lectura,piesei

142
TADEUSZ SŁOBODZIANEK O ISTORIE ... ÎN 14 LECŢII CLASA NOASTRĂ PERSONAJE: 1. JAKUB KAC (1919-1941) - Adrian Gheorghistean 2. RYSIEK (1919-1942) - Mitica Stegarescu 3. MENACHEM (1919-1975) - Igor Babiac 4. ZYGMUNT (1918-1977) - Anatol Guzic 5. HENIEK (1919-2001) - Ion Bors 6. WŁADEK (1919-2001) - Dan Melnic 7. ABRAM (1920-2003) - Stefan Bouros 8. DORA (1920-1941) - Eugenia Pasat 9. ZOCHA (1919-1985) - Tania Raetchaia 10. RACHELKA, mai târziu MARIANNA (1920-2002) - Olesia Svecla Pedagog-regizor - Luminita Ticu Asistent-pedagog - Tania Miron Lectura piesei cu distribuţia stabilită – 10 septembrie, 2012, ora 14.00 (pentru eficacitatea lucrului piesa va fi scoasă la printer pe o singură parte şi spiralată. ) 1

Transcript of lectura,piesei

Page 1: lectura,piesei

TADEUSZ SŁOBODZIANEK

O ISTORIE ... ÎN 14 LECŢII

CLASA NOASTRĂ

PERSONAJE:

1. JAKUB KAC (1919-1941) - Adrian Gheorghistean

2. RYSIEK (1919-1942) - Mitica Stegarescu

3. MENACHEM (1919-1975) - Igor Babiac

4. ZYGMUNT (1918-1977) - Anatol Guzic

5. HENIEK (1919-2001) - Ion Bors

6. WŁADEK (1919-2001) - Dan Melnic

7. ABRAM (1920-2003) - Stefan Bouros

8. DORA (1920-1941) - Eugenia Pasat

9. ZOCHA (1919-1985) - Tania Raetchaia

10. RACHELKA, mai târziu MARIANNA (1920-2002) - Olesia Svecla

Pedagog-regizor - Luminita Ticu

Asistent-pedagog - Tania Miron

Lectura piesei cu distribuţia stabilită – 10 septembrie, 2012, ora 14.00

(pentru eficacitatea lucrului piesa va fi scoasă la printer pe o singură parte şi spiralată. )

Coordonatorul şi organizatorul lecturii - T. Miron.

Predarea spectacolului – 9 noembrie (ora 14.00), 2012;

10 (ora 18.00) şi 11 (ora 18.00) noembrie – prezentarea la public.

1

Page 2: lectura,piesei

LECŢIA I

TOŢI cântă

Vrăbioarele ciripesc

încă de când s-a crăpat de zi:

cirip, cirip, unde mergi,

copilă iubită?

Iar copila răspunde

râzând vesel:

a început anul şcolar,

aşa că mă duc la şcoală!

ABRAM

Mă numesc Abram.

Tatăl meu e de profesie – cizmar.

Aş vrea să fiu şi eu cizmar.

La fel ca tăticul meu Szlomo.

HENIEK

Sunt Heniek.

Tatăl meu e de meserie agricultor.

Aş vrea să devin pompier.

RACHELKA

Sunt Rachelka.

Tatăl meu e de meserie morar.

Vreau să mă fac medic.

La fel ca unchiul meu Mosze.

JAKUB KAC

2

Page 3: lectura,piesei

Jakub Kac.

Tatăl meu e de meserie negustor.

Aş vrea să devin profesor.

WŁADEK

Władek.

Tatăl meu e de meserie agricultor.

Aş vrea să mă fac vizitiu.

MENACHEM

Menachem.

Tatăl meu e de meserie măcelar.

Şi eu tot vizitiu aş vrea să mă fac.

ZYGMUNT

Zygmunt.

Tatăl – zidar.

Eu – ofiţer.

ZOCHA

Sunt Zocha.

Mama mea e servitoare.

Vreau să fiu croitoreasă.

DORA

Dora.

Tatăl meu e de meserie negustor.

Eu – actriţă de film.

RYSIEK

Sunt Rysiek.

Tatăl – zidar.

Eu – pilot.

3

Page 4: lectura,piesei

CU TOŢII

Domnule aviator –

e o gaură în avion!

Uşa se deschide!

Pasagerii cad în gol!

LECŢIA II

TOŢI cântă şi se distrează

Am pierdut o batistuţă,

Mă bate mămica,

Cine are să mi-o deie,

Că-i sărut guriţa.

Batista parfumată,

Se află la o fată,

La o fată frumoasă –

Pe care o iubesc.

RYSIEK

Mi-a plăcut la şcoală. S-au întâmplat multe. Colegii m-au plăcut, iar mie mi-au plăcut

colegele drăguţe. O colegă evreică mi-a plăcut atât de mult, încât am parfumat o bucăţică de

hârtie roz, am decupat o inimioară, am scris o poezie şi i-am strecurat-o în ghiozdan.

DORA

L-am văzut pe Rysiek umblându-mi în ghiozdan. M-am speriat. M-am dus la ghiozdan şi am

găsit inima asta. Îmi plăcea de Rysiek. Era cam prostuţ, dar chipeş. Şi cum stăteam eu aşa cu

inima aia în mână, s-a apropiat de mine Menachem şi a citit cu voce tare.

MENACHEM

Inima asta plină de dor –

Ştie cât de mult te-ador!

4

Page 5: lectura,piesei

JAKUB KAC

Şi atunci eu am spus: Mazel Tov, Rysiek!

CU TOŢII

Mazel Tov!

RACHELKA

Hopa!

CU TOŢII

Hopa!

WŁADEK

Maţa1!

CU TOŢII

Maţa!

ZOCHA

Sigiliul lui Solomon2!

CU TOŢII

Sigiliul lui Solomon!

HENIEK

Menora3!

CU TOŢII

Menora!

ABRAM1 Pasca evreiască din aluat nedospit, obţinut dintr-un amestec de cinci cereale, numită conform tradiţiei evreieşti şi pâinea săracilor. (n.tr.)2 Sau steaua evreiască cu şase colţuri. (n.tr.)3 Candelabru cu şapte braţe, unul dintre cele mai vechi simboluri ale poporului evreu, despre care se scrie şi în Vechiul Testament. (n.tr.)

5

Page 6: lectura,piesei

Mohel4!

CU TOŢII

Mohel!

ZYGMUNT

Lachaim! Shalom Alejchem! Tra la la.

CU TOŢII

Lachaim! Sholem Alejchem5! Tra la la

CU TOŢII interpretează o „nuntă evreiască”.

RYSIEK

Toată clasa noastră a râs de mine. Absolut toţi. Şi polonezii, şi evreii. Asta m-a durut.

DORA

Mi-a părut rău. Dar ce puteam să fac?

LECŢIA III

JAKUB KAC

În anul 1935 s-a întâmplat ceva care ne-a schimbat tuturor soarta. Plângeau toți. Dar cel mai

tare plângeau evreii. În scopul comemorării acelui trist eveniment am înfiinţat o acamedie

patriotică întemeiată pe poemul funebru al lui Marcin Wicha „Inima Mareşalului”. Dragi

Colegi şi Colege,

Stimată Clasă! Haideţi să mai repetă încă o dată totul. Numai că s-o facem frumos şi unitar.

Toată şcoala o să se uite la noi mâine! Părinţii noştri. Profesorii noştri. Şi chiar directorul

Pawlowski! Te rog, Dora, începe tu.

CU TOŢII

Uite, mamă, ofiţerii!

4 Persoana care execută procedura de circumcizie ritualică la evrei. (n.tr.)5 Sau Shalom Alechem, cel mai cunoscut scriitor evreu de limbă idiş, originar din Ucraina. (n.tr.)

6

Page 7: lectura,piesei

La paradă crezi că merg?

Sunt frumoşi de pus pe rană,

Dar la faţă albi ca varul...

În înaltul cerului o pasăre cântă,

Însă caii azi nu saltă.

Râsul nu răsună, ochii nu străluce...

Mamă, de ce astăzi toată lumea plânge?

Uite, Hania, racla albă.

Vulturul peste ea aripile şi-a răsfirat.

Toată Polonia a aflat,

Că acolo Mareşalul se află.

Dintre cavaleri a fost cel mai de seamă,

Chiar dacă uniforma îi era cenuşie,

Iar azi zace în racla albă

Şi defilează prin vechea Cracovie.

Trece Doamna Mareşal

Alături de ea merge Domnul Preşedinte

Lângă ei Wanda şi Jagoda,

Îşi şterg cu tristeţe lacrimile.

El pe noi ne-a apărat în multe lupte,

Multă durere a suferit în viaţă,

Să fie îngropat la Wawel

În rândurile regilor.

De acolo o să asculte lumea,

Până în cele mai îndepărtate colţuri:

Moartea ni l-a răpit pe Mareşal,

Dar faptele lui vor trăi veşnic!

7

Page 8: lectura,piesei

HENIEK

Domnul Mareşal, primind botezul lamei

Iubea aurul, avea trei neveste,

Nu dădea nimic nimănui,

Polonia a vândut-o evreilor!

JAKUB KAC

Asta nu e în poem! De ce, Heniek? De ce spui mizeriile astea despre Mareşal?!

CU TOŢII

Cine? Ce? – Mareşelul.

A cui? – A Mareşalului.

Cui? – Mareşalului.

Pe cine? Ce? – Pe Mareşal.

Cu cine? Cu ce? – Cu Mareşalul.

Despre cine? Despre ce? – Despre Mareşal.

Vocativul – O! – O Mareşale!

HENIEK

Cavaler Nepătat! Parohie! Paraclisier!

CU TOŢII

Cine? Ce? – Paraclisierul.

A cui? – A Paraclisierului.

Cui? – Paraclisierului.

Pe cine? Ce? – Pe Paraclisier.

Cu cine? Cu ce? – Cu Paraclisierul.

Despre cine? Despre ce? – Despre Paraclisier.

Vocativul – O! – O Paraclisiere!

HENIEK

Părintele Gienio! Vicarul! Evreii din Madagascar!

CU TOŢII

8

Page 9: lectura,piesei

Cine? Ce? – Madagascar.

A cui? – A Madagascarului.

Cui? – Madagascarului.

Pe cine? Ce? – Madagascar.

Cu cine? Cu ce? – Cu Madagascarul.

Despre cine? Despre ce? – Despre Madagascar.

Vocativul – O! – O Madagascar!

ABRAM

Şşşt, linişte! Iubită clasă! Dragi Colege! Stimaţi Colegi! Cu nespus regret trebuie să-mi iau

rămas bun de la voi. Plec. Dar nu în Madagaskar. Fug în America! Aşa a hotărât rabinul

nostru şi bunicul meu Chaim, şi bunicul Jakub, bunica Róza şi bunica Feiga.

JAKUB KAC

Cum aşa? De ce? Şi Organizația noastră? Bund?

Fredonează:

Tsuzamen, tsuzamen, di fon zi is greyt!

Spune:

Era vorba să nu plecăm nicăieri! Aici trebuia să…

ABRAM

Tăticul meu Szlomo şi mămica mea Esterka.

JAKUB KAC

Şi Mickiewicz? Hai, umăr la umăr! Şi toţi, cu un brâu, să-ncingem ăst glob planetar!6

MENACHEM

Lasă, Jakub Kac! Abram poate pleca în America? N-are decât să plece în America. Toată

lumea îşi doreşte să plece în America!

6 Versurile provin din poemul-manifest Odă tinereţii a scriitorului romantic polonez Adam Mickiewicz (1798-1855), în traducerea lui Roman Radu Paraschivescu. (n.tr.)

9

Page 10: lectura,piesei

JAKUB KAC

Şi tu ce te pricepi, ţărane!? Tu nici de plecat în America nu eşti bun. Tu eşti bun cel mult de

kibuţ! Eşti bun de plantat cactuşi în deşert!

RACHELKA

Şşşt, evrei, şşşt! Nu vă mai certaţi! Taci, Menachem! Şi tu să taci, Jakub Kac! Fiecare are un

singur destin. Abram se duce în America şi ăsta este destinul acela unic al lui Abram. Şi cu

asta basta.

CU TOŢII

Trei corăbii mititele,

Străbat întinderea oceanelor,

Măi Cristofor Columb,

Gândeşte-te mai bine.

Dar pe Columb l-a îndrumat

Mâna Providenţei,

Va descoperi America,

Cine de furtuni nu se teme.

LECŢIA IV

HENIEK

Dragi colege şi colegi, conform hotărârii Domnului Ministru al Educaţiei şi Culturii aş dori să

rostim împreună o rugăciune catolică, motiv pentru care îi rog pe colegii evrei şi pe colegele

evreice să se mute în ultimele rânduri.

Rachelka, Dora, Menachem şi Jakub Kac se duc în spatele clasei.

Vă mulţumesc mult.

În numele Tatălui şi al Fiului, şi al Sfântului Duh…

POLONEZII

10

Page 11: lectura,piesei

Amin.

HENIEK

Cred într-unul Dumnezeu…

POLONEZII

Făcătorul Cerului şi al Pământului.

Şi întru unul Domn Iisus Hristos,

Fiul lui Dumnezeu, Carele din Tatăl s-a născut

Mai înainte de toţi vecii (...)

s-a întrupat de la Duhul Sfânt

şi din Fecioara Maria…

MENACHEM îi şopteşte Dorei

Şi la Łomża la cinematograful „Łomża”…

POLONEZII

Şi s-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat,

Şi a pătimit şi s-a îngropat …

MENACHEM îi şopteşte Dorei

Se joacă „Brunete, blonde”…

POLONEZII

Şi a înviat a treia zi după Scripturi;

Şi s-a suit la ceruri

şi şade de-a dreapta Tatălui…

MENACHEM îi şopteşte Dorei

Este un festival de filme… Cu Kiepura7… Foarte sexy… Iar eu am o bicicletă nouă…

7 Jan Wiktor Kiepura (1902-1966), actor şi tenor polonez, cel mai cunoscut şi mai aclamat la nivel internaţional în perioada interbelică artist polonez. (n.tr.)

11

Page 12: lectura,piesei

DORA în şoaptă

Eşti un prost…

ZYGMUNT

Mă scuzi, dragă Menachem, te deranjează cumva că noi ne rugăm?

MENACHEM

Pe mine nu mă deranjează. Eu sunt necredincios…

HENIEK

Dar noi suntem credincioşi, dragă Menachem…

JAKUB KAC

Pe bune? Toţi? Şi în ce credeţi? Care religie îţi cere să ataci un magazin evreiesc? Să-i arunci

cu pietre în geam? Să-i răstorni butoaiele şi borcanele? Să calci scrumbia în picioare şi varza

murată? Care religie, Władek, îţi cere să arunci cu pietre în sora mea şi să-i spargi capul?

RACHELKA

Władek, ai aruncat cu pietre într-o femeie? Ce-ar fi spus domnul Skrzetuski, dacă ar fi aflat?

WŁADEK

A, fiindcă urla ca din gură de şarpe…

Lui Jakub Kac.

În tine am aruncat, dar nu te-am nimerit.

JAKUB KAC

Mare ruşine, Władek. Mare ruşine că află despre asta lumea întreagă, căci eu o să-i scriu

despre asta lui Abram. Ba chiar am primit o scrisoare de la Abram.

ZYGMUNT

Şi ce, mă rog, a scris Abram?

ABRAM

12

Page 13: lectura,piesei

Dragi Colege! Stimaţi Colegi! Dragă Clasă!

Încă de la primele cuvinte ale scrisorii mele ţin să vă anunţ că pe data de 18 august 1938, după

o lungă dar incitantă călătorie la bordul vasului „Batory” am ajuns în America! A fost o

senzaţie nemaipomenită ca, după multe săptămâni de călătorie pe mare într-o cabină

aglomerată, să zăresc la orizont Statuia Libertăţii. Toţi cei de pe vas au luat-o razna. Ţipau şi

se bucurau.

Un alt moment deosebit a fost prilejuit de trecerea pe la punctul vamal de la Ellis Island. Am

aşteptat laolaltă cu mii de refugiaţi din întreaga lume. Evrei, italieni, irlandezi şi asiatici. Am

aşteptat două zile la coadă decizia dacă vom fi trimişi înapoi sau dacă vom fi primiţi în noua

lume. Când, în sfârşit, a venit şi rândul meu şi funcţionarul m-a întrebat:

– What’s your name?

– Abram Piekarz8 – i-am răspuns.

– Abram şi mai cum?

– Piekarz – i-am spus şi am adăugat în engleză – Baker.

– OK! – a spus şi a notat: „Abram Baker”.

Şi uite aşa, Dragii mei, al vostru Abram Piekarz a devenit Abram Baker!

Care e concluzia? Trebuie să învăţaţi, să învăţaţi şi iar să învăţaţi. Mai ales limbi străine, şi

mai ales engleza. Astăzi societatea o impune. Nu uitaţi, Dragii mei Colegi şi Stimatele mele

Colege!

Al vostru mereu – Abram Baker

PS. Să vă păzească Dumnezeu Atotputernic!

MENACHEM către Dora

8 În pol. „brutar”. (n.tr.)

13

Page 14: lectura,piesei

Ei şi? Mergem la cinema? Cu noua mea bicicletă?

DORA

Ştii ce a spus tata? Tata a spus: Dacă te văd cu Menachem pe noua lui bicicletă, o să rămâi

acolo mult şi bine! Du-te cu Zocha.

ZOCHA

Ce cu Zocha?

DORA

Vrei să te duci la cinema cu Menachem? Cu noua lui bicicletă?

ZOCHA

La ce film?

MENACHEM

Brunete, blonde, eu pe voi toate, fetelor…

ZOCHA

Cu Kiepura? Vreau!

ZYGMUNT

Zocha se duce cu Menachem la cinema! Cu noua lui bicicletă. La un film cu Kiepura. Dar mie

nu-mi dai bicicleta să mă plimb puţin? Ţi-e milă de noua bicicletă?

POLONEZII îl bat şi-i trag şuturi în fund lui Menachem

Eu mă plimb cu noua bicicletă a lui Menachem.

Tu te plimbi cu noua bicicletă a lui Menachem.

El / ea se plimbă cu noua bicicletă a lui Menachem.

Noi ne plimbăm cu noua bicicletă a lui Menachem.

Voi vă plimbaţi cu noua bicicletă a lui Menachem.

Ei / ele se plimbă cu noua bicicletă a lui Menachem.

14

Page 15: lectura,piesei

JAKUB KAC

Bandiţilor, o să vă pară rău!

HENIEK

Dragi colegi şi colege, nu am încheiat rugăciunea. Aşa ceva nu se poate.

Continuăm rugăciunea.

Şi şade de-a dreapta Tatălui.

POLONEZII

Şi iarăşi va să vină cu slavă.

Să judece vii şi morţii,

A Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Amin.

LECŢIA V

JAKUB KAC

Însă în locul lui Iisus Hristos a venit Iosif Stalin să-i judece pe vii şi morţi.

HENIEK

Evreii au construit o poartă de întâmpinare în cinstea Armatei Roşii.

WŁADEK

Şi evreii şi polonezii şi-au agăţat la porţi steaguri roşii!

ZYGMUNT

Tatăl meu a arborat steagul alb-roşu9!

ZOCHA

9 Steagul Poloniei (n.tr.)

15

Page 16: lectura,piesei

Mergeau pe nişte cai aşa jigăriţi.

RACHELKA

Numai piele şi oase, de-ţi era şi milă să te uiţi.

MENACHEM

Au rumegat florile alea pe care le-am aruncat sub botul lor.

ZOCHA

Iar sovieticii băteau bietele gloabe până la sânge.

DORA

De ciudă că animalele aveau ce mânca.

RYSIEK

Din magazine au luat literalmente tot!

WŁADEK

Ofiţerii mergeau cu şiragurile de cârnaţi după gât!

RYSIEK

Geamgiului i-au luat tot chitul.

ABRAM

Au crezut că e halva?

WŁADEK

Apoi chitul ăla a fost împrăştiat peste tot pe stradă.

HENIEK

Casa Catolică au transformat-o în cinematograful „Aurora”.

WŁADEK

În ziua inaugurării clasa noastră s-a întâlnit.

16

Page 17: lectura,piesei

JAKUB KAC

Tovarăşi şi Tovarăşe! Dragi Colegi şi Dragi Colege!! Iată că a venit ziua mult aşteptată. Iată

că a sosit şi la noi cea mai de seamă dintre arte, cum spunea Marele Lenin despre

cinematografie. Şi acum şi noi, graţie Marelui Lenin, avem cinematograful „Aurora”, adică

„Zori de zi”. Te salutăm, Zori de zi ai Libertăţii! Dar cum s-a întâmplat acest lucru? Îi dăm

cuvântul Poetului.

Menachem deghizat în Majakowski şi Zocha în Mârţoagă.

MENACHEM

Vladimir Majakowski.

Se poartă bine cu gloabele.

Răsunau copitele.

Ca şi cum cântau după note:

– Îngroapă.

Mormânt.

Grindină.

Bulgări de pământ. –

Ameţită de vânt,

Bătută de grindină,

Aluneca pe stradă.

Cu toate cele patru picioare pe gheaţă

Calul cădea la pământ

şi imediat

izbucneau în râs, chicoteau:

– Gloaba a căzut! –

– A căzut gloaba! –

17

Page 18: lectura,piesei

Dintre toţi numai eu

Nu m-am alăturat rânjetelor şi batjocurii.

M-am apropiat

şi văd

ochii trişti ai gloabei…

„Căluţule, nu trebuie.

Ascultă-mă, frate –

De ce crezi tu că eşti mai prejos decât ei?

Copile, cu toţii suntem ca nişte cai,

fiecare dintre noi în felul său trage.”

Mârţoaga s-a opintit,

s-a ridicat înapoi în picioare,

a nechezat

şi a pornit.

Dădea din coadă.

Copil roşcovan.

A alergat veselă,

stă iar în grajd.

Şi mereu i se pare –

că este din nou un mânz mic,

şi că merită să trăiască,

şi că merită să muncească.

JAKUB KAC

Tovarăşi şi Tovarăşe! Dragi Colegi şi Dragi Colege! Merită să trăim şi merită să muncim!

Încă o dată vă mulţumesc. Şi acum, până să trecem mai departe, adică la o gustare şi la dans,

îi dau cuvântul directorului cinematografului „Aurora”.

MENACHEM

18

Page 19: lectura,piesei

După cum spunea şi tovarăşul Kac, aici, în fosta Casă Catolică, va fi de acum înainte

cinematograful „Aurora” şi ca director al acestuia vă promit, tovarăşi, că n-o să vă plictisiţi.

Vă invit chiar mâine la o capodoperă care a zguduit cinematografia mondială: „Noiembrie” a

lui Eisenstein. Săptămâna viitoare vă prezentăm comediile „Lumea râde”, „Circul” şi „Febra

aurului”…

RYSIEK

Dar „Brunete, blonde…”?

MENACHEM

Va fi şi „Brunete, blonde…” Am însă o rugăminte către toţi de a completa dotarea sălii

cinematografului cu locuri şi, de preferat, este să aduceţi nişte scaune şi bănci din biserică.

Oricum aceasta cu siguranţă va fi în curând închisă…

Rysiek se îndreaptă spre ieşire.

JAKUB KAC

Unde te duci, Rysiek?

RYSIEK

Dispari de aici cu discursul tău comunisto-iudaic! Trăiască Polonia!

Iese.

JAKUB KAC

Ce incident trist, tovarăşi! Să trecem însă la chestiuni mai vesele. Vă invit la dans. La

chestiuni organizatorice. Berea este pe gratis şi fiecare va primi câte două sticle. Berea lui

Rysiek va fi pusă deoparte.

Porneşte gramofonul, se aude un vals sovietic, toţi dansează.

MENACHEM către Dora

Dansezi?

19

Page 20: lectura,piesei

DORA

Din asta nu va ieşi nimic bun, Menachem.

MENACHEM

Ba da, ba da.

DORA

Vom avea un copil, Menachem.

MENACHEM

Super. Ne vom căsători. Acum cununia costă trei ruble şi nu trebuie să mai cerem nimănui

acordul.

DORA

Dar divorţul cât costă?

MENACHEM

Divorţul - cinci.

DORA

Eşti un prost.

MENACHEM

Iar tu eşti deşteaptă.

WŁADEK către Rachelka

Dansezi, Rachelka?

Amândoi dansează.

Îţi spun eu, Rachelka! Mie unul Sojuz-ul ăsta chiar îmi place. Nu există nici bogaţi, nici

săraci. Nu mai există toate acele prejudecăţi. Polonezul şi evreul pot bea împreună o bere. Şi

pot să danseze împreună. Şi pe nimeni nu deranjează lucrul ăsta. Eu unul îi detest pe hoţii ăia

în sutană. Totul e din cauza lor.

20

Page 21: lectura,piesei

RACHELKA

Mai bine, Władek, ai dansa şi atât.

Heniek şi Zygmunt se apropie de Zocha.

ZYGMUNT

Ai înnebunit, Zocha? Ce-a fost asta?

HENIEK

O mârţoagă, Zocha!

ZOCHA

Nu era o mârţoagă!

ZYGMUNT ŞI HENIEK

Dar ce-a fost, Zocha?

ZOCHA

Polonia.

ZYGMUNT I HENIEK

Dansezi?

ZOCHA

Cu amândoi?

ZYGMUNT

Dar tu pe care din noi îl preferi?

ZOCHA

Amândoi sunteţi la fel de mojici. Numai că Heniek este mai chipeş.

Dansează cu Heniek. Zygmunt se apropie de Jakub Kac.

21

Page 22: lectura,piesei

ZYGMUNT

Sănătate!

JAKUB KAC

Sănătate!

Ciocnesc sticlele.

Îţi spun, Zygmunt. Trebuie să îţi trăeşti viaţa şi să-i laşi şi pe alţii să şi-o trăiască. Şi nimeni nu

va păţi nimic rău. Ce-a fost şi nu mai este, nu se scrie în catastif. Suntem colegi. Da sau nu?

Tuturor

Să dansăm, tovarăşi, un, doi, trei! Un, doi, trei!

Lui Zygmunt.

Dar ce crede Rysiek? Că e un aşa erou?

Tuturor.

Şi acum să cântăm!

Intonează:

Sziraka strana maja radnaja…

Toţi cântă.

LECŢIA VI

RYSIEK

N-am vrut deloc să fiu un erou. Doar că n-am putut sta să mă uit cum noi, polonezii, suntem

umiliţi!

ZYGMUNT

22

Page 23: lectura,piesei

Pe tata l-au ridicat imediat. Din cauza steagului alb-roşu. Niciodată nu m-am înţeles cu el. Mă

bătea din orice. Şi pe mama. Iar acum a trebuit să se ascundă. La fel şi eu. M-am întrebat: cât

trebuie să mă mai ascund aşa? Toată viaţa?

WŁADEK

Totuşi soiuzul a încetat să-mi mai placă şi am ajuns la concluzia, că trebuie să lupt. Să

pregătesc o insurecţie. Să adun armele. Că doar am fost polonez. I-am spus mamei ce am de

gând să fac. A luat securea şi a spus ca mai întâi s-o ucid cu securea aia şi abia după aia să mă

apuc să fac o insurecţie.

HENIEK

Am înfiinţat organizaţia clandestină „Vulturul Alb10”.

ZYGMUNT

Împărţeau constituţia sovietică. Am luat şi eu una şi am citit-o. Şi am găsit ceea ce doream.

Că în Soiuz fiul nu răspunde pentru faptele tatălui. Am împrumutat de la preot o hârtie cu

antet şi i-am scris lui Stalin o scrisoare.

JAKUB KAC

A venit o scrisoare de la Abram.

ABRAM

Dragi Colege! Stimaţi Colegi! Dragă Clasă!

Ce veşti bune aveţi? Că veştile rele le ştie toată lumea, dar eu, al vostru Abram, aş vrea să ştiu

ce noutăţi aveţi despre Rachela şi Dora, dar şi despre Zocha? S-au măritat? Au soţi buni şi

iubitori? Mai ales Rachelka, de care în tinereţe eram îndrăgostit? Şi tu, Jakub Kac, ce noutăţi

mai ai? Şi ce mai pune la cale frumosul nostru Menachem? În continuare se îndrăgostesc de el

toate domnişoarele? Şi, în sfârşit, ce mai fac cei patru muşchetari Zygmunt, Rysiek, Heniek şi

Władek?

Eu învăţ şi studiez. Învăţătura merge bine. M-am şi însurat. Soţia mea, Deborah, aşteaptă

primul nostru urmaş.

10 Vulturul alb reprezintă simbolul Poloniei (n.tr.).

23

Page 24: lectura,piesei

Nu mă uitaţi. Al vostru mereu – Abram

RACHELKA

Ce veste! Abram mă iubea în tinereţe! Şi ce pot eu să fac cu o asemenea veste bună?

ZOCHA

Bine, m-am gândit. Asta este. Şi m-am măritat cu Oleś. Era bătrân. Nu voia nimic de la mine

şi mama mea s-a înţeles cu el să-mi lase moştenire după moarte gospodăria. Nu era mare

lucru, dar oricum mai bine decât nimic. Ce bun să mai aştept?

ZYGMUNT

Am reuşit. De la Moscova au trimis o scrisoare către NKVD11-ul de la noi şi m-au înştiinţat că

problema va fi analizată şi că să mă prezint la ei. Aşa că m-am dus. M-a primit însuşi maiorul.

M-a servit cu o ţigară şi mi-a spus în polonă: Mă bucur tare să vă cunosc, domnule Zygmunt.

Şi m-a întrebat ce cred despre academia de la cinematograful „Aurora”, Rysiek şi mazurca lui

Dabrowski, pe care maiorul mi-a cântat-o din memorie cu toate strofele. Am discutat îndelung

de ce evreii se lasă atât de uşor influenţaţi de modele străine şi de ce polonezii sunt nişte

patrioţi atât de înflăcăraţi. Mi-a propus pseudonimul Popov.

RYSIEK

Ne-a am hotărât să împuşcăm pentru început un maior din NKVD. Nu-mi mai amintesc a cui

a fost ideea. Cred că a mea. Aveam totul pregătit. Ascunzători. Arme. Pentru orice

eventualitate deja nu mai dormeam nopţile acasă. Seara am băut puţin cu Zygmunt şi Heniek.

HENIEK

Am băut serios. Zygmunt a adus ţuică de casă. Bună. Din prune uscate. Am cântat cântecele

preotului Mateusz din colecţia „Cântecele unui antisemit” şi am plâns.

POLONEZII cântă

11 Narodnîi Komissariat Vnutrennih Del (NKVD), Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne, a fost un minister care se ocupa de rezolvarea unui număr mare de afaceri de stat ale Uniunii Sovietice. Prin structurile sale, a fost folosit de Stalin în timpul purificărilor etnice şi deportărilor, fiind responsabil pentru uciderea a numeroşi civili şi alte crime de război. Mulţi istorici consideră NKDV-ul o organizaţie criminală, în principal datorită ofiţerilor şi anchetatorilor săi, precum şi din cauza activităţilor trupelor proprii şi a patronării lagărelor de muncă (a gulagurilor). (n.tr.)

24

Page 25: lectura,piesei

Doamne! Vreme de secole Polonia ai ferit-o

De suedezi, de turci şi de tătari,

De sub stăpânirea germană la fel ai scăpat-o,

Şi în pulbere ai transformat pe kaizeri şi pe ţari,

Pe altarul tău aducem rugă aprinsă

De evrei, Doamne, Polonia eliberează…

RYSIEK

M-am îmbătat groaznic. Nici măcar nu-mi amintec când au plecat Zygmunt şi Heniek.

JAKUB KAC

Au venit la mine noaptea. De la NKVD. Mi-au poruncit să mă îmbrac şi să nu iau nimic la

mine. Am crezut că mă iau să mă execute. Nu spuneau nimic. Simţeam că duhneau a alcool.

Chiar şi cojoacele lor puţeau îngrozitor. Era iarnă şi căzuse multă zăpadă. Mi-au poruncit să

urc în sanie şi ne-am dus în pădure. Tremuram de frig şi de frică. Mi-au dat o pătură veche.

Doamne! Pentru ce? Pentru că nu scrisesem în raportul de la inaugurarea cinematografului că

Rysiek a strigat: Polonia încă nu a murit12!? Dumnezeule! Sau poate din cauza acelei scrisori

primită de la Abram, din America? Am ajuns la un canton din pădure. L-au scos de acolo pe

Rysiek şi m-au întrebat: Cine-i ăsta? Am spus că Rysiek. Şi ce puteam să spun? Rysiek s-a

uitat la mine şi a spus ceva, dar n-am auzit ce. Am văzut doar că unul dintre NKVD-işti l-a

lovit cu patul carabinei în faţă şi Rysiek a fost umplut de sânge.

RYSIEK

M-au dus la ei la birou şi m-au întrebat: Cum te numeşti? Eu că aşa şi aşa. Ei: Minţi. Te

numeşti Frasin şi eşti conducătorul unei organizaţii teroriste ilegale „Vulturul Alb”. Eu le zic:

ce spuneţi?! Atunci unul din ei a luat de după sobă un baston, m-au trântit pe podea, mi-au

astupat gura cu şapca, unul mi s-a aşezat pe picioare, altul mă ţinea de după gât, iar al treilea a

început să mă lovească, atât de tare, încât din şapcă n-au mai rămas decât nişte zdrenţe. Apoi

m-au pus pe un taburet lângă perete, m-au apucat de păr şi au început să mă dea cu ţeasta de

perete, de am crezut că nu mai rămâne nimic din capul meu. Mi-au smuls smocuri întregi de

păr. Şi tot timpul spuneau să recunosc şi să spun cine mai face parte din organizaţia noastră.

12 Primul vers din imnul naţional al Poloniei, Mazurca lui Dąbrowski scris de Józef Wybicki. (n.tr.)

25

Page 26: lectura,piesei

M-am gândit că dacă o să spun şi pe ceilalţi o să-i bată la fel. Aşa că mai bine să sufăr numai

eu. N-am ştiut că omul poate îndura atâtea.

ZYGMUNT

A trebuit să sacrific pe cineva. Heniek n-ar fi suportat asta. Ce să mai vorbim de Władek.

Rysiek a fost întotdeauna un dur.

HENIEK

Am avut noroc. Când ne-am întors de la canton, Zygmunt a spus să nu dormim acasă. Pentru

orice eventualitate. Aşa că n-am dormit acasă. De când l-au prins pe Rysiek, nici c-am mai dat

pe acasă. Am plecat la ţară şi am stat pe la diverşi preoţi. Când ici, când colo. Îi ajutam în

biserică. În sacristie. În parohie. Până la venirea nemţilor.

WŁADEK

După toate cele întâmplate cu Rysiek şi după ce Zygmunt şi Heniek a trebuit să se ascundă, i-

am spus mamei adevărul. Am ajuns la concluzia că încă nu eram, probabil, suficient de matur

să pun la cale o revoltă. De altfel, şi eu mă ascundeam pentru orice eventualitate.

RACHELKA

Tatălui meu i-au confiscat moara şi au naţionalizat-o. Ca director al morii au numit un

sovietic cu trei clase. După nici o lună moara n-a mai funcţionat. L-au chemat pe tata. S-a

dovedit că stricaseră turbina. Elveţiană. Francis. Tata o adusese în treizeci şi şapte de la

Zurrich. Costase mai mult decât un Mercedes nou. Cinci mii de dolari. Era cea mai mare

comoară a noastră. Tata n-a putut suporta asta. A început să se împuţineze, să se înnegrească

de supărare, să se îmbolnăvească şi, după câteva săptămâni, a murit. Ca şi cum s-ar fi disipat

în aer. Am început să învăţ germană.

MENACHEM

Am început să detest proiecţia filmelor. Direcţia nu se lăsa înduplecată să ne trimită titluri noi.

Mă duceam în delegaţie la Białystok, o dată am fost şi la Vilnius, o dată la Lvov. Era frumos:

cine, hoteluri, iubitori de cinema. Şi iubitoare. Dar de câte ori te poţi uita la „Lumea râde”,

„Cuirasatul” sau chiar la Chaplin? Nu există nicio forţă în lume care să-l poată obliga pe om

să meargă la cinema de două ori la acelaşi film.

26

Page 27: lectura,piesei

DORA

Mă temeam. Mă temeam tot mai mult. Menachem se întorcea tot mai târziu. Şi întotdeauna

beat. Ne certam, deoarece copilul era mereu bolnav. Iar eşti beat, idiot blestemat!

MENACHEM

Încetează, dragă, că mă despart de tine!

DORA

Păi atunci despartă-te odată şi cară-te la curvele tale!

RYSIEK

Într-o noapte, era deja martie sau aprilie, căci pământul se dezgheţase, m-au suit într-o căruţă

cu alţi doi, m-au dus în pădure, mi-au dat o lopată şi mi-au spus să sap o groapă. Aici o să

rămâi, mi-au spus. Am început să sap. Fără să scot niciun cuvânt. O singură dată m-am uitat la

cer. Era plin de stele. Dintr-o singură privire am zărit Carul Mare şi Steaua Polară. Şi m-a

cuprins dintr-odată o jale straşnică. Dar cel mai rău îmi parea de mine. Că trebuie să mor aşa

de tânăr. Şi din cauza cui? Din cauza unui coleg de clasă. Din cauza lui Jakub Kac. Am săpat

groapa şi le spun că am săpat-o. Bine, spune locotenentul, nu te împuşcăm astăzi. Mai

gândeşte-te. Şi recunoaşte. Dacă recunoşti, te întorci acasă. Iar dacă nu, te aducem înapoi aici.

Groapa e gata. Te aşteaptă.

JAKUB KAC

Totul devenea insuportabil. Mereu arestau pe câte cineva şi deportau. Erau cozi pentru orice.

Pentru pâine. Orez. Cartofi. Sare. Gaz lampant. Pentru orice. Puteai înnebuni. Numai la

cinema era pustiu. M-am gândit că dacă aşa trebuia să arate raiul, eu eram gata să-i spun la

revedere.

ZYGMUNT

Nu ştiam nimic de tata. Nici de Rysiek. Îi ţineau în continuare sovieticii la Łomża? Sau îi

deportaseră în Siberia? Îi împuşcaseră? O mulţime de oameni dispăreau fără urmă. O dată m-a

chemat maiorul să mă întrebe ceva, iar eu m-am înfuriat şi i-am spus că nu s-a ţinut de cuvânt,

că nu le-a dat drumul lui Rysiek şi tatei, şi că n-o să mai lucrez pentru el. Să-şi găsească pe

altcineva. Iar maiorul a râs şi a spus: Dar ce crezi tu, Popov, că n-avem pe cine găsi? Că tu

eşti singurul nostru turnător?

27

Page 28: lectura,piesei

CU TOŢII

Comandantul Kosciuszko

A organizat Insurecţia,

A pornit împotriva muscalilor

Într-un suman modest.

Mergea în frunte,

În urma lui soldaţii cu coasa.

Dumnezeu îl răsplăteşte pe cel,

Care în Patrie crede.

LECŢIA VII

JAKUB KAC

As’noapte am avut un vis ciudat. Îngrozitor. Ies pe prispă. În somn adică. Mă uit, şi peste tot,

pe lângă gard, în poarta deschisă, stau lupi negri şi-şi dezgolesc colţii. Dumnezeule, îmi spun,

cine le-a deschis poarta? Închid uşa, dar ei îmi apar la geam, sar ca turbaţi, izbesc cu capetele

în geam, iau vătraiul şi izbesc în capurile alea. N-ajută la nimic. Mă trezesc. Cineva bătea la

uşă. Îmi bate inima de frică. Deschid. Menachem cu valiza.

MENACHEM

Jakub, ascunde-te până nu se duce totul de râpă.

JAKUB KAC

Unde mă pot eu ascunde?

MENACHEM

Nu ştiu!

DORA

Dar eu? Dar copilul? Ce-o să fie cu noi, Menachem?

28

Page 29: lectura,piesei

MENACHEM

Dora, vouă n-o să vă facă nimic. Nu ieşi din casă. Nu te arăta la ochi. Mă întorc după ce se

termină totul.

DORA

Ah, Menachem, şi doar ţi-am spus să nu te amesteci unde nu trebuie.

JAKUB KAC

Am vrut să-i spun despre scrisoarea de la Abram, dar mi-a întors spatele şi a plecat. M-am

bărbierit. M-am spălat. Mi-am pus lenjerie curată, o cămaşă albă de sărbătoare şi costumul

negru. Mi-am lustruit pantofii. Mi-am băgat actele în buzunar, nişte bani şi scrisoarea de la

Abram. Am ieşit în curte. Pe stradă nu erau mulţi oameni. Am văzut poarta de întâmpinare cu

svastica făcută din conuri. Cam mizeră. Poarta noastră cu secera şi ciocanul din urmă cu

câţiva ani era faină. Asta mi-a trecut prin cap şi am mers mai departe. I-am văzut pe când

veneau dinspre strada Szkolna. Pe ei, adică pe Władek, Heniek, Rysiek şi Zygmunt. Rysiek

arăta îngrozitor. Era vânăt la faţă.

WŁADEK

Eu l-am văzut primul. O, Jakub, am spus.

HENIEK

Care Jakub?

ZYGMUNT

Jakub Kac.

JAKUB KAC

S-au oprit la vreo zece paşi de mine. Şi se uitau la mine. Am vrut să le spun că a venit o

scrisoare nouă de la Abram şi că o am în buzunar, dar se uitau în aşa fel la mine, că le-am

întors spatele şi amînceput să fug.

RYSIEK

Opreşte-te!

29

Page 30: lectura,piesei

ZYGMUNT

Prinde-l!

WŁADEK

Pune mâna pe el!

HENIEK

L-am ajuns din urmă şi i-am pus piedică!

JAKUB KAC

M-am împiedicat. Am căzut. Au început să dea cu piciorul în mine!

WŁADEK

Eu nu te-am lovit.

ZYGMUNT

Ai păţit-o, Jakub Kac!

RYSIEK

Ticălosule!

HENIEK

Turnătorule!

JAKUB KAC

Ce le puteam spune? Că nu era chiar aşa cum credeau ei? Să-i întreb despre ce era vorba? M-

am gândit să-mi feresc capul, burta, organele genitale. Am simţit că-mi crapă coastele. Nasol,

mi-am zis, dar se pot vindeca. Dacă sunt prost, o păţesc. Brusc au încetat să mă lovească.

Acum o să le spun ceva, m-am gândit. Dar ce să le spun? Gura mi se umpluse de un lichid

vâscos. L-am scuipat în palme şi am văzut că era sânge.

MENACHEM

30

Page 31: lectura,piesei

Stăteam ascuns în tufele de coacăze ale familiei Pecynowicz, pe proprietatea cărora îl bătuseră

pe Jakub Kac. Vedeam prin parii gardului cum îl loveau cu picioarele şi cum, brusc, s-au oprit

Şi cum gâfâiau din greu. Ca maratoniştii din film. L-am văzut pe Jakub cum se ridică anevoie

şi începe să meargă. Se împleticea ca un om beat.

WŁADEK

Îi ajunge, am spus, opriţi-vă.

JAKUB KAC

Să fug, îmi ziceam, să fug cât mai departe. Şi-atunci o să mă lase în pace. Numai să plec.

Soarele strălucea. Calul de la căruţă se uita la mine. Ţăranul îi legase sub bot un sac cu nutreţ.

Se anunţă o staţionare lungă, mi-am zis. Evrika! Legea lui Arhimede! Care era legea lui

Arhimede?

ZYGMUNT

M-am apropiat de gardul Pecynowiczilor şi am smuls un par din el.

HENIEK

Am smuls un par din zăplazul Pecynowiczilor.

MENACHEM

Aproape de sub nasul meu au smuls parii, făr să mă observe. Într-o asemenea surescitare erau.

M-am ascuns între coacăze şi m-am dat înapoi ca un rac până la celălalt capăt al grădinii

Pecynowiczilor. Mă gândeam să ajung la Zocha prin pădure. Poate ar fi vrut să mă ascundă?

N-am găsit pe nimeni. M-am ascuns în cocină. După o vreme mă uit, o văd pe Zocha venind

la porci cu căldarea! Zocha, o strig.

ZOCHA

O Doamne, ce faci aici, Menachem?

MENACHEM

Ascunde-mă, Zocha, mă caută…

ZOCHA

31

Page 32: lectura,piesei

Cine te caută?

MENACHEM

Zygmunt, Rysiek, Heniek şi Władek! L-au bătut cu parul pe Jakub Kac.

ZOCHA

Ascunde-te în podul grajdului. Oleś n-o să te caute acolo.

RYSIEK

Am smuls parul cel mai gros pe care l-am găsit. Când Kac a ajuns în piaţă, l-am ajuns din

urmă şi i-am tras una în cap. A mai făcut câţiva paşi şi a căzut în faţa porţii casei sale.

HENIEK

L-am lovit de câteva ori cu parul. S-a rupt. Era putregăit.

ZYGMUNT

Începuse să se adune lumea. Am spus că e ticălosul care l-a dat pe Rysiek pe mâna

sovieticilor şi din cauza căruia tatăl meu a murit în Siberia. Şi pe mulţi, mulţi alţi polonezi. Şi-

l loveam cu parul.

WŁADEK

L-au bătut cu parii aceia până n-am mai rămas decât aşchiile din ei. Îi ajunge deja, am spus!

Dar cineva din mulţine, o femeie cred, a spus că nu e suficient. Toţi stăteau şi se uitau. Kac

zgâria caldarâmul cu unghiile.

JAKUB KAC

Am simţit aşa o durere, că nu mai simţeam nimic. Mi-a trecut prin cap că toată păţania e de

râsul curcilor. Fusesem bun la fizică. La chimie şi la matematică. Şi totuşi nu-mi mai aduceam

amintea legea lui Arhimede. Şi că mor lângă propria mea poartă.

RYSIEK

Agoniza, cred. Nu putea să moară. Începuse să-mi pară rău de el. În faţa porţii pietrele

caldarâmului nu erau prinse bine. Am scos o piatră. Apreciind din ochi, cred că avea vreo

32

Page 33: lectura,piesei

zece, cincisprezece kilograme. Şi cu toată forţa, de la înălţimea aceea, i-am aruncat-o în cap.

A pocnit şi ceva cald mi-a sărit până pe faţă. M-am şters cu degetul. Era creierul lui Kac.

WŁADEK

Rysiek şi-a lins degetul pe care avea sângele şi creierul lui Kac.

HENIEK

Eu am vomitat.

ZYGMUNT

Începuseră să se adune tot mai mulţi oameni. Am apus: Stimaţi cetăţeni, sunt mulţi asemenea

lui Kac în oraşul nostru!

RYSIEK

Şi ăla de lucra la cinematograf, Menachem?

WŁADEK

Trebuie să mă duc la mama. I-am promis mamei şi mama mă aşteaptă. Şi m-am dus. Dar nu la

mama. M-am dus la Rachelka. Îi spun: Ascunde-te undeva! L-au ucis pe Jakub Kac în piaţă.

RACHELKA

Cine l-a ucis pe Kac? Şi unde să mă ascund eu, Władek?

WŁADEK

Te ascund eu, Rachelka.

RYSIEK

M-am spălat la pompa din piaţă.

ZYGMUNT

Hai la Menachem. I-am verificat buzunarele lui Kac. Avea la el paşaportul, zece ruble, o

batistă curată şi scrisoarea aceasta de la Abram.

ABRAM

33

Page 34: lectura,piesei

Dragul meu coleg Jakub Kac!

Am terminat şcoala şi ca proaspăt viitor rabin am sacrificat primul meu viţel. După amiază

ne-am dus cu toţii în Battery Park, unde era un concurs de regate şi de pe esplanadă se vedea

foarte frumos Liberty Island cu Statue of Liberty. Cred că întreg New York-ul venise să

urmărească bărcile. Ce frumoase erau. Zvelte, pântecoase, mici, mari, lungi, scurte, cu un

singur catarg, cu două sau trei. Zburau pe valuri. Am reţinut că învingător a ieşit o

ambarcaţiune cu două catarge pe nume „Swallow”. Rândunica.

După cum vezi, eu nu uit limba polonă, chiar dacă acum limba mea este engleza.

Ce mai e nou la tine? Ce mai ştii despre colegii de clasă? De ce nu-mi scrie nimeni?

Vă salut cu drag – Al vostru mereu, Abram Baker.

PS. Mă gândesc adeseori la voi toţi.

LECŢIA VIII

DORA

Eram supărată pe Menachem. Nu era niciodată când aveam nevoie de el. Copilul avea colici.

Îi dădeam ceai de mărar. Cineva a bătut la uşă. Cine e?

ZYGMUNT

Armata poloneză – am glumit eu.

HENIEK

Unde e Menachem?

DORA

Nu ştiu. A plecat undeva. Pleacă într-una. Şi-a făcut valiza şi a plecat.

RYSIEK

A fugit cu sovieticii?

34

Page 35: lectura,piesei

ZYGMUNT

Zbiară teribil. Culcă-l. Trebuie să vorbim, Dora.

DORA

Zbiară, fiindcă are colici.

ZYGMUNT

I-ai dat ceai de mărar? Dă-mi-l.

Ia copilul în braţe şi fredonează:

La război e frumos,

dacă îl ai pe Dumnezeu de partea ta,

soldaţii trag cu puşca,

soldaţii trag cu puşca,

Dumnezeu aduce amuniția…

Copilul se linişteşte, Zygmunt îl duce în bucătărie.

Va fi bine.

Spui, Dora, că ticălosul de Menachem a fugit cu sovieticii. Le-a făcut rău polonezilor şi a

şters-o.

DORA

N-a făcut nimic rău. Ce-a făcut? Ştiţi şi voi cum a fost. Jakub Kac a început.

RYSIEK

Kac n-o să mai spună deja nimic. Zace lat în piaţă. Cu creierul împrăştiat pe jos.

DORA

M-a luat cu călduri.

RYSIEK

35

Page 36: lectura,piesei

O, uite cum a fost, Dora!

Îi arată cicatricele.

ZYGMUNT

Dar tu, Dora, ai urme lăsate de sovietici?

DORA

Ce-ţi veni, Zygmunt? Am simţit că m-am înroşit...

RYSIEK

Am simţit că intru în erecţie. De-a dreptul dureros. M-am bucurat, căci deja mă temeam că

sovieticii m-au nenorocit pe viaţă.

ZYGMUNT

Vedem noi cum stă treaba cu tine.

DORA

M-a apucat de cap şi m-a târât la pat. Rysiek mi-a sfâşiat bluza şi fusta. Nu aveam nimic pe

dedesubt. Eram acasă. M-am smuls. Am încercat să-l lovesc cu picioarele. Dar cineva mă

ţinea de picioare.

HENIEK

Eu te ţineam.

DORA

Ţipam, dar am simţit că mă umezesc.

ZYGMUNT

Striga în evreieşte.

DORA

Nein, nein, nein…

36

Page 37: lectura,piesei

ZYGMUNT

I-am spus lui Rysiek: Mazel Tov, Rysiek!

RYSIEK

Eu şi cu Heniek i-am desfăcut larg coapsele, mi-am descheiat pantalonii şi am intrat cu totul

în ea. Am ejaculat aproape instantaneu. Striga. Mădularul mi s-a întărit din nou şi am început

să o regulez…

DORA

Am simţit o plăcere necunoscută până atunci.

HENIEK

Am ejaculat numai privind.

ZYGMUNT

Când Rysiek a coborât de pe ea, i-am spus: Ţine-o. M-am suit pe ea şi am încălecat-o. Se

zbătea straşnic, dar băieţii o ţineau bine. Am ejaculat şi-i zic lui Heniek: Las’ c-o ţin eu, iar tu,

Heniek, ia-o şi trage-i-o.

HENIEK

Încetează, am spus eu…

ZYGMUNT

Ei, Dora, vezi şi tu. Rysiek are cicatrice de la sovietici, iar tu nu ai.

DORA

N-am spus nimic, ca să nu-i enervez. Mă gândeam mereu să mă acopăr cu învelitoarea

patului, dar n-am făcut-o, de frică să nu se enerveze. Zăceam goală, mă durea tot corpul, dar

nu scoteam niciun cuvânt.

RYSIEK

Am deschis bufetul. Am găsit o carafă cu vodcă colorată. Am turnat în pahare elegante, de

cristal şi am băut. Un pahar, două, trei. Cu Zygmunt. Fiindcă Heniek nu bea.

37

Page 38: lectura,piesei

HENIEK

Îmi venea să vărs.

ZYGMUNT

Bine, domnilor, să mergem în oraş. Să vedem ce se mai aude.

DORA

Şi uite-aşa, pur şi simplu, au plecat. Au închis uşa în urma lor şi au plecat. Mai rău era că

simţeam că mă doare tot corpul şi că durerea aceea este plăcută. Am fost violată de o hoardă

sălbatică şi ce? Îmi făcea plăcere. Abia asta mi se părea dureros. Cine sunt eu? În plus, nici nu

puteam uita ce ochi avea Rysiek. Sălbatic de frumoşi. Dumnezeule! M-a izbit liniştea. Nu se

mai auzea copilul. Ce-i făcuse Zygmunt? M-am smuls de pe pat şi m-am repezit în bucătărie.

Igorek stătea în coşul lui, sugea zgomotos din suzetă şi zâmbea.

CU TOŢII

În salonul parizian,

unde e lux şi fast

Lui Chopin în suflet

îi cântau viori ţărăneşti.

Mazurci, oberecuri,

salcia mazoviană,

căci el din copilărie

iubea notele poloneze.

LECŢIA IX

MENACHEM

Stăteam în grajdul ăla şi înnebuneam de căldură. Jos se afla o căldare cu apă, aşa că din când

în când coboram din pod şi beam. A venit Zocha.

ZOCHA

38

Page 39: lectura,piesei

Ce faci, Menachem? De ce nu stai în pod? Mă duc în oraş. Să văd ce şi cum.

MENACHEM

Vezi, Zocha, te implor. Ce e cu Dora şi cu Igorek? E cumplit de cald.

ZOCHA

Stai ascuns, Menachem, te implor, fiindcă dacă te vede Oleś…

ZYGMUNT

M-am dus în Rynek 10 să văd dacă n-au mai rămas pe undeva documente de la NKVD. Să

văd dacă nu găsesc scrisoarea mea către Stalin. De asta mă temeam cel mai tare. Numai

scrisoarea aia o semnasem cu numele meu adevărat. Toate celelalte le semnasem „Popov”.

Dar acolo erau deja jandarmii NKVD-ului şi nu era nici urmă de acte. Era un nou primar care

m-a prezentat Amtskomendant-ului, a spus că sovieticii l-au ucis pe tatăl meu, că pot conta pe

mine. Amtskomendant, un tip elegant, mai în vârstă, austriac se pare, în uniformă la patru ace

şi cu fular alb de mătase la gât, m-a studiat din cap până în picioare şi mi-a spus în polonă:

Gutt, mă ajuţi să fac ordung cu evreii.

WŁADEK

Am ascuns-o pe Rachelka în pod. Nici măcar mama nu ştia că e acolo. De altfel nici nu s-ar

mai fi putut căţăra pe treptele alea.

RACHELKA

Stăteam tăcută ca un şoricel şi mi-era frică să şi respir. Era insuportabil de cald…

WŁADEK

Am dat o fugă în oraş. În piaţă evreii pliveau caldarâmul cu lingurile. De jur împrejur stăteau

zdrahoni cu bâte în mâini. În spatele lor o mulţime de femei şi copii. Ca la hram. În jurul

pieţei evrei tineri cărau bucăţi din statuia lui Stalin pe uşa de la cocină şi cântau un cântec

sovietic „Sziraka strana maja radnaja”. În fruntea lor mergea rabinul şi îşi ducea pe baston

chipia. Abia se târa. Era arşiţă. Toţi erau scăldaţi în sudoare, dar cei care cărau rămăşiţele

statuii, cu toate că erau mai mult morţi decât vii, mergeau şi cântau cu entuziasm. Muzicanţii

îi acompaniau la muzicuţă şi la clarinet. De-ţi era mai mare mila să te uiţi la ei. Dacă vreunul

39

Page 40: lectura,piesei

dintre evrei rămânea puţin în urmă, unul dintre zdrahoni îl lovea cu bastonul sau furtunul de

cauciuc. Pe nepusă masă apăru Heniek. Avea în mână o bâtâ groasă de alun.

HENIEK

Ce stai aşa, Władek! Ia şi tu o bâtă zdravănă şi ajută la înmormântarea tovarăşului Stalin.

WŁADEK

Bine, am spus, o să iau o bâtă zdravănă şi o să vă dau o mână de ajutor, dar m-am dus în

partea cealaltă a pieţei şi doar mă uitam. L-am văzut pe Zygmunt cum îl bate cu bâta pe

croitorul Eluś.

ZYGMUNT

Ai vrut să fugi, porcule? Ai vrut să-ţi laşi familia şi să fugi? Aşa procedează un bărbat? Aşa

procedează un comunist! Nu un bărbat. Şi n-ai auzit ce a ordonat domnul Amtskomendant?

Că trebuie să stai aici şi să pliveşti pământul pe care l-ai pângărit cu prezenţa ta. Ai priceput?

WŁADEK

Dumnezeule, mi-am zis, ce se întâmplă aici? M-am întors acasă, am urcat în pod şi îi spun

Rachelkăi. Rachelka, stai aici. Să nu te duci nicăieri. Se petrec lucruri straşnice. Cred că va fi

pogrom.

RACHELKA

Şi cu mama ce se va întâmpla? Cu Rebeka? Cu Róza?

WŁADEK

Plivesc iarba din piaţă.

RACHELKA

Władek, ajută-le, te implor.

WŁADEK

Bine, mă duc, o să văd eu. Încerc. Dar nici măcar nu am încercat. Cum să îi salvezi pe toţi?

HENIEK

40

Page 41: lectura,piesei

I-am dus în hambarul de lângă cimitirul evreiesc. Băieţii le-au permis să se aşeze pe jos. Toţi

au căzut ca fără suflare. Gâfâiau din greu. Orchestra cânta „Acea ultimă duminică”. Am

aruncat un ochi în hambar. Într-o parte a hambarului era o groapă proaspăt săpată. Sielawa

Hallerczyk, Stasiek Kuternoga, Tarnacki, măcelarul Wasilewski, Oleś, soţul Zochăi, bătrânul

Walek şi Rysiek. Aveau securi şi cuţite mari de măcelar. Pentru sacrificarea porcilor. Walek

avea un ciocan de fierar. Dumnezeule, m-am gândit.

RYSIEK

Primii aduşi au fost rabinul şi croitorul Eluś. Sielawa le-a poruncit să se dezbrace. Rabinul

tremura ca piftia. Am început să râdem că tremură aşa. Rabinul a început să râdă că noi

râdem. Atunci Sielawa l-a luat pe la spate şi i-a tras cu mânerul securii în cap. Rabinul

aproape că a zburat prin aer. Şi s-a rostogolit. Şi atunci Sielawa a înfipt securea în pământ, cu

o mişcare rapidă a scos de la brâu cuţitul, l-a prins pe rabin de barbă şi, dintr-o singură

mişcare, i-a retezat gâtul. De la o ureche la cealaltă. Sângele a ţâşnit. Învaţă, fiule, a spus. Şi a

şters lama cuţitului de nisip. L-am apucat pe rabin de mâini şi de picioare, ne-am luat avânt şi

l-am aruncat în groapă. În tot acest timp croitorul a leşinat. Aşa că nu am avut prea mult de

lucru cu el. Apoi Sielawa a împărţit treaba. Şase dintre noi trebuia să-i dezbrace pe evrei. Şi

apoi să-i ţină. Câte trei la unul. Doi de mâini. Unul de picioare. Bronek trebuia să-i ameţească,

lovindu-i cu securea, iar Walek cu ciocanul. Iar Sielawa le reteza gâtul cu acel cuţit de

măcelar. Şi burţile. Să nu se mişte pământul. Să zică merci că-i ucidem creştineşte, a spus

Sielawa, şi nu aşa cum sacrifică ei vitele. Până sângerează de tot. Eu trebuia să-i ţin de

picioare. Când obosesc, mă înlocuieşti, a spus Sielawa, dar deocamdată stai şi uită-te.

HENIEK

Nu m-am putut uita şi m-am întors în piaţă.

DORA

Am fost în piaţă şi am curăţat cu linguriţa iarba dintre pietrele cubice ale caldarâmului. De jur

împrejur era mulţime de oameni. Numai cunoscuţi. Vecini. Se uitau. Glumeau. Cei mai cruzi

erau nişte mucoşi de doişpe-cinşpe ani. Aruncau cu pietrele. Ne loveau cu bâtele. Doreau să

ne violeze. Babele râdeau. În plus, canicula aia. Copilul zbiera. Îi era sete. Şi mie-mi era

teribil de sete. Am văzut-o în mulţime pe Zocha. I-am făcut semn cu mâna. S-a apropiat.

Zocha, dă-mi să beau!

41

Page 42: lectura,piesei

ZOCHA

Apă?

DORA

Apă. Orice. Zocha, ce se petrece?

ZOCHA

Ce anume se petrece? Vă reţin şi vă eliberează.

DORA

Zocha, ia-l tu pe Igorek. Ascunde-l. Mi-e frică. Menachem se va întoarce.

ZOCHA

Eu să-l iau pe Igorek, Dora? Ce-o să spună Oleś? Nu-ţi face griji. Totul va fi bine.

DORA

Rysiek, Zygmunt şi Heniek m-au violat, Zocha…

ZOCHA

Am crezut că pic din picioare. Mi s-a făcut rău. M-am tras deoparte şi m-am dus acasă.

DORA

Şi nici măcar apă nu mi-a adus. Ce colegă!

ZOCHA

Pe drum m-am gândit şi m-am tot gândit. Ce să fac? Cu un copil străin! Asta mai lipsea. O să-

mi dea Oleś cu plodul jidan peste cap! M-am întors în sat. Menachem se ascundea în grajd.

MENACHEM

Ce se întâmplă, Zocha?

ZOCHA

Şi ce se poate întâmpla? Bat, violează, chinuiesc.

42

Page 43: lectura,piesei

MENACHEM

Ai văzut-o pe Dora?

ZOCHA

Unde s-o văd?

DORA

A venit Zygmunt şi a spus că trebuie să ne aşezăm în perechi.

ZYGMUNT

Domnul Amtskomendant şi domnul primar cu gândul la siguranţa voastră au ordonat să vă

închidem în hambar. Mâine veţi merge în ghettoul din Łomża. Vedeţi şi voi ce păţiţi dacă i-aţi

slujit pe sovietici. Supuneţi-vă ordinelor. Dacă nu vă supuneţi, vedeţi şi voi ce se întâmplă.

Voi veţi fi singurii vinovaţi.

DORA

Ne-am aşezat cuminţi în perechi. Ca la şcoală. Ca în excursie. Şi am mers cuminţi la hambar.

Lângă noi mergeau vecinii! Dar mai ales vecinele. Strigau: Bine vi se întâmplă! Ucigaşi ai lui

Dumnezeu! Diavoli! Comunişti! Despre ce e vorba? Doar Zygmunt a spus că ne vor duce în

ghettoul de la Łomża. La colţul străzii Cmentarna stătea Rysiek. Murdar. În ochi i se citea

demenţa. L-am strigat: Rysiek! S-a apropiat şi m-a lovit cu bastonul atât de tare, că aproape

am scăpat copilul din braţe.

RYSIEK

Ce puteam face? Toată lumea se uita. Mi-a părut rău de ea. Era cu adevărat frumoasă.

DORA

Cum au încăput toţi în hambar?

MENACHEM

Întreg oraşul!

ABRAM

Dumnezeule! O mie şase sute de copii, femei, bătrâni…

43

Page 44: lectura,piesei

ZYGMUNT

O mie şase sute? Nici pomeneală! Nici dacă îi aranjai ca sardinele, unul peste celălalt, nici

măcar atunci n-ar fi încăput atâţia!

HENIEK

Nu erau nici o mie. Cel mult şapte sute. Ba poate chiar mai puţin.

DORA

Ne băteau când ne îmbrânceau să intrăm în hambarul ăla.

RYSIEK

Unii erau incredibil de îndărătnici.

DORA

Pământul părea proaspăt săpat. Nisip galben şi paie împrăştiate pe jos.

RYSIEK

Îi îngropasem acolo pe evreii măcelăriţi. Şi statuia.

DORA

Era zăpuşeală. Arşiţă. Femeile leşinau. Copiii zbierau. Cum aveam să rezistăm în noaptea

aceea?

HENIEK

Am blocat uşile cu trunchiuri de copac şi le-am proptit cu blocuri de piatră. Ca nişte stânci.

DORA

Am simţit miros de petrol. S-a făcut linişte. Cineva a spus că se face dezinfecţia.

ZYGMUNT

Petrolul a fost turnat de Wasilewski. O piticanie îndemânatică. Alerga ca o maimuţă pe

acoperiş. I-am dat doar canistrele. După ce a turnat tot petrolul, am făcut o glumă şi am

deplasat pe nebăgate de seamă scara. Wasilewski a văzut că nu mai e scara, că au fost aprinse

44

Page 45: lectura,piesei

torţele şi a început să urle: Daţi-mi scara, pe toţi dracii, pe toţi dracii! Urla ca din gură de

şarpe. Până la urmă a reuşit să sară de pe acoperiş. Ne tăvăleam pe jos de râs.

HENIEK

Toţi s-au tras deoparte şi am dat foc hambarului din patru părţi!

RYSIEK

Focul literalmente a izbucnit! Era limpede, era vară, acoperişul uscat, de paie.

ZOCHA

Au fost urlete imposibil de uitat. Dumnezeule!

WŁADEK

Fumul negru se putea vedea şi de la zece kilometri.

DORA

S-a făcut întuneric de la fum. Au început plânsetele. Şi ţipetele. Apoi tusea. De ce? Că doar

Zygmunt a spus că mâine ne vor duce în ghetto. Mincinosul. Cineva m-a apucat de păr şi m-a

tras. Am pierdut copilul. Cineva m-a lovit. Am lovit şi eu. Rysiek ăsta. De ce? Am simţit că

am călcat pe cineva. Şi că cineva calcă peste mine. Iar Menachem cu siguranţă e la vreo târfă

de-a lui. Am început să tuşesc, să mă sufoc, să vomit. În cele din urmă am făcut pe mine. Asta

se numea viaţă?

CU TOŢII cântă

Apune deja, soare,

de vreme ce trebuie să apui,

căci pe noi ne dor picioarele,

de la mersul pe câmp.

Ne dor picioarele de mers,

ne dor mâinile de muncă,

apune deja, soare,

de vreme ce trebuie să apui.

45

Page 46: lectura,piesei

Dacă şi tu, soare,

ai munci la fel de greu,

ai fi apus, soare,

ai fi apus de mult.

LECŢIA X

WŁADEK

Când s-au liniştit lucrurile, i-am îngropat de evrei lângă hambar, o muncă extrem de

neplăcută, dar ce puteam face, cineva trebuia să se ocupe şi de asta, mai ales că domnul

Amtskomendant a spus: Să-i ardeţi pe evrei aţi putut, dar cine vă imaginaţi că o să facă după

voi curat? Ne-am adunat cu lopeţi, furci, seceri şi târnăcoape, căci evreii arseseră numai la

suprafaţă, iar în interior erau mai degrabă sufocaţi; ba mai mult, erau lipiţi unii de alţii ca nişte

rădăcini de copac, căci erau preponderent femei şi copii, şi se ţineau strâns în braţe. Se lipiseră

unii de alţii, aşa că a trebuit să-i ciopârţim bucăţele şi să aruncăm în groapă bucăţile acelea

sfârtecate. A fost cumplit. În plus, era o duhoare inimaginabilă. Mirosea a ars şi a rahat. Am

vomitat de două ori. Cel mai rău mi s-a făcut când am dat peste colega mea de casă, peste

Dora şi copilul ei, pe care-l strângea la piept, am plâns pur şi simplu, nu am permis să fie

sfârtecaţi, i-am îngropat astfel. Unii încercau să caute aur, adică dinţi de aur, dar au avut parte

de o surpriză, căci după ce s-a terminat totul domnul Amtskomendant le-a ordonat tuturor să-

şi răstoarne buzunarele şi să se dezbrace până la piele şi dacă găsea ceva, primeau o bătaie

soră cu moartea. Când s-a terminat totul m-am dus acasă, m-am spălat, mi-am pus haine

curate, am luat un litru de vodcă şi m-am întâlnit cu Zygmunt, Heniek şi Rysiek, şi le spun da,

da, suntem colegi de clasă, ce-a fost a fost, dar acum am o problemă, şi anume am salvat-o pe

Rachela şi vreau să mă însor cu ea.

ZYGMUNT

Bine, Władek, dacă tu vrei, e problema ta. Inimii nu-i comanzi ce să facă. Dar trebuie mai

întâi s-o botezi şi să te cununi la biserică.

HENIEK

46

Page 47: lectura,piesei

Să nu vorbească oamenii. Vorbesc eu cu parohul. Numai că e foarte sever cu catehismul.

Trebuie să înveţe serios.

RYSIEK

Cununia e cununie, iar botezul e botez.

ZYGMUNT

Heniek vorbeşte cu parohul. Władek s-a îndrăgostit şi trebuie să-l ajutăm. Władek e colegul

nostru de clasă. Iar un coleg de clasă e ca un membru al familiei. Ba chiar mai mult de atât.

Vodca ascunde-o, Władek, o bem la nuntă.

WŁADEK

M-am dus la mama şi i-am spus că Rachelka se va boteza, va deveni catolică şi eu o să mă

însor cu ea. La biserică. Mama nu a spus nimic. Doar a început să plângă. Şi atunci eu nu am

mai spus nimic. Doar m-am dus în pod la Rachelka şi i-am spus cum stau lucrurile. Iar ea ce-a

spus?

RACHELKA

Să mă botez? Să mă mărit? La biserică? Eu?

WŁADEK

Rachelka! Totul e pentru a te salva. Tu stai aici şi nici n-ai idee ce se întâmplă. Nu mai există

în sat la noi nici măcar un singur evreu. Au fost toţi ucişi. Botezul este singura ta şansă.

Numai că trebuie să înveţi catehismul. Am vorbit cu băieţii şi au fost de acord să ne ajute.

Zygmunt, Rysiek şi Heniek.

RACHELKA

Criminalii ăia?

WŁADEK

Rachelka, sunt colegii noştri.

RACHELKA

Ai catehismul?

47

Page 48: lectura,piesei

WŁADEK

Sigur că da. Am dus-o în casă şi i-am spus mamei că începând din acea zi Rachelka va locui

jos cu noi. Nu a spus nimic. I-am dat Rachelkăi catehismul. S-a aşezat la fereastra dinspre

grădină şi a început să citească. Seara a venit Heniek.

HENIEK către Rachelka

A patra taină?

RACHELKA

Să te spovedeşti cel puţin o dată pe an şi, în timpul sărbătorilor de Paşte, să te împărtăşeşti.

HENIEK către Rachelka

Bine. A şaptea taină?

RACHELKA

Căsnicia.

HENIEK către Rachelka

Bine. A treia condiţie a unei bune spovedanii?

RACHELKA

Hotărârea fermă de a te îndrepta.

HENIEK către Rachelka

Bine. A cincea poruncă?

RACHELKA

Cinsteşte-l pe tatăl şi pe mama ta.

HENIEK

Greşit! Nu ucide! Învaţă, Rachelka, căci dacă n-o să ştii, preotul nu te va boteza.

Către Władek

48

Page 49: lectura,piesei

Parohul vrea şase metri de secară.

WŁADEK

Şi de unde să-i dau?

HENIEK

Bine, bine, Władek. Ştii şi tu cum este. Parohul nu glumeşte. Şi am plecat, fiindcă Władek

începuse să mă cam enerveze! Maică-sa plângea, aia nu ştia nimic, iar ăsta se încăpăţâna.

RACHELKA

Władek, ia asta.

WŁADEK

Ce anume, Rachelka?

RACHELKA

Inelul. Al mamei. Al bunicii. Şi al străbunicii.

WŁADEK

Am făcut rost de secară şi i-am dus-o parohului. Nici măcar n-a catadixit să iasă din casă. Mi-

a transmis prin menajeră să-l duc în podul casei parohiale. Când l-am dus, am văzut că acolo,

cât era podul casei parohiale de lung şi de lat, grânele erau mâncate de gărgăriţe. Secara mea

le ajungea gărgăriţelor de grâne vreo trei ore. Mama tot nu-mi vorbea, dar i-a adus Rachelkăi

rochia ei de mireasă şi mănuşile. La cununie ne-am dus cu trăsura. Rachelka, eu, Zocha, care

a fost de acord să ne fie naşă şi martor, Zygmunt – naş şi Rysiek – martor. Ei bine şi Heniek,

care tot drumul până la biserică a descusut-o pe Rachelka din catehism. Era chiar amuzant.

Numai o dată ne-am ciondănit, când au întrebat ce nume de botez vrem să-i dăm Rachelkăi.

ZYGMUNT

Şi ce nume de botez îi dăm Rachelkăi?

WŁADEK

Maria.

49

Page 50: lectura,piesei

ZOCHA

Frumos.

HENIEK

Ai înnebunit, Władek? Vrei să o botezi pe evreică după Maica Domnului?

WŁADEK

Şi Maica Domnului cine e?

RACHELKA

Atunci fie Marianna.

HENIEK

Marianna?

ZYGMUNT

Mai bine. Mult mai bine.

RYSIEK

Poate fi Marianna.

ZOCHA

E la fel de frumos.

RACHELKA

Şi uite aşa am devenit Marianna. În trăsura aceea care mergea prin oraşul în care deja nu mai

era picior de evreu şi în casele evreilor, la ferestre, la uşi şi în pridvoare, noii proprietari mă

priveau cu ură. Nici măcar nu a trebuit să închid ochii ca să-i văd alături de ei pe foştii

proprietari. Atunci m-am gândit pentru prima dată că n-are niciun sens că trăiesc. Totul a

decurs rapid. N-am mai dat examen din catehism. Parohul nici măcar nu a venit. M-a botezat

şi ne-a cununat un preot tânăr. Foarte drăguţ. Când ne întorceam, străzile erau deja pustii.

Numai pe Sokólska o femeie a scuipat când ne-a văzut!

50

Page 51: lectura,piesei

WŁADEK

Să ne fie cu noroc!

MARIANNA

Mama lui Władek întinsese masa: cârnaţi, tobă, bigos, vodcă şi compot. Şi s-a dus la o vecină.

WŁADEK

Dar erau toţi cei din clasa noastră. Aproape toţi.

ZYGMUNT

Eu.

RYSIEK

Şi eu.

HENIEK

Şi eu.

ZOCHA

Şi eu am fost.

DORA

Şi eu.

JAKUB KAC

Şi eu.

ABRAM

Şi eu, într-un anumit sens.

MENACHEM

Eu n-am fost, dar Zocha mi-a povestit totul.

ZYGMUNT

51

Page 52: lectura,piesei

Dragă Marianna şi Iubite Władyslaw! Władek! Aş dori ca la început de nou drum, dificil, dar

poate veţi răzbi, să vă aduc urări: fie ca iubirea voastră să înflorească. Hai acum cu toţii să îi

cântăm miresei, care se întâmplă să fie orfană, cântecul nostru de nuntă sărman! Să ştie mereu

şi să nu uite că noi ţinem minte totul! Dar mai întâi să bem! Sănătate! Mazel Tov!

CU TOŢII

Mazel Tov!

ZOCHA intonează

Cine merge aşa prin odaie şi bate?

CU TOŢII cântă

E Marianka noastră îşi caută mama.

A ieşit din odaie, îşi frânge mâinile,

O, măicuţa mea, unde te-ai dus.

Scoală, măicuţă, din negrul mormânt,

Binecuvântează-ţi fiica, se duce la măritiş.

Nu mă scol, nu mă scol, fiindcă-s adânc zidită,

Închisă cu trei lacăte.

Primul lacăt – din trei scânduri.

Al doilea lacăt – de nisip auriu.

Al treilea lacăt – de pajişte verde.

O, fetiţa mea, du-te singură la măritiş.

Du-te, fetiţa mea, singură, să te binecuvânteze Dumnezeu

Fecioara Maria să te binecuvânteze.

ZYGMUNT

Ei şi apoi îşi caută tatăl, surorile, fratele şi tot aşa! Sănătate! Mazel Tov! Lachaim!

52

Page 53: lectura,piesei

CU TOŢII

Sănătate! Lachaim! Mazel Tov!

WŁADEK

Mulţumesc, colegi şi colege! Mulţumesc! Eu şi Marianka suntem fericiţi că sunteţi aici

împreună cu noi. Mâncaţi şi beţi! Am pus pe masă tot ce am avut mai bun! Măicuţa mea a

pregătit totul! N-a fost uşor, dar ce nuntă ar fi asta fără bigos!? Fără tobă, şunculiţă şi

slăninuţă! Şi fără şniţele! Marianka, acum eşti creştină, va trebui să înveţi să mănânci aşa ca

noi! Ei, colegi, lachaim!

CU TOŢII

Lachaim!

ZYGMUNT

Şi acum, Iubiţi Miri, avem şi un cadou! Un candelabru! De argint! Vă place?

JAKUB KAC

Al cui e?

DORA

Al meu!

ABRAM

Dumnezeule!

MENACHEM

La dracu!

WŁADEK

Copii.

MARIANNA

Frumos!

53

Page 54: lectura,piesei

HENIEK

Din partea mea o tavă. De argint!

DORA

A cui e?

ABRAM

A mea.

JAKUB KAC

Dumnezeule.

MENACHEM

La dracu!

WŁADEK

Copii.

MARIANNA

Frumos.

RYSIEK

Din partea mea o zaharniţă. De argint!

ABRAM

A cui e?

JAKUB KAC

A mea.

DORA

Dumnezeule.

54

Page 55: lectura,piesei

MENACHEM

La dracu.

WŁADEK

Copii.

MARIANNA

Frumos.

ZOCHA

O faţă de masă. Şi şervete.

DORA

Ale cui?

RACHELKA

Ale mele?

ZOCHA

Da? Oleś le-a adus…

ABRAM

Dumnezeule!

MENACHEM

La dracu!

MARIANNA

Frumos.

WŁADEK

Lachaim! Şi „Tango Milonga”! Toate perechile dansează!

CU TOŢII

55

Page 56: lectura,piesei

Lachaim!

Cântă şi dansează „Tango Milonga”

ZYGMUNT

Dansezi, Zocha?

ZOCHA

Cu tine, Zygmunt, întotdeauna!

ZYGMUNT

Ce e nou prin sat? Ce mai face bătrânul?

ZOCHA

A, nimic, doar se plânge şi se vaită.

ZYGMUNT

În curând vei fi o văduvă bogată. Şi vei avea nevoie de o mână de bărbat! Să nu mă uiţi.

ZOCHA

Ia încetează, Zygmunt!

DORA

Dansezi, Rysiek?

RYSIEK

N-am putut să fac nimic, Dora. Am vrut să te ajut, dar nu am putut! Toată lumea se uita. Eu

te-am iubit, dar tu te-ai măritat cu Menachem! Iar eu te-am iubit! Pleacă acum, Dora! Dispari!

Scoate pistolul şi trage un foc.

Lasă-mă-n pace! Lasă-mă! Dispari!

BĂRBAŢII

56

Page 57: lectura,piesei

Ce-i cu tine, frate! Lasă revolverul. Te-ai îmbătat!? Du-te acasă!

ZYGMUNT

Ce dracu se-ntâmplă aici!?

JAKUB KAC

Dar tu ce crezi, Zygmunt, că Rysiek n-o să afle niciodată cine l-a turnat sovieticilor? Adevărul

nu poate fi îngropat.

ZYGMUNT

Ce-i asta? Cine-i aici?

HENIEK

Colegi şi colege! Iubita mea clasă! Aş vrea să vă spun cel mai mare secret al meu. Şi să vă

mai spun despre un vis care a devenit realitate. Episcopul a fost de acord! Plec la Łomża! Voi

studia să devin preot!

WŁADEK

Ce fericit sunt! Lachaim!

Bea.

Beau toţi

Lachaim!

MARIANNA

Hai la culcare, Władek! Ajunge!

CU TOŢII

A ieşit gândacul la soare

în jachetă verde,

nu mă apuca de aripioară,

dragul meu băieţel.

57

Page 58: lectura,piesei

Nu mă apuca de aripioară,

că am o jachetă nouă,

cusută de doi cărăbuşi,

şi croită de bufniţe.

LECŢIA XI

MARIANNA

Beat, a adormit. I-am scos pantofii, pantalonii nu am reuşit. M-am întins lângă el. Dar n-am

putut să adorm.

ZOCHA

Zygmunt şi Rysiek m-au dus până acasă. Mă temeam ca Menachem să nu hoinărească pe

acolo şi special vorbeam tare, mă prefăceam beată şi râdeam ca proasta.

ZYGMUNT

Poate aşteptăm împreună până se trezeşte bătrânul?

ZOCHA

Şi unde să aşteptăm, Zygmunt?

ZYGMUNT

În fânul din hambar, Zygmunt!

ZOCHA

Bătrânul se trezeşte des, Zygmunt!

ZYGMUNT

Şi dacă rămâi văduvă, Zygmunt?

ZOCHA

Ia încetează, Zygmunt.

58

Page 59: lectura,piesei

ZYGMUNT

Am plecat, fiindcă doream să vorbesc cu Rysiek.

RYSIEK

Când am ieşit la aer ne-am trezit amândoi din beţie.

ZYGMUNT

E totul bine cât timp nu există martori.

RYSIEK

Care martori? Menachem? Îl prindem noi până la urmă pe cinefil!

ZYGMUNT

Eu nu vorbesc de el. El nu ştie nimic. Dacă mai trăieşte cumva.

RYSIEK

Dar despre cine vorbeşti?

ZYGMUNT

Ştii tu despre cine.

MENACHEM

Să fi ştiut ei că vorbeau la doi metri de mine. Sau să fi avut eu un pistol. Sau o secure bună.

Cele două lichele n-ar mai fi chinuit şi alţi oameni. Dar trebuia să stau să ascult totul. Şi să-mi

ţin gura. Când au plecat, a venit Zocha.

ZOCHA

Duhnesc a vodcă, dar a trebuit să beau. Cum să nu bei la nuntă? Dumnezeule, Menachem, ce

îngrozitor a fost. Sărmana Rachelka! Ce viaţă o aşteaptă! Ce viaţă ne aşteaptă şi pe noi?

Doamne, Doamne…

MENACHEM

Am strâns-o la piept. Am început să facem dragoste.

59

Page 60: lectura,piesei

ZOCHA

Ai grijă numai!

MENACHEM

Am grijă!

ZOCHA

Asta ar mai lipsi! Toată lumea ştie că bătrânul e deja prea ramolit.

MENACHEM

Zocha…

MARIANNA

M-a trezit Władek. Fără un cuvânt mi-a desfăcut picioarele şi a intrat în mine. M-a durut. A

fost prima dată. Avea ochii injectaţi de sânge. Duhnea a vodcă şi a bigos. A terminat repede.

S-a lungit lângă mine. Şi-a aprins o ţigară şi a spus.

WŁADEK

Mama a dereticat tot. Chiar a fost prima dată? Şi se spunea că evreicele sunt nişte curve.

MARIANNA

Ce puteam să spun? M-am gândit la toate câte se întâmplaseră. M-am gândit la mama, la

Rebeka şi la Róza, pe care polonezii le arseseră de vii în hambar. M-am gândit şi la tata care a

murit de inimă, fiindcă nu a putut privi ce făcuseră sovieticii cu moara lui. Şi m-am gândit şi

la faptul că am rămas singură. Cu un polonez prost, cu proasta lui mamă care mă tratează mai

rău decât un câine, deoarece cu câinele vorbea. M-am gândit să iau o frânghie, să mă duc în

hambar şi să mă spânzur. Mi-am zis totuşi că, pe de altă parrte, e un prost, dar pe de alta – m-a

salvat. În ciuda mumă-sii, a colegilor, a întregii lumi. E curajos şi încăpăţânat. Şi probabil că

mă iubeşte. O să le facă rău copiilor noştri? Copiilor! Cei mai importanţi sunt copiii. Evreii au

trecut peste lucruri şi mai rele. Am pus pe mine o fustă de lână şi o cămaşă. Mi-am legat părul

cu un batic, aşa ca ţărăncile, şi am spus: Ce am de făcut, Władek?

WŁADEK

60

Page 61: lectura,piesei

Asta chiar mi-a plăcut. Am sărutat-o şi i-am spus: Hai să mâncăm micul dejun, apoi o să-ţi

arăt gospodăria. O să vedem ce te descurci să faci deocamdată.

MENACHEM

Faptul că mă ascundeam devenise insuportabil. Zocha avea de citit Biblia şi manualul

„Traktara i selskochazaistwiennyje masziny” al lui Volcov şi Rajst. La început nici nu mă

puteam uita la Biblie. Nişte basme înduioşătoare pentru idioţi. Dar cu timpul, după toate cele

întâmplate, anumite fragmente mi se fixaseră în memorie: Ochiul tău nu va cunoaşte mila.

Viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru

picior. Bătrânul ieşea tot mai rar din casă, iar iarna aproape că nici nu se mai ridica din pat.

De toate se ocupa Zocha. Aproape zilnic îşi făcea timp pentru mine. Şi asta era tot ce mai

rămăsese uman în mine.

ZOCHA

Doar ai mare grijă, Menachem.

MENACHEM

Am grijă, Zocha…

MARIANNA

Am învăţat să vorbesc ca ţăranii: merem, faşem, dar n-a ajutat la nimic. Mama lui Władek,

credea că-mi bat joc de ea şi nu spunea nimic. Spuneam: mergi cu Dumnezeu, slăvit fie Iisus

Hristos, să dea Domnul. Îmi răspundea cu furie. Până la urmă am aflat că sunt însărcinată. Şi

atunci s-a întâmplat.

WŁADEK

M-am dus în pădure după lemne.

RYSIEK

La vremea aceea eram jandarm. Aveam o bicicletă, o carabină, o uniformă şi un chipiu.

Bineînţeles, ăsta era un pretext. Căci, la drept vorbind, lucram pentru o organizaţie

clandestină. Nu pentru nemţi.

ZYGMUNT

61

Page 62: lectura,piesei

Eu l-am convins.

RYSIEK

Şi atunci a venit ordinul să trimitem toţi evreii, dacă mai rămăseseră pe undeva, la ghettoul

din Łomża. Dar la noi nu mai erau evrei.

ZYGMUNT

Şi Marianka?

RYSIEK

Marianka?

ZYGMUNT

Ordinul e ordin, Rysiek. Am putea avea necazuri dacă rămâne în viaţă. Władek e încă tânăr şi

va găsi o nevastă nouă.

RYSIEK

Am văzut că Władek a plecat undeva cu căruţa, am luat carabina, am urcat pe bicicletă şi m-

am dus la el.

WŁADEK

Plecasem în pădure pentru o zi întreagă.

MARIANNA

Am văzut pe geam că se apropie un jandarm. M-am pitit în ascunzătoare.

RYSIEK

A deschis mama lui Władek. I-am spus despre ce este vorba, s-a bucurat şi a strigat-o pe

Rachelka. Asta a venit plângând.

MARIANNA

Rysiek, fie-ţi milă! Sunt însărcinată! Nu a spus nimic. În schimb, a vorbit soacră-mea: Ăsta-i

ordinul şi n-ai ce-i face.

62

Page 63: lectura,piesei

RYSIEK

I-am legat mâinile cu o funie şi i-am spus că, dacă va încerca să fugă, o împuşc.

WŁADEK

A fost un miracol. În pădure am constatat că uitasem acasă pila pentru topor. Dacă nu aş fi

uitat-o, ar fi fost prea târziu. M-am întors acasă. Mama mi-a spus că a venit un jandarm şi a

luat-o pe Marianna. Unde a dus-o? În ghetou! Am scos calul de la căruţă, i-am pus şaua şi am

pus în buzunar revolverul pe care încă îl aveam de la sovietici. Mama a început să ţipe: La ce-

ţi trebuie jidanca aia!? Tacă-ţi gura, îi zic, o mai numeşte o dată aşa şi-o să vezi tu!

RYSIEK

Am văzut că vine pe cal şi l-am recunoscut imediat.

MARIANNA

Gonea pe cal asemenea lui pan Skrzetuski în ajutorul jupâniţei Olenka!

WŁADEK

I-am văzut de departe. Rysiek mergea pe bicicletă, iar ea alerga în urma lui legată de funie.

Era însărcinată. Am simţit cum mă cuprinde furia şi am ridicat piedica armei din buzunar.

RYSIEK

M-am oprit. Am luat de pe umăr carabina şi i-am tras piedica. Şi zic: Ce-i, Władek?

WŁADEK

Ce-i, Rysiek? Încercam să ajung cât mai aproape de el. Ce se-ntâmplă?

RYSIEK

Mă întrebam dacă are armă. Toţii jidanii trebuie să meargă în ghetou. Cred că era înarmat. Nu

te apropia mai tare că te împuşc.

WŁADEK

Hai să vorbim, Rysiek, îi zic eu, hai să ne înţelegem. Suntem doar colegi de clasă. Şi l-am

împuşcat în burtă prin buzunar.

63

Page 64: lectura,piesei

RYSIEK

Ce faci, Władek? Tragi într-un coleg de clasă?

MARIANNA

A scăpat carabina din mâini şi a căzut cu tot cu bicicletă, şi eu am căzut cu el, cred că-l durea

straşnic, fiindcă a început să plângă.

WŁADEK

Ai vrut s-o împuşti în pădure, nenorocitule, ca să nu mai existe martori ai ororilor săvârşite,

nu-i aşa?

RYSIEK

Zygmunt mi-a spus să fac asta, Władek, ucide-mă, la dracu, că nu mai rezist, o Doamne, cum

doare, Dora…

WŁADEK

L-am împuşcat în ureche. Ca pe un coleg.

RYSIEK

Unde mergem, Dora?

DORA

Nicăieri, Rysiek, suntem.

MARIANNA

Ce-ai făcut, Władek?

WŁADEK

Şi ce puteam face? Să-l las să te omoare? Ca pe evreii tăi?

MARIANNA

Ce-o să se întâmple acum?

WŁADEK

64

Page 65: lectura,piesei

Şi ce se poate întâmpla? Partizanii au ucis un jandarm. Va trebui să ne ascundem.

MARIANNA

Cu tot cu copil?

WŁADEK

Ne descurcăm noi. L-am dezbrăcat până la chiloţi şi l-am târât în pădure. Bicicleta şi uniforma

le-am aruncat în Narwia. Bocancii şi carabina le-am ascuns într-un copac. Când ne-am întors

acasă şi mama a văzut-o pe Marianka, n-a scos niciun cuvânt. Nici eu nu i-am vorbit. Am

înhămat din nou calul la căruţă, am luat câteva haine, o plapumă, pături, ceva de mâncare şi

bani. Noaptea deja eram la Zocha.

ZOCHA

Ce s-a întâmplat?

WŁADEK

I-am spus ce şi cum, şi am rugat-o să ne găzduiască măcar câteva nopţi, până aranjez ceva cu

vreo rudă mai îndepărtată.

MENACHEM

Îi vedeam, auzeam ce spuneau, dar nu am ieşit din ascunzătoare să mă vadă.

ZYGMUNT

Pe Rysiek l-au găsit două zile mai târziu. Vulpile îi mâncaseră picioarele, mânile, faţa. S-a dus

vestea că-l uciseseră partizanii. Dar jandarmii au împuşcat-o pe mama lui Władek şi i-au dat

foc la casă.

WŁADEK

N-am fost la înmormântare, căci n-am avut cum. M-am dus la o mătuşă din Konopki. De cum

a văzut-o pe Marianka, n-a vrut să ne găzduiască nici măcar o noapte. Unchiul poate că ne-ar

fi primit, dar fiul lui era primar şi a spus că este răspunzător pentru tot satul. Mi-am vizitat

aproape întreaga familie. Rudele apropiate, dar şi mai îndepărtate. Nimeni, absolut nimeni nu

a vrut să ne ajute.

65

Page 66: lectura,piesei

MARIANNA

Dormeam prin păduri, în defilee, în tot felul de buncăre împreună cu şobolanii. Era sărbătoare

când reuşeam să ne spălăm.

WŁADEK

Cel mai important era că nu muream de foame. Aveam cu mine cărţi. Citeam cu voce tare.

MARIANNA

Avea „Trilogia” lui Sienkiewicz. Când le termina de citit, o lua de la capăt. Râdea şi plângea

exact în aceleaşi locuri! Dumnezeule, am crezut că înnebunesc! Îl rugam, îl imploram! Hai,

Władek, avem timp. Te învăţ engleză. Sau contabilitate. Că doar războiul ăsta se va termina

odată şi odată.

WŁADEK

Ce idee. Engleza. Plecăm după război în America.

I speak English.

You speak English.

He speaks English…

MARIANNA

După douăzeci de minute adormea.

WŁADEK

Nu aveam înclinaţie pentru limbi străine.

ZOCHA

Oleś a insistat să-i prăjesc râşcovi cu ceapă. A făcut colită şi a murit. Ei, şi au apărut bârfele

că l-am otrăvit.

MENACHEM

M-am mutat din cocină în ascunzătoarea din casă. Ce senzaţie extraordinară!

MARIANNA

66

Page 67: lectura,piesei

M-au prins chinurile facerii într-un buncăr.

WŁADEK

Eu o moşeam. Doamne! Nu ştiam ce am de făcut!

MARIANNA

Năşteam şi îi spuneam ce are de făcut. Şi doar nici eu nu ştiam nimic.

WŁADEK

Am făcut tot ce am putut, dar copilul a murit.

MARIANNA

Era o fetiţă. Frumoasă. Sănătoasă.

WŁADEK

A murit după câteva ore. Poate că e bine că s-a întâmplat astfel, căci în trei n-am fi reuşit să

supravieţuim. Cu un copil mic? Nici pomeneală.

MARIANNA

Cred că a sufocat-o când dormeam.

WŁADEK

Am îngropat-o în pădure.

MARIANNA

Am numit-o Dorotka.

WŁADEK

Când s-a terminat războiul, ne-am întors la moară. Mie nemţii îmi dăduseră foc la casă.

MARIANNA

Totul era devalizat, distrus, stricat, chiar şi pomii din livadă fuseseră scoşi din pământ.

WŁADEK

67

Page 68: lectura,piesei

Am reuşit să facem moara să funcţioneze. A fost o minune. Nu funcţiona ca înainte de război

cu turbina elveţiană, ci cu una rusească. O dată a venit Zygmunt. Cu un litru de vodcă.

ZYGMUNT

Să ne împăcăm.

WŁADEK

Am băut şi noi ca nişte colegi de clasă ce eram şi ne-am împăcat.

ZYGMUNT

Am stabilit, de asemenea, diverse principii şi reguli, dar şi ce rămâne secret şi sfânt.

WŁADEK

Cel mai important e ca Marianka să fie în afara oricărui pericol, da, Zygmuś?

ZYGMUNT

Cum să nu, Władek. Acum nu o mai poate paşte nicio nenorocire! Niciuna!

WŁADEK

A doua zi i-am spus şi Marianei că războiul s-a încheiat şi că, dacă vrea, o las să plece unde

doreşte. Dar Marianka a spus că nu pleacă nicăieri, căci este soţia mea în faţa lui Dumnezeu şi

a legii şi cu asta basta.

MARIANNA

Dar nu am mai avut copii.

CU TOŢII

Când te uiţi la stele

te cuprinde mândria,

că eşti polonez,

nepotul lui Kopernik.

Deasupra Vistulei albastre

bătrânul Toruń doarme.

68

Page 69: lectura,piesei

Polonezul a oprit Soarele,

dar a pus în mişcare Pământul.

LECŢIA XII

ZOCHA

Nu ştiu cum a aflat Zygmunt că Menachem se ascundea la mine.

ZYGMUNT

Spune-i, Zocha, cu frumosul. Ştim că l-ai ascuns tot războiul! Şi că pe Oleś l-ai otrăvit cu

ciuperci ca să te reguleze lepra aia. Prost sunt că nu l-am căutat.

ZOCHA

Ce tot îndrugi, Zygmunt? Care Menachem? M-a lovit peste faţă.

ZYGMUNT

Le-am ordonat băieţilor cu care eram să mă aştepte afară.

MENACHEM

Am auzit tot, dar ce puteam face?

ZOCHA

La drept vorbind, singură m-am oferit. Numai să nu-l mai caute pe Menachem. Ştiam că dacă

se apucă să caute bine, îl găsesc.

ZYGMUNT

Şi mai ales nu uita, Zocha, nu suntem o bandă de huligani. Suntem armata poloneză. Dacă

bolşevicul acela parşiv nu se găseşte, ne întoarcem şi stăm de vorbă altfel, apoi vei fi

împuşcată în numele Republicii!

MENACHEM

Am ieşit din ascunzătoare după ce au plecat.

69

Page 70: lectura,piesei

ZOCHA

Trebuie să plecăm de aici.

MENACHEM

Să plecăm în America. Trebuie să fugim. Trebuie să uităm totul. Să începem o viaţă nouă.

Aici ne vor ucide. Trebuie să renunţăm la răzbunare. Fiindcă ne ratăm viaţa.

ZYGMUNT

Într-o zi m-am apucat şi i-am scris lui Abram.

Dragul meu coleg Abram!

Încă din primele rânduri ale scrisorii mele îţi aduc trista veste despre moartea colegului nostru

Jakub Kac şi a colegii noastre Dora cu copilul. De altfel, au murit toţii evreii de la noi, au fost

ucişi de bestiile hitleriste care au ars de vii în hambar femeile şi copiii. Întreaga ta familie a

fost ucisă! Ucis a fost şi rabinul. Nu mai trăieşte nici colegul nostru Rysiek, ucis de criminali.

Este de nedescris tragedia prin care a trecut patria noastră, Polonia, poporul nostru martir şi

întreaga noastră clasă.

Doamne, de ce trebuie să suferim astfel.

Îţi transmit urările mele de bine – Zygmunt.

ABRAM

Dragul meu coleg Zygmunt,

Scrisoarea ta mi-a sfâşiat inima. Plâng noaptea şi ziua şi nu-mi găsesc alinarea nici în

rugăciune. Aşadar iubitul nostru Jakub Kac nu mai e printre cei vii? Nici Dora? Şi nici colegul

nostru Rysiek?

Mi-am amintit cum, în ziua plecării, s-a adunat întreaga familie şi toţi au mers cu mine ca să-

mi iau rămas bun de la sinagogă şi de la mormintele din cimitir. Îmi amintesc că tot drumul

fratele mamei, unchiul Benek a cântat la clarinet, iar biata mea mamă plângea necontenit

plângea şi plângea de parcă ar fi presimţit ceva. Cu siguranţă se gândea sărmana la mine, la

ceea ce mă aştepta, şi nu la soarta ei, nu se gândea că acei criminali cruzi o vor închide

70

Page 71: lectura,piesei

laolaltă cu alţii într-un hambar şi îi vor da foc. Laolaltă cu ceilalţi evrei din orăşelul nostru.

Din toată familia noastră mare am rămas singur.

Nu mai pot scrie, dragul meu coleg Zygmunt, fiindcă îmi curg lacrimile nu şiroaie, ci râuri.

Scrie-mi dacă ai nevoie de ceva.

Al tău Abram.

PS. Fii sănătos, să te păzească Dumnezeu Atotputernic.

ZYGMUNT

Dragă Abram!

Nu am nevoie de nimic. De bine de rău trăim. Desculţi, dar sănătoşi, cum se spune. Am dori

să imortalizăm acest eveniment îngrozitor şi să construim un monument. Dacă ne poţi ajuta cu

o sumă cât de mică, îţi vom rămâne profund recunoscători.

Trimit salutări cordiale – Zygmunt.

PS. Soţia mea Helenka, pe care nu o cunoşti, te salută.

ZOCHA

Am luat tot ce se putea vinde şi am plecat la Łódź.

MENACHEM

Aveam acolo nişte amici, funcţionari la cinematograful din Vilnius. Ne-au ajutat să găsim

ceva de lucru. Am început să lucrez ca electrician la un teatru. Zocha era garderobieră. Am

aflat că e însărcinată.

ZOCHA

Trebuie să avortez.

MENACHEM

De ce?

71

Page 72: lectura,piesei

ZOCHA

Nu ştiu al cui e copilul. Al tău sau al lui? Nu ştiu. Nu ştiu. Nu ştiu. Doamne, ce să fac? N-o să

avem niciodată pace aici. Te vor ucide. Mă vor ucide şi pe mine. Promite-mi că vom pleca!

Promite-mi!

MENACHEM

I-am promis, dar după avort lucrurile au început să se strice între noi.

ZOCHA

Ai promis că plecăm! Când?

MENACHEM

O să plecăm, iubito, am promis!

ZOCHA

Iar ai băut, nenorocitule! Unde ai fost? „La Actori”, nu?

MENACHEM

Iubito, trebuie să fac rost de bani pentru plecare! Ştii bine. Şi am făcut rost. Am împrumutat

de la o actriţă. Amanta unui colonel NKVD care a adus de la Vilnius jumătate de ghetou de

lucruri rămase de la evrei. I-am cumpărat Zochăi un bilet şi am condus-o la trenul de Viena.

ZOCHA

Vii şi tu?

MENACHEM

Vin imediat ce reuşesc, iubito. Stătea la fereastră şi se apleca atât de tare, încât am crezut că o

să cadă.

ZOCHA

Stătea acolo pe peron. Într-un costum de culoare deschisă. Am crezut că mor de jale. De parcă

simţeam că-l văd pentru ultima oară.

72

Page 73: lectura,piesei

MENACHEM

Aveam un scop simplu. Să fac rost de ceva bani şi să plec din ţara asta. Un coleg m-a sfătuit

că cel mai bine se câştigă din furtul oficial. Unde se putea fura în mod oficial La UB13.

ZOCHA

La New York m-a ajutat foarte mult Abram. Până am găsit o cameră şi de lucru, m-a găzduit

el. Locuia într-o casă modestă cu o grămadă de copii. Soţia lui cred că mă plăcea. Vorbeam

ore în şir. Abram dorea să ştie totul. Fiecare amănunt. Când i-am povestit cine a dat cu

adevărat foc evreilor, nu a vrut să creadă. Mi-a arătat scrisorile de la Zygmunt. Am început să

râd.

ABRAM

Am crezut că înnebunesc. Şi i-am mai şi trimis bani ticălosului ăluia. Şi atunci am scris

scrisoarea aceea şi am trimis-o guvernului polonez.

Eu, Abram Baker, am plecat în anul 1937 în America. În Polonia au rămas bunicul meu

Chaim şi bunicul Jakub, bunica Róza şi bunica Fejga.

Tatăl meu Szlomo şi mama mea Esterka.

Frăţiorii mei Chaimek, Izio şi Kubek.

Şi surioarele mele: Lejcia, Frunia şi Fania.

Unchii mei de pe mamă: Mendel, Józef, Szaol, Rajzer, David şi Szmul.

Şi mătuşile mele: Chana, Sara, Hinda, Debora, Moly şi Zizi.

Unchii mei de pe tată: Izaak, Akiva, Jasza, Zelig, Benek şi Szymon.

Şi mătuşile mele de pe tată: Rachela, Lea, Miriam, Zelda, Gitel şi Hodl.

13 UB (Urząd Bezieczeństwa) este Serviciul de Securitate din cadrul Ministerului Siguranţei Publice, înfiinţat în Polonia la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în anul 1946, responsabil pentru reprimările sângeroase ale cetăţenilor polonezi care protestau împotriva stalinismului. (n.tr.)

73

Page 74: lectura,piesei

Verii mei: Szmulek, Moniek, Janek, David, Urek, Welwus, Adaś şi Elek.

Şi verişoarele mele: Zuzia, Chajka, Frymcia, Itka, Tyla, Genia, Malcia, Sonia, Jadzia şi

Dunia.

Toţi au fost arşi de vii în hambar de către polonezi.

Cei care mi-au ucis toată familia, le-au confiscat casele, lucrurile, absolut tot, trăiesc acum în

casele acelea. Oare bandiţii, oare hoţii aceştia, pot dormi liniştit?

Ce spune despre asta preotul vostru? Biserica? Guvernul polonez?

CU TOŢII

Sienkiewicz i-a învăţat,

pe fiii patriei sale,

că gloria trecutului

dă naştere la faptele viitoare.

LECŢIA XIII

MENACHEM

În patruzeci şi opt, spre sfârşitul verii, da, fiindcă mă aflam în concediu la Jastarnia, m-a

chemat la el colonelul şi a spus că există un ordin în procesul anchetei pe tema participării

polonezilor la masacrarea evreilor la începutul ocupaţiei şi că autorităţile Poloniei Populare a

hotărât că trebuie să particip şi eu sub pseudonimul operativ Cholewa Zdzislaw. Şi a mai

adăugat ca pentru sine: fă-i praf, Menachem, pe ticăloşii care au siluit-o şi ucis-o pe soţia ta,

dar în măreţia legii autorităţile statului să iasă bine, ştii tu.

ZOCHA

Iubitul meu! De ce nu vii? Mi-e dor de tine, nici n-ai idee ce dor mi-e!

MENACHEM

I-am scris că m-am apucat de ceva foarte important şi că nu mai pot să-i scriu.

74

Page 75: lectura,piesei

ZOCHA

Familia la care lucram la vremea aceea era foarte educată. Profesori. Evrei. Amândoi vorbeau

polona. Când veneau la ei friends, mă prezentau şi spuneau: ea este Zosia care i-a salvat pe

evrei în timpul războiului. Iar friends se mulţumeau doar să dea din cap. Cum era posibil? Că

doar polonezii sunt cunoscuţi ca antisemiţi. După ce Menachem mi-a scris că n-o să-mi mai

poată scrie scrisori din cauza activităţii sale de mare răspundere, m-am înfuriat şi am zis: Dar

ce-au făcut americanii pentru evrei în timpul războiului? Am trântit uşa şi am ieşit din casă.

M-am urcat în metrou. Am mers câteva ore fără nicio ţintă. În sfârşit, am coborât în cartierul

polonez. Am auzit cum un băiat îi spunea unei fete: Eu te iubesc, fir’ai tu să fii, iar tu dormi.

M-am aşezat pe o bancă şi am plâns până n-am mai putut. Dumnezeule! Aveam treizeci de

ani. Ce puteam să fac? Cretinul acela îmi scrisese că nici măcar n-o să-mi mai scrie. Nu

aveam cum să plec. Cortina de fier. Ce fac eu cu viaţa mea? Bărbat n-am. Nici copii. Nici

educaţie. O să fiu toată viaţa servitoare? La evrei? Ca mama? Şi atunci a venit şi s-a aşezat

lângă mine Janusz. De ce plângeţi? E păcat de ochii ăştia frumoşi să fie înlăcrimaţi. Ceva de

genul ăsta. Două săptămâni mai târziu eram deja căsătoriţi. Abram s-a luat cu mâinile de cap.

ABRAM

Ce faci, fată! Cum poţi să te măriţi cu cineva pe care îl cunoşti doar de două săptămâni,

Zocha? Şi Menachem? Şi învăţătura? Încă nu ştii bine engleza! Şi serviciul? Evreii aceia

cinstiţi pe care i-ai tratat astfel. Ce puteau ei face în timpul războiului? Ce-am putut eu face?

Gândeşte-te? Să nu-ţi faci griji. Sunt oameni cumsecade. Profesori. Te vor ajuta dacă vei vrea

să-ţi dai bacalaureatul. Sau să studiezi.

ZOCHA

Lasă-mă-n pace, Abram. Eu şi studiile. Mă mărit. Cât despre Menachem nici nu-mi pomeni.

S-a dovedit un porc şi atât. S-a debarasat de povară.

ZYGMUNT

Au venit după mine spre dimineaţă, în faţa soţiei şi a copiilor mi-au pus cătuşele şi m-au dus

cu maşina poliţiei la UB, la Łomża.

HENIEK

75

Page 76: lectura,piesei

Au venit şi la casa parohială. Câinele lătra ca dement. L-au împuşcat. Mi-au pus cătuşele şi m-

au dus la UB.

WŁADEK

Au venit la moară şi m-au dus în cătuşe la UB.

ZYGMUNT

M-au dus într-o cameră. Mi-au ordonat să iau loc pe un taburet. La geamuri erau draperiile

trase. În ciuda soarelui. În faţă îmi ardea puternic o lampă. În spatele biroului stătea

Menachem.

MENACHEM

Sunt colonelul Cholewa Zdzislaw. Vă voi ancheta. Numele?

ZYGMUNT

Menachem, ce te-a apucat..?

MENACHEM

M-am ridicat de la birou.

ZYGMUNT

S-a ridicat de la birou.

MENACHEM

M-am apropiat de el.

ZYGMUNT

S-a apropiat de mine.

MENACHEM

Şi i-am tras una în bot.

ZYGMUNT

76

Page 77: lectura,piesei

Şi cu elan mi-a tras un pumn în nas. Cred că avea pe mână o rozetă. Am auzit cum pârâie

ceva. Am căzut de pe taburet şi mi-am pierdut cunoştinţa.

MENACHEM

Prostii. Ce rozetă? M-am lăsat puţin dus de val când am văzut rânjetul ticălosului care mi-a

violat soţia, mi-a ars de viu copilul şi mi-a ucis prietenul. Fără să mai vorbim de mii de alţi

oameni.

ZYGMUNT

Au turnat apă peste mine. Mi-am venit în fire. Nasul mi s-a umflat cât un balon. Abia mai

vedeam. Ce puteam face? Pe cine să anunţ? De ce mă arestaseră? Cine mă putea ajuta?

MENACHEM

Trebuie să mi te adresezi cu „domnule colonel”. Clar?

ZYGMUNT

Clar, domnule colonel.

MENACHEM

M-am gândit că e păcat să pierd timpul cu întrebări de rutină. Ştiu totul despre tine, ticălosule.

Ştiu că locuieşti în casa rabinului căruia i-ai dat foc în hambar. Sunt curios dacă soţia şi copiii

tăi ştiu lucrurile astea? Ştiu că în patruzeci şi cinci ai fost comandantul unei bande şi totodată

preşedintele consiliului municipal. Îi dădeai pe miliţieni pe mâinile bandiţilor şi pe bandiţi în

mâinile miliţienilor. După cum îţi convenea. Nu există martori, fir’ar, mi-am zis.

ZYGMUNT

Găseşte martori, să fiu al dracului, m-am gândit.

MENACHEM

Dar acum mă interesează doar un singur lucru. Ce ai făcut cu Jakub Kac în ziua de 24 iunie

1941 la colţul străzilor Przytulska şi Piaţa Nouă?

ZYGMUNT

77

Page 78: lectura,piesei

La ce te referi! Nu ştiu la ce vă referiţi, domnule colonel. După câte ştiu eu, pe 24 iunie Jakub

Kac a fost ucis de nemţi…

MENACHEM

N-aveam chef să-l bat. Pur şi simplu am chemat băieţii şi l-am dat pe mâna lor.

ZYGMUNT

M-au bătut cu bastoanele, turnau apă peste mine şi iar mă băteau, m-a verificat un doctor care

a spus că mă puteau bate mai departe şi m-au bătut. Ticălosul ăla doar vorbea şi mă interoga,

cine şi când l-a ucis pe Jakub Kac. Dumnezeule! Dar ştiam ce am de făcut.

HENIEK

M-au băgat într-o cameră întunecată, m-au pus pe un taburet cu lampa direct în faţă, în spatele

biroului stătea Menachem.

MENACHEM

Sunt colonelul Cholewa Zdzislaw, te voi interoga, părinte. Numele, părinte?

HENIEK

Dacă tu, Menachem, eşti Cholewa, eu sunt Papa Pius.

MENACHEM

M-am ridicat.

HENIEK

S-a ridicat.

MENACHEM

M-am apropiat.

HENIEK

S-a apropiat.

MENACHEM

78

Page 79: lectura,piesei

Şi i-am tras un pumn în bot.

HENIEK

Şi cu toată puterea mi-a tars un pumn în faţă. Am spus: Să te ierte Dumnezeu, frate. Şi i-am

întors şi celălalt obraz.

MENACHEM

I-am mai tras un pumn. A mai întors o dată obrazul. M-am enervat şi i-am chemat pe băieţi.

Adu-ţi aminte cine l-a ucis pe Jakub Kac, i-am spus. Şi l-am lăsat pe mâna băieţilor.

HENIEK

M-au bătut. Apoi turnau peste mine apă. Şi iar mă băteau. Venea doctorul şi spunea că pot să

mă bată mai departe şi mă băteau. Şi mă întrebau de Jakub Kac.

MENACHEM

Au sunat de la Minister. Ce faci, Menachem? De ce-l măcelăreşti pe preotul ăsta? Începi un

război cu biserica? Vrei să faci din el un martir? Pe toţi dracii, în ţara asta nu se poate face

nimic ca lumea! Popii au întotdeauna trecere peste tot.

WŁADEK

M-au scos din pivniţă şi m-au dus într-o cameră luminată, însorită. Abia au reuşit să mi se

obişnuiască ochii cu soarele. M-au pus pe un scaun. Mă uit, intră Menachem. M-am bucurat

atât de tare.

MENACHEM

Salut, Władek, mă bucur să te văd.

WŁADEK

Menachem, nu te-am mai văzut de o grămadă de ani! Cât mă bucur! Ce ştii de Zocha?

MENACHEM

Zocha e în America. Dar scrisorile nu mai ajung. Ştii şi tu cum e, Władek.

WŁADEK

79

Page 80: lectura,piesei

Ştiu, Menachem. De ce m-au arestat? Marianka e singură la moară. Ştii câtă muncă e. Singură

nu se descurcă.

MENACHEM

Bine. Spune-mi doar cine l-a ucis pe Jakub Kac?

WŁADEK

Bine, Menachem.

MENACHEM

Totul începea să prindă contur. Zygmunt până la urmă a recunoscut. Heniek nu, dar exista

declaraţia lui Władek. Şi a altora. Era bine. A început procesul.

ZYGMUNT

Nu recunosc vina. Declaraţiile au fost smulse cu forţa de colonelul Cholewa, prin intermediul

bătăilor şi torturii.

HENIEK

Nu recunosc vina. Declaraţiile au fost smulse cu forţa. În ziua aceea eu nici măcar nu am fost

în Piaţă. Din câte ştiu, pe Jakub Kac l-au ucis nemţii.

WŁADEK

N-am văzut ce au făcut acuzaţii în ziua aceea, căci atunci nu am fost în oraş.

MARIANNA

Am vrut să confirm spusele soţului meu. În ziua aceea el nu a fost în oraş, căci era preocupat

să-mi salveze mie viaţa. Am vrut să adaug faptul că sunt convertită la catolicism şi că la

salvarea vieţii mele au contribuit şi Zygmunt, care a fost naşul meu de botez, şi preotul

Henryk, care a organizat totul. Nu am văzut niciodată la ei manifestări antisemite.

MENACHEM

Nu puteam să cred. De ce, Rachelka?

MARIANNA

80

Page 81: lectura,piesei

Nu înţelegi? Tu ai venit şi la fel o să şi pleci. Răzbunare? Ochi pentru ochi? Îţi mai aminteşti

legea lui Arhimede? Dar despre ce a spus Kant despre stele îţi mai aminteşti?

CU TOŢII

Nu fă tu aici pe-a prostul.

Ce mare găselniţă?

De ce umbli gol goluţ?

Arhimede, întoarce-te la şcoală!

Acolo o să se facă lumină în capul tău,

orice copil ţi-o poate spune:

în cadă cântăreşti atât,

câtă apă ai scos din ea!

LECŢIA XIV

MENACHEM

M-am întors la Varşovia. Am primit Ordinul Constructorilor Poloniei Populare. Şi o locuinţă

nouă. În cartierul Mokotów. Şaptezeci de metri. Şi cea mai proastă slujbă. În subteran.

ZYGMUNT

Am primit cincisprezece ani. Helenka a rămas singură cu Hania, Malgosia şi cu Jurek. Cum

va creşte fiul meu fără tată? La Rawicze m-am gândit: nu mă dau bătut cu una cu două. Ce am

de pierdut?

MENACHEM

Am început să beau. Mult. Totul era ca un coşmar. Bătăile, ţipetele, sângele, apoi apa,

dancing-ul şi curvele. Şi iar bătăile.

ZYGMUNT

I-am scris preşedintelui. Nu mi-a răspuns. I-am scris ministrului. Linişte. Iar am scris. Din nou

nimic. Până mă cheamă comandantul. Mă uit, văd un civil. Nu un evreu.

81

Page 82: lectura,piesei

MENACHEM

M-am trezit din visul ăsta după moartea lui Stalin, când am fost arestat. Şi am fost condamnat

pentru „aplicarea unor metode de anchetare condamnate de lege”. Pe toţi dracii! Cei care

făcuseră la fel ca mine, acum mă condamnau. Martori erau nişte criminali. Şi Zygmunt.

ZYGMUNT

Am vrut să confirm faptul că acuzatul a folosit în practică patruzeci de moduri de tortură.

Printre care frângerea degetelor de la mână cu uşa. Ace înfipte sub unghii. Lovituri aplicate cu

bastonul miliţienesc organelor genitale. Ne cerea să stăm cu fundul gol pe un picior al

scaunului.

MENACHEM

Ce baliverne îndrugi, lepră! Unde ţi-am rupt eu degetele? Va să zică mai ai o gaură în cur, nu?

M-au aruncat asupra lui, dar ne-au despărţit! Am primit zece ani. Şi o propunere. Înfund

puşcăria sau dispar pentru totodeauna din Polonia.

ZYGMUNT

M-am întors acasă. La Helenka, Hania, Malgosia şi Jurek. Jurek nu mă slăbea nicio clipă. Mă

ţinea de cracul de la pantaloni şi mă urmărea absolut peste tot.

MENACHEM

Am plecat în Izrael. La kibutz-ul „Daverath”, care înseamnă „Albina”, am început să lucrez ca

mecanic de maşini agricole. Îmi prinsese bine cartea aia sovietică „Traktara i

sielskochaziajstwiennyje masziny” a lui Volkov şi Rajst.

ZYGMUNT

În anul 1956 am intrat în Partidul Muncitoresc al Poloniei Unite.

HENIEK

Am fost multă vreme vicar, dar până la urmă am primit prima mea parohie. Într-un sat uitat de

lume din regiunea Białystok, unde chiar şi catolicii vorbeau într-un talmeş-balmeş slav14. Dar

ştiţi ce se spune: mai bine cioara din mână decât vrabia de pe gard.

14 În regiunea de răsărit a Poloniei, mai exact în Podlasie, aflată îndelung sub stăpânire rusă şi în zona de influenţă a limbilor rusă, ucraineană şi bielorusă, populaţia de la sate vorbeşte un idiom caracterizat de influenţe ale limbii ucrainele, bieloruse, ruse şi poloneze. Este un dialect oral. (n.tr.)

82

Page 83: lectura,piesei

MENACHEM

I-am scris lui Abram. Am vrut să aflu ce mai face Zocha.

ABRAM

Ce face Zocha? Menachem, câţi oameni ai făcut să plângă la viaţa ta? Mai ales femei? Zocha

s-a măritat şi are copii. Las-o în pace.

ZOCHA

Când Stan s-a dus la şcoală, iar Lucy la grădiniţă, am început să mai câştig bani din croitorie.

Ei şi uite-aşa viaţa mergea înainte.

MENACHEM

M-am însurat cu Ruth, o evreică sefardită, care avea ochi şi picioare frumoase. La fel ca Dora.

S-a născut Jakub. Arăta ca un adevărat sabra. Am plecat de la kibutz, am luat un credit şi am

deschis propriul servis. Mi-am construit o casă.

ZYGMUNT

Anii şaizeci au fost nişte ani frumoşi.

HENIEK

În sfârşit, Dumnezeu mi-a împlinit cel mai mare vis. Când la chemat la sine pe antecesorul

meu, episcopul mi-a acordat funcţia de paroh în oraşul nostru. Aici a avut un cuvânt de spus şi

unul dintre foştii mei colegi de şcoală.

ZYGMUNT

Tovarăşi, preotul Henryk e unul de-al nostru. Un coleg de clasă. Aici îi cunoaştem şi calităţile,

dar, ca să mă exprim astfel, şi păcatele. Înţelege de asemenea specificul oraşului nostru. Aici

s-a născut. Îi cunoaşte pe toţi şi toţi îl cunosc. Consider că trebuie să-l convingem pe episcop

să-i sprijine candidatura preotului Henryk ca paroh al bisericii de aici.

HENIEK

Numai printre ai săi omul îşi poate desface aripile. Mai ales un preot.

83

Page 84: lectura,piesei

ZYGMUNT

Mi-am măritat ambele fete. Hania s-a măritat cu un doctor. Gosia cu un procuror. Jurek a dat

la arhitectură la Politehnica din Varşovia. Când au izbucnit aşa-numitele „evenimente din

martie”, nu s-a lăsat provocat, la fel ca alţi studenţi, de instigarea evreilor acelora, ci a rămas

să înveţe conştiincios. Colaborarea cu Heniek s-a derulat de minune. Ştiindu-ne din anii de

şcoală, aveam încredere deplină unul în celălalt, ne ajutam şi soluţionam chestiunile spinoase.

O dată mi-a spus la beţie:

HENIEK

Ştiu, Zygmunt, că tu ai fost atunci ăla care l-ai turnat pe Rysiek sovieticilor, şi nu bietul Jakub

Kac. Mereu am ştiut asta.

ZYGMUNT

Dă-mi pace, Heniek! Trebuie să-ţi mai amintesc de care picior ai ţinut-o tu pe Dora când am

regulat-o cu toţii? Şi ce-ai păţit atunci în pantaloni?

HENIEK

N-am mai deschis subiectul ăsta niciodată.

ZYGMUNT

N-am uitat nici de alţi colegi din clasa noastră. Lui Władek i-am aranjat să primească medalia

Drept între Popoarele Lumii15, dar, deoarece până la urmă căsnicia lui nu s-a dovedit un

succes, moara aceea pe care o avea şi care trebuia să-l facă milionar, a dat faliment, a început

să bea prea mult şi mi-a fost greu să-l mai ajut.

WŁADEK

Zygmunt, împrumută-mi o sută, nu am din ce să-mi iau de băut până pe întâi…

ZYGMUNT

Uite, Władek, dar nu mai bea şi tu atâta, ce dracu’!

WŁADEK

15 Chasid Umot Ha-Olam, cea mai importantă medalie israeliană civilă, acordată celor „Drepţi între Popoare” neevrei de Institutul Memoriei Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim. (n.tr.)

84

Page 85: lectura,piesei

Zygmunt, nu pot dormi noaptea… Vin să mă vadă Jakub Kac şi Rysiek, Zygmunt şi Dora cu

Igorek, dar tu poţi să dormi, Zygmunt, spune-mi, tu poţi să dormi?

ZYGMUNT

Dă-mi suta înapoi, cretinule!

WŁADEK

Nu, Zygmunt, gata, gata, dormi liniştit.

ZOCHA

Când Lucy s-a dus la şcoală, am luat un credit şi am cumpărat o casă în New Jersey. Şi atunci

s-a întâmplat nenorocirea. Nu ştiu cum m-a găsit Abram.

ABRAM

Zocha, ai aici actele, semnează-le, va ieşi din asta ceva bun. Poate chiar ceva bani. Este

medalia Drept între Popoarele Lumii. Menachem a aranjat ce trebuie în Israel. Vezi, nu toţi

evreii sunt răi, unii îşi aduc aminte şi chiar încearcă să se recompenseze.

ZOCHA

Şi s-a recompensat! Ziarele au scris că în timpul războiului am ascuns evrei şi aşa a început

totul. Ai salvat evrei? Ce-ai făcut cu aurul? Te-ai culcat cu el, curvă evreică!? Chiar şi când a

murit în spital n-a vrut să mă ierte. La înmormântare am aflat că tatăl lui a fost evreu şi a

murit la Treblinka. Atunci am împietrit.

MENACHEM

În anul 1967 m-au înrolat în armată. Am devenit comandantul bazei mecanice şi depanare. Cu

rangul de căpitan.

ZYGMUNT

La sfârşitul anilor şaizeci prin organizaţiile de combatanţi am cerut extrădarea lui Menachem.

Nu a ieşit nimic din asta, fiindcă am aflat că Israelul nu-şi extrădează cetăţenii. Aşadar călăul

ăla sovietic avea să scape de pedeapsa binemeritată?

MENACHEM

85

Page 86: lectura,piesei

Pe 22 mai 1970 fiul meu Jakub mi-a spus la micul dejun ca în ziua aceea la şcoală vor avea

test pe tema: cine este tatăl meu? Cine eşti tu cu adevărat, tată, m-a întrebat? Ca toţi evreii, i-

am răspuns, astăzi sunt soldat. Bine, a spus, când voi creşte voi fi ca toţi evreii. La 7. 45 Ruth

l-a condus pe Jakub la autobuzul şcolii, care aduna zilnic copiii din cartierul nostru.

ZYGMUNT

Jurek învăţa extraordinar. Ştia la perfecţie două limbi străine. Engleza şi franceza. La

Politehnică erau foarte mulţumiţi de el. Încă în studenţie a câştigat concursul pentru o sală de

sport. La începutul lunii iunie, înainte de termen, şi-a susţinut examenul de diplomă şi

profesorul Hryniewiecki i-a propus un post la atelierul lui. Eram mândru de el şi i-am făcut

cadou o excursie de două luni în Franţa, Italia şi Grecia. În iulie şi august. La sfârşitul lui

iunie a plecat cu colegii pe Wigry la un concurs de vele de o săptămână.

MENACHEM

La 8. 10 în Avivi autobuzul a fost nimerit de un obuz de tip nemţesc. Autobuzul a explodat.

Au murit nouă elevi şi doi profesori, iar douăzeci şi patru de elevi au fost grav răniţi.

Teroriştii trăgeau cu kalaşnikovuri în copiii care încercau să se salveze din autobuzul în

flăcări. Fiul meu de zece ani a fost nimerit când încercat să salveze o colegă.

ZYGMUNT

Pe 24 iunie, la prânz, pe Wigry s-a dezlănţuit furtuna. Se pare că nu a durat mult. Câteva

minute. Barca cu vele pe care se afla Jurek şi colegii lui s-a răsturnat şi s-a dus la fund.

Colegii au reuşit să ajungă la ţărm. Dar nu şi Jurek.

ABRAM

Pe 24 iunie la prânz? Dumnezeule! Fix la treizeci de ani după ziua când Zygmunt, Heniek şi

Rysiek l-au ucis pe Jakub Kac în Piaţă.

HENIEK

A fost o înmormântare monumentală, fastuoasă. Am rostit una dintre cele mai frumoase

predici din viaţa mea. Despre Abraham şi Isaac. Nu ai trimis mielul, Doamne! Isaac nu mai

trăieşte! De ce ne loveşti cu mânia ta? De ce ne sfâşii inimile? Un băiat atât de tânăr!

Arhitect! Cu diplomă. Cu planuri de viitor. Cu vise. Speranţa părinţilor! Trebuia să admire la

86

Page 87: lectura,piesei

Roma Coloseumul! La Paris Luvrul! La Atena Acropole! Doamne, nu ai trimis mielul, dar noi

ne amintim că mielul a venit la noi. Şi mielul acesta eşti tu!

MARIANNA

A fost cumplit. Inuman. N-am putut să aud vorbindu-se despre asta.

WŁADEK

Sicriul era închis. Se zice că ţiparii îi mâncaseră faţa.

MENACHEM

După înmormântare Ruth a spus că deasupra mea atârnă blestemul şi a plecat.

WŁADEK

Soţia lui Zygmunt a ajuns la spitalul de nebuni din Choroszcz.

MENACHEM

Am rugat un amic să-mi facă legătura cu serviciile de informaţii. M-a primit un subcolonel. I-

am spus cine sunt şi cu ce m-am ocupat în Polonia, şi că acelaşi lucru aş dori să-l fac aici cu

teroriştii care mi-au ucis fiul. Mi-a răspuns că ştie foarte bine ce am făcut eu în Polonia,

fiindcă are în sertar zece cereri de extrădare. Şi că au nevoie într-adevăr de specialişti, dar nu

de perverşi. Şi să continui să fac ceea ce făceam cu succes, adică să repar tancuri. Doar dacă

nu preferam să mă întorc la reparat tractoare.

HENIEK

După moartea lui Jakub, Zygmunt s-a schimbat de nerecunoscut. Bărbatul acela mereu

elegant care purta de fiecare dată fular alb de mătase, s-a retras din viaţa publică şi a ieşit la

pensie. Şedea zile întregi la mine la casa parohială, tăcea şi privea în depărtare. Dumnezeu

ştie unde. Doar fuma ţigară de la ţigară. Cândva a spus:

ZYGMUNT

Ne-am bătut joc de viaţa noastră, Heniek. Unde a fost Dumnezeu?

MENACHEM

87

Page 88: lectura,piesei

Între timp a început războiul Yom Kippur şi Eretz Israel aproape că a încetat să existe. A fost

un război al tehnicii. Tancurile mele s-au dovedit bune de fier vechi în comparaţie cu noile

rachiete sovietice şi americane. Până la urmă lucrurile s-au mai liniştit puţin şi a fost declarată

pacea. M-am întors acasă şi brusc am înţeles că am cincizeci de ani şi că nu mi se mai poate

întâmpla nimic bun în viaţă. M-am îmbăiat şi m-am bărbierit, m-am îmbrăcat cu uniforma, am

închis bine uşa casei, m-am urcat în maşină, am luat de la bază benzină cu multe octane şi am

pornit spre Masada. În viteză.

ABRAM

Yedioth a scris că un Ford Mustang bordo care rula cu viteză nepermisă a ieşit de pe

autostradă, s-a rostogolit, s-a izbit de un copac, a ricoşat şi a explodat. N-a mai rămas din el

decât caroseria arsă. Şi ceasul de aur topit al lui Menachem. Nimic mai mult. Măslinul de o

mie de ani n-a păţit nimic.

HENIEK

Când am aflat că Zygmunt a făcut comoţie, m-am dus imediat la el la spital. Era îngrijit foarte

bine. Ginerele făcea tot ce se putea pentru a-l salva! Iar eu am vegheat la căpătâiul lui zi şi

noapte, împreună cu fiicele sale.

WŁADEK

Da, veghea ca nu cumva să îl apuce vorbitul înainte de a muri.

MARIANNA

Gata, tu le ştii acum pe toate.

HENIEK

Înainte de a muri s-a întâmplat cu el ceva ciudat. A început să urle şi să se zbată în pat. Din

ochi îi curgeau lacrimi.

WŁADEK

Monumentul de marmură neagră l-a costat probabil tot aurul furat de la evrei.

MARIANNA

Şi ce, ţi-e ciudă?

88

Page 89: lectura,piesei

HENIEK

Moartea lui Zygmunt a produs o mare impresie asupra mea. Memento Mori. Aşa pot defini

reflecţiile mele. Am înţeles că în faţa morţii toate problemele noastre sunt mărunte şi că atunci

când tragi linia finală contează cu adevărat numai lucrurile măreţe: patria, onoarea, credinţa.

Parcă pentru a-mi confirma gândurile, Dumnezeu ne-a trimis un Papă polonez şi Sindicatul

Independent Profesional Solidaritatea. Mi-am zis că a sosit şi ceasul meu. Am organizat

tabere, oaze de meditaţie şi rugăciune. Nu vorbărie goală, plictisitoare. La fel ca Sfântul

Părinte, coleg de generaţie cu mine, l-am căutat în tinereţe pe Dumnezeu în munţi, cu caiacul,

sau în lungi conversaţii nocturne.

ZOCHA

În anul 1981, în vremurile Solidarităţii, am cumpărat o excursie în Polonia. Am cumpărat

câteva haine de bun simţ de la Champion. Şi am luat avionul. Dumnezeule, ce mai era şi în

Polonia asta liberă! Oţet şi ceapă. Am avut câteva zile libere, aşa că am hotărât să vizitez

gunoaiele vechi. M-am înţeles cu un taximetrist să mă ducă în schimbul a twenty dollars

oriunde doream. I-am spus mai întâi să mă ducă la moară. La Marianna şi Władek. Arătau ca

nişte moşnegi. Se certau într-una. Când Marianna a ieşit pentru o clipă, Władek a spus:

WŁADEK

Vezi harababura asta jidovească? Dacă n-aş fi fost eu, de mult ne-ar fi sufocat gunoaiele.

ZOCHA

Şi moara?

WŁADEK

Nu rentează. Am dat-o în schimbul pensiei.

ZOCHA

Când a ieşit Władek...

MARIANNA

Îţi spun, Zocha, să fi ştiut ce viaţă mă aşteaptă, m-aş fi dus în hambarul ăla laolaltă cu toată

lumea.

89

Page 90: lectura,piesei

ZOCHA

I-am dat lui Władek ten dollars. A cumpărat de undeva vodcă, cârnaţi, castraveţi. Am stat la

masă. Am vorbit. Am depănat amintiri. Şi de Heniek ce mai ştiţi?

WŁADEK

De când a devenit Papă polonezul nu-i mai ajungi la nas nici cu prăjina! Cartoforul! Hoţul!

Pederastul!

MARIANNA

Încetează, Władek, cum poţi să vorbeşti aşa despre preot!?

ZOCHA

Până la urmă Władek s-a îmbătat şi s-a dus la culcare. Am întrebat-o pe Marianna dacă merge

cu mine la cimitir?

MARIANNA

Nici pomeneală, Zocha, atâta mai lipseşte să mă vadă cineva!

ZOCHA

I-am dat ten dollars, mi-am luat rămas bun şi m-am dus singură. Pe locul unde fusese

hambarul era o piatră cu inscripţia: „Jandarmii şi hitleriştii au ars de vii 1600 evrei”. Cimitirul

aproape că nu se mai vedea de sub aluni. Am intrat în cimitir şi imediat am dat de mormântul

lui Zygmunt. Din marmură neagră. Reprezenta un Înger mare care plânge. Şi inscripţia:

„Drept Judecătorule, priveşte în sufletele noastre!” N-am găsit mormântul lui Oleś şi nici pe

cel al mamei. Când am ieşit, lângă biserică am dat peste Heniek. Slăvit fie numele Domnului

nostru Iisus Hristos.

HENIEK

În veacul vecilor, amin! Zocha?

ZOCHA

Zocha...

90

Page 91: lectura,piesei

HENIEK

Ce te-a adus pe umilele noastre meleaguri, Zocha?

ZOCHA

Am vrut să vizitez mormântul lui Oleś şi al mamei.

HENIEK

Te conduc eu. Şi am dus-o.

ZOCHA

Ambele morminte erau îngrijite. Curate. Cine îşi aminteşte de ei aşa?

HENIEK

A, cercetaşii mei.

ZOCHA

M-a emoţionat lucrul ăsta. Preotul tot preot rămâne, mi-am zis, şi i-am dat fifty dollars pentru

o slujbă sfântă pentru pomenirea sufletului lui Oleś şi al mamei.

HENIEK

Şi pentru sufletul colegilor de clasă? Al Dorei, al lui Rysiek, Zygmunt, Jakub şi Menachem?

ZOCHA

Al tuturor?

HENIEK

Şi de ce nu, Zocha?

ZOCHA

Cu moralul ridicat m-am urcat în taxi și i-am cerut șoferului să mă ducă înapoi la Varșovia.

M-am întors la New York. Pe copii nu mă puteam baza. Cândva Lucy mi-a spus că eu i-am

ucis tatăl. Aşa că m-am hotărât să nu mai pierd timpul. Am vândut casa cu tot cu creditul încă

neachitat şi mi-am cumpărat un loc pe viaţă la „Casa Bătrâneţea Liniştită sub patronajul

Sfintei Tereza şi a Pruncului Iisus”. A fost pentru mine o alinare. O cameră frumoasă cu baie

91

Page 92: lectura,piesei

şi vedere spre un parc minunat. Primeam de mâncare de cinci ori pe zi. Gustos. Aveam

îngrijire medicală. Frizer. Zilnic slujba la biserică. Doamnele cu care mă rugam, mă uitam la

televizor şi jucam poker, erau foarte drăguţe, dar nu prea îi aveau pe evrei la inimă. Când Stan

şi Lucy mă vizitau uneori, mă întrebau dacă sunt evreică, fiindcă copiii mei seamănă cu nişte

evrei. Of course not, spuneam. În schimb, pentru ca Stan şi Lucy să mă viziteze, intenţionam

să le dau fifty dollars. Plus le returnam costurile de transport. Aşa că m-am înţeles cu ei să le

dau lunar câte 50 dollars ca să nu mă viziteze, ceea ce îmi convenea, căci am scăpat astfel de

costurile călătoriei lor până la mine. Aşa că puteam juca liniştită poker cu doamnele, mă

puteam uita la televizor şi ruga. Şi uite aşa mi s-a irosit viaţa.

ABRAM

Se pare că Zocha nu s-a mai trezit după ce a înghiţit nişte pastile. Stan şi Lucy bănuiau că a

fost omorâtă, otrăvită, căci toată averea le rămânea călugăriţelor, dar autopsia cadavrului nu a

scos la iveală nimic. Cu toate că în anii nouăzeci a fost reinvestigată situaţia şi cineva a ajuns

totuşi la închisoare.

HENIEK

Munca şi abnegaţia mea mi-au adus numai neplăceri. Îmi plăcea să joc bridge. Asul dă

lovitura. Treflele sunt culori minore. Ce au făcut din mine în anii optzeci? Un cartofor care

pierde la poker banii enoriaşilor. Pe de altă parte, în anii nouăzeci, presa de limbă polonă a

scris despre „slăbiciunea mea faţă de ministranţi cu bujori în obrăjori”. Când şi minciuna asta

s-a dovedit un balon de săpun, martorii şi-au retras declaraţia, iar episcopul m-a numit decan,

au apărut zvonuri despre aşa-zisa mea colaborare cu serviciile de informaţii. Cică aş fi turnat

Solidaritatea în schimbul obţinerii unor facilităţi la materialele de construcţie! Eu! În anul

2000 am avut parte de altă provocare. De data aceasta locuitorii oraşului nostru au fost acuzaţi

de crima comisă asupra evreilor. Am ezitat o clipă. Am cerut o întâlnire la episcop şi i-am

cerut sfatul. Poate să şi recunosc parţial? Episcopul aproape că a urlat la mine. Ai înnebunit,

părinte decan!?

WŁADEK

Întotdeauna am ştiut că adevărul o să iasă până la urmă la suprafaţă. Şi că înainte să mor voi

avea rolul meu de jucat. Când au venit la mine mass media, am hotărât să declar adevărul.

MARIANNA

92

Page 93: lectura,piesei

Pentru ce, omule? N-o să ne mai lase în pace. Măcar o dată în viaţă ascultă-mă.

WŁADEK

Am spus cum s-au întâmplat lucrurile cu adevărat. Ce avantaje a avut. Nu am trecut sub tăcere

nici propria participare.

MARIANNA

A făcut din noi Romeo şi Julieta, iar din el singurul drept din întreaga Sodoma şi Gomora.

HENIEK

Am aflat că principalii informatori ai duşmanilor noştri sunt Marianna şi Władek. M-am dus

la ei şi le-am spus: Ce tot îndrugaţi?

WŁADEK

E adevărul, Heniek!

HENIEK

Şi ce înseamnă adevărul, Władek? Al cui şi în ce scop? Te-ai gândit? Aveţi chef de celebritate

la bătrâneţe? Nu v-aţi gândit deloc la faptul că aici, printre oamenii aceştia pe care acum îi

ponegriţi, veţi continua să trăiţi până în ziua Judecăţii? Sau poate nu doriţi să vă odihniţi pe

aleea principală? Ci pe undeva prin nişte tufe?

WŁADEK

Avea deja la activ două chemioterapii şi se pare că din nou recidiva. I-am spus: Nu se ştie cine

e mai aproape de obştescul sfârşit, Heniek! A trântit uşa şi a ieşit. Câteva zile mai târziu nişte

„făptaşi necunoscuţi” ne-au spart geamul.

MARIANNA

Piatra era înfăşurată cu o hârtie pe care scria: Dacă nu vă ţineţi gura, terminăm ceea ce am

lăsat neterminat.

WŁADEK

Trebuie să recunosc că la sărăcie am aflat cine sunt adevăraţii prieteni...

93

Page 94: lectura,piesei

HENIEK

Noaptea a venit la ei o maşină germană cu numere de Varşovia cu remorcă şi au plecat pe

furiş! Ca nişte hoţi!

WŁADEK

Am stat la pensiunea „Toamna de aur” de lângă Varşovia. Nimeni nu ştia că eram acolo.

Aveam îngrijire medicală, mic dejun, prânz, cină, telefon şi televizor cu cincizeci şi şase de

canale…

MARIANNA

Şi mai ales aveam baia noastră. Cu duşul şi cada separat. Aşa cum avea şi unchiul Mosze

înainte de război. Pentru prima dată în ultimii şaizeci de ani m-am dezbrăcat de hainele

ţărăneşti şi de basma şi am făcut baie.

WŁADEK

Ne certam pe telecomandă.

MARIANNA

Władek voia să se uite fie la el, fie la împuşcături…

WŁADEK

Marianka se uita neîncetat la filme documentare sau de ştiinţele naturii. Pe lângă faptul că

erau în engleză, mai erau şi teribil de plictisitoare…

MARIANNA

Din fericire a început să se ducă la doctor.

WŁADEK

Aveam cancer la plămâni.

MARIANNA

Îi spuneam să nu mai fumeze atâta.

WŁADEK

94

Page 95: lectura,piesei

M-au examinat specialişti. Profesori. Nu se mai putea face nimic. Am hotărât totuşi să rezist

până la a şaizecea aniversare şi până la dezvelirea noului monument.

HENIEK

La televizor am văzut că Władek a apărut în oraş cu prilejul dezvelirii monumentului, dar nici

eu, nici enoriaşii mei nu am participat la acest spectacol jenant.

WŁADEK

Stăteam în primul rând. Lângă mine preşedintele, ambasadorul, primarul, deputaţi, senatori,

artişti.

HENIEK

În schimb, l-am întâlnit pe colegul meu din urmă cu mulţi ani, care este rabin la New Jork,

Abram Piekarz, actualmente, Baker.

ABRAM

M-am dus să-i fac o vizită la casa parohială.

HENIEK

L-am primit cu braţele deschise. Cu tradiţionala ospitalitate. Aveam prăjituri de casă. Turtă

dulce. Tort. Lichior. Ceai şi cafea. Tot ce aveam mai bun în casă.

ABRAM

Nu am mâncat din cauza diabetului.

HENIEK

Am discutat cordial despre vremurile de demult. Despre cum, înainte de război, polonezii şi

evreii studiau, munceau şi se distrau împreună, iar rabinul şi preotul soluţionau toate

conflictele…

WŁADEK

Da, cât trebuie să dea evreii pentru construcţia bisericii catolice pentru a scăpa de pogrom în

Vinerea Mare!

95

Page 96: lectura,piesei

MARIANNA

Încetează deja! Ce-a fost şi nu mai este nu mai contează!

ABRAM

Dar spune-mi, Heniek, când nemţii şi rebuturile alea poloneze au fugărit evreii în hambar, e

adevărat că rabinul nostru a ieşit cu Tora în frunte? Şi i-a binecuvântat pe toţi: victime, călăi

şi martori? Şi în hambar, când i-au dat foc, a cântat „Kiddush Hashem”?

HENIEK

E adevărat, Abram.

WŁADEK

M-am bucurat că l-am revăzut pe Abram. După 66 de ani. Nici nu m-a recunoscut. Dar m-a

salutat cordial. Păcat că Heniek nu a vrut să se întâlnească şi el cu mine. Ce întâlnire ar fi

fost?! Trei foşti colegi de clasă! Rabinul, preotul şi cu mine.

ABRAM

Şi iată că în piaţă venerabilul Rabin stătea de ore întregi flămând şi însetat. Împreună cu

poporul său. Şi vedea cum erau maltrataţi oamenii pe străzi. Şi cum erau făcute de ruşine

femeile. Şi cum erau ucişi copiii. Şi, la sfârşit, i s-a ordonat să se alăture grupului care căra

fragmentele statuii cu inscripţia despre Lenin care crede în comunism. Ferească Dumnezeu!

Şi în ultima clipă, împins cu furcile şi ciomegele, bătut ore în şir, a fost închis în hambar, unde

pe deplin conştient – nu uitaţi – s-a pregătit pentru oficierea berachei, binecuvântarea

„Kiddush Hashem”, pe care o aminteşte în rugăciunea sa: „Îl vei iubi pe Dumnezeul tău cu

toată inima, cu toată viaţa, cu toată puterea”. Şi acesta este un mesaj pentru Polonia şi pentru

întreaga lume, un mesaj care reiese din toată această istorie. Să îi binecuvânteze Dumnezeu pe

toţi cei care au venit astăzi aici. Amin.

HENIEK

Urmărind toate acestea la televizor, nutream sentimente amestecate.

WŁADEK

A fost o predică frumoasă. Toată lumea plângea. Şi eu.

96

Page 97: lectura,piesei

MARIANNA

La început chiar am vărsat o lacrimă, când urmăream totul pe canalul TVN, totuşi mai târziu,

când Abram, bătrân şi cărunt, a început să vorbească despre bătrânul rabin din hambar ca şi

cum el însuşi ar fi fost acolo, am mutat repede pe Animal Planet, unde era un film minunat

despre pinguini.

WŁADEK

În septembrie sănătatea a început să mi se înrăutăţească.

MARIANNA

Când l-a luat salvarea, m-a apucat strâns de mână şi m-a ţinut mult timp. Nu a scos niciun

cuvînt. Nici eu n-am spus nimic. Căci ce ne-am fi putut spune?

WŁADEK

Îmi administrau tot mai multă morfină.

HENIEK

Recidiva bolii am primit-o cu smerenie şi demnitate. Am refuzat să mai primesc analgezice.

Trăiam pentru Dumnezeu, sufeream şi doream acum să îmi dau viaţa pentru el. Totuşi când au

început durerile adevărate, s-a dovedit că nu sunt în stare să le suport. Am vrut, dar nu am

putut. Au început să-mi dea narcotice. Aveam halucinaţii şi treaz. Înfricoşătoare. Cu evrei.

Jakub Kac. Croitorul Eluś. Dora cu Igorek. Uneori apărea şi Zygmunt. Stătea şi nu spunea

nimic. Nu aveam scăpare. Dumnezeu nu exista!

WŁADEK

O dată, nu ştiu dacă era somn sau realitate, a venit la mine Rysiek. Am vrut să-i spun: Rysiek,

iartă-mă, dar nu mi-a ieşit pe gât, căci n-aveam de ce să-mi cer iertare, mi-am zis, trebuie să

duc totul pe umeri aşa că i-am spus doar: Rysiek! Dar el nu mi-a spus nimic, doar s-a apropiat

de mine şi m-a îmbrăţişat. Am început să plâng în hohote. Apoi am văzut că a venit la mine şi

mama. Cu mica Dorotka în braţe. Mamă, i-am spus şi am început să plâng şi mai tare. Şi apoi

mă uit şi văd că a mai venit cineva: Heniek.

MARIANNA

97

Page 98: lectura,piesei

I-au îngropat pe amândoi în aceeaşi zi. Pe Heniek pe aleea principală. Cu tot fastul. Fusese

episcop. Slujba. O oră mai târziu pe Władek, în tufişuri. Lângă mama lui. Eu nu m-am dus.

Nu am avut putere. Mai ales că ambele înmormântări le transmitea în direct TVN. La Władek

nu m-am gândit mult. Ce am avut de trăit împreună, am trăit. Cu siguranţă a fost un polonez

adevărat. Un singur gest frumos, apoi ani întregi de umilinţe. Dar oare puteam da uitării

momentul acela când gonea ca nebun pe cal pentru a-mi salva viaţa? Aşadar atunci când am

fost abordată de o anumită fundaţie din Varşovia, care ne-a plătit o frumoasă piatră funerară

cu întrebarea dacă vreau să fiu trecută pe ea ca Rachela, sau ca Marianna, am răspuns fără

ezitare: Marianna.

ABRAM

Draga mea colegă de clasă Rachela Fiszman!

Îţi scriu eu, Abram, fostul tău coleg de clasă. Am aflat adresa ta când am fost în Polonia cu

ocazia comemorării martiriului. Am vorbit cu Władek, soţul tău. Acum am aflat că Władek a

murit şi ai rămas singură. Grota mea de la Mount Hebron Cemetery este şi ea pregătită. Asta

este soarta noastră. Cu toţii, mai devreme sau mai târziu, vom pleca dintre cei vii. Îţi scriu ca

să nu te simţi singură în lumea aceasta absurdă.

Fostul tău coleg de clasă – Abram Baker

P.S. Am văzut filmul acela în care ai apărut împreună cu Władek. Şi eu am apărut în el. Nu te-

ai schimbat deloc. Dar eu, m-am schimbat? Îţi dau un bun sfat evreiesc. Niciodată să nu

accepţi un interview pentru mai puţin de 200 dollars. Nu uita cât eşti de dorită, îţi vor plăti cât

ceri. Abram.

MARIANNA

Perioada, când am rămas singură cu televizorul şi cu cele cincizeci de canale, a fost cea mai

fericită din viaţa mea. Libertate. Cuvântul acesta redă cel mai bine starea mea. Am constatat,

de exemplu, că înţelegeam în continuare engleza, germana, franceză. Totuşi ceea ce învaţă

omul când e tânăr rămâne pe toată viaţa. Mă uitam la absolut orice. Seriale, jocuri televizate,

filme artistice şi documentare. Canalele preferate? Discovery. Planet. BBC.

ABRAM

98

Page 99: lectura,piesei

Draga mea Colegă Rachela, ai primit scrisoarea mea?

Adeseori mă gândesc la tine acum. Îţi mai aduci aminte când am avut eu bar miţva şi cum,

îmbrăcat pentru întâia oară în talit şi filacteră, am citit fragmentul meu din Tory şi l-am

comentat? A fost despre Abraham şi Iţac în ţara Moria. Ştiu că te aflai atunci printre femeile

prezente, dar niciodată n-ai vorbit despre asta.

În perioada aceea mulţi dintre colegii noştri şi-au pierdut credinţa şi şi-au întors faţa de la

Dumnezeu, iar prietenul meu Jakub Kac, cu care adeseori seara şedeam sub geamul camerei

tale şi aşteptam să se stingă lumina, atunci nici măcar nu a venit la sinangogă. Iar eu, cu

gândul la el, am spus că cel mai bun lucru este credinţa pe care ne-a dăruit-o Cel în mâinile

căruia se află începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor. Şi că ceea ce li s-a întâmplat lui Abram,

Iţac şi Sarei a fost atât de cumplit, încât numai credinţa neţărmurită îl mai poate face pe om să

supravieţuiască o asemenea încercare şi că dacă suntem atât de proşti încât să renunţăm la

credinţă, atunci orice am avea în viaţă, este lipsit de sens.

Să fii sănătoasă, scrie-mi despre ce se mai întâmplă în viaţa ta – Abram

PS. Ce ciudată a fost viaţa noastră.

MARIANNA

Mă ridicam din pat doar ca să mănânc. Şi mai făceam o singură plimbare pe zi. Fără tragere

de inimă. Mai ales din momentul când o babă m-a tras de limbă la plimbare dacă nu cumva eu

eram evreica „aia”.

Şi atunci am hotărât să nu mai ies la plimbare. Şi nici să nu mai citesc scrisorile. Numai o

singură dată am dorit să citesc scrisoarea de la Abram, dar era scrisă cu litere atât de mărunte

şi aplecate, nişte purici, încât mi-a pierit cheful. În plus, la televizor se întâmplau atâtea

lucruri. Cel mai mult îmi plăceau filmele despre animale. Căutam, cred, răspuns la întrebarea:

ce sens a avut viaţa asta? Căutam răspunsul, dar nu îl găseam. Printre oameni. Îl găseam

printre animale.

ABRAM

99

Page 100: lectura,piesei

Dragă Rachela, mi s-a întâmplat o nenorocire. S-a îmbolnăvit şi a murit soţia mea Deborah.

Am înmormântat-o duminica trecută la Mount Hebron împreună cu toată familia mea, cu care

m-a binecuvântat Dumnezeu.

Fiii mei iubiţi: Iţac, Jakub, David şi Sam.

Şi fiicele mele iubite: Dora, Tyl şi Hannah.

Nurorile mele minunate: Darryl, Zelda, Gina şi Judy.

Şi ginerii mei desăvârşiţi: Joe, Mickey şi Adam.

Nepoţii mei iubiţi: Abram, Percy, Thomas, Dave, Jake, Joseph, John, Ben, Simon, Sam, Ezra,

Ilya, Zelig, Buster, Al, Allan, Moses, Jack, Marc, Dirk, Gary, Eliott, Dick, Tom, Noel,

Gordon, Larry, Teddy şi Bill.

Şi nepoatele mele iubite: Debby, Lea, Miriam, Moly, Ava, Diana, Doroty, Sonia, Ester, Fay,

Ann, Adela, Rita, Linda, Sheila şi Dora.

Minunatii strănepoţi: Abram, Jacob, Lester, Ivan şi Omar, gemenii Czou şi Czeng.

Şi minunatele strănepoate: Sara, Lily, Dora, Ann, Sonia şi Li.

Ei şi adorabilul şi extraordinarul Bencion, care i-a cântat bunicii sale la clarinet aşa cum îmi

cântase şi mie altădată bunicul lui de pe tată Bencion (necercetate sunt căile Domnului!), în

ziua când am plecat din orăşelul nostru.

Astăzi îţi scriu ţie, deoarece mi-a trecut prin cap gândul că poate ai vrea să ne întâlnim? Poate

ai vrea să vii la New York? Ai cunoaşte toată familia mea, pentru care eşti o eroină?

Eu nu pot veni în Polonia, fiindcă aproape nu mai merg deloc.

O să-mi scrii măcar câteva cuvinte despre cum o mai duci?

100

Page 101: lectura,piesei

Colegul tău sincer – Abram Piekarz.

PS. Te binecuvântez din toată inima.

CU TOŢII

Numai una este steaua,

care n-avrut să rătăcească.

Ea e Steaua Polară,

imobilă şi constantă.

Cel pierdut în întuneric

poate cu uşurinţă s-o găsească:

la Carul Mare trebuie doar

să uneşti cele două roţi din spate,

să măsori cinci lungimi...

Străluceşte limpede: ea e!

Privind steaua recunoşti,

unde este miazănoaptea.

Te uiţi la dreapta şi zăreşti

infailibil la răsărit

locul acela unde soarele

va răsări mâine la fel ca întotdeauna.

Şi nu vei mai rătăci nicicând,

îţi vei continua călătoria fără frică.

Aici nordul, sudul,

iar acolo răsăritul este şi apusul.

SFÂRŞIT*

101

Page 102: lectura,piesei

©Copyright by Tadeusz Slobodzianek. Pe autor îl reprezintă Anna Schulze:

[email protected]

DIN PARTEA AUTORULUI: Sursa de inspirație și informațiile le-am găsit în principal în

cărțile: „În patruzeci, mamă, ne-au trimis în Siberia...” sub red. Irenei Grudzinska Gross şi Jan

T. Gross (1983); „Vecinii” de Jan T. Grossa (2000), „Lângă Jedwabne” sub red. Pawel

Machcewicz şi Krzysztof Persak (2002) şi „Noi cei de la Jedwabne” de Anna Bikont (2004) şi

filmele „Locul de naştere” al lui Pawel Lozinski (1992), „Shtetl” al lui Marian Marzynski

(1996) şi „Vecinii” al Agnieszkăi Arnold (2001).

Tuturor le mulţumesc în acest loc. Am folosit versurile lui Marcin Wicha, căruia îi mulţumesc

în mod deosebit. Jagodei Hernik Spalinska şi lui Leonard Neuger le mulţumesc pentru

observaţiile pertinente.

102