Capitolul II:

GESTIUNEA FINANCIARA A NTREPRINDERII

n strnsa legatura cu celelalte functiuni ale ntreprinderii, functiunea financiarcontabila are rolul de a asigura apararea, cresterea si consolidarea patrimoniului n aceasta sfera se includ toate deciziile legate de realizarea ntreprinderii. investitiilor si finantarea acestora, evidenta productiei si a cheltuielilor, precum si44

repartizarea si utilizarea profitului realizat. Activitatile principale care fac parte din sfera acestei functiuni sunt: : analiza financiara a ntreprinderii n vederea diagnosticarii situatiei financiare. Pentru aceasta se utilizeaza informatiile de sinteza cuprinse n bilantul contabil si contul de rezultate; previziunea financiara care, pe baza unor ipoteze referitoare la situatia economica generala, conduce la elaborarea unor planuri financiare pe termen mediu si lung, a bugetelor de venituri si cheltuieli specifice fiecarei activitati a ntreprinderii; fundamentarea deciziilor de investitii si de finantare a acestora astfel nct disponibilitatile banesti ale ntreprinderii sa-si gaseasca cea mai rentabila utilizare n viitor; asigurarea legaturii ntreprinderii cu piata financiara si cu diferitele organisme ale acesteia, n vederea mobilizarii eventualelor capitaluri disponibile ale altor agenti economici (fizici sau juridici) pentru dezvoltarea si cresterea economica a ntreprinderii; gestionarea riguroasa a activelor financiare ale ntreprinderii, negocierea eventualelor credite, asigurarea unei capacitati de plata corespunzatoare desfasurarii ritmice a activitatilor de productie si comerciale; realizarea politicii rezultatelor ntreprinderii, repartizarea si utilizarea profitului net conform hotarrilor adunarii generale a actionarilor etc.

XIII.1.

Instrumente si indicatori de analiza financiara

Analiza financiara a ntreprinderii are ca scop sa determine "performanta" ntreprinderii la un moment dat (de regula, la ncheierea unui exercitiu financiar). Pentru realizarea acestui scop, sunt utilizate doua instrumente contabile: bilantul si contul de rezultate (contul de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a ntreprinderii la un moment dat si descrie separat elementele de Activ (A) si Pasiv (P). Activul se compune din bunurile detinute de ntreprindere si creantele acesteia, iar Pasivul cuprinde capitalurile proprii si datoriile contractate de ntreprindere si nerambursate nca. Diferenta ntre Activ

44

Ion Stancu Gestiunea financiara a agentilor economici, Ed. Economica, Bucuresti, 1994.

si Pasiv (A-P) se numeste "situatie neta" a ntreprinderii (averea actionarilor sau activul neangajat n datorii). Situatia neta (SN) poate fi pozitiva, caz n care reflecta o gestiune economica sanatoasa (o crestere a bogatiei ntreprinderii) sau negativa, aratnd o depasire a activului de catre datorii (situatie falimentara). Bilantul reflecta echilibrul financiar al ntreprinderii la un moment dat. Fiecare element al activului reprezinta o "alocare " de fonduri banesti, structurate dupa gradul lor de lichiditate (posibilitatea de a fi transformate n bani). Astfel, imobilizarile necorporale (brevete, licente, studii, marci de fabrica si alte drepturi de autor) sunt cele mai putin lichide; imobilizarile corporale (terenuri, cladiri, utilaje etc.) au olichiditate superioara activelor necorporale, iar imobilizarile financiare (titluri de

participatie, mprumuturi acordate pe termen lung) sunt cele mai lichide. Datorita rotatiei relativ lente a capitalurilor investite n astfel de active ele se numesc si "alocari permanent (stabile). Activul cuprinde, de asemenea,activele circulante (stocuri, creante, disponibilitati), mult mai lichide dect imobilizarile, numite si "alocari temporare", la care recuperarea capitalurilor investite se face la ncheierea exercitiului. Cealalta parte a bilantului, Pasivul , reflecta sursele de provenienta a capitalurilor proprii (CP) si mprumutate. Pasivele sunt structurate dupa gradul lor de exigibilitate (scadenta la un termen dat). Astfel, nti se nscriu n pasivul bilantului capitalurile proprii, apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si cele provenite din surse publice (subventii). Aceste elemente au un termen de scadenta ndepartata si constituie "surse permanente". n aceasta categorie pot fi incluse si datoriile pe termen lung. Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, clienti etc.) au un grad sporit de exigibilitate si sunt numite "surse temporare". Alocarile permanente trebuie sa fie, n principiu, acoperite din surse permanente. Diferenta ntre sursele permanente si alocarile permanente constituie "fondul de rulment" (FR) al ntreprinderii: FR = (CP + Datorii) -Imobilizari nete (fara amortizari) Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar al ntreprinderii, fiind utilizat pentru nnoirea stocurilor si creantelor. Alegerea ntre diferitele posibilitati de utilizare (pentru investitii, productie, titluri) este o problema cheie a gestiunii financiare a ntreprinderii. Uneori, fondul de rulment poate fi si negativ, semnificnd faptul ca pentru alocarile permanente s-au utilizat si sursele temporare. n acest caz,gradul de ndatorare pe termen scurt este foarte mare si situatia financiara a

ntreprinderii devine "exploziva".n conformitate cu principiul gestiunii financiare, alocarile temporare trebuie sa

aiba ca surse de acoperire sursele temporare. Diferenta ntre acestea se numeste "nevoia de fond de rulment (NFR)": NFR = Alocari temporare - Surse temporare = (Stocuri + creante) -(datorii de

exploatare)Evident, si NFR poate fi pozitiva sau negativa. Comparnd FR cu NFR la

ncheierea exercitiului financiar, se determina disponibilitatile banesti ale ntreprinderii aflate n contul curent la banca sau n casa (numite "trezoreria neta -TN"):

TN = FR NFR. Trezoreria neta este expresia elocventa a unei activitati eficiente. Cnd este pozitiva, exercitiul financiar s-a ncheiat cu un surplus monetar, concretizat nprofitul net nscris n pasivul bilantului. Trezoreria neta negativa evidentiaza un

dezechilibru financiar. Diferenta ntre trezoreria neta la sfrsitul exercitiului (1) si de la nceputul lui (0) reprezinta "cash-flow"-ul (CF) perioadei: CF = TN -TNo. Un CF pozitiv reflecta o situatie financiara buna a ntreprinderii, o crestere a capacitatii ei de a finanta investitii si de a creste bogatia proprietarilor. Invers, un CF1

negativ va semnifica o saracire, o reducere a valorii proprietatii. n concluzie, bilantul contabil reflecta : - n Activ: - activele fixe (imobilizari-IMO), n structura lor; - activele circulante (ACR): stocuri, creante; - disponibilitatile banesti (DB); - n Pasiv: - capitalurile proprii (CP); - datoriile de exploatare (D); - creditele de trezorerie (CRT). Echilibrul financiar global este asigurat prin relatia A = P. Pentru aprecierea echilibrului financiar al ntreprinderii se utilizeaza si alti indicatori: - fondul de rulment: FR = (ACR + DB) -(D + CRT) = (ACR -D) + (DB -CRT) = NFR+ TN - fondul de rulment propriu: FRP = CP -IMO - fondul de rulment mprumutat: FRI = FR -FRP . Contul de profit si pierderi n contul de profit si pierderi se reflecta fluxurile de venituri si cheltuieli care au marcat evolutia ntreprinderii n perioada exercitiului financiar. Cheltuielile constituie elementele de cost suportate de ntreprindere (consumuri de materii prime, cheltuieli de personal, amortismente, provizioane etc.).Veniturile cuprind, ca parte preponderenta, cifra de afaceri (vnzarile), dar si cresterea stocurilor de productie si lucrari n curs de executie, dobnzi etc. Structura indicatorilor cuprinsi n contul de profit si pierderi este urmatoarea :

1.Vnzari de marfuri 2.Productia vnduta 3.Cifra de afaceri (rd.1+rd.2) 4.Productia stocata - sold creditor 5.Productia imobilizata 6.Productia exercitiului

7.Venituri din subventii de exploatare 8.Alte venituri din exploatare I. Venituri din exploatare-total (rd.3+rd.4 la rd.8 ) 9.Costul marfurilor vndute 10.Materii prime si consumabile 11.Combustibil, energie si apa 12.Alte cheltuieli materiale 13.Cheltuieli materiale total (rd.10+rd.12) 14.Lucrari si servicii executate de terti 15.Impozite, taxe si varsaminte asimilate 16.Salarii personal 17.Asigurari si protectie sociala

18.Cheltuieli cu personalul total(rd.16+rd.17) 19.Alte cheltuieli de exploatare 20.Amortizari si provizioane II. Cheltuieli pentru exploatare total (rd.9+rd. 13 la 15+rd. 18 la 20) 21.Rezultatul din exploatare profit/pierdere (III) 22.Venituri din diferente de curs valutar 23.Venituri din alte realizari financiare 24.Venituri din dobnzi III. Venituri financiare total (rd. 22 la 24) 25.Diferente de curs valutar 26.Cheltuieli privind dobnzile IV. Cheltuieli financiare total (rd. 25+rd. 26) 27.Rezultatul financiar profit/pierdere (IIIIV) 28.Rezultatul curent al exercitiului profit/pierdere (rd. 21 27) V. Venituri exceptionale - total VI. Cheltuieli exceptionale total 29.Rezultatul exceptional al exercitiului (rd. V VI) VII.Venituri-total (I+III+V) VIII. Cheltuieli-total (rd. II+IV+VI) 30. Profit/pierdere brut (rd. VII VIII) 31. Impozit pe profit 32. Rezultatul exercitiului profit/pierdere (rd. 30 31) Pe baza unor scheme de analiza a contului de rezultate se pot determina indicatorii care reflecta activitatea ntreprinderii sub aspect financiar. Una din schemele de analiza, cu o utilizare mai frecventa, este cea numita "tabloul descendent" :45

45

A. Geledan - "La bourse-march financier ou casino? ", Editions Sirey, Paris, 1991.

DIVIDENDEAutofinantare CONSUMURI -materii prime; -materiale; -alte consumuri; MARJA ASUPRACONSUMURI-

CONSUMURI INTERMEDIARE Alte cheltuieli de exploatare-cu personalul

Cheltuieli financiare Capacitate de autofinantare

VALOAREADAUGATA

-impozite, taxe, alte obligatii EXCEDENT BRUT DEEXPLOATARE

PRODUCTIE

LOR

(E.B.E)

- livrata (cifra de afaceri) - stocata (variatia stocurilor) - imobilizata

Schema porneste de la valoarea productiei (compusa din cifra de afaceri, variatia stocurilor de productie n curs si productia imobilizata n momentul inventarierii), ajungnd la lichiditatile pe care ntreprinderea le poate mobiliza (partea din profit retinuta pentru nevoile de dezvoltare si dividendele cuvenite actionarilor). n fiecare etapa se scad treptat diferitele cheltuieli ocazionate. Astfel, din valoarea productiei se scad consumurile legate de aceasta productie si ramne marja asupra consumurilor, din care, retinnd celelalte consumuri intermediare (subcontractari, servicii cumparate din exteriorul ntreprinderii etc.), rezulta valoarea adaugata. Aceasta urmeaza a fi repartizata: o parte este destinata acoperirii altor cheltuieli de exploatare (salarii, impozite, taxe etc.), rezultnd excedentul brut de exploatare (EBE), care este un indicator esential de apreciere a situatiei financiare a

ntreprinderii. Excedentul brut de exploatare foloseste pentru a plati bancilor cheltuielile financiare, a plati statului impo zitul pe profit si salariatilor eventuale drepturi de participare la profit. Este evident ca ultimele doua destinatii se realizeaza numai daca ntreprinderea obtine profit. Ceea ce ramne din excedent formeaza capacitatea de autofinantare, adica, ceea ce ntreprinderea va putea finanta prin ea

nsasi (fara a apela la mprumuturi). Acest surplus reprezinta, deci, bogatia

proprietarilor ntreprinderii, ea fiind folosita n continuare asa cum acestia hotarasc. n majoritatea cazurilor, A.G.A. hotaraste ca o parte sa fie distribuita ca dividende, iar restul (fondul de dezvoltare) sa fie reinvestit n ntreprindere.

XIII.2.

Bugetul de venituri si cheltuieli

Pentru desfasurarea unei activitati economice si financiare care sa duca la obtinerea unor rezultate optime, ntreprinderile elaboreaza planuri de productie sibugete de venituri si cheltuieli care reflecta, n expresie baneasca, activitatile de

investitii, aprovizionare, productie si desfacere, precum si alte activitati.

n conformitate cu semnificatia dictonului a guverna nseamna a prevedea , conducerea moderna a ntreprinderii are ca prima atributie previziunea, iar previziunea financiara este o importanta activitate de planificare. Instrumentele de realizare a previziunii financiare sunt bugetele ntreprinderii care, spre deosebire de bilant si contul de rezultate, sunt destinate nevoilor interne de orientare spre realizarea obiectivului propus n exercitiul financiar46

viitor (cresterea performantei, a valorii ntreprinderii). Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica.Astfel, mai nti se procura resursele financiare necesare si apoi are loc fluxul real de

bunuri si servicii catre ntreprindere prin compensarea acestuia cu un flux financiar, n sens invers. Putem spune ca decizia financiara este apriorica oricarei decizii economice, ceea ce este de natura sa releve importanta elaborarii si fundamentarii bugetului fiecarei astfel de actiuni. O caracteristica a vietii economice a ntreprinderii este preocuparea de a elabora Bugetul de venituri si cheltuieli pentru activitatea ce urmeaza sa se desfasoare. Bugetele de venituri si cheltuieli cuprind indicatori financiari care reflecta volumul si circuitul activelor imobilizate si al activelor circulante, necesarul de finantat, sursele de finantare, volumul acumularilor si destinatia rezultatelor, varsamintele catre organul ierarhic superior si la bugetul statului, precum si subventiile primite de la acesta.Bugetul de venituri si cheltuieli constituie un puternic instrument care influenteaza activitatea economico-financiara a ntreprinderilor, fiind totodata un mijloc de exercitare a controlului financiar. Bugetul de venituri si cheltuieli se

ntocmeste pe baza programului de productie si de prestari servicii, a planului costurilor de productie (bugete partiale pe produse sau activitati), tinnd seama de modul cum s-au realizat acesti indicatori n perioada precedenta si ritmul de crestere a productiei si a veniturilor n ultimii ani. Numai n acest fel, prin bugetul de venituri si cheltuieli se pot face prevederi juste de resurse financiare, ele contribuind la dezvoltarea echilibrata a sectoarelor si subramurilor de productie din ntreprinderi. Bugetul de venituri si cheltuieli este format din mai multe planuri, calcule si situatii (situatia cheltuielilor de productie din anul 200n , veniturile, cheltuielile si47

profitul pe perioada 200n -200n , cheltuieli din venituri ncasate pe perioada 200n 1 2 1

200n ) cu ajutorul carora se determina diferiti indicatori financiari cuprinsi n documentul de plan centralizator. Bugetele de venituri si cheltuieli sunt nsotite de documentatii referitoare la calculul indicatorilor principali (planul de finantare si creditare a investitiilor, planul de amortizare, contractul de credite trimestrial, determinarea vitezei de rotatie a activelor circulante, a cresterilor si excedentelor de2

active circulante, a plafoanelor de creditare, a ratei rentabilitatii, determinarea

necesarului si a resurselor de mijloace circulante). n figura 13.1. sunt prezentate componentele Bugetului de venituri si cheltuieli pentru societati comerciale si regii autonome.

P. Garnier, "La tehnique comptable aprofondie", Ed. Dunod, Paris, 1972. 47 A fost notat cu 200n anul care se nscrie n perioada 2000-2009.46

1.Bugetul activitatii generale

2. Bugetul activitatii de productie

3.

Bugetul activitatii de trezorerie

8. Repartizarea profitului

Componentele BUGETULUI de4. Bugetul activitatii de ncasari si plati n valuta

VENITURI SI CHELTUIELI

7. Rezerve

6. mprumuturi garantate de stat

5. Bugetul activitatii de investitii

Fig. 13.1. Componentele standardizate ale Bugetului de venituri si cheltuieli pentru societati comerciale si regii autonome

Bugetul activitatii generale contine informatii privind veniturile, cheltuielilesi rezultatele preconizate a se realiza ntr-un exercitiu financiar pe ansamblul unitatii

patrimoniale, comparativ cu exercitiul financiar precedent. Aparent Bugetul activitatii generale, cel putin pentru realizarile exercitiului financiar precedent, s-ar putea elabora pe baza datelor din contabilitatea financiara, urmnd ca preliminarile exercitiului financiar curent sa fie estimate global n functie de indicele de modificare a volumului fizic al activitatii, calculat n baza relatiei: I =Q1, n care : Q I indicele modificarii volumului fizic al activitatii; Q volumul fizic al activitatii n exercitiul financiar curent; Q volumul fizic al activitatii n exercitiul financiar precedent (de baza).v0

v

1 0

Folosirea acestui procedeu ar asigura rezultate acceptabile, numai daca ar exista:

a) b) c)

o stabilitate absoluta a activitatilor ce tin de realizarea structurii sortimentale, a conditiilor tehnico-economice n care se realizeaza productia si preturile; posibilitati de exprimare ntr-o singura unitate de masura fizica a ntregii activitati desfasurate de unitatea patrimoniala; posibilitati de separare a veniturilor si cheltuielilor n variabile, semivariabile si fixe, urmnd ca indicele de modificare a volumului fizic al activitatii sa se aplice numai asupra veniturilor si cheltuielilor variabile si eventual agregat cu " indicele de variabilitate" asupra celor semivariabile.

Prin urmare, aplicabilitatea practica a acestei metode da arareori rezultate

satisfacatoare, de mai mare eficienta fiind: procedeul corelatiei interbugete (interplanuri) care consta n elaborarea de bugete separate de venituri si respectiv de cheltuieli pe fiecare element de venit, respectiv de cheltuiala a "Bugetului activitatii generale". n acest caz, fiecare element de venit sau cheltuiala urmeaza sa fie fundamentat n functie de continutul, natura si modalitatea de formare. Odata elaborate, bugetele separate de venituri, respectiv, de cheltuieli se centralizeaza n "Bugetul activitatii generale"; procedeul centralizarii bugetelor de venituri si cheltuieli, ale substructurilor organizatorice (fabrici, uzine, sectii, ateliere etc.) care presupune elaborarea ntr-o prima faza a bugetelor de venituri si cheltuieli la nivelul fiecarei substructuri organizatorice pe aceeasi structura ca si "Bugetul activitatii generale" si apoi centralizarea, element cu element, de venituri si cheltuieli, pna la nivelul de ansamblu al unitatii patrimoniale; procedeul centralizarii antecalculatiilor si preturilor produselor, lucrarilor si serviciilor care se preteaza ndeosebi pentru bugetarea veniturilor si cheltuielilor din exploatare. Procedeul presupune elaborarea, ntr-o prima faza a preturilor estimate de vnzare si a costurilor unitare n structura veniturilor, respectiv, a cheltuielilor din exploatare, urmnd ca ntr-o a doua faza sa se pondereze, n structura, componentele preturilor si costurilor cu volumul fizic al fiecarui produs, lucrare sau serviciu preconizate a se realiza si centraliza n "Bugetul activitatii generale". "Bugetul activitatii de productie" furnizeaza informatii privind productia marfa pe structura, costul de productie cu precizarea elementelor ncorporate n acesta, rezultatele prognozate, materializate n profit sau pierdere, recapitulatia costurilor totale cu defalcarea pe cheltuieli materiale, cu munca vie si alte cheltuieli. Elaborarea "Bugetului activitatii de productie" presupune, ntr-o prima faza, stabilirea programului de productie si antecalculul costurilor n structurarea cheltuielilor identificabile, cum sunt cele cu materialele, manopera si eventual amortizarea utilajelor direct afectabile si neidentificabile sau indirecte. Prin "Bugetul activitatii de investitii " se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor cu investitiile oferind informatii privind resursele proprii, cu precizarea

naturii acestora; destinatia resurselor proprii; cheltuielile cu investitiile; excedentul sau deficitul. Bugetul mprumuturilor garantate de stat se ntocmeste pe baza acordurilor sicontractelor de credite garantate de stat, acordate de fiecare banca finantatoare, n lei

sau n valuta, dupa caz. Prin intermediul acesteia se furnizeaza informatii privind datoria unitatii patrimoniale, garantata de stat n structura: datoria efectiva a unitatii patrimoniale la nceputul perioadei; angajari de mprumuturi n cursul perioadei;platile efectuate; rambursarile, dobnzile, comisioanele si spezele bancare; datoria

efectiva la sfrsitul perioadei. Componenta standardizata intitulata "Rezerve " a "Bugetului de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome si societatilor comerciale de stat" se ntocmeste pe feluri de rezerve si fonduri constituite n baza reglementarilor legale si/sau statutare n care sunt prezentate resursele, utilizarile si soldurile la sfrsitul exercitiului financiar. n structura "Bugetului de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat" s-au introdus si doua componente care furnizeaza unele informatii suplimentare cu privire la preliminarea repartizarii profitului net si relatiile de calcul al principalilor indicatori economico-financiari. Aceste componente sunt: componenta "Repartizarea profitului net" prin care se prevede modul de repartizare previzionat a profitului net pe destinatii, n anul curent, comparativ cu anul precedent, avnd n vedere prevederile legale n cazul regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat si hotarrile anticipate ale adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor n cazul societatilor cu capital privat; componenta "Principalii indicatori economico-financiari" cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea n detaliu a unitatii economice, permitnd utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii ntreprinderii, limitnd la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare. Preocuparii de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli i se asociaza aceea de a respecta prevederile propriului buget pna la limita la care bugetul ar putea deveni o restrictie n cresterea eficientei. Exista astfel avantaje si dezavantaje n legatura cu elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli ale ntreprinderii, cum ar fi: Avantaje: Bugetul de venituri si cheltuieli are rolul de a orienta ntreprinderea spre un scop anume: rentabilitatea, lichiditatea, diminuarea riscurilor etc. n lipsa unui plan, conducerea ntreprinderii nu ar avea drept repere dect realizarile anilor anteriorisau realizarile concurentei. Acestea constituie nsa referinte putin fiabile. Rezultatele perioadei precedente pot nregistra unele fluctuatii, favorabile sau

nefavorabile, determinate de conditiile concrete ale perioadei precedente si care nu se extrapoleaza ntocmai n perioadele urmatoare. De asemenea, nu exista garantia ca realizarile precedente sau cele ale concurentei sunt optime si ca acestea pot fi retinute ca norme ale perioadei de executie a bugetului de venituri si cheltuieli.

Planificarea financiara coordoneaza eforturile tuturor compartimentelor functionale, ntruct toate sunt antrenate n procesul de executie a bugetului de venituri si cheltuieli, ntr-o masura mai mare sau mai mica. Totodata, procesul deelaborare a bugetului de venituri si cheltuieli presupune mai multe variante

deoarece o decizie financiara favorabila compartimentului care a luat-o poate fi mai putin favorabila altui compartiment sau ansamblului ntreprinderii. Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli va favoriza implementarea unui sistem eficace de control prin compararea realizarilor cu previziunile si luarea masurilor de corectare la momentul oportun. Pentru controlul executiei bugetului de venituri si cheltuieli, fiecare ntreprindere si ntocmeste un Tablou lunar care compara realizarile cu previziunile fiecarui indicator din bugetul de venituri si cheltuieli. Acest tablou poate fi prezentat conducerii ntreprinderii nsotit decomentariile, sugestiile si previziunile sefului de compartiment. Pe baza lui, conducerea ntreprinderii va decide n fiecare luna sau trimestru asupra

modificarilor de previziuni pe care evenimentele recente le impun sau va stabili directive noi pentru impulsionarea activitatii compartimentelor. Dezavantaje: n loc de a servi drept ghid, bugetul de venituri si cheltuieli poate deveni o frna n eforturile de adaptare la conditii noi, diminund flexibilitatea ntreprinderii. Acest pericol este cu att mai real cu ct bugetele de venituri si cheltuieli sunt mai detaliate. De aceea, bugetele de venituri si cheltuieli trebuie sa descrie limitele generale ale evolutiei financiare, sa asigure o marja de manevrare n interiorul prevederilor proprii si posibilitatea de a fi revazute. Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa prin tendinta compartimentelor de a-si supraestima nevoile proprii de finantare. Mai mult,

conducerea operativa apreciaza propriul personal, dupa dexteritatea acestuia de acstiga partida n atragerea celei mai mari parti din sursele de finantare

ntreprinderii. Remediul acestor consecinte negative ar consta n elaborarea unor bugete flexibile n functie de cifra de afaceri si n disocierea planificarii financiare de promovare a personalului. Bugetul de venituri si cheltuieli, odata elaborat, este analizat temeinic de consiliul de administratie. Dupa analiza si eventualele modificari si mbunatatiri, acesta intra n faza de executie.

XIII.3.

Masurarea performantei economice a ntreprinderii

48

Performanta si functionalitatea ntreprinderii depind de calitatea gestiunii economico-financiare, n conditiile unei nzestrari tehnice optime si a organizariirationale a muncii si a productiei. Gestiunea financiara a ntreprinderii urmareste protejarea patrimoniului pe baza unei bune administrari si a autocontrolului.

Gestiunea economica este mult mai larga dect gestiunea financiara, cuprinznd toate domeniile activitatii ntreprinderii si si gaseste expresia n performanta economica. Parametrii conceptului de performanta pot fi larg abordati si exprima

48

Zahiu Letitia si colab. Economia ntreprinderii, ASE, 1995.

calitatea actului managerial. n literatura de specialitate se utilizeaza cu sens similar notiunile de performanta si eficienta. Eficienta economica este o categorie complexa care sintetizeaza la nivelulntreprinderii rezultatele obtinute n gospodarirea patrimoniului, a tuturor resurselor n vederea maximizarii profitului. Eficienta exprima calitatea unei activitati care produce

efecte economico-financiare pozitive. Privita din punct de vedere sistemic pot exista mai multe variante eficiente, dar varianta performanta se asigura atunci cnd rezultatele sunt maxime. n mod similar sunt utilizate notiunile de optim si eficient. ntre optim si eficient pot exista raporturi ca de la parte la ntreg. Partea reprezinta optimul partial, iar ntregul multimea variantelor eficiente. Optimul poate fi si partial si total . Optimul partial asigura optimizarea raportului dintre efecte si eforturi la nivelul subsistemelor ntreprinderii (sectii, sectoare etc.), iar optimul total asigura optimizarea la nivelul sistemului. Performanta economica a ntreprinderii are o sfera larga de cuprindere, n esenta reflectnd raportul dintre efecte si eforturi. Performanta economica depindeatt de gradul de nzestrare cu resurse ale ntreprinderii, ct si de performanta

managementului n toate sferele activitatii acesteia si n special n plan economicofinanciar. Diagnosticarea activitatii tehnico-productive si economico-financiare se poate face prin masurarea performantelor activitatilor si pe ansamblul ntreprinderii pentru agasi solutii ca aceasta sa devina competitiva. Se urmareste asanarea activitatilor

nerentabile, cunoasterea sanselor ntreprinderii de a deveni competitiva pe piata, de asi relansa si stabiliza activitatea economica sau de a intra n faliment. n cazul unorsanse reale de redresare economica se elaboreaza un plan de afaceri detaliat

(Cap.XIV). Informatiile necesare n vederea masurarii performantei economice prezente siprevizibile se obtin din contabilitatea analitica, din bilantul contabil si anexele

acestuia, din analiza realizarii prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli, din investigarea si evaluarea starii tehnice a ntreprinderii si a desfasurarii proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonitatii si previziunilor financiare etc. Orice relatie comerciala a ntreprinderii implica un risc. Riscul poate prove ni din cauza unor factori endogeni (evaluari gresite, necunoasterea corecta a potentialului real propriu etc.) sau din cauze exogene (exterioare), n primul rnd din cauza unor reactii neprevazute si necunoscute legate de partenerii de afaceri sau de piata. Cunoasterea performantei economice a ntreprinderii, ca si analiza unor informatii despre bonitatea partenerilor de afaceri, sta la baza elaborarii programelor deproductie, a organizarii si functionalitatii fluxurilor materiale si financiare.

Informatiile despre performanta economica si bonitatea ntreprinderilor pot asigura evitarea riscului si permit luarea unor decizii corecte. Planul de afaceri sintetizeaza numeroase decizii privind activitatile de productie, comercializare si financiare ale firmei. Masurarea rezultatelor economice necesita informatii si, pe baza acestora, calculul unor indicatori partiali si finali, fizici si valorici, cantitativi si calitativi. O succinta ordonare a acestor indicatori, unii abordati deja n cuprinsul altor capitole, poate fi urmatoarea:

A. Indicatori de eforturi: capitalul fix; capitalul circulant; numarul de salariati; fondul de salarii; cheltuielile de productie; volumul investitiilor; capitalul social; capitalul permanent etc.B. Indicatori de efecte: capacitatea de productie; productia fizica (totala);

productia marfa; cifra de afaceri; profitul; ncasari valutare etc.C. Indicatori ai eficientei productiei : productivitatea muncii pe produs;

costurile unitare; profitul pe unitatea de produs; rata profitului. D. Indicatori ai utilizarii factorilor de productie: a) factorul munca: productivitatea muncii; salariul mediu lunar si anual; gradul de nzestrare tehnica a muncii (capitalul fix pe lucrator) etc. factorul capital: cifra de afaceri la 1000 lei capital; profitul la b) 1000 lei capital; viteza de rotatie a activelor circulante; consumurile specifice de resurse pe unitatea de produs; gradul de utilizare a capacitatii de productie; investitia specifica; termenul de recuperare a investitiilor; coeficientul de eficienta a investitiilor etc. factorul pamnt: cifra de afaceri, profitul la 100 ha teren agricol c) si arabil . E. Indicatorii financiari: cesti indicatori se utilizeaza n analiza financiara si49

permit exprimarea bonitatii ntreprinderii (firmei). Cei mai semnificativi indicatori financiari (de bonitate) si relatiile de clacul sunt: 1) Indicatori de lichiditate, care arata daca ntreprinderea are sau nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriei: Rata lichiditatii curente (L ),:Active curente (active circulante ) L = Pasive curente (obligatii ,credite si imprumutur ipe termen scurt)c

c

.

Atunci cnd

coeficientul este mai mare dect 2, el arata o buna

lichiditate pentru ntreprindere. - Rata lichiditatii imediate (testul acid). Se calculeaza dupa formula:L = Active curente -Stocuri. Pasive curentei

Acest coeficiente trebuie sa fie superior indicelui 1. Acest indicator este mai relevant daca se calculeaza, astfel:Trezorerie

+ plasamente de trezoreri e) L Datorii pe termen scurt (total obligatii -credite bancare pe termen mediu si = lung)i

(casa + disponibil

din cont la banci

2)

Indicatori

de solvabilitate: - Rata datoriilor (R ), exprima capacitatea unei ntreprinderi de a-sid

.

onora obligatiile fata de terti pe seama activelor sale.

49

Pentru ntreprinderile agricole care detin terenuri.

R = Total datorii 100 . Total actived

Nivelul indicatorului cuprins ntre 35% si 40% este satisfacator pentru ntreprindere. Rata de solvabilitate (R ), indica ponderea datoriilor pe termen mediu si lung n capitalurile proprii:s

R = Credite pe termen Capital proprius

mediu si lung

100

.

O rata de solvabilitate de 35-50% este un indiciu al efortului propriu depus de ntreprindere pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu. - Rata de acoperire a activelor fixe (R ) arata de cte ori valoarea activelor fixe nete acopera suma mprumuturilor:afn

R = Active fixe nete (active fixeafn

-amortizare ). Credite pe termen mediusi lung

Nivelul cuprins ntre 2,00 2,50 reflecta o situatie favorabila. f

Solvabilitatea financiara (S ):f

S = Capital propriu. Cifra de afaceri

Solvabilitatea cuprinsa ntre limitele 0,35-0,50 arata o pondere corespunzatoare a capital ului propriu n cifra de afaceri. - Solvabilitatea patrimoniala (S ) reprezinta gradul n care firmele pot face fata obligatiilor de plata:p

S=p

Total pasiv

Capital propriu 100.

Indicatorul este bun atunci cnd rezultatul este mai mare de 30%, indicnd o pondere satisfacatoare a surselor proprii n totalul pasivului. 3) Indicatori ai echilibrului financiar: - Rata autonomiei financiare (A ):f

A=f

Capital propriu 100. Capital permanent

Nivelul normal se afla ntre 50-75%. - Rata de finantare a activelor circulante (R ):fac

R =fac

Fond de rulment. Active circulante

Fondul de rulment rezulta din scaderea activelor fixe (imobilizari corporale) din capitalul permanent (capital propriu plus credite pe termen mediu si lung).

-

RataR= cpaf

capitalului propriu fata de activule fixe (Rcpaf):Capital propriu Active fixe .

Daca valoarea coeficientului este mai mica dect 1, rezulta ca activele s-au achizitionat pe datorie. Daca este mai mare dect 1, arata ca activele s-au achizitionat din capitalul propriu, fapt care se datoreste unei capacitati ridicate de autofinantare. Rata capitalului permanent fata de activele fixe (Rcpff):Capital permanent Rcpff=

.

Active fixe

Acest indicator trebuie sa aiba o valoare supraunitara. Gradul de ndatorare (G ):

G = Pasive total. Capital propriu

Valoarea subunitara a indicatorului arata ca ntreprinderea are independenta financiara. 4) Indicatori de gestiune , reflecta modul n care s-a realizat gestiunea activelor fixe si circulante, a productiei, a marfurilor, a resurselor materiale si financiare etc. - Viteza de rotatie a stocurilor (V )rs

V = Valoarea marfurilor vndute (cifra de afaceri)x365(zile) .rs

Stocuri Total -Facturi nencasate

S=z

Durata medie de stocare(S ):z

Cifra de afaceri x365(zile ) .

Stocuri

Total cheltuieli administra tive C = Valoarea vanzarilo r (cifra de afaceri)a

Ponderea cheltuielilor administrative (C ):a

100

.

-

Rotatia activelor fixe n cifra de afaceri (Rafca):Rafca= Cifra de afaceri . Active fixe

-

Durata medie de recuperare a creantelor (D ):mrc

D = Debitori + Facturi neincasate Cifra de afacerimrc

365 zile .

-

Rotatia activului total n cifra de afaceri (Ratca):Ratca= Cifra de afaceri. Activ total

Racca= Cifra de afaceri . Active circulante

Rotatia activelor circulante n cifra de afaceri (Racca):

gvd

Rata grevarii veniturilor de datorii (R ):gvd

R =

Datorii totale 100 . Cifra de afaceri

rd

Durata de rambursare a datoriilor (D ):rd

D = Obligatii totale 365 zile . Cifra de afaceri

5) Ratele (indicatorii) de rentabilitate: - Marja de profit (M ):p

M

p

= Profitul net Cifra de afacerirf

100

.

-

Rata rentabilitatii financiare (R ):R=rf

Profitul net

100

.Capital propriu

-

Rata rentabilitatii economice (R ) masoara eficienta resurselor alocate, trebuie sa fie superioara ratei inflatiei si sa permita rennoirea si cresterea activelor ntr-o perioada ct mai scurta:re

R = Profituldin exploatare 100 . Total activere

R = Profitul brut 100 . Active totalerat

Rata rentabilitatii activelor totale (R ):rat

-

Rata rentabilitatii resurselor consumate (R ):rrc

R =rrc

Profitul net Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

100 .

-

Rata rentabilitatii generale (R ):rg

R=rg

Profitul net 100 . Cheltuieli totale

- Pragul de rentabilitate (P ) reflecta nivelul limita minim al productiei la care veniturile (cifra de afaceri) sunt egale cu costul total (costuri fixe + costuri variabile). Prin urmare este necesar a se realiza un anumit nivel al productiei pentru ca activitatear

sa fie rentabila. Sub nivelul la care cifra de afaceri = costuri totale sau profitul este egal cu zero, ntreprinderea nregistreaza pierderi.Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite

ale bonitatii ntreprinderii (performanta financiara). n final, se poate aprecia capacitatea beneficiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. Capacitatea beneficiara se determina ca diferenta ntre profitul net si fondul de rulment al ntreprinderii. Cuvinte si expresii cheie: gestiune financiara; bilantul ntreprinderii; fond de rulment; flux de numerar (chas-flow); buget de venituri si cheltuieli; eficienta economica; performanta economica; masurarea rezultatelor economice; indicatori economici; indicatori financiari. ntrebari : 1. n ce consta gestiunea financiara a ntrerpinderii? 2. Ce reflecta bilantul contabil al ntreprinderii? 3. Cum se determina fluxul de numerar si ce rol are acest indicator n previzionarea financiara? 4. Care sunt componentele bugetului de venituri si cheltuieli? 5. Ce se ntelege prin performanta economica? 6. Care este sistemul de indicatori economici si financiari care exprima performanta economica (eficienta) a activitatii unei ntreprinderi?