S

Studiu privin evoluţia veniturilor între anii 2009-2014

La nivelul regiunii Nord-vest, a României şi Uniunii Europene

I. Definiții

Veniturile unui stat sunt formate din toate resursele de bani formate cu ajutorul legilor şi

care contribuie la constituirea fondurilor baneşti, alcătuind sistemul de venituri publice.

,,Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional alcătuiesc

veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale, care după consolidare, prin

eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe

anul respectv, starea de echilibru sau deyechilibru, dupa caz.„1

Veniturile statului pot fi clasificate în doua mari grupe: venituri ordinare și venituri

estraordinare.

Veniturile ordinare

Din această categorie fac parte impozite, taxe, contribuţii sociale, contribuţii la fondurile

speciale extrabugetare dar şi veniturile statului din : dividende, dobânzi, vânzarea acţiunilor sau

activelor din patrimoniul privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, redevenţele

din concesionarea bunurilor aparţinând domeniului public,venituri provenite din diferite

contracte cu parteneri privaţi, cum ar fi închirierea, asocierea în participaţie, parteneriatul

public-privat.

Venituri extraordinare

Acestea se compun din împrumuturi interne sau externe, emisiunea de obligaţiuni de stat,

bonurile de tezaur.

Veniturile publice mai pot fi clasificate astfel : După conținutul economic- venituri fiscale

ale statului, bonuri de tezaur pe termen scurt, împrumuturi reprezentate de obligațiuni de stat cu

1 Legea finanțelor publicePagină 1 din 6

S

termen de peste 1 an, emisiune monetară fără acoperire. Dupa proveniență - resurse interne,

resurse externe. După natura veniturilor - venituri curente, venituri din capital. După locul în care

se constituie ca venit - resurse care se constituie la bgetul administrației centrale de stat, resurse

care se constituie la bugetele locale.

Veniturile publice au anumite elemente comune iar printre acestea se numără:

o debitorul sau subiectul impunerii: persoana fizică sau juridică care datorează,

potrivit legii, o taxă, un impozit sau este obligată la efectuarea unei anumite

prelevări la bugetul statului

o obiectul sau materia impozabilă: reprezintă veniturile sau bunurile impozate ori

taxele

o unitatea de evaluare: element care exprimă cuantumul unitar al veniturilor

bugetare în raport cu baza sa de calcul

o unitatea de impunere: unitate în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă

o asieta: modalitatea de așezare a obiectului sau mărfii

o perceperea veniturilor bugetare: reprezintă realizarea efectivă a acestuia

o termenul de plata: data la care sau până la care un anumit venit trebuie vărsat la

bugetul statului

o răspunederea debitorilor: aplicarea formelor răspunderii juridice din sfera

veniturilor bugetului

o calificarea veniturilor bugetului: stabilirea caracterului local sau central al venitului

și atribuirea prin lege spre parțile bugetului de stat.

II. Evoluția veniturilor pe Regiunea Nord – Vest

Pagină 2 din 6

S

Regiunea Nord – Vest este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din țara noastră. Aceasta este

compusă din județele Bihor, Bistrița – Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

Aceasta are o suprafata de 34,159 km² și o populație de 2 744 914 locuitori. Regiunea are

421 uat-uri: 6 județe, 42 de orașe din care 15 municipii, 398 de comune și 1823 de sate.

Regiunea Nord – Vest este poziționată strategic fiind pe granițele cu Ungaria și Ucraina.

Regiunea este una foarte pitorească, din peisaj făcând parte munții Apuseni care au un farmec

aparte dar și patrimoniul cultural-popular este unul deosebit existând zone etnografice unice în

această parte a Europei. Împreună cu românii aici mai trăiesc în proporție de 52,8 % maghiari,

ceea ce a dus la crearea unei identități culturale unice.

Cele mai importante orașe sunt Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare, Zalău, Satu –Mare și

Bistrița, orașele fiind reședințe de județe pentru cele 6 județe. Acestea sunt poli regionali de

dezvoltare economică, cât și orașe cu un patrimoniu cultural și istoric deosebit.

Regiunea are un model de dezvoltare policentrică care pune accent pe creșterea economică

prin specializarea funcțională a teritoriului.

Dintre regiunile de dezvoltare a României este a doua ca atractivitate dupa București –Ilfov.

Acest lucru se datorează pieței muncii și salariilor, investițiilor străine dar și mediului privat și

concurenței de piața ca și intrărilor de tehnologii moderne. Sectorul de servicii a ajuns să ocupe o

pondere mare din totalul economiei regionale, aproape 50 %, ramuri semnificative fiind comerțul

și turismul.

Sectoare care au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani au fost construcțiile, industria

de textile, industria de mașini și echipamente. Toate ramurile importante sunt reprezentate aici și

un număr tot mai mare de firme straine importante își localizează parcurile industriale aici.

Intreprinderile mici și mijlocii sunt în jur de 90,000 în anul 2006 peste 15% din numărul total

de întreprinderi înregistrate în România. Aceste intreprinderi se dezvoltă în special în Cluj-

Napoca, Jibou, Satu-Mare, Borș.

Principalul importator din regiunea Nord – Vest îl reprezintă județul Bihor, urmat de județele

Cluj și Satu-Mare.

Gradul de colectare a taxelor și impozitelor la nivelul Regiunii Nord-Vest arată conform graficului

de mai jos.

Pagină 3 din 6

S

După cum putem vedea cu ochiul liber în graficul de mai sus cel mari mare grad de colectare îl are

județul Sălaj iar cel mai mic județul Bistrița.

o Bistrița – 81,84% (2008), 80,53 % (2009), 83,15 % (2010), 87,20% (2011)

o Sălaj – 93,30 % (2008), 91,67% (2009), 96,53 % (2010), 96,64 % (2011)

Situația veniturilor din cote defalcate din impozitul pe venit , Sume alocate din

cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, Sume defalcate

din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, Sume defalcate

din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor,

municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, Sume defalcate din TVA pentru

drumuri, Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, Sume defalcate din

TVA pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a bazelor sportive din

spaţiul rural, Subvenţii, Sume primite de la Ue/alti donatori in contul platilor efectuate si

prefinantari, Alte venituri.Pagină 4 din 6

S

Pagină 5 din 6

S

Pagină 6 din 6