Le CTuranr. 32010

www.lipoandfriends.comcontact@lipoandfriends.com

0745464326

web design | print design | comunicare online

Creativitatea este un drog fără de care nu pot trăi.Cecil B. DeMille

3

Cum e revolta când e?

Să pornim de la ideea că nu există bine sau rău, bun sau prost. Că ne raportăm la aceste concepte în funcție de modul în care suntem construiți, de gradul de inteligență, dar, mai ales, de fundalul în care ne-am format bagajul de cultură generală pe care l-am adunat și nu în ultimul rând de morala fiecăruia. Oricum am lua-o, zi de zi putem să arătăm cu degetul spre nereguli, anomalii, disfuncționalități și practici îndoielnice. Ce facem de la acest moment încolo?

Din perspectiva mea sunt trei modele de reacție. Primul, cel mai facil, l-aș denumi modelul ignorant. Nu găsești rațiunea din spatele vâlvei, motivul pentru care acel ceva n-ar fi la locul potrivit, deci cu atât mai puțin nu vezi vreun motiv pentru a îndrepta ceva care ție nu-ți pare a fi strâmb.

Al doilea model l-aș numi „miorița” și-l găsesc a fi destul de larg răspândit. Accepți ideea de neregulă, poți fi chiar tu cel care descoperă problema, ba chiar poți dovedi reale competențe și ochi format în descoperirea disfuncționalităților, însă te resemnezi în constatare. E modelul care folosește cel mai des degetul arătător.

Al treilea model ar fi, aparent, cel mai complicat. De fapt nu e atât pe cum pare, ci necesită doar ceva mai multă voință și inițiativă. E modelul care, pe lângă constatare, vine și cu alternativă. Pe lângă revoltă, oferă și soluție, chiar dacă nu întotdeauna vorbim despre soluția providențială, perfectă. Încearcă, deși știe că uneori are șanse infime de reușită. De cele mai multe ori se luptă cu mentalități, ceea ce pentru modelul miorița se traduce în mori de vânt.

Dumneata, cititorule, ți-ai pus vreodată această problemă? Te revolți vreodată? Iar dacă te revolți, cum anume îți manifești revolta?

Suntem:

departament administrativCătălin HegheșVlad Lipovanu

editoriLigia Voro Oana Hodade

editori asociațiAdriana Strete, Olga Efremov,Paul Socol și Alice Mihalache, Anca Szövérfi, Dan Scarlett, Nicoleta Popescu, Raul Coldea

foto copertăLaura Iancu

un concept vizual realizat dewww.lipoandfriends.com

tipărit dewww.digitalcolorcompany.ro

sprijiniți dewww.cumparcarte.rowww.anvico.ro

contact: www.revistalectura.rocontact@revistalectura.rofacebook.com/revistalectura

ISSN 2068 – 908XCatalin Heghes,

10

4

Stimate domnule Caragiale,

Nu-mi sunteți deloc drag. Cred că am ajuns să nu vă mai suport.

Recunosc, v-am studiat prea puțin ca să vă pot spune asta, dar nu despre opera dumneavoastră este vorba. De la un timp sunt chiar de acord întru totul că sunteți genial. Mă enervați, deci, ca om. Poate şi ca bărbat, dar nu e treaba mea şi a nimănui ce aventură ați avut dumneavoastră cu Veronica sau ce fel de prieten îi erați lui Eminescu. Lucrurile astea nu vreau să

mă influențeze în scrierea mea. Totuşi, vreau să vă spun că nici ca bărbat nu îmi păreți foarte atrăgător. Mustața nu mi-a plăcut niciodată, iar dichisul veşmintelor, cinismul şi finețea dumneavoastră m-au ferit de a mă îndrăgosti. Cu toate astea, am avut câteva sentimente când am aflat de berăriile dumneavoastră. Recunosc, îmi plac bărbații băutori de bere care bârfesc literar în cârciumi!

11

Revolta se manifestă în cele mai diverse feluri. De la ieșit în stradă scandând la proteste mute, de la greva foamei la flash-mob, de la citit în public la împărțit manifeste din elicopter. Societatea e receptivă la orice fel de acțiune care o scoate din tiparul zilnic, chiar dacă reacția majorității se rezumă la ridicat din umeri. Fiecare picătură de revoltă se adună în popor, precum apa de ploaie în vase, la țară. Se știe, nu, că apa de ploaie, aruncată pe fața cui trebuie limpezește ochii, spală gura și desfundă nasul.

Revolta îmbracă straie de hârtie. Litere înșiruite, cuvinte, fraze, capitole. Cuvântul scris are calitatea aceasta: de-a dura în timp. Cuvântul scris se înființează de îndată ce e așternut pe hârtie și, pus cu istețime lângă alți semeni de-ai lui, are

puterea aceasta: de a convinge. Cei care au puterea de-a convinge prin istețimea cuvântului scris se cheamă luptători și au calitatea aceasta: de-a se vorbi despre. Iar cei despre care se vorbește au puterea aceasta: de-a schimba viziunea, prin felul în care mânuiesc vorba.

Am ales să vorbim cu și despre oameni pentru care cuvântul scris e o extensie a corpului. Un fel de mână care iese din piept și care e la fel de dibace la pălmuit prostul, cum e la mângâiat bolnavul. Un fel de nas cu dinți ce strigă-n gura mare când ceva e putred.

Mihnea Blidariu, Mihail Vakulovski, Neagu Djuvara și Emil Cioran. Revoltații „de serviciu”, spălați de mici doar cu apă de ploaie.

dosar

Revolta

„De nu vom trăi apocaliptic destinul acestei ţări, de nu vom pune febră şi pasiune de sfârşit în începuturile noastre, suntem pierduţi şi nu ne rămâne decât să ne recâştigăm umbrele trecutului nostru”

43

p

Prima minciună spusă pe gură e, fără îndoială, strigătul sfâșietor al nou născutului la o secundă după ce-a ieșit din burta mamei.

Doctorul îl felicită, mama plânge, tatăl leșină pe coridor și asistentelor le scapă câte un suspin și-și plantează pe fețe zâmbete tâmpe și pline de sirop. Ce bucurie că s-a născut! Felicitări! Să vă trăiască! Cum o să-l cheme? Doamne ce frumos e... Vai ptiu-ptiu să nu-i fie de deochi. Mama adoarme extenuată cu plodul la piept care nu încetează nici măcar o clipă să scoată sunete jalnice și înduioșătoare.

Fără îndoială, zic, aceasta e prima lui minciună. Pentru că, în mod categoric, micuțul n-are niciun motiv să-și strige în gura mare bucuria că s-a născut.

E frig, lumină, e dezbrăcat, ud și cu toate privirile ațintite asupra sa. Strigă, evident, după ajutor, dar îi va mai lua vreo 2 ani să ajungă s-o și facă pe limba celor mari. Nevinovată minciună, deci, dar tot minciună...

De îndată ce se naște ceva sau cineva, altcineva e acolo ca să-i înregistreze primele vorbe, pe care le povestește apoi denaturând până la penibil faptele: să fi văzut, dragă, cum țipau gemenii chiar din burtă, de nu știau doctorii de unde se aud atâția copii fericiți care cântă...

LeCtura s-a născut și nu-i nici o minciună. Noi ne-am decis ca în primele luni de existență să ne mărturisim vouă, ca să rămână scris și să nu ne-auzim apoi vorbe, c-am fi făcut, c-am fi dres, c-am fi citit...

Primaminciună

36

El zice că „dacă nu facem nimic, trece viața pe lângă noi”. Ea zice că „singura alegere e să facem o alegere”. El completează: „România duce lipsă de concepte, de strategii, de gândirea pe termen lung”. Completează și ea: „Dacă nu faci tu, atunci cine să facă? Nu te poți aștepta să dorești ceva și să facă altcineva. Trebuie să acționezi!”. O posibilă concluzie vine tot de la ea: „Gesturile care trebuie făcute sunt, de fapt, foarte mici. Nu e nevoie de lucruri mari”. Ei sunt Georgiana Branea și Klaus Birthler, doi arhitecți tineri care și-au pus în gând să dea o față nouă râului Mureș. Nu-i vezi la televizor sau în ziare, nu protestează, în schimb, dacă ai curiozitatea să-i cunoști, afli că, discret, cioplesc în mentalități, iar în loc de daltă folosesc idei.

Sculptând mentalități pentru o Față de MureșCatalin Heghes,

37

52

TIPAR CARTE | CARTE PERSONALIZATĂ | RECONDIŢIONARE CARTE | EDITURĂ

www.digitalcolorcompany.ro

Cărţile nu cresc în copaci.Autorii scriu cărţi...Tipografia le aducemai aproape de oameni!