Asociereacelor peste 80 de pogete cuCrucile Patimii 9i ale lnvieri i,cu ideograma Labirintului, S,M, x-uri (spirald, intrarea inLabirint) qi 8 (cosi!6, iegireadin Labirint), Crucea R[stig-nirii indicd asce{ii gi monahiiadormili sau martirizafi(?).

Blocul 4 din complexul miceste rezumat al celorlalte blo-curi. iar blocul 5. reztmat alCrucilor monogramate (20 devariante) de pe toate cele 12blocuri fotografiate. Pe blocul5 arncizat suoeriorul sacerdotMoise. Blocul 7. oiatra unuimormAnt interior de pe laturavesticd DoarE semnatura scri-bului cu nume sirian Seleuc.Repausa{ii: sacerdotul (pre-otul) daco-romdn Tbsiu/Da-sft.r (anul 620) 9i periodeutul(episcopul misionar) Galian(610). Cripta din altar add-poste$te un arhiereu. Eclesia,s[vdrqit in 697 (?). Cripta eun patrulater in ,,clasic den-droid", dominat de Cruceacatarg. Agadar, arhiereii deprim rang poarti nume bibli-ce, iereii de prim rang, numegrecegti,. latine, daco-trace.

Cronologie gi Labirin-tul. Trei blocuri inregistreazdarl.il 6205, in litere grecegti /digamma S E, 69'7. Zilele:LL]NI (Lunae, Deutera) 51E) pe blocul cu vdrfil in jos.MIERCURI (Tetarte. Mercu-n1) 7 (O pe biocul MaranaIa,VINERI (Parascheue) 9 (0)pe blocul ,,panteon" din ab-sidd. Pe blocul din comple-xul mic. Sabbato ?. Pe niatrafunerard acoperiti de liiheni(blocul 7) se citesc trei anixxcD (620), scrx (609),DxC (610?), asociate cuCrucea monogramatd X. Pesrngura stAncd fotografiatdla altitudinea 1140m, XDC

wwwlumeacredintei.com

*,

(610 sau 590?). In aceqti anipredomini literele gi numelelatine poporale. In 697 pre-domind literele gi numelegreceqti. Panteonul din absiddinregistreazd secolele 6 gi 8,cu rezerve, secolul 11 qi anul400 (CD),la nord de,,altarul"Bisericii Corabie. Arhipdsto-rul Sh i neon/Si neon/Sima iosreprezenlat prin trei capete depegte, este flancat in stdnga deieronul Au/Av/xentie.

Data cronologicd, titula-tura qi numele se inscriu, pealocuri. in diagrama Labirin-tului. Penhu cei vii. primaparte a Labirintului, formatddin spirale (S, M, x-uri), /abl-rintul despdtimirii, purificd-ril. Pentru repausali. Labirin-tul complet, labirintul (de)sd-v 6rS irii (cosi{ele din 8 -uri sauD-ul dacic, inclusiv spiralele,de reguld in st6nga). Astfel,pentru T/Dasiu, de la dreaptala stdnga (exceplie titulatura):AKIN XXCS crucea Z NASAC ltASi 8. NIKA (victone,pe placd funerard). Anul 620cu D(8) dacic in loc de D latinpenhu cifra 500. Crucea drs-

simulata, svastica. Sacerdot(preot). Ligatura dacicd Iu ,A, D dacic Ai 7 dacic. CosilaLabirintului.

Semnele dacice se folo-sesc in cruci monogramate.monograme, ideograme giligaturi, in numele zilei gi alluni i. Inscripli i le paleocregtinedin Tatarca Benii ar fi primuldocument care atest[ ince-puturile limbii romane. princele 13 cuvinte: Isus, Isuse, OIsuse (pe movila mitropolitu-lui), Chrestos, Ioan, Basilin,Moise, T/Dasiu, Grigh/ch/en-tie, Apostol, Unsul, hora (epi-scop) de sat (pe blocul pan-teon). frate, gustar AN, vine(in titulatura Maranata, VineChrestos), Galian (pe piatrafunerard). Comolexul mona-hal Tatarca-Benia ingloba si-hdskia, monastirea de cetate

" qi arhiepiscopia autocefald (?).Cu cele l0 blocuri desci-

frate am ajuns la cdpndiul ginu la capitul drumului. Altezeci de blocuri gi de stAnci potoferi date gi surprize.

Nicolae Macovei,explorator voluntar

t-LlMirA CRtr.DINl't j l / martie20l3 2lwww.lumeacledintei.com

rd6

{

[ ,r ii: 'Jj

ccastd icoand a Mai-cii Domnului se pds-trcazd in biscrica lbs-

tei Mdnistiri Mihai Vcrdi dinBucureqti. Dcpi ansarnblul mo-nahal al nrandstirii ctitorite deMihai Viteazul a lbst demo-lat de autorititile con.runistela inceputul anului 1985 pen-tru a deschide perspectiva asu-pra Casci Poporr.rlui, biserrca;;i tumul clopotnild au fbst sal-vatc 5i translatc. liind ulteriorInascate de blocurile nou-con-strulle.

Dupa redeschiderea bise-ricii, mai exact a doua zi dupltdmosirea din data de l7 apri-l ie 1994. credinciosii au con-statat un fapt minunat. Degiin bisericd nu sc aprindeau lu-

manan, lar m preaJma lcoa-nei nu era nici o sursi de cdl-durd, in mod inexplicabil ve-chca icoand a Maicii Dom-nului. care atunci era ndstra-td intr-o lad5, era fierbinie. Asacum igi amintegte parinteleAdrian Bcldianu. aceastA rni-nune a condus la hotdrdrea dercstauare a icoanci. Dund in-deolrtarea a 3 straturi iucce-sivc de picturd, s-a dcsct-rpc-rit icoana originali. O icoanddc tip Hodighitria. purtand qiinscriplia de danie a rnonahu-lui loan dc'la Rusicon, cu anul1666. Este desigur vorba deMdnisl.irea Rusicon din Slhn-tul Munte Athos.

Rugdndu-se in lhta aces-tei icoane, foarte rnulti credin-

ciosi au simtit binecuvantareagi a.jutorul deosebit al MaiciiDornnului. Multe din minunrnu s-au consemnat. Dobdn-dirca de cdtrc o tdnari a unuipmnc in ciuda diagnosticuluitcrm al mcdicului. vindccarcaminunatd de cancer de colon aunui alt credincios gi altc cdtc-ra au lbst scrise gi se vor pas-tra in dctaliu. Pe l6ngd acestea,o altd minune se petrece la fie-carc praznic al Prcasfintci Nis-cdtoare de Dumnezeu. MaicaDomnului se imbujoreaza lachip qi chiar i;i schimba inlhli-garea, adundnd sau deschizdndbr.rzele. lcoana se priznuiegtein chip dcoscbit pe 2 l ianuaric.

SiIviu Andrei VLADAREANU

Dragi cit i tori ai revisteiLumea credinlei, amlipsit motivat, pentrucd am fost plecatd inGermania, la Kl in ikumNri rnberg, unde amsuferit o interven!iechi rurg ica l i ca urmarea multelor recidivefdcute dupi ce amfost diagnosticatd cucancer cu metasta-zdinf azd terminaldDrept si vi spun, amplecat hotardtd cdnu voi accepta inca ooperalie ; i cd voifacedoar investiga!i i lenecesare, pentru a 'tice probleme am, cuce md confrunt S icumsd vizualizez locul, casd pot apela apoi laDumnezeu. Am fostfoarte hotdr6t6, maia les c5, ina inte de apleca in Germania, laspital, am stat de vor-b i cu ch i rurgul meudin Bragov, care m-aconsultat gi mi-a expli-cat cd incd o inter-ven!ie chirurgicaldeste foarte r iscantd,..

24 mar t ie20 l3 / I -UNIEA ( 'R t iD lNTBl

Socoteala de acas5...

Acest chirurg, pe care ilrespect foarte mult gi in caream incredere deplind, re-spectiv dr. Nicolae Drago-mir din Bragov, care imi maisalvase viafa'in repetate rdn-duri, mi-a spus c[ din punctde vedere al protocoluluipe care chirurgii sunt obli-gafi sI il respecte in Rom6-nia ar trebui sE m[ deschi-dd. sd verifice organele. sdintervind qi sd ageze totul laloc. fapt ce ar include gi in-testinele. Deoarece am avutdeja gase interven{ii chirur-gicale, in abdomeri s-au for-mat foarte multe aderente,fapt ce implicd o interven{iechirurgicald laborioasd, carear putea sd dea de furcd atdtpacientului, cdt gi chirurgu-lui. Am intrebat dacd exis-td riscuri qi dacd ag scdpa qidin aceast[,,experien{d", iardoctorul mi-a rdspuns cd nuimi poate garanta. Am maiintrebat dacd existd posibi-litatea si-mi facd o opera-{ie mai la suprafa!f,, fbr[ sdintervind addnc in abdomengi, aga cum se spune la noi,"sA fulbure apele". Chirur-gul meu, care este o persoa-nd sobrd gi impune respectde nu prea ai curaj sd te uifiprea adAnc in ochii lui, darcare este extrem de sufletistgi sunt sigurd cd este omulpotrivit la locul potrivit,mi-a zis sec: ,,EXCLUS",

deoarece nu sejoacb cu ast-fel de lucruri gi nu incalcdniciodatd gi pentru nimeniprotocolul medical. L-amintrebat atunci dacd gtie cdaceastd lege este la fel gi inGermania gi mi-a spus cdnu poate s5 imi facl l6mu-riri in acest sens. Cum eramdeja programatd pentru ana-lize in Germania gi aveamdeja cumpdrat biletul deavion, am hotdrdt sd fac to-tugi investigaliile in strdind-tate. S-a pus totugi proble-ma c[ lucrurile erau foarteavansate gi cd s-ar putea sdnu mai ajung in Germania,degi aveam avion peste vreol0 zile. Atunci m-am rugatla Dumnezeu sd m[ ajute gisd rezist pdnd ajung la Kli-nikum Niirnberg gi sd vddce mi se spune de cdtre spe-cialigtii germani.

Pe tocuri ;i cu po;etala spitalDeoarece tocmai v-am

explicat care au fost mo-tivele pentru care am fosthotirdtd p6nd in vdrful un-ghiilor cd nu am sd acceptincd o operalie, am plecatin Germania doar cu un ba-gaj mic, in care aveam cd-teva lucruri de strict6 nece-sitate qi nicidecum gi celenecesare pentru a md inter-na in spital. Aga se face cdin momentul in care m-amdus sb mI intAlnesc cu pro-fesorul Stein, din mare res-

www.lumeacredintei.com

pect pentru domnia sa, caremai md operaserd incd dedoud ori in prestigioasa cli-nicd german6, m-am imbrd-cat frumos, elegant, mi-ampus nigte cisme rogii cu to-curi gi m-am inarmat cu opogetd pe mdsurd, in careaveam doar actele medica-le. Profesorul cdnd m-a v[-zut, a zdmbit gi a zis cd ardtfoarte bine, felicitandu-m6.In mAnd avea dosarul meumedical care conlinea isto-ricul bolii, intervenfiile chi-rurgicale gi analizele recen-te. Discu{ia abordatd de pro-fesor a fost diplomaticI, de-oarece m-a luat pas cu pas,mi-a dat vegtile intr-o ordi-ne care nu m-a pus pe gdn-duri 9i, la final, mi-a spus cdeste o urgenfd gi cb trebu-ie sd md opereze in cel maiscurt timp. Ca urmare, mi-aspus cd a doua zi diminea-1d md interneazd. md pregd-te$te pentru operatie, dupd

wwulumeacredintei.(om

care va face intervenlia chi-rurgicald. M-a trimis la bi-roul economic gi mi-a spuss[ fac demersurile necesa-re. S-a ridicat gi a plecat, iareu am rbmas cu gura cdsca-td, in fa[a biroului, inddrdtulcdruia scaunul rdmdsese gol.Eram insofitd de pregedin-ta romdnilor de la Niirnberg,care mi-a fost translator pedurata disculiilor. Vesteam-a lovit in moalele capu-lui gi cum aveam leclia inv6-tatd de acasd si ideea fixd cd

nu md operez, nu am vrut saplec sub nici o formd pdndce nu se intoarce doctorulgi-mi d[ mai multe explica-{ii. Mariana Alexie, aceastdmare doamnd care trdiegte inGermania de aproximativ 25de ani gi care m-a insolit giingrijit in toate experien{eleqi interven{iile chirurgicalefrcute in aceastA lard, mt-aspus ,,Tu, Ileana, aici nu facitu ce vrei gi nici nu chemidoctorul la ordin. Aici tre-buie sd respecli nigte reguligi trebuie sd te gAndegti se-rios, sd beneficiezi de faptulci te opereazd acest profesorcare este in TOP l0 gi si re-alizezi cd pe tine te-a ajutatDumnezeu sd ai aceastd qan-s5, pentru cd sunt multe per-sonalrtdli marcante care nureu$esc sd ajungd la el gi sdbeneficieze de performan-{ele lui chirurgicale". Euam inceput sd plang gi i-arnspus ferm cd nu plec. Am

I L l \ { t r , \ C t< t : l ) lN ' l 'H / mar t ie2Ol3 25

stat acolo ceva timp qi din-tr-o datd uia s-a deschis qia intrat profesorul, care s-aaqezat gi mi-a explicat in ceconstd interventia chirurgi-cald gi cum va proceda. $i-adat seama cd sunt speriatd,dar mi-a explicat cd existd ogansd pe care imi recoman-dd sd nu o ratez. Mi-a oro-rnis cA va proceda in aga felincAt sd nu imi umble Ei lacele la l te organe g i cd nu-miva deraja intestinele. Acestlucru m-a mai linigtit, deoa-rcce spalma mea venea caumare a faotului cd la ulti-ma intervengie chirurgicali,tot in Germania, am lbcutcomplicafi i 9i, t imp de 26 dezile, rr-au linut aparatele inviafd. Atunci am scdpat cugreu, am suferit mult, m-amzbdtut intre via!6 gi moar-tc gi am avut experienle ini-rnaginabi le cu Dumnezeu g iMaica Domnulu i . exper icn-le pe care am sd le spun gi

2 6 m a r t i e 2 O l 3 / l , L l \ l l \ ( R I : l ) l \ i I I

cititorilor, drept marturic aiintdrire in credin{a in Dum-nezeu.

Dupd ce am vorbit la bi-roul interndri, a sunat tele-fonul gi era secretara pro-fesorulu i Ste in, care mi-aspus sd nu vin diminealdpentru intemare qi c[ trebu-ie rdmdn pe loc g i sA md in-ternez acum. Aga am ajunsin salon, singurul meu ba-gaj f i ind c izmele roqi i 9 igeanta pe umdr. Nu fost sifie cum am vrut, ci cum avrut Dumnezeu.

SfintulMaslu,Spovedaniagilmpirtigania

Dragii mei, md cutre-rnur gi acum cAnd md gdn-desc prin ce am trecut, ceam trdit, ce am suferit gr ceam invdtat din toate sufe-rin{ele pe care le-am petre-cut in patul de spital! Dupd

+ -'.-...-.ru;:ce am ajuns in Cermaniagi arn suferit prima inter-venlie chirurgicalS, fhcutdde profesorul Stein. lucru-r i le-nu au mers prea b ine.deoarece aceastA ooeratiea fost consideratd oaiul in-tdi, dupd care a uimat pa-sul doi, deoarece in pasulintdi chirurgul nu a apucatsd-mi scoatd tumora. intru-cAt exista riscul sd mor pemasa de operafie. Chirurgulsi-a fbcut treaba, m-a in-chis gi m-a programat pes-te doub luni la Pasul doi.Am venit in !ard, am merspe picioarele mele, deci trd-iam. lmi umbla pr in cap cdnu md intorc in Germania sinu rnai lac nici o interventiechi rurg icala. dar cum pla-nul de acasd nu se potriveq-te cu cel din tdrg, lucruriles-au schimbat. Sd vd spundin ce cauzd s-au schim-bat: in pasul intAi, am cu-noscut doi preo{i de la Mi-

tropolia din Ntirnberg, carenr-au vizitat la spital, m-auspovedit gi m-au impdrtdgit.Pe ambi i par in[ i i i cheamdArsenie, numiti de romdniicare trdiesc acolo Cel TandrSi Ct' l Barrdn. Amdndoi aufbcut tot ce este oosibil casd a junga la sul le iu l rneu q ia$a arn invatat cd, dacd nuajungi la sufletul on.rului,pofi sd spui orice, cd nu re-zolvi nimic. Pe scurt" m-amtrcz i t cu un te lefon de la o6-r in te le Arsenie Cel T6nar,care mi-a sous cd trebuie sdfac acasi STantul Maslu, cuun preot. A inchis telefonul,dupa care a revenit gi rni-aspus: ba nu. sd laci de treiori Maslu, cu cdte trei pre-o!i, cd problema nu estedeloc ugoard Am inlem-ni t g i vA dat i seama cdprimul gAnd a fost cdnu m-a sunat parlnte-le degeaba gi am rea-lizat c5, trebuie sd facMaslurile recoman-date. Am luat legdtu-ra cu preotul duhov-nic de la Biserica Sf. Ni-colae din $cheii Braqovu-lui gi i-arn spus ce vreau $ice am p6!it. L-am rugat pepdrintele sd aduc6 el incddoi preoli qi sd ne orga-nizdm. Parintele m-a su-nat a doua zi gi am pro-gramat primul Maslu cutre i preo! i . Au veni t aca-sd gi am participat in-treaga familie gi cAti-

www.lumeacredintei.com

va prieteni. In tirnpul Mas-lului am sim{it un rniros fru-mos, pe care nu l-am int6l-nit emanat de la vreo floa-re. de la rn i r . degi aveam mirde la MormAntul MAntui-torului... Ce sd vd spun, un

miros deosebit, puternic qinepdmdntean! Dupd ce s-aterminat slujba am {inut sdspun ce am s iml i t . deqi curetinere, sd nu se creadd cdmi s-a pdrut. Surpriza a ve-n i t cand 9 i ce i la l l i au spus cd$l el au slmtlt acea mlreas-md gi ne-a trimis cu gAndulcd Maica Domnului a fostprezentd qi to{i am crezut cdde la Ea a veni t acel mirosfrumos. Am licut toate celetrei Masluri, cu trei preofi,si de fiecare datd am sim-1it mireasma unicd prezenti.Vi dali seama cd mi-a ve-nit in gdnd faptul cd Dum-

nezeu ne-a dat gi ,,pasti la"de vindecare, adicd SfAn-tu l Maslu. in t impul cd-

ruia se intdmpld tainepe care mlntea omu-lui nu gi le poate in-chipui. Am descris inamdnunt acest faot casi in{eleagd cei afla1iin suferinld ce maremiracol este Maslul gice progti suntem ci nuapeldm la aceastd vin-decare pe care ne-o di

Dumnezeu gratuit.V[ dati searna cd am

inle les imediat ca \o i p le-ca in Germania gi voi facePasul doi al operaliei. intot acest tlmp m-am rugatla l isus Hristos 9i la MaicaDomnului sd md, ajute. (hurma)

lleana GAFTON DRAGOS

l I \ i l \ ( I | | ) l \ I t_ l / mar t ie 2013 27

Buciumul nu sundcu jale la Bucea,

l6nga MAndstireaPiatra Craiului.

Este o veche vatrda credinleidinArdeal. Aici, la

Bucea (jud. Cluj),existd o bisericuldde lemn ruptd din

raiul pustnicilor(trebuie neapd-rat si o vedeli!).Bucea de secol9-10 se afla in

voievodatulluiMenumorut. Ulte-rior, a devenit un

f ief a lcaseiregalemaghiare. lstoria

a fost scrisd peaceste meleaguri

g ide Horea, dargide pagoptigti.Azi, Bucea con-

!ine ;ase cdtunepitoregti, locurideretragere, de linig-te, deTabor conti-nuu. Pe pirintele

paroh Mirceal-am cunoscutacum gase ani.

Un om deosebitde implicat in

viala Bisericii, nuin hArlog5rii...

28 mar t ie20 l3 /L l . iN t l : , \ ( l { f . l ) lN l ' l r l www.lumeacredintei.com

Pe repedeinainteLa inceput de februarie,

Pdrintele Mitropolit AndreiAndreicu{ a slujit in acest colfparadisiac. consfinlind o sdr-bdtoare a intregii comunitd{i.Cu aceastb ocazie, Marian Si-don, inspectorjude{ean de re-ligie, a fost hirotonit diacon.Ali putea spune: "Nimic deo-sebit". Da, dacd ne gandim canu viz[m spectacol mediatic,teatru ieftin sau team-buil-ding. Ceea ce r[mAne dup6o astfel de vizitit apostolicdeste acea oprire a timpului.Acel timo adamic. de ince-put de lume. Vremea in careDumnezeu vorbegte, desco-oerindu-Se. Secunda etemitd-i i i in care nu existd posesivi-tate, ci doar ddruire. Minutulharic ce recaoittrleazd tradi-1ia apostolicd itot ceea ce pri-mim este un dar, iar ceea cepierdem este o restituire). Ei,aceste sentimente orofunde(ce nu pot fi cuantifrcate in-tr-o ord de business de cdtreMoise Guran) au nevoie deun conlext. de un topos parcdpregatit (nu predestinat) pen-tru experienle duholnicegti.

Part-timeTimpul r[bddrii este de

regdsit la Bucea. sub Carpali.Curgerea vie{ii este lin6, ne-zbuciumatd, pentru cd esterealizatA in tandem cu Dum-nezeu Biruitorul. Nu toa-te satele au acel ceva imbie-tor, acea atmosferd de pate-ric, ce te momegte la popassufletesc. Doar sd meditezi,fird sd i{i faci calcule, fiindconvins cd matematica divi-nd este net superioar[, cd Io-gica Duhului aduce vegnicia.Nu cred c[ este o coinciden{d(pentru cd nimic nu e intdm-

pldtor) faptul cd acest sen-liment actrt este resiln-lit cu predileclie in sa-tele montane (Some-gu Rece, Ocoligel, Va-lea Vadului sau M5-gura Ierii). Fiecare

. Tabor nu face de-cdt sd permanen-tizeze sdmbure-

le de lav5. Credinla putemicdte arde oe dinduntru. te mistu-le. te punnca, te oespatrme$-te, te ilumineazE gi te indurn-nezeieqte. Nu po{i fi cregtincu jumdtate de normd - astane amintim la poale de Car-pafi, nu departe de Ciucea luiGoga, la Bucea.

In catehezele sale, P5-rintele Mitropolit AndreiAndreicuq intiregte ideeadin Pildele lui Solomon, incare inleleptul nu cere nicibogdlie (ca sd nu fie nesd-buit), dar nici slrdcie (ca sddevind ho{), ci doar -pdineacea de toate zilele. In ma-rele ora; (invdluit de magiatramvaiului mov gi de scan-darile microbigti lor) e maidificil sd parcurg! acest ver-set din revelalie. Intr-un spa-liu frrI timp, intr-o oazd du-hovniceascd, recapitulezitoatd prospefirnea, simplita-tea gi veridicitatea mesajului

t l l \ {h r \ ( I { f - l ) lN ' l t r l /mar t ie2Ol3 29

divin. Pentru asta, trebuie sdne pregdtim sd nu iubim al-temativa propusd de grabadupd aur. La Bucea poli re-c[pdta convingerea c5, la ca-pdtul rdbddrii, vei primi cu-nuna vie{ii. Cei lipsili de in-felepciune, o pot cere de laDumnezeu, Care incd nu arefiizat nici o rugdciune pli-nd de pocdinfd. Gdndind 9isim{ind astfel, in afara men-talitdfii plgdne inconjurdtoa-re. discipoli i autentici vor rA-mane intregi, intu nimic$tirbili. Liturghia de la Bu-cea insistd asupra iertdrii:ucenicii Inviatului sunt gra-tiati. Prin harul lui Dumne-zeu ei sunt ceea ce sunt, daracest har nu lucreaz[ in ei inzadar.Ei sunt acum plini deiubire, deoarece Dumnezeua auzit rugdciunea lor, le-ainviorat suflarea, iar amarullor l-a transformat in pace.

Oare ne-am intonde la Bucea?Influenfa{i de ultima lec-

tur6, cartea lui Dan C. Mi-h[ilescu despre Athos, tdn-

30 martie 2013 / l-t- i l \tE:\ CRUI)lN'ftrl

jim dupd prelungirea aceluifavor divin de a opri timpul,de a mirturisi minunea, de acrede, de a spera gi de a iubi.Dupd experienta Bucea, numai acceptEm binele medio-cru, ci ne umplem de binelesuprem. $i spunem gi in casanoastrd parabole gi poveqti,pentru ca necuratul sd fugd(viclean-mincinosul nu fugedoar de timAie, ci gi de logos,de verb). Experimentul Bu-cea nu ne determin[Ja indife-renfd, ci la travaliu. In timpuldivin, discipolul umbl6 iamadescull pe zdpadd, iar acea^s-ta se topeqte sub tdlpile lui. Instarea de har, nimeni nu mai eldsat in moldiala lui. Toli potajunge pe Tabor, degi preferdGarizimul idolesc. Minuneade la Bucea ne salveazd desdlbdticie. Iar cei salvali vorsalva acum pe al1ii.

Drumul spre Tabor nueste o obsesie, ci ne bucu-rdm de frumuselea parcur-gerii cdii spre lintd. Suntemcontemporani cu Iosua Navi,pe vremea ciruia Dumnezeua oprit soarele in loc, pAn[ la

victoria poporului ales. Ru-gdciunea de la Bucea ne ofe-rd motiva{ie de viafd 9i mul-td-multd indrdzneall in fa{aCelui mai bogat Stdpdn. Laoprire ne indeamnd qi Psal-mistul David: Oprili-vd Si cu-noa$leli cd Eu sunt Dumne-zeu! Adicd, oprili-vd din ros-togolirea zilelor (cum o nu-megte Vasile Andru), din me-canica viefii. Non-oprirea in-seamnd c[derea. uitarea. ma-rea uitare. in schimb, opri-rea este refuzul erorii, refuzulcumulului de erori (intdregteacelagi Vasile Andru). Rugd-ciunea de la Bucea inseamnlinitiere, schimbare (de la ri-valitate la iubire, de la ostili-tate la smerenie).

EpilogOprirea ne amintegte de

zdddmicia vielii qi ne fideli-zeazd, fali, de D6ruitoru1 veq-niciei. Nu existE egec. ci nu-mai nerdbdare. Nu existd in-frAngere, ci numai orgoliu.$tim cd doar pdgAnii credcd ldrdna li se cuvine (dorindpdmdnt qi ldsdnd restul). Darldrdna nu ii saturd, hrana spo-regte foamea. Problemele decongtiinfi nu se rezolvd cumedicamente, ci cu pocdin{d.Mesajul de la Bucea: pdcate-le tuturor vor fi fbcute publi-ce la Parusie. Aga cd pocdifi-vd! $tim ce vom fi intrebali laExamen, cunoa$tem rdspun-sul corect (Matei, cap. 25),putem copia modelul sfinfi-lor. Fiecare lunf, poate fi ulti-ma, iar agapis-ul nu poate finiciodatd in grabd.

Venifi la Bucea! E at6t deaproape, chiar in inima voas-tre.

Marius MATEI

Reportaj

www.lumea(redintei.com t L jN l [ , \ CREDINTT ' - l /ma] t ie2O13 31

UceniceleMaic i iDomnulu i

Mul{i cercetdtori rugisunt de pirere, astdzi, cdimcnsul baraj a fost constru-it tocmai in acest scop: dis-t rugerea lavre i de la Leugi-no. In ajunul revoluliei bol-gevrce, aceasta numdra numai pul in de 700 de maic i q isurori. Un bastion al credin-!ei, cu o bisericd inchinat[,,Laudei Maicii Domnului",faima catedralelor rusegti dela sfArEitul secolului 19. Unadint re cele mai mar i ch inovi ide maici ale Rusiei, aldturide Diveevo ;i $amordino...

3 2 m a r t i e 2 O l 3 / l | \ 1 l r ' \ | R i l l l l i \ i L l

Dupa veni rea bol ;ev i -cilor 1a putere, uceniceleMaicii Domnului vor purtao luptd pe via{d gi pe moar-te cu puterile antihristului.

Faimoasa lavrd de la Leuqi-no, aflat[ intre oragele Cere-povet $i Ribinsk, "infestasede misticism", dupd cumconsiderau comunigtii, in-

,i3

t r eg r ro rdu l Rus ie i . Au s in r -!it-o potrivnici incir clc lai nceP t t l . I r t l 9 - l 1 . r r t i n l t s t i t e ravea sd flc inchisi Totugr.in nrod inexpl icabi l . in c iudateror i i bo lgcv icc, zeci de mrrcle ruqi din impre.lurimi con-tinLrau si vir.rir in pelerinaj lapor'(i le ei zdvolAtc Baraluls-a dovedit, apoi. pentru pr.r-tcrca atcc, solu{ia cea rnai lairrder.r.rinS. .

a mi len iu lu ia l t re i leaPe data 23 aprrlie 2002,

in Biser ica Rusa avea sa sepctrcaca un evell lmerlt cuadAnci scrrnif ica{ii pentlu

www.lumeacredi ntei .com

ortodoxia din aceasti tard:Sinodul rus a lual hoti ir ircarceuno { t ) t c | i i i coane i Ma ic i iDo r r r r ru lu i . . L r r su r r t cu r o i q inil.ncni in.rpotliva voastra"er icorna thc i toarc dc r r r i -nrrni Er':r prinra consacrarea unei icoane orlodoxc in cclt l c -a l t l c i l ea r t r i l c r r i u e re ; t i r ) .6 auX61 11 . i : r i r . i ' . , t n t l t icnt-tosct-ttd ar1,;, ' i i ir lntrcagaBiselica Ortodoxa. lcoaneri -a lbst s tabi l i ta , cu acestprilej, o datd de prdznuile inc a l e n d r r ' " s i r r r b i t a A e a t i s -tu lu i " in cea de-a c inceasdptdurAnd din Postul Mare;i-au fost intocmil.e tropanrlcuvenit, rugdciune gi acatist.

Vii veli intreba ii pehurra dreptate: ce lcgdlurr i r ufl avind acest evenir.nent cufaptele relatatc la incci.lutulaccstui articol'/ Rdspr-rnsul eunLrl cA1 sc poatc dc simplu:.,E,u snr.ri cu voi qi nimcnrirrpotriva voastrd". icoanacare s-a preasl iv i t de cu-rauci. igi are incepulr-rri lc laI -eugino

"Eu sunt (u voi..."O icoani cu c'r soartd ne-

obiqnuitS. Mr-rl1i crcd ci "t-c-nomcr ru l Leuq ino " a po ln i tch iar dc le aceastd icoaua.Minuscr-rla con.runitate inte-rneiati in ce a de-a doua.lu-

/ martie 20 l 3 33

mdtate a secolului 19 la Le-u$rno va cre$te, treptat-trep-tat, in jurul acestei icoaneibcdtoare de minuni. Cunos-cutd in trecut sub numele deicoana,,Lauda Maicii Dom-nului", a fost ddruitd Ma-ndstirii Leusino de cdtre ne-sustorul Gavril Medvedev.lntr-un paraclls al lavrer, seva c i t i . ne incetat . ina inteaicoanei, cu binecuvdntarearhiereascd, vreme de 40 deani, Acatistul Maicii Dom-nului. Dupd modelul aces-teia, in atelierele de picturdale mdndstirii s-au ldcut sutede reproduceri. O copie de-osebiti a celebrei icoane vafi ddruitd Sfdntului Ioan deKronstadt. Pe o margine aacesteia, cu binecuvdntareaegumenei Taisia, s-a gravaturmdtorul inscris "Eu suntcu voi gi nimeni impotrivavoastrd". Sfdntul Ioan deKronstadt insugi va fi celcare va sfin{i noua icoand,ce va fi cunoscutd, de aiciinainte, sub acest nume.

lcoana "tugati"1000 de zile 9i nopliSfdntul din Kronstadt va

darui . dupa mai mul l i an i .icoana p ic tatd la Leugino

unui mirean, viitor ieroschi-monah si sfAnt, Serafim alViri lei. pro lelindu-i acestuiacd va ajunge schimonah laLavra Sf. Alexandr Nevski.Prevestind necazurile ce ur-mau sd se abatd in curAndasupra Rusiei, Sfdntul Ioande Kronstadt i-a cerut o6-rintelui Serafim sd se roasepentru izbdvirea marii 1A1ipravoslavnice de la rdsdrit

de aceste mari ispite. Astfel,"Eu sunt cu voi g i n imeniimpotriva voastrd" va deve-ni icoana de chilie a mareluinevoitor. inainte de inchide-rea Lavrei Alexandr Nevskide cdtre bolgevici, ieroschi-monahul Serafim va orimibinecuvAntare de la episco-pul Grigorie sd poatd luala Virila icoana deruitd lui.Aici, vreme de 1000 de zile

qi 1000 de nopli, se va ruganeincetat dinaintea icoaneiMaicii Domnului, dup6 cumprimise ascultare de la Sfdn-tul Ioan de Kronstadt. Si laorice izbdndd a oamenilorcare veneau sd-r ceard rusd-ciune in necazurile lor. pa-rintele Serafim rdsoundea:"Ajutorul este al impirdte-sei cerurilor, Ei trebuie sd-imul{umi{i".

r invierea din morfia unuicopillntr-o zi, un bdrbat qr so-

fia lui au venit cu un copilbolnav la pdrintele Serafim,ca batiuEka s[ se roage pen-

tru sdndtatea acestuia. C6ndau ajuns la Mrifa, copiluldeja murise. Pdrinfii, plAn-gdnd, i-au cerut pdrinteluiSerafim si se roage. totugi.pentru bniat. $i rugAndu-se sl 'dnrul dinaintea icoaneiMaicii Domnului "Eu suntcu voi g i n imeni impotr ivavoastrd", copilul a inviat!Vestea despre aceastd minu-ne s-a rdspAndit cu iutealdpretutindeni. Autoritdtile,temdtoare, afldnd despreaeest caz, au decis sd con-fiqte icoana. In acea vreme,a venit insd la pbrintele Se-rafim o fiicd duhovniceascS.Pdrintele - care o tunsese in

monahism, d6ndu-i nume-le de Varsdnufia i-a spus:"Ce bucurie cd avem o ase-menea icoand, care are unhar special! N-o mai pot {ineinsd la mine. Altfel, imr vafi luatd. Lua{i-o gi pdstrali-odumneavoastrd!". MonahiaVarsanufia a luat in taindicoana la Sankt Petersburggi a linufo in casa ei, pdndcdnd. dupa incheirea perioa-dei comuniste, va fi ddruitdMdnastirir i i Sf. Gheorghe -Kozele!, a$a cum profefiseSfdntul Serafim de Viri{a.

lcoana Maicii Domnuluila 5f. Gheorghe-Kozele!Pe 5 martie 1997. orime-

lor doub vie{uitoare din Md-ndstirea Sf. Gheorghe Ko-zele1. din eparhia Cemigov.ce renlscuse dupd zeci deani de pustiire. nici mdcar nule-a trecut prin cap ce maresfin{enie primeau, ca dar dela Dumnzeu, in acea zi. Seaflau la inceput de drum. Leera nespus de greu. In md-ndst i re nu ex is tau preo! i . seslujea sporadic. O icoandprimitd, pe atunci, in dar, nuera pu{in lucru.

O datd cu venirea icoaneiMaicii Domnului in sf6ntullocag, lucrurile in obqte auinceput sd se indrepte insS:au sosit, in curdnd, preoliqi c6ntdre{i la stran5, iar dinpunct de vedere material to-rul a devenit mult mai sim-plu, demardndu-se, rapid, lu-

Lt j\ '1i.r\ CI{f: l l) lNl l-"1 / martie 2O13 3534 martie 2013 / L Li\ ' l l : :\ C REDIN l-lr l www.lumeacredintei.com

crerile de reconstructie a ve-chii mdnistiri. CAnd au vrutsd afle mai mr-rlte arldnuntedesore tainica icoand din mA-ndsiirea lor (considerat6, lainceput, o simpld icoand deapatlament), la care incepu-serd sd se petreacd, pe nea$-teptate. mul l i rne de minuni .monahiile aveau sd amuleas-cd inaintea marc le i ta ine. . .

lavra din adincuriIcoana Maicii Domnului

"Eu sunt cu voi gi nimeni im-potrivavoastrd" pierdutdgi reapdrutd pe nea$teptate,dupd mai multe decenii - vaincene sd scoatd d in u i tarelapte q i ch ipur i de sf in tenievechi de aproape un veac.Din jurnalele confiscate deKGB ale cdtorva maici de laLeugino, s-a aflat cum aces-tea au continuat sd vind, im-brdcate in haine mirene$ti,ani de-a rdndul . d in indepar-tate col{uri Rusiei, la locaguldrag loq addstAnd indelung

inaintea por{ilor zdvordteale lavrei, ori, mai apoi, pemalul imensului lac de laRib insk, in s t ra lundur i le cd-ruia se pogorAse comoara de1a Leuqino.

In satul Meaksa (situatin apropierea locului inghi-tirii de citre ape a MAnds-tir i i Leugino), din eparhia

Vologda, se va indl{a, indat[dupd aflarea icoanei, un pa-raclis din lemn adevdratpunct de reper, astdzi, pen-tru credinciogii rugi

Marea minune se vaproduce insd in vara anului2002: scdzlnd nivelul bara-jului, lavra inghi{itd de apede aproape 6 decenii va ieqila suprafafd, ca un semn bi-necuvAntat a l preasldv i r i iicoanei. Se va sluji, in acelan, in doud rAnduri in acestloc sfAnt.

De dincolo de ape, ves-tita lavra continud sd strd-luceascd, in lumina haruluidumnezeiesc, tuturor celorce cautd sd se apropie, in zr-lele noastre, de marea taindde la Leugino...

Gheorghit; ClOClOl

\ 1 t - ' \ ( R l t ) l \ i I r l www.lumeacredintei.com Rt l l ) {N I l : l / mar t ie 2013 37

5 rnartie 1953: parasireaacestei lulmi de catrelosi f Djuka;vi l i . 5au, maisimplu $i apasat, Stal in"Dupd 60 de ani de la aceieveniment, pu{ ine ar maiputea fi adaugate la celepe care propaganda - deo parte si de alta a cor-t inei de Fier - , anal izeleistoricilor 9i politologilor,mem0riile celor apropiatisau ale supravietuitOrii0rGufagului, anecdotele,oel iculele - de la docu-rnentare la cele artistire- le-au sugerat, oferit,impus. Cu toate acestea,rmreOri a razbdtL.tt, printesdtu ra acestor edificii,o siluet6 aflatd aproapela egalS distanqa gi deincdperi le Kremlinului , s ide lagdrele din Siberia, 1ide discursuri le genera-l i ss imu lu i , g ide p i lda lu iAlexei Stahanov, fdrd areugi - nici nu ti-a dorit-ovreOdatd - sE aparfindvreuneia dintre acestesfere. De fapt, tot ceeace a rfrmas in urma saeste un nume: Keke dei-ds (rnStusa Keke).."

ultora nu le spu-ne nimic. Alto-ra, pufini, le suge-

reazd prea multe. O bdtrAndin porl georgian (degi ar pu-tea fi, la fel de bine, aromdn),

in cdteva secvenle pe Youfu-be. Istoria sa - cdt se ooate desimol[. Ndscutd h ifebrua-rie 1858, intr-o familie de !5-rani de pe domeniul familieiAmilahvari, primeqte la bo-tez numele Sfintei Mucenile(Ecaterina), regind georgiandmartiizatd de pergi. La 5 anirdmdne orfand de tatd. Nicipand arunci starea lamiliei nuera infloritoare, insd cu muta-rea la cele veqnice a megteru-lui olar Glah sdrdcia se adin-cegte. in ciuda situaliei finan-ciare precare, dorin{a v[duverGheladze rdmdne cea dinain-te - fiica sa trebuie sd urme-ze cursurile qcolii. O ambiliecu adevdrat stranie oenffu ceiqlnJur. care, ca raspuns ta In-

trebdrile privind excentricita-tea acesl.lti demers, primesc,in mod prompt, acelaqi rds-puns'. Oricum, nu am ce sa-idau, aSa incdt mdcar Stiin-1a de carte sa ii ramdna. caaltrnci cand ii va fi greu, ci-tind din Biblie, sit i.ti afle li-niqtea. Oricum, drumurilelor sunt puline in sat: la pia-f5, unde-gi vdnd legumele dingrddinS; la bisericd, unde Li-turghia e tinda inceputului desdptdmdnd; la gcoa16. $i, desi-gur, la cei mai apdsali de ne-caz decdt noi, cdci cum poJisa ai dacd nu ddruieSti? lnpragul casei unui bdtrAn, pen-tru a deretica qi a aduce unpahar cu ap6, asist6nd o nag-tere, pregdtind cele necesare

inmormdntirii, intrebdnd desdn[tate sau doar cosdnd ldn-gd patul unui bolnav... Pestetot, unde pare a fi nevoie deele. Prezente. Femeile Ghe-Iadze. Mdtuqa gi copila.

Mai 1872. La unul dintrevecini se siabilegte in gazddun muncitor, Besarion Dju-kaqvili. Despre trecutul sdunu se gtie mai nimic. Se pre-supune cd ar fi fugar. Agacum se crede cd ar fi osetin.Singurele certitudini sunt le-gate de -comportamentul sdubrutal. Indrdgostit de Kete-van, nu ezitd sd o cear[ desolie. Oricum nu aveli pe ni-meni. Voi munci Si o voifacefericitd - ii spune viitoareisoacre. Urmeazd, primul re-fu2. E prea tdndr[ 9i repre-zintd singurul sprijin pentrubetrana sa mam6. $i oricum,a$a cum spune un proverbgeorgian, cine se gribegteare toate gansele si int6rzie...Peste cdfiva ani, poate... Defapt, pentru Melania Ghelad-ze e evidenl cd singura formdde a-9i proteja fiica de tulbu-rarea lumii e intrarea in mo-nahism. InsS doar Ketevan arputea lua aceasti decizie. Re-ac{ia lui Besarion - un gir deamenintiri. Insistenlele ve-cinilor. $i cuvdntul fiicei ei:Poate, intr-adevdr are nevo-ie de mine! Curdnd se cdsl-toresc gi, dupd obicei, se in-dreaptd spre locul de baqtinial sofului, in sahrl Dido Lilo.

Incep primele incercdripentru Ketevan. Rudele sop-

38 mar t ie 2013 / l , [ ] \1 t , , \ t 'R t r l ) l \ fF I

lui o considerd o strdinS. Be-sarion. angajat pentru perioa-de scurte cq,,cizmar, alungatpenhu incidentele provoca-te la locul de munci, devrnest6lp cdrciumii. In toamna lui1874 lucrurile Dar se se ame-lioreze. Ketevan e insdrcina-td. Se muti la Gori, sub in-grijirea mamei sale. Besari-on igi invitd prietenii la ulti-mul chef. $i declard solemncd e ultima dati cdnd se maiapropie de alcool. ,

In februarie se na$-te Mihail. Dupd doul luni,in urma unei pneumonii.moare. In Aiunul Crdciu-nului 1876 se nagte un noufiu, Gheorghi. Nou val deentuziasm. Noi promisiunidin partea tatdlui. Gheorghimoare, in" urma rujeolei, lanumai 8 luni. Reprogurile qiinsultele sunt dublate de b5-tdi. Singurele perioade linig-tite - drumurile la Tbilisi alelui Besarion in cdutarea unuiloc de munc6. Unicul sprijin- rugdciunea. $i amabilitatealui Nikolai Prjevalski, ofitergi explorator rus. silit sd seopreascd la Gori din cauzaunei afecliuni severe. Avindnevoie de ingrijire, IacovEgnatagvil i, nobil georgianpentru care Ketevan lucraca menajerd, i-o recomandd.

E inceputul unei prieteniistrdnse. Pe de o parte. aju-torul financiar primit ii per-mite tinerei sd acopere ne-voile gospodlriei. Pe de altdparte, povestirile despre ex-pedil i i le in Extremul Orientii oferd o noud perspectivdasupra viefii. Pentru Kete-van devine evident cd our-tarea greutalilor e jertfa ne-cesard pentru a avea prunculdorit. De aceea, grlja fa[d, depacient, rugdciunea arden-td devin f,a1ete ale aceleiagimonede. $i, spre bucuria sa,Ia 6 decembrie 1878 se nasteIosif. Rugaciunea se intensi-ficd - pruncul trebuie sI trd-iasc6. Mdcar un an... Iar ru-gdciunea ii este ascultat[.Insd moartea mamei, ple-carea lui Prjevalski la Pe-tersburg gi, mai ales, sirS-cia (ploaia cddea prin aco-periS, ne duceam traiul depe o zi pe alta, bucuroSi cd atrecut ziua de azi, ingrijoralicd va veni ziua de mdine,cu leama de a nu avea ce sdpun pe masd), revenirea luiBesarion, inso{it[ de scan-daluri gi bdtiii, o silesc sd igiia viala in propriile mAini.Intr-una dintre serile anului1883, indrdznegte, spre a-lproteja pe Iosif sd iqi alun-ge soful. Pentru a-gi cdgtigaexistenla, se angajeazd me-najerl, bond, croitoreasd,bucdtdreas[ in casele func-lionarilor din Gori. In egaldmisur5, al5turi de solia pre-otului Cearviani, se ocupl

www.lumeacredintei.com

de cazurile sociale. De fapt,sfarurile pdrintelui Cerviani,dialogul epistolar cu Prjeval-ski i i sunt principalul sprij inmoral. La sfatul lor, se ocu-p[ serios de studiile lui losif.Face economii, se imprumu-td pentru achitarca taxelor de$colarizare. Reugeqte s[ des-chidi irn mic atelier de cro-itorie. in 1894 bucuria sa edeplin[ - Iosif e admis, pnn-tre primii, la Seminarul te!r-logic ortodox din Tbilisi. Inconvorbirile cu cei apropiali,igi afirmi credin{a cd fiul eiva fi mai mult decAt un preotde far6. Curdnd, insd, multu-mirea se stinge. Intdi prin in-cercarea lui Besarion de a-langaja intr-o fabric6. Reacfiaei e atAt de fermi incdt Exar-hul Bisericii Georgiene iiacord[ sprijin. O dat6 reve-nit la Seminar, sancliunile seinte{esc. Pentru absenfe, lec-tura cd4ilor interzise, propa-gand6 marxist6. Insistenfe-

www.lumea(redintei,com

le mamei pe ldngd directorulSeminarului determind am6-narea exmatriculdrii, care seproduce, totugi, in 1899. Odati cu inceputul activitifiirevolu{ionare.

$tirile despre Iosif devintot mai sumbre: implicareain spargerea unei bdnci dinTbilisi, arestlri, agitafie poli-tic6. Pentru Ketevan contea-zi scrisorile. in care el o asi-gurd cd tohrl e bine, ln 1921,Iosif qi Grigori Ordjonikidzeimpun anexarea Georgiei laRusia, dupd o extrem de scur-ti perioadd de independen-[5. Revoltele din august 1924sunt suprimate in mod brutal.

Ascensiunea fiului eiin aparatul de stat sovie-tic schimbd 9i viafa b[trd-nei Ketevan. E adusd in re-gedinla fostului guvernator,unde ocupi camera seryito-rilor, din teana cd aS puteasd md rdtdcesc pe coridoare.E vizitatd resulat de Lawenti

Beria, care se asigurd c[ nu-ilipsegte nimic. Legdtura cufiul ei se realizeazd, in conti-nuare, doar prin intermediulscrisorilor. Se revid abia in1935, in urma agravdrii sd-nZl;dfii mdtuSii Keke. Dinacea intdlnire, posteritateapdstreazd un fragment scurt:

- Soso, cum i1i cdstigi tupdinea?

- I1i aminteSti de yaamamd? Eu sunt acum in lo-cul lui.

- Mare lucru! Mai bineterminai Seminarul Si deve-neai preot. Cdnd te gdndeSticd eu te visam episcop...

Continui, ca odinioar[ laGori, sd coacd pAinea gi sd seocupe de croitorie. La 4 iu-nie 1931 se mutd la cele veq-nice. Simplu. Aga cum a tr5-it. Din partea fiului ei e tri-misd o coroand de flori. Res-tul e t[cere...

Vincentiu DASCALU

t -U \ l I r \ C f {EDlN l t : l / ma] t ie2013 39

Soborul Arhierescde la Moscova

Soboru lu i Arh ieresc a l B iser ic i i Ruse. Conform reglernentar i lor s inodalemoscovite, organul suprem de conducere a Biserici i se intrune5te o datila 4 ani . in u l t ima per ioadd insd, lucrdr i le Sf in l i tu lu i Sobor au avut locdin doi in do i an i . Cu excepl ia a leger i i Patr iarhulu i , Soboru l Arh ierescse ocupd de toate problennele majore ale Biserici i Ortodoxe Ruse...

Celmaimare Sobordin istoria PatriarhieiMoscoveiA fost cel mai ,,I[rgit"

sobor din istoria BisericiiOrtodoxe Ruse, dacd {inemseama de faptul c6, dupdSoborul din anul 2009, inBiserica Rusd au fost crea-te 88 de noi enarhii. in to-tal, au fost invitali sd parti-cipe la Sinod 290 de arhi-

4 0 m a r t i e 2 O l 3 / t t \ 1 1 : \ ( l t l r l ) l \ 1 I I

pbstori din 247 de eparhii.Nici in perioada prerevolu-!ionar5, gi nici in anii de peurm6, in Catedrala HristosMAntuitorul nu s-au adunatatdt de mulli arhierei pen-tru a discuta problemele cucare se confruntd BisericaRus6. O Bisericd ce numdrdastFni 30.615 de parohii, incare slujesc 30.430 de pre-oti 9i 3.765 de diaconi (in24.375 din locaqurile de cult

ale Patriarhiei Moscovei li-turghia fiind linutd cel pufino datd pe s[ptdmdnd). Desi-gur, toate aceste date nu sereferd doar la Rusia, ci gi laUcraina (11.000 de parohii),Belarus (1.200), Basarabia(peste 1.000 de parohii) etc.

0rdinea de ziLa inceputul intrunirii,

Patriarhul Kiril a prezentatun amdnunlit raport de ac-

tivitate al Patriarhiei de laMoscova pe anul 2012. So-borul a dezbdtut apoi, in plengi pe secfiuni, mai multe pro-iecte elaborate in cadrul adu-ndrilor sinodale; dispoziliareferitoare la aleserea Pa-triarhului Bisericii Ortodo-xe Ruse; propuneri privindmodificarea Statutului Bise-ricii Ruse; pozilia Bisericiicu privire la dezvoltarea teh-nologiilor de evidenld gi pre-lucrare a datelor cu carac-ter personal; pozilia Biseri-cii Ortoiloxe Ruse referitoa-re la reforma dreptului fami-liei gi a problemelor justi{i-ei juvenile; pozilia BisericiiRuse cu privire la probleme-le ecologice actuale. Nu aulipsit de pe ordinea de zi niciproblemele legate de misiu-nea Bisericii in oragele qi 1o-calit[file mici, in care pro-paganda cultelor neoprotes-tante este foarte activd, acti-vitatea misionarl bisericeas-cd in mass-media, pe inter-net (bloguri, refele de socia-lizare), relalia Bisericd-Stat,dupd cum nu au l ipsit nicilaudele ori criticile cu lintdbine precizatd.

www.lumeacredintei,com

l-aude gi critici la Sobor

De pildd, Patriarhul Ki-ril a linut sI anunfe la Sobor,ca pe o mare victorie a Orto-doxiei rusegti, acordarea pre-miului Fundatiei intemalio-nale a uniti{ii popoarelor or-todoxe IntAistdtdtorului Bise-ncii Georgiene, Ilia al lllea,Patriarhul gruzin acceptdnd sdparticipe. in 2011, la aniver-sarea zilei de nagtere a Sancti-tdfii Sale. Tot acum a fost ina-intat la treapta de arhiepiscopPS Sava de Tiraspol gi Du-bdsari. Rela{iile bune dintreconducerea Patriarhiei Ruseqi regimul comunistului Vo-ronin vor fi depldnse de Ki-ril, la Sobor, prin acuze durela adresa poziliei conduce-rii Basarabiei, din anul 2010,fal6 de Mitropolia subordona-t?i Moscovei. "O atare retori-cI [pregedintele Basarabieinumise afunci Biserica con-dusd de iPS VUAmir "o filia-ld" moscovitd - n.n.] necesi-t[ un r[spuns adecvat 9i com-petent din partea Bisfricii", aspus Patriarhul rus. In decla-ralia final[ a Soborului Rus,deloc intAmpldtor. intalnim gi

urmdtoarea pr ecizarc : " So bo -rul confirmd necesitatea re-glementdrii chestiunii lega-t?'de activitatea < MitropolieiBasarabieit. proclamaid he-canonic, qctivitate care pre-judiciazd grav unitatea bise-riceascd'. Faptul nu mai mirdinsd pe nirdeni, cdti vreme si-te-ul oficial al Bisericii Rusefolosegte in mod constant sin-tagma "aga-numita mitropoliea Basarabiei".

Dalmatdin SiberiaAgenda mult prea incdr-

catd a Soborului Arhieresc dela Moscova nu ne permite oabordare mai pe larg a aces-teia. Spaliul canonic rusesc(China, in principal), restitu-irile imobiliare (Estonia), po-zilia cregtinului fa{U mediulinconjurdtor (cultura eco), in-froducerea invdtdmdntului re-ligios in gcolile laice ori alter-nativa la buletinele electroni-ce (evidenfa gi prelucrarea da-telor personale) - nu s-au do-vedit totugi teme de dezbate-re de o noutate absolutS, votulSoborului fiind, cel mai ade-sea, unanim.

Generalizarea cultuluiSfbntului Dalmat - t1697 (uncuvios siberian, martor al dis-trugerii, in repetate rdnduri. am\nistirii sale) - de cltre ac-tualul Sobor a fost poate celmai important act al celor pa-tru zile de dezbateri sinodale,cu multiple semnificalii pen-hu Biserica Rusd, care renag-te astAzi, dup[ mai multe de-cenii de teroare bolgevicd.

Cu smerenia cuviosuluiDalmat, ori cu ndravurile pri-gonitorilor de pdni mai ieri?Aceasta-i intrebarea!

Gheorghil i cloclol

I L r \ ' i [ , \ ( ' R t : l ) l \ ] ' L l / m a r t i e 2 0 l 3 4 1

lI

in perioada 2-5 februarie a.c., la Moscova, s-au desfdsurat lucr;r i le

Un sf6nt macedo-nean ui tat . . . Cunos-cut, la noi, rnai clegrabd in cercurileslavi;t i lor decfit inmediul b iser icesc.Revendicat, astfrzi,de maitoate nal i i lede la sud de Dunire;degi Kratovo (Korila,Koritos), la jumdta-tea celui de-al doileami leniu cregt in, eraun infloritor cen-tru aromenesc.. .

4 2 f t a r t i e 2 0 l 3 / l L r N l l r . \ C l { l l l ) l N l l i l

Un sfintdin BalcaniEvlavia, in Balcani, c6-

he mucenicul din Kratovo,cu toate opreligtile din perioa-da stdpAnirii otomane, a spo-rit de la un veac la altul. Ceamai veche frescd cu pofire-tul acestui slhnt dateazd din1536. Aceasta se afld la Schi-tul Molivoklisia (subordo-nat MAndstirii Hilandar) dinSffintul Munte Athos. Un ne-gustor bogat. Dimitne Pepic.va comanda, cam tot in ace-eagi perioadd, unui talentatpictor din Bitola. zugrdvireachioului mucenicului Ghe-orghe din Kratovo la Mdnds-tirea Tepliciki-De,rnir Hisar(Macedonia). Afldm chipulsfhntului ntgrdvit qi la Hilan-dar qi Zografu (Athos). ca liin alte biserici, mai vechi orimai noi, din Bulgaria qi Ser-bia. In cinstea sa s-au in6l-!at, de-a lungul vremii, loca-guri sfinte in mai multe oraqegi sate din'Balcani: la Samun-gievo (actualul Botevgrad),Kratovo (Macedonia) etc.,dar qi in Statele Unite (in in-depdrNatul Farmington Hills,Michigan). gi nu e de mira-re: la doar 14 ani de la mar-tiriu (11 februarie 1515), Pro-loagele qi Mineiele rusegti dinNovgorod ii aduceau cinsti-re...

0tainici hagiografieViala Sfhnhrlui M6rtu-

risitor Gheorghe din Krato-vo e consideratb una din ca-

podoperele literatuni vechide expresie slavd. A fost scri-sd de un cleric'. popa Peiu(Pop Peio), din cetatea Ser-dicai (astazi Sofia). Cel maiprobabil, dupd nume, auto-rul ar putea fi un c[rturar deorigine aromAnd, ca gi tdndrulmadir, care i-a fost fiu duhov-nicesc. Popa Peiu va agtemein scris viala S{dntului Ghe-orghe din Kratovo la pufindvreme dupd data mucenici-ei acestuia. Imaginile vii, in-tAlnite in hagiografia mareluicdrturar de la sud de Dun[re,conduc, aproape fird dubii,cStre o astfel de concluze.Degi numele autorului aparedoar intr-un acrostih, il des-coperim totugi pe popa Peiuprintre'personajele" princi-pale ale hagiografiei, preotul-cArturar nefiind doar un sim-plu spectator la mucenicia t6-n[rului macedonean.

inlelepgitde DumnezeuCine a fost, tohrqi, muce-

nicul Gheorghe cel Nou? S-andscut in cetatea Kratovo, dinMacedonia, in anul 1497, dinpdrinli evlavioqi. Dimitrie 9iSara. TAnirul Gheorghe, lavArsta de 6 ani, e dat sd invefeSfintele Scriptr-ri. Mai apoi,va fi trimis sd depnndi meg-tequgul aurdritului. Rimas or-fan de tatd gi tem0ndu-se sdnu fie luat cu de-a sila la pala-tul sultanului turc (fiind fru-mos la chip gi in floarea ti-

nere{ii), a l6sat cetatea pdrin-teascd qi a mers la Serdica. Valocui la unul dintre preolii ce-tdfii, unde va dobAndi, in pufi-nd weme. ..virfute dupa virtu-te". Mai marii agarenilor. ne-suferind insd credinta lui ceacreqtineascS, au inceput sdst5ruie din toate puterile casd-l atragd spre credin{a lor.Pentru aceasta, au trimis la elun cdrturar iscusit, care s[-liscodeascd intru cele ale cre-din{ei. Gheorghe, ins[, cu toa-te cd nu avea nici mdcar 18ani, il va rugina in mai multerrinduri pe acest ispititor prininlelepciunea sa, d5ruiti deSus. Tdnbrul va fi azvArlit, incele din urmd, in temni{5.

Neatins,in mijlorulfoculuiChemat in mai mul-

te rAnduri inaintea judecdfii,

www.lumeacredintei.com

dup5 ultima inftligare va fidus legat la marginea cet6!ii.Aici va fi impins in trei rdn-duri in foc o v6lvdtaie ne-maivdzutd oAnd atunci de lo-cuitorii acelui linut -, undeva rdmdne. spre mirarea tu-turor, neatins de fldcbri. Mu-cenicul igi va sfhrgi viala deaici cu fala spre rdsdrit, fr-candu-gi semnul crucii gi ru-gdndu-se: ,,Doamne Iisu-se Hristoase, in mdinile Taleimi incredinlez duhul meul".La aceste cuvinte, e lovit deun necredincios cu un to-iag in creqtet. Pe cerul senin.deasupra locului mucenici-el? apare, pe neagteptate, unnor, ce va stropi cu imbelgu-gati roud focul in care ardeasfhntul. Trupul siu va rdm6-ne. astfel. neatins.

Creqtinii, adugi cu de-asila la aceastd cutremurdtoa-

re priveliqte, s-au minunat,preasl[vind pe Dumnezeu,in vreme ce agarenii au ple-cat rugina1i. Trupul muceni-cului va fi dus de un creqtinla Biserica Sf. Marina dinSerdica. Matei Grdmdticul -un alt vestit cdrturar din sec.16, de la sud de Dunire -,la cdteva decenii de la mar-tiriu, va relata intr-una din-tre scrierile sale c[ moagteleSfdntului Gheorghe cel Nouse aflau spre inchinare in-tr-o bisericd din cetatea Ser-dica, unde sdvdrqeau mul1i-me de minuni. Astdzi nu semai cunoagte locul acestora.Afl[m, totugi, pdrticele dinsfintele moagtele ale aces-tui mare mucenic macedo-nean la mdndstirile Drasa-levski gi Rila.

Gheorghile cloclol

t t ; \ , 1 U , \ L l { l . l ) l \ 1 ' 1 : . 1 / m a r t i e 2 0 l 3 4 3

?_=.

Sfbnta MucenitdKira Obolens aia

nJ n 1904. la absolv i rea

I lco l i i , K i ra Obolenska-I ia orimeste o medaliede argint pentru sdrguinlasa deosebitS. Insa. rnai pre-sus de distinclie, revine aca-sd cu hotdrdrea ferm[ a vo-ca{iei sale.,,Cum diploma iipermite sd predea in gcoli-le publice gi private, nu ezi-td, in ciuda rezervelor ru-delor, sd devini invdfdtoa-re. Celor care ii atrag atenliacd nu este potrivit ca a trei-zeci Ei una descendenti a le-gendarului Rurik sd accepteo condilie relativ ingratd, leamintegte p i lda samar inea-nului milostiv, addugAnd:Nici acela nu era Dreot sautevit. $i totttsi, nu'a intarzi-at sd lege rdnile celui cdzutSi sd il ducd la casa de oas-peli. Atata incerc sd fac Sieu. Cdci dacd nu incredin-lezi pdmdntului sdmanla pecare o ai, cum vei putea $tide va rodi'! Treotat. tot maimulte familii ii incredinfea-zd educal ia copi i lor lor t ine-rei Kira. Iegirea la pensie atatdlui sdu. in 1906. o trans-formd in principalul susfind-tor f inanciar a l fami l ie i . Inciuda acestui fapt, decide,in 1910, sd reducb numdrullecliilor private, in favoa-rea postului de profesoardin cAteva gcoli publice pen-tru sdraci. Esle doar domni-Soara profesoard, de fiecaredatd ascunzdndu-gi origineaprinciarf,. Respinge oferte-

Ie venite din partea gcoli lorde prestigiu, iar in 1914, lavestea mor{ii pe front a doidintre frali i sdi. se alind cuCartea lui lov. Ca gi in ca-zul acestui dreptului Iov, in-treaga sa lume incepe sd sefisureze. Revolu(ia din fe-bruarie l9l7 modificd fun-damental Rusia. Lovitu-ra de stat bolgevic[ spulbe-ri fiecare reper al vechii or-dini. Cei apropia(i ei, depo-sedali de bunuri gi valori,sunt sil i l i sd-qi caute diver-se slujbe. Kira se inscrie lacursurile Alliance Fran-gaise de Petrograd in ve-derea oblinerii dreptului dea preda franceza in sistemulpublic de invdldmAnt secun-dar. In 1920 adoarme in-tru Domnul tatdl sdu. Rude-le sale pier in rdzboiul cir'tl.Sau sunt sil i te sI emigreze.

Aparent, situa{ia er nuse schimbd. Cel pufin, pAndin 1930, c6nd vigilenfa to-vardgilor determind inl[-turarea de la catedrd, a ele-mentului duSmdnos KiraIvanovna Obolen.skaia giangajarea sa ca biblioteca-r5. Unica vind: apartenen{ala nobi l ime. La scur l t imp.de praznicul ineltari i Sfin-tei Cruci 1930, este aresta-t6, allturi de o fost[ doam-nd de onoare a {arinei gi defiica unui fost ministru delnterne. Acuzafia: posibi-ld acliune contra-revoluli-onard prin ./uncliile ocupa-

I5f6nta Muceni!5 Kirase nagte la 6 martie1889, in provinciaSiedlice, din actualaPolonie, ca descen-dent6 a uneia dintrece le ma ivech i fam i l i inobi l iare a le Rusie i .Fi ica a unui ofi ter decariera, la 10 ani esteadmisa la prestigiosulInst i tu t Smoln i id inSankt Petersburg, insti-tu! ie de invdldmantpentru f i icele nobil i lor.A ic i , pe lAnga bunelemaniere, l imbi strdine,matematic6, istorie5i geografie, eleve-le depr ind o so l idaeduca!ie rel igioasd...

44 mar t ie20 l3 / I -L r \ l t r , \ ( - R l i l ) l \ ' l t : l

ca NquHilPl ots''1ilclili

te in institr.r!iile-culturale Side invdydmdnr. In timpul in-terogatoriului, Kira mdrtu-risegte dezaprobarea fa!6 demdsur i le regimulu i sovie-tic Cum q$ putea sd aprobun sistem care ii indepdr-teuzd. prin intermediui .fri-cii. oe oameni de Dumne-t"tri Cu* a$ plttea accep-ta distrugerea proprietdliiprivate qi infometarea celorcare htcreqzd pdmantul'? Arlrebui, oare, sd aplaud te-rorismul prin care vreli sdcontrolali intrecrga socte-tate? $i totu$i, ca angaja-td a statttlui, continui sd imiJ'at' datoria. Oricum, servi-cittl imi ocupd destul timppentnt a nu avea rdgaz sdimi exprim opiniile. Ndddj-duiesc insd intr-o lume maibund. Cdci Si in cea mai in-fricoSdtoare beznd credinlaeste lumind de nestins.

Afirma{ii le sale i i aducdetenfia, pentru 5 ani, in-tr-un lagdr de munc6. Con-damnarea determind exoe-dierea unei pet i l i i la GFULeningrad in favoarea eli-

berdrii Kirei. O cunoo;tembine pe Kira lvanovna. A/bst mereu un dctscdl dd-ruit pro/bsiei sale, qscun-zandu-Si originea sociald .Sio/brind ajutor celor in ne-voi. Acttm, insdsi mama sa,varstnicd, vdduvd, lipsitdde orict' :;prijin. ure ncvoieca.fiicasd iife aldturi. Roga !ine seama de ace.stt,u Si udispune punerea ei in liber-!at( cal mai curand, cat'inu poate .fi vorba decdt deo eroare judiciard. Semna-tar: Ana Ilinicina Eliazaro-va - Ulianova. Sora lui Le-nin! Dar, sub c6rmuirea luiStalin, Lenin nu mai e decAto f tumle. . .

Este eliberatd, totugi,cu un an mai devreme.I se interzice sd locuras-cd in Leningrad. Oferd lec-! i i de german6. Lucreaz\in diverse soitale ca infir-mierd, se ocup6 de educaliacooii lor bolnavi. de fiecare, ; -data cdqtigAnd rcspectul co-l eg i l o r sd i . Rev ine i n i n rd -{dmAnt qi, stabil indu-se insatul Borovici. spera sdi se permitd intoarcereaacasd, pentru a fi alSturide mama sa. Din pdcate,la 2l octombrie 1937este din nou arestatS.Ca q i pr ima datd,acuzaliile fin _rdoar de acfi-unr rpotetrce.Urmeazd in-t e roga to r r | ,co nf runtdr icu cei stri-vr{i de tortu-r5, incercdride intimidaregi gantaj. Defiecare datd,

rdspunsul Kirei este: ,f i l1i/barte bine cd nu-i adcvdrtttceea ce sustineli.

Revenitd in celuld. seroagd . l 7 decembr ie 1937 :aldturi de Ekaterina Arska-ia, vlduva unui ofi1er al ar-matei lariste, qi de vlddi-ca Gavriil Voevodin. Ar-hiepiscop de Pololk 9i ! i-tebsk, este executate. In1958, ancheta referitoarela acest caz ajunge la con-cluzia cd, in lipsa probe-lor, persoanele respectiveatr.fbst condamnate in modilegal.

ln mai 2003, reabili-tdrii i se adaugd prosldvi-rea Sfintelor Mucenile Kilagi Ekater ina. Ca subl in ierca esen{ei jertfei lor - punteacoperind imensitatea abi-sulu i .

VincenliuDASCALU

I t ] \ l i : , \ ( l { t i l ) l N f L l / m a r t i e 2 0 l 3 4 5

f

Muntele Sinai:pustia Sfantului loan ScirarulSf6ntu l loan Scdraru l(Climax) a trdit intreanii 579-649. Intratin Mdndstirea SfdntaEcater ina de la Mun-tele Sinai la varsta de16 ani , a fost tuns inmonahism pe cAndavea 19 ani , de c i t repdrintele Martir ie, carei -a g i fost duhovnict imp de aproape douidecenii . Dupa trecereala Domnul a invdqdto-rului sdu, SfAntul loanScdrarul se retragein pustiu, intr-un locizo lat , numi tTola, la 5mi le (8 km)de Mdnds-t irea Sfdnta Ecaterina,unde v ie{u iegte s ingurp6na la implinirea a 40de ani de la intrarea sain monahism. La sfdr-qitul acestei perioade,este chemat si fie egu-menul S inaiu lu i , ad icSegumenul Mdnast i r i iSfAnta Ecaterina, t impin care a alcituit Scara- lucrare de spir i tu-al i tate care I-a fdcutma iapo icunoscu tin toati lumea cre5-t in i sub numele de

46 mar t ie2013/ t .L lN l t r , \ C l { l i l ) lN I t - l l

Sf6ntul loan Scirarul.La sf6rgitul vieli i salel-a ldsat egumen pefratele s5u dupi trup,avva Gheorghe, cdru-ia insd i-a promis cd,dacd va afla ?ndrdz-nealS la Dumnezeu,

nu va agtepta un anpdna i l va lua gi pe ella cer - iar in a zecealund a trecut la Dom-nul gi avva Gheorghe.Pomenirea Sfintu-lu i loan Scirarul seface in 30 martie.

espre viefuirea inpustia Sinaiului aSfdntului Ioan Scd-

rarul, timp de 21 de ani,este scris astfel in VieyileSfinlilor:

,,Acolo a petrecut ca laoatruzeci de ani de la in-ceputul cdlugdriei sale,fErd sldbire, inv[pdindu-se

Dupi o culme aridd,vedem in sfdr5it

biserica SfSntului loanScirarul. Am ajunsin zond duoi 40 de

minute de mers...

de-a pururea cu dorinfa ceaaprinsd a dumnezeiegti i iu-biri. $i cine este in stare sdarate prin cuvinte gi sd spu-nd prin povestiri cu de-amd-nuntul ostenelile lui sdvdrgi-te acolo in tain6? insd, pre-cum din lucrurile cele micise cunosc cele mari, aga dincele mai mici nevointe ale-

Copiii beduinilor insolesc grupul,cerSind bomboane gi bani

RoScovul Sfdntului loanScdrarul, in qrddina sa

gilui sd auzim viata acestuicuvios bdlbat, atAt de boga-ti in faptc bune"

Afl5rr astf-el cd m6ncala rrasa sa toate cele neopri-tc de porunca monahiceas-c6, insd foartc pufin, incdtse vcdea ci rnai urult gus-ti decAt mdninc6. Cn aceas-ta zdrobea intelep{e;;te cor-nul mAndriei, pentru ci dintoate rnAnca, in aqa fel in-cdt sd nu clurva i se trufeas-c5 mintea cu postirea. DaqgustAnd foarte pu{in din toa-te, pe doamna gi ndscdtoa-rea patimilor, cea iubitoarede dulcefi, adicd pe imbui-barea pAntecelui, o mAhneaprin infrAnare gi prin scur-timea mesei, strigAnd cdtreddnsa: ,,Taci, amu{egtel". larprin via(a cea pustniceascdgi prin vederea cea rard a fe-lelor omenegti a stins el vi-paia cuptorului trupesc, in-torc6nd-o in cenuqd pAnd lasfhrgit gi a adormind-o inchip desdvArgit.

Apoi a fugit de iubi-rea de argin{i (pe care SfAn-tul Apostol Pavel a numit-o . . inchinarc la ido l i " ) . pr infacerea de milostenii Ei pnnl ips i rea de cc lc ce i -ar f i pa-rut de trebuintd. Dupd ace-ea a biruit lenevirea, careeste moarte gi sldbdnogirea suf fetu lu i . pr in pomenireamo(ii celei trupeqti, impun-gdnd-o ca g i cu un bold q i aridicAnd-o latrezvie gi oste-neali. A dezlegat lanturile gilegbturile a toatd pdtimrrea$i toate pof te le cele s iml i -te le-a in l rant pr in p langere.Iar pat ima rnanie i era rnaidinainte omordtd intr-insul,prin arma ascultdrii. Rare-ori i se intAmpla sd se ducd

4 8 m a r t i e 2 0 . 1 3 / r r ' . . . . r . r ' : t ,L j l \ , lUA CRt , l ) lN ' l 'E I /mar t ie2Ol3 49

K-ffi

la cineva, dar qi mai rar grd-ia ceva. omordnd astfel ispi-tirea slavei degarte, cea ase-menea cu paianjenul care-gilese plasa gi te prinde in ea.

,,Dar ce vom zice - grd-ieqte monahul Daniil - des-pre biruinta mAndriei? Cevom zice de curS{ia cea de-sdvdrqitd a inimii, pe careacel nou Veseleil a inceDut-o prin ascultare gi a desdvdr-git-o prin venirea de fa[6 aDomnului, Impdratul ceres-culu i lerusal im? Pentru cd,fdrd venirea lui de fa1d, ni-ciodatd nu se izgonegte dia-volul qi ceata cea de un chipcu ddnsul . Unde voi gdsi cu-nuna aceasta De care s-o im-pletim Cuvioiului Ioan dincuvintele cele de laud6?".

Izvorul lui de lacrimieste un dar de sus care nuse afl6 la mulli. Este 9i pdndacum in pustie, sub mun-

Pestera Sf6ntului loan Scdrarul

te la un loc ascuns, o pe$te-rd mtcd,, care era atAt de de-pdrtatd, de chilia lui qi de alealtora, incdt nu era auzit deoameni, cdci voia sd se de-pdtleze de risipd gi de slavadeqartd. In acea peqterd in-tra adeseori gi, fiind aproapede cer, prin tAnguiri gi princhemdrile lui Dumnezeu seatingea. de ceruri, strigdndcu susprne asemenea cu cei

care sunt tdiafi de sabie sauargi de fiare incinse sau lip-sili de lumina ochilor.

Iar somn se spune cd aveanumai atdt cAt sd nu-gi piarddfiinfa min{ii cu privegherea.Iar mult mai inainte de a seculca, se ruga qi alcdtuia c6(i,precum a dlcdhrit caltea ce senume$te Scara, pentru care aqi fost numit el mai pe urmd,,Scdrar", pentru cd aceasta ii

era alungarea trdnddviei lui:sd scrie cdr{i de duhovniceas-cd invdldturd.

,,Iar toatd curgerea vle-lii lui i-a fost rugiciunea ceaneincetatd gi doringa spreDumnezeu cea nesalioasS.pentru cd pe Acela z iua g inoaptea vazdndu-L cu rn in-tea in oglinda cea luminoasda curdliei sufletului, nu pu-tea a se sdtura".

Mai mul te pute l i a f fa c i -tind in Vietile Sfinyilor, laziua de 30 martie, dar gi lu-And ca indrumar Scara Vir-tu{ilor lui, care coboardmintea in inimd gi pe amAn-doud le urcd unite la cer, inlumina neinserata a bucur ie ituturor sfinfilor.

Maria CHIRCULESCUMiriam Turism

www.lumeacredintei.com5 0 m a r t i e 2 o l 3 / l l \ 1 1 \ r K t j / l \ l l lwww.lumeacredintei.com Lt j \ '1U, \ CRf :U lN I i r l / mar t ie 2Ot3 5 l

I

I

I

Ecranulcredi

utinarr r$m haua societilr romane

INTERVIU ruTE0r06ur tlETNOI.OGUT

COSTIONNICOTESCU

€&er

Doctor in Teologie la St. Serge (Paris) si fost colaborator directorial al regreta-tului Horia Bernea la MuzeulJaranului Romdn, d-l Costion Nicolescu (n. 1946)este una dintre voci le ortodoxe cele mai autorizate ale culturi i noastre cres-t ine. A scris zeci de cirt i (ult ima, dedicata lui AndreiTarkovski, este in curs deapar i t ie la Edi tura, ,Lumea Credin le i " )g isute de ar t ico le, a t inut A l fa&Omega,vestitul supliment de pe vremuri al Cotidianului, $ a fost prezent, nu o datd,gi in pagini le revistei noastre. Cum in ult ima vreme s-au ivit probleme foartesensibi le pe scena vieti i cre;t ine rom6ne;t i , l-am iscodit cu privire la ele si ped-l Costion Nicolescu, a cdrui dreaptd cumpdnire este deja bine cunoscuta Siexemplard in aria intelectuali tat i i imbisericite. (R. B.)

52 mar t ie 2O13 / l -L l l \1UA CRf l l ) lN ] L - l l

<Nu numais6ngeledi apartenenlala un neam, ciSiduhul>Sunteti un observator foarte

atent, dar discret al viefii sociale gireligioase din Rominia. Vi se pareca valorile aestine mai stau la bazasocietilii rominesti?

E greu de dat un rdspunstran$ant. Societatea romd-neascd e pe cAt de complexd,pe atdt de ciudatS, de impre-vizibild, de contradictorie.S-au petrecut gi se petreclucruri paradoxale. De pildd,dup[ 1990 s-au construit unnumdr imoresionant de bise-rici gi de-mdndstiri, in timpce in restul Europei (poatecu excepfia Rusiei, aflate,dupd peste 70 de ani de co-munism, in mare penurie)vocafia ecleziald gi fervoareareligioasd au scAzut dramatic.La noi, la Bucuregti (dar qi inalte locuri). in biserici. dumi-nicile e o imbulzeald teribild,in timp.ce in alte spa{ii etnicegi culturale se fac slujbe repe-tate la diferite ore din zi gi cumulte inlesniri ascetice, doar-doar va veni ceva lume labisericd. Sau chiar se inchidmulte ldcaguri de cult. in ace-laqi timp, suntem, dupd cumse Etie, campioni la avorturi.la holii, la poluarea naturii 9ila alte blestemIlii...

In atart circumstan{e,legat de intreb[ri precumcea pe care mi-afi pus-o,imi vine in minte, oarecumsalvator, cuvdntul lui Dum-nezeu cdtre Ilie: ,,Eu insdvoi pdstra in Israel gaptemii de bdrba{i: tofi genun-chii care nu i s-au plecat lui

www.lumeacredintei.com

Baal gi toate gurile care nul-au cinstit" (3 Regi 19, l8).Noi suntem, incd, departe deultima rezervd a celor ,,gap-te mii", gi chiar de ultimii$apte sute de mii. Cum spu-neam, biserica la care merge plin6, privesc in jurul meugi vdd, in majoritate. oamenide nddejde. Cu alte cuvinte,care te ajutd si ndddjduiegtiin m6nfuirea acestui neam.$i, apoi, sd privim, de pil-d5, la pelerinajele de Cuvi-oasa Parascheva de la Iagisau de Sfdntul Dimitrie celNou de la Bucuregti. ca sdnu le numesc decAt pe celemai vizibile. Ele sunt luatein zeflemea de multe media,dar, dintr-un punct corectde vedere, oamenii acegtia,care stau. uneori. 24 de oresau chiar mai mult la coad6,in condilii cel mai adeseavitrege, pentru a se inchinala moagtele sfin{ilor, repre-zintd o mdrturie de credin(dcare nu poate fi ignoratl gicare pe mine md impresio-neazd tare. Poate cd, pAnd laurm[, aga cum cercet[m cul-tura unui neam dupd realizd-rile la vdrf, aga ar trebui sdcdutdm starea unui neam inelita sa spirituali, in cazul lacare ne referim: cea din bi-serici. Dar este adevdrat cdnu numai elita, ci si mediacomportdrii unei societ5liconteazd...

Rdspunsul la intreba-re depinde 9i de unghiul deabordare. In raport cu alte lo-curi gi neamuri, congtiinla va-lorilor cregtine e mai acuti lanoi. Insd raportarea practicd,

frin via{d, ceea ce se numeqteortooraxie. este adesea desfulde laxa. de aproximativd.

Pdnd la urmd, un rdspunstran$ant la intrebare ar fiacesta: valbrile cregtine stau,din pdcate, din ce in ce maipufin la baza societdfii rom6-negti. Asta este realitatea.

Ca atare, suntem intr-ovreme cAnd lucrurile se ld-muresc, apele se limpezesc.De aceea, mdrfurisirea apd-satd a fiecdruia dintre noidevine tot mai imoortantd.Cu fapta qi cu cuvAntul, dar,ca sd fie credibrl gi convingd-tor, cu un cuvdnt susfinut defapt6, de viald: ,,Cel ce areporuncile Mele gi le pdzegte,acela este cel ce Md iubeg-te" (Ioan 14,21). Iubegte peDumnezeu, dar implicit gi peoameni. E mare nevoie deiubire, de bund voirea aceeape care ne-o vesteau ingeriila Nagterea lui Hristos. Dinpunctul acesta de vedere, so-cietatea contemporand, inclu-siv cea romdneascS, e intr-unmare, mare deficit. $i, tohrqi,izvoarele milostivirii n-au se-cdtuit la noi. N-am vdzut cer-getor care sd rdmdnd completnemiluit.

In fata unei descrestiniri acce-lerate, ce punem in loc? De unde neluim valorile? La ce ar trebui si neraportim?

Pai . . . nu avem ce sd ou-nem in loc! Nu existi al-ternative! Valorile cregti-ne sunt de neinlocuit! Iarin ceea ce privegte neamulnostru, lucrul acesta e cdtse poate de evident. Nu ob-servali cd lbrd cregtinism

t,Li\4I-1,\ CRiIDIN'l 'F.l / martie 2013 53

I

noud nu ne iesc n imic? Cldaur a jurrs in l r ru l te pr iv in-te coada Europei'/ Daciludrn in considcrarc izbAn-zilc noastre culturale lbcutein duh crcatin, putem ,,sta lamasd", demn, cu oricare altnear.r.r. Cdnd trecelll la lucra-rea in alte domcnii, la ceeacc s-a l icut sub influentaunui alt duh, nici mdcar nune putem gindi la compara-{ie. Sau ajungern sd intrdmir t car [ i nurnai p ierzandu-ne.pract ic . idenr i ta tca spi r i rua-ld. Or, nu nurnai sangele ddapanenenta la un ncam. c i g iduhul .

Cdnd vorbim despre va-lori, in principal se au in ve-dere doud categorii de va-lori: cele morale gi cele cul-turale. Dar elc sunt in legi-tura d i recta. se in f lueniea-zd gi se poten[eazd reciproc.Dc lapt . la o pr iv i re arenra"valori le cregtine nu stau nu-rnai la ten-relia Iurnii creg-tinate intr-o etapd sau altaa Istoriei, ci la cea a intre-g i i l u rn i . Cum rnd r tu r i s imin Crez, prin Hristos ,,toates-au 1icut", ca atare e firescca ele sd fi fost fhcute in vrr-tutea valori lor christice.

Pierderea credinlei (cdcice altceva e. practic. des-cregtinarea despre care intre-bati?) a fost prezisd in Evan-ghelie de Insugi Hristos:,,Dar Fiul Omului, cAnd vaveni, va gdsi El oare credintdpc pdmAnt?" (Luc,ct 18,8).Dacd vrem sd frAndrn cAt decdt caderca, se cere sd neraporlirn la valorile noastreindiscutabile, la rcalizdrilenoastre culturale irnplinite,

5 4 m a r t i e 2 0 1 3 / l l \ 1 1 \ t l { l l } t \ l l l

la personalitafi le care au datidentitate accstci culturi. lasf in t i . lzvoarelc cx is tente inoastre culturale identrtaresunt doud: Satul ; i Biserrca.Existen{a lor a fost, de altfel,implctitd, ele alirncntAndu-sereciproc, inrpreund lucrAndirr ogorul DonTnului

Noi gi EuropaTr*lt i destul de mult si ift tari

strdine, in 6dimania iri *peei*N.Acrilo vi simtit i agresat de propa-ganda ultraliberali care e preren-ti in Rominial

Nu chiar atAt de rnul t . . .CAnd ma duc in Gcrrnania.la fi ica mea, la nepofii merde acolo, stau la lard (chiardacd aspectul localitdtir res-pect ive. in c iuda exis ten!e icatorva fenne. nu mai e de-loc de sat, in sensul in careil intelegem noi in chip tra-d i f ional ) , la cca 35-40 dekrr r de Ml inchen. Bavar ia eo regiune mai conservatoa-re, in care duhul valori lorcreitlne supravie{uiegte in-tr-o mdsurd mai mare de-cat a l te zone a le Europei .Nu cunosb deloc l irnba eer-nran5, astfel incdt contaitulr reu cu oameni i loculu i saucu ntedia de acolo e unul cutotul exterior. de observator.Copii i fac religie in qcoald.Alternativa e sd facd etic6.dar sunt destu l de pul in i ce icare opteazd pentru aceas-td alternativa. Pc urmd. imiplace cum acolo toti se sa-lutd firesc, pcste tot, de ob-qte, cu Griil3 Gott, un fel decchivalent al lui ,,Doamne-alutd!" al nostru. N-or fi ei,bavarezii, mari mistici, dar

phstreazi, in privinta rnora-lci ;; i a vie{i i comunitare, unbun-s imt ldudabi l , b inel i -cator la n ivc lu l in t rcs i i so-cietati. Poatc cd un ldutd-cios ar putea spuue cd unelevalori cregtine sunt mai pre-zente decdt Hr is tos Insugi .Care este tinut, parca, intr-o discrctd gi comoda depar-tare. Existd o pace produc-tivd a locurilor acelora. Nuexistd fugdreala bezrneticddirr urbea noastrA. Lucruri-le devin explozive, proba-bil. numai la rncciuri le luiBay-ern. . .

ln schimb, in Franta,la Paris, am nirnerit oda-td in mijlocul unei para-dc LGBT (lesbiene, gay,bisexuali, transsexuali) 5irn-am simfit agresat. Vizu-al gi cultural. Era un cor-tegiu imens, nesfArqit par-cd. ce cobora oe bulevar-dul St . Michel d inspre Lu-xembourg gi cotea pe l6ngdMuzeul Cluny, la dreapta,pe bulevardul St . Gerrnain.Cobora ,,cu surle gi trAm-bi1e" (c i tegte: o muzicd in-fernald), cu care alegoncecornplicate, ca la manifes-tali i le noastre de odinioard,cu ocazia z i le lor de 23 Au-gust g i de I Mai . Mi-aduca ln in te cum une le d in t rec le erau l lcute oe meser i i :homosexuali i sportivi, ho-mosexuali i rnuzicieni etc.Scntimentul meu de rdu erainc lus iv unul f iz ic . $ i poa-te nu atdt faptul ci erauLGBT inducea acest lucru,cdt maniera de rnanifesta-re, extrem de agresivd, las-c i va . i nso len ta . d i sp re [u i -

www.lumeacredintei.com

toare. Cereau respect. darnu manifestau niii un felde demnitate. Oamenii caresuferd (ceea ce ei pretind)nu aratd in n ic i un caz ca e isau, cel pulin, nu ca ei inmanifestdri publice. Fap-tul cd se pot afla qi la des-tui heterosexuali astfel dernanifestdri nu-i scuzd innici un fel. Rdul altuia nu-lexonereazd pe al tdu.

www.lumeacredintei.(om

Tare m-am mirat gi tarem-am bucurat recent, incursul lunii ianuarie, cAndi-am vdzut pe francezi re-acfiondnd, in sfArqit, la so-licitdri le legislative degdnla-te ale comunitati lor LGTB,sr incb la o intensitate carenu se poate sd nu fie luatiin seamd (au iegit in stradi,numai la Paris. 800 de rniide oameni ! ) . . .

[una [GBT 1a... MJR:- (o sfidareti o provocate)

*ti ;ir{rat ani ri* :!!* i* irt"i'F.ehi*l r* fi*ri'r []ergl*;r. {u*t e*rnrn.t*1i iei**;l intftal. {a fi,lT* sa q*ze{nir: i.r a. i lr itatr dcdrfnre 'J:I i: nrln+lii*t!ler lexuaie? [.]* s* l+:iil*i lal,t l i :5i f E ie la Falrritt i*c i= i*.1u.lcgri si ii r$stifii,tt s :,:i:i*r!nta un{&d}lfi}'J{:$aq profel*r *!**iig; toc-nt,*i *i*spr*".. perdufii!*l

Da, anr lucrat sub di-rectoratul lui Horia Berncaaproape l0 ani, iar pentru openoada de aproape doi ani.cAt i-am fost director aju-tdtor, chiar in preajma lui.Aceasta dirr unnd, indcosebi,a fost pentru rnine o penoa-dd de mare gralie. Horia Ber-nea a fost un om extraordi-nar, un mare, tTlare ptctor, uncregtin care gi-a asumat de-plin responsabilitatea condi-(iei de cregtin, care s-a irnpli-cat cu toatd fiinta, cu via{a sa,in modul cel rnai decent. darqi cel mai hotdrdt. in slujireape varii cdi a neamului sdu, acdrui crizd, actuale o como6-timea gi o depldngea. Lucra-rea sa a lost una recuperatoa-re, restauratoare, ziditoare.

Inten{ia de a se organlzamanifestdri propagandisticeLGBT in interiorul Muzeu-lui, gi, culmea, tocmai in salacare poartd numele lui Ho-ria Bernea (a cdrui pozi{ie inaceastA speli a fost trangantd,lbrd echivoc), constituie, fEr6indoiald, un act de provoca-re gi de sfidare. Cum se gtiebine acum, a fost o decizieunilaterali a actualului direc-tor general, d-l Mrgil Nitu-

I l r \ ' l l l , \ ( R f l ) l \ l l l / m a r t i e 2 O t 3 5 5

lescu. Norocul a fost cd. fa\Ftde aceastd angajare ignobilS,marea majoritate a celorlalfimembri din conducerea Mu-zeului au luat pozil ie lerma.Iatd un lucru incurajator, caremeritl toatd stima gi recuno$-tinta noastrS. Muzeul a fostscos pana la urmd din pozi-lia ingrozitor de ruqinoasd de,,paftener" al celor care or-ganizau luna de propagandlLGTB. Din pdcate, orgoliuldirectorului general nu a su-poftat aceastd indreptare desitualie gi, mAnat de obscu-re motiva(ii, a permis, schim-bAnd in parte ,,amba1ajul",pr ezentar ea sub acoperimAn-tul NCRR a filmelor oreconr-zate in i t ia l . Impl icarea insr i -tu1ionald. chiar qi mascata, aMuzeului in acliuni de pro-pagandd LGTB e inaccepta-bild. Dar nu-i vorba numai deacltunea aceasta; in general,linia preconizatd qi trdmbita-td de d-l Nitulescu e una deestompare maxrmd a com-ponentei creqtine a expuneriiMuzeului, a$a cum a fost eapreconizatd, integratd qi ex-

primatd de Horia Bernea Eide echipa sa din acel timp.

Trebuie spus cd, in acestcaz, nrci mdcar nu mal pu-nem in discu{ie problema delond: ce inseamnd sa apa4ii.mai ales din ounct de vederecregtin, comunitdlii LGTB?INu ne propunem sd ne refe-rim la problemele de norrna-litate sau de anormalitate. Purqi simplu locul preconizat erainadecvat aceStui tio de mani-festdri. Repet: a fost un act desfidge gi de provocare.

In ceea ce priveqte Fa-cultatea de Sociologie, nugtiu ce vdnt bAntuie pe aco-1o... Din fericire, printr-o re-aclie fermd. dar venitd maimult din exterior, s-a pufutopri, de aceastA datd, gi aco-lo, manifestarea de propa-gandb LGTB preconizatd.Dar te apucd groaza gi scArbacdnd vezi la ce,,rafinamente"s-a aJuns in legdturd cu pedo-fi l ia! De acum se lac distinc-[ii pe bazd de vArstS: sub qipeste 12 ani! $i cine gtie cene mai aqteaptd?! Rdul nu arel lm l t e . . .

<Mesajul Bisericiigi al nostru,al celor din Biserici,trebuie si fie pozitiv...>Fe l0ng* asoeiatiile laieatului

$rtsdrlx, alte uo€i institutionale nus.au auzit in aceste zile. Irebuia ca&iseriea s.{ re implie* ri ea, mirar cai$$titulie rnedia? Sau ne pdstrifln laniv*h*l pastoraliei duminieale?

Ce putem spune? Noi nuprea avem acces la resoftu-r i l e l umeEt i a l e po l i t i c i i i n -stitu{ier Bisericii. Cei carelucreazd acolo sunt g i e i oa-meni mai buni sau mai pu{inbuni, nu sunt ingeri qi deo-camdatd nu sunt nici sfin{i.Nu rdmdne decdt si credemcd nu pricepem tot ceea cese intampld Ei ca or ice ez i -tdri sau compromisuri carese fac au in vedere, in fond,scopul u l t im a l Biser ic i i :acela al mAntuirii mddulare-lor ei. Poate cd in unele mo-mente. Biser ica, ca inst i tu-{ie, ar trebui sd fie mai vo-cald, mai vizibild, mai tran-gantd in exprimarea pozi[t-ei sale in legdfurd cu une-le s i rual i i nedor i te d in soci -etatea romAneascd, cum aufost cele privind manifestd-rile LGBT despre care ampomenit mai inainte. Bisen-ca noastrd s-a situat pdnd decurAnd, cel mai adesea, pe opozitie defensiva. poate gidtn cauzd cd dezbinarea inarena ideilor e atAt de marela noi acum gi, ca atare, nuvrea sb mai adauge noi mo-tive de polemici. Oricum,Biserica e adesea asresa-td gi calomniatd de o-presiignorantd sau dedata s lu l i r i i

56 mar t ie20 l3 / t - l r tu l t r / \ C i { f r l ) lN ' l E t

unor rnterese olisarhice an-ticreqtine. Am vdlut in ulti-ma vreme tot mai multe lu-ar i de pozi l ie . dar tare mi-eteamd cd ele nu trec dinco-lo de paginile Ziarului Lu-mina,in lumea 1arg5.

Dar sd vedem practic: cear fi putut face Biserica? Sd fidat un comunicat foarte clar,foarte vehement, in nume-le credinciogilor ei gi al valo-rilor pe baza cdrora igi poar-td misiunea in aceastd lume...Dar, md gAndesc c6, in ca-zul de fa!d, poate cd nu nu-mai o infierare a manifestdri-lor ar f i fost indicatd. ci qi ochemare pirinteascd la eva-luare de sine a fiecdruia din-tre cei implica{i qi la intoar-cere din rdtdcire. Cdt o fi eade pu{in productiv6!... Nu arfi fost rdu, dar nu ar fi fostnici desrul, ar f i lost numaiacea parte de lupti dusd cuinstrumentele lumii aceste-ia. Or, mai degrab6, ar tre-bui lolosite. cu osebire. mij-loace de luptd specifice: ru-gdcrunea, asceza... Eu credcd Biserica noastrd are, ,,lao adicd", o mare caoactlatede mobilizare, pe care o pds-treazd insd. incd. foarte multin rezewd, poate pentru we-muri qi mai dificile, care, inmod sigur. vor veni. Tocmaiaceastd poten{ialitate o face,in acelaqi t imp, temutd gi res-pectatA de medii le polit ice giin cele de afaceri.

Recunosc, mi-ar pldceasd vdd o datd, cum de la toa-te bisericile din Bucuresti.din toate cartierele oraquiuiacestuia bolnav, curg cre-dinciogii coloane, coloane,

pe parohii, tot unindu-se,precum rdurile, gi se strdngto{i undeva, de preferintdin preajma Patriarhiei. Sutede mii de credinciogi! To-tul sd fie fbcut cu zdmbetulpe buze. cu bund voie g i cubuna deschidere, cu ffori gicu slaviri. in apdrarea une-ia sau a mai mul tora d int recauzele nobi le a le Biser ic i i ,care implicit sunt ale nea-mulu i g i . pana la urmd. a leomenirii. In principiu, suntpentru o exprimare poziti-vd, prin afirmarea valorilorproprii, mai degrabd decdtpe combaterea nonvaloriloraltora.

Dar qi lupta mai ascu{itd enecesard uneori. Mie imi placluptdtorii, chiar dacd multidintre ei ajung ca exagerezeuneori in vehemenla 1or. Imiplac probabil qi pentru cd eunu sunt. structural. un comba-tant de linia intAi. Dar cum sdluptdm, ca sd cAgtigdm? Pdnbla urmd, temeiul nu poate fidecdt o mare, o imensd inves-titie de iubire...

Calea e, pe de o parte, cafiecare sd fie cdt se poate debun. ca om gi ca profesionisl.la locul sdu de vieluire gi deprofesare, astlel incAt aruncicand ceilall i se bucurd gi seminuneazl de el qi se intreabiin legdturd cu el, sd i se spundsimplu cd e cregtin, iar lucrulacesta sd fie relevant qi con-vrngdtor. Atrdgdtor. Altd calee aceea a unei m[rturisiri nu-blice fEtiqe gi apdsate in mo-mente de incercare. Desieur.oamenii cu vizibilitate,

*oa-

menii cu mai mul1i talanfi inpungd, au o responsabilitate

mar mare. CAt de minunatS,de pildi, mbrhrria neosten-tativd, dar atAt de limpede ad-lui Andrei Plequ, cu ultimasa carte, cea desore Parabo-lele lui iszs! Mlrturia unoroameni dd mare anverqurdintelectuala e deosebit de-im-poftantd in zilele noastre, atAtde bd.ntuite de duhun rele. Inaceeagi l inie, de marturisi-tori asuma{i ai zilelor noas-tre, i-ag opune pe oameni demare prestigiu profesional qicultural. precum Dan Puric AiGrigore Lege. Dar sunt qi al{iide aceeaqi anvergurd, care nuau ajuns incd la o exprima-re publicd mdrturisitoare cumare vizibilitate.

Agadar. consider cd me-sajul Bisericii gi al nostru,al celor din Bisericd, trebu-ie sd fie poziliv, in mijloculacestei avalanqe de proastevestiri, care duc la imbol-ndvirea spiritelor. Drumulnostru in aceastd via{d esteextrem de anevoios, dar, cutoate acestea. sd nu dispe-rdm! Sd ne pdstrdm curajul!Sb descoperim frumusetealumii lui Dumnezeu! Sus sdavem mereu in imi le! Caci cunoi este Dumnezeul Ceea cenu ne este cu putin{d noud,oamenilor, ac{iondnd de ca-pul nostru, este cu putin{dla Dumnezeu (cf. Matei 19,26 /l Marcu 10, 27 ll Luca18, 27). Suntem chema{i lafiecare sfinta liturghie ca ..Penoi ingine 9i unii pe al{ii 9itoatd v iala, noastrd lui HristosDumnezeu sd o d[m!".

A consemnatRdzvan BUCUROIU

t-Lil\4llA C-RtrDl NTtrl / maftie 2013 57

:

CASATO RIA H OMOS EXUA LI LORSAU DICTATURA CONFUZIEICu greu gi-ar f i pututinch ipu i c ineva, in u rma5 i cu numai 20 de an i ,c i o astfel de proble-md, desi incepuse si sepund deja in Occident,ar putea deveni una laord inea z i le i , d in , ,LumeaNoui" pAna pe,,Batr inulCont inent" s i de laParis pdni la Bucuregt i .Perversiunea f iz ica simentalS s-a dovedit insdpoate procesu lce l ma igeneral , mai constant sima i rap id a l lumi i in caretr5im. 5i iatS-ne ajunsi,de la ag i ta l i i l e marg ina lefdrS calendar precis, lazi le, , i nst i tut ional izate"a le parade lor gay { , ince le d in u rmi , la , ,LunaLGBT"! Deja nu se maipune prob lema incr im i -ndr i i sau dez incr im inar i irelaqi i lor homosexualein sine si a manifestar i-lor publ ice aferente, cupretent ia de a f i asimi late,,normal i tdt i i ' i c i in cen-trul preocupir i lor s i dis-cut i i lor stau acum casa-tor i i le legal izate intrehomosexual i gi dreptulcup lu r i lo r homosexua lede a inf ia gi a cre5te copi i ,cu uzurparea funct ieisociale a famil ie i hetero-sexuale tradi l ionale!

58 mar t ie 2013 / l -L r \ , l t \ ( I { ' i l ) l \ | t I

Desigur, react i i le n-auintArziat sa apard. RamAneinsd un paradox cd intr-olard cum e Rom6nia,receptat; ca traditionalis-ta (prin numarul zdrobitorde credinciogi declarati,pr in numarul impresio-nant ti mereu crescator debiser ic i gi m6nast ir i , pr inafluenta de carte religioa-s5, pr in conservator ismulmental i tat i i populare etc.) ,recordulde mobi l izareintr-un marg pentru apa-rarea familiei heterosexu-ale a fost, maian, de.. .200

de persoane, pe cAnd in,,gauchista" Franta, recep-tat i ca pr incipal bast ion aldescrest inar i i occidentale,protestele au putut mobi-liza in jur de 800.000 deoameni numai pe str ;z i leParisulu i !in atare context, credemca nu-i l ipsi t de interessd vedem cum puneproblema - chiar evi tAndtermen i i re l ig io5 i - unanal ist din Fran{a, undese pare ca lucrur i le suntluate mult mai in ser iosdec6t pe la noi. (R. C.)

www.lumeacredintei.com

Problema cdsdtoriei ho-mosexualilor impune zeceprecizdri.

l. Trebuie mai intdi sddistingem problema homo-sexualitd{ii de cea a cdsdtori-ei homosexualilor. Homose-xualitatea !ine de sfera priva-te $i trimite la o poveste mai.speciala. Asta inseamni cisunt in societate unele oer-soane al cdror mod de a iubiconsti in a iubi o persoandde acelagi sex. De ce asta?Habar n-avem gi probabil cdnu vom gti niciodatd, atdt demulte posibilitefi exist6. Inorice caz, este vorba de o re-alitate pe care societatea tre-buie sd o respecte, oferindcuolurilor homosexuale oproteclie a vielii lor private,

www.lumeacredintei.com

la fel cu cea de care se poatebucura orice cetd(ean.

ll. Cdsdtoria intre homo-sexuali trimite, in schimb, lao problemd care privegte petoatd lumea. ea fiind chema-tE sd bulverseze intr-o mani-erd ireversibild norma in vi-goare gi stabilind o noud nor-md in materie de familie, defilia{ie 9i de transmitere, dacdva ajunge sd fie adoptatS.

ll l . La originile sale, cri-sdtoria este un dat firesc.Deci. pentru a da nagtere vie-!i i , un bdrbat gi o femeie seunesc qi procreeazd un copil.Stabil ind cdsdtoria ca instiru-!ie, societatea a oferit un ca-dru juridic acestui dat.firesc,pentru a-l proteja.

IV. Este limpede cdastdzlcdsdtoria, filialia qi transml-terea gi-au schimbat in{ele-sul. Procrearea nu mai estesingurul scop al cdsdtoriei.cdsdloria-sentiment av6ndtendinla de a intrece in im-portantd cdsdloria-procrea-re. De asemenea. cooilul nuinseamni numai fluitul uni-rii unui cuplu, dorin{a de aavea copii apdrdnd gi la per-soane slngure, a$a cum ce-reri de adopfie sau de procre-are asistatd vin gi din parteaunor cupluri sterile.

V. Problema care se Dunedin acel moment - gi

'care

privegte toate cuplurile. fieele heterosexuale sau homo-sexuale - este aceea de a gtidacd sentimentul hebuie sd

I | \ l l : , \ ( I { l l ) l \ I l ' . 1 / m a r t i e 2 O l 3 5 9

II

l

devind singura semnifica-lie a cdsdtoriei qi dacd dorin-fa de a avea copii, de onun-de ar veni ea, trebuie sd ri-mdnl principala raliune de afi a acesteia. Este, in acelagitimp, qi aceea de a gti dacdceea ce se face trebuie sd de-vin[ norma a ceea ce este.

Dacd acesta e canl, tte-buie sd se qtie cb nimic nu seva mai putea opune in modformal faptului cd va fi anu-latd interzicerea incestului,in numele dreptului futurorde a se iubi. Sentimentul, inafara oricdrui dat firesc, de-venind norrna, in nume-le dragostei un tatd va puteas6-gi ceard in cdsdtorie fiica,ba chiar qi fiul, o mamd fiul,ba chiar qi fiica, o sord frate-le sau sora, un frate sora saufratele.

in acestre condilii, ine-ca{i in dragostea devenitddrept peste oice realitate,nici o persoana negtiind cinee cine. va urma. in mod in-evitabil, o cizd de identita-te gi, o datd cu ea, o proble-md psihicd majord. Tendin{e-le psihotice generate de indi-vidualismul hedonist, pentrucare realitatea nu existd gi nutrebuie sd existe. vor prinderaoaclnl.

Un tat[ fiind qi amant qio mamd amant6, va fi impo-sibil sd mai vorbim de tatdgi mamd, qi deci despre cineare autoritatea de a cregte co-piii. In acest sens, familia vaexploda, pur qi simplu. [...]

Legislatorul care va tre-bui sd se pronunle asupracisdtoriei homosexuale aremari rdspunderi. Dacd va ho-tdri sd lacd din cdsdtorie oafacere de drept gi de senti-

60 mar t ie20 l3 / t -L l I '1 t r \ ( I { l l l ) lN ] l l l

ment, in afara oricdrui datfi-resc, el va introduce in ceta-te ruina posibild a identitd{iipsihice, cea a familiei, pre-cum gi cea a devenirii simbo-lice a fiin{ei umane.

Vt. Dincolo de aceas-td problemd care privegte petoatd lumea, pe heterosexualica gi pe homosexuali, pro-blema cdsdtoriei homosexu-alilor iscd anumite intrebdri,pe care este important sd lecercet"dm cu' aten{ie, princi-pala fiind cea privito^are lain{elesul lui acelaSi. In nu-mele egalit[1ii gi al refuzuluidiscriminarii. este oare posi-bil sd stabilim o echivalenldintre toate cuplurile? Trei lu-crun l se opun.

vll. in primul r6nd, pen-tru o simpld problemd de re-alitate gi de date obiective,nu se pot pune pe acelagiplan heterosexualitatea gi ho-mosexualitatea, un bdrbat qio femeie nefiind acelagi lu-cru cu doi oameni sau doudfemei. Cuplurile heterosexu-ale nu sunt cupluri homose-xuale gi nici cuplurile homo-sexuale nu sunt cupluri hete-rosexuale. A stabili o echiva-len{d intre cele doud inseam-nd, a nega realitatea, operdndo gravd confuzie intre gen qipracticd.

I n a i n t e d e a f i o p r a c t i -cd, heterosexualitatea este ungen, in timp ce homosexua-litatea este o practicd. Do-vada: pentru a fi homosexu-al, trebuie ca mai intdi sd fiibdrbat sau femeie. Dacd mdi-ne, in numele egalitdfii, totule pus in acelagi plan, practi-ca particularl dictdndu-gi le-

i : ,1.j ' t

gile fald de gen, un procespericulos se va angaja, adicdcel al dispariliei, mai curdndsau mai tdrziu, a diferenleisexelor. Vom asista atunci laun efect dictatonal. Pentruca homosexualii sd-gi poatdexercita drepturile la egali-tate, omenirii i se va interzi-ce sI facd diferen{a intre bdr-bat gi femeie, sd vadi in rn-tersexualitate o bazd gi nu opracticd, aceasta fiind consr-deratd ca o practicd discrimi-natoare. O noud omenire vaapdrea atunci. Pdnd acum,trdiam intr-o lume marca-td de diferenfi. Vom cunoag-te o noui lume,bazatdpe ne-diferenyiere. CAnd qtim cddiferenla este proprie pen-tru tot ce-i viu gi nediferen-tierea este proprie mo4il unprincipiu al morlii va ajunge

sd serveascd drept principiupentru a ghida omenirea!

vffl. Dificultatea creatdde echivalenfa decretat6 intretoate cuplurile se regisegte lanivelul copiilor. Cum se parecd asta s-a uitat, este impor-tant sd amintim cd un cupluhomosexual nu poate aveacopii. Putem sd o regretdm,dar asta este: doi bdrba{i saudoud femei nu pot procrea.Asta inseamnd cd, pentru aexista orocreare. bdrbatul arenevoie de femeie gi femeiade bdrbat.

Homosexualii cer sd poa-td avea copii.Pentru asta, sebazeazd pe dreptul cupluri-lor heterosexuale de a adoo-ta sau de a proceda la o prb-creare medical asistatd. Eiuitd - sau se fac cI uitd - ca

www.lumea(redintei.com

nu Dreptul e cel care ii im-piedicd sd aibd copii, ci Na-tura. [...]

Pdnd in prezent, raliuneasocietdlii se bazeazd pe no-{iunea de limitd gi, in ace-lagi timp, pe ideea cd nu to-tul este posibil. Nu se poa-te decreta orice. Nu orice sepoate fabrica. Faptul cd nutotul poate fi decretat apd-rAndu-ne de dictatura Dreo-tului, iar ideea cd nu torul iepoate fabrica aplr6ndu-ne dedictatura $tiintei, ele repre-zintd, o limitd pe cdt de po-zitivd,, pe at6t de protectoare.Cu clsf,toria homosexualilor9i posibilitatea pentru cuplu-rile gay de a recurge la ad-oplie, precum gi la procrea-rea medical asistat[, lucrurilese vor schimba. Ideea cd ni-mic nu e imposibil se va im-

pune, ingropdnd no{iunea delimit6. [...] Eram supugi na-turii. care. cum zice Mon-taigne. este o <dulce cdldu-zd>>. De acum incolo, vom fisupugi $tiinlei 9i Dreptului.Nahrra evita fantul ca omulsd fie supus doar Omului. Deacum incolo, omul se va su-pune Omului, fbrd ca Omulsd se supund la absolut ni-mic. Dostoievski, in seco-lul al 19-lea, precum 9i LeoStrauss. in al 20lea. vedeauin <Totul este posibib> esen{anihilismului. O datd cu cdsd-toria homosexualilor, cu ad-opfia gi cu procrearea asista-td pentru cuplurile gay, acest<Totul este posibil> va deve-ni o realitate, 9i laolaltd cu elqt nihilismul, sub forma tri-umfului deplin al $tiinfei, alDreptului qi al Omului.

tx. in aceea$i ordine deidei, este important sd deose-btm un copil fdcut de un co-pil .fabricat. Cdnd un cupluface un copil, acesta este opersoand, din pricina faptu-lui de a-l face intre persoanecare se iubesc Ai pentru carecopilul nu este o marfh. niciobiectul unui trafic. Cdnd co-pilul e fdcut de o ter{6 per-soan5, copilul nu mai esteo persoand, ci un obiect, bachiar o marfE dintr-un trafic.Dovadi faotul de a inchiriapAntecele unei mame purtS-toare sau serviciile unui ge-nitor.

Lionel Jospin subliniasefaptul ci nu existi un dreptla copil, ci dreptul copilu-lui. Dacd este adoptatd cdsd-toria homosexualilor cu pro-creare asistatd. dreptul copi-lului va fi sacrificat dreptu-

Lt j i v lU , \ CRi :D lN l 'L - l / man ie2Ol3 61

i

x

l,

t I t t "

1$\ts

lui la copil. Sub pretextul dea da un drept la copil homo-sexual i lor . copi lu l . conside-rat ca obiect, nu va mai aveadrepful simbolic la statutulde persoand. [...]

In alard de aceasta" pro-bleme de ordin practic vortrebui discutate. ln prirnulrdnd, costul. Pentru ca un cu-plu de bdrbafi sd poatd aveaun copil, va trebui inchiri-at pdntecele unei mame pur-tdtoare. Ceea ce nu e ieftin,preful mediu situAndu-se in-tre 80.000 9i 100.000 euro.AvAnd in vedere cd cupluri-le homosexuale vor cere cafactura sd fie pldtitd de Se-curitatea Sociald, in numeledreptului la un copil pentruto{i qi al egalitd}ii, cum va re-ugi aceasta sd facd fa{d aces-tui val de cheltuieli, in mo-mentul cAnd deficitul ei creg-te? Cine va pl6ti gi cum?

62 mar t ie20 l3 / t - t r i \ ' 1 t1 , ' \ t - I { f r l ) 'N1 l l l

Pe de altd oar1e. Sta-tul plAtind mamele purld-toare, acestea vor trebui ci-utate sau va fi creat un ser-viciu soecial Statul refuzdsa devlna un Sl.at proxenet.care auronzeaza 9l organl-zeazd traficul sexului feme-ii. Pentru ca Drocrearea me-dical asistatd sd ooatd exrs-ta, va trebui sd devind oare-cum traficant gi sd organize-ze traficul de ointece. Ceeace nu-i pu(in lucru. Ce se vaintAmpla cdnd un cuplu nuva fi mulgumit de prunculunei mame puflatoare i i seva hotdri sd i-l inaooieze? Vafi obligat cuplul id pdstrezecopilul? Acesta va fi ldsat or-fan? Va fi pldtitd mama pen-tru a-l pdstra? $i cine va pldtipsihiatrul care \a trebui sa seingrijeascd de copilul tram-balat de ici-colo gi neindoiel-nic tulburat?

X. Problema aceasta de asolicita un copil se va imple-ti cu cea a educafiei lui. Unaeste a avea un tala $r o mamagi alta a avea doi tali qi doudmame. A obliga un copil sdse nascd qi sd creasci intr-uncuplu homosexual se va con-lunda cu laptul de a interziceunui copil sd gtie ce inseam-nd sd ai un tat[ gi o rnamd.Avem dreptul sd-l privdmpe copil de acest drept? inacest caz, inseamnd cd, pen-tru ca homosexualii sd aibdacest drept al egalitdlii, co-piii cuplurilor homosexua-le vor fi condamnafi sd nufieniqte copii ca toli ceilnlli. (Edrept cd orfanii nu au tatd qimamd. Dar acolo este vorbade un accident, nu de o hotd-rAre.) [...]

in concluz ie. par l izani icdsdtoriei homosexuale, ai

adopfiei ;i ai procredrii me-dical asistate pentru cuplu-rrle gay viseazd atunci cAndvdd in acest proiect un pro-gres democratic lZr[ prece-dent. Ei cred cd totul va fibine. Dar nu va fi bine. Nuva fi bine, penlu simplulmoliv cd toful are un pret.

Sa nu ne inchipuim ca d i -f-eren{a sexuald va dispdreadoar privind-o ca pe o prac-ticd printre altele, lird conse-cinfe. Sd nu ne inchipuim cicopiii fabricafi, cdrora li s-aturat originea, nu vor aveanici o reac{ie. Sd nu ne inchi-puim cd disparilia no{iunii detati sau de mamd in avan-tajul termenului de pdrin-te I sau pdrinte 2 ra permiteexisten{a unei umanitdli marechi l ibrate q i mai Fer ic i te .

Se pretinde cd o serie deproblerne vor fi rezolvateprin acest proiect de lege. Nuvor fi rezolvate. Vor fi create.Secolul 20 a cunoscut trage-dia totalitarismului, 9i in spe-cial proiectul nebun de a creaun ((orT nou)) printr-o rasasau printr-o clasd. Nu trebu-ie sd ceddm ispitei de a fa-brica un om nou in virtutea$tiinlei qi Dreptului. Nu to-tul poate fi decretat. Nu to-tul poate fi inventat. Existddatele naturale ale familiei.S[ nu ne atingem de ele! Sdnu nejucdm cu focull Sd nune jucdm de-a ucenicul vr5-j i ior ! [ . . . ]

Poate ca rnull i dintre noiavem prieteni homosexualipe care se intAmpld s[-i res-pectdm gi sd-i iubim. Nu neindoim cd sunt, altminteri, deo perfectd moralitate. Nu neindoim nici de faptul cd suntin stare sd creascd un copil.

www.lumeacredintei.com

Nu ne indoirn nici de faptulci un copil ar putea fi mai fe-ricit intr-un cuplu de homo-sexuali decAt in unele cu-pluri de heterosexuali. Darcd aceasta ar putea Ii rafiu-nea pentru a legaliza cdsdto-ria homosexualilor gi a per-mite adoptarea de copii, sauprocrearea medical asista-td pentru un cuplu gay, esteo eroare.

Ceva este o lege qi altce-va este un caz particular. Nuse face o lege din cazuri par-ticulare, ci plecAnd de la oregul6, (inAnd seama de totce este in spatele ei. Fiindvorba de o cdsdtorie homo-sexuald cu adop{ie qi procre-are medicald asistatd, se afldin spatele unei asemenea re-guli prea multe lucruri pri-mejdioase qi grave pentruca aceasta sa poata deveni olege mergand in sensul inte-reselor fundamentale ale Ii-inlei umane. [...]

Cds[toria homosexu-alilor, care ne propune unimens inec colectiv in dra-goste, nu este rezonabild. Pu-

nerea la indoiald a distinc{i-ei intre bdrbat gi femeie, adu-sd la rangul de practicd sexu-all, nu este ra{ionald. A vreaun copil cu orice pre{, recur-gdnd fie la adop{ie, fie la untatd donator, fie la o mamdpuftAtoare, nu este ra{io-nal. A nu rnai vorbi de tatdSi de ntamd, ci de doi tali qide dottd mame,nv e ra{ional.lntr-un cuvanl" a nteStt't ' i ocelu la pret ins fami l ia la gra l ieunui montaj juridico-rnedicalgi a numi aqa ceva familie nueste ra{ional. Cuvintele au unsens cAnd trimit la o realitate.CAnd nu mai sunt decAt ceeace se hotdrdgte ci trebuie sifie, atunci nu ne mai afldm indomeniul rafiunii, ci in cel alconfuz ie i . Dornnia confuzie i ,dictatura ei, gi cu ea confu-zia min{ii gi a compoftamen-telor, nu este exact lucrul decare suferim deja gi care ns-cd sd ne inghit6? Mai e nevo-ie sd addugdm ceva?

Bertrand VERGELY(in romAne;te de

Dana 5i Marcel Petrigor)

www.lumeacredintei,com t- l r \ ' lF , \ t R l l ) l r " I 1 - .1 / mar t ie 2Ol3 63

Dupa 1989, cinematograf ia romaneasca, pr in uni i reprezentanl i ai ei mai vechi,insi mai cu seamd pr in t iner i i grupal i mai mult sau mai puf in arbi trar in ceea ces-a numit, ,noulval ' la scos la iveala o producl iefoarte bogata, eterogenS,insd cuo insemnatate din ce in ce mai mare, datd de abordarea nou5, de actual i tatea sauineditul subiectelor s i de un succes internat ional fard precedent. Ca iubi tor de f i lm,f i rd o cul turd vastd in domeniu, am urmari t cu interes si , t rebuie sd o mdrtur isesc, cutncantare, cdteva dintre noi le f i lme. Am adorat, ,Cal i fornia Dreamin"imi-au pl icut,pr intre al tele; , ,4luni ,3 siptdmAni gi 2zi le", , ,Faimosul paparazza" (sper ca special ist i isa nu se scandal izeze c5 amestec cu atAta dezinvoltura perioadele gi , ,5col i le") , , ,Afost sau n-a fost" sau,,Eu cAnd vreau sa f lu ier, f lu ier ' i Apoi a aparut, ,Dupd dealur i ' i . .

hotare ,,Dupd dealuri" a in-registrat un succes rdsunS-tor cu premiul pentru celmai bun scenariu la Can-nes, unde Cosmina Stratangi Cristina Flutur au cAgti-gat la rAndul lor premiul deinterpretare -. in Romania adevenit rapid subiectul unorpolemici aprinse. Pe ldngdvocile echilibrate, au apd-rut imediat qi reac{iile iste-rice, pe de o parte ale anti-clericalilor qi anticregtini-lor, care au vdzut in film odovadd in plus a aqa-ziselorabtzuri din Bisericd. oe dealta a celor care se erijeazain aparatorii agresivi ai uneiOnodoxii care supravietu-iegte foarte bine gi fbrd pro-tec{ia lor.

Dupd cum scrie d-naElena Dulgheru, critic de

fi lm gi om al Bisericii deo-potrivd, ,,Dupd dealuri" nueste un fi lm mistic. Nu secade si incerclm s6-l inca-drdm in seria ideaticd a unorpelicule de tipul ,,Ostrov",cdct viziunea pe care o pro-Dune nu este una veniti dininter ioru l t ra i r i i cregt ine, c io incercare de obiectivarea unor evenimente gi triiri,atdt cdt pot fi ele perceputede un observator oe cdt sepoate neutru. De aici gi celecdteva note ironice menitesd Iezeze - pe bund drepta-te sensibilitatea creqtind.Dintre acestea, cea mai evr-dentd este realtzatd, prin pl6-cula de la intrarea in mands-tire, cu inscrip{ia: ,,Aceastae casa lui Dumnezeu. Inter-zis celor de alte religii. Cre-de gi nu cerceta". Dupd cums-a spus in nenumdrate rAn-duri, ,,Crede qi nu cerceta!"nu este o formulS creqtind,ci o rdstdlmdcire folositd inexces de adversarii credin-{ei pentru a dovedi un ob-scurantism care, de altfel,nu ex is td. Evolu l ia u l ter i -oarl a filmului contraziceinsd aceastd v iz iune, iar at i -

tudinea echilibratd a preo-tului-duhovnic al mdndstiriide maici nu are nimic cari-catural, nici o tugd ingroga-td in mod acuzalor. Dinco-lo de acest amdnunt - gi dealte mici qi neinsemnate rn-adver ten!e - . l ipsa unor ju-decd{i tranqante gi cdlduraumand cu care este abordatsubiectul ii oferd spectato-rului posibilitatea de a tragepropriile concluzii, in func-lie de maturitatea sa duhov-niceascd sau de scara sa devalori, avAnd insd la dispo-zilie o viziune care inglo-beazd cAft mai multe ele-mente gi evadeazd cu succesgi inlelepciune din sfera sce-nariilor gata {bcute care aubAnruit perceplia publ ica.

Tensiunea gi dramatis-mul, caracterul tragic al si-tua{iei sunt redate in ,,Dupddealuri" cu o economie demijloace tipic[ pentru ,,noulval", care aici este foarteadecvatd, in mdsura in carecreeazd o imagine autenti-cd, l ipsit[ de sugesti i meta-forice care l-ar putea incli-na pe spectator intr-o direc-tie sau alta.

Marele butoi cu oulbereal acestui film, cel de la careau pornlt cea mal mare par-te a polemicilor furibunde,este legat de sugest ia uneirela{ii de lesbianism in tre-cutul celor doud personajeprincipale. Discretd, nu ne-aodrat necesarS. aceasta nueite insA exploatatd in di-rectla vlzlunll contempora-ne despre . . to leran[a" g i . . iu-bire". Mai mult, nu aruncdnici o umbrd de acuzd asu-pra mediului monahal. Pen-tru cd dacd a existat o relatiepropriu-zisd sau o inchna-{ie, aceasta !ine, din punctulde vedere al maicii Voichi{a,de un trecut la care nu vreasb se intoarci. Astfel. orivitddin unghi cregtin, desfEgu-

aptul real de la carepome$te cartea Spo-vedanie la Tanacu

a d-nei Tatiana NiculescuBran, carte din care se in-spird la rAndul sdu scenariulfilmului, a fbcut la vremeasa multd vdlvd in Bisericdqi in media, iar ecourile salenu s-au stins nici oAnd as-tdzi. Nu imi propun sd dez-volt aici subiectul, insd tre-buie spus c[ pdrintele impli-cat in cazul respectiv a fostsupus pe nedrept unui per-manent lingaj mediatic, c5-ruia i s-au aldturat. din pa-cate, gi unii ierarhi. Cum,pe de altd parte, multe din-tre vocile reprezentative aleBisericii i-au luat apdrarca(este suficient sd-i amintescpe pdrinlii Gheorghe Cal-c iu-Dumit reasa s i Savat ie

64 mar t ie20 l3 / t - l rN lFA CRt l l ) lN ] L I

Bagtovoi), dezbaterea a in-fldcdrat multd lume, iar ul-t imul cuvdnt in aceastd ori-vintd nu a fost incd spus.In acest context, era de an-ticipat faptul cd filmul d-lu i Cr is t ian Mungiu avea sdaprindd spiritele. Daci peste

www.lumeacredintei.com l - t r N l l l A ( f { t , l ) l N I l - . i / m a r t i e 2 0 1 3 6 5

rarea scenariului este o ad-mirabild dovadd de intoar-cere la Hristos gi de rcnun-lare la vechi le obiceiur i g ipacate. Voichi la nu are n ic iun moment de slibicrunein faqa Al inei . i i spune s i rn-plu, dar direct cd o iubegte,dar nu ca in trecut, ci ,,alt-fel", iar la insistenlele co-legei de cdmin rdspundc cuatitudinea si cuvintelc dic-tate dc noua via{d in Durn-nezeu, pe care a imbr6{iqat-o la mdndstire. Nici vorbdde srninteal5. Din perspec-tiva tinerei monahii, trecu-tul este recunoscut, mdrturi-sit, dar lSsat pentru totdeau-na in urmA. Asumarea inte-rioard a vietii in obstea orto-doxd de cdtre Voichi{a estesurprinsd cu mare mdiestriede scenariu.

Un alt personaj constru-it cu simplitate gi realismeste preotul duhovnic. Di-rect gi {brd artificii de eloc-ven{6, pdrintele este cel carecontrazice inscrisul tenden-{ios ,,Crede gi nu cerceta"prin insugi modul sdu de afi. Mereu cu o vorbd blAn-dd, sfAqiat intre grija pen-

6 6 m a r t i e 2 0 l 3 / t - [ r \ 1 1 \ ( f { l l ) l \ l l I

tru binele obqtii qi cea pen-tru rccuperarea ,,oil pler-dute", explicAnd direct, darclar cele legate de trdire gicredin{6, el nu se pierde inobscurantism - dovadd res-pingerea supersti l i i lor de ti-pul ,,butucului cu cruce nea-gr5" cdruia rnaicile tind si-ia t r ibu ie puter i nefaste - . c imerge cu smerenle $1 con-v ingere pe drumul luminosal vieti i pe care gi-a asumat-o $i al crucii care deri-vd din aceasta. Iar faptul cdla sfargit igi sus{ine cu tdrienevinovd{ia juridic[, insdadaugd: ,,Arn gregit pesem-ne gi eu ce m-am increzutprea mult in puterile mele",duce exact la concluzia du-hovniceascd formulatd gi depdrintele Savatie Baqtovoi(care fafd de acest film areo pozi l ie benign-cr i t ica. cucare imi permit sd nu fiu in-tru totul de acord) in carteasa'Pentru cine bat clopotelela Tanqcu.

Dupi cum am mai spus,existd si cdteva momen-te d iscutabi le . Pe ldnsd ca-dru l deja amint i t cu f , lacu-1a de la intrarea in manas-

tire, momentul in care Voi-chila o dezleagd pe Ali-na in tain6, chiar in noap-tea dinaintea morfi i dar gia cliberdrii, cel pufin apa-rente. de rdul ce o bdntuia- Doate fi citita. dacd vrerncutot dinadinsul, Ei in che-ia hol lywoodiand a t r ium-fu lu i unei iub i r i omeneqt i(nu trupeqti). De asemenea,tnai e momentul f inal - sesr-zat deja de alli comentatoria i f i lmulu i in care aceeaqiVoichila apare cu un pulo-vdr peste rasa monahald,ceea ce ar putea sugera o se-parafie simbolicd de celelal-te maici. Cu toate acestea,ea merge d in propr ie in i t i -ativd la procuror, aldturi depdrinte gi de alte patru mo-nahii. $i judecAnd din per-spect iva reacl i i lor omeneqt i .chiar gi aceastd obiectie sld-begte. Mergdnd pe firu1 po-vegtii, era firesc ca cea careigi vdzuse prietena din copi-ldrie moartd sd fie tulbura-ti, ba chiar sd aibd indoieli.Cine vrea neaperat sd inter-preteze mai dep.arle semne-le unel omene$tr, prea ome-negti dureri, o face pe pro-

pria rdspundere, care nu-limplicd nicidecum pe reali-zatorul f i lmului.

D-na Elena Dulgherumai observd un lucru carepare si le fi scdpat adversa-ri lor acestui f i lm: sore deo-sebire de violentele izbuc-niri anticlericale ale pre-sei, aici pdrintele qi obgteasunt exonerati de vina de ofi ucis pe Alina (respectivpe Irina Cornici, persona-jul real care a inspirat car-tca d-nei Tatianei NiculescuBran gi scenariul f i lmului),iar laptul cd cei de la spi-tal au refuzat sA o mai trate-ze Ei au trimis-o la mAndsti-re, Ei cd ulterior tratamentuladministrat in salvare i-a ca-

www.lumeacredintei.com

uzat cel mai orobabil moar-tea, sunt redaie intocrnar.

,,Dup[ dealuri" a fostacuzat cd este lipsit de pro-funzime. Dar poate cd aceaorofunzime nu a fost ceea cea cAutat regizorul $i scena-ristul. Pomind de la intAm-pldri reale pe care le-a inter-oretat intr-o cheie drarnaticdproprie. d-l Cristian Mungiureu$e$te, lird a reda sutd lasutd intAmpldrile cunoscute,sd recreeze un context. Duodcum declara insugi realizato-rul, degi este intr-o anumitdmdsurA credincios, nu c prea..dus la biseric6". Cu atdtmai lSudabile sunt documen-tarea pe care a intreprins-o gifaptul cd a reugit, cu rnicl ex-

cep{ii, sd redea modul de trd-ire biscricesc ldrd prejude-cAtile $i stcreotipurile celor..din afard". Filmul nu estemenit sd convefleasca oc ni-meni, dar nici nu-i srri integ-te dccAt pe cei care se smrn-tesc oricum de orice iese dinpropriul lor cadru strdmt ide-ologizat. Cel mai importantinsd, ,,Dupd dealuri" nu de-fonneazd lucrurile. Nu unamdnunt al trecutului esteirnportant in desfbgurareafaptelor $i trAirilor in spe-!d presupusa inclina{ie lesbi-and . ci intdlnirea intre via-ta noud a Voichilei (care a ld-sat in urmd ,,cele vechi", in-diferent care ar fi fost aces-tea) 9i tulburarea Alinei (ata-gatd de un trecut pe carc ilvrea recreat, indiferent carear fi fost el). Probabil ci uniidintre contestatarii de astSziai filmului oreferd abord5-ri lc triumfaliste qi festivis-te ale spaliului monahal or-todox. Insd pentru un spcc-tator onest, frumusetea ima-ginilor gi a cadrului, abor-darea l ipsitS de neverosirnil,simpla gi ne[ardat6. creeazacaracterul autentic al viziu-nii. Aprofundarea temei dinounct de vedere duhovni-iesc. social sau cultural esteun demers ce poate avea locdupd film. Nu este parte a fil-mului, dar poate fi prilejuitdde el. SumrinzAnd elementuluman cu delicate(e gi com-pasiune, ,,Dupd dealuri" ofe-rd tcrenul unor meditati i cedepdgesc mult cadrul pelicu-lei qi iqi cAgtigd un loc meri-tat in arhiva unei afte oneste9i pline de mdiestrie.

Paul S. GRIGORIU

I | \ l l , \ ( I t { l ) l \ l i i / m a r t i e 2 O l 3 6 7

Preludii pascale

POSTUL CEL MAREPostul Mare, sau PostuiPastilor, este perioada depregitire pentru Sfinte-Ie Fagti, fiirrd asemanatadesea cu o cdlStorie du-hovniceasci inspre Sdp-t5mana Patimilor 5i Invi-ere. Inilial, scopul posti-rii de dinaintea SfintelorPagti era pregdtirea cate-humenilor care urmau safie botezali de Pasti si sdintre in biserici. Cu toa-te acestea, a devenit cu-r$nd o perioada de pre-gatire spir i tuala inainteasarbStori i Invieri i Mantu-itorului pentru tol i aceiacare erau deja cregtini.

Posful Mare e caracteri-zat prrn renunlarea la mul-te alimente, intensificarea ru-gdciunilor publice qi parlicu-lare, imbundtSlire persona-l5 qi multd generozitate cu cetafla{i in nevoi. E o perioaddde innoire duho'uniceascd, openoadd a pocdin{ei, a cura{i-rii inimii 9i min{ii, a reintoar-cerii cdtre ooruncile Dom-nului gi cdtre aproapele nos-tru. Alimentele care nu suntpermise, tradilional, sunt car-nea gi produsele din lapte,pegte, vin gi ulei (in unele tra-dilii, doar uleiul de mdslinenu este permis; in altele toa-te uleiurile vegetale sunt opri-te). Deoarece din punct de ve-dere canonic posful strict esteoprit sAmbata gi duminica

68 martie 2013 / I lrNltl,A CI{EI)lNI Fll

(cAnd, de altfel, se sdvArgeg-te Sf. Lihlghie), vinul gi ule-lul sunt admise in aceste zile.In data de 25 marlie, de sdr-bdtoarea Bunei Vestiri, peq-tele, vinul gi uleiul sunt ing6-duite, ca si in Duminica Flo-riilor, cdnd se prSznuieqte ln-trarea Domnului in Ierusa-lim, zi in care'Postul cel Mares-ar incheia, SdptdmAna Pati-milor fiind eviden{iatd sepa-rat. De fapt, in tradilia noas-trd ortodoxd, zilele Postuluicel Mare se contabilizeazddup[ cum urmeazd: mai intdi,o siptdmdnd zisd, albd, pre-gdtrtoare, care nu e post con-form rigonlor noastre rdsdri-tene, chiar dac[ s-a ldsat dejasec de came, gi in care se con-sumd brdnzd, lapte, oud, peg-te, fiind, pAnd la urmd, tot osdptbmAnd festiv6: gospodi-nele se intrec in coacerea old-cintelor. iar f inii igi viziteazanagii. Postul incepe cu ade-vdrat imediat dupa Dumini-ca Izgonirii lui Adam din Raiqi dureazd timp de gase sdptd-mAni, pAnd in Duminica Flo-riilor. Ultima sdptdmdnd, depost aspru, este cea a Pati-milor. Sunt cu totul gapte sip-tdmdni de oost. simbolizdndcele gapte nle ale crea{iei, ur-mate de cea de-a opta, Sdptd-mdna Luminatd, ce simboli-zeazd Invierea. r.rn cer nou giun pdmAnt nou.

Pe langa slujbele religioa-se desldgurate in biserici, inperioada posfului e necesar ase acorda o atenlie sporitA ru-gdciunilor fbcute acasd, care

trebuie sd fie mai multe pimai dese decdt de obicei. Pd-rin{ii Orlodoxiei consideraupostul ldrd rugdciune ca fiind,,postul demonilor", deoare-ce demonii nu mdnAncd da-toritd naturii lor necorporale,darnici nu se roag6. In PostulMare. in zilele de peste sdp-tdmAnd (de luni pdnd vineri),Biserica indeamni la ajuna-re odnd seara. De aceea. ritu-alu1 de impdrtdganie din aces-te zile a fost legat de vecemie- slujba care marcheazd in-cetarea ajundrii. Acest ritual,destul de simplu la inceput, afost inconjurat treptat de o so-lemnitate tot mai mare, ad6-ugAndu-i-se cdteva elemen-te din rdnduiala Sfintei Litur-ghii. Astfel s-a ajuns la con-stituirea Liturghiei Darurilormai inainte Sfin{ite, care a de-venit unul dintre momente-le de vdrf ale Postului Mare,prin fiumuse{ea gi solemnt-tatea ei. La aceastd slujbd deseard, o parte din Trupul giSdngele Mdntuitorului de laslujba din ultima duminicb elolositd pentru impartdgireacredincioqilor. Aceastd Sf. Li-turghie e atribuitd SlbntuluiGrigorie Dialogul gi se slv6r-gegte doar in timpul PostuluiMare, cu precddere miercu-rea ll vrnerea seara.

In aceste cdteva sdptdmAniale Postului, in biserici se cAn-td pe tonuri mai triste gi mait6nguitoare, cdntdrile gi imneleamintesc cu deosebire c[dereanoastr[ (dar gi putin{a de a neridica. cu aiutorul lui Dumne-

zeu) si sldbiciunea firii noastre(dar, iarigi, 9i putin{a de a de-pdgi acestea cu harul lui Dum-nezeu), slujbele sunt mai lun-gi gi mai dese qi cuprind ru-gdciuni qi ritualuri unice,cum ar fi rug[ciunea Sfrntu-lui Efiem Sirul, Canonul celMare al Slbntului Andrei Cri-teanul. Vegmintele preofilor giodoarele in care e invegmAnta-td biserica sunt de culoare in-chis[ (neagr[ sau violet/pur-puriu inchis, de obicei). Seline postul de bucate mal susamintit, dar qi abstinenlS inviala sexuald. precum gi re-nuntarea la petreceri qi distrac-lii lumegti. Toate acestea sunto invitalie de a investi. mairnult decat de obicei. energianoastrd fizicd in cele spiritua-le, prin transformarea qi trans-figurarea ei (din dragostea fizi-cd fald de partener in dragos-tea spintuald cdtre tot aproa-pele. spre exemplu). pnn ci-tirea Sfintelor Scriphri 9i al-

www.lumeactedintei.com

tor cdr{i duhovniceqti (dintimpul rdmas prin fapful cdne uitdm mai pufin le televi-zor, bundoard). Teologul or-todox Alexander SchmemannsDunea. in lucrarea sa Postuliel Mare, ci ,,urmAnd slujbe-le liturgice, postind gi chiar ru-gAndu-ne penodic. nu epui-zdm nevoin{ele Postului. Sau,mai degrabd, pentru ca acesteasd devind lucrdtoare gi plinede sens. ele trebuie imoletitecu intreaga noastrd exiitenli.Cu alte cuvinte, avem nevolede un <stil de via!il care sd nufie in contradic{ie cu ele, caresa nu ducd la o vietuire <scin-datb. In trecut, in ldrile orto-doxe, acest sprijin era dat desocietatea insdgi: acesta repre-zenta acel complex de datini,schimbdri exterioare. legiuiri.ceremonii publice gi parlicula-re pe care il acoper[ cuvAntulrusesc 6yl gi care este, par{i-al, redat in cuvAntul englezescculture. De-a lungul Postului,

intreaga societate primea unanumit ritm deviafi, anumiterdnduieli, care continuau sd-il ina treji pe membrii acelei so-cietd{i in perioada Postului. Deexemplu, in Rusia, nu se pu-tea uita de Post chiar gi numarpentru cE la vremea acestuiaclopotele bisencii b6teau, tea-trele erau inchise, iar in vre-murile mai vechi tribunaleleigi suspendau activitatea".

Toate acestea creeaz6, decio intreaga atmoslerA in via-!a noastrd, atmosferb care arurma sd ne conducd la o sta-re suffeteascd pe care Biseri-ca o considerd de mare folos:triste{ea radioasd (strdlucitoa-re. luminoasd). Postul. absti-nen(a gi, p6nd la umd, o anu-me muncire a trupului ne ridi-cd la un nivel de la care sd ou-tem zdri in cea de-a Oota zi -cea a^Paqtelui - tainica Lumi-nd a Invierii.

Alexandru TURLEA

i t l \ 4 U , \ t " R i . l l l N l ' L I / m a r t i e 2 0 1 3 6 9

Cine sunt catolicii?Catolicii, numi{i ;i papistagi pentru faptul

cd il considerd pe papd cap al Bisericii gi in-locuitorul fui Hristos pe pdmAnt (Wcarius Fi-lii Dei), s-au desprins de la trupul Bisericii inanul 1054 datoritd unor adaosuri eronate Decare le-au primit ca adevdruri de credinld ;;ipentru cd papa, din slavd degarld, a dorit sd stdupAneascd peste intreaga Bisericd a lui Hristos.

Papa de la Roma era episcopul capitaleiimperiului roman, cetate unde au propovddu-it gi au murit mucenicegte cei doi mari apos-toli, Sfinfii Petru gi Pavel. Incerc6nd sd acre-diteze ideea cd Slbntul Petru a fost intAiul epi-scop al Romei, papa a ajuns in decurs de seco-lc sd se revendice unnag al acestuia, gi sd cca-ra sa i se acorde intaietate gi autoritate asupraintregii cregtinbth{i ata cum Slintul Petru ar fifost intAiul intre apostoli gi, chipurile, condu-cdtor al lor.

e ce nu suntem...Pentru cd papa avea in jurisdic{ie Europa

occidentald, adicd fostul Imperiu Roman deApus, dupa schism[ aceasta s-a desprins deBiserica Ortodoxd. Ulterior catolicismul s-ardspAndit odatd cu rnarile descoperiri geografi-ce oe continentul american. Actualmente suntmajoritari in Europa occidentald (Italia, Spa-nia, Portugalia, Fran{a, Austria, Polonia, Irlan-da etc.) si in America latind.

Ca organizare, catolicii formeazd o in-stitulie asemhnAtoare unui imperiu pdmdn-tesc, cu papa ca impdrat, iar slujitorii sdi,in ordine ierarhicd (aproape rnilitard) sunt:episcopii, preofi i, diaconii. Mul{imea cre-d inc iogi lor sunt considera l i ca n igte supupiai papei. In intreaga lume, aceastd ierarhies-a rhspdndit ca un stat in stat, episcopii as-cultAnd mai intAi de ordinele papale decdtde legilc statului in care locuiesc. Papa estetotodatd gi geful statului Vatican, un mic stat

7 0 m a r t i e 2 0 1 3 / l l \ l l \ ( l ( l l ) l \ l l l www.lumea(redintei.com \ ( i i l i ) j \ i i . i / m a r t i e 2 0 l 3 7 1

GATOLIC]in oragul Roma cu administra{ie, miniqtri gif inanfe proprii.

lstoriculschismeiin primul mileniu cregtin Biserica era or-

ganizatd in 5 patriarhate (al Rorrei, al Con-stantinopolului, al Alexandriei, al Antiohieigi al lerusalimului), intre care patriarhul Ro-mei (care, ca gi cel al Alexandriei, purta gi ti-tlul de papi) ocupa un loc de cinste, fiind con-siderat ca prirnul intre egali. Patriarhatul sdu seintindea in apusul Europei. PArrd in 1054 in-tre patriarhul Constantinopolului gi papa de laRoma, cele doub capitale alc hnperiului Ro-rran, au existat conflicte de politicd bisericeas-ca gi de doctrind rnai mult sau rnai pul.in esen-tiale care au dus la schisme (despd(iri) care ul-terior au fost insd rezolvate cu infelcgere.

Cea mai imporlantd schisn.rS, numitd Ma-rea Schismd, s-a produs in anul 1054, datori-td unor diferen{e de credin!6 9i de practicd li-turgicd mai vechi, dar gi datoriti unor conflic-te de politicd bisericeascd. Erezia principald atipusenilor (cu aparilie qi dezvoltare in Apusdin veacul al Vll-lea, inilial in Spania, apoi qiin Fran{a, Gennania gi Italia), credinla cd Du-hul Sfhnt purcede gi de la Fiul, a fost introdusdin Crez in anul 1014 9i in biserica din Roma.In plus papa voia ca tofi sd asculte necondilio-nat de el (chiar gi ceilalli partiarhi), voia sd seimpund cu drept de jurisdic{ie universald pes-te toti creEtinii, atat din apus cdt gi din rdsdrit.La data de 16 iulie 1054, cardinalul Humberl,delegatul papei Leon lX a aruncat, la incepu-tLrl Liturghiei, pe masa altarului Sfintei Sofia(somptuoasa catedrald din Constantinopol) ac-tr-rl de anatematizare a patriarhului Mihail Ce-nrlarie al Constantinopolului, a clericilor qi acledinciogilor Bisericii de Rdsirit. De atunci,toate incercdrile papilor de a aduce BisericaOrtodoxd la unire cu el au eguat pentru cd aualrrt ca temelie nu adevArul credin{ei, ci dorin-!a de expansiune a puterii papale.

Diferenlele dodrinareIn mod gregit, catolicii cred cd:- Duhul Sfint ar purcede gi de la Fiul (erc-

zie cunoscutd drept Filioque);- Harul ar fi creat.- Maica Domnului s-ar fi ndscut ldrd ndca-

tul strdrnogesc lerezic cunoscutd drcpt Itiactr-lctta c'onceplie);

- Ar cxista un al treilea loc unde stau sufle-tele dupd moarte afard de rai gi de iad, aga-nu-mitul purgatoriu, un loc r-rnde sufletele s-ar cu-rd{a de pdcate prin foc gi prin chin gi astfcl arajunge ln ral;

- Papa ar fi infailibil, adicd nu ar putea gre-gi in ce priveqte invd{dturile de credinfd Ei demorald pe care le propovdduie;te,

- Papa ar avea un aqa-numit prirnat, adicdpapa ar fi mai presus de ceilal{i episcopi gi vi-carul/inlocuitorul/locliitorul MAntuitorului Ii-sus Hristos pe pdmAnt;

Alte deosebiri importantein mod greqit catolici i:- folosesc azirnd (paine nedospitd) la sluji-

rea Sfintei Liturghii;- nu admit intrarea in cler a oersoanelor cd-

sdtorite ( cel ibanrl preoli lor);- au redus postul gi au acceptat consumul

de oud, lapte gi brdnzd in post;- au acordat iertarea de pdcate prin cum-

pdrarea cu bani a aga-numitelor indulgenle pa-pale;

- folosesc reprezentdri prin statui ale Mdn-tuitorului, Maicii Domnului qi sfin{i1or;

- nu in,pdrtdgesc credinciogii 9i din potir cinumar cu azimd;

- au modificat radical slujbele, scurtAndu-le gi desacralizdndu-le prin aga-numitul Aggi-omarrento (actualizarea lor).

Protos. Valentin MiTU,starelul Mdnist ir i i Turnu, T6rg;orul Vechi,

5i Exarh de zoni

- Redi ftexibit itatea articutati itor!Suferi de dureri articulare, dureri care apar la efort fizic sau [a schimbdri de vreme? Sau dureri articulare care apardimineala, [a primete miscari, dupa perioada de repaus din timput nop]ii, cdnd ifi simli articutatiile ,,intepenite"?Ioate acesta sunt manifestbri ate unei afectiuni din ce in ce mai des intitnite: anroza.Artroza reprezinta o afecliune ce presupune deteriorarea sau chiar distrugereain totalitate a cartitajutui articular, acesta devenind dintr-o structura netedd 9ietastica, una rigidd si neregutata. In acest fe[, migcarea este compromisS, gocurile dintimput migcarii nu mai sunt amortizate, presiunea se transmite oaselor, iar marginiteacestora in contact direct unete cu cetelatte se deformeaza. Aoar astfel durerilearticulare [a cea mai mica migcare.ArtroFlex Compus - Solutia eficienti in tratamentut pe termen lung at artrozeiArtroFtex Compus contine doud substanfe, condroitind 9i gtucozamini, care au efect asupra reducerii durerii articulare 9iimbunatdtescin general func!ia articutara. Glucozamina este o substanta naturatd care intrain compozi]ia cartitajutuiarticutar, avdnd rol in mentinerea catitafii si bunei functiondri a acestuia. Condroitina este un component de baza altesutului conjunctiv din cartitajut articutar, care contribuiela diminuarea distrugerii componentetor cartilajutui articutar.De ce ArtroFlex Compus?t'' Int6niedistrugereacartilajuluiarticutar,fenomencareapareodatdcuinaintareainvdrsti; L'Redimobititateaarticutaliitor; ii: C0ntr'bu'e la mertinerea functionatitatii 9i a integritafii structurate a intregului lesut conjuctiv:cartilaj articutar, tegumente; r,l$i face simtite efectele dupi 3-4 sdptbm6ni de utilizare, dar acestea suntdurabite, pastrdndu-se chiar si dupd incetarea utilizarii.Acesta este un supliment alimentar Citit i cu atentie prospectul , Terapia :,i il

N{]flnal Artri)rii

d013l

Toate progra mele su nt afisate detal iat pe site-u I agenliei: www.pelerinajiefti n.roMUNTETE ATH0S - pt. badati, 09 - 15 Martie si15- lApr i l ie-330EurMAI{ASTIREA PRISI0P - 23 - 24 Martie - 210 l-eiGRECIA CU SF. l{EfiARlE - 06 - 11 Apillie - 270 Eur(0NSTA1{Tl1{0Pil- 11 - l4Aprilie - 175 EurPASTETE lN ISRAEI - pafticipare la procesiunile dinSaptamana Patimilor, Slujba Prohodului si sosireasfintei lumini - 02 -07 Mai (6 zile, 684 Eur cu toatetaxele incluse)

MUNTEI-EAIH0S- pt. badati 13 - 19 Mai -,$0 EurTURCIA - Gpadocia si Insula Patmos(locul unde Sf loana scris Apocalipsa) - 1 1 zile 22 Mai - 01 lunie - 420 EurGREOA de ziua Sf. loan Rusul - 24 - 28 Mai 5 zile -155 Eur cu feny boat inclus

a

aOaa

aa

a

oa

a

a

o

O

aa

GRECIA de ziua Sf. loan Rusul cu 5f. Nectarie 23 - 28Mai - 210 EurTURUT C0MPLET At Sl(ltlEl - 16 - 23 lunie - 8 ziletransport cu avion inclus - 695 EurISRAEL CU EGIPT - 8 zile - 750 Eur (u toate taxeleincluseUCRAII|A CU 0DESSA - 9 zile 01 - 09 lulie - 390 EurSERBIASI MUI{TENEGRU - Szile - 12- 19lulie - 320Eur

PASTEIE lN (0RFU (Grecia)- 02 - 07 Mai250 Eur o TURUL R0MAlllEl - 7 zile - 22-28lulie - 1000leiPASTETE lN BULGARIA - 4 zile cu doua mese festivesiautocar03 -06Mai 195 Eur oferimconditii cu totul deosebite;STA1{BU[ - de tzvorulTamaduifii- 08 - lt Mai- 130 pentru cei car6 doresc si organizezeEur pelerinaje(preturi negociate, gratuitili etc.)

Concurs

Aduse cu po$ta

www.lumeacredintei.com t - t \ l l , \ C R f : I ) l \ I l : l / m a r t i e 2 O l 3 7 3

PACHET PROMOTIONAT!Exclusivin magazinele

[a numai l2 lei ,pfimegtiin luna aprilie

volumul Seninte duhovniceSti, Un caiet al parintelui Arsenie Boca.

in chiogcurile de presi, inlibrarii giin pangare, inci

puteli gisi numirul dublual revistet Lumeo Monahilor

(februarie-martie).

in acest numdr puteli citio convorbire cu cele doud

maicide la Schitul Foltea, caretrdiesc in izolare de ani de

'zile gi care au ajuns la o inalti

lli :ri ,l I ),i I ll i ,;,i,

mdsuri a triirii duhovnice5ti. { L \ ' l i , " , ( i { l . i } l i . i l l r l / m a r t i e 2 O l 3 7 5

in unnd cll patru ani, dinintdmplare. am descoper i t .intr-un anticariat, un volumdc poezie. Numele autoruluiimi era cu desdvdrqire necu-noscut..Tit lul suna cel urultinteresant - Eptfunia. $is ingurul mot iv pentru caremi-am ingdduit sd-l cum-par (prelul nu era chiar ne-gli jabil) l-a constituit t im-pul mutdrii la cele ve$nrcea au to ru lu i sdu - ch ia r z i ua ,luna gi anul nagterii mcle!Dc atunci, am inceput sicaut informalii despre el.$i, cum se intAmpld adesea,chiar e le rn i -au icg i t . de f ie-care datd cu promptitudine,inainte.

Numele poetului esteDaniel Turcea. Degi, mdr-turisesc, pentru mine estetnai mult decat un nume.Reprezintd, urai ales, pc-

cctea unei intdlniri Pcntrucd f rumuselea versulu i saum-a imprns, pe mlue, ceaatAt de govdielnicd, spre bi-ser icd. Deoarccc rnul lumi-td fragmentelor din biogra-fia sa, acea bisericd estc ceacare poartd hramul SfAn-tul Mucenic Elcftcrie Nou.Prin intermediul mirturi-siri lor sr-rrori i sale, doam-na Lucia Turcea, am rcugitsd in{eleg comunismul al-tfel decAt ca un gir dc um-bre p i lurn in i pal ide. g i . gra-1 ie acestu i profesor ind i rect .alx avut ocazla sa ma apro-pii de tragedia martiri lortemnitelor comuniste intr-un mod aparte. Pentru cd,dacd fiecare existenfd esteo mdrturisire, fiecare intdl-nire este temelia unei mi-nuni. Desigur, ea insSgi dardin partea Don.rnului.

Poezia sa este predicd,gi rugdciune, gi chiot de ve-selie, gi rnAngdiere. Cu to-tul apafte fiecare dintreele, pentm cd poartd in sine,ca sArnbure gi floare, bucu-ria regdsiri i Celui indelungcdutat Viafa sa estc urcu$cdtre definirea rostului. Dar,mai cu sear.n6, insetare. Deaceea, indrdznesc sd crcd,dincolo de intAmplarea carene unegte, cu speran{a depd-giri i subiectivismului, cd lafiecare final de martie cstedrept sd ne amintim de elNu in cmsta vreunei manr-festdri oficiale sau in foculde artificii al recitdrii (poate,

doar al recitir i i), ci ca opri-re inaintea unei vie(i-oglin-dd a durerii, zbaterii qi zbo-rului t impului nostru. Pen-tru cd viafa sa nn constituieun caz particular. E crochi-ul unei cdi. De la bezna den-sd spre Lumind. De la inchi-derea in (arcul suficien{ei laeliberarea de spain.rele coti-diene.

Pdrintele Dumitru Sta-niloae i l considera cel marmare poet ortodox al seco-lului 20. Dragostea pentruCucernicia Sa md indeam-na sA nu culez a-l contrazi-ce. Un bun prieten imr ar-gumenta de ce canonizarealui Daniel Turcea ar trebuisd aibd loc cdt mai curAnd.Nici in acest caz nu ar fidrept sd am o opinic Singu-rul lucru pe care insd chiari l gtiu este de ce ar trebuisd i l cit im. Pentru a rdscoliin noi ingine qi a salva, din-tre straturile de depunen, pecei care este just sd fim. Ast-fcl, totul ne devine bucurre.Sau. mai exact . Epi t -anie.

LiA CARBUNARU(pr in e -mai l )

BEr.$UGUr SARACTEIDegi a trecut ceva timp de la praznicul

Nagterii Domnului Hristos, aq dori sd im-pdrtdgesc o micd intAmplare acelora care auurechi ca sd audd (Matei 13, 7), sd pricea-pd gi sd ia aminte. Ca aproape in fiecare an,in preajma marii sdrbdtori impdrdtegti, su-fletele crestinilor se deschid cu mai multdmild gi iubire spre semenii nevoiagi. Aga afost gi de data aceasta, cAnd preotul paroha finut din tot sufletul sd indrume pe cei ceau sd dea in dar cAte ceva gi celor ndpds-tuili de 'tranztlia" noastrd fbrd de sfArgit.Gestul care ne-a fEcut sd scriem aceste ran-duri a fost al unui om nevoiag care, vrAnds5-gi arate recunogtin{a fa{d de preotul or-ganizator, gi-a manifestat dorinla ca pre-otul -sd serveascd masa de Crdciun in casalui. ln prima faz[, preotul s-a facut cd nuaude o astfel de propunere, pentlu a nu in-greuna cu incd o gurd in plus familia for-matd din cei gase copii 9i doi pdrin{i, insdinsisten{a a fost atdt de mare incAt preotula cedat pdnd la umd gi a acceptat invitafiade a merge qi socializa cu familia, aducdndo mangdiere in casa celu i sdrac. In z iua cupricina, dupd SfAnta Liturghie, preotul a so-sit in casa de la marginea parohiei, unde eraaqteptat cu multd bucurie gi cu mult drag.Casa era micd, sdrdcdcioasd, dar curatd Siplini de veselie. Pe masd se afla o cande-ld improvizatS, un borcdnag in care cAndvafuseserd castraveli sau ardei, iar era acumumplut cu undelemn; o punte de tabld pusddeasupra gi un fitil gros din vatd forma can-dela, insd lumina acelei candele se rdspan-dea in toatd camera, intr-un mod cu totul ie-git din comun, creAnd o atmosferd de sdrbi-toar<: 9i '1e art:ditalie la nagterea minunatd aPruncului Iisus. Masa a fost pusd indati qi

76 mar t ie20 l3 / t - l r i \ ' 1 l1 , \ { l { t ] l ) 'N ' l t l i

rugdciunea rostitd in cor, apoi to[i, ageza{iin jurul mesei, au inceput a mAnca din pufi-nul ce era pus cu multd dragoste in fafa tu-turor La sfArgitul mesei, pdrintele a fost ru-gat de gazdd sl-i dea ingdduinga de a rostiel rugdciunea de incheiere. Om simplu, fbriprea multd Eco-ald, acesta s-a rugat din su-flet'. Doamne, Iyi mulyumim lie cd ne-ai dathrana aceasta, pe care noi nu am fdcut ni-mic sd o meritdm.. Fdrd vreo pregdtire teo-logicd aparte gi lIrd ifose intelectuale, acestom a impletit credin{a simpld gi curatd in-tr-o lumind teologicd adevdratd, Lumind cea cobordt din staulul binecuv6ntat al Betle-emului pAnd in sufletul lui. (Preot MihailMoga, Parohia Bileni-SArbi, jud. DAm-bovita)

TEN D] NTE (ONTEMPORANE:,,(A5AT0R!A $t ADoPT|A PENTRU ToTt"Spiritul vremurilor noastre ne prezin-

td uneori concepte inedite, ce au menireade a ne abate sufletele, pas cu pas, spre olume cufundatd tot mai mult in tarele socie-tdfii. Trditor intr-un mediu indrvidualist, he-donist qi iresponsabil, omul tinde sd impri-me un caracter relativ chiar qi nofiunilor debine gi de r[u, sacrificdnd valorile tradi{io-nale pe altarul liberldlii de opinie.

Degradarea morald e atdt de profunddincAt constatdm si o distorsionare a modu-lu i de a in le lege sexual i ta tea umand. in u l -tima vreme, in sfera public6, migcdrile ho-mosexual-lesbiene au devenit tot mai preg-nante, mai ales prin dezbaterea proiechr-lui de lege din Fran{a cu tema ,, Cdsdtorie qiadop{ie pentru toli ". Un asemenea subiectcontroversat, intdmpinat de cregtini cu re-pulsie gi dezgust, dar gi cu proteste ample,trebuie discutat din punct de vedere teolo-gic, pe baza principiilor morale ale Evan-gheliei.

Homosexual i ta tea, o invers iune sexua-ld mai frecventd in rdndul bdrbalilor, e in-tAlnitd incd din Antichitate. Asociind homo-

sexualitatea cu idolatria, Vechiul Testamentcondamna drastic acest pdcat impotriva fi-rii, prezentdnd chiar qi doui cetili (Sodo-ma $i Gomora) decdzute gi pedepsite prinpieire, ca urmare a rdtdcirii 1or. CuvAntul luiDumnezeu - ..De se va culca cineva cu bdr-bat ca Si cufemeie, amandoi aufdcut nele-giuire Si sit se omoare, cd sdngele lor asu-pra lor este" (Lev. 20, 13) - era categoric,intrucdt realitatea dovedea cd .,femeile lorau schimbat fireasca rdnduiald cu cea im-potr"iva frii. Asemenea Si bdrbalii...s-ottaprins in pofta lor unii pentru al1ii..., sd-vdrSind ruEinea" (Rom. l, 27).

De aceea, pentru Biserica Ortodoxd, ho-rnosexualitatea (numit[ gi pederastie sautribadism) e inacceptabild, fiind consideratdttn pdcat strig[tor la cer. IgnorAnd binecu-vAntarea lui Dumnezeu asupra primilor oa-meni, Adam gi Eva, cbsdtoria a doi membride acelagi sex reprezintd o parodie a unirii,,intr-un singur trup", ideal implinit, potri-vit planului lui Dumnezeu, numai in cadrul

legdturii dintre un bdrbat gi o femeie. [. .]Numai uniunea naturald, fireascd, con-

stituitd drn ,,bdrbat Ei femeie", e capabild 9iddruitd de Divinitate sd nasc[ fiin{d umand.De aceea, Biserica se opuhe cu tirie legife-rdri i cdsdtorii lor ,,homosexuale", a$a cumnu adn.rite nici adop(iile in cazul acestor cu-olun.

Expunerea copiilor la un ,, stil de via{dhomosexual ", pe baza principiului cd ei potcreqte la fel de bine cu ,,doud mdmici" saucu ,,doi tdtici", ca gi cu pdrin{i i 1or biolo-gici, va avea efecte deosebit de grave asu-pra dezvol tdr i i ps ih ice armonioase. ex is-tAnd posibilitatea ca aceqtia sd fie transfor-ma{i chiar gi in victime ale unor abuzuri se-xuale. [ . . . ]

Desigur, cregtini fiind, nu putem con-damna persoanele homosexuale (pur1[toa-re gi ele ale chipului lui Dumnezeu) impre-uni cu comportamentul 1or nefiresc. Tre-buie sd distingem intre cele doud, respec-tAnd pe cei pdcdtogi gi condamnAnd pdca-tul lor, ajutdndu-i prin rugdciunea noastrS,prin post qi prin chemarea la pocdin{6. IarHristos Domnul, Cel Care a iertat a$\ta oa-meni pdcdtogi, le va intinde qi lor mdna Sa,spre vindecarea patimilor, indemndndu-nepe tofi: ,,Sldvili, dar, pe Dumnezeu in trtt-pul vostru. . . " ( I Cor .6,20) . (Prof . Mar ius-Constantin Pavel, Liceul Teoretic ,,I. L.Caragiale", Moreni)

Pr. Mihail Moga (Bileni-Sirbi, DAm-bovi{a), Pr. Marius-Constantin Pavel(Moreni), Elena-Dinu GavrilS (Ciliraqi),Dr. Maria Dragoti (prin e-mail), Vasi-le Pop (prin e-mail - ve(i afla informa{i-i le care vi intereseazi in numirul nostrupascal)), Ioana Luca (Bucureqti), ElenaCriciun (prin e-mail - cu versurile e mai

misura in care renun{a{i la anonimat):A{i fost foarte aproape de premiul pe lunafebruarie 20B.VA mai asteotdm.

wwulumea(redintei.com I ' . r \ l t r , \ r - l t i l ) l \ { I ' / mar t ie 20r3 77

ei

PlStili abonamentul direct pe site-ul revistei: www.lumeacredintei.com

Mult mai simplu: trimiteti un simplu sms gi va abonali, la numarul 7575in relelele Vodafone5i Cosmote gi la numdrul 7470in releaua Orange, cu textul LC insolit de nume, prenume 5i adresacomoleta.

Beneficiar: SC Lumea Credintei SRL [societatea care editeazd revista], Cod fiscal: 30151757, CodIBAN: RO95 INGB 0000 9999 02997374 deschis la ING Bank

Dupd efectuarea pl51ii prin ordin de platS/mandat pogtal, o copie a documentului de platbtrebuie trimisa impreund cu datele personale gi adresa de livrare [nume, prenume, numdr de telefon,e-mail, adresa completal prin e-mail (redactia@lumeacredintei.com), prin fax: (004)021 310 71 81sau prin pogta/firma de curierat: pe adresa Str. Pictor $tefan Luchian nr. I 2, sc. C, et. 3, ap. 7, Sector 2,Bucure5ti, cod 023958, cu precizarea ?bonament Lumea Credintei/ Lumea Monahilor'i

78 mar t ie20 l3 / t . { i I , l t r ,A t l { l : l ) lN1 'L l www.lumeacredintei,com

PASTI St 1 MAt 2013SPANIA

5pecial pentru dumneavoastra amcreat un program inedi t , de 11 z i le,pentru a sarbatori sfanta Inviere aDomnului in orasul Barcelona - b i ju-ter ie a Spaniei Pe langa exper ienta deviata e lena ofer i ta in excursi i le orga-nizate pana in acest moment, va invitam 5a descoper im impreuna o nouadest inat ie, in cela la l t capat a l Medi te-ranei Cele t re i mar i orase ale Spaniei :Madr id, Barcelona, Valencia ne asteap-ta sa le exploram rn preajma celei maiimportante sarbatori ale crestinatatiiProqramul excursie i cuor inde:. Bi let de avion Bucurest i - Madr id s i

Barcelona - Bucurest i' 4 cazari3* cu micdejun in Madrid. 2cazat i 3" cu mic dejun in Valencia. 4cazar i 3"cu micdejun in Barcelona. Autocar pus la d ispozi t ia tur is t i lor

in Spania. Insot i tor de grup vorbi tor de spa-

n tota

$,ret f65 € * 350 €{biletele de avion}

Plecare 27 apri l ie 20'13

H((URSll t,ARA 2013Vara aceasta ne-am oropus 5a va In-cdnlam pr in ser ia de noi progra-me pregat i te pentru sezonul 201 3Cea mai mare s i mai f rumoasa insu-la a Greciei , Creta. merita o atentiedeosebita Din acest motiv am cre-at doua circuite cu sejur, pentru a-idescooer i comori le naturale s i arhi -tecturale.. Circuit cu sejur de 10 zile in Gre-

cia Continentala si Insula cretai530€/ persoana cu plecari in zi-le le de I 7,05.201 3, 18.1o.2ol3

. Cir(uit cu sejur de 1 1 zile inGrecia Continentala, Insu-la Creta si Peloponez:635€/persoana,cu plecari in zilele de26.06.201 3,1 1.09.201 3

. Cir(u i tcu sejurdeSzi lein Insula Evial 330€/per-soana <u plecari in zilele-le de 01.06.201 3,1 3.07.20I 3,31.08.201 3.

. Cir (u i tcu sejurde lOzi le in In-sulele Mytilini si Chios:675G/

persoana cu plecare in ziua de1 l 06.2013

Pana la inceputul luni i mart ie putet ibenef ic ia de reducer i de pana la 45€Asa cum v-am obisnui t , in cont inuarevom organiza c i rcui te le d in toamna:

_. , Circui t -Peler inaj Grecia, 11 z i le incare cupr indem cele mai impor-tante zone cont inentale s i insula-re ale Greciei

. Pelerinajul dedicat Sfantului Nec-tar ie int re 07.-1 2 1 1.2013

SPANIA , la Sf Ap lacov cel Mare EGIPT 8- 16martie (9 zile, in lucru)ISRAEL Venti sa luati Lumina! Procesiunile dinSaptamana Patimilor, 30 aprilie - 6 mai (7 zile,830 euro, toate taxele incluse); optional, se adau-ga Sinai 2 z i leGRECfA, cu optiune rqthos pt barbatl" 12 - 22mai (11 z i le, in lucru)RUSIA : St Petersburg, Valaam, Solovet , Pe-c iora, Tal l in 24 mai - 3 iunie (12 z i le, In lucru)TURCfA primelor veacuri crestine, 14 - 22 iunie(9 z i le,450 euro, autocar)FINLANDA Sl RUSIA, Noptile Albe ale Ortodo-xiei: Helsinki, Noul Valaam, Lintula, Solovet, Va-laam, St Petersburg, 1 iulie (11 zile, 860 euro+ bi-let avion Hels inki )RUSIA, la Sf Serafim de sarov, 11 - 19 iulie (9zile, 73O euro + bilet avion)RUSIA MARE, program complet 19 zlle' 1 -19

gust in Tara Sfanta, de la Schimbarea la FafA laAdormirea Maicli Domnului: 17-28 august (12

zile,8i5 euro+ bilet avion)ARMENfA si GEORGIA' 17-28 august (12 z i le, in

r ALASKA si $UA qrlodoxa; Sf Gherman dinAlaska, Sf loan Maximovici, Flatina (Pr $erafimRose) ,9 -22sept (14z i le , in luc ru)

o SERBIA, MACEDONIA, MUNTELEGRU, CROA-TfA, 30 sept - 12 oct (14 zile, in lucru)

r AMERICA DE SUDI Cascada lgua*eu, Amaron,Rio de Jan6iro, Patagonial Optional: Insula Pa.$tef ui. 15 - 30 oct (14 zile, de la 3899 euro+avion)

o ITALIA Ei FRANTA primolor veaeuri creEtine(moastele a 10 sfinti apostoli), 3 - 16 nov (14 zile,800 euro+ optional bilet avion);

r EGIPTUL CRESTIN, po urmelo Sfintel Familii.9-20 nov (11 zi le, 890 euro)

Pe site-ul www.miriamturism.ro si pe blogulagentiei vorfi afisatetoate programelg detaliat.

ft grupud: programe si preturi negociate,gntuitati pt olganizatod.