LEGISLALEGISLAŢŢIEIE FARMACEUTICĂFARMACEUTICĂ

CURS NR. 1CURS NR. 1

Dreptul constă în ansamblul regulilor de conduită Dreptul constă în ansamblul regulilor de conduită generale şi obligatorii asigurate şi garantate de stat generale şi obligatorii asigurate şi garantate de stat reguli al căror scop îl constituie organizarea şi reguli al căror scop îl constituie organizarea şi disciplinarea comportamentului uman în cadrul relaţilor disciplinarea comportamentului uman în cadrul relaţilor umane, precum şi înfăptuirea acestui comportament umane, precum şi înfăptuirea acestui comportament într-un climat specific manifestării coexistenţei într-un climat specific manifestării coexistenţei drepturilor esenţiale ale omului şi libertăţilor lui, cu drepturilor esenţiale ale omului şi libertăţilor lui, cu justiţia socială.justiţia socială.

Ceea ce este caracteristic normelor de drept constă Ceea ce este caracteristic normelor de drept constă tocmai în faptul că respectarea şi aplicarea lor nu este o tocmai în faptul că respectarea şi aplicarea lor nu este o latitudine sau facultate ci o obligaţie a cărei încălcare latitudine sau facultate ci o obligaţie a cărei încălcare atrage răspunderea penală, civilă sau disciplinară după atrage răspunderea penală, civilă sau disciplinară după caz.caz.

Accepţiunile termenului “Drept”Accepţiunile termenului “Drept” A. A. ÎÎn sens de n sens de drept subiectivdrept subiectiv == prerogativa recunoscută uneiprerogativa recunoscută unei

persoane fizice sau juridice de a pretinde ceva la un alt subiect persoane fizice sau juridice de a pretinde ceva la un alt subiect de drept, fie o prestaţie pozitivă constând în “a da” sau în “a de drept, fie o prestaţie pozitivă constând în “a da” sau în “a face” fie într-o prestaţie negativă constând în “ a nu face”.face” fie într-o prestaţie negativă constând în “ a nu face”.

Trăsături Trăsături :: • • drepturile subiective sunt prerogativele recunoscute unei drepturile subiective sunt prerogativele recunoscute unei

persoane fizice sau juridice; persoane fizice sau juridice; • • conţinutul acestor prerogative constă în a pretinde ceva de la conţinutul acestor prerogative constă în a pretinde ceva de la

altcineva; altcineva; • • drepturile subiective sunt strâns legate de titularul lor;drepturile subiective sunt strâns legate de titularul lor;• • sunt întotdeauna prerogative concretesunt întotdeauna prerogative concrete ( (fiind legate de titularul fiind legate de titularul

lorlor)); ; • • sunt infinite la număr; sunt infinite la număr; • • pot avea natură juridică diferită în raport de ramura de drept ale pot avea natură juridică diferită în raport de ramura de drept ale

cărei norme le reglementează; cărei norme le reglementează; • • în privinţa conţinutului lor, sunt limitate totuşi de lege şi de în privinţa conţinutului lor, sunt limitate totuşi de lege şi de

bunele moravuri; bunele moravuri; • • drepturile subiective constituie o categorie juridică prin drepturile subiective constituie o categorie juridică prin

mijlocirea căreia titularii lor pot participa la schimburile de valori mijlocirea căreia titularii lor pot participa la schimburile de valori care cad sub incidenţa reglementării juridice; care cad sub incidenţa reglementării juridice;

• • unui drept subiectiv aparţinând unui subiect de drept, de regulă, unui drept subiectiv aparţinând unui subiect de drept, de regulă, îi corespunde o obligaţie corelativaîi corespunde o obligaţie corelativa

B. B. Dreptul în accepţiunea sa deDreptul în accepţiunea sa de drept obiectivdrept obiectiv = un ansamblu de norme care = un ansamblu de norme care organizează viaţa în comun, este o tehnică a convieţuirii umane, destinată să organizează viaţa în comun, este o tehnică a convieţuirii umane, destinată să disciplineze comerţul uman şi să apere societatea de excese.disciplineze comerţul uman şi să apere societatea de excese. Trăsături: Trăsături: • are caracter normativ fiind format din reguli de conduită prin care se stabileşte • are caracter normativ fiind format din reguli de conduită prin care se stabileşte comportamentul juridic al oamenilor; comportamentul juridic al oamenilor; • regulile de conduită care alcătuiesc dreptul obiectiv sunt reguli generale (are • regulile de conduită care alcătuiesc dreptul obiectiv sunt reguli generale (are caracter general); caracter general); • regulile de conduită sunt obligatorii întrucât devin norme juridice, în structura • regulile de conduită sunt obligatorii întrucât devin norme juridice, în structura lor intră un element specific dreptului, elementul punitiv (sancţionator) datorită lor intră un element specific dreptului, elementul punitiv (sancţionator) datorită căruia asemenea reguli pot fi aduse la îndeplinire cu ajutorul forţei coercitive a căruia asemenea reguli pot fi aduse la îndeplinire cu ajutorul forţei coercitive a statului dacă nu s-au respectat de bunăvoie; statului dacă nu s-au respectat de bunăvoie; • regulile de conduită ce alcătuiesc dreptul obiectiv sunt impersonale, adică • regulile de conduită ce alcătuiesc dreptul obiectiv sunt impersonale, adică abstracte; abstracte; • oricât de multe ar fi, normele juridice sunt totuşi limitate ca număr; • oricât de multe ar fi, normele juridice sunt totuşi limitate ca număr; • dreptul obiectiv constituie cadrul de recunoaştere şi de exercitare a drepturilor • dreptul obiectiv constituie cadrul de recunoaştere şi de exercitare a drepturilor subiective şi de asumare şi executare a obligaţiilor corelative. subiective şi de asumare şi executare a obligaţiilor corelative. ((fiind legate de fiind legate de titularul lortitularul lor)); ;

C. Dreptul în accepţiunea sa deDreptul în accepţiunea sa de drept pozitivdrept pozitiv reprezinta totalitatea normelor juridice (în reprezinta totalitatea normelor juridice (în vigoare) într-un anume stat.vigoare) într-un anume stat.

D. D. Dreptul ca ştiinţăDreptul ca ştiinţă constă în analiza profundă a constă în analiza profundă a realităţilor (relaţiilor) sociale, economice, politice realităţilor (relaţiilor) sociale, economice, politice şi de altă natură privite în dinamica lor în raport şi de altă natură privite în dinamica lor în raport cu normele juridice care le reglementează. cu normele juridice care le reglementează.

Ştiinţa dreptului se ocupă cu analiza normelor Ştiinţa dreptului se ocupă cu analiza normelor juridice în raport cu cerinţele şi năzuinţele din juridice în raport cu cerinţele şi năzuinţele din care s-au născut.care s-au născut.

NORMA DE DREPTNORMA DE DREPT

SSe defineşte ca fiind o regulă de conduită generală, impersonală şi e defineşte ca fiind o regulă de conduită generală, impersonală şi obligatorie, care poate fi îndeplinită, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului. obligatorie, care poate fi îndeplinită, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului.

Trăsături:Trăsături: • are caracter general şi impersonalare caracter general şi impersonal ((este destinată tuturor sau unor este destinată tuturor sau unor grupuri / categorii socialegrupuri / categorii sociale))• are caracter obligatoriuare caracter obligatoriu ((intervine în domeniile esenţiale ale societăţiiintervine în domeniile esenţiale ale societăţii))• are caracter voliţionalare caracter voliţional (regula pe care o conţine este o manifestare a (regula pe care o conţine este o manifestare a voinţei de stat)voinţei de stat)• are caracter ideologic are caracter ideologic (regula de conduită pe care o conţine înainte de a (regula de conduită pe care o conţine înainte de a primi reglementare juridică, trece prin filtrul conştiinţei oamenilor, reflectă primi reglementare juridică, trece prin filtrul conştiinţei oamenilor, reflectă ideile şi conceptele acestora)ideile şi conceptele acestora)• este o regulă de conduită socială este o regulă de conduită socială (stabileşte comportarea, respectiv (stabileşte comportarea, respectiv conduita pe care trebuie să o aibă oamenii în raporturile dintre ei şi conduita pe care trebuie să o aibă oamenii în raporturile dintre ei şi societate)societate)• este o normă tipicăeste o normă tipică ( formulează modelul, tipul de conduită) ( formulează modelul, tipul de conduită)• conţine în ea un raport între oameniconţine în ea un raport între oameni (stabileşte conduita omului în (stabileşte conduita omului în raport cu oamenii într-un cadru general organizat)raport cu oamenii într-un cadru general organizat)

Structura normei de dreptStructura normei de drept integrează trei elemente: integrează trei elemente:

-ipoteza -ipoteza -dispoziţia -dispoziţia -sancţiunea -sancţiunea

Ipoteza Ipoteza precizează condiţiile, împrejurările sau faptele la care se precizează condiţiile, împrejurările sau faptele la care se referă prescripţia acesteia, precum şi categoria sau categoriile referă prescripţia acesteia, precum şi categoria sau categoriile subiecţilor de drept cărora li se adresează. subiecţilor de drept cărora li se adresează. Ipoteza poate fi: Ipoteza poate fi: - - determinatădeterminată = sunt stabilite exact condiţiile de aplicare a = sunt stabilite exact condiţiile de aplicare a dispoziţiei; dispoziţiei; -relativ-determinatărelativ-determinată, = sunt prezentate împrejurările în care se aplică , = sunt prezentate împrejurările în care se aplică dispoziţia dar nu este precizat conţinutul concret al acestor dispoziţia dar nu este precizat conţinutul concret al acestor împrejurări. împrejurări.

DispoziţiaDispoziţia stabileşte conduita care trebuie respectată, în condiţiile şi stabileşte conduita care trebuie respectată, în condiţiile şi împrejurările date de ipoteză. Adica stabileşte drepturile subiective şi împrejurările date de ipoteză. Adica stabileşte drepturile subiective şi obligaţiile corelative care revin subiecţilor vizaţi de norma juridică. obligaţiile corelative care revin subiecţilor vizaţi de norma juridică.

SancţiuneaSancţiunea stabileşte consecinţele ce decurg din nerespectarea stabileşte consecinţele ce decurg din nerespectarea dispoziţiei, mai exact ce anume măsuri se vor lua împotriva dispoziţiei, mai exact ce anume măsuri se vor lua împotriva subiectului care a încălcat legea, măsuri care vor fi aduse la subiectului care a încălcat legea, măsuri care vor fi aduse la îndeplinire sub şi prin autoritatea statului. îndeplinire sub şi prin autoritatea statului.

Sancţiunile sunt de mai multe feluri, în funcţie de următoarele criterii: Sancţiunile sunt de mai multe feluri, în funcţie de următoarele criterii: 1. În funcţie de natura şi gravitatea lor. 1. În funcţie de natura şi gravitatea lor.

• • sancţiuni penale sancţiuni penale • • sancţiuni administrative sancţiuni administrative • • sancţiuni disciplinare sancţiuni disciplinare • • sancţiuni civile sancţiuni civile

2. În funcţie de scopul urmărit: 2. În funcţie de scopul urmărit: • • sancţiunea anulării actelor juridice întocmite cu încălcarea legii sancţiunea anulării actelor juridice întocmite cu încălcarea legii • • sancţiuni disciplinare sancţiuni disciplinare • • sancţiuni al căror conţinut îl constituie repararea prejudiciului sancţiuni al căror conţinut îl constituie repararea prejudiciului • • sancţiuni penale sancţiuni penale • • sancţiuni contravenţionale sancţiuni contravenţionale

3. În funcţie de gradul lor de determinare: 3. În funcţie de gradul lor de determinare: • • sancţiuni absolut determinate – atunci când nu pot fi modificate de sancţiuni absolut determinate – atunci când nu pot fi modificate de

către autoritatea care le aplică (500 ron amendă) către autoritatea care le aplică (500 ron amendă) • • sancţiuni relativ determinate, când în norma de drept sunt prevăzute sancţiuni relativ determinate, când în norma de drept sunt prevăzute

numai limitele de determinare ulterioară a sancţiunii (5-10 ani de închisoare; numai limitele de determinare ulterioară a sancţiunii (5-10 ani de închisoare; 1000-5000 ron amendă) 1000-5000 ron amendă)

• • sancţiuni alternative – sunt acelea care conferă autorităţii care le aplică sancţiuni alternative – sunt acelea care conferă autorităţii care le aplică posibilitatea de a alege, de a opta între două sancţiuni diferite (amendă sau posibilitatea de a alege, de a opta între două sancţiuni diferite (amendă sau închisoarea) închisoarea)

• • sancţiuni cumulative – atunci când în normă se prevede posibilitatea sancţiuni cumulative – atunci când în normă se prevede posibilitatea aplicării a două sau mai multe sancţiuni pentru aceeaşi faptă. aplicării a două sau mai multe sancţiuni pentru aceeaşi faptă.

RAPORTUL JURIDICRAPORTUL JURIDIC este un raport social, concret istoric, voliţional, este un raport social, concret istoric, voliţional, reglementat de norma juridică, în cadrul căreia participanţii se reglementat de norma juridică, în cadrul căreia participanţii se manifestă ca titulari de drepturi şi obligaţii prin exercitarea cărora manifestă ca titulari de drepturi şi obligaţii prin exercitarea cărora se realizează finalitatea normei juridice.se realizează finalitatea normei juridice.

Premisele fundamentale ale apariţiei raportului juridic sunt: Premisele fundamentale ale apariţiei raportului juridic sunt: • existenţa normei juridice, existenţa normei juridice, • subiectele de drept subiectele de drept • faptele juridice. faptele juridice.

Trăsături:Trăsături:• este un raport socialeste un raport social, stabilindu-se de fiecare dată între oameni, stabilindu-se de fiecare dată între oameni • este un raport de voinţă este un raport de voinţă (intervine atât voinţa statală exprimată în (intervine atât voinţa statală exprimată în normele juridice, cât şi voinţa subiecţilor participanţi la raportul juridic)normele juridice, cât şi voinţa subiecţilor participanţi la raportul juridic)• istoricitateaistoricitatea (fizionomia sa fiind puternic marcată de istoria societăţii, (fizionomia sa fiind puternic marcată de istoria societăţii, variabilitatea elementelor constitutive putându-se constata cu uşurinţă de la variabilitatea elementelor constitutive putându-se constata cu uşurinţă de la o etapă la alta, de la o ţară la alta)o etapă la alta, de la o ţară la alta)• are un caracter normativ are un caracter normativ ( nu are ca obiect ceea ce există, ci cum ( nu are ca obiect ceea ce există, ci cum trebuie să fie o activitate) trebuie să fie o activitate)

Diviziunile generale ale dreptuluiDiviziunile generale ale dreptului

• dreptul interndreptul intern (norme ce se aplică numai statelor ce le-au elaborat) şi (norme ce se aplică numai statelor ce le-au elaborat) şi• dreptul externdreptul extern (cuprinde norme de drept care se referă la raporturile (cuprinde norme de drept care se referă la raporturile dintre state sau dintre cetăţenii unor state diferite)dintre state sau dintre cetăţenii unor state diferite)

•dreptul determinatordreptul determinator (determină ce trebuie să facă persoanele) şi (determină ce trebuie să facă persoanele) şi •dreptul sancţionatordreptul sancţionator (cel care organizează sancţiunile) (cel care organizează sancţiunile)

• drept publicdrept public ( (scopul urmărit este acela de a satisface o nevoie a scopul urmărit este acela de a satisface o nevoie a statului)statului) • drept privatdrept privat ((scopul urmărit este acela de a satisface o nevoie a scopul urmărit este acela de a satisface o nevoie a particularilor)particularilor)

Dreptul public domină tot mai mult dreptul privat. Dreptul privat, la Dreptul public domină tot mai mult dreptul privat. Dreptul privat, la rândul său, exercită o influenţă mare asupra dreptului public.rândul său, exercită o influenţă mare asupra dreptului public.

Ramurile dreptului contemporan romanesc:Ramurile dreptului contemporan romanesc:

În cadrul În cadrul dreptului publicdreptului public: : • dreptul constituţional, dreptul constituţional, • dreptul administrativ,dreptul administrativ,• dreptul financiar,dreptul financiar,• dreptul penal, dreptul penal, • dreptul procesual (penal şi civil),dreptul procesual (penal şi civil),• dreptul internaţional public,dreptul internaţional public,

În cadrul În cadrul dreptului privatdreptului privat::• dreptul civil,dreptul civil,• dreptul comercial, dreptul comercial, • dreptul internaţional privat etc.dreptul internaţional privat etc.

În epoca actuala se manifestă o tendinţă de reaşezare dar şi de În epoca actuala se manifestă o tendinţă de reaşezare dar şi de apariţie a noi ramuri de drept, consecinţă a nevoilor de dezvoltare a apariţie a noi ramuri de drept, consecinţă a nevoilor de dezvoltare a societăţii: societăţii:

dreptul social, dreptul social, bancar, bancar, ecologic sau al mediului, ecologic sau al mediului, al mării, al mării, farmaceutic, farmaceutic, agrar (rural) etc.agrar (rural) etc.

DREPTUL CIVIL DREPTUL CIVIL reglementează relaţii în care părţile se află pe poziţie de reglementează relaţii în care părţile se află pe poziţie de egalitate juridică, chiar si atunci când una din părţi este statul (ca egalitate juridică, chiar si atunci când una din părţi este statul (ca persoană privată şi nu ca autoritate publică). Aceasta este o persoană privată şi nu ca autoritate publică). Aceasta este o caracteristică a tuturor ramurilor de drept privat, desprinse de fapt din caracteristică a tuturor ramurilor de drept privat, desprinse de fapt din dreptul civil.dreptul civil. Raporturile juridice civile pot fi patrimoniale – cele mai multe – şi Raporturile juridice civile pot fi patrimoniale – cele mai multe – şi nepatrimoniale. Normele au în majoritatea cazurilor un caracter nepatrimoniale. Normele au în majoritatea cazurilor un caracter dispozitiv.dispozitiv.

Dreptul civil reglementează Dreptul civil reglementează raporturile patrimoniale si personal-raporturile patrimoniale si personal-nepatrimoniale dintre subiectele de drept, persoane fizice sau persoane nepatrimoniale dintre subiectele de drept, persoane fizice sau persoane juridice, pe baza egalităţii lor în drepturi.juridice, pe baza egalităţii lor în drepturi.

RAPORTUL JURIDIC CIVIL este o relaţie social-patrimonială sau RAPORTUL JURIDIC CIVIL este o relaţie social-patrimonială sau nepatrimonială reglementată de norma de drept civilnepatrimonială reglementată de norma de drept civil ..Elemente constitutive care trebuie întrunite cumulativ : Elemente constitutive care trebuie întrunite cumulativ : • părţile părţile (subiectele) = persoane fizice sau juridice care sunt titularele (subiectele) = persoane fizice sau juridice care sunt titularele drepturilor şi obligaţiilor civiledrepturilor şi obligaţiilor civile • conţinutul conţinutul = totalitatea drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile pe = totalitatea drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile pe care le au părţilecare le au părţile• obiectul obiectul = acţiunile sau inacţiunile la care sunt îndrituite părţile ori pe = acţiunile sau inacţiunile la care sunt îndrituite părţile ori pe care acestea sunt ţinute să le respecte;care acestea sunt ţinute să le respecte; = conduita pe care o pot avea ori trebuie să o aibă părţile

Priviţi ca Priviţi ca persoane fizicepersoane fizice, oamenilor li se recunoaşte prin lege , oamenilor li se recunoaşte prin lege posibilitatea de a dobândi drepturi şi de a-şi asuma obligaţii în posibilitatea de a dobândi drepturi şi de a-şi asuma obligaţii în cadrul raportului juridic. cadrul raportului juridic.

Dacă oamenii sunt organizaţi în colective cu o structură proprie Dacă oamenii sunt organizaţi în colective cu o structură proprie bine definită şi un patrimoniu distinct atunci ei alcătuiesc o bine definită şi un patrimoniu distinct atunci ei alcătuiesc o persoană juridicăpersoană juridică care devine subiect colectiv al raportului juridic care devine subiect colectiv al raportului juridic civil.civil.

Din punct de vedere al poziţiei pe care o ocupă în cadrul Din punct de vedere al poziţiei pe care o ocupă în cadrul raportului juridic civil, subiectele pot fi: raportului juridic civil, subiectele pot fi: • subiecte activesubiecte active = persoanele care dobândesc drepturi civile ce = persoanele care dobândesc drepturi civile ce intră în alcătuirea raportului civil. intră în alcătuirea raportului civil. • subiecte pasive subiecte pasive = persoanele cărora le incubă obligaţii civile ce = persoanele cărora le incubă obligaţii civile ce intră în alcătuirea raportului juridic civil şi care sunt corelative intră în alcătuirea raportului juridic civil şi care sunt corelative drepturilor civile subiectelor active. drepturilor civile subiectelor active. De cele mai multe ori, una şi aceeaşi persoană este atât subiect De cele mai multe ori, una şi aceeaşi persoană este atât subiect activ, titular al unor drepturi civile şi subiect pasiv întrucât incubă activ, titular al unor drepturi civile şi subiect pasiv întrucât incubă concomitent şi obligaţiile civile.concomitent şi obligaţiile civile.

Raportul juridic simpluRaportul juridic simplu se stabileşte între o persoană (fizică sau se stabileşte între o persoană (fizică sau juridică) ca subiect activ şi o altă persoană (deasemeni fizică sau juridică) ca subiect activ şi o altă persoană (deasemeni fizică sau juridică ) ca subiect pasiv. Constituie regula în materie.juridică ) ca subiect pasiv. Constituie regula în materie.

Raportul juridic complexRaportul juridic complex intervine între mai multe subiecte:intervine între mai multe subiecte:• între mai multe subiecte active şi un subiect pasiv, situaţie în între mai multe subiecte active şi un subiect pasiv, situaţie în care ne aflăm în prezenţa pluralităţii activecare ne aflăm în prezenţa pluralităţii active • între un subiect activ şi mai multe subiecte pasive situaţie între un subiect activ şi mai multe subiecte pasive situaţie cunoscută sub denumirea de pluralitate pasivăcunoscută sub denumirea de pluralitate pasivă • între mai multe subiecte active şi mai multe subiecte pasive; în între mai multe subiecte active şi mai multe subiecte pasive; în acest caz suntem în prezenţa pluralităţii mixteacest caz suntem în prezenţa pluralităţii mixte

În cazul raportului juridic complex regula este că drepturile se În cazul raportului juridic complex regula este că drepturile se divid între subiectele active iar obligaţiile între subiectele pasive. divid între subiectele active iar obligaţiile între subiectele pasive. De la această regulă există două excepţii: De la această regulă există două excepţii: -solidaritatea -solidaritatea (obligaţia solidară) (obligaţia solidară) -indivizibilitatea -indivizibilitatea (obligaţia indivizibilă) (obligaţia indivizibilă)

RĂSPUNDEREA JURIDICĂRĂSPUNDEREA JURIDICĂ

In momentul stabilirii opţiunii individului pentru o anumită conduită (din toate In momentul stabilirii opţiunii individului pentru o anumită conduită (din toate cele posibile) se declanşează mecanismul constituirii răspunderii sale sociale. cele posibile) se declanşează mecanismul constituirii răspunderii sale sociale. Aceasta se datorează capacităţii sale raţionale de a opta pentru un anumit Aceasta se datorează capacităţii sale raţionale de a opta pentru un anumit comportament, ştiind, sau trebuind sa ştie că fapta sa se înscrie sau nu în comportament, ştiind, sau trebuind sa ştie că fapta sa se înscrie sau nu în limitele principiilor generale acceptate, şi va trebui să suporte consecinţele limitele principiilor generale acceptate, şi va trebui să suporte consecinţele pentru conduita sa negativă.pentru conduita sa negativă.

Răspunderea juridică este forma cea mai gravă a răspunderii sociale şi se Răspunderea juridică este forma cea mai gravă a răspunderii sociale şi se caracterizează prin:caracterizează prin: • are, întotdeauna, ca temei încălcarea sau nerespectarea unei norme de are, întotdeauna, ca temei încălcarea sau nerespectarea unei norme de drept;drept; • este, întotdeauna, legată de activitatea exclusivă a unor organe de stat este, întotdeauna, legată de activitatea exclusivă a unor organe de stat care au competenţa de a constata în mod oficial nerespectarea sau care au competenţa de a constata în mod oficial nerespectarea sau încălcarea normei de drept, de a aprecia gradul de vinovăţie şi de a stabili şi încălcarea normei de drept, de a aprecia gradul de vinovăţie şi de a stabili şi aplica sancţiunea prevăzută de norma juridică;aplica sancţiunea prevăzută de norma juridică; • este o răspundere general-obligatorie, izvorând din imperativitatea este o răspundere general-obligatorie, izvorând din imperativitatea dreptului şi capacitatea coercitivă a aparatului de stat de a interveni şi aplica, dreptului şi capacitatea coercitivă a aparatului de stat de a interveni şi aplica, la nevoie, constrângerea juridică;la nevoie, constrângerea juridică; • consecinţele răspunderii juridice sunt deosebit de grave, putând antrena consecinţele răspunderii juridice sunt deosebit de grave, putând antrena chiar sancţiuni privative de libertate sau (în unele state) pedeapsa capitală;chiar sancţiuni privative de libertate sau (în unele state) pedeapsa capitală; • stabilirea concretă a răspunderii juridice nu este un act sau demers strict stabilirea concretă a răspunderii juridice nu este un act sau demers strict juridic, ci cu valoare multiplă (în actul de tragere la răspundere juridică se juridic, ci cu valoare multiplă (în actul de tragere la răspundere juridică se concentrează evaluări nu doar de ordin strict juridic, ci şi de ordin moral, concentrează evaluări nu doar de ordin strict juridic, ci şi de ordin moral, social, economic, etc.)social, economic, etc.)

Răspunderea juridică reprezintă un complex de drepturi şi Răspunderea juridică reprezintă un complex de drepturi şi obligaţii conexe, prevăzute de normele juridice, drepturi si obligaţii conexe, prevăzute de normele juridice, drepturi si obligaţii ce iau naştere ca urmare a săvârşirii unei fapte obligaţii ce iau naştere ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite şi care constituie cadrul de realizare a constrângerii ilicite şi care constituie cadrul de realizare a constrângerii de stat, adică de aplicare a sancţiuniide stat, adică de aplicare a sancţiunii..

Principiile raspunderii juridice:Principiile raspunderii juridice:1.1. Principiul răspunderii pentru fapte săvârşite cu vinovăţiePrincipiul răspunderii pentru fapte săvârşite cu vinovăţie - -

oricărui subiect de drept i se poate aplica o sancţiune numai atunci oricărui subiect de drept i se poate aplica o sancţiune numai atunci când este vinovat de nerespectarea unei norme şi numai în limitele când este vinovat de nerespectarea unei norme şi numai în limitele vinovăţiei sale.vinovăţiei sale.

2.2. Principiul răspunderii personale Principiul răspunderii personale - răspunderea juridică - răspunderea juridică acţionează în mod direct  numai faţă de persoana vinovată de acţionează în mod direct  numai faţă de persoana vinovată de săvârşirea faptei ilicite, iar întinderea răspunderii juridice este săvârşirea faptei ilicite, iar întinderea răspunderii juridice este stabilită în funcţie de circumstanţele personale ale autorului faptei.stabilită în funcţie de circumstanţele personale ale autorului faptei.

3.3. Principiul justeţei sancţiuniiPrincipiul justeţei sancţiunii - presupune o corectă corelare a - presupune o corectă corelare a gravităţii faptei cu sancţiunea aplicată, astfel încât sancţiunea gravităţii faptei cu sancţiunea aplicată, astfel încât sancţiunea aplicată să fie proporţională cu fapta.aplicată să fie proporţională cu fapta.

4.4. Principiul celerităţii tragerii la răspunderePrincipiul celerităţii tragerii la răspundere - în virtutea - în virtutea acestuia, persoanelor ce se fac vinovate de săvârşirea unor fapte acestuia, persoanelor ce se fac vinovate de săvârşirea unor fapte ilicite trebuie să li se aplice sancţiunile cât mai rapid posibil după ilicite trebuie să li se aplice sancţiunile cât mai rapid posibil după săvârşirea faptelor.săvârşirea faptelor.

Elementele şi condiţiile răspunderii juridice Elementele şi condiţiile răspunderii juridice Pentru existenţa răspunderii juridice este necesară întrunirea Pentru existenţa răspunderii juridice este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor elemente:cumulativă a următoarelor elemente: - existenţa subiectului răspunderii juridice;- existenţa subiectului răspunderii juridice; - existenţa unei conduite ilicite a subiectului;- existenţa unei conduite ilicite a subiectului; - existenţa vinovăţiei;- existenţa vinovăţiei; - existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi rezultatul - existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi rezultatul dăunător. dăunător.

Formele răspunderii juridice pot fi clasificate în funcţie de:Formele răspunderii juridice pot fi clasificate în funcţie de: - valorile sociale apărate;- valorile sociale apărate; - gradul de pericol social al faptei ilicite;- gradul de pericol social al faptei ilicite; - vinovăţia făptuitorului;- vinovăţia făptuitorului; - tipul normei a cărei dispoziţie a fost încălcată;- tipul normei a cărei dispoziţie a fost încălcată; - ramura de drept cărei îi aparţine norma.- ramura de drept cărei îi aparţine norma.

Răspunderea juridică poate fi Răspunderea juridică poate fi penală, penală, civilă, (delictuală, contractuală)civilă, (delictuală, contractuală) administrativă (contravenţională) administrativă (contravenţională) disciplinară.disciplinară.

VVă mulţumesc pentru atenţie!ă mulţumesc pentru atenţie!