Investie financiara

Academia de Studii Economice

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

PROIECT DE SEMINAR

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

AL COMPANIEI S.C. BOROMIR S.A.

Prof. îndrumător:

SEMENESCU Ileana - Andreea

Studenţi:

Luncanu Roxana – Maria

Marcu Maria – Alexandra

Matache Andreea – Alina

Mihai Nicoleta – Florentina

Anul III, Seria B, Grupa 1551

Bucureşti

2013

Cuprins

Prezentarea companieiDiagnosticul juridicDiagnosticul comercialDiagnosticul resurselor umaneDiagnosticul tehnicDiagnosticul de mediuDiagnosticul financiar Analiza performanţei financiare Analiza cash-flow-urilor intreprinderiiDiagnosticul rentabilităţiiFinanţarea proiectului Descrierea investiţiei Criterii de evaluare a proiectului de investiţii Analiza proiectului în mediul incert Scenariul optimist Scenariul pesimist Calculul coeficienţilor de elasticitateConcluziiBibliografie

358

15171920253133363638414143454546

1

Boromir

Născută în respectul tradiţiei, dar cu o

perspectivă modernă asupra acestui

domeniu, atât de vechi şi totuşi atât de puţin

exploatat, compania noastra,Boromir, s-a

dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea

oferind pieţei atât produse tradiţionale, cât

şi produse noi, de care piaţa românească

avea nevoie.

Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a

dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungă să controleze 10% din

activitatea de morărit de pe piaţa de profil

din Romania, cu o capacitate de măcinare

de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât

în urma achiziţionării de noi fabrici de

morărit şi panificaţie aflate în zone ale ţării

cu potenţial de dezvoltare din Sibiu, Buzău,

Deva, Slobozia, cât şi prin retehnologizarea

şi reutilarea tuturor facilităţilor de

producţie din patrimoniu.

Societatea dispune de o reţea de

magazine specializate "Boromir Pan Café"

(magazine cu suprafeţe cuprinse între 50 şi

150 mp), acestea constituind un proiect

lansat în aprilie 2008, bazat pe re-

branduirea tradiţionalelor brutării Boromir

existente în oraşul Rm. Vâlcea încă din

anul 1996.

In municipiile Buzău si Rm. Sărat

isi desfasoara activitatea o reţea proprie de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt

2

situate în municipiul Buzău iar 4 în oraşul Rm. Sărat.Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3

benzinării în Rm. Vâlcea şi fabrica de cherestea Hardwood .

Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea

de dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificaţie cu o pondere de 15% iar

restul activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10%

din afaceri. Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine

exigenţelor clienţilor noştri, ne-am dezvoltat şi diversificat activitatea pentru ca, îmbinând

inovaţia cu tradiţia, să oferim produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate,

sănătate şi siguranţă.

Misiunea –Valori

Ne-am considerat întotdeauna clienţii ca făcând parte din marea familie Boromir, de

aceea, grija noastră permanentă a fost şi este aceea de a le satisface pe deplin toate cerinţele,

cu maximum de calitate şi profesionalism.

Calitate şi profesionalism înseamnă pentru noi diversitate de produse, promptitudinea

serviciilor oferite si o capacitate mare de producţie.

Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un client

care se reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu profesionalism,

astfel încât să răspundă tuturor exigenţelor şi aspiraţiilor acestuia.

Confirmarea că ne respectăm clienţii a venit tocmai de la aceştia, în anul 2009.

În urma participării la Concursul "Produsul Anului Romania 2009", Cozonacul

Boromir cu Cremă de Nuci a fost desemnat câştigător de către consumatorii români la

categoria Produse de patiserie.

Studiul a fost realizat pe 4000 de persoane de către prestigioasa firmă la nivel

internaţional Nielsen.

3

Diagnostic juridic

În 1994 a luat fiinţă S.C. BOROMIR SA, aparţinând gurpului Boromir, un grup

însemnat din industria alimentară. Obiectul principal de activitate îl constituie achiziţia,

prelucrarea cerealelor, precum şi valorificarea superioară a făinurilor prin secţiile proprii de

panificaţie şi patiserie.

Societatea are sediul central la adresa str. Târgului, nr. 2, Râmnicul Vâlcea. Aceasta

are numărul de înregistrare la Registrul Comerţului J38/1136/1994 şi codul de indentificare

fiscală: 66334476.

În 1994 ia fiinţă societatea comercială S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Preia Moara

Cibin din Sibiu în 1998, iar la sfârşitul anului 2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a

devenit acţionar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori performante ce procesează grâu

moale, grâu dur şi porumb. A fost preluată în anul 2000 moara de grâu din Buzău. Moara

produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de

morărit şi panificaţie.

În perioada 1999 - 2002 S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea achiziţionează unităţi de tip

Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare a

cerealelor. Iar în 2011 pe lângă cele trei societăţi, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR

PROD SA Buzău şi Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deţine puncte de lucru la

Deva, Hunedoara, Iaşi, Slobozia.

Pe parcursul anilor, societatea îşi schimbă de mai multe ori structura acţionarilor.

Compania Boromir a fost listată la Bursa de valori Bucureşti pe data de 15.01.1997 cu un

capital social de 23.306.373,80 RON şi o capitalizare bursieră de 31.463.605 RON; au fost

emise un număr de 233 063 738 de acţiuni la o valoare nominală de 0,10 RON.

Compania prezintă următoarea structură a acţionariatului, conform datelor afisate pe

site-ul Bursei de valori Bucureşti. Aceste date fiind înregistrate la data de 31.10 .2012:

4

Acţionari Acţiuni Procent

SC BOROMIR IND SRL loc. RAMNICU

VALCEA jud. VILCEA

157.984.908 67,7861%

Alţi acţionari 75.078.830 32,2138%

Total 233.063.738 100%

Societatea respectă toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii având carte de

muncă şi lucrând 8 ore/zi. De asemenea, societatea îşi desfasoară activitatea în conformitate şi

cu normele codului fiscal, plătindu-şi toate datoriile fata de bugetul statului. În ceea ce

priveşte dreptul mediului, societatea nu figurează pe lista celor care s-au confruntat cu astfel

de probleme, neavând vreun litigiu privind încălcarea normelor de protecţie a mediului.

Analiza SWOT

Puncte tari:

Apartenenţa la un grup însemnat din industria alimentară;

Profesionalism şi capacitate de dezvoltare;

Fiind o societate pe acţiuni, pierderea anuală (dacă există) este suportată de mai multe

persoane (fizice sau juridice).

Puncte slabe:

În cazul unei crize de lichidaţi care afectează întregul concern SC BOROMIR IND

SRL va fi puternic afectată deoarece pachetul majoritar de acţiuni este

deţinut de acest concern.

Oportunităţi:

Fiind o societate pe acţiuni, pe timpul crizei economice, în cazul în care societatea are

nevoie de surse de finanţare pentru investiţii, poate emite noi acţiuni pentru

a se împrumuta mai uşor decat prin intermediul creditului bancar;

5

Identificarea publicului ţintă şi informarea acestuia prin intermediul campaniilor

publicitare cu privire la noile produse comercializate pepiaţă.

Ameninţări:

Pentru desfăşurarea activităţii la standardele impuse de UE sunt implicatecosturi destul

de mari, ceea ce diminueaza caştigurile acţionarilor;

Dificultăţi în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei Romaniei cu cea a Uniunii

Europene in domeniul agriculturii.

6

Diagnostic Comercial

Compania şi-a extins activitatea de distribuţie în direcţia comerţului cu amănuntul,

tocmai în ideea dezvoltării reţelei de retail cu scopul comercializării produselor Boromir.

Grupul Boromir deţine o cotă importantă în industria de morărit şi panificaţie operând

în zonele Rm. Vâlcea, Buzău, Sibiu, Constanţa, Iaşi şi Hunedoara.

Din perspectiva micromediului, Boromir acţionează în desfăşurarea activităţii ei

concomitent pe două pieţe: piaţa intrărilor şi piaţa ieşirilor. Pe primul tip de piaţă firmă apare

în calitate de cumpărător şi stabileşte legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forţă de

muncă şi prestator de servicii. Pe piaţa ieşirilor, Boromir are calitatea de vânzător şi valorifică

produsele şi serviciile realizate stabilind legături în principal cu clienţii.

Compania produce opt categori de produse de panificaţie şi anume:

1. Cozonaci

Cozonaci de sărbatori (Cozonac tradiţional 1kg, Cozonac cu cremă de

ciocolată - 450 g, Cozonac cu cremă de ciocolată - 600 g, Cozonac cu nucă şi cacao - 450 g,

Cozonac cu nucă şi stafide - 450 g, Cozonac cu nucă şi stafide - 700 g, Cozonac cu cremă de

nuci, Prestige cu ciocolată, Prestige cu nucă şi cireşe)

Cozonaci de Paşte (Pasca cu branza si stafide, Pasca cu ciocolată, Pască

tiramisu, Pască cu lămâie Cozonac tradiţional 1kg, Cozonac cu cremă de ciocolată - 450 g,

Cozonac cu cremă de ciocolată - 600 g, Prestige cu ciocolată, etc.)

Cozonac de zi cu zi (Cozonac feliat nucă şi stafide 300g, Cozonac feliat

cacao 300g, Cozonac cu crema de nuci - 600 g, Cozonac cu nucă şi stafide – 400g, etc)

2. Croissante

Croissant (Croissant cu crema de ciocolata, Croissant cu crema de

vanilie, Croissant cu crema de caise, Croissant cu ciocolata ron, Croissant cu cremă lapte

etc.)

Picolina (Picolina cu vanilie , Picolina cu cicolată, Picolina cu caise)

Tortina (Tortina cu ciocolată, Tortina cu vanilie, Tortina cu caise)

3. Cornuleţe – Cornuleţe fragede ( Cornuleţe cu gen de prune, Cornuleţe cu gen

de caise, Cornuleţe cu gen de mere, Cornuleţe cu rahat)

7

4. Covrigi

Covrigei buzoieni (Covrigei cu tărâţe de grâu, Covrigei cu mac,

Covrigei cu ceapă, Covrigei cu sare, Covrigei cu usturoi, etc.)

Saleuri (Saleuri cu caşcaval şi susan, Saleuri cu caşcaval şi chimen)

5. Panificaţie – Pâine şi specialităţi (Pâine, Pâinici, Baghete, Pâine ambalată,

Pâine tradiţională )

6. Paste făinoase (Spaghete Giani 500g, Paste scurte Giani cornetti rigati 400g,

Tăieţei de casă cu ou 125 g, etc)

7. Piscoturi

Blaturi de tort

Piscoturi

8. Morărit

Făină industrială şi Făină Retail.

Clienţii Boromir

Analizând relaţiile comerciale ale S.C. Boromir Ind S.A. cu clienţii şi furnizorii, putem

spune că firma şi-a format câţiva parteneri de afaceri stabili.

Boromir îşi desface produsele pe pieţele unde deţine fabrici de pâine, respectiv în

judeţul Vâlcea cu o pondere de 60% în vânzările societăţii având aici 13 magazine, în judeţul

Hunedoara are o reţea de 6 magazine, în judeţul Sibiu deţine 5 magazine, în judeţul Buzau 18

magazine (considerată a doua mare piaţă de desfacere a produselor Boromir), iar în judeţul

Iaşi deţine o retea de 6 magazine proprii.

Pe lânga reţeau proprie de vânzare a cărei ţintă sunt consumatorii în calitatea lor de

persoane fizice, Boromir Ind are în vedere şi piaţa clienţilor persoane juridice, compusă atât

din micii comercianţi cât şi din marii retaileri.

8

Clientela societăţii este eterogenă, contribuţia la realizarea cifrei de afaceri este

diferenţiată pe trei trepte : clienţi puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care fac

parte şi pentru că firma are prea puţina valoare fără existenta clienţilor, Boromir încearcă să

răspundă cerinţelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi

menţinerea nivelului ei, prin politica de preţuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea

negocierii termenului de plata.

Chiar dacă firma a cunoscut o creştere substanţială atât ca număr de clienţi, cât şi în

ceea ce priveşte cantităţile livrate, conducerea managerială considera că principalul obiectiv al

firmei ramâne extinderea pieţei de desfacere.

Furnizorii Boromir

Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a Boromir

recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare

de cea mai bună calitate, prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi extinde

piaţa de desfacere.

Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime

se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic

de producţie al companiei.

Furnizorii sunt în general firme cu care Boromir are relaţii tradiţionale şi care nu au

creat probleme.

Totodată, colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al

părţilor, însa în cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta

sistează comenzile şi întrerupe activitatea cu furnizorul.

Materialele

comercializate/

Boromir

9

Furnizori

Grâu COMCEREAL Teleorman

COMCEREAL Giurgiu

COMCEREAL Galati

Producatori agricoli individuali

Oua AVICOLA IMPEX S.R.L.

Ambalaje INTERMERIDIAN S.R.L.

Otet Topoloveni Arges

Drojdie ROMATA Bucuresti

Zahar ZAHARUL Buzau

Margarina ORKLA FOODS Iasi

Ulei ARGUS S.A

Glucoza TANDAREI , CALAFAT

Esente TERPENA"S.A. Baia mare ,ROMATA"

Bucuresti

Cacao STEROCHEN" Bucuresti, ROLINE Bucuresti

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, compania analizează o serie de

aspecte legate de:

calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obtinuţe se

regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite ;

respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare şi facilitarea unor servicii;

nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de

vânzare dat fiind faptul că preţul materiilor prime şi materialelor contribuie în mod direct la

formarea costurilor produselor obţinute;

discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;

Concurenţă Boromir

10

Pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţă agresivă, purtată

prin toate mijloacele posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preţ, etc.

Conform studiului realizat de Interbiz Group1 privitor la piaţa produselor de

panificaţie, competitorii din acest domeniu pot fi esalonaţi în funcţie de cifra de afaceri şi de

numărul de angajaţi.

În funcţie de cifra de afaceri, competitorii se împart astfel:

• primele 10 de firme deţin 24,2% din piaţa internă;



• primele 80 de firme deţin 61,2% din piaţa internă.

Pe acesta piaţă acţionează la ora actuală 5 mari jucători, iar clasamentul s-a modificat

în anul 2007, cănd Vel Pitar a devenit lider. Aşadar, concurenţa directă pentru Boromir vine

din rândul marilor producători de produse de panificaţie, concurentul major fiind Vel Pitar,

urmat de Dobrogea Group, Titan, Pambac, şi alţii. Grupul Boromir a fost lider de piaţă pâna

în 2006.

Din rândurile concurenţei indirecte menţionăm magazinele generale de retail:

hipermarketurile şi magazinele cash &carry care în ultimii ani au dezvoltat mici brutării

pentru a oferi produse de panificaţie şi patiserie proaspete.

Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari, precum

Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa şi

Pambac Bacău, restul de aproximativ 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni.

Piaţa morăritului este puţin mai concentrată, Boromir, Dobrogea, Pambac, Vel Pitar şi

Loulis deţin aproximativ 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici.

1Interbiz Group este prima firma româneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru

diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din România din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)

11

În prezent, se înregistrează o evoluţie pozitivăa cotei de piaţă deţinută de societate în

sensul deţinerii a peste 12% din piaţă. În ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a atins în

2008 valoarea de 150 de milioane de euro, faţă de 130 milioane euro în 2007.

Analiza SWOT:

Puncte tari:

Deţine o cotă de piaţă însemnată în special la nivel local. Produsele Boromir sunt

valorificate atât pe piaţa locală, cât şi pe cea naţională prin următoarele canale de distribuţie:

magazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanţuri de magazine. Produsele Boromir

ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici

şi mijlocii, reţeaua VP Magassin sau Avantaj Market) fie prin sistemul propriu de distribuţie,

fie prin intermediul partenerilor;

Politica de diversificare a producţiei face ca SC BOROMIR IND SRL să aibă o gamă

de produse variată. În prezenta societatea produce aproximativ 20 de sortimente de pâine, 35

de sortimente specialităţi de panificaţie (covrigei, baghete, blat pizza etc.), 45 de sortimente

produse zaharoase ( blat tort, cozonaci, cornuleţe etc.), iar în urma procesului de măcinare a

grâului se obţin: făină albă650, făină albă 480,făină albă superioară 000, făină neagră şi tărâţă;

SC BOROMIR IND SRL acordă o importanţă deosebită atingerii parametrilor

calitativ superiori prin modalităţile de ambalare, etichetare, depozitare, păstrare şi transport

care se realizează în conformitate cu specificul fiecărui produs, cât şi a normelor

corespunzătoare aflate în vigoare.

Puncte slabe:

Boromir stă prost la capitolul promovare prin publicitate TV, radio, elemente care ar

putea genera o recunoaştere şi conştientizare mult mai facilă în rândul consumatorilor;

Poziţionarea insuficientă a mărcilor.

Oportunităţi:

În prezent, S.C Boromir IND S.R.L. adoptă în general strategia de distribuţie directă

care presupune transportul produselor către magazinele proprii de desfacere, canalul folosit

12

fiind cel scurt Producator-Consumator, produsele fiind vândute prin magazinele proprii.

Folosind această strategie societatea are posibilitatea de a urmări produsele pe întrega lor

filieră precum şi utilizarea unor preţuri mici;

Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a BOROMIR

recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare

de cea mai bună calitate, prin investitie tehnologică modernă îşi poate consolida şi extinde

piaţa de desfacere;

Tehnologii avansate;

Schimbări în comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse

naturale

Ameninţări:

Consumul scăzut de produse de morărit şi panificaţie la nivelul Uniunii Europene;

Piaţa produselor de morărit şi panificaţie este puternic concurenţială, deoarece se

poate intra foarte uşor pe această piaţă, iar producătorii au început să ofere o gamă de

produse din ce în ce mai diversificată. Dat fiind faptul că intrarea pe această piaţă nu

presupune eforturi substanţiale, orice producător se poate aproviziona cu pâine

ajungând să se concureze cu marile magazine. Principalii concurenţi ai SC BOROMIR

IND SRL sunt următorii: SC Vel Pitar SA, SC Dobrogea Grup SA, SC Titan SA, SC

Băneasa SA etc. În prezent SC BOROMIR IND SRL se diferenţiază de concurenţă

prin: gamă sortimentală variată ce corespunde cerinţelor clienţilor, program prelungit,

în funcţie de cerinţele clienţilor;

Produsele de panificaţie şi patiserie sunt expuse unui pericol suplimentar prin

procedeul vânzării concomitent cu primirea banilor.

13

Diagnosticul resurselor umane

Consiliul de Administraţie este format din:

Sava Constantin preşedinte CA Director general - inginer absolvent TCM 1990,

preşedinte CA şi Director General din anul 2000. Sava Constantin este actionar al societăţii şi

deţine un număr de 1.061.858 acţiuni

Boromiz Constantin membru CA - inginer, absolvent TCM 1990, Dir. General

Boromir Ind Rm. Valcea, membru în CA din anul 2000. Boromiz Constantin este

reprezentantul S.C. BOROMIR IND SRL Rm.Vâlcea, care la data de referinta 24.03.2008

deţinea un număr de 76.070.704 acţiuni

Frintu George membru CA - Dir. General Boromir Ind suc. Deva, membru în CA din

anul 2000. Frintu George este reprezentantul S.C.BOROMIR IND SRL sucursala Deva.

Raileanu Vasile membru CA- prof. univ. dr. In cadrul catedrei de Contabilitate Audit

şi Control de Gestiune ASE Bucuresti, membru în CA din anul 2007.

Dinu Filon-Viorel membru CA - inginer absolvent TCM 1986, Dir. General Suc.

Slobozia, membru în CA din anul 2007

Compania Boromir prezintă în medie următoarele informaţii privind salariaţii si

membri organelor de administraţie conducere şi supraveghere:

Din punct de vedere al exercitări atributiilor de serviciu:

Personal de conducere 43

Personal de execuţie 1059

Din punct de vedere al calificării:

Muncitori calificaţi 788

14

Muncitori necalificaţi 228

Structura Personalului

Categorie Personal Număr mediu

Conducere administrativă 5

Personal TESA 67

Muncitori direct productivi, din care: 713

a) Panificatie, specialităţii 571

b) Morarit 142

Desfacere, comerţ 168

Muncitori indirect productivi din care: 149

a) Diverse meserii 62

b) Coloana auto 46

c) Paza 41

Total general 1102

Analiza SWOT

Puncte tari :

Existenţa unui personal specializat;

Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor,

având desigur o pregatire profesională corespunzatoare domeniului de activitatea în care

actioneaza firma;

Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta

colaborează;

Încearcă să ţină pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurând angajaţilor condiţii cât

mai bune de lucru (echipamente noi, utilaje, aparatură etc.).

15

Puncte slabe :

Costurile de producţie relativ mari.

Oportunităţi :

Relaxarea politicii de creditare din partea băncilor.

Ameninţări :

Apariţia pe piaţă a unor jucători noi.

Diagnostic Tehnic

Capacitatea de producţie din cadrul companiei se individualizează prin:

Boromir IND SRL Rm. Vâlcea - Mica moară de grâu, construită în anul 1994 la

RM. Vâlcea, a cărei capacitate nu depăşea 24t/zi, a fost reutilată cu utilaje Buhler şi Reggiane,

ajungând în prezent la o capacitate de măcinare de 180t/24h. Moara produce în special făinuri

superioare, reuşind să realizeze întreaga gamă sortimentală de produse de morărit. Făina

rezultată din măciniş este folosită pentru consum propriu, în brutăriile şi patiseriile Boromir,

dar şi pentru terţi producători. Zeci de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie au fost

dezvoltate de-a lungul timpului, din materii prime de cea mai buna calitate, având la baza

reţete unice şi utilizând tehnologii de fabricaie adaptate cerinţelor actuale de siguranţă

alimentară. Societatea dispune de o reţea proprie de desfacere în oraşul Rm. Vâlcea.

Boromir IND SRL Rm. Vâlcea punct de lucru Deva - Moara de grâu din Deva a

fost preluată de către grupul Boromir în ianuarie 2002. Moara are în prezent o capacitate de

măcinare a grâului de 320t/24 h, având în dotare o linie de măcinare dotată cu utilaje Buhler.

Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de

produse de morărit, respectiv: făină 000, făină grifică, făină semialbă, făină neagră, griş,

germeni de grâu. Moara mai dispune şi de o linie de ambalat făină în pungi de 1 kg cu o

capacitate de ambalare de 20t/24 h.

Boromir Prod SA Buzău - Moara de grâu din Buzău a fost preluată de către

grupul Boromir în aprilie 2000. Cu o capacitate de măcinare a grâului de 300 tone/24 h,

moara are în dotare doua linii de măcinare: o linie Buhler cu un volum de 200 t/24h şi o linie

16

cu utilaje Buhler şi Reggiane cu o capacitate de 100 tone/24h (cea din urmă a intrat în

funcţiune în mai 2004). Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga

gamă sortimentală de produse de morărit, respectiv: făina 000, făină grifică, făină semialbă,

făină neagră, griş, germeni de grâu. Moara mai dispune şi de o linie de ambalat făină în pungi

de 1kg şi griş la 0,5 kg cu o capacitate de 2400kg/h. Făina rezultată din măciniş este folosită

atât pentru consumul propriu, în proporţie de 35-40%, cât şi pentru livrare în ţară. Societatea

dispune de o reţea proprie de desfacere de 20 magazine din care 16 sunt situate în municipiul

Buzău, iar 4 în oraşul Rm. Sărat.

Boromir Prod - Buzău Punct de lucru Slobozia - A fost înfiinţată in anul 2006,

în localitatea Slobozia. Principalele activităţi ale unităţii sunt: fabricarea produselor de morărit

şi fabricarea arpacaşului de grâu. Firma deţine o moară cu o capacitate de 200 tone în 24 h.

Moara produce faină albă 000, faină albă 480 grifică, făină albă 650, faină semialbă, faină

neagră, griş, tărâţe de grău. Făina este ambalată în saci de rafie de 40 kg şi în pungi de 1 kg.

Secţia de decorticare produce arpacaş din grâu şi arpacaş din grâu pentru produse expandate;

capacitatea secţiei este de 24 tone în 24 de ore. Arpacaşul este ambalat în saci de rafie de 50

kg şi în pungi de 1 kg.

Moara Cibin SA Sibiu - A fost preluată de către grupul Boromir în anul 1998

iar la sfârşitul anului 2001 grupul Boromir a devenit acţionar majoritar. Sediul societăţii şi

principalele capacitaţi de producţie ale acesteia sunt situate pe platforma industrială Sibiu.

Moara Cibin este dotată cu două mori performante de procesare a grâului, una pentru grâu

moale şi una pentru grâu dur, ambele de origine elveţiană Buhler, fiecare cu o capacitate de

producţie de 240 tone/24 h. Pe lângă morile pentru grâu, societatea deţine şi o moară de

procesare a porumbului, marca Buhler, cu o capacitate de 70 tone/24h.

Analiza SWOT

Puncte tari :

Grupul Boromir deţine fabrici de pâine în Buzãu, Vâlcea, Sibiu şi Deva;

Grupul mai deţine moara Cibin din Sibiu, două unităţi de tip Comcereal, Amylon

Sibiu şi Extrasib Sibiu, benzinăriile Boromir şi fabrica de cherestea Hardwood fiind

deţinut de cinci acţionari persoane fizice române.

Puncte slabe :

17

Relieful geografic impiedică dezvoltarea în anumite zone a centrlor de producţie.

Oportunităţi :

Realizarea de noi sedii pentru a acoperii o mai mare arie de desfacere ;

Deschiderea unor noi unităţi de producere şi desfacere.

Ameninţări :

Concurenţă mare din acest sector.

Diangnostic de mediu

Din punct de vedere al impactului activităţii asupra mediului înconjurator, societatea

areimplementat sistemul de management al mediului conform standardului SR EN ISO

14001:2005.Identificarea aspectelor de mediu ia în considerare:

- emisiile de aer;

- deversarile în apă;

- utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale;

- utilizarea energiei;

- energie emisă (caldura, radiatii, vibratii);

- deseuri şi subproduse.

Pentru evitarea încălcării legislaţiei privind protecţia mediului, societatea şi-a elaborat

proceduri referitoare la pregătirea pentru situaţiile de urgentă şi capacităţii de răspuns care

sunt adecvate necesităţilor sale particulare, planuri de gestionare a deseurilor generate de

fiecaresector.

Analiza SWOT

Puncte tari :

Modernizarea instalaţiilor de presiune şi stingere a incendiilor;

Promovarea unor metode de producţie care să protejeze mediul.

18

Puncte slabe :

Volumul mare de materiale ce nu pot fi refolosite;

Rezistenţa mică a materialelor prime dar şi finite.

Oportunităţi :

Preocupată de protejarea mediului.

Ameninţări :

Costuri ridicate ale sistemelor ecologice.

Diagnostic financiar

Analiza Poziţiei Finaciare

Diagnosticul financiar are ca obiectiv evidenţierea modalităţilor de realizarea a

echilibrului financiar, a etapelor valorificării capitalului financiar şi treptelor de acumulare

bănească de formare a rezultatului financiar final, fiind punctual de plecarea in fundamentarea

deciziei de investire.

Pentru a studia acest diagnostic al companiei am analizat poziţia financiară a firmei,

performanţa financiară şi diagnosticul rentabilităţii şi al riscului.

Indicator

i Valoare absolută- lei Vatiatie Procentuală

2009 2010 2011 2010 - 20092011-

2009

SN

105,447,219

130,813,452

132,232,515 24.06% 25.40%

FR

30,022,128

21,609,57

0

14,360,979 -28.02% -52.17%

FRP

12,057,531

1,027,308

3,313,566 -91.48% -72.52%

FRS 14.57% -38.50%

19

17,964,597 20,582,262 11,047,413

NFR

30,686,746

20,153,562

10,304,697 -34.32% -66.42%

TN -664,618

1,456,008

4,056,282 319.07% 710.32%

Pentru a se determina gradul în care este realizat echilibrul financiar se compară

anumite categorii de active şi pasive prin intermediul unor indicatori specifici aplicaţi

bilanţului financiar.

Situaţia netă (SN)

Situaţia netă (activul net) este de fapt reprezentată de capitalurile proprii, adică

investiţia iniţială a acţionarilor (capitalul) îmbogăţită pe parcurs cu noi acumulări (prime,

rezerve şi mai ales rezultatul exerciţiului). Acest indicator reflectă averea netă a acţionarilor

sau asociaţilor întreprinderii.

Cel mai adesea, situaţia netă este pozitivă si crescătoare, ca urmare a reinvestirii unei

părţi din profitul net sau a altor elemente (subvenţii, reporturi din exerciţiul precedent, etc.).

Această creştere a situaţiei nete reflectă atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, şi

anume maximizarea valorii întreprinderii, adică a valorii capitalurilor proprii.

O situaţie netă negativă semnifică o depăşire a activului de către datorii şi anunţă

falimentul întreprinderii. Această situaţie se poate datora pierderilor din exerciţiile anterioare,

care au consumat integral capitalurile proprii. Partea neacoperită cade în sarcina creditorilor,

care şi-au asumat riscul de insolvabilitate al firmei.

TA = total active, TD = total datorii

20

Situaţia Netă – Fondul de Rulment – Nevoia de Fond de Rulment – Trezoreria Netă

SN=TA-TD => SN=CPR

SN 2009 = 105.447.219 lei

SN2010 = 130.223.515 lei

SN 2011 = 132.232.515 lei

∆SN2010/2009 = SN 2010 - SN 2009 =130.223.515 - 105.447.219 = 25.366.233 lei

ΔSN>0 – Valoarea averii acţionarilor a crescut în anul 2010 faţă de anul 2009 cu

25.366.233 lei.

∆SN2011/2009 = SN 2011 – SN 2009 = 132.232.515 - 105.447.219= 26.785.296 lei

ΔSN>0 – Valoarea averii acţionarilor a crescut în anul 2011 faţă de anul 2009 cu

26.785.296 lei.

Însă realizarea echilibrului financiar presupune faptul că activele pe termen lung se

finantează din surse durabile, iar activele circulante se finantează din surse ciclice.

Fondul de Rulment (FR)

Reprezintăpartea activelor circulante care nu sunt finanţate din datorii curente de

exploatare, ci din capitaluri permanente. Este prudent ca fondul de rulment al unei

întreprinderi să fie pozitiv, acest lucru constituind mult timp o normă importantă a oricărui

diagnostic financiar. Dar cea mai mare parte a analiştilor financiari consideră azi că nivelul

fondului de rulment, pozitiv sau negativ, nu are nici o semnificatie intrinsecăşi trebuie

interpretat în funcţie de numeroase variabile şi mai ales de natura activităţii întreprinderii. De

exemplu, un fond de rulment negativ, ce reflecta folosirea unei părţi din resursele temporare

pentru finantarea unor nevoi permanente, este o situaţie inacceptabilă, periculoasă pentru o

întreprindere industrială şi acceptabilă pentru una comercială, în care datoriile faţă de

furnizorii de mărfuri pot fi asimilate resurselor permanente, datorită volumului mare şi

caracterului permanent reînnoibil al acestora.

FR 2009 = 30.022.128 lei

21

FR=Surse durabile - Alocări permanente = CPR + DAT - IMOnete

FR 2010 = 21.609.570 lei

FR 2011 = 14.360.979 lei

ΔFR2010/2009= FR 2010 – FR 2009= 21.609.570 – 30.022.128 = -8.412.558 lei

ΔFR2011/2009= FR 2011 – FR 2009= 14.360.979 – 30.022.128 = - 14.661.149 lei

În perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv, deci întreprinderea are o situaţie

favorabilă din punct de vedere al solvabilitatiii pentru că este în măsură să facă faţă, fără

dificultate, obligaţiilor la scadenţă. Existenţa fondului de rulment pozitiv diminuează riscul de

insolvabilitate, întreprinderea dispunând de o marjă de securitate. Însă se observă o scădere

faţă de anul 2009 ceea se poate interpreta că compania hotărăşte să investească.

Nevoia de Fond de Rulment

Nevoia de fond de rulment reprezintă suma de bani de care trebuie să dispună unitatea

peste cea necesară finanţării imobilizărilor, pentru a funcţiona normal. Acest indicator pune în

evidentă aspectele calitative ale ciclului de exploatare, capacitatea acestuia de a-şi echilibra

nevoile ciclice din surse ciclice de capital. Partea ramasă neacoperită financiar trebuie să fie

egală sau inferioară fondului de rulment, altfel calitatea necorespunzatoare a activului de

exploatare conduce la un dezechilibru financiar care ar afecta exerciţiile financiare viitoare

sau ar pune în pericol integritatea capitalurilor proprii.

NFR 2009 = 30.686.746 lei

NFR 2010 = 20.153.562 lei

NFR 2011 = 10.304.697 lei

ΔNFR2010/2009=NFR 2010-NFR2009=20.153.562 – 30.686.746 = - 10.533.184 lei

ΔNFR2011/2009= NFR 2011 – NFR 2009=10.304.697 – 30.686.746 = - 20.382.043 lei

22

NFR = Stocuri + Creanţe – Datorii din exploatare

În urma comparării activelor ciclice cu resursele ciclice, necesarul de fond de rulment

este pozitiv. Această situaţie semnifică un deficit de resurse curente, care va fi finanţată din

fondul de rulment. Este o situaţie normală deoarece este determinată pe o de o parte de

complexitatea produselor fabricate, iar pe de altă parte e datorată creşterii vânzărilor.

Totodată, se observă că în anul 2010 necesarul de fond de rulment a scăzut cu 64,32%, lucru

care poate fi pus pe seama încasării unor creanţe de la clienţi, dar şi a creşterii vânzărilor. În

2011 necesarul de fond de rulment continuă să scadă cu 66,62% faţă de 2009.

Trezoreria netă (TN) - Cash Flow

Trezoreria netă se calculează ca diferentă între fondul de rulment şi nevoia de fond de

rulment.O trezorerie netă pozitivă reprezintă suma rămasă după ce fondul de rulment

finanţează în totalitate nevoia de fond de rulment. Acest surplus monetar va fi plasat pe piaţa

monetară şi/sau financiară în condiţii de lichiditate, rentabilitate şi securitate maxime.

Trezoreria netă negativă evidenţiază existenţa unui deficit monetar la încheierea

exerciţiului.

Evolutia trezoreriei nete pe perioada exerciţiului financiar reprezintă cash flow-ul (CF)

ce revine acţionarilor sub formă de dividende de încasat sau de profit reinvestit.

TN 2009= -664.618 lei

TN 2010 = 1.456.008 lei

TN 2011 = 4.056.282 lei

ΔTN2010/2009= TN 2010 – TN 2009 = 1.456.008 – (-664.618 )= 2.120.626 lei

ΔTN2011/2009= TN 2011 – TN 2009= 4.056.282 –(-664.618 )= 4.720.900 lei

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate şi

eficiente. Ea relevă calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung, cât şi pe

termen scurt.

23

TN = FR – NFR

Situaţia Boromir SA se caracterizează printr-un echilibru financiar în 2010 şi 2011,

ceea ce reflectă nivelul superior al fondului de rulment faţă de necesarul de fond de rulment.

Trezoreria netă pozitivă se concretizează în dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit. În

2009 valoarea TN este negative şi se concretizeză într-un deficit monetar ce trebuie acoperit

din credite de trezorerie, simbolizând o situaţie nefavorabilă companiei,în cadrul acesteia

existând un dezechilibru monetar.

Analiza performanţei financiare - Soldurile intermediare de gestiune

Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale, destinate să îndeplinească o anumită funcţie de

renumerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratarea prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune în evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

întreprinderii ca marjă comercială, producţie de exerciţiu, valoare adăugată, excedent brut de

exploatare, rezultat al exploatării, rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului.

Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător şi

încheind cu cel mai sintetic.

1.Marja comerciala (adaosul comercial) caracterizează întreprinderile cu activitate de

comerţ, valoarea obţinută fiind influenţată de politica de vânzare promovată de firma în cauza.

MC= Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile

2. Producţia Exerciţiului - ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea

bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate

pentru nevoile proprii.

PE =Producţia vândută+Producţia stocată +Producţia imobilizat-Variatia stocurilor;

24

3. Valoarea adăugată- exprimă creşterea de valoare care rezultă din utilizarea

factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materialelor şi

serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Valoarea adăugată asigură remunerarea

participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a întreprinderii.

VA= MC+ PE – Consumuri externe

4. Excedentul brut de exploatare - reprezintă sursa rezultată din exploatarea folosită

pentru menţinerea şi dezvoltarea potenţialului productiv al întreprinderii, pierderii şi

remunerarea capitalului economic. Este considerat un indicator esenţial în analizele de

gestiune şi efectuarea de comparaţii intre diferite întreprinderi.

EBE= VA –Venituri din subvenţii aferente CA nete- Ch cu personalul

– Ch cu alte impozite şi taxe ,vărsăminte asimilate.

5. Rezultatul din exploatare - reprezintă rezultatul degajat din activitatea de

exploatare normală şi curentă a întreprinderii .Acest sold de gestiune constituie primul

element de măsura a rentabilităţii economice independente de politica financiară a

întreprinderii şi incidenţa elementelor extraordinare.

RE= EBE +Alte venituri din exploatare

–Alte cheltuieli din exploatare

–Amortizarea şi provizioanele pentru deprecieri

–Ajustari ale valorii activelor circulante-Ajustari pentru

provizioane ,risc si cheltuieli.

6. Rezultatul Financiar - diferenţa dintre veniturile financiare şi cheltuielile

financiare.

RF= Venituri financiare- Cheltuieli financiare.

7. Rezultatul Curent - este rezultatul aferent activităţii cu caracter repetitiv şi

normal.Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natură neobisnuită,

25

permiţând analiza dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerciţii

succesive.

RC=RE +RF

9. Rezultatul net al exerciţiului - exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare

cu care vor fi renumeraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

RN=RB-Impozit

În cazul companiei Boromir SA soldurile intermnediare au următoarele valori:

Indicatori2 2009 2010 2011

MC -3,972,160 -346,330 -7,756

PE 120,584,175 123,716,719 144,918,231

VA 34,778,821 20,994,883 24,595,093

EBE 12,082,604 -219,964 3,833,361

RE 5,078,812 -2,855,694 -2,832,110

RF -931,146 -492,282 -368,825

RC 4,147,666 -3,347,976 -3,200,935

RB 4,147,666 1,646,613 2,268,642

RN 3,150,745 507,082 1,349,002

2 Um = lei

26

O marjă comercială pozitivă arată o situaţie favorabilă a companiei, întrucât aceasta

înregistrează venituri mai mari decât cheltuielile din mărfuri.

Pentru a putea calcula valoarea adăugată se calculează mai întâi poducţia exerciţiului.

Acest indicator creşte de la o valoare de 120.0584.175 lei în 2009 la 144.918.231 lei în anul

2011. Această creştere se datorează creşterii utilizării capacităţii de producţie disponibile a

întreprinderii, a posibilităţii procurării factorilor de producţie necesari desfăşurării activităţii

de exploatare.

Cu ajutorul marjei comerciale şi a producţiei exerciţiului se calculează valoarea

adaugată, rezultând valori pozitive. O valoare pozitivă şi ridicată a acestui indicator este

Rezultatul net se obţine prin diminuarea rezultatului brut cu impozitul. Astfel

comapania înregistrează profit in cei trei ani.

Marje de acumulare anglo-saxone

1.EBITDA- reprezintă câştigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de

amortizări şi provizioane. Putem afirma că EBITDA reprezintă echivalentul monetar (cu

reflectarea în trezorerie) a câştigului din activitatea de exploatare.

EBITDA – Earnings before interest, tax, depreciation and amortization (rezultatul

înainte de deducerea: cheltuielilor privind dobânzile; impozitului pe profit; amortizării,

ajustărilor şi provizioanelor)

EBITDA= Venituri totale – Cheltuieli totale (exclusive: cheltuieli cu dobânda, impozit

pe profit, cheltuieli cu amortizarea, ajustări pentru depreciere şi pierderi de valoare şi

ajustări pentru provizionae pentru riscuri şi cheltuieli).

2. EBIT- este un indicator utilizat în calculele financiare de rentabilitate şi exprimă

câştigul din activitatea de exploatare a întreprinderii, afectat de amortizări şi provizioane.

EBIT – Earnings before interest and tax (rezultatul înainte de deducerea dobânzilor şi

a impozitului pe profit)

27

EBIT=EBITDA - Ajustări privind amortizările şi provizioanele.

3. EBT- Earnings before tax (rezultatul înainte de deducerea cheltuielii cu impozitul

pe profit).

Indicatori3 2009 2010 2011

EBITDA 12,686,822 8,723,715 8,852,326

EBIT 6,048,459 2,295,363 2,773,678

EBT 4,147,766 1,646,613 2,268,642

RN 3,150,845 507,082 1,349,002

EBITDA pozitiv implică faptul că activitatea de exploatare se reflectă la nivelul

trezoreriei printr-un surplus monetar .

EBITDA nu este influenţat de politica privind amortizarea şi provizioanele, de politica

de finanţare (ch. dobânzi) şi de politica fiscală (privind impozitul pe profit).

EBT ia în considerare şi activitatea de natură financiară a întreprinderii prin

intermediul dobânzilor plătite, ca principală cheltuiala de natură financiară, reprezentând

remunerarea capitalurilor investite în întreprindere de către creditori. Valoarea acestuia in cei

doi ani este egala cu rezultatul brut calculat anterion.

Se observă faptul că rezultatul net calculat prin diminuarea EBT cu valoarea

impozitului pe profit este acelaşi cu cel calculat anterior.

Capacitatea de autofinanţare

Capacitatea de autofinantare (CAF) - Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul

financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar,

3 Um=lei.

28

destinat să remunereze capitalurile proprii şi să finanţeze investiţiile de expansiune şi de

menţinere sau reînnoire din exerciţiile viitoare.

Mărimea autofinanţării degajată de o întreprindere joacă un puternic rol de

semnalizator al performanţelor întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai

întreprinderii că este capabilă să utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o

remunerare atrăgătoare. Pentru creditori, mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică

nivelul capacităţii de rambursare ca şi nivelul riscului de neplată.

Capacitatea de autofinanţare se caculează prin două metode: cea deductivă şi cea

aditivă.

Metoda Deductivă:

Prin metoda deductivă capacitatea de autofinanţare este calculată ca difernţă între

veniturile încasabile (corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli plătibile

(corespunzătoare unor plăti efective sau viitoare).

EBE

+ Alte venituri din exploatare (exclusiv: venituri sin cedare active şi

venituri din subvenţii pentru investiţii)

- Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (exclusiv: Ch.cu

activele cedate)

+ Venituri financoare

- Cheltuieli financiare (exclusiv: Ajustarea valorii imobilizărilor

financiare şi a investitiilor financiare deţinute ca active circulante)

________-____Impozit pe Profit______________________________________

= CAPACITATE DE AUTOFINANŢARE

Metoda Aditivă:

29

Aceasta are meritul de a pune în evidenţă elemente contabile, negeneratoare de

fluxuri monetare, antrenate de calculul capacităţii de autofinanţare. În procesul adiţional se

porneşte de la rezultatul net al exerciţiului, la care se adaugă cheltuielile calculare (amortizări

şi provizioane) neplătibile la o anumită scadenţă şi se scad veniturile calculate (reluări asupra

provizioanelor).

RN

+ Ajustări privind amortizarea, ajustări pentru depreciere şi ajustări

pentru pierderi de valoare

+ Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

+ Ch. cu active cedate

- Ven cedare active

____________- Ven. din subvencţii pentru investitii___________________________

= CAPACITATE DE AUTOFINANŢARE

Prin ambele metode CAF are valoarea: 9.789.108 lei în 2009, scade la 1.940.845 lei în

2010 şi inregisrează o uşoară creştere în 2011 ajungând la valoarea 1.958.073 lei. Astfel

putem spune firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de

producţie şi a celei de expansiune după repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite

de acţionari sau de către conducerea întreprinderii.

Analiza cash-flow-urilor întreprinderii

Scopul analizei este studiul variaţiei disponibilităţilor şi, respectiv, determinarea unei

valori juste a întreprinderii, adică a ceea ce reprezintă ea din punct de vedere valoric în

calitate de entitate participantă la piaţă şi nu ca valoare istorică a partimoniului ei.

Activitatea de exploatare Activitatea de investiţii Activitatea de finanţare

CF expl4= CF inv= CF fin=

4 Această modlalitare de calcul este metoda indirectă. Se poate calcula şi prin metoda direca( CF expl= Încasări din vânzări– Plăţi pentru furnizori – Plăţi pentru salarii – Plăţi pentru alte cheltuieli de exploatare– Plăţi pentru dobânzi – Plăţi privind impozitul pe profit, ajungânduse la aceleaşi rezultate.

30

Profit net Venituri financiare Δ Capitaluri proprii

+ Ajustări privind amortizarea

şi provizioanele+ Profit din cedarea activelor - Profit net

- Profitul din cedarea activelor - Δ Active imobilizate (val. brută) + Δ Datorii cu scadenţa > 1 an

- Venituri financiare

- Δ NFR

Situaţia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie şi consideră trezoreria ca fiind o

variabilă centrală care este expresia intrărilor şi iesirilor de lichidităţi şi de echivalente, iar

variaţia trezoreriei se explică prin fluxurile de încasări şi de plăţi înregistrate în cursul

perioadei. Încasările în numerar sunt afectate de semnul (+), iar platile efectuate în numerar

pentru aceleaşi activităţi sunt afectate de (-).

Tabloul fluxurilor de numerar:

Pentru compania Boromir SA Cash Flow-urile au următoarele valori:

CF 2010 2011

CF exploatare 9,805,117 lei 9,606,804 lei

CF investiţii - 35,161,307 lei 2,458,258 lei

CF financiar 27,660,647lei - 9,534,848 lei

CFT 2,120,626 lei 2,600,274 lei

CF de gestiune 7,584,184 lei 7,932,686 lei

Creştere economică 27,918,367 lei - 8,122,763 lei

CFDT - 20,334,183 lei 16,055,449 lei

Pentru 2009 nu s-au calculat cash-flowurile, deoarece este necesară ralizarea unor

diferenţe faţă de 2008 iar, în acest an grupul Boromir nu realizase holding-ul actual, pe baza

căruia s-a realizat analiza.

CF de investitii este negativ, pe în anul 2010, ceea ce denotă că firma face investitii.

31

CF de finantare este, de asemenea, mai mic decât 0, în 2011, ceea ce poate însemna că

firma rambursează un împrumut, urmând ca în 2012 să revină la valori pozitive.

CF de gestiune reprezintă sursa autofinanţării, a remunerării acţionarilor cu dividende

şi a creditorilor cu dobânzi. În cazul firmei Boromir SA, CF de gestiune este pozitiv pe toată

perioada analizată.

Astfel, a rezultat un cash-flow total negativ în anul 2010şi pozitiv în următorul an,

ceea ce semnifică o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, o îmbogăţire a

activului net real, o confirmare a majorării valorii proprietăţii.

32

Diagnosticul rentabilităţii5

Column1 2009 2010 2011

ROE 0,48% 1,03%

R marja neta 2,36% 0,4% 0,91%

Viteza rotatie

AE – nr zile 396 306 379

R de

structura 1.1707 1.1574 1.0836

R

capitalurlor 0.0299 0.0039 0.0102

ROA 0,94% 1,2%

R dobânzii 10,58% 3,15% 4,57%

R lich

curenta 3.0409 1.9458 1.7736

R lich rapida 2.4219 1.1589 1.1871

R lich

imediata 0.1013 0.1389 0.3087

Levier 0.1707 0.1574 0.0836

Efect levier -0.0181 -0.0035 -0.0028

solva

patrioniala 0.7637 0.7515 0.8181

R indatorare 0.1458 0.1360 0.0772

Rata rentabilităţii financiare (ROE)6reflectă capacitatea capitalurilor proprii de a

produce profit. ROE este indicatorul care exprimă eficienţa investiţiilor. Astfel, acţionarii au

câştigat în 2011 1,03 lei la 100 lei învestiţi în societate.

Viteza de rotaţie a activelor circulante arată eficienţa demersurilor conducerii pentru

producerea resurselor necesare plăţilor şi pentru realizarea unei cifre de afaceri corespunzător

dimensionate în raport cu volumul activelor circulante antrenate în afacere. Acest indicator

înregistreaza o mărime de 305 zile în 2010 faţă de 396 zile în 2009.

5 Pentru calcul s-a folosit valori din aceiaşi perioadă.6 Calcul reafizat faţă de perioada precedentă.

33

Indicatorii lichidităţii măsoară abilitatea unei societăţi comerciale de a-şi onora

obligaţiile pe termen scurt din activele curente.

Rata lichităţii curente reprezintă capacitateape termen scurt de a converti în lichide

activele circulante. Lichiditarea curentă înregistrată de societate în 2011 arată ca societatea

deţine 1,77 lei active circulante pentru fiecare 1 leu datorii pe termen scurt. Se observa

scăderea acestei rate faţă de ani precedent.

În cei trei ani, rata lichidităţii rapide se situează peste valoarea minima optima,

considerate de literature de specialitate a fi egală cu 1.

Rata de îndatorare indică ponderea datoriei pe termen lung în capitalurile proprii, mai

exact arată modul de finanţare a capitalului permanent pus la dispoziţia societăţii. Societatea

înregistrează o pondere a datoriilor pe termen lung în total capitalurilor proprii de 0,077 în

2011. Se observî ca aceasta scade astfel presupunem că societatea îsi rambursează datoriile.

Analiza SWOT:

Puncte tari :

Menţinerea mărimii activelor circulante chiar în condiţiile cresterii însemnate a cifrei

de afaceri;

Derularea unor programe investiţionale de modernizare. SC BOROMIR IND SRL şi-a

propus realizarea unei investiţii, „Achiziţionarea unei noi mori de grâu” prin refacerea

construcţiei şi extinderea capacităţii de producţie.

Obiectivele generale ale proiectului sunt:

o Creşeterea capacităţii de producţie a 250 t/zi;

o Achiziţionarea şi montarea de utilaje corespunzătoare tehnologiei

de vârf în vederea măcinării grâului;

o Modernizarea instalaţiei de desprăfuire la staţia de primire auto a

grâului;

o Extinderea capacităţii de ambalare şi livrare existente;

o Modernizarea instalaţiilor de presiune şi stingere a incendiilor;

34

o Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii

prin respectarea cerinţelor minime a legislaţiei UE.

Puncte slabe :

Marja de profit redusă din sector şi cheltuielile cu dobanzile care influentează

semnificativ rezultatul net sunt principale puncte slabe ale companiei;

Creşterea ratei stocurilor din 2011 faţă de 2010. Rata stocurilor reflectă ponderea

stocurilor în totalul activelor circulante. O creştere a ratei stocurilor de la un an la altul, cum

s-a întâmplat în 2011 faţă de 2010 se apreciază ca nefavorabilă, deoarece presupune

imobilizări suplimentare de fonduri şi numerar;

Marje de profitabilitate reduse.

Oportunităţi :

Rata de creştere a sectorului se mentine la un nivel ridicat;

Risc sectorial redus.

Ameninţări :

Deprecierea monedei naţionale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite;

calitatea produselor alimentare prezentate poate fi afectată, în cazul în care materia

primă este contaminată cu bacterii;

exercitarea incorectă a procesului tehnologic de fabricare a pâinii şi produselor de

panificaţie, nerespectarea proceselor de fabricaţie.

35

Finanţarea proiectului de investiţii

Descrierea investiţiei

În anul 2012 societatea comercială BOROMIR SA doreşte să îşi extindă linia de

prelucrare prin introducerea unui nou sortiment de specialitate de panificaţie, şi anume covrigi

cu ciocolată. În vederea realizării acestui nou sortiment de covrigi societatea se hotărăşte să

investească în 4 linii de prelucrare ce contin trei utilaje distincte cu capacitate de producţie de

500 de covrigi/ora/linie. Societatea a decis să realizeze această investiţie pentru a-şi consolida

pozitia pe piaţa şi chiar pentru a atrage şi alte categorii de clienţi.

Linia pe care o achiziţionează cuprinde:

- Cuptor Zanolli 08/50 V (500 covrigi/ora), 380V, garantie 1 an şi post garanţie

- Malaxor profesional Resto Italia, capacitate cuva 30L20kg aluat), 2 viteze, 380V,

garanţe 1 an

- Maşina oparit covrigi Resto Italia 2*11L

- Reţete de covrigi, instruire personal, know-how şi consiliere

- DVD informativ cu descrierea întregului proces tehnologic

- Hotă oparitor

- 10 autocamioane Mercedes special dotate pentru transportul marfii

Valoarea investiţiei este de 14.874.315 EUR şi are o durata de viaţă de 5 ani.

Având în vedere faptul că produsele ce urmează a fi efectuate cu ajutorul acestei linii,

şi anume, covrigi cu ciocolată, o specialitate de panificaţie produsă în România de o singură

companie, nu sunt o marfă perisabilă, instalarea liniei de prelucrare se va face în incinta

spaţiului destinat patiseriei din centrele de prelucrare de la Rm. Vâlcea, Deva, Sibiu şi Buzău.

Investiţia va fi realizată prin contractarea unui credit bancar în valoare de 15,000,000

EUR la o rata de dobanda de 9%.

36

Având in vedere evoluţia cifrei de afacere în perioada 2009-2011:

Perioada 2009 2010 2011

CA 133 668 621 126 690 959 148 719 552

Modificarea CA -17,71% -5,22% 17,39%

Compania previzionează o creştere anuală aşteptată a cifrei de afacere in perioada

2012-2016 de 10% , creştere ce este determinată de investiţia analizată.

În efectuarea analizei vom utiliza următoarele ipoteze:

- Costurile variabile au o pondere constantă în cifra de afaceri, acestea reprezentând

45% din CA;

- Costurile fixe nu se modifică datorită faptului că liniile sunt instalate în fabrici

existente;

- Considerăm că în 2012 singura creştere va fi determinată de cea a introducerii

investiţiei în funcţiune, şi anume CA2012=CA2011(1+10%);

- În perioada derulării investiţiei variaţia imobilizărilor va fi 0, deoarece nu se vor face

alte investiţii;

- Analiza se face în ron, la cursul de schimb mediu din 2011: 1 EUR=4,2379 RON, iar

cota de impozit pe profit este de 16%.

Valoarea invistiţiei va fi de 14.874.315 EUR.

INDICATOR 2012 2013 2014 2015 2016

CA 163.591.507 179.950.658 197.945.723 217.740.296 239.514.325

CV 73.616.178 80.977.796 89.075.576 97.983.133 107.781.446

CF 51.863.744 51.863.744,00 51.863.744,00 51.863.744,00 51.863.744,00

Dobanzi 5.673.227 5.673.227 5.673.227 5.673.227 5.673.227

Amortizari 12.607.171,80 12.607.171,80 12.607.171,80 12.607.171,80 12.607.171,80

Profitul net 32.013.731,27 39.571.658,90 47.885.379,28 57.030.471,71 67.090.073,37

ACRnete 22.721.042,64 24.993.146,90 27.492.461,59 30.241.707,75 33.265.878,53

ΔACRnete 22.721.042,64 2.272.104,26 2.499.314,69 2.749.246,16 3.024.170,78

CF gestiune 50.294.130,38 57.852.058,01 66.165.778,39 75.310.870,82 85.370.472,48

CFD 27.573.087,75 55.579.953,74 63.666.463,70 72.561.624,66 82.346.301,71

Tabel 1: Scenariul neutru

37

Criterii de evaluare a proiectului de investiţii

Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichidităţi estimate a fi

obţinute de-a lungul duratei de viaţă a proiectului investiţional, inclusiv a celor rezultate din

lichidarea activului (valoarea reziduală), însumarea lor şi efectuarea diferenţei dintre suma

astfel obţinută şi costul proiectului.

Conform criteriului VAN de selecţie a investiţiilor eficiente, se acceptă numai

proiectele de investiţii cu VAN pozitiv :

Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate în tabelul de mai sus, iar rata de

actualizare se va determina conform modelului CAPM :

k=Rf + ( Rm−R f ) β , unde

R f - randamentul activului fără risc

Rm - rentabilitatea portofoliului pieţei

β - volatilitatea pieţei de capital din România

Rm−Rf = prima de risc a pieţei de capital din România

Calculul lui k se va face pe baza informaţiilor din 2012, acesta fiind primul an de

recuperare al investiţiei; k va fi constant pe toată perioada analizei.

Activul fără risc se va considera un titlu de stat a cărui maturitate să acopere durata de

viaţă a investiţiei; am ales o obligaţiune guvernamentală cu maturitatea 5 ani, a cărei

randament mediu de adjudecare este 6,57%7.

7Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

38

Portofoliul pieţei îl vom considera pe indicele bursier BET-C, în a carui componenţă

intră şi acţiunile companiei BOROMIR (simbol SPCU).

Indicele de volatilitate al pieţei, β pentru compania Boromir SA are valoarea de 0.97,

adică 97%.

Rentabilitatea portofoliului pieţei este, în fapt, rentabilitatea indicelui BET-C, valoare

calculată după formula: Rm=[Vt-V(t-1)]/V(t-1). În cazul nostru valoare rentabilităţii indicelui

BET-C în anul 2012 este 16.9%.

Ceea ce înseamna ca valoarea ratei de actualizare este : 16.5901%

Indicele de profitabilitate (Ip)

Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permiţând optimizarea

deciziilor de selecţie a proiectelor de investiţii; el se determină ca un raport între mărimea

totală actualizată a fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinuţe şi mărimea cheltuielilor

investiţionale efectuate.

Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

Criteriul VAN exprimă eficienţa proiectelor de investiţii în termenii unor sume

monetare; performanţa acestora poate fi însa exprimată şi procentual prin intermediul unor

rate de rentabilitate (RIR), deduse din următoarea relaţie:

VAN=0,

respectiv la o valoare egală a cheltuielilor investiţionale şi a sumei fluxurilor financiare

actualizate generate de proiect.

Atât calculul RIR cât şi cel al VAN se fondează pe aceleaşi date şi ipoteze; astfel, între

mai multe proiecte de investiţii se selectează, în condiţiile în care decizia se face doar după

criteriul RIR, acel proiect ce asigură maxim RIR.

39

VAN 119.171.061,61

IP 2,890528082

RIR 0,698595254

Termenul de Recuperare (TR)

Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, zile) necesară,

în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichiditati degajate de aceasta.

Acesta se poate calcula în doua moduri:

TR=∑i=1

j

CFi - termen de recuperare neactualizat

TR=∑i=1

j CFi

(1+k )i - termen de recuperare actualizat

An CFD CFD actualizat CFD actualizat cumulat

2012 27.573.088 23.649.596 23.649.596

2013 55.579.954 40.887.902 64.537.499

2014 63.666.464 40.172.208 81.060.111

2015 72.561.625 39.269.946 79.442.154

2016 82.346.302 38.223.964 77.493.910

TR= 2 ani

Investiţia se recuperează relativ repede, având în vedere efortul considerabil de

aproximativ 15 milioane de euro.

40

Analiza proiectului de investiţii în mediul incert

Scenariul optimist

Se presupune că în anul dianintea efectuării investiţiei cererea pentru covrigii cu

ciocolată se dublează. Dacă ponderea cifrei de afaceri realizată din vânzarea covrigilor cu

ciocolată are pe întreaga durată a proiectului o pondere de 10%, rezultă că CA totală va creşte cu

3% .

Toate valorile ce urmează a fi dispuse în tabele sunt rezultate ca urmare a modificării

factorilor principali (CA, CV) generând modificarea generală a celorlalţi indicatori.

INDICATOR 2012 2013 2014 2015 2016

CA 168.499.252 185.349.177 203.884.095 224.272.505 246.699.755

CV 75.824.663 83.407.130 91.747.843 100.922.627 111.014.890

CF 51.863.744

51.863.744,0

0

51.863.744,0

0

51.863.744,0

0

51.863.744,0

0

Dobânzi 5.673.227 5.673.227 5.673.227 5.673.227 5.673.227

Amortizări

12.607.171,8

0

12.607.171,8

0

12.607.171,8

0

12.607.171,8

0

12.607.171,8

0

Profitul net

34.281.109,5

6

42.065.775,0

1

50.628.907,0

1

60.048.352,2

1

70.409.741,9

2

ACRnete

23.402.673,9

2

25.742.941,3

1

28.317.235,4

4

31.148.958,9

8

34.263.854,8

8

ΔACRnete

23.402.673,9

22.340.267,39 2.574.294,13 2.831.723,54 3.114.895,90

CF gestiune

52.561.508,6

7

60.346.174,1

2

68.909.306,1

2

78.328.751,3

2

88.690.141,0

3

CFD

29.158.834,7

5

58.005.906,7

3

66.335.011,9

9

75.497.027,7

7

85.575.245,1

4

Tabel 2: Scenariul optimist: creşterea CA cu 3%

41


2012 29.158.834,75 25.009.700,44 25.009.70a0,44

2013 58.005.906,73 42.672.576,96 67.682.277,40

2014 66.335.011,99 41.856.006,29 84.528.583,25

2015 75.497.027,77 40.858.569,28 82.714.575,57

2016 85.575.245,14 39.722.793,07 80.581.362,35

În acest caz, termenul de recuperare este de 1 an şi 321 de zile. Astfel, la o creştere a

ciferi de afaceri cu 3% , termenul de recuperare scade, însă nu considerabil.

VAN 127.087.228,64

IP 3,016110047

RIR 0,730298114

Valoarea RIR = 73,03% aparţine intervalului dat de valorile Kmin şi Kmax : (0,70;0,75)

şi depăşeşte cu aproape 5 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru

scenariul neutru.

Un alt factor important îl constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora

antrenează modificări ale profitului şi ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmări

variaţia indicatorilor după scăderea ponderii CV în CAtotală cu 5 procente.

INDICATOR 2012 2013 2014 2015 2016

CA 163.591.507 179.950.658 197.945.723 217.740.296 239.514.325

CV 65.436.603 71.980.263 79.178.289 87.096.118 95.805.730

CF 51.863.744 51.863.744 51.863.744 51.863.744 51.863.744

Amortizari 12.607.172 12.607.172 12.607.172 12.607.172 12.607.172

Dobanzi 5.673.227 5.673.227 5.673.227 5.673.227 5.673.227

Profitul net 38.884.575 47.129.587 56.199.099 66.175.564 77.149.675

ACRnete 22.721.043 24.993.147 27.492.462 30.241.708 33.265.878

ΔACRnete 22.721.043 2.272.104 2.499.315 2.749.246 3.024.171

CF gestiune 57.164.973 65.409.985 74.479.498 84.455.963 95.430.074

CFD 34.443.931 63.137.881 71.980.184 81.706.717 92.405.903

42

Tabel 3: Scăderea cu 5% a ponderii CV în CA

VAN 145.489.059

Ip

3,30803643

5

RIR

0,80751984

7


2012 34.443.930,73 29.542.758 29.542.758

2013 63.137.881,17 46.447.961 75.990.719

2014 71.980.183,65 45.417.992 91.865.953

2015 81.706.716,77 44.219.218 89.637.210

2016 92.405.902,95 42.893.486 87.112.704

Termenul de recuperare în acest caz este de 1an şi 260 zile.

Scenariul pesimist

Presupunem că în condiţiile de recesiune economică, cererea pentru covrigii cu

ciocolată scade drastic, determinând o scădere cu 5% a cifrei de afaceri totale a companiei.

2012 2013 2014 2015 2016

CA 155,411,932 170,953,125 188,048,437 206,853,281 227,538,609

CV 69,935,369 76,928,906 84,621,797 93,083,977 102,392,374

CF 51,863,744 51,863,744.00 51,863,744.00 51,863,744.00 51,863,744.00

Amortizari 12,607,171.80 12,607,171.80 12,607,171.80 12,607,171.80 12,607,171.80

Dobanzi 5,673,227.00 5,673,227.00 5,673,227.00 5,673,227.00 5,673,227.00

Profitul net 28,234,767.46 35,414,798.84 43,312,832.86 52,000,670.95 61,557,292.28

ACRnete 21,584,990.51 23,743,489.60 26,117,838.45 28,729,622.39 31,602,584.55

ΔACRnete 21,584,990.51 2,158,499.09 2,374,348.85 2,611,783.94 2,872,962.16

43

CF gestiune 46,515,166.26 53,695,197.64 61,593,231.66 70,281,069.75 79,837,691.08

CFD 24,930,175.76 51,536,698.55 59,218,882.81 67,669,285.82 76,964,728.92

Tabel 4: Scenariul pesimist: scăderea CA cu 5%

VAN 105,977,284

Ip 2.681222172

RIR 0.64623451

Valoarea RIR = 64,62% aparţine intervalului dat de valorile Kmin şi Kmax : (0.60;0.65)

şi este inferioară, aşa cum era de aşteptat, atât valorii din scenariul neutru(RIR=69,85%), cât

şi valorii din scenariul optimist(RIR=73,02%), diferenţa fiind de peste 5 puncte procentuale în

ambele cazuri.

În acest caz, termenul de recuperare al investiţiei creste de la 2 ani la 2 ani şi 36 de

zile. Astfel, o scădere a cifrei de afaceri cu 5% va determina o creştere a termenului de

recuperare cu 36 de zile.


2012 24,930,175.76 21,382,755 21,382,755

2013 51,536,698.55 37,913,445 59,296,200

2014 59,218,882.81 37,365,877 75,279,322

2015 67,669,285.82 36,622,239 73,988,117

2016 76,964,728.92 35,725,916 72,348,155

Ca şi în cazul scenariului optimist, vom determina modificările implicate de costurile

variabile. Modificarea valorii acestora antrenează modificări ale profitului şi ale cash-

flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmări variaţia indicatorilor după creşterea ponderii

CV în CAtotală cu 5 procente.

2012 2013 2014 2015 2016

CA 163,591,507 179,950,658 197,945,723 217,740,296 239,514,325

CV 81,795,754 89,975,329 98,972,862 108,870,148 119,757,163

CF 51,863,744 51,863,744.0 51,863,744.0 51,863,744.0 51,863,744.0

44

0 0 0 0

Dobanzi 5,673,227 5,673,227 5,673,227 5,673,227 5,673,227

Amortizari12,607,171.80

12,607,171.8

0

12,607,171.8

0

12,607,171.8

0

12,607,171.8

0

Profitul net 25,142,887.98

32,013,731.2

7

39,571,658.9

0

47,885,379.2

8

57,030,471.7

1

ACRnete22,721,042.64

24,993,146.9

0

27,492,461.5

9

30,241,707.7

5

33,265,878.5

3

ΔACRnete 22,721,042.64 2,272,104.26 2,499,314.69 2,749,246.16 3,024,170.78

CF gestiune43,423,287.09

50,294,130.3

8

57,852,058.0

1

66,165,778.3

9

75,310,870.8

2

CFD20,702,244.45

48,022,026.1

2

55,352,743.3

2

63,416,532.2

3

72,286,700.0

4

Tabel 5: Creşterea cu 5% a ponderii CV în CA

VAN 92,852,834.82

IP 2.473016094

RIR 0.487388838


2012 20,702,244.45 17,756,434.25 17,756,434.25

2013 48,022,026.12 35,327,843.68 53,084,277.93

2014 55,352,743.32 34,926,424.27 70,254,267.95

2015 63,416,532.23 34,320,672.64 69,247,096.91

2016 72,286,700.04 33,554,442.33 67,875,114.97

În cazul modificării costurilor variabile se poate observa un mai mare impact asupra

modificării termenului de recuperare, acesta crescând de la 2 ani la 2 ani si 103 zile în

momentul în care ponderea costurilor variabile în cifra de afacere a crescut cu 5 procente.

Calculul coeficientului de elasticitate

VAN coeficienti de elasticitate

45

OPTIMIST NEUTRU PESIMIST optimist pesimist

CA 127,087,228.64 163591507 105977283.8 2.214230794 -1.01726858

CV 92,852,834.82 163591507 145489059.3 -1.987596972 -3.983935203

IP coeficienti de elasticitate


C

A 3.02 2.890528082 2.681222172 1.448200944 -0.625988619

C

V 2.47 2.890528082 3.308036435 -1.299972802 -2.451563082

RIR coeficienti de elasticitate


CA 73.03% 69.86% 64.62% 1.512695625 -12.35082978

CV 48.74% 69.86% 80.75% -2.720971451 -9.191185292

Observăm din valorile coeficienţilor de elasticitate faptul că variaţia costurilor

variabile antrenează o modificare radicală asupra indicatorilor avuţi în vedere la estimarea

profitabilităţii investiţiei. Atât cifra de afaceri cât şi costurile variabile generează modificări în

acelaşi sens ale indicatorilor.

CONCLUZII

S.C. BOROMIR SA, aparţinând gurpului Boromir, un grup însemnat din industria

alimentară are ca obiectul principal de activitate achiziţia, prelucrarea cerealelor, precum şi

valorificarea superioară a făinurilor prin secţiile proprii de panificaţie şi patiserie.

Analiza efectuată în vederea realizării investiţiei prezintă o situaţie financiară a

companiei favorabilă, având o rată de rentabilitate financiară de 1,03% în ultimul an , un grad

de îndatorare de 0,07 şi o lichiditate curentă de 1,77.

Dorind impunerea unei politici de dezvoltare, societatea hotărăşte realizarea unei

investiţii.

46

Această investiţie realizată de societatea BOROMIR în liniile noi de producţie a

covrigilor cu ciocolată şi achiziţionarea autocamioanelor pentru transportul către punctele de

desfacere generează avantaje pentru întreprindere , având nivele ale valorii actuale nete

pozitive şi un indice de profitabilitate supraunitar. Un alt avantaj al investiţiei este acela că

termenul de recuperare este mai mic decât durata de viaţă a acesteia.

Putem concluziona astfel că investiţia este una profitabilă şi poate fi realizată.

Pentru perioada următoare, în vederea rambursării împrumutului, compania trebuie să

aibe în vedere o politică financiară prudentă , întrucât pentru această investiţie a fost nevoită

să contracteze un credit bancar substanţial .

BIBLIOGRAFIE

1. http://boromir.ro/

2. http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU&t=2

3. http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

4. M. Dragotă, V. Dragotă, L. Obreja, A.M. Ciobanu – “Management financiar –

Volumul I şi Volumul II”, Editura Economică, 2003

5. http://www.kmarket.ro/index/index.php

47

http://www.kmarket.ro/index/index.php

http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-5593.aspx

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU&t=2

http://boromir.ro/

Investie financiara

Documents

Transcript of Investie financiara