Histologie Subiecte Rezolvate Sem2

download Histologie Subiecte Rezolvate Sem2

of 51

  • date post

    15-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    60
  • download

    10

Embed Size (px)

description

Histo Sub Rez Sem2 umf

Transcript of Histologie Subiecte Rezolvate Sem2

1

1.Stratigrafia peretelui vascularIntreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici.Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, cu lumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu in functie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; in sectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat, mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venele corespunzatoare.A. TUNICA INTIMAEste formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nu este obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rol de shimb si este netrombogenica.B. TUNICA MEDIEAre fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezinta limitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sau spiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin.C. ADVENTITIAAre tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre musculare netede. La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor. Arterele din vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasa vasorum patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei; restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenul vasului. Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentru celelalte tunici si nutritiv.2. Artera de tip elasticSunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic, subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 de straturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitanta elastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata3. Artera de tip muscularSpre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elastice interna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire.4. Arteriola metaarteriolaARTERIOLADiametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede sunt asezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna (arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand de fibre au fibrele dispuse continuu.METAARTERIOLAEste o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe o membrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre musculare netede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de a mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, opreste complet fluxul sangvin.Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAP intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prin fenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede ale celor doua tunici.5. VeneleVENULELE POSTCAPILAREAu un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarele continue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri (de obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile , ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurul lor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor endoteliale). Nu prezinta tunica medie.Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.a.-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuie sa fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase mai mari in tunica medie si intima).b.-bariera sange-aer (alveolo-capilara)c.-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarte selectiva; cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.d.-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane, neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilare continue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figurate sanguine-celula endoteliala propriu-zisa-membrana bazala capilaraPh-ul, diversele gradiente, marimea si incarcarea electrica a particulelor, fenestratiile sunt factori care influenteaza difuziunea. Prin jonctiunile intercelulare pot trece particule cu diametrul mai mic de 2 nm, prin diafragmele fenestratiilor particule cu diametrul mai mic de 10nm (transport selectiv electric), iar prin canalele transcelulare si veziculele plasmalemale (diacitoza) particule cu diametrul mai mare de 10 nm.*Valva venoasa are: endoteliu, membrana bazala si elemente ale stratului subendotelial in ax.6. Tipuri de capilare sanguineCAPILARULExista mai multe tipuri de capilarizare:- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara- reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristic arteriolelor mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tip de retea se intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleaza presiunea si fluxul sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune- capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; se intalneste la nivelul ficatului - sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerulului renal, pancreasuluiIn rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt mai slab reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens.Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe o membrana bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie.TIPURI DE CAPILARE-capilare continue: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10 micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc. -capilare fenestrate: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, au diametru de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine, tract gastro-intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma).-capilare sinusoide: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazala discontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofiza anterioara.7. Organizarea histologic a lobulului timicLobulul timic - are form cu margini neregulate- are 2 zone: corticala i medularaLobulul are reea de susinere cu dubl origine: - epitelial pentru c organul se dezvolt din pungile 3 i 4 branhiale (din endoderm)- conjunctiv ce deriv din mezodermReeaua de susinerea) celulele epiteliale i modific forma, au prelungiri ce se ramific i vin n contact unele cu altele citoreticul(celulele au form asemntoare cu celulele reticulare conjunctive) , dar citoplasma celulelor epiteliale conine tonofilamente i tonofibrile.b) exist i citoreticul format de celule reticularec) reeaua reticular este alctuit din fibre de reticulin(citoreticulul este o pseudoreea celular)1. Corticala la periferie, nconjoar medulara, apare ntunecat- conine multe limfocite mature n special T(sosesc din mduv pe cale sanguin)- poate fi socotit centrul germinativ deoarece aici se nasc multe limfocite T i multe limfocite T mor pe loc(foarte puine limfocite T trec n medular i pe cale sanguin ajung s populeze zonele timo-dependente din organele limfoide periferice)- prezint foarte multe capilare sanguine: ntre snge i limfaticele din jur se formeaz bariera snge-timus cu urmtoarele straturi(dispre lumen spre populaia de celule limfocitare): 1. Endoteliul vascular continuu2. membrana bazal conjunctiv a vasului sanguin3. lam subire de esut conjunctiv n care se afl o plac deas de fibre de reticulin4. membrana bazal a celulelor epiteliale din afar5. 1-2 rnduri de celule epiteliale situate pe aceast membran bazalAstfel se formeaz o barier de neptruns ntre snge i celulele limfatice T pentru ca limfocitele T s fie ferite de agresivitatea antigenului ce le poate distruge.

2. Medulara - pe reeaua de susinere dubl sunt mai puine celule : macrofage, limfoblati i limfocite mature n numr mai mare (ce trec din cortical).- corpusculii Hassall : n numr variabil n fiecare lobul (cresc cu vrsta) , au form rotunjit, ovalar, celule epiteliale ce i-au ncheiat activitatea(nu mai au nucleu, sunt inerte) celulele se aeaz unele peste altele ca foile ntr-o ceap.Unii corpusculi Hassall pot conine n mijlocul lor o substan hialin sau lichid sau depuneri de calciu.Rolul lor este : - forme reziduale de celule epiteliale fr activitate - prezena lor pune diagnosticul de organFuncii : 1. organ limfopoietic forme