Efa - sinteza sem2

download Efa - sinteza sem2

of 13

  • date post

    05-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    63
  • download

    12

Embed Size (px)

description

efa sinteza semestru 2

Transcript of Efa - sinteza sem2

Renasterea in Italia

Renasterea timpurie italiana este de fapt o continuare a acestei arhitecturi denumita Proto-Renastere.Arhitectura medieval italiana a negat in esenta goticul, i-a negat tipul de spatialitate, verticalitatea, structura. Renasterea in Italia pare o evolutie fireasca a unui stil permanent Italian.Noua arhitectura se caracterizeaza prin interpretarea vocabularului decorative al antichitatii. Este adoptata o noua conceptie in tratarea spatiului, organizat pe baza unor relatii matematice elementare.Din punct de vedere al solutillor constructive nu se poate afirma ca Renasterea ar fi facut progrese, revenind la formele constructive anterioare: bolti simple sau intersectate, cupole, arce semicircular, tavane drepte cu grinzi transversal sau casetate. Incepe sa se practice bolta cu penetratii si boltirea a vella. Zidaria portanta isi recastiga importanta. Stalpul sau coloana, adesea angajate masei de zidarie capata din ce in ce mai mult rol decorativ. Se manifesta o constanta preocupare pentru rezolvarea solutiilor spatiale de tip central, mai aproape de idealul umanist.Pietele isi pastreaza caracterul medieval de ansambluri urbane inchise, construite pe contur in care primeaza in perioada Renasterii ordinea si simetria. In perioada timpurie a Renasterii, cladirile perimetral dispuse intr-un cadru de plan dreptunghiular de preferinta se deschid catre piata prin portice primitoare. Porticul element unificator da posibilitatea de asemanare a pietei cu curtile interioare ale manastirilor medieval sau ale palatelor.Solutia urbanistica de tratare a fatadelor cu portice spre strada sau piata o continua pe cea din perioada medievala. Modul de rezolvare a pietelor in Renastere reprezinta o insemnata veriga in evolutia arhitecturii urbane si in acelasi timp un important al constantei tendinte a arhitecturii europene de legare a spatiului construit interior de cel exterior (piata Santissima Annunziata Florenta; piata San marco din Venetia; pietele din Vigevano, Ascoli etc.)

In ultima faza a Renasterii timpurii sau in perioada Renasterii tarzii, s-au construit piete mai dinamice in care constructiile sunt dispuse pe un plan trapezoidal (ansamblul de la Pienza realizat de arhitectul Rossalino si Piata Capitoliului datorata lui Michelangelo si terminate in Baroc).Se remarca deasemenea interesul pentru proiectarea de cetati ideale bazata pe idelie umaniste si in acord cu preocuparae pentru obtinerea unui spatiu central degajat. Cetatile au planuri de forme poligonale regulate, cu axe de simetrie si piete centrale in care sunt amplasate principalele dotari urbane.

Palatul renascentist italian este simbolul resedintei urbane a marelui burghez. Pornind de la tipul de plan medieval cu curte interioara, evolutia partiului conduce la constructia deschisa pe doua laturi din perioada baroca. Dimensiunile impresionante ale palatelor italiene, cu o importanta masa construita, genereaza o noua structura urbana prin aparitia strazii coridor. Cornisa puternica si braiele de separatie dintre nivele marcheaza ritmul orizontal al fatadei (Florenta palatele Medici-Ricardi, Strozzi etc.) cu amintita importanta a masei construite, cu cornisa care decupeaza net volumul in spatiu, este tipic ??Palatele renascentiste din Italia difera de cele gotice, care par a urmari o difuza contopire cu inaltul cerului. Aceste doua orientari volumetrice ilustreaza cele doua directii ce au marcat Evul Mediu occidental: cea gotica ca arhetip nordic si cea protorenascentista ca arhetip mediteraneean.Spre sfarsitul perioadei timpurii a Renasterii italiene, pe langa marcarea pe orizontala a fatadelor se realizaeaza si ritmarea pe verticala prin pilastri sau coloane angajate (exemple pt renasterea timpurie: palatul Rucellai Florenta si palatul Vendramin-Calergi la Venetia).Fatadele palatelor sunt tratate cu bosaje cu relief gradat, menite sa dea senzatia de usurare a masei construite catre ultimele etaje.Plastica arhitecturala o reia pe cea antica si este urmarita cu o riguroasa proportionare. Tratarea in bifore a ferestrelor forma specific medievala este caracteristica la multe palate din Renasterea timpurie, marcand tocmai punctul de legatura dintre cele doua etape stilistice. Palatele italiene prezinta o corespunzatoare distributie functionala. Planul de tip medieval cuprinde curtea nterioara care are o forma regulata si unde constructia se deschide prin portice. Nivelele constructiei au o importanta gradata, cel mai insemnat fiind etajul I piano nobile in care se regasesc salile de aparat, spatioase, dispuse in anfilada, degajate de stalpi interiori si acoperite de obicei cu bolti. Acest tip de sala va fi transpus ulterior in restul Europei, in Franta generand o suita evolutiva initiata de mesterii italieni care au introdus Renasterea in palatele franceze.In solutionarea partiurilor, simetria este cautata, insa apare si preocuparea pentru obtinerea unei locuiri confortabile, facilitata si de disparitia necesitatii de fortificare. Parterul in care sunt dispuse spatiile utilitare, are fatada cu ferestre mici si asigurate. Solutia este explicabila pentru ca in special in prima parte a Renasterii luptele intre factiuni politice erau curente si strada nu prezenta siguranta. Ferestrele etajelor dispuse ordonat au dimensiuni relativ reduse, dar sunt suficiente pentru asigurarea unei bune iluminari in conditiile climatice mediteraneene, contrastul dintre plin si gol.Alt program de locuinte specific Renasterii italiene sunt vilele, asezate in afara orasului. Vilele sunt compuse in corelatie cu gradinile ce le inconjoara si cu spatiile utilitare ale fermei.Rezolvarea scarilor are aceeasi formula, ce persista si in Renastere, in Franta, Germania, Italia (scara in rampa realizata de Bramante la Vatican) pana in perioada Renasterii la Apogeu. Tipul de scara specific Renasterii este cel deschis cu rampele drepte si libere. Acest tip apare din Renasterea timpurile (la Scala Dei Giganti din Palatul Dogilor de la Venetia).Renasterea nu inseamna o intoarcere in trecut. Arhitectura departe de a prezenta o involutie are un permanent curs ascendent. Se continua principii aparute din perioada medievala, mutatia facandu-se simtita treptat in special in domeniul urbanizarii, a conceptiilor spatiale, al preocuparii de a lega mediul construit cu cel inconjurator.

Renasterea timpurie TOSCANA

Promotoare a noii arte a fost Florenta prima perioada este marcata de personalitatea lui Cosimo de Medici, protector al artelor si al curentului umanist. Proto-renasterea are o plastica arhitecturala proprie, derivata din ce a Romei imperiale si din arhitectura etrusca. Este folosit arcul in plin cintru, descarcat pe coloane. In fatade, arcadele astfel realizate sunt adosate masei de zidarie si au rol decorativ (Florenta, biserica San Miniato al Monte, Baptisterul Catedralei)Acest tip de arcada are insa un rol structural cand este dispusa in interiorul constructiilor ca element de ritmare al spatiului si de suport al acoperisului sau cand delimiteaza spatiul in curtile interioare. Proto-renasterea se distinge si prin maestria cu care este realizat placajul zidariilor.Filippo Brunelleschi prin introducere amintitelor relatii matematice elementare in proiectare, prin aplicarea modulului spatial, Brunelleschi modeleaza spatiul de la bisericile San Lorenzo si Santo Spirito din Florenta, pe baza traveii ???Celalalt element spatial de mare insemnatate, relatia intre spatiul construit si cel exterior este realizata prin porticul deschis la Ospedale degli Innocenti. Aici continua practica medievala tarzie, continua desideratul permanent al arhitecturii europene de a materializa aceasta legatura spatiala.Constructia de tip central era considerata cea mai adecvata pentru a raspunde idealului lumanist. Brunelleschi incearca pentru prima oara in Renastere rezolvarea unei asemenea cerinte la biserica Santa Maria degli Angeli din Florenta. El utilizeaza sectiunea de aur in proportia fatadelor si urmareste cu rigurozitate modularea in spirt renascentist (Ospedale degli Innocenti, capela Pazii, San Lorenzo si Santo Spirito). Folosirea arcului descarcat direct pe coloane.Prima problema constructiva abordata de Brunelleschi si una de deosebita insemnatate si dificultate a fost construirea cupolei catedralei din Florenta. Solutia ingenioasa adoptata de el este tipica fazei istorice si conformatiei tehnice si artistice a lui Brunelleschi. Dand dovada de un simt perfect echilibrat, el tine seama de planul de factura gotica, panourile curbe dintre nervurile fatadei, realizate dintr-o dubla zidarie de umplutura. Cupola este lestata printr-un lanternou, singurul element care amintesete de plastica arhitecturala antica, in rest constructia fiind gotica.Intreaga sa opera care exceleaza prin eleganta si rafinament exprima in totalitate caracterel Renasterii Timpurii florentine (cupola catedralei Santa Maria del Fiore, Ospedale degli Innocenti, Bazilica si Sacristia veche la San Lorenzo, Bazilica Santo Spirito, capela Pazzi etc.)

Santa Maria del Fiore- Basilica cu 3 nave + transept + abside- cupola gotica forma ovoida, pe nervuri portante 2 coji de zidarie- sprijinita pe un tambur octogonal- lestata printr-un lanternou

Ospedale degli Innocenti- o constructie la limita dintre laic si religios- raport rafinat intre parterul tratat cu portic (arce descarcate direct pe coloane) si etaj strapuns de goluri distantate si decorate dupa principiul Renasterii. - decoratia fatadei cu medalioane din ceramica, realizate de Andrea Della Robbia- curte inspirata din curtie manastirilor inconjurata de portice- arcade in plin cintru si nava centrala acoperita de plafon drept

San Lorenzo- una din cele mai vechi biserici din Florenta- arcade in plin cintru si nava centrala acoperita de plafon drept- cu accente romanice pe fatada prin tratarea de materiale- ferestre simetrice ce permit o iluminare bogata- inaltimea navei este de 2 ori latim