Prof.inv.primarTANASE ESTERA,CALIN CATALINA SCOALA CU CLASELE I-VIII NR1 FUNDENI

Motto:Nu poi s-i spui unui copil Citete! sau Iubeste!....Trebuie s-i doreasc singur asta!Verbul A CITInu suport imperativul! n fata unor cari cte unul se intreab: Oare cine le va citi? In fata unor persoane cte unul se intreab: Oare acetia ce citesc? Ceea ce-i important, nsa, este c se ntlnesc oameni i cri. Andre Gide

Cu ce vom ncepe n clasa a II a ?

Formarea unei culturi a lecturii, ca o coordonat a personalitii umane, poate i trebuie s nceap n coal n mod sistematic. Povetile citite cu expresivitate de ctre nvtoare cu vocea tremurnd, transpun copilul in lumea magic, n care el se identific cu personajul preferat i triete bucuria victoriei i astfel este stimulat interesul copiilor pentru lectur. Cu att mai mult dac acestea sunt citite n bibliotec sau ntr-un loc special amenajat din clas. Povestea poate fi animat n unele momente de mimic sau marionete. Mai trziu, copiii pot continua i singuri acest exerciiu de citire expresiv pentru colegii Lectura explicativ. Pune accentul pe analiza, nelegerea i trirea ideilor expuse n cuprinsul unui text (buci de lectur), pe aprecierea modului n care sunt exprimate aceste idei, pe scoaterea n eviden a valorilor i semnificaiei acestora. Este o foarte buna metod de formare a deprinderilor de citire curent, contient, corect i expresiv; de dezvoltare a vorbirii, n general. Specific acestei metode este faptul c citirea este nsoit de explicaiile nvtorului i ale elevilor, de ilustrarea celor citite cu ajutorul unui material didactic adecvat. Ea caut s fac pe fiecare elev n stare s-i prezinte imaginile, ideile i sentimentele redate n text, s asimileze pe deplin cele citite. lor.

...cu exerciii practiceSe urmrete activizarea i nuanarea vocabularului i a cunotinelor elevilor , dezvoltarea memoriei i capacitii de selectare.Exerciii de identificare a personajelor i mimarea activitii sugerate de text. Se citete un fragment sugestiv fr pronunarea numelui personajului.

Jocuri de mimic i gesticAa danseaz ...Pinocchio..Exemplu:Copleit de bucurie c se putea mica precum un baieel adevrat, prinse s opaie prin odaie pna l trezi pe meterul Gepetto.

Exerciiu joc: Ascult ceea ce mi se spune i... exprim starea, reacia mea la ceea ce mi s-a comunicat*Exerciii de citire a unor fragmente literare , cu respectarea pauzelor gramaticale i psihologice, a accentului logic i psihologic, a ritmului i intonaiei adecvate coninutului.ntrebri facilitare: Ce stare i sugereaz urmtoarea comunicare...?Ce efect are asupra ta?Ce simi?

PUNEI-LE EFECTIV CARTEA N MNExerciii-joc : se pot desfura att n bibliotec, ct i n sala de clas. E cartea mea! Se aaz crile pe o mas cu titlurile la vedere. Fiecare elev i alege o carte. nvtorul citete o poveste care include titlurile crilor/fragmente din cartea respectiv/numele autorului. n timp ce se citete, copilul care are cartea cu titlul respectiv o ridic.

Cartonaul sus!

Elevii primesc un catona pe care sunt scrise numele unor personaje, numele unor autori sau titlurile unor cri citite.Coordonatorul jocului emite informaii despre un personaj,un autor sau despre coninutul unor cri iar elevul care deine cartonaul corespunztor informaiei trebuie s-l ridice.Se primete bulin roie pentru rspunsul corect, copilul care adun cele mai multe buline este declarat cel mai bun bibliotecar.

S citeti nseamn s aduci experiena din carte, n viaa ta...Micii colari nu pot citi chiar de la nceput att de bine nct lectura s le produc plcere...Este datoria adulilor s i introduc n minunata lume a crilor... n scopul apropierii de carte ca de un obiect special se pot organiza activiti diverse. O astfel de activitate este cea de sortare a crilor dintr-o serie de materiale (periodice, alte materiale), cele care sunt cri, separate de cele care nu sunt cri. Apoi sortarea crilor dup tip: cele care sunt cri de poveti, de poezii, cri de tiine, albume, dicionare, etc. Viitorul cititor are acum ocazia s observe diversitatea informaiei pe care o ofer crile. Este momentul n care copiii pot afla despre alctuirea crii: coperi, file, pagini, despre ce informaii gsesc pe coperile crii.

Realizarea propriu-zis a unor cri.

Strategii benefice pentru formarea competenelor de lectur:organizarea unei biblioteci a clasei ntocmirea listei lecturilor citite de elevi portofoliul de lectur, care poate s conin:Jurnalul de lectur, liste de ntrebri i rspunsuri pe marginea unui text, citate din texte preferate;fie de identitate a personajelor, scurte caracterizri ale personajelor, interviuri imaginare cu personaje, scrisori adresate personajelor;fie de lucru, repovestiri;ilustraii pentru texte, un proiect de copert a unui text;recomandrile pentru lectura suplimentar.

Lectura n parteneriat!nvtoarea mpreun cu copiii stabilesc un parteneriart cu o clas mai mare . Cele dou clase se ntlnesc i citesc din diferite genuri de literatur, tanspunnd apoi cele citite n dramatizri, repovestiri, concursuri/ expoziii de desene. Activitile faciliteaz astfel nelegerea lecturii de ctre elevii de vrste diferite,pe baza experienei proprii n funcie de puterile fiecruia de nelegere.

Interdisciplinaritatea ne ajut s activizm elevii n cadrul orelor de lectur.Realizarea unor semene de carte.Alegerea unui personaj ndrgit i motivarea alegerii, prezentarea i chiar caracterizarea personajului ales.

Realizarea unor caricaturi ale personajelor negative ntlnite n poveti.

Elevii cunosc numeroase personaje din desenele animate.De aceea i-am provocat s identifice personajele prezentate (imagini/desene) i s-i exprime prerea legat de acel personaj (i- plcut sau nu personajul ? De ce?).

O carte te trimite la alte cri i toate mpreun formeaz baza trainic a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de rspndire a cunotinelor rmn subordonate crii i subordonate vor rmne orict de mult se vor nmuli i perfeciona procedeele tehnice.

Iat cteva exemple de sarcini care se pot da elevilor pentru a realiza o citire contient i, cu timpul, discuii pertinente asupra celor citite:1)Pictai un afi cu scene din poveste i povestii scena preferat!2)Povestii partea cea mai hazlie, cea mai interesant sau care v-a plcut cel mai mult!3) Alfabetul personajelor! Creai o carte alfabet n care fiecare liter s reprezinte un personaj dintr-o lectur .4) Realizai un afi reclam pentru cartea preferat! Realizai un afi cu ,,Cartea sptmnii .5) Construii un panou cu buzunrae n care s aezai desene din crile citite!6) Scriei n ordine alfabetic 20 de cuvinte noi pe care le-ai gsit n carte. Explicai-le cu ajutorul DEX-uluiAdevrata valoare a unei cri nu este data de preul ei, ci de folosul pe care-l aduce.

Ca s-l poat implica, cu adevrat pe cel care nva, metodele activ-participative pun accentul pe procesele de cunoastere (nvare) i nu pe produsele cunoaterii. Ele sunt, deci, metode care ajut elevul s caute, s cerceteze, s gseasc singur cunotinele pe care urmeaz s i le nsueasc, s afle singur solutii la probleme, s prelucreze cunotinele, s ajung la reconstruiri i resistematizri de cunotine.

1) tiu, vreau s tiu, am aflat2) Ciorchinele3) Cubul4) Cadranele5) Plriile gnditoareMetodele activ-participative i aplicarea lor n scopul mbuntirii competenelor de lectur

Mult stimate spectator,Prea iubit auditor, Am venit astzi pe scena Cu-o anumita problema! Nu e vorba de algebra Fiti,deci calmi,nu faceti febra! Copiii clasei noastre, S-au pregatit si-au invatat Costume frumoase-au imbracat! Declar deschisa sarbatoarea noastra Deci,CARNAVALUL poate sa porneasca! DRAMATIZRILE fac leciile mai frumoase, interesante, atractive, cunotinele sunt nsuite mai repede i mai temeinic, elevii contribuind ei nii cu idei originale.

Sunt un bun ppuar!

Utilizarea marionetelor i provoac pe elevi s creeze scurte dialoguri sugerate de statutul marionetelor.

Cu trecerea anilor, nevoia de frumos cea mai nalta nevoie devine imperativ la elevii cu nclinaii spre lectur i singuri i vor selecta lecturile n care vor cuta eroii justiiari, cu idealuri nalte pe care le ating pe ci drepte, cinstite. Aceti elevi vor merge de-acum de bunvoie i plcere in bibliotec. Succesul transformrii elevului n cititor contient, pasionat const n strategia conlucrrii cu elevii n care trebuie s se implice toi factorii educativi: familia,nvtorul, bibliotecarul,profesorul de limba romn, dirigintele,toi profesorii, directorul.O carte bun de citire, n varsta fraged, este, poate, una din mprejurrile cele mai hotrtoare ale vieii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei mprejurari decat unei cri czute la vreme bun n minile unui copil, tot aa precum umbra multor stejari seculari se datoresc cderii unei ghinde pe pmnt prielnic `` Caragiale, I.L.

STRATEGII DIDACTICE FOLOSITE IN STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURA

Cultura unui om se formeaza ,in primul rand,prin lectura.De aceea,din frageda copilarie e bine sa iubim cartea,sa o citim,sa o pastram cu grija ca pe un bun de pret. ( Nicolae Iorga )

Citind aceste randuri ar trebui sa ne dam seama cat de importanta este cartea care este comoara fara de pret,este invatatura care te conduce la bine,te face sa te bucuri,sa razi sau sa plangi.Din pacate,intr-o perioada in care suntem invadati de vizual,internet si televiziune lectura devine o varianta mai putin accesibila de petrecere a timpului liber pentru tinerii din ziua da azi.De aceea putem constata ca ei citesc mai greu,nu le place sa citeasca,nu inteleg ceea ce citesc,iar dorinta de a se informa este mai rapida.Gustul pentru citit nu vine de la sine ci se formeaza printr-o imbinare a factorilor educationali (scoala si familia )o munca ce se caracterizeaza prin rabdare,perseverenta,continuitate si vointa.

Citirea cartilor contribuie la imbogatirea cunostintelor elevilor,la formarea unui vocabular bogat,la dezvoltarea exprimarii.Ceea ce citesc in copilarie se intipareste in amintirea lor toata viata,influentand personalitatea fiecaruia.Pentru a ajunge la actul lecturii copiii invata mai intai sa citeasca.Stimularea interesului pentru lectura incepand chiar din clasa I contribuie la exersarea unei citiri corecte si constiente.Invatatorul trebuie sa aleaga pentru scolarul mic o lectura adecvata pe care mai intai i-o citeste cu voce tare si mai tarziu o va citi el insisi.De asemenea este important sa fie folosite diverse forme de indrumare care sa aiba drept scop stimularea interesului pentru lectura iar cea mai deasa forma folosita este povestirea.Elevii citesc povestirea acasa,iar in ora povestesc lectura citita.Continutul povestirii e redat de mai multi elevi ceea ce duce la activizarea si antrenarea lor in activitate.Elevii se intrec in a povesti cat mai frumos si mai mult,antrenand astfel si pe cei mai putin dornici de lectura.

Promovarea lecturii se mai poate face si prin vizita la biblioteca,elevii fiind astfel indrumati spre lectura personala prin imprumutul cartilor.O astfel de vizita am efectuat-o cu elevii mei inca de cand au erau bobocei .Intrand intr-o incapere cu cartile frumos randuite ,estetic si functional,cu portrete dominand peretii precum si cu citate celebre referitoare la carte ei au reusit sa se orienteze dupa cartea importanta,sa intre in contact cu fisele de evidenta ale cititorilor si,in plus de asta,sa fie in contact cu lumea cartilor,sa caute sa se documenteze ,totul indemnandu-i la lectura. La clasele mici ,printre mijloacele pasionante care-i invita pe copii la lectura se pot numara si jocurile literare.Povestirea in lant este un joc prin care continutul povestilor citite este redat de mai multi elevi.Ei sunt asezati in cerc,formand un lant.Este numit primul elev sa povesteasca ,acesta povesteste un fragment iar alt elev continua povestea de acolo de unde s-a oprit primul si tot asa pana la sfarsitul povestii.Copilul care nu poate continua povestirea rupe lantul si ,drept pedeapsa,trebuie sa citeasca o lectura in plus.De asemenea,ghicitorile literare au un rol important in stimularea interesului pentru lectura.Acestea se pot desfasura astfel : se citeste un fragment apoi se cere elevilor sa recunoasca si sa indice opera/autorul sau sa recunoasca lectura in care este specificat eroul principal. Foarte apreciat de elevi este jocul cu versurile in care invatatorul recita 1-2 versuri dintr-o poezie iar elevii o continua.

Diafilmele,benzile auditive si video cu povesti constituie un alt mijloc important de indrumare a lecturii.Ele prezinta opere literare in imagini vizuale si auditive.Dupa lectura elevii pot face comparatii,stabilind asemenari sau deosebiri intre intamplarile prezentate. La clasele mai mari interesul pentru lectura se amplifica.La studierea unor autori am cautat sa-i stimulez pe elevi sa citeasca si alte opera scrise de acestia.Am intocmit cu elevii portofolii pentru fiecare sciitor cunoscut ce cuprindea portretul acestuia,date bibliografice si aspecte esentiale din opera lor sub forma de imagini si citate ,starnindu-le astfel interesul si dragostea pentru lectura. Si organizarea unor sezatori literare are rolul de a verifica asimilarea continutului lecturilor citite de elevi deoarece acestea reprezint o form recreativ foarte potrivit pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse in cadrul orelor de limba si literatura romn. Dac elevii iubesc povetile, cntecele, poeziile, glumele atunci realizarea unei astfel de sezatori va fi benefica,deoarece acestea dau viata unei astfel de activitati.

eztoarea literar se poate organiza fie in cadrul clasei , fie cu clase diferite. Este o form atractiv, recreativ i dinamizatoare i reprezint cadrul cel mai adecvat manifestrii libere a elevilor, mijloc eficient de exersare i cultivare a relaiilor de colaborare, ncredere.La sezatoare acestia pot deveni mici actori,interpretand rolul unor personaje preferate din lecturile citite.La astfel de sezatori pot participa si parintii pentru a le demonstra rolul important pe care il au cartile. Multi dintre acestia pot deveni astfel cititori alaturi de copiii lor si ,cumparand cartile recomandate,vor pune bazele unei mici biblioteci scolare O astfel de sezatoare am organizat-o si eu cu elevii avand ca tema Ion Creanga-povestitorul copiilor .Intr-un cadru festiv elevii au interpretat diverse roluri din povestile scrise de el,iar prin intermediul calculatorului au fost prezentate aspecte din viata acestuia. Principalul scop al acestei activiti a fost stimularea creativitii copiilor, a expresivitii i a interesului pentru lectur. Obiectivele care au stat la baza acestei eztori au fost: documentarea i nregistrarea datelor biografice referitoare la viaa povestitorului, compunerea de poezii i eseuri inspirate din opera sa, realizarea unor desene care sa ilustreze diferite aspecte din opera sa .Prin mbinarea ntr-un mod creativ a metodelor i tehnicilor de lucru, precum i a ntlnirilor de lucru, alturi de dialog, expunerea, vizionarea i audierea diferitelor fragmente de oper, ntreaga activitate a dat dovad de o mare reuit.

Caietul de lectura este un important element de lucru atat pentru elevi cat si pentru invatator.Acesta ajuta elevii sa-si formeze deprinderea de a citi in mod corect o carte,de a observa trasaturile personajelor si a formula propriile opinii despre o carte.In ei acestia pot nota :Elemente de identificare :autorul si titlul cartii ;editura si anul aparitiei ;nr de pagini .Continutul cartii :subiectul pe scurt ;personajele ;expresii artistice care urmeaza a fi folosite in propriile compoziii In urma analizarii acestor caiete se poate face o clasificare a elevilor,cei care citesc mai mult pot fi recompensati cu o diploma.Realizarea acestor caiete poate duce la cresterea interesului celor care citesc mai putin sau uita sa citeasca.

Alturi de aceste activiti extracurriculare i familia are un rol important n promovarea lecturii, n formarea i dezvoltarea gustului pentru lectur. Cnd n familie nu exist o mica bibliotec, sau cnd membrii familiei nu citesc, rareori se poate atepta ca un copil s dovedeasc de timpuriu pasiune pentru lectur, pentru carte n general. Exemplul personal n familie este esenial n ndrumarea elevului. n acest scop,povestirea continutului,comenterea unei carti in mediul familial reprezinta un bun mijloc de dezvoltare a dragostei pentru lectura.Am sugerat prinilor copiilor mei, ca n momentul lecturii s ncurajeze copilul s redea prin desen ceea ce a neles el din coninutul citit sau s asculte diverse fragmente muzicale potrivite textului audiat, dezvoltandu-li-se astfel gustul pentru lectura.Aceast dragoste pentru lectur, format ct de ct n familie, este ntreinut apoi de ctre coal prin activitile ei curriculare i extracurriculare, aceasta avnd rolul cel mai important n apropierea copilului de lumea crii i, implicit pentru lectur.

Aceast dragoste pentru lectur, format ct de ct n familie, este ntreinut apoi de ctre coal prin activitile ei curriculare i extracurriculare, aceasta avnd rolul cel mai important n apropierea copilului de lumea crii i, implicit pentru lectur.n afar de toate acestea, orice plimbare poate fi un motiv pentru lectur, dar un alt tip de lectur i anume cea a comportamentului, a culorilor, a reaciilor celorlali. Chiar i cltoriile prin i n afara localitii reprezint un prilej de a povesti istoricul locurilor, pentru amintiri i impresii.Aadar, necesitatea modernizrii strategiei didactice, n vederea ameliorarii performantei elevilor in domeniul lecturii n ciclul primar, constituie o preocupare permanent a tuturor persoanelor implicate in procesul educativ. nvtorul reprezint cel mai important factor n ceea ce priveste delimitarea a doua lucruri: lectura si media. Nazareno Padellano scria: Profesorul citete i tie s citeasc bine. Dac vrea s-i fac pe elevi s iubeasc lectura este necesar s nu-i satisfac gustul personal,ci s se strduiasc s caute cri construite n jurul polilor de atracie ai aciunii i imaginaiei..

BIBLIOGRAFIE: Cosmovici, Andrei - Psihologie colar, Iai, Editura Polirom , 19982. Costea, Octavia Didactica lecturii.O abordare functionala, Institutul european Iasi,2006erdean, Ion -,Metodica predrii limbii romne la clasele I-IV, EDP, Bucureti, 1991 Prof.inv.primarTANASE ESTERA,CALIN CATALINA SCOALA CU CLASELE I-VIII NR1 FUNDENI

**