- abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne înconjoară, de a vedea cu precizie forme şi structuri

- acest tip de inteligenţă este cel mai des folosit în activităţi gen: citit, scris, pictat, interpretarea unor imagini, construcţii, fotografie, desen, sculptură

- ocupaţii potrivite: artişti, ingineri, arhitecţi

1. Inteligenţa vizual-spaţială

- abilitatea de a folosi cuvintele şi de a dezvolta un vocabular bogat, de a învăţa cu uşurinţă limbi străine

- activitati: ascultarea, vorbitul, scrisul, jocuri de cuvinte, explicarea unor concepte

- ocupatii: profesori, scriitori, oratori

2. Inteligenţa verbal-lingvistică

- abilitatea de a folosi raţiunea, logica si numerele, de a rezolva cu uşurinţă problemele; presupune capacităţi analitice net superioare

- activităţi: rezolvarea problemelor, lucrul cu anumite concepte abstracte, calcule matematice, diverse analize

- ocupaţii: oameni de ştiinţă, filosofi, matematicieni, ingineri

3. Inteligenta logico-matematică

- capacitatea de a utiliza corpul cu precizie, coordonând mişcările foarte bine, înţelegerea rapida a nuanţelor unei mişcări, îndemânare în lucrul cu diferite obiecte

- activitati: dans, sport, limbajul trupului, teatru, mima

- ocupatii: atleti, actori, dansatori, patinatori, hocheişti

4. Inteligenţa kinestezică

- abilitatea de a produce si de a interpreta muzica, de a identifica stilul unui anume compozitor, de a recunoaşte partituri muzicale

- acest tip de inteligenta il recunoaştem in activităţi ca: fluieratul, cântatul, folosirea instrumentelor muzicale, compunerea de melodii

- ocupaţii: muzicieni, compozitori

5. Inteligenta muzicala

- abilitatea de a-i înţelege pe ceilalţi: sentimentele lor, ce anume ii motivează, cum muncesc si cum sa munceşti cooperând cu ei

- vizează competenta sociala, capacitatea de a înţelege, analiza si mânui emoţiile altora

- cei care poseda acest tip de inteligenta au succes in folosirea empatiei, ascultare, lucru in echipa, observarea stărilor sufleteşti

- ocupaţii: consultanţi, terapeuţi, agenţi de vânzări, politicieni, lideri religioşi

6. Inteligenta inter-personală

- abilitatea de auto-reflecţie si de conştientizare a propriului eu – formarea cu acurateţe a unui model vertical despre sine si capacitatea de a opera efectiv in viata cu ajutorul lui

- activităţi: cunoaşterea propriilor puteri si slăbiciuni, auto-evaluare, descoperirea sinelui

7. Inteligenta intra-personală

Inteligenta se masoara cu ajutorul coeficientului IQ.

Se porneste de la premiza ca intre oameni exista diferente in ceea ce priveste potentialul intelectual. Diferenta dintre ei este exprimata printr-un scor, care arata cat de inteligenta este o persoana, in raport cu media.

Coeficientul IQ se determina pe baza unor teste de aptitudini, care evalueaza abilitatile individului. Majoritatea testelor de inteligenta evalueaza abilitatile logice si matematice ale individului, insa, in scopul unei mai bune evaluari, se recomanda utilizarea unui complex de 5 teste, care evalueaza: abilitatile logico-matematice, vizuale si spatiale, verbale, memorie si un test de personalitate. Un test nu trebuie sa dureze mai mult de 40 de minute si nu se recomanda efectuarea a mai mult de un test pe zi.

0 – 19 Deficienţă mintală gravă (idioţie) 20 – 49 Deficienţă mintală medie (imbecilitate) 50 – 69 Deficienţă mintală uşoară (debilitate)

70 – 79 Inteligenţă de limită 80 – 89 Inteligenţă sub medie 90 – 99 Inteligenţă de nivel mediu (slabă)100 – 109 Inteligenţă de nivel mediu (bună)110 – 119 Inteligenţă deasupra nivelului mediu120 – 129 Inteligenţă ridicată 130 – 139 Inteligenţă foarte ridicată > 140 Inteligenţă excepţională

Deşi relaţia dintre rasă şi inteligenţă este un subiect foarte controversat, cercetările arată că există, într-adevăr, diferenţe semnificative la nivelul inteligenței atribuite rasei. Astfel:

- Evreii si est-asiaticii au cea mai mare medie IQ – 105- Caucazienii au un IQ mediu de 100- Hispanicii - in jur de 90- Afro-americanii – in jur de 85

Se considera ca ateii au un IQ mediu mai mare - cu 2 puncte decat agnosticii- cu 4 mai mare decat persoanele moderat religioase- cu 6 mai mare decat fundamentalistii religiosi

In ciuda faptului ca oamenii non-religiosi au o medie a inteligentei mai mare decat cei religiosi, o singura religie iese in evidenta cu o medie a IQ-ului foarte ridicata: iudaismul. În SUA, evreii reprezintă doar 2% din populaţie. Insa:

- 27% din câştigătorii premiului Nobel din SUA sunt evrei. - 15% din profesorii de la primele 10 universități din SUA sunt evrei. - 15% din studenții de la primele 10 universități din SUA sunt evrei. - 15% din medicii si avocatii din SUA sunt evrei.

-peste gras (macrou, sardina, somon)/ulei de nuci, seminte de rapita – surse bogate de Omega 3 – cu rol in dezvoltarea si intretinerea celulelor creierului si activitatea neuronilor

-leguminoase (linte, naut)/cereale integrale – contin glucoza - regularizarea cantitatii de glucide din sange

-banane/fructe uscate – sursa de vitamina B6 si de magneziu – stimuleaza producerea de serotonina si acid gamma-aminobutiric – dezvoltarea comportamentului prudent, reflexiv si calm

-ficat si carne de vita – sursa bogata de fier – amelioreaza functiile cognitive-fructe rosii/fructe de padure (capsuni, coacaze, fragi, mure) – contin vitamina

C, antioxidanti – lupta impotriva radicalilor liberi, amelioreaza circulatia si intaresc micile capilare sangvine

-fructe de mare/paine integrala, alge, germeni de grau – bogate in vitamina B12 si in proteine(liseina), Mn, Li, Zn, I – combat stressul, oboseala intelectuala si dereglarile nervoase

-oua/carne alba de peste – contin lecitina si fosfolipide – stimuleaza memoria si procesul de invatare

-ciocolata/ceai sau cafea slaba – contin teobromina, teofilina, amfetamina, flavonoide si Mg – putere tonica si psihostimulativa

-spanac si alte legume cu frunze verzi – vitamina B9 – stimuleaza vigilenta si memoria

-avocado/fructe oleaginoase – vitamina E – protejeaza creierul impotriva imbatranirii

Regim alimentar sănătos

- Mic dejun – echilibreaza nivelul zaharului din sange, ceea ce sporeste numarul de nutrienti pentru creier- Somn – minim 2 x 2h/24 h – (maximul perioadei: intervalele orare 22-24, respectiv 5-7) – ideal 3-7. Privarea indelungata de somn poate accelera moartea celulelor- Renuntarea la alcool (consumul de alcool reduce dimensiunea creierului)- Renuntarea la fumat- Nu se mananca peste masura si nu se consuma prea multe dulciuri- Evitarea, pe cat posibil, a zonelor poluate- Evitarea acoperirii excesive a capului (creierul este organul care consuma cel mai mult oxigen)- 2 x 20 min de sport/zi – cele mai recomandate sporturi sunt jogging-ul si inotul

Obiceiuri sănătoase:

-Cititul invers, scrisul in oglinda, învăţare, jocuri de gândire

- Organizarea si vizualizarea activităţilor zilnice

- Muzica clasica – Mozart – la nivel macro – un impuls spre buna dispoziţie si optimism, iar la nivel micro – reprezintă un catalizator al legăturilor neuronice, al asocierilor mai „vioaie”ale informaţiilor stocate pe creier

- Conversaţii dese

Stimulare intelectuală

Toastmaster ORADEA

Codruţa Feier