Cristi Nedelcu

GnnFFrl

r5D FIEYDAYHBt.]tlKS

https://www.libris.ro/graffiti-cristi-nedelcu-CRU978-606-94952-0-9--p13319106.html

CupRrNs

ne redescoperim adevdrurile personale in semnele ldsate

de semenii noqtri pe zidurile care ii, qi ne mdrhuisesc, pe

noi, lumea: ,,Tu, desigur, poli sd ii cauli semnifica{iiascunse sau s[ te pldngi de lipsa lor, dar ea chiar aqa a

fost. Restul e critica" (,,Citeqte cdrli, nu citate").

Sensul, povestea, drumul se deschid oriunde suntem

dispuqi sd privim, sd comunicdm, sd desfacem culoarea

in nuanle. $i iatd cum din loc in 1oc, cdte un ciob de

oglind5, ba chiar o oglinjoard mai acdtdrii ne pune fa{d in

fald cu trdiri putemice, dislocante, transpersonale. Notea-

z[ scriitorul la un moment dat: ,,$i md simleam ca un

flufure intr-un insectar cu toate cuvintele care md inlepau

gi md fixau acolo pentru totdeauna, cdnd tot ce se intam-

plase s-a terminat demult" (,,Ce-i interzis e palpitant!").

$i dintr-o datd, oraqul cAnd incruntat, c6nd toropit de

cdldurd pare s6-gi descopere sub derma superficiald a in-

diferen{ei, lumi cu totul aparte, tinere, frumoase, pline de

via{d pi de sens.

Xenia Negrea

Hoala DE PovE$Tr

Pdtrunse in clddirea insalubrd cu o strdngere deinimd pe care o resimlise qi atunci cdnd intrase in casa

aceea pdrdsit[ din vdrful dealului, de unde nici acum nu

gtia de ce furase cutia cu scrisori qi poze vechi, in ciuda

unui gdnd rdzle! care ii venise - gi daci or purta unblestem? Dar curiozitatea fusese mai mare, inqfbcase

cutia qi fugise la fel ca o hoafd. Asta se qi simfea - ohoaf[ de povegti, iar cutia pe care o furase acumascundea intr-adevdr o poveste fabuloasa oare ii purtase

paqii pdnd in clSdirea asta uitat[ de tofi, deqi se afla in

inima oraqului, chiar peste drum de Universitate.

Era destul de ciudat cE aceastd casd fusese uitatd aqa

de uqor de tofi locuitorii oraqului, pentru cd aproape

fiecare dintre ei intrase acolo cel pulin o datd cdnd era

mic, cdnd aici funcliona un teatru de p[puqi, care apoi

iEi gdsise un alt sediu, mai spafios. Casa fusese reven-

dicat6, dar mogtenitorii nu se inteleseserd niciodatd gi

ea rdmdnea o ruind care trona in centrul orasului, in

14

Cristi Nedelcu

timp ce in jurul ei, celelalte clddiri, mai norocoase, erau

renovate gi transformate in hoteluri sau cluburi. Uneori

se mai addposteau aici boschetarii, dar nu foarte des,

pentru cd era prea centrald gi riscau s[ cad[ in plasa

raziilor poliliei locale.

Ajunsese in aceastd casd dupd ce citise catevascrisori pe care le g[sise intr-o caset[ undeva intr-o

casd pdrdsitd. Privind in urmd se gdndea cd le gdsise

intr-un moment anume al vie{ii ei. $i acum, privind in

urmd intreaga poveste, se intreba dacd nu cumva

lucrurile aveau o legf,turd. Dacd nu cumva scrisoatea

aceea nu era doar efectul a ceea ce ea cduta in viala ei,

ci chiar elementui declangator, un element care nu

apdrea la inceputul intdmpldrilor, pentru cA viafa nu

este aqa cum credem noi, o succesiune simpld de cauze

qi efecte, ci uneori cauza addncd, profundd a unor fapte

o afl[m mai tdrziu, dupd ce lucrurile s-au int6mplat pe

jumdtate, sau cu totul. Era perioada in care era fascinatd

de Valerie Tassor. ii citise cir-tile aproape din intdm-

1 Sctiitodrc Imocezd, lectoL cercetdtor ti sexolog (ndscutd in 7969' inCh d m pa g ne- Ard e n n e, F rc nto

Groffiti

plare, intr-o vreme in care via\a ei se centra in jurul lui

Michel Foucault2. Ajunsese la el dupd un episod de

depresie care o adusese in pragul nebuniei. Depigise

momentul afunddndu-se mai mult in el, cdutAndexplicaJii. S[pase in nebunie, c[utAndu-i originea,istoria, modurile de manifestare. $i descoperise cb de la

originile umanitdlii, nebunia insotise evolulia ei, cd o

fascinase mereu, qi, doar acum, in epoca modemd, in

care totul era normat, aliniat qi reglementat, nebunia

devenise anormal[, un lucru care trebuia stdrpit, iar ne-

bunii, din oamenii atinEi de mdna divin[, deveniserd

niqte paria ai societAlii care trebuiau torturafi, inchiqi,

exterminafi. Cel care ii relevase toate acestea fuseseFoucault. Cartea lui, ,,Istoria nebuniei", fusese cea mai

bund terapie. O citise cu sufletul la gur5, ghicindu-i,

printre rdndurile erudite, propriile experienle depresive,

qi simlind atm rezoneazE" cu ale ei. Iar nebunia care o

p6ndise pdnd atunci nu i se mai piruse o ameninlare, ci

un mod de a se inle1ege cu divinitatea qi de a-qi cduta

sensul intr-o viala care este, prin definilie, lipsitd de

, Filosol5i istoticfrcncez (1926 - 1984)

15

Cristi Nedelcu

sens. Iar temerile ei dispdruserd. $i de la nebuni, ajunse

la prostituate, pentru cb sexualitatea era un alt subiect

tabu al societSlii modeme. Tot Foucault demonstra asta,

gi pentru ea asta rezona cu paradoxul lui Oscar Wilde

,,Totul pe lumea asta este despre sex, mai pulin sexul.

Sexul este despre putere". De fapt, prostituatele al'use-

serd mereu, de-a lungul istoriei acelaqi statut ca qi al

nebunilor. Excluse din rdndul oamenilor obiqnuili, dar

atrdgdndu-i. Fascinalie qi repulsie in acelaEi timp. Do-

vada cea mai clard cd umanitatea ratdce$te intre doi poli

opuqi, o bipolaritate care dd mdsura actualei ei stdri de

nevroz6.

$i aEa incepuse cega ce avea sb se transforme in

obsesia ei pentru prostituate. Uneori i se intdmpla sdmearga pe centura oragului qi sd le pdndeascd pe fetele

acelea care igi vindeau trupul fErd refinere qi s[ se intre-

be ce se ascundea sub masca 1or blazat6. Oare ce gdn'

deau? Ce simleau? Nu reuqea niciodat[ sd infeleagi asta

gi dupd cdteva incercdri nereuqite de a lega o conver-

sa{ie cu una dintre ele, revenise la c6(i. Tot aici hebuia

si afle ceea ce o mdcina pe ea. $i aqa ajunsese la

Graffiti

Valerie Tasso. O femeie care avusese curajul si treaci

dincolo de prejudecdli qi sd devind prostituati. Dar

experienlele ei, frrd indoiald foarle dure, uneori laL7

limita suportabilitdfii, erau totuqi literaturizate. Simlea

cd scriind tot ce a trdit, povestind toate experienlele ei,

le falsifica, pentru cd scrisul inseamnd transformarea

realitefii. Trdia un sentiment straniu, de ambivalen{d.

Cartea teprezenta descrierea experienlei care o fascina,

dar, in acelaqi timp, era qi mijlocul prin care aceastd

experienld era falsifi catd.

Ar fi rdtdcit mult qi bine in acest labirint, dacd nu ar

fi fost excursia din ziua aceea. Loredana o provocase.

Nu mai ieqiserd de mult impreund sd facl poze.Obignuiau uneori sd evadeze impreund, sd isi lasefamiile pentru o zi gi sd hoindreascd nduce, pe undeapucau. Uneori ficeau poze, alteori doar ritlceau prin

satele din jurul oragului. in ziua aceea, ajunseserf,intr-un sat ascuns intre doud dealuri, nu departe de orag.

Majoritatea caselor de chirpici erau pdrdsite qi incepu-

serl sd cadd. Altele fuseserd reconstruite, dar nici ele nu

pdreau prea animate. Oamenii plecaseri sd igi caute

Cristi Nedelcu

norocul unde vizusere cu ochii qi cei care se mai sim-

leau legaji cdt de cdt de locul unde se ndscuserl iqi

reftcuserd casele, in speranla cd, odatd gi odatd va fi

mai bine gi se vor intoarce.

Rdtdceau pe ulile1e satului qi, in afard de cdteva

gdgte care se scildau in ndmolul din uli1d, nu intdlniserd

pe nimeni. Atunci Loredana observase casa aceea,

cocolate in vdrfu1 unui deal, cu gardul cdzut la pimdnt,

cu acoperigul spart, dar avAnd o frumusele aparte, o

frumusele care in curAnd avea si dispard. Au pdtruns in

casa unde se gdseau surprinzdtor de multe lucruri - un

pat, un dulap, cdteva resturi de scaune' La fereastr[

flutura un rest de perdea din care se mai ghicea o dan-

teli. Iar undeva, sub masd se afla caseta. A ezitat destul

de mult pdnd sd o ia. Loredana fugise din casi qi o

lSsase singurS, ca Ei cum ar fi trebuit sd fie doar decizia

ei. Simlea cumva c5, in func1ie de ceea ce va face, viata

ei se va schimba radical.

A luat caseta gi a fugit. Loredana a privit-o, dar nu a

intrebat-o nimic. Nu au mai vorbit cat timp a condus la

intoarcere. Odatd cu caseta luaserd qi o tdcere care le

Grolfiti

separa una de alta. Deja fiecare iqi avea propriarealitate, iar a ei se invirtea destul de mult in jurul

casetei pe care o simlea caldd in brafe. Cdnd Loredana

o l5sd acasd, solul ei nu se intorsese. Se inleleseserd sd

ia el copiii de la qcoald, aqa cd avea s[ ajungd mai pe

seard.

A pdtruns in cas[ gi s-a agezat la masa din living. A

pus caseta pe masd gi a privit-o lung. Avea sd gdseascd

in ea ceva? intr-un tdrziu qi-a fbcut curaj gi a deschis-o.

Cuprindea cdteva scrisori zdrenluite, qi doud foto-

grafii ingdlbenite de timp. Dintr-una zdmbea qters o fatd

spdldcitd, imbrdcatd intr-o uniformd care pdrea a fi de

EcoalS. Chipul nu i se zdrea prea bine, doar zAmbetulstingher qi alura feapdnd, aproape crispati, te lEcea sf,

ghiceqti o fire introvertitd. Toate acestea le-a deslugit

dupd ce pdrisise casa aproape in fugd, abia dupd ceajunsese acasd la ea qi putuse sd evalueze prada. Cea

de-a doua fotografie era una de grup, in care probabil

era qi ea, dar abia dacd i se ghicea silueta.

A intins ugor scrisorile pe masd. M6inile ii tremurau.

A inceput sA citeasca qi, uqor-uqor a intrat in povestea

20

Cristi Nedelcu

aceasta, care acum o adusese in clddirea pirisiti din

cenfiul oraqului.

,,Dragul meu. Nu Etiu daci scrisoarea asta va mai fi

urmatd de altele, sau dacd !i-o voi trimite Vreodat6".

Aqa incepea scrisoarea gi se vede cd incd de la inceput

ea a gtiut cd nu ii va trimite rdndurile pe care le scria.

Ca oricine care pune pe hdrtie ceva ce nu va trimite, qi

ea urma sd fie sincerd in ceea ce avea si scrie. $i atunci'

dupd prima frazd, qi'a dat seama cd scrisorile acelea

erau mult mai adevirate decdt toate paginile scrise de

Valerie Tasso, cu toate analizele ei, cu toate trdirile

mult literaturizate, care ripeau din autenticitate' Avea

in falA o poveste simplA, dar pe care ziarele ar numi-o

cutremurdtoare. Era probabil bana16 pentru acele we-

muri, aEa cum qi acum sunt pove$ti pe care unii le-ar

numi cutremurdtoare, dar ele sunt pentru a11ii banale'

Era povestea unei fete care descoperise dragostea la

vArsta la care o descoperi de obicei. $i care, aqa cum se

intdmpld de cele mai multe ori, se slbrEise trist pentru

ea. Rdmasl insdrcinatd, fusese nevoitd sd pdrdseasci

satul natal qi casa din vArful dealului.

Groff iti

El iqi vdzuse de drumul lui mai departe, igi frcuse

qcolile pe care le visase Ei despre care ii povestise atAtea

in serile pe care le petreceau imprer.rnd, Ajunsese un

avocat de succes Ei nu o mai vdzuse niciodatd. Poate

chiar o uitase, aqa cum uiJi o gregeald din tinerefe, sau

nici mdcar o greqeald, o intAmplare.

Iar fata ajunse in oraE, singurd qi inspdimdntatd. $i,chiar dacd pare un cligeu, ajunsese la bordel. Dar viala,

gi atunci, qi acum, este insensibild la cligee. $i tot ca

intr-un clie;u, ea nu il uitase. igi gdsise un loc la cel mai

laimos bordel al oraqului, pe care unul dintre cei mai

bogaJi oameni il deschisese chiar vizavi de Palatul deJustilie. il costase mult acest afront la adresa ipocrizieiurbei, dar banii cumpdrau orice. Oamenii se lEceau cd

nu qtiu ce este in clidirea aceea semeal6 cu acoperiq

boltit, cu frontoane bogate qi ancadramente fasfuoase.

Iar clienfii pldteau nu atdt fetele gi clipele de pldcere,

cdt sentimentul cd sfideazd un orag intreg mergand

intr-un loc care nu ar fi trebuit sd fie chiar in buriculoraqului.

21