Istorie Cls-XIII Sem2

download Istorie Cls-XIII Sem2

of 11

  • date post

    08-Apr-2018
  • Category

    Documents

  • view

    226
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Istorie Cls-XIII Sem2

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    1/11

    Liceul Particular Onicescu Mihoc

    IS TOR IECLASA A XIII-A FRECVENTA REDUSAJ

    SEMESTRUL II

    PROFESOR ELENA FLE ICUS

    a

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    2/11

    Clasa a XIII-aSemestrul II

    TEME PROPUSE

    I. Relatii internationale

    1. Spatiul romanesc intre diplomatic si conflict in Evul Mediu si la

    inceputul modernitatii.

    2.Romania si concertul European; de la cnza orientala la marile

    aliante ale secolului al XX-lea.

    3. Romania in perioada razboiului rece.

    4. Intre tratatul de la Varsovia si Uniunea Europeana,

    II. Religia ~i viata religioasa

    1. Biserica si scoala in Evul Mediu si la inceputul modernitatii,

    2. Constructie coleziastica si implicare laica.3. Protectoratul. Religios si identitate culturalain Europa si spatiul

    romanesc.

    4. Statul, biserica si diaspora.

    1

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    3/11

    RELATIILE INTERNATIONALE

    Spatiul roman esc intre diplomatie ~iconflict in Evul Mediu

    sl la inceputurile modernitatii

    Rezistenta antiotomana a Tarll Romanesti in timpul lui MIRCEA CEL

    BATRANsi a Transilvaniei in timpullui IANCU DE HUNEDOARA in secolele

    XlV-XV.

    La sfarsitul secolului al XIV -lea, Imperiul Otoman ajunsese pe linia Dunarii, dupa

    victoriile impotriva bizantinilor, sarbilor si bulgarilor state sunt desfiintate, Tarile

    Romane deveneau, la randul lor, obiect al expansiunii otomane, care i~i propunea, defapt

    s-a ajunga prin Belgrad si Viena, in inima Europei. Poarta a incercat sa transforme Tarile

    Romane in pasalacuri, pentru otomani s-a dovedit, in cefe din urma, mai profitabil din punct

    de vedere economic, dar si politic si militar, sa permita conservarea autonomiei spatiului

    romanesc, Obiectivul Tarilor Romane era mentinerea fiintei statale proprii, ca si a identitatii

    religioase, scop in care lupta armata s-a conjugat cu tratativele diplomatice.

    De altfel, pe tot parcursul Evului Mediu, tipul de razboi purtat de Tarile Romane cu

    otomanii ar putea fi caracterizatdrept conflict asimetric.

    Strategia folosita este, de regula una defensiva, de aparare a teritoriului propriu,

    conjugata uneori si cu ofensiva, prin care se incearca patrunderea in teritoriul inamicului

    pentru a-i lovi acestuia unele puncte nevralgice. Disproportia de forte i-a determinat, de

    regula, pe romani sa evite bataliile decisive, preferand luptele de hartuire, care ii

    impiedicau pe adversari sa i~i valorifice superioritatea in oameni. De asemenea, tactica

    "pamantului ars", prin care se distrugeau recoltele, vegetatia, locuintele, iar populatia se

    retragea in locuri greu accesibile, avea drept scop crearea unui "gol demografico-

    economic" prin care armata invadatoare era lipsita de posibilitati de aprovizionare si de

    2

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    4/11

    obtinere de informatii, Situatia navalitorilor putea fi si mai mult imautatita prin atacuri

    de noapte, de tipul celui realizat de Vlad Tepes impotriva taberei sultanului Mehmed al

    II-lea.

    Atunci cand pericolul transformarii tarii in pasalac era iminent, boierimea a sprijinit

    domnia in efortul militar.In ceea ce priveste sprijinul extern, acesta trebuie plasat in contextul cruciadei tarzii,

    organizata de puterile crestine impotriva inaintarii musulmane in Europa. Rezultatul

    conflictului multisecular dintre Tarile Romane si Poarta Otomana a fost, cu toate

    concesiile facute acesteia, pastrarea fiintei statale, in conditiile in care state mai puternice

    (ale bulgarilor, sarbilor, bizantinilor, ungurilor), dar care s-au gasit pe directiile

    principale d expansiune ale turcilor au disparut de pe harta politica a Europei. In lupta

    antiotomana din secolele XIV-XV, tarile romanesti au avut uneori tendinta de a facefront comun, dincolo de hotarele politice de moment. Aceasta se explica prin ratiuni

    militare, diplomatice, prin constiinta incipienta a unei unitati de neam, limba si interese,

    dar mai ales prin dorinta de a-si apara prin orice mijloace religia, element de identificare

    mult mai puternic in Evul Mediu decat eel etnic sau lingvistic.

    Mireea eel Batrfin (1386-1418)

    Tara Romaneasca a fost prima amenintata de

    inaintarea otomana, care tindea sa ajunga la

    Dunare. In conditiile in care statul lui Dobrotici

    era in pericol sa fie cucerit de otomani, Mircea

    intervine si incorporeaza Dobrogea la Tara

    Romaneasca. Dupa ce domnul roman incearca sa

    ofere ajutor si sarbilor, turcii reactioneaza si incep

    sa organizeze raiduri de prada la nord de Dunare,

    pnn achingii. Mircea incheie intelegeri

    diplomatice cu Polonia si cu regele Ungariei,

    Sigismund de Luxemburg. Apoi lanseaza, in

    1394, 0 expeditie impotriva bazelor achingiilor, situate la sud de Dunare, pentru ai

    3

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    5/11

    impiedica sa mai organizeze raiduri de prada. Sultanul Baiazid I organizeaza 0 expeditie

    care avea drept scop eliminarea domnului Tarii Romanesti, In toamna lui l394 sau in

    primavara lui l395 (sursele sunt discordante in aceasta privinta), oastea munteana, care

    se retrasese din fata inaintarii otomane, purtand lupte de hartuire, accepta batalia

    decisiva intr-un loc numit in istoriografia noastra Rovine. Mircea a obtinut victoria, fiindinlaturat pericolul transformarii tarii in pasalac, boierimea nu doreste sa mai continue

    lupta si accepta ca domn pe un pretendent, Vlad, sprijinit de Poarta.

    D. Mi: rF ii~~ ~ IJ"I.I.:DH"J~ ~i L.~"'~lii J iMw; l ; . a . "'~SilIL Z :i . ~

    K. . ~iii

    L Jr~i

    J I l l . ThMr,; l :;Ilii!~~ G. T~ l : :; h i l! ~~ , ; ., ~ . ~~

    f!i (:.;I~lm .. l~tItiOI:'iI!i ~. C:1~'"iI:riii: LI~~r~, !i:.I*'=iI~Q

    Constienti de pericolul reprezentat de inaintarea otomana spre Europa Centrala,

    cavalerii occidentali, in special burgunzi si germani, condusi de Sigismund de

    Luxemburg organizeaza in 1396 Cruciada de la Nicopole, la care participa si Mircea eel

    Batran, dar ostile crestine sunt infrante de otomani. In urma acestei lupte Mircea isi reia

    tronul.

    Dupa victoria mongola de la Ankara, din 1402, cand Timur Lenk il ia prizonier pe

    Baiazid I, Mircea devine un fel de arbitru alluptelor pentru succesiune dintre diferiti fii ai

    lui Baiazid, ceea ce asigura tarii 0 perioada de stabilitate si de maxima extensiune

    teritoriala. Dar, in cele din urma, tronul Imperiului Otoman este cucerit de Mehmed I, care

    reia politica agresiva indreptata impotriva Tarii Romanesti. Dobrogea este cucerita, fill 1417

    sau poate dupa moartea lui Mircea, in 1420, iar Tara Romaneasca accepta plata, tributului,

    4

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    6/11

    care in aceste momente are semnificatia unei rascumparari a pacii si nu de recunoastere a

    dependentei politice fata de otomani.

    Iancu de Hunedoara (1441-1456)De origine etnica romaneasca, Iancu de Hunedoara

    a fost voievod al Transilvaniei regent al Ungariei si unul

    dintre campionii luptei antiotomane la mijlocul secolului

    al XVlea. A actionat III contextul in care Imperiul

    Otoman desfasura asaltul, final impotriva

    Constantinopolului, iar apoi, dupa caderea acestuia, i~i

    propunea cucerirea Belgradului pentru a-si deschide calea

    spre inima Europei. Iancu de Hunedoara a urmarit sa

    foloseasca in lupta impotriva turcilor toate fortele

    disponibile, de aceea, in cadrul politicii de cruciada tarzie, a implicat, alaturi de

    Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova.

    In 1442 infrange 0 oaste intrata in Transilvania Sl apoi intervine in Tara

    Romaneasca, Aici obtine 0 importanta victorie pe raul Ialomita si il impune apoi ca domn pe

    Vlad DracuL In 1443, organizeaza "Campania cea lunga", expeditie la sud de Balcani, prin

    care cucereste orase precum Nis sau Sofia. In 1443 se organizeaza sub conducerea regelui

    Ungariei si Poloniei, Vladislav I, Cruciada de la Varna, care s-a incheiat insa cu un adevarat

    dezastru pentru fortele crestine.

    In 1453, Mehmed al II-lea cucereste Constantinopolul si vizeaza extinderea Imperiului

    Otoman catre Europa centrala unde principala sa tinm devenea Ungaria. Iancu de

    Hunedoara reuseste, in 1456, sa-l opreasca pe cuceritorul Constantinopolului in fata

    Belgradului, care reprezinta pentru otomani, cheia Europei Centrale. Iancu de Hunedoara

    a murit in 1456 de ciuma, dar lupta lui a reusit sa intarzie intarirea dominatiei

    otomane asupra spatiului romanesc si sa amane cu circa 70 de ani transformarea

    Ungariei in pasalac.

    5

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    7/11

  • 8/6/2019 Istorie Cls-XIII Sem2

    8/11

    ConcluziiLuptele purtate de romani in secole le XIV-XV au avut nu doar 0 semnificatie interna,

    intrucat au permis conservarea fiintei statale si a confesiunii religioase, ci si una europe ana.

    Expansiunea otomana in aceasta parte a Europei a fost oprita pe linia Dunarii, iar fortele

    turcilor au fost uzate in lupte, nu intotdeauna de mare amploare, dar care surveneau la

    intervale destul de stranse, ceea ce-i impiedica sa se concentreze in alte directii,

    Dlctionar

    Achingii - ostasi turci, destinati incursiunilor in teritoriul inamic inainte de atacul

    decisiv. Alcatuiau trupe neregulate de cavalerie din secolul XVI - XVII.

    Cruciada tarzie - lupta statelor crestine impotriva armatelor otomane in secolele XIV

    -XVI.

    Pasalac sau eylat - numele provinciilor turcesti mari aflate sub guvernarea unui

    pasa.

    Begler