Integrarea in America de Nord ndash Zona de Liber Schimb din America de Nord (North America Free Trade Agreement ndash NAFTA) Lansand la 1 ianuarie 1994 Acordul de Liber Schimb Nord American America de Nord este promotoarea unei grupări regionale care a implicat incă de la inceput limitarea la doar două aspecte economice ndash comerţ şi investiţii Deşi nu s-au propus obiective la fel de ambiţioase precum sunt cele ale Uniunii Europene anumite domenii ndash probleme de mediu şi condiţiile de muncă ndash sunt deja acoperite prin prevederile acordului

Evoluţia procesului integraţionist in această regiune conferă o serie de particularităţi care ţin de atitudinea statelor membre faţă de fenomenul de regionalizare (in special SUA) de tipologia economiilor care compun respectiva zonă de liber schimb (două economii dezvoltate şi o ţară in dezvoltare mai mult superputerea mondială- SUA şi două state cu potenţiale economice politice şi comerciale diferite - Canada şi Mexicul)

NAFTA nu a debutat sub bune auspicii Mexicul s-a confruntat la finele anului 1994 cu o crizăfinanciară de proporţii Mulţi critici ai AcorduluiNAFTA consideră criza peso-ului mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber schimb Există voci care afirmă că NAFTA a constituit un sprijin pentru guvernul mexican in traversarea unei crize determinate de factori externi

Dar prin ce s-ar putea defini in formula cea mai simplă NAFTA de la lansare pană in prezent

NAFTA reprezintă cea mai mare zonă de liber schimb cu o piaţă de 426 mil consumatori şi cu o valoare totală a producţiei de bunuri şi servicii de 12000 mild USD (13 din produsul global mondial)

NAFTA este o grupare integraţionistă care a făcut posibilă in decurs de un deceniu de la lansare o creştere economică a partenerilor de 38 in cazul SUA 309 in cazul Canadei şi de 30 in cazul Mexicului

In intervalul de timp 1994-2003 exporturile Statelor Unite către ceilalţi doi parteneri au crescut de la 1343 mild USD la 2506 mild USD (adică de la 465 mild USD la 1054 mildUSD in cazul relaţiilor cu Mexicul şi de la 878 mild USD la 1453 mild USD in relaţiile cu Canada)

Exporturile Mexicului către SUA au crescut in intervalul de timp analizat cu aproximativ 234 (de la 589 mild USD) atingand valoarea de 138 mild USD iar exporturile către Canada au crescut de la 26 mild USD (nivel care a carecterizat anul precedent integrării respectiv 1993) la 86 mild USD (in anul 2003) adică a inregistrat o creştere cu 227 in decurs de un deceniu de liberalizări comerciale

Exporturile Canadei către partenerii NAFTA au crescut cu aproximativ 104 de la 1136 mild USD la 2317 mild USD in relaţia cu SUA(in perioada 1993-2002) şi de la 09 mild USD (la sfarşitul anului 1993) la 183 mild USD in anul 2003 in relaţia cu Mexicul

NAFTA a permis majorarea importurilor mexicane şi canadiene pe piaţa americană nu insă cu acelaşi ritm cu care au crescut importurile Mexicului şi Canadei din SUA Canada s-a situat in mod constant la nivelul de 18 din totalul importurilor

americane in timp ce cota importurilor americane din Mexic a crescut de la 68 in 1993 la 116 in anul 2002

In decursul primului deceniu de funcţionare a NAFTA nivelul productivităţii activităţii economice a crescut cu 28 in SUA cu 55 in Mexic şi cu 23 in Canada

Eficienţa economiilor s-a reflectat printr-o poziţionare favorabilă pe piaţa internaţionalăNAFTA ca şi grupare cuantifică aproximativ 19 din exporturile globale mondiale şi 25 din importurile globale

NAFTA reprezintă un mediu investiţional atractiv in decurs de un deceniu investiţiile intre parteneri s-au dublat depăşind nivelul de 300 mld USD şi a crescut in acelaşi timp prezenţa investitorilor străini din afara NAFTA NAFTA recepţionează in prezent peste 24 din investiţiile străine directe inregistrate la nivel mondial şi furnizează 25 din fluxurile de investiţii străine directe

NAFTA şi-a caştigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu şi a celor de muncă in cadrul colaborării trilaterale

NAFTA aspiră la extinderea către sud la cuprinderea unui număr tot mai mare de state de pe continentul american in planul de integrare regională

Integrarea in America Latină şi Caraibe

Fenomenul integraţionist de pe continentul latino-american şi din regiunea Caraibelor are deja o tradiţie insă ultima decadă şi jumătate a cunoscut o amploare remarcabilă in ceea ce priveşte incheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discuţii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare in vederea creării mult-speratei Pieţe Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economică ONU pentru America Latină) şi Raul Prebisch şi-au adus aportul hotărator in cadrul iniţiativei indeosebi la nivel tehnic Aceste deliberări aveau să se concretizeze in proiecte de integrare ambiţioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociaţia Latino-Americană a Comerţului Liber)- care in anii rsquo80 a evoluat in ALADI (Asociaţia de Integrare Latino-Americană sau LAIA Latin American Integration Association) The Central American Common Market (CACM ndash Piaţa Comună Central-Americană PCCA) şi Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin) devenit Comunitatea Andina (CAN) -1969 Intre timp statele vorbitoare de limbă engleză au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA ndash Asociaţia de Liber Schimb din Zona Caraibilor) care in anii rsquo70 a evoluat in Caribbean Community (CARICOM ndash Piaţa Comună din Zona Caraibilor)3

Niciuna din grupările timpurii nu şi-au atins decat intr-o proporţie minoră scopurile ele ldquoşi-au pierdut din suflurdquo in anii rsquo70 şi au intrat in criză in anii rsquo80

America Latină a practicat pană in anii `80 politica de industrializare prin substituţia importurilor (ISI) prin care se urmărea crearea condiţiilor de creştere economică şi de menţinere a ritmurilor de creştere in concordanţă cu ritmurile de creştere a populaţiei Aceasta politică de substituţie a importurilor a condus in practică la izolare şi o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declanşarea crizei datoriei externe care a debutat in

americane in timp ce cota importurilor americane din Mexic a crescut de la 68 in 1993 la 116 in anul 2002

In decursul primului deceniu de funcţionare a NAFTA nivelul productivităţii activităţii economice a crescut cu 28 in SUA cu 55 in Mexic şi cu 23 in Canada

Eficienţa economiilor s-a reflectat printr-o poziţionare favorabilă pe piaţa internaţionalăNAFTA ca şi grupare cuantifică aproximativ 19 din exporturile globale mondiale şi 25 din importurile globale

NAFTA reprezintă un mediu investiţional atractiv in decurs de un deceniu investiţiile intre parteneri s-au dublat depăşind nivelul de 300 mld USD şi a crescut in acelaşi timp prezenţa investitorilor străini din afara NAFTA NAFTA recepţionează in prezent peste 24 din investiţiile străine directe inregistrate la nivel mondial şi furnizează 25 din fluxurile de investiţii străine directe

NAFTA şi-a caştigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu şi a celor de muncă in cadrul colaborării trilaterale

NAFTA aspiră la extinderea către sud la cuprinderea unui număr tot mai mare de state de pe continentul american in planul de integrare regională

Integrarea in America Latină şi Caraibe

Fenomenul integraţionist de pe continentul latino-american şi din regiunea Caraibelor are deja o tradiţie insă ultima decadă şi jumătate a cunoscut o amploare remarcabilă in ceea ce priveşte incheierea acordurilor de asociere din regiune

In anii rsquo50 deja se derulau serioase discuţii care vizau intensificarea eforturilor de regionalizare in vederea creării mult-speratei Pieţe Comune a Americii Latine CEPAL (Comisia Economică ONU pentru America Latină) şi Raul Prebisch şi-au adus aportul hotărator in cadrul iniţiativei indeosebi la nivel tehnic Aceste deliberări aveau să se concretizeze in proiecte de integrare ambiţioase The Latin American Free Trade Association (LAFTA ndash Asociaţia Latino-Americană a Comerţului Liber)- care in anii rsquo80 a evoluat in ALADI (Asociaţia de Integrare Latino-Americană sau LAIA Latin American Integration Association) The Central American Common Market (CACM ndash Piaţa Comună Central-Americană PCCA) şi Acordul de la Cartagena cunoscut mai bine ca Andean Group (AG-Grupul Andin) devenit Comunitatea Andina (CAN) -1969 Intre timp statele vorbitoare de limbă engleză au creat Caribbean Free Trade Association (CARIFTA ndash Asociaţia de Liber Schimb din Zona Caraibilor) care in anii rsquo70 a evoluat in Caribbean Community (CARICOM ndash Piaţa Comună din Zona Caraibilor)3

Niciuna din grupările timpurii nu şi-au atins decat intr-o proporţie minoră scopurile ele ldquoşi-au pierdut din suflurdquo in anii rsquo70 şi au intrat in criză in anii rsquo80

America Latină a practicat pană in anii `80 politica de industrializare prin substituţia importurilor (ISI) prin care se urmărea crearea condiţiilor de creştere economică şi de menţinere a ritmurilor de creştere in concordanţă cu ritmurile de creştere a populaţiei Aceasta politică de substituţie a importurilor a condus in practică la izolare şi o dezvoltare autarhica cu efecte negative care au culminat cu declanşarea crizei datoriei externe care a debutat in

anul 1982 in Mexic Acest model a fost inversat ulterior printr-un program de deschidere către exterior de privatizare a structurilor de stat etc

In 1990 s-a declanşat un nou val integraţionist (noul regionalism ex crearea MERCOSUR in anul 1991 - Mercado Comun del Sur- Piaţa Comună a Sudului) bazat pe afinitatea statelor care impărţeau aceeaşi regiune şi aveau puternice legături istorice culturale şi lingvistice toate dornice să sporească interacţiunea umană comercială şi politică Acest avant s-a lovit insă de o serie de aspecte sensibile ale relaţiilor internaţionale - păstrarea suveranităţii acţiuni individuale schimbări economice şi politice conjuncturale creatoare de tensiuni

Noul regionalism latino-american demarat la inceputul anilor `90 s-a bazat pe largi reforme structurale deschiderea economiilor către exterior promovarea sectorului privat şi diminuarea rolului statului in economie Reformele structurale cele mai vizibile care au influenţat procesele de integrare de pe continent ţin de liberalizarea schimburilor comerciale

In perioada de tranziţie instituţiile politice economice şi sociale care caracterizau perioada ISI au dispărut şi au fost inlocuite cu substituenţi care să asigure flexibilizarea şi modernizarea acestora Aparatul de protecţie la frontieră programe de industrializare (ISI) subvenţii facilităţi de creditare pentru anumite activităţi reglementarea investiţiilor străine menţinerea sub tutela statului a producţiei anumitor bunuri şi controlul preţurilor la aceste bunuri politicade achiziţii guvernamentale destinată susţinerii anumitor industrii etc toate au fost abandonate

Autorităţile guvernamentale au acordat o mare atenţie proceselor de regionalizare identificandu-le ca semnale ale angajamentelor de liberalizare chiar şi atunci cand condiţiile politice şi economice ale liberalizării unilaterale erau dificile şi mai mult chiar şi atunci cand iniţiativele multilaterale reciproce se aflau in faze tranzitorii mai ales după finalizarea rundei Uruguay

In acest context integrarea regională devenea un punct de sprijin al procesului de liberalizare Implicaţiile fiscale ale acordurilor preferenţiale de liberalizare practicate intre statele latino-americane au fost nesemnificative date fiind nivelurile iniţiale scăzute ale schimburilor reciproce şi influenţele protecţionismului practicat pană atunci Deschiderea regională s-a bucurat de popularitate la nivel politic explicaţia constand in receptivitatea pe plan intern a ideii de ldquogetting togetherrdquo Integrarea regională a fost utilizată ca instrument eficient de politică comercială pentru adancirea liberalizării reducerea protecţionismului recrearea stării de competiţie intre parteneri

Este adevărat că unele ţări ca răspuns la presiunile şocurilor fiscale şi ale dezechilibrelor balanţelor de plăţi au recurs la accentuarea protecţionismului in anii `90 Uniunile vamale ca de exemplu MERCOSUR au limitat şi chiar au exclus astfel de tendinţe

Din punct de vedere instrumental este clar că noul regionalism diferă radical de vechiul regionalism şi din alte puncte de vedere

atragerea de Investiţii străine directe (ISD) Vechea temere faţă de dependenţa de ISD a fost inlocuită de aprecierea contribuţiei acestora la sporirea competitivităţii internaţionale şi a accesului la pieţe In era globalizării se manifestă o concurenţă acerbă pentru atragerea acestui tip de capital iar MERCOSUR şi NAFTA sunt zone de real interes pentru ISD

comerţul intraregional crearea pieţelor regionale a stimulat activitatea de comerţ şi investiţii generand transformări dinamice in sectoarele productive Creşterea exporturilor intraregionale s-a reflectat in plan productiv printr-o diferenţiere a producţiei crearea de bunuri manufacturate care să incorporeze mai multe cunoştinţe accentuarea specializării in producţie şi economiile de scară in domeniul industrial Firmele şi-au reorientat politicile de marketing de investiţii şi de alianţe strategice spre exploatarea pieţelor regionale Mai mult comerţul in anumite sectoare precum textilele şi produsele lactate a fost avantajat dat fiind protecţionismul exacerbat pe pieţele internaţionale

In plan geopolitic orientarea politicilor Americii Latine spre exterior a solicitat o mai activă şi strategică participare la nivelul emisferei şi pe plan mondial Integrarea regională a permis statelor din America Latina să intensifice cooperarea şi să devină jucători mai eficienţi la nivel global Pe calea integrării şi a comerţului s-a reuşit consolidarea democraţiilor la nivelul unor state care s-au confruntat indelung cu regimuri militare şi s-au consolidat graniţele intre state Experienţa MERCOSUR este grăitoare inaintea integrării regiunea a fost sub influenţa nefastă a stării conflictuale din zonele de graniţă acum este o zona pacifista pentru că disputele au incetat statele au descoperit interese comune care prevalează asupra orgoliilor naţionaliste Vechiul regionalism nu a fost capabil să genereze şi garanteze acest lucru datorită naţionalismului autoritar al diferitelor regimuri militare cu un interes crescut in dispute teritoriale şi practici non-democratice

Prin apariţia şi dezvoltarea grupărilor regionale pe continentul Latino-American (dintre care cele mai puternice sunt Piaţa Comună a Conului de Sud ndash MERCOSUR şi Comunitatea Andină - CAN) prin eforturile acestora de a se unifica intr-un bloc unitar sudic şi intr-o voce unică pe plan mondial Statele Unite şi-au văzut afectată hegemonia pe marele continent şi a considerat oportună redefinirea relaţiilor cu statele din regiune sub forma unui proiect amplu de integrare FTAA (Free Trade Area of the Americas ndash Zona de Liber Schimb a Americilor) care să reunească 34 de state (mai puţin Cuba) de pe continentul american

Această zonă de comerţ liber va pune pe noi baze pan-americanismul lansat in secolul XIX (conceput la acea vreme după modelul Zollverein-ului German)

FTAA este un plan destul de ambiţios lansat cu ocazia Summitului Americilor de la Miami din decembrie 1994 Realizarea unei zone de liber schimb de la Alaska la Ţara de Foc a realizat paşi timizi insă punctul de plecare este dat tocmai de NAFTA SUA trebuie să convingă vecinii din sud că este in interesul lor să se alăture unei zone de liber schimb iar Mexicul trebuie să se transforme intr-o dovada vie a beneficiilor acestei conlucrări Dacă zona nu funcţionează satisfăcător in formulă simplă cum poate funcţiona intr-un cadru mult mai extins şi mai eterogen

Zona de Liber Schimb a Americilor (Free Trade Area of the Americas)

Zona de Liber Schimb a Americilor va reprezenta aşa cum şi-au propus artizanii integrării emisferei vestice o extindere a NAFTA in toate ţările continentului american (in număr de 34 de state) mai puţin Cuba (exclusă din Organizaţia Statelor Americane in anul 1962)

Prima Intalnire la nivel inalt a Americilor a avut loc in perioada 9-11 decembrie 1994 la Miami (First Summit of the Americas) In cadrul acesteia participanţii au stabilit ca obiectiv

prioritar al cooperării emisferice in domeniul economico-comercial formarea la orizontul anului 2005 a unei Zone de Liber Schimb a Americilor (Free Trade Area of The Americas FTAA ndash Area de Libre Comercio de las Americas ALCA)

Negocierile FTAA au fost lansate oficial in aprilie 1998 cu ocazia Summitului de la Santiago de Chile şi au avut drept rezultat definirea din punct de vedere instituţional a mecanismului de negociere

Dar pentru a deveni o zonă de liber schimb funcţională este nevoie de un tratat bine pus la punct care să răspundă deopotrivă intereselor tuturor celor 34 de state membre chemate să ia parte la proces Aşa cum au reflectat demersurile integraţioniste pe toate nivelurile sale funcţionale elaborarea documentului de bază (tratatul) se prezintă ca o procedură greoaie care naşte permanent vii dispute Ceea ce există in prezent ca bază a viitorului acord este un proiect de text FTAA elaborat de cele 9 grupe de negociere aprobat cu ocazia celui de al treilea Summit al Americilor de la Quebec (Canada) din anul 2001 Planul de acţiune adoptat la Quebec s-a axat pe 18 domenii cheie

1) democraţia 2)drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului 3) justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor 4) securitatea in emisferă 5) societatea civilă 6) comerţ investiţii şi stabilitatea financiară 7) infrastructură şi mediu 8) managementul dezastrelor 9) dezvoltarea sustenabilă10) management agricol şi dezvoltare rurală11) forţa de muncă şi şomajul12) echitate13) educaţie 14) sănătate 15) egalitatea intre sexe16) populaţia indigenă 17) diversitatea culturală 18) tinerii

Asimetrii in cadrul Acordului de Liber Schimb al Americilor

In ciuda eticheteititlului de bdquocomerţ liberrdquo atribuit procesului integraţionist de pe continentul american acesta poartă o notă de convenţionalism pentru că in realitate nu presupune liberalizarea tuturor fluxurilor comerciale şi de servicii ci doar stabilirea de reguli pentru un comerţ asimetric unde se menţin niveluri semnificative de protecţie şi salvgardare pentru domeniile sensibile proprii membrilor puternici şi unde se doreşte ca partenerii (mai slabi) să işi deschidă cat mai mult pieţele

Cu alte cuvinte asimetria este cuvantul cheie al FTAA şi al acordurilor bilaterale ale SUA cu statele din regiune Spre exemplu SUA solicită statelor din America Latină o amplă deschidere a pieţelor pentru produsele sale manufacturate (unde aceste naţiuni au şi o forţă de competitivitate mai redusă) dar menţine puternic protejat sectorul agricol (exact acolo unde statele din America Latină au cele mai mari şanse competitive) Prin urmare acest bdquocomerţ liberrdquo este asimetric In plus o serie de aspecte nici nu sunt negociate in cadrul acordurilor de liber schimb ci sunt lăsate a fi guvernate de regulile OMC Un exemplu in acest sens constă in insistenţa SUA de a negocia comerţul cu manufacturate in cadrul acordurilor de liber schimb iar aspecte precum subvenţiile agricole să facă obiectul regulilor OMC

La masa negocierilor asimetrice statele din America Latină au de contracarat riscuri majore care decurg din participarea lor predilectă in cadrul schimburilor comerciale cu produse primare care sunt supuse unui inalt grad de protecţie pe piaţa americană care sunt concurate puternic de produse similare subvenţionate şi care inregistrează fluctuaţii semnificative de preţuri pe piaţa internaţională

Asimetriile bdquoacordurilor de liber schimb convenţionalerdquo decurg şi din diferenţele de forţe implicate in cadrul negocierilor şi se pot exemplifica foarte clar prin următorul aspect in cadrul negocierilor din cadrul CAFTA dintre SUA şi statele central-americane diferenţele intre performanţele macroeconomice sunt izbitoare PIB-ul total al Americii Centrale reprezintă 05 din cel al Statelor Unite venitul pe cap de locuitor este de 19 ori mai redus agricultura participă cu 2 la formarea PIB in SUA respectiv 17 in America Centrală ( in condiţiile in care agricultura concentrează 13 din forţa de muncă a Americii Centrale)

Asimetriile tind să se permanentizeze şi să se bdquolegitimizezerdquo in cadrul NAFTA liberalizarea s-a bazat mai mult pe concesii ale Mexicului şi ale Canadei decat pe concesii ale SUA In unele cazuri prevederile speciale in favoarea partenerilor comerciali nu au fost respectate de SUA este cazul mecanismelor de protecţie şi al perioadelor de tranziţie stabilite a fi adoptate pentru protejarea porumbului mexican de concurenţa celui subvenţionat american care in realitate nu au funcţionat In cadrul CAFTA statele central-americane au obţinut drept compensaţii accesul privilegiat pe piaţa americană pentru produse care erau puternic concurate de cele subvenţionate rezultatele au fost marginale in cazul exporturilor de zahăr şi inexistente in cazul exporturilor de porumb şi orez

Dinamica integrării

Integrarea trebuie inţeleasă ca proces dinamic deschis extinderii permanente către noi şi noi domenii de interes orientat către corijarea diferenţelor Zonele de liber schimbcaracterizate prin asimetrii sunt structuri mai mult bdquostaticerdquo Acordul de constituire se transformă in cadrul de guvernare pe termen lungNAFTA nu a fost concepută ca o etapă iniţială a unui proces de adancire a integrării aşa cum s-a intamplat in Europa OccidentalăNAFTA a fost creată pentru extinderea şi nu pentru adancirea integrării bdquoDinamicardquo extinderii NAFTA poate fi interpretată doar din perspectiva extrapolării asimetriilor către sud ca o dinamică pe orizontală şi nu vertical-ascendentă

Dimensiunea socială

bdquoZonele de liber schimb asimetricerdquo sunt indiferente la strategiile sociale regionale spre exemplu sărăcia şi analfabetismul sunt probleme lăsate in afara sferei de interes comun

In cadrul NAFTA s-au creat comisiile pentru cooperarea in domeniul muncii şi in domeniul mediului inconjurător Funcţionarea lor a demonstrat o slabă capacitate de a soluţiona problema condiţiilor inadecvate de lucru lipsa securităţii şi a rigorilor sanitare in cadrul bdquomaquiladorasrdquo din Mexic care exportă in Statele Unite şi nici problema poluării apei solului şi aerului din ariile in care maquiladoras (in-bound plants) funcţionează

In UE există preocupări in ceea ce priveşte politicile de muncă educaţia protecţia socială protecţia consumatorului etc şi se identifică la nivelul UE intensificarea eforturilor de soluţionare comună a problemelor care apar in cadrul acestor domenii pe măsura adancirea integrării

Dimensiunea productivă

bdquoAcordurile de liber schimb convenţionalerdquo nu oferă posibilitatea de coordonare in domeniul producţiei De exemplu in cazul unei zone de liber schimb intre statele andine şi SUA ţările latino-americane posedă structuri productive şi de export similare şi s-ar concura puternic pe piaţa SUA Intr-o astfel de situaţie orice măsură de coordonare a producţiei regionale ar fi

prioritar al cooperării emisferice in domeniul economico-comercial formarea la orizontul anului 2005 a unei Zone de Liber Schimb a Americilor (Free Trade Area of The Americas FTAA ndash Area de Libre Comercio de las Americas ALCA)

Negocierile FTAA au fost lansate oficial in aprilie 1998 cu ocazia Summitului de la Santiago de Chile şi au avut drept rezultat definirea din punct de vedere instituţional a mecanismului de negociere

Dar pentru a deveni o zonă de liber schimb funcţională este nevoie de un tratat bine pus la punct care să răspundă deopotrivă intereselor tuturor celor 34 de state membre chemate să ia parte la proces Aşa cum au reflectat demersurile integraţioniste pe toate nivelurile sale funcţionale elaborarea documentului de bază (tratatul) se prezintă ca o procedură greoaie care naşte permanent vii dispute Ceea ce există in prezent ca bază a viitorului acord este un proiect de text FTAA elaborat de cele 9 grupe de negociere aprobat cu ocazia celui de al treilea Summit al Americilor de la Quebec (Canada) din anul 2001 Planul de acţiune adoptat la Quebec s-a axat pe 18 domenii cheie

1) democraţia 2)drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului 3) justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor 4) securitatea in emisferă 5) societatea civilă 6) comerţ investiţii şi stabilitatea financiară 7) infrastructură şi mediu 8) managementul dezastrelor 9) dezvoltarea sustenabilă10) management agricol şi dezvoltare rurală11) forţa de muncă şi şomajul12) echitate13) educaţie 14) sănătate 15) egalitatea intre sexe16) populaţia indigenă 17) diversitatea culturală 18) tinerii

Asimetrii in cadrul Acordului de Liber Schimb al Americilor

In ciuda eticheteititlului de bdquocomerţ liberrdquo atribuit procesului integraţionist de pe continentul american acesta poartă o notă de convenţionalism pentru că in realitate nu presupune liberalizarea tuturor fluxurilor comerciale şi de servicii ci doar stabilirea de reguli pentru un comerţ asimetric unde se menţin niveluri semnificative de protecţie şi salvgardare pentru domeniile sensibile proprii membrilor puternici şi unde se doreşte ca partenerii (mai slabi) să işi deschidă cat mai mult pieţele

Cu alte cuvinte asimetria este cuvantul cheie al FTAA şi al acordurilor bilaterale ale SUA cu statele din regiune Spre exemplu SUA solicită statelor din America Latină o amplă deschidere a pieţelor pentru produsele sale manufacturate (unde aceste naţiuni au şi o forţă de competitivitate mai redusă) dar menţine puternic protejat sectorul agricol (exact acolo unde statele din America Latină au cele mai mari şanse competitive) Prin urmare acest bdquocomerţ liberrdquo este asimetric In plus o serie de aspecte nici nu sunt negociate in cadrul acordurilor de liber schimb ci sunt lăsate a fi guvernate de regulile OMC Un exemplu in acest sens constă in insistenţa SUA de a negocia comerţul cu manufacturate in cadrul acordurilor de liber schimb iar aspecte precum subvenţiile agricole să facă obiectul regulilor OMC

La masa negocierilor asimetrice statele din America Latină au de contracarat riscuri majore care decurg din participarea lor predilectă in cadrul schimburilor comerciale cu produse primare care sunt supuse unui inalt grad de protecţie pe piaţa americană care sunt concurate puternic de produse similare subvenţionate şi care inregistrează fluctuaţii semnificative de preţuri pe piaţa internaţională

Asimetriile bdquoacordurilor de liber schimb convenţionalerdquo decurg şi din diferenţele de forţe implicate in cadrul negocierilor şi se pot exemplifica foarte clar prin următorul aspect in cadrul negocierilor din cadrul CAFTA dintre SUA şi statele central-americane diferenţele intre performanţele macroeconomice sunt izbitoare PIB-ul total al Americii Centrale reprezintă 05 din cel al Statelor Unite venitul pe cap de locuitor este de 19 ori mai redus agricultura participă cu 2 la formarea PIB in SUA respectiv 17 in America Centrală ( in condiţiile in care agricultura concentrează 13 din forţa de muncă a Americii Centrale)

Asimetriile tind să se permanentizeze şi să se bdquolegitimizezerdquo in cadrul NAFTA liberalizarea s-a bazat mai mult pe concesii ale Mexicului şi ale Canadei decat pe concesii ale SUA In unele cazuri prevederile speciale in favoarea partenerilor comerciali nu au fost respectate de SUA este cazul mecanismelor de protecţie şi al perioadelor de tranziţie stabilite a fi adoptate pentru protejarea porumbului mexican de concurenţa celui subvenţionat american care in realitate nu au funcţionat In cadrul CAFTA statele central-americane au obţinut drept compensaţii accesul privilegiat pe piaţa americană pentru produse care erau puternic concurate de cele subvenţionate rezultatele au fost marginale in cazul exporturilor de zahăr şi inexistente in cazul exporturilor de porumb şi orez

Dinamica integrării

Integrarea trebuie inţeleasă ca proces dinamic deschis extinderii permanente către noi şi noi domenii de interes orientat către corijarea diferenţelor Zonele de liber schimbcaracterizate prin asimetrii sunt structuri mai mult bdquostaticerdquo Acordul de constituire se transformă in cadrul de guvernare pe termen lungNAFTA nu a fost concepută ca o etapă iniţială a unui proces de adancire a integrării aşa cum s-a intamplat in Europa OccidentalăNAFTA a fost creată pentru extinderea şi nu pentru adancirea integrării bdquoDinamicardquo extinderii NAFTA poate fi interpretată doar din perspectiva extrapolării asimetriilor către sud ca o dinamică pe orizontală şi nu vertical-ascendentă

Dimensiunea socială

bdquoZonele de liber schimb asimetricerdquo sunt indiferente la strategiile sociale regionale spre exemplu sărăcia şi analfabetismul sunt probleme lăsate in afara sferei de interes comun

In cadrul NAFTA s-au creat comisiile pentru cooperarea in domeniul muncii şi in domeniul mediului inconjurător Funcţionarea lor a demonstrat o slabă capacitate de a soluţiona problema condiţiilor inadecvate de lucru lipsa securităţii şi a rigorilor sanitare in cadrul bdquomaquiladorasrdquo din Mexic care exportă in Statele Unite şi nici problema poluării apei solului şi aerului din ariile in care maquiladoras (in-bound plants) funcţionează

In UE există preocupări in ceea ce priveşte politicile de muncă educaţia protecţia socială protecţia consumatorului etc şi se identifică la nivelul UE intensificarea eforturilor de soluţionare comună a problemelor care apar in cadrul acestor domenii pe măsura adancirea integrării

Dimensiunea productivă

bdquoAcordurile de liber schimb convenţionalerdquo nu oferă posibilitatea de coordonare in domeniul producţiei De exemplu in cazul unei zone de liber schimb intre statele andine şi SUA ţările latino-americane posedă structuri productive şi de export similare şi s-ar concura puternic pe piaţa SUA Intr-o astfel de situaţie orice măsură de coordonare a producţiei regionale ar fi

Asimetriile bdquoacordurilor de liber schimb convenţionalerdquo decurg şi din diferenţele de forţe implicate in cadrul negocierilor şi se pot exemplifica foarte clar prin următorul aspect in cadrul negocierilor din cadrul CAFTA dintre SUA şi statele central-americane diferenţele intre performanţele macroeconomice sunt izbitoare PIB-ul total al Americii Centrale reprezintă 05 din cel al Statelor Unite venitul pe cap de locuitor este de 19 ori mai redus agricultura participă cu 2 la formarea PIB in SUA respectiv 17 in America Centrală ( in condiţiile in care agricultura concentrează 13 din forţa de muncă a Americii Centrale)

Asimetriile tind să se permanentizeze şi să se bdquolegitimizezerdquo in cadrul NAFTA liberalizarea s-a bazat mai mult pe concesii ale Mexicului şi ale Canadei decat pe concesii ale SUA In unele cazuri prevederile speciale in favoarea partenerilor comerciali nu au fost respectate de SUA este cazul mecanismelor de protecţie şi al perioadelor de tranziţie stabilite a fi adoptate pentru protejarea porumbului mexican de concurenţa celui subvenţionat american care in realitate nu au funcţionat In cadrul CAFTA statele central-americane au obţinut drept compensaţii accesul privilegiat pe piaţa americană pentru produse care erau puternic concurate de cele subvenţionate rezultatele au fost marginale in cazul exporturilor de zahăr şi inexistente in cazul exporturilor de porumb şi orez

Dinamica integrării

Integrarea trebuie inţeleasă ca proces dinamic deschis extinderii permanente către noi şi noi domenii de interes orientat către corijarea diferenţelor Zonele de liber schimbcaracterizate prin asimetrii sunt structuri mai mult bdquostaticerdquo Acordul de constituire se transformă in cadrul de guvernare pe termen lungNAFTA nu a fost concepută ca o etapă iniţială a unui proces de adancire a integrării aşa cum s-a intamplat in Europa OccidentalăNAFTA a fost creată pentru extinderea şi nu pentru adancirea integrării bdquoDinamicardquo extinderii NAFTA poate fi interpretată doar din perspectiva extrapolării asimetriilor către sud ca o dinamică pe orizontală şi nu vertical-ascendentă

Dimensiunea socială

bdquoZonele de liber schimb asimetricerdquo sunt indiferente la strategiile sociale regionale spre exemplu sărăcia şi analfabetismul sunt probleme lăsate in afara sferei de interes comun

In cadrul NAFTA s-au creat comisiile pentru cooperarea in domeniul muncii şi in domeniul mediului inconjurător Funcţionarea lor a demonstrat o slabă capacitate de a soluţiona problema condiţiilor inadecvate de lucru lipsa securităţii şi a rigorilor sanitare in cadrul bdquomaquiladorasrdquo din Mexic care exportă in Statele Unite şi nici problema poluării apei solului şi aerului din ariile in care maquiladoras (in-bound plants) funcţionează

In UE există preocupări in ceea ce priveşte politicile de muncă educaţia protecţia socială protecţia consumatorului etc şi se identifică la nivelul UE intensificarea eforturilor de soluţionare comună a problemelor care apar in cadrul acestor domenii pe măsura adancirea integrării

Dimensiunea productivă

bdquoAcordurile de liber schimb convenţionalerdquo nu oferă posibilitatea de coordonare in domeniul producţiei De exemplu in cazul unei zone de liber schimb intre statele andine şi SUA ţările latino-americane posedă structuri productive şi de export similare şi s-ar concura puternic pe piaţa SUA Intr-o astfel de situaţie orice măsură de coordonare a producţiei regionale ar fi

atacată drept contrară liberului schimb In cadrul unui astfel de bdquoacord de liber schimb convenţionalrdquo nu ar exista măsuri de asistenţă pentru dezvoltare destinate statelor mai puţin dezvoltate cum sunt cele cuprinse in cazul Zonei de Liber Schimb SUA- America Centrală ndash CAFTAUS- Central American Free Trade Agreement (in realitate componentele de asistenţă cuprinse in acord nu s-au regăsit in practică)

Integrarea in stadiile sale avansate permit stabilirea de politici sectoriale performante intre diferite economii inclusiv acordarea de regimuri comune de protecţie Pe această cale se poate susţine complementaritatea şi coordonarea producţiei prin intermediul politicilor comune Exemplul cel mai elocvent este Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene

Coordonarea politicilor solicită la randul său o serie de angajamente macroeconomice regionale cum este cazul UE care a reuşit introducerea monedei unice şi crearea Băncii Centrale Europene

bdquoAcordurile de liber schimb convenţionalerdquo au dovedit a avea o capacitate limitată de a susţine creşterea exporturilor şi a caracterului antrenant al acestora in generarea bunăstării Deşi s-au inregistrat in unele cazuri (Mexicul in cadrul NAFTA) creşterea exporturilor şi a PIB-ului reducerea sărăciei şi restabilirea echităţii sociale nu s-au infăptuit Pentru aceasta este nevoie de mecanisme active de redistribuire a veniturilor

Mobilitatea factorilor de producţie

In cadrul zonelor de liber schimb cu probleme de asimetrie se promovează ideea liberei circulaţii a mărfurilor şi capitalurilor dar nu şi a forţei de muncă (este cazul cetăţeanului mexican care nu poate munci sub protecţia acordului NAFTA in SUA prevederi similare sunt cuprinse in cadrul acordului Chile ndashSUA)

Dimensiunea politică

In cadrul bdquoacordurilor de liber schimb convenţionalerdquo dimensiunea politică este absentă Intalnirile şi dialogul se poartă la nivelul de reuniuni ministeriale şi de şefi de state Dificultatea incorporării dimensiunilor politice in cadrul negocierilor au fost destul de clare in cadrul Summitului FTAA de la Monterrey (Mexic 2004) cand s-a dorit atingerea unui compromis in domeniul politicilor de dezvoltare sociale şi ambientale ele nu au dus la nici un rezultat

bdquoAcordurile de liber schimb convenţionalerdquo nu se cantonează numai la nivelul liberalizării fluxurilor comerciale dar şi la aspecte conexe acestora reglementarea liberei circulaţii a capitalurilor drepturile de proprietate intelectuală servicii (nu numai cele tradiţionale de telecomunicaţii dar şi cele educaţionale şi sănătate etc) emigrarea achiziţii guvernamentale etc Aceste teme ajung să incorporeze o serie de aspecte legate de dezvoltarea naţională şi limitează acţiunile guvernamentale Sub umbrela bdquodrepturilor investitorilorrdquo de transfer al capitalurilor şi al bdquotratamentului naţionalrdquo orice măsură socială ambientală sau de pe piaţa muncii poate fi acuzată că limitează libera circulaţie a capitalurilor sau că ar genera tratament diferenţiat investitorilor

Analiza recentă a negocierilor dintre SUA şi naţiunile andine a demonstrat spre exemplu că acest tip de acorduri de liber schimb erodează puternic rolul statului naţiune dar nu ca o cedare a atributelor suveranităţii către structuri supranaţionale (cum se intamplă in cazul Uniunii Europene) ci către mecanismele private

Politica externă şi de securitate şi comerţul

Acţiunea SUA de a exercita presiuni asupra Americii Latine in scopul incheierii de acorduri de liber schimb este influenţată de factori interni (interesele transnaţionalelor de a-şi extinde pieţele controlul asupra economiilor din jur limitarea emigraţiei etc) şi externi (prezenţa Uniunii Europene in America Latină şi existenţa unor grupări integraţioniste autonome in regiune)

In acest context de factori SUA a utilizat o serie de instrumente de control presiunile asupra Mexicului pe parcursul negocierilor NAFTA interzicerea participării unor reprezentanţi din America Latină ca observatori in cadrul rundelor de negocieri relansarea negocierilor cu Chile pentru zona de liber schimb după ce acesta a anunţat intenţia de a deveni membru cu drepturi depline in cadrul MERCOSUR Aceste măsuri fac parte dintr-un plan mai amplu al Statelor Unite ale Americii cel al bdquoStrategiei de Securitate Naţionalărdquo care incorporează ca piloni principali FTAA şi acordurile de liber schimb in calitate de instrumente de promovare a procesului de expansiune teritorială şi a influenţei marii puteri

Perspectivele realizării Zonei Largi de Liber Schimb dintre America de Nord şi America de Sud (FTAA)

Este greu de intrevăzut viitorul integrării pe continentul american dintr-o serie de considerente

NAFTA nu a reuşit să convingă statele din America Latină şi Caraibe că o zonă de liber schimb alături de SUA este funcţională in avantajul tuturor partenerilor ci a accentuat scepticismul şi temerile de asociere

scepticismul decurge şi din asimetria concesiilor cedate ndash obţinute in cadrul negocierilorFTAA de către statele in dezvoltare de pe continent

procesul de negociere FTAA a fost extrem de indelungat ndash un deceniu - primul Summit a avut loc in anul 1994 iar termenul propus pentru finalizarea acestora nu s-a respectat (1 ianuarie 2005)

tensiunile la nivelul emisferei sunt foarte mari intre partenerul dominant (SUA) şi America Latină şi Caraibe In prezent negocierile sunt suspendate ca urmare a opoziţiei in principal a Brazilie la care s-au alăturat alte state sud-americane

toate statele de pe continentul american au compensat acordul FTAA cu diverse formule şi reţele de alternative integraţioniste in vederea asigurării de avantaje comparative

America de Sud este pe calea atingerii şi amplificării (prin cuprinderea Braziliei) unui obiectiv istoric care datează din timpul marelui Simon Bolivar acela de a realiza o Americă de Sud unită Comunitatea Naţiunilor Sud-Americane

Integrarea Americii de Sud intr-o singură comunitate este puternic susţinută de Spania ca purtător de interese ale Uniunii Europene in căutare de pieţe şi zone de influenţă

America de Sud dincolo de ambiţii este extrem de scindată şi controversată convergenţa de interese se realizează extrem de greoi şi se franează pe această cale capacitatea de a participa ca o voce unică in contracararea presiunilor Washingtonului

SUA este extrem de insistentă şi perseverentă in incheierea de acorduri de liber schimb bilaterale şi in demararea FTAA

Relaţiile mutuale implică şi unele particularităţi care decurg din creşterea interdependenţelor dintre SUA şi vecinii mai apropiaţi ca urmare a dinamizării fluxurilor de emigranţi trafic de droguri ca urmare a accentuării problemelor de mediu sănătate publică aspecte politice şi cele legate de controlul frontierelor SUA trebuie să integreze aspectele geopolitice ideologice şi de siguranţă intr-un pachet mult mai larg de acţiuni care să cuprindă America Latină ca un tot-unitar şi nu diferenţiat pe ţări sau regiuni aşa cum se prezintă astăzi agenda sa de lucru Diferenţele şi conflictul dintre partea dominantă şi statele care luptă pentru păstrarea independenţei politice şi economice sunt mult mai accentuate cu atat mai mult cu cat unele chiar au făcut paşi semnificativi pe calea eficientizării economiilor lor şi conştientizează din ce in ce mai mult potenţialul de care dispun

MEXICUL a renunţat la sentimentul anti-yankey provocat de caştigarea a din teritoriul său de către SUA in 1848 şi a devenit jucătorul din prima linie a integrării In prezent 88 din comerţul Mexicului se derulează cu partenerul din nord Mai mult Vicente Fox se declară preşedintele a 125 milioane de mexicani adică al celor 100 de milioane din Mexic şi 25 milioane din SUA

ARGENTINA ndash a fost printre statele cele mai distante şi mai indiferente faţă de Statele Unite pană in anii `90 după care a făcut o mişcare bruscă de aliniere cum nu manifestase pană la acel moment nici una din ţările Americii Latine a votat alături de SUA in cadrul ONU şi-a dolarizat economia şi a purtat consultări bilaterale pentru o serie de probleme economice şi politice Argentina continuă să intreţină relaţii cordiale cu SUA (chiar şi după criza financiară din anul 2001) insă legăturile comerciale şi demografice intre cele două nu sunt prea consistente

BRAZILIA cu o piaţă imensă (de 13 din populaţia Americii Latine şi locul 5 pe glob in plan demografic cu 40 din producţia Americii Latine şi a opta economie de pe glob) face progrese deosebite in dialogul cu SUA dar in acelaşi timp işi consolidează poziţia alături de alte puteri mondiale in mod deosebit UE dar şi Japonia Acestea o recomandă drept punct de atracţie pentru exportatorii şi investitorii nord-americani Dar SUA trebuie să-şi revizuiască practicile protecţioniste care afectează un număr semnificativ de produse (oţel alcool zahăr textile sucuri de portocale tutun carne etc) pentru a asigura un acces mult mai larg al exporturilor braziliene pe piaţa sa şi de a primi in contrapondere o mai largă deschidere pe cea mai mare piaţă emergentă din America Latină

CHILE după lovitura primită prin omiterea sa din proiectul NAFTA a accentuat dialogul cu Asia Europa şi restul Americii Dacă Chile s-a bucurat de suficientă atenţie din partea SUA mult mai timpuriu decat oricare stat sud-american incepand cu anii `60 in prezent se vede intrată intr-un con de umbră şi uitare Statutul său de partener bdquoprivilegiatrdquo este erodat de alţi concurenţi de pe continent

REGIUNEA ANDINA ndash Venezuela Columbia Ecuador Peru şi Bolivia ndash ridică mai multe provocări pentru politicienii nord-americani lipsa unor democraţii robuste violenţa politică mişcări de stradă şi incapacitatea administraţiilor naţionale in combaterea traficului de

droguri In relaţia cu Columbia SUA a adoptat un program comun de combatere a traficului cu droguri bdquoPlanul Columbiardquo care tensionează relaţiile Washington ndash Caracas

AMERICA CENTRALA şi CARAIBE statele din această arie geografică se tem de o posibilă indiferenţă a Statelor Unite in ceea ce priveşte atragerea lor in planurile Washingtonului Ele incearcă să caştige la aceeaşi paritate cu Mexicul o poziţie similară lui in cadrul NAFTA şi să schimbe modul in care SUA interpretează rolul lor regional conştiente fiind că sunt percepute drept bdquostate-satelitrdquo

CUBA atat de aproape geografic dar atat de departe economic de SUA Cuba rămane să-şi poarte singură de grijă in regiune apreciind relaţiile economice bune cu toţi vecinii latino-americani Dolarizandu-şi economia gandeşte şi speră intr-o apropiere de SUA probabil că in viitor va exista o integrare a acesteia in sfera de influenţă americană

Observăm o mare varietate a intereselor Statelor Unite in America Latină schimbul demografic şi economic cu Mexicul şi America Centrală şi Caraibe exporturile şi investiţiile in Conul Sudic (MERCOSUR) controlul narco-traficului şi instalarea democraţiei in regiunea andină Cunoscandu-şi interesele şi conştientă fiind de asimetria puterii şi prin urmare a avantajelor SUA in ciuda oricărei opoziţii la propunerile sale venite din partea vreunui membru forţează integrarea Americilor Intr-o zonă de liber schimb puterea sa s-ar exercita mult mai uşor ar gravita totul mult mai bine in jurul său Crearea FTAA este privită de unii autori drept o dezvoltare a bdquoneo-imperialismuluirdquo a puterii STN-urilor de a se stabili şi controla teritoriile de interes prin eliminarea competitorilor (in cazul de faţă in mod deosebit cei europeni prezenţi ca urmare a păstrării legăturilor coloniale post-columbiene) Primul obiectiv al FTAA constă in a inlocui prin Summitul Americilor Summitul Ibero-american De ce Pentru că la Summitul Ibero-american participă Spania şi Portugalia (reprezentantele UE) şi nu participă SUA şi Canada Totul rămane la nivel de competiţie intre puteri intr-un joc al raporturilor de forţe SUA ndashUE - Japonia din ce in ce mai instabil şi ameninţat de jucători din afară

Ideea de bdquoregionalism deschisrdquo se dovedeşte greu de transpus in practică Extinderea grupăriiNAFTA prin asimilarea unor noi state sau grupuri de state care să conducă la o structură bdquo hub and spokesrdquo (butuc şi spiţe) in care SUA va constitui nucleul in jurul căruia vor gravita celelalte 33 de economii satelit ale continentului teoretic a fost amanată pentru anul 2006 (in versiunea cea mai optimistă)

FTAA se intrevede ca o zonă de comerţ liber structurată pe două niveluri conform principiilor Conferinţei Ministeriale de la Miami (SUA) din noiembrie 2003

primul nivel este cel al minimului de angajamente in toate ariile de negociere (accesul la pieţe agricultură servicii investiţii achiziţii guvernamentale proprietatea intelectuală politica privind concurenţa subvenţii măsuri anti-dumping şi compensatorii soluţionarea diferendelor)

al doilea nivel rezultă din aprofundarea pe baze opţionale a normelor minime in cadru bilateral sau plurilateral

Structurarea pe două niveluri a acordului va da camp liber Statelor Unite ale Americii in obţinerea de avantaje in cadrul negocierilor bilaterale aşa cum experienţa deja o demonstrează

Noul termen de finalizare a negocierilor (1 ianuarie 2006) şi de demarare operativă a FTAApare greu de atins in cel mai probabil caz vom avea de a face cu un nou orizont de timp 1 ianuarie 2007

Apariţia unei posibile Comunităţi a Naţiunilor Sud-Americane (CNS) nu va substitui ci va dubla procesul de integrare emisferică CNS poate aduce avantaje naţiunilor sud-americane doar pe măsura adancirii actului integraţionist atat in plan economic cat şi politic şi nu prin simplul stadiu de integrare sub forma unei zone de liber schimb

Perspectivele Zonei de Liber Schimb a Americilor vor depinde foarte mult de atitudinea Europei in redefinirea relaţiilor sale economice şi politice cu America Latină Problemele de extindere şi de adancire a integrării de pe continentul european vor diminua dar nu vor anula tenacitatea Europei in promovarea propriilor interese expansioniste in regiune

FTAA este departe de atins doar in ceea ce priveşte formula propusă de Statele Unite ale Americii la Summitul de la Miami (1994) dar nu şi ca obiectiv in sine Compromisul de la Miami din 2003 pare să impace toţi participanţii Rămane ca realitatea să confirme veridicitatea evaluărilor şi previziunilor emise de actualul studiu

Rezultate şi perspective ale NAFTA şi FTAApe continentul americanPe parcursul ultimilor ani de la lansarea NAFTA s-a icircnregistrat ocreştere semnificativă a comerţului intragrupare Totodată au sporitachiziţiile şi fuziunile s-au adacircncit procesele de specializare inter şiintrasectorială şi au sporit fluxurile de investiţii directe icircn economiamexicană Icircn acelaşi timp prevederile acordului au protejat icircn bună măsurăexportatorii americani de efectele crizei mexicane icircn comparaţie cu ceieuropeni sau japonezi Chiar dacă exporturile americane icircn Mexic au scăzuticircn 1995 acest lucru nu a fost determinat de NAFTA ci de depreciereamonedei mexicane şi de criza financiară pe care aceasta a traversat-o Deaceea contrar anumitor aprecieri NAFTA nu a fost cauza crizei ci pivotulrevigorării economice De asemenea pierderile de locuri de muncă icircn SUAapărute ca urmare a prevederilor Acordului au fost marginale icircn pofidasporirii decalajului SUA ndash Mexic ca rezultat al crizei financiare este totmai clar că NAFTA creează tot mai multe locuri de muncă decacirct reduceCanada şi Mexic sunt respectiv a doua şi a treia piaţă de export aSUA pentru produsele agricole Exportul către cele două pieţe la un loc estemai mare decacirct exportul către Japonia sau cele 15 ţări ale UE Icircn 2000 puţinmai mult de 1 dolar din fiecare 4 dolari cacircştigaţi de SUA din exportul cuproduse agricole a fost cacircştigat icircn America de Nord Icircntre 1992 şi 2000valoarea exporturilor agricole ale SUA a crescut icircn total cu 19 Icircn aceeaşiperioadă exporturile agricole şi alimentare către cele două ţări partenere icircnNAFTA a crescut cu 62 Icircn 2000 aprox 272 milioane USD icircn produseCapitolul 6 181agricole americane au fost expediate către Canada şi Mexic de cătrefermierii şi exportatorii americani icircn fiecare săptămacircnă14

Ca urmare a semnării NAFTA producătorii de carne de porc dinSUA şi-au mărit cota de piaţă deţinută icircn Mexic cu 130 icircntre 1994 şi2000 Volumul vacircnzărilor de porumb ale SUA către Canada a crescut cumai mult de 127 icircn acelaşi interval şi a crescut de mai bine de 18 ori cătreMexic icircn perioada 1993 ndash 2000 Mexic a ales să-şi deschidă piaţa sub

prevederile NAFTA pentru a asigura costuri mai reduse la produselealimentare pentru populaţia sa urbană aflată icircn continuă creştere cacirct şipentru a se asigura că are suficient nutreţ pentru animaleRămacircn icircnsă numeroase domenii icircn care sunt necesare evoluţiipozitive Atacirct SUA şi Canada cacirct şi Mexicul trebuie să participe mai activla punerea icircn aplicare şi maturizarea obiectivelor cuprinse icircn acord Uneleincidente din ultima vreme au relevat necesitatea atenuării influenţei unorputernice grupuri de interese care subminează aplicarea completă a NAFTAUn exemplu elocvent este decizia SUA de a respinge unilateral permisiuneade tranzit liber a camioanelor mexicane decizie care contravine prevederiloracordului O cale de evitare a acestui gen de situaţii este armonizarealegislaţiilor naţionale la normele de conduită multilaterală Aceasta va izoladiferendele comerciale apărute ca rezultat al presiunilor politice exercitatede anumite grupuri de interese Icircn decembrie 1994 la summit-ul de laMiami SUA şi-a propus să sprijine o formă de integrare economică aemisferei vestice şi să creeze premisele pentru lansarea unei largi zone deliber schimb pacircnă icircn 2005 dar de atunci progresele icircnregistrate au fostfoarte discreteSub auspiciul NAFTA Mexicul a suferit cea mai gravă crizăeconomică din ultimii 60 de ani De la implementarea NAFTA şomajul acrescut cu 2000000 de persoane şi 28000 de icircntreprinderi mexicane aufalimentat Salariul real s-a redus cu o treime de la icircnceputul NAFTA14 wwwcommomdreamsorgIntegrare şi regionalism pe continentul americanTot din cauza NAFTA aproximativ 1 milion de fermieri mexicaniau falimentat din cauza importului de cereale din nord Multe icircntreprinderimici şi mijlocii au fost eliminate sub reglementările NAFTA Rata poluăriişi a bolilor provocate de aceasta precum dizenteria hepatita şi bolirespiratorii a crescut atacirct pentru mexicani cacirct şi pentru americanii rezidenţiicircn zona frontierei Suma de bani cheltuită pentru mediul icircnconjurătorsănătate şi proiectele de infrastructură la frontieră reprezintă numai o parteminusculă din cei 20 mld USD necesari pentru a finaliza proiectul dedepoluare a frontiereiDar soluţionarea gravei crize economice mexicane din 1995 este totuşi un argument icircn favoarea NAFTA Ajutorul financiar din partea SUAa fost de 20 mld USD şi de 178 mld USD din partea Fondului MonetarInternaţional Acesta din urmă este un record icircn materie deoarece areprezentat cel mai mare ajutor financiar acordat vreodată unei singure ţăriIar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă NAFTA nu ar fi fost icircn vigoare şidacă nu ar fi prezentat garanţia că economia mexicană se paote revigora icircncondiţiile derulării icircn continuare a tratatului Aici argumentele sunticircmpărţite pe de o parte existenţa NAFTA a avut ca efect adacircncireaparteneriatului nord-american dar pe de altă parte preţul plătit pentru acestlucru a fost prea mareŞi icircn Canada au fost promisiuni icircncălcate Canadienilor li sepromisese că liberul schimb va aduce ldquoslujbe slujbe şi iar slujberdquo şi totuşirata şomajului este icircn jur de 10 şi mai mult de 334000 de locuri demuncă din domeniul manufacturier au fost pierdute de cacircnd a intrat icircnvigoare NAFTAMarile corporaţii i-au asigurat pe canadieni că programele socialeatacirct de importante pentru ei vor fi protejate de efectul liberului schimb

Totuşi aceleaşi corporaţii sub pretextul ldquoechilibrării pieţeirdquo şi alldquoarmonizăriirdquo programelor sociale cu partenerii de schimb au făcut presiuniputernice asupra guvernului canadian pentru reducerea ajutorului de şomajasistenţei sociale şi a pensiilorCapitolul 6 183Acum trei ani politicienii din toate ţările membre pretindeau căprevederile NAFTA vor face din acesta cel mai puternic tratat comercialdin lume Totuşi momentan canadienii se confruntă cu dereglări majoreprivind mediul icircnconjurător precum şi reduceri drastice icircn agenţiileguvernamentale de monitorizare Şi totuşi deşi canadienilor li s-a promis icircnrepetate racircnduri că instituţiile lor culturale vor fi protejate sub auspiciulNAFTA legile culturale ale Canadei sunt transformate icircn mod constant icircnţinte ale disputelor comerciale icircn ciuda faptului că numai 17 din cărţile şirevistele vacircndute icircn Canada sunt canadiene şi 90 din manualele icircn limbaengleză sunt importate din Statele Unite15

De ce şi-ar dori naţiunile membre NAFTA să aducă aceste problemeicircn Chile Chiar dinaintea icircnfiinţării NAFTA economia statului Chile sebaza pe salarii mici şi pe lipsa drepturilor muncitorilor datorită lui PinochetAceste legi nu protejează dreptul muncitorilor de a organiza negociericolective şi interzice organizarea icircn sindicate icircn multe sectoare Salariulminim chilian este sub 55 USD pe zi16 Aceste diferenţe conduc la creştereadiferenţei dintre clasa bogată mai puţin numeroasă şi majoritatea săracă IcircnChile asociaţia micilor icircntreprinzători CONUPIA avertizată dinainte dedezastrul dezlănţuit de NAFTA icircn Mexic se opune de asemeneaexpansiunii NAFTA icircn condiţiile actualeDesigur integrarea cu o economie cum este cea a SUA este oprovocare serioasă pentru orice ţară latino-americană datorităsemnificativelor efecte de creare şi deturnare de comerţ Tutuşi prindimensiunile pieţei SUA aderarea la NAFTA este ldquopremiul cel marerdquo pecare icircl primesc doar cei pregătiţi să participe la această competiţie Fărăaccesul liber la această importantă piaţă multe din eforturile de deschidereeconomică icircntreprinse de statele sud-americane au şanse reduse de reuşităBrazilia este un caz sugestiv icircn acest sens Brazilia este cea mai mareeconomie latino-americană cu o piaţă avacircnd un potenţial impresionant şi ar15 wwwheritageorg16 IdemIntegrare şi regionalism pe continentul americanfi o pierdere importantă pentru SUA dacă nu se va trece cu ldquocurajrdquo la unproces de liberalizare comercială reciprocă Ţările latino-americane suntparteneri a căror prosperitate şi stabilitate sunt vitale pentru SUA icircntrucacirctsunt surse de emigraţie masivă a forţei de muncă şi ldquofurnizorirdquo destupefianteIcircn prezent este paradoxal faptul că icircn timp ce restul regiunii estepregătit şi doritor să se angajeze icircntr-un impresionant efort de integrareregională SUA după decenii de promovare a liberului schimb pare să eziteicircn acest demers Această imagine de ezitare poate fi icircnlăturată dacă actualaadministraţie americană va pune icircn undă procedura simplificată denegociere a lărgirii NAFTA şi icircmpreună cu Canada şi Mexic va negociaaderarea Chile la marea grupare nord-americană Comerţul liber şi corect vaputea să reprezinte punerea icircn aplicare a principiului ldquobicicleteirdquo conformcăruia ldquoori continui să pedalezi speracircnd să ajungi la capătul drumului ori

rişti să te prăbuşeşti ca urmare a poziţiei staticerdquoIcircn concluzie criza financiară mexicană a evidenţiat faptul căevenimentele macroeconomice pot fi ţinute sub control icircn condiţiile uneiarhitecturi integraţioniste regionale bine articulate Criza financiarămexicană a reiterat necesitatea continuării procesului de monitorizare a unorevoluţii macroeconomice cu grad mare de risc şi a evidenţiat dimensiuniletransfrontaliere ale unor evoluţii din economiile naţionaleNatura revizuită a sistemului comercial multilateral interdependenţatot mai evidentă icircntre regionalism şi globalizare au devenit provocări cusemnificaţie deosebităDincolo de toate acestea NAFTA este un fenomen nou icircn carecoexistă o mare putere economică şi comercială aliată cu două state cu unpotenţial economic mult mai mic se integrează ţări cu avantaje comparative

53 Perspective de realizare FTAA interesele naţionaleşi regionale şi provocările actualeicircn calea implementării FTAAAnul 2001 a reprezentat anul icircn care ţările care urmează a subscrieacordului pentru realizarea bdquoAriei de Liber Comerţ a Americilorrdquo (ALCA)şi-au icircndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentulde a icircncheia negocierile pentru realizarea ALCA icircnainte de luna decembriea anului 2005 Astfel cele mai importante evenimente legate de realizareaALCA care au avut loc icircn cursul anului 2001 le-au reprezentat ce-a de aVI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires(Argentina) şi a III-a Icircntacirclnire de Vacircrf a Americilor de la Quebec (Canada)din 20 ndash 21 aprilie 2001Cu prilejul reuniunilor antemenţionate miniştrii de comerţ exteriorau primit primul proiect de text al acordului ALCA care reuneşte proiecteleelaborate de grupurile de negocieri Proiectul de acord va fi tradus icircn 4 limbioficiale şi dat publicităţii Grupurile de lucru au fost instruite să depunăeforturi maxime icircn scopul bdquosoluţionării divergenţelor existente şi ajungerii laun consensrdquoComitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte pacircnăla sfacircrşitul anului 2002 un al doilea proiect de text al Acordului dupărealizarea a 3 reuniuni icircn Nicaragua Venezuela şi Republica Dominicană9 RJ Holbein ndash Summary of the Free Trade Area of the Americas Draft Text Part I andPart II North American Free Trade amp Investment Report nr14 2001Capitolul 5Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prinintermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri icircn vederea realizăriiprogreselor propuse icircn cadrul negocierilor suntdiams definirea metodelor de negocieri vamale inclusiv a eşalonărilorreducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care icircncepe reducereadiams stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordateexporturilor de produse agricolediams definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilorde originediams realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată deeşalonarea diminuării reducerii reordonării şi prevenirii acestuitip de barierediams propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

SUA este extrem de insistentă şi perseverentă in incheierea de acorduri de liber schimb bilaterale şi in demararea FTAA

Relaţiile mutuale implică şi unele particularităţi care decurg din creşterea interdependenţelor dintre SUA şi vecinii mai apropiaţi ca urmare a dinamizării fluxurilor de emigranţi trafic de droguri ca urmare a accentuării problemelor de mediu sănătate publică aspecte politice şi cele legate de controlul frontierelor SUA trebuie să integreze aspectele geopolitice ideologice şi de siguranţă intr-un pachet mult mai larg de acţiuni care să cuprindă America Latină ca un tot-unitar şi nu diferenţiat pe ţări sau regiuni aşa cum se prezintă astăzi agenda sa de lucru Diferenţele şi conflictul dintre partea dominantă şi statele care luptă pentru păstrarea independenţei politice şi economice sunt mult mai accentuate cu atat mai mult cu cat unele chiar au făcut paşi semnificativi pe calea eficientizării economiilor lor şi conştientizează din ce in ce mai mult potenţialul de care dispun

MEXICUL a renunţat la sentimentul anti-yankey provocat de caştigarea a din teritoriul său de către SUA in 1848 şi a devenit jucătorul din prima linie a integrării In prezent 88 din comerţul Mexicului se derulează cu partenerul din nord Mai mult Vicente Fox se declară preşedintele a 125 milioane de mexicani adică al celor 100 de milioane din Mexic şi 25 milioane din SUA

ARGENTINA ndash a fost printre statele cele mai distante şi mai indiferente faţă de Statele Unite pană in anii `90 după care a făcut o mişcare bruscă de aliniere cum nu manifestase pană la acel moment nici una din ţările Americii Latine a votat alături de SUA in cadrul ONU şi-a dolarizat economia şi a purtat consultări bilaterale pentru o serie de probleme economice şi politice Argentina continuă să intreţină relaţii cordiale cu SUA (chiar şi după criza financiară din anul 2001) insă legăturile comerciale şi demografice intre cele două nu sunt prea consistente

BRAZILIA cu o piaţă imensă (de 13 din populaţia Americii Latine şi locul 5 pe glob in plan demografic cu 40 din producţia Americii Latine şi a opta economie de pe glob) face progrese deosebite in dialogul cu SUA dar in acelaşi timp işi consolidează poziţia alături de alte puteri mondiale in mod deosebit UE dar şi Japonia Acestea o recomandă drept punct de atracţie pentru exportatorii şi investitorii nord-americani Dar SUA trebuie să-şi revizuiască practicile protecţioniste care afectează un număr semnificativ de produse (oţel alcool zahăr textile sucuri de portocale tutun carne etc) pentru a asigura un acces mult mai larg al exporturilor braziliene pe piaţa sa şi de a primi in contrapondere o mai largă deschidere pe cea mai mare piaţă emergentă din America Latină

CHILE după lovitura primită prin omiterea sa din proiectul NAFTA a accentuat dialogul cu Asia Europa şi restul Americii Dacă Chile s-a bucurat de suficientă atenţie din partea SUA mult mai timpuriu decat oricare stat sud-american incepand cu anii `60 in prezent se vede intrată intr-un con de umbră şi uitare Statutul său de partener bdquoprivilegiatrdquo este erodat de alţi concurenţi de pe continent

REGIUNEA ANDINA ndash Venezuela Columbia Ecuador Peru şi Bolivia ndash ridică mai multe provocări pentru politicienii nord-americani lipsa unor democraţii robuste violenţa politică mişcări de stradă şi incapacitatea administraţiilor naţionale in combaterea traficului de

droguri In relaţia cu Columbia SUA a adoptat un program comun de combatere a traficului cu droguri bdquoPlanul Columbiardquo care tensionează relaţiile Washington ndash Caracas

AMERICA CENTRALA şi CARAIBE statele din această arie geografică se tem de o posibilă indiferenţă a Statelor Unite in ceea ce priveşte atragerea lor in planurile Washingtonului Ele incearcă să caştige la aceeaşi paritate cu Mexicul o poziţie similară lui in cadrul NAFTA şi să schimbe modul in care SUA interpretează rolul lor regional conştiente fiind că sunt percepute drept bdquostate-satelitrdquo

CUBA atat de aproape geografic dar atat de departe economic de SUA Cuba rămane să-şi poarte singură de grijă in regiune apreciind relaţiile economice bune cu toţi vecinii latino-americani Dolarizandu-şi economia gandeşte şi speră intr-o apropiere de SUA probabil că in viitor va exista o integrare a acesteia in sfera de influenţă americană

Observăm o mare varietate a intereselor Statelor Unite in America Latină schimbul demografic şi economic cu Mexicul şi America Centrală şi Caraibe exporturile şi investiţiile in Conul Sudic (MERCOSUR) controlul narco-traficului şi instalarea democraţiei in regiunea andină Cunoscandu-şi interesele şi conştientă fiind de asimetria puterii şi prin urmare a avantajelor SUA in ciuda oricărei opoziţii la propunerile sale venite din partea vreunui membru forţează integrarea Americilor Intr-o zonă de liber schimb puterea sa s-ar exercita mult mai uşor ar gravita totul mult mai bine in jurul său Crearea FTAA este privită de unii autori drept o dezvoltare a bdquoneo-imperialismuluirdquo a puterii STN-urilor de a se stabili şi controla teritoriile de interes prin eliminarea competitorilor (in cazul de faţă in mod deosebit cei europeni prezenţi ca urmare a păstrării legăturilor coloniale post-columbiene) Primul obiectiv al FTAA constă in a inlocui prin Summitul Americilor Summitul Ibero-american De ce Pentru că la Summitul Ibero-american participă Spania şi Portugalia (reprezentantele UE) şi nu participă SUA şi Canada Totul rămane la nivel de competiţie intre puteri intr-un joc al raporturilor de forţe SUA ndashUE - Japonia din ce in ce mai instabil şi ameninţat de jucători din afară

Ideea de bdquoregionalism deschisrdquo se dovedeşte greu de transpus in practică Extinderea grupăriiNAFTA prin asimilarea unor noi state sau grupuri de state care să conducă la o structură bdquo hub and spokesrdquo (butuc şi spiţe) in care SUA va constitui nucleul in jurul căruia vor gravita celelalte 33 de economii satelit ale continentului teoretic a fost amanată pentru anul 2006 (in versiunea cea mai optimistă)

FTAA se intrevede ca o zonă de comerţ liber structurată pe două niveluri conform principiilor Conferinţei Ministeriale de la Miami (SUA) din noiembrie 2003

primul nivel este cel al minimului de angajamente in toate ariile de negociere (accesul la pieţe agricultură servicii investiţii achiziţii guvernamentale proprietatea intelectuală politica privind concurenţa subvenţii măsuri anti-dumping şi compensatorii soluţionarea diferendelor)

al doilea nivel rezultă din aprofundarea pe baze opţionale a normelor minime in cadru bilateral sau plurilateral

Structurarea pe două niveluri a acordului va da camp liber Statelor Unite ale Americii in obţinerea de avantaje in cadrul negocierilor bilaterale aşa cum experienţa deja o demonstrează

Noul termen de finalizare a negocierilor (1 ianuarie 2006) şi de demarare operativă a FTAApare greu de atins in cel mai probabil caz vom avea de a face cu un nou orizont de timp 1 ianuarie 2007

Apariţia unei posibile Comunităţi a Naţiunilor Sud-Americane (CNS) nu va substitui ci va dubla procesul de integrare emisferică CNS poate aduce avantaje naţiunilor sud-americane doar pe măsura adancirii actului integraţionist atat in plan economic cat şi politic şi nu prin simplul stadiu de integrare sub forma unei zone de liber schimb

Perspectivele Zonei de Liber Schimb a Americilor vor depinde foarte mult de atitudinea Europei in redefinirea relaţiilor sale economice şi politice cu America Latină Problemele de extindere şi de adancire a integrării de pe continentul european vor diminua dar nu vor anula tenacitatea Europei in promovarea propriilor interese expansioniste in regiune

FTAA este departe de atins doar in ceea ce priveşte formula propusă de Statele Unite ale Americii la Summitul de la Miami (1994) dar nu şi ca obiectiv in sine Compromisul de la Miami din 2003 pare să impace toţi participanţii Rămane ca realitatea să confirme veridicitatea evaluărilor şi previziunilor emise de actualul studiu

Rezultate şi perspective ale NAFTA şi FTAApe continentul americanPe parcursul ultimilor ani de la lansarea NAFTA s-a icircnregistrat ocreştere semnificativă a comerţului intragrupare Totodată au sporitachiziţiile şi fuziunile s-au adacircncit procesele de specializare inter şiintrasectorială şi au sporit fluxurile de investiţii directe icircn economiamexicană Icircn acelaşi timp prevederile acordului au protejat icircn bună măsurăexportatorii americani de efectele crizei mexicane icircn comparaţie cu ceieuropeni sau japonezi Chiar dacă exporturile americane icircn Mexic au scăzuticircn 1995 acest lucru nu a fost determinat de NAFTA ci de depreciereamonedei mexicane şi de criza financiară pe care aceasta a traversat-o Deaceea contrar anumitor aprecieri NAFTA nu a fost cauza crizei ci pivotulrevigorării economice De asemenea pierderile de locuri de muncă icircn SUAapărute ca urmare a prevederilor Acordului au fost marginale icircn pofidasporirii decalajului SUA ndash Mexic ca rezultat al crizei financiare este totmai clar că NAFTA creează tot mai multe locuri de muncă decacirct reduceCanada şi Mexic sunt respectiv a doua şi a treia piaţă de export aSUA pentru produsele agricole Exportul către cele două pieţe la un loc estemai mare decacirct exportul către Japonia sau cele 15 ţări ale UE Icircn 2000 puţinmai mult de 1 dolar din fiecare 4 dolari cacircştigaţi de SUA din exportul cuproduse agricole a fost cacircştigat icircn America de Nord Icircntre 1992 şi 2000valoarea exporturilor agricole ale SUA a crescut icircn total cu 19 Icircn aceeaşiperioadă exporturile agricole şi alimentare către cele două ţări partenere icircnNAFTA a crescut cu 62 Icircn 2000 aprox 272 milioane USD icircn produseCapitolul 6 181agricole americane au fost expediate către Canada şi Mexic de cătrefermierii şi exportatorii americani icircn fiecare săptămacircnă14

Ca urmare a semnării NAFTA producătorii de carne de porc dinSUA şi-au mărit cota de piaţă deţinută icircn Mexic cu 130 icircntre 1994 şi2000 Volumul vacircnzărilor de porumb ale SUA către Canada a crescut cumai mult de 127 icircn acelaşi interval şi a crescut de mai bine de 18 ori cătreMexic icircn perioada 1993 ndash 2000 Mexic a ales să-şi deschidă piaţa sub

prevederile NAFTA pentru a asigura costuri mai reduse la produselealimentare pentru populaţia sa urbană aflată icircn continuă creştere cacirct şipentru a se asigura că are suficient nutreţ pentru animaleRămacircn icircnsă numeroase domenii icircn care sunt necesare evoluţiipozitive Atacirct SUA şi Canada cacirct şi Mexicul trebuie să participe mai activla punerea icircn aplicare şi maturizarea obiectivelor cuprinse icircn acord Uneleincidente din ultima vreme au relevat necesitatea atenuării influenţei unorputernice grupuri de interese care subminează aplicarea completă a NAFTAUn exemplu elocvent este decizia SUA de a respinge unilateral permisiuneade tranzit liber a camioanelor mexicane decizie care contravine prevederiloracordului O cale de evitare a acestui gen de situaţii este armonizarealegislaţiilor naţionale la normele de conduită multilaterală Aceasta va izoladiferendele comerciale apărute ca rezultat al presiunilor politice exercitatede anumite grupuri de interese Icircn decembrie 1994 la summit-ul de laMiami SUA şi-a propus să sprijine o formă de integrare economică aemisferei vestice şi să creeze premisele pentru lansarea unei largi zone deliber schimb pacircnă icircn 2005 dar de atunci progresele icircnregistrate au fostfoarte discreteSub auspiciul NAFTA Mexicul a suferit cea mai gravă crizăeconomică din ultimii 60 de ani De la implementarea NAFTA şomajul acrescut cu 2000000 de persoane şi 28000 de icircntreprinderi mexicane aufalimentat Salariul real s-a redus cu o treime de la icircnceputul NAFTA14 wwwcommomdreamsorgIntegrare şi regionalism pe continentul americanTot din cauza NAFTA aproximativ 1 milion de fermieri mexicaniau falimentat din cauza importului de cereale din nord Multe icircntreprinderimici şi mijlocii au fost eliminate sub reglementările NAFTA Rata poluăriişi a bolilor provocate de aceasta precum dizenteria hepatita şi bolirespiratorii a crescut atacirct pentru mexicani cacirct şi pentru americanii rezidenţiicircn zona frontierei Suma de bani cheltuită pentru mediul icircnconjurătorsănătate şi proiectele de infrastructură la frontieră reprezintă numai o parteminusculă din cei 20 mld USD necesari pentru a finaliza proiectul dedepoluare a frontiereiDar soluţionarea gravei crize economice mexicane din 1995 este totuşi un argument icircn favoarea NAFTA Ajutorul financiar din partea SUAa fost de 20 mld USD şi de 178 mld USD din partea Fondului MonetarInternaţional Acesta din urmă este un record icircn materie deoarece areprezentat cel mai mare ajutor financiar acordat vreodată unei singure ţăriIar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă NAFTA nu ar fi fost icircn vigoare şidacă nu ar fi prezentat garanţia că economia mexicană se paote revigora icircncondiţiile derulării icircn continuare a tratatului Aici argumentele sunticircmpărţite pe de o parte existenţa NAFTA a avut ca efect adacircncireaparteneriatului nord-american dar pe de altă parte preţul plătit pentru acestlucru a fost prea mareŞi icircn Canada au fost promisiuni icircncălcate Canadienilor li sepromisese că liberul schimb va aduce ldquoslujbe slujbe şi iar slujberdquo şi totuşirata şomajului este icircn jur de 10 şi mai mult de 334000 de locuri demuncă din domeniul manufacturier au fost pierdute de cacircnd a intrat icircnvigoare NAFTAMarile corporaţii i-au asigurat pe canadieni că programele socialeatacirct de importante pentru ei vor fi protejate de efectul liberului schimb

Totuşi aceleaşi corporaţii sub pretextul ldquoechilibrării pieţeirdquo şi alldquoarmonizăriirdquo programelor sociale cu partenerii de schimb au făcut presiuniputernice asupra guvernului canadian pentru reducerea ajutorului de şomajasistenţei sociale şi a pensiilorCapitolul 6 183Acum trei ani politicienii din toate ţările membre pretindeau căprevederile NAFTA vor face din acesta cel mai puternic tratat comercialdin lume Totuşi momentan canadienii se confruntă cu dereglări majoreprivind mediul icircnconjurător precum şi reduceri drastice icircn agenţiileguvernamentale de monitorizare Şi totuşi deşi canadienilor li s-a promis icircnrepetate racircnduri că instituţiile lor culturale vor fi protejate sub auspiciulNAFTA legile culturale ale Canadei sunt transformate icircn mod constant icircnţinte ale disputelor comerciale icircn ciuda faptului că numai 17 din cărţile şirevistele vacircndute icircn Canada sunt canadiene şi 90 din manualele icircn limbaengleză sunt importate din Statele Unite15

De ce şi-ar dori naţiunile membre NAFTA să aducă aceste problemeicircn Chile Chiar dinaintea icircnfiinţării NAFTA economia statului Chile sebaza pe salarii mici şi pe lipsa drepturilor muncitorilor datorită lui PinochetAceste legi nu protejează dreptul muncitorilor de a organiza negociericolective şi interzice organizarea icircn sindicate icircn multe sectoare Salariulminim chilian este sub 55 USD pe zi16 Aceste diferenţe conduc la creştereadiferenţei dintre clasa bogată mai puţin numeroasă şi majoritatea săracă IcircnChile asociaţia micilor icircntreprinzători CONUPIA avertizată dinainte dedezastrul dezlănţuit de NAFTA icircn Mexic se opune de asemeneaexpansiunii NAFTA icircn condiţiile actualeDesigur integrarea cu o economie cum este cea a SUA este oprovocare serioasă pentru orice ţară latino-americană datorităsemnificativelor efecte de creare şi deturnare de comerţ Tutuşi prindimensiunile pieţei SUA aderarea la NAFTA este ldquopremiul cel marerdquo pecare icircl primesc doar cei pregătiţi să participe la această competiţie Fărăaccesul liber la această importantă piaţă multe din eforturile de deschidereeconomică icircntreprinse de statele sud-americane au şanse reduse de reuşităBrazilia este un caz sugestiv icircn acest sens Brazilia este cea mai mareeconomie latino-americană cu o piaţă avacircnd un potenţial impresionant şi ar15 wwwheritageorg16 IdemIntegrare şi regionalism pe continentul americanfi o pierdere importantă pentru SUA dacă nu se va trece cu ldquocurajrdquo la unproces de liberalizare comercială reciprocă Ţările latino-americane suntparteneri a căror prosperitate şi stabilitate sunt vitale pentru SUA icircntrucacirctsunt surse de emigraţie masivă a forţei de muncă şi ldquofurnizorirdquo destupefianteIcircn prezent este paradoxal faptul că icircn timp ce restul regiunii estepregătit şi doritor să se angajeze icircntr-un impresionant efort de integrareregională SUA după decenii de promovare a liberului schimb pare să eziteicircn acest demers Această imagine de ezitare poate fi icircnlăturată dacă actualaadministraţie americană va pune icircn undă procedura simplificată denegociere a lărgirii NAFTA şi icircmpreună cu Canada şi Mexic va negociaaderarea Chile la marea grupare nord-americană Comerţul liber şi corect vaputea să reprezinte punerea icircn aplicare a principiului ldquobicicleteirdquo conformcăruia ldquoori continui să pedalezi speracircnd să ajungi la capătul drumului ori

rişti să te prăbuşeşti ca urmare a poziţiei staticerdquoIcircn concluzie criza financiară mexicană a evidenţiat faptul căevenimentele macroeconomice pot fi ţinute sub control icircn condiţiile uneiarhitecturi integraţioniste regionale bine articulate Criza financiarămexicană a reiterat necesitatea continuării procesului de monitorizare a unorevoluţii macroeconomice cu grad mare de risc şi a evidenţiat dimensiuniletransfrontaliere ale unor evoluţii din economiile naţionaleNatura revizuită a sistemului comercial multilateral interdependenţatot mai evidentă icircntre regionalism şi globalizare au devenit provocări cusemnificaţie deosebităDincolo de toate acestea NAFTA este un fenomen nou icircn carecoexistă o mare putere economică şi comercială aliată cu două state cu unpotenţial economic mult mai mic se integrează ţări cu avantaje comparative

53 Perspective de realizare FTAA interesele naţionaleşi regionale şi provocările actualeicircn calea implementării FTAAAnul 2001 a reprezentat anul icircn care ţările care urmează a subscrieacordului pentru realizarea bdquoAriei de Liber Comerţ a Americilorrdquo (ALCA)şi-au icircndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentulde a icircncheia negocierile pentru realizarea ALCA icircnainte de luna decembriea anului 2005 Astfel cele mai importante evenimente legate de realizareaALCA care au avut loc icircn cursul anului 2001 le-au reprezentat ce-a de aVI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires(Argentina) şi a III-a Icircntacirclnire de Vacircrf a Americilor de la Quebec (Canada)din 20 ndash 21 aprilie 2001Cu prilejul reuniunilor antemenţionate miniştrii de comerţ exteriorau primit primul proiect de text al acordului ALCA care reuneşte proiecteleelaborate de grupurile de negocieri Proiectul de acord va fi tradus icircn 4 limbioficiale şi dat publicităţii Grupurile de lucru au fost instruite să depunăeforturi maxime icircn scopul bdquosoluţionării divergenţelor existente şi ajungerii laun consensrdquoComitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte pacircnăla sfacircrşitul anului 2002 un al doilea proiect de text al Acordului dupărealizarea a 3 reuniuni icircn Nicaragua Venezuela şi Republica Dominicană9 RJ Holbein ndash Summary of the Free Trade Area of the Americas Draft Text Part I andPart II North American Free Trade amp Investment Report nr14 2001Capitolul 5Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prinintermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri icircn vederea realizăriiprogreselor propuse icircn cadrul negocierilor suntdiams definirea metodelor de negocieri vamale inclusiv a eşalonărilorreducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care icircncepe reducereadiams stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordateexporturilor de produse agricolediams definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilorde originediams realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată deeşalonarea diminuării reducerii reordonării şi prevenirii acestuitip de barierediams propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

droguri In relaţia cu Columbia SUA a adoptat un program comun de combatere a traficului cu droguri bdquoPlanul Columbiardquo care tensionează relaţiile Washington ndash Caracas

AMERICA CENTRALA şi CARAIBE statele din această arie geografică se tem de o posibilă indiferenţă a Statelor Unite in ceea ce priveşte atragerea lor in planurile Washingtonului Ele incearcă să caştige la aceeaşi paritate cu Mexicul o poziţie similară lui in cadrul NAFTA şi să schimbe modul in care SUA interpretează rolul lor regional conştiente fiind că sunt percepute drept bdquostate-satelitrdquo

CUBA atat de aproape geografic dar atat de departe economic de SUA Cuba rămane să-şi poarte singură de grijă in regiune apreciind relaţiile economice bune cu toţi vecinii latino-americani Dolarizandu-şi economia gandeşte şi speră intr-o apropiere de SUA probabil că in viitor va exista o integrare a acesteia in sfera de influenţă americană

Observăm o mare varietate a intereselor Statelor Unite in America Latină schimbul demografic şi economic cu Mexicul şi America Centrală şi Caraibe exporturile şi investiţiile in Conul Sudic (MERCOSUR) controlul narco-traficului şi instalarea democraţiei in regiunea andină Cunoscandu-şi interesele şi conştientă fiind de asimetria puterii şi prin urmare a avantajelor SUA in ciuda oricărei opoziţii la propunerile sale venite din partea vreunui membru forţează integrarea Americilor Intr-o zonă de liber schimb puterea sa s-ar exercita mult mai uşor ar gravita totul mult mai bine in jurul său Crearea FTAA este privită de unii autori drept o dezvoltare a bdquoneo-imperialismuluirdquo a puterii STN-urilor de a se stabili şi controla teritoriile de interes prin eliminarea competitorilor (in cazul de faţă in mod deosebit cei europeni prezenţi ca urmare a păstrării legăturilor coloniale post-columbiene) Primul obiectiv al FTAA constă in a inlocui prin Summitul Americilor Summitul Ibero-american De ce Pentru că la Summitul Ibero-american participă Spania şi Portugalia (reprezentantele UE) şi nu participă SUA şi Canada Totul rămane la nivel de competiţie intre puteri intr-un joc al raporturilor de forţe SUA ndashUE - Japonia din ce in ce mai instabil şi ameninţat de jucători din afară

Ideea de bdquoregionalism deschisrdquo se dovedeşte greu de transpus in practică Extinderea grupăriiNAFTA prin asimilarea unor noi state sau grupuri de state care să conducă la o structură bdquo hub and spokesrdquo (butuc şi spiţe) in care SUA va constitui nucleul in jurul căruia vor gravita celelalte 33 de economii satelit ale continentului teoretic a fost amanată pentru anul 2006 (in versiunea cea mai optimistă)

FTAA se intrevede ca o zonă de comerţ liber structurată pe două niveluri conform principiilor Conferinţei Ministeriale de la Miami (SUA) din noiembrie 2003

primul nivel este cel al minimului de angajamente in toate ariile de negociere (accesul la pieţe agricultură servicii investiţii achiziţii guvernamentale proprietatea intelectuală politica privind concurenţa subvenţii măsuri anti-dumping şi compensatorii soluţionarea diferendelor)

al doilea nivel rezultă din aprofundarea pe baze opţionale a normelor minime in cadru bilateral sau plurilateral

Structurarea pe două niveluri a acordului va da camp liber Statelor Unite ale Americii in obţinerea de avantaje in cadrul negocierilor bilaterale aşa cum experienţa deja o demonstrează

Noul termen de finalizare a negocierilor (1 ianuarie 2006) şi de demarare operativă a FTAApare greu de atins in cel mai probabil caz vom avea de a face cu un nou orizont de timp 1 ianuarie 2007

Apariţia unei posibile Comunităţi a Naţiunilor Sud-Americane (CNS) nu va substitui ci va dubla procesul de integrare emisferică CNS poate aduce avantaje naţiunilor sud-americane doar pe măsura adancirii actului integraţionist atat in plan economic cat şi politic şi nu prin simplul stadiu de integrare sub forma unei zone de liber schimb

Perspectivele Zonei de Liber Schimb a Americilor vor depinde foarte mult de atitudinea Europei in redefinirea relaţiilor sale economice şi politice cu America Latină Problemele de extindere şi de adancire a integrării de pe continentul european vor diminua dar nu vor anula tenacitatea Europei in promovarea propriilor interese expansioniste in regiune

FTAA este departe de atins doar in ceea ce priveşte formula propusă de Statele Unite ale Americii la Summitul de la Miami (1994) dar nu şi ca obiectiv in sine Compromisul de la Miami din 2003 pare să impace toţi participanţii Rămane ca realitatea să confirme veridicitatea evaluărilor şi previziunilor emise de actualul studiu

Rezultate şi perspective ale NAFTA şi FTAApe continentul americanPe parcursul ultimilor ani de la lansarea NAFTA s-a icircnregistrat ocreştere semnificativă a comerţului intragrupare Totodată au sporitachiziţiile şi fuziunile s-au adacircncit procesele de specializare inter şiintrasectorială şi au sporit fluxurile de investiţii directe icircn economiamexicană Icircn acelaşi timp prevederile acordului au protejat icircn bună măsurăexportatorii americani de efectele crizei mexicane icircn comparaţie cu ceieuropeni sau japonezi Chiar dacă exporturile americane icircn Mexic au scăzuticircn 1995 acest lucru nu a fost determinat de NAFTA ci de depreciereamonedei mexicane şi de criza financiară pe care aceasta a traversat-o Deaceea contrar anumitor aprecieri NAFTA nu a fost cauza crizei ci pivotulrevigorării economice De asemenea pierderile de locuri de muncă icircn SUAapărute ca urmare a prevederilor Acordului au fost marginale icircn pofidasporirii decalajului SUA ndash Mexic ca rezultat al crizei financiare este totmai clar că NAFTA creează tot mai multe locuri de muncă decacirct reduceCanada şi Mexic sunt respectiv a doua şi a treia piaţă de export aSUA pentru produsele agricole Exportul către cele două pieţe la un loc estemai mare decacirct exportul către Japonia sau cele 15 ţări ale UE Icircn 2000 puţinmai mult de 1 dolar din fiecare 4 dolari cacircştigaţi de SUA din exportul cuproduse agricole a fost cacircştigat icircn America de Nord Icircntre 1992 şi 2000valoarea exporturilor agricole ale SUA a crescut icircn total cu 19 Icircn aceeaşiperioadă exporturile agricole şi alimentare către cele două ţări partenere icircnNAFTA a crescut cu 62 Icircn 2000 aprox 272 milioane USD icircn produseCapitolul 6 181agricole americane au fost expediate către Canada şi Mexic de cătrefermierii şi exportatorii americani icircn fiecare săptămacircnă14

Ca urmare a semnării NAFTA producătorii de carne de porc dinSUA şi-au mărit cota de piaţă deţinută icircn Mexic cu 130 icircntre 1994 şi2000 Volumul vacircnzărilor de porumb ale SUA către Canada a crescut cumai mult de 127 icircn acelaşi interval şi a crescut de mai bine de 18 ori cătreMexic icircn perioada 1993 ndash 2000 Mexic a ales să-şi deschidă piaţa sub

prevederile NAFTA pentru a asigura costuri mai reduse la produselealimentare pentru populaţia sa urbană aflată icircn continuă creştere cacirct şipentru a se asigura că are suficient nutreţ pentru animaleRămacircn icircnsă numeroase domenii icircn care sunt necesare evoluţiipozitive Atacirct SUA şi Canada cacirct şi Mexicul trebuie să participe mai activla punerea icircn aplicare şi maturizarea obiectivelor cuprinse icircn acord Uneleincidente din ultima vreme au relevat necesitatea atenuării influenţei unorputernice grupuri de interese care subminează aplicarea completă a NAFTAUn exemplu elocvent este decizia SUA de a respinge unilateral permisiuneade tranzit liber a camioanelor mexicane decizie care contravine prevederiloracordului O cale de evitare a acestui gen de situaţii este armonizarealegislaţiilor naţionale la normele de conduită multilaterală Aceasta va izoladiferendele comerciale apărute ca rezultat al presiunilor politice exercitatede anumite grupuri de interese Icircn decembrie 1994 la summit-ul de laMiami SUA şi-a propus să sprijine o formă de integrare economică aemisferei vestice şi să creeze premisele pentru lansarea unei largi zone deliber schimb pacircnă icircn 2005 dar de atunci progresele icircnregistrate au fostfoarte discreteSub auspiciul NAFTA Mexicul a suferit cea mai gravă crizăeconomică din ultimii 60 de ani De la implementarea NAFTA şomajul acrescut cu 2000000 de persoane şi 28000 de icircntreprinderi mexicane aufalimentat Salariul real s-a redus cu o treime de la icircnceputul NAFTA14 wwwcommomdreamsorgIntegrare şi regionalism pe continentul americanTot din cauza NAFTA aproximativ 1 milion de fermieri mexicaniau falimentat din cauza importului de cereale din nord Multe icircntreprinderimici şi mijlocii au fost eliminate sub reglementările NAFTA Rata poluăriişi a bolilor provocate de aceasta precum dizenteria hepatita şi bolirespiratorii a crescut atacirct pentru mexicani cacirct şi pentru americanii rezidenţiicircn zona frontierei Suma de bani cheltuită pentru mediul icircnconjurătorsănătate şi proiectele de infrastructură la frontieră reprezintă numai o parteminusculă din cei 20 mld USD necesari pentru a finaliza proiectul dedepoluare a frontiereiDar soluţionarea gravei crize economice mexicane din 1995 este totuşi un argument icircn favoarea NAFTA Ajutorul financiar din partea SUAa fost de 20 mld USD şi de 178 mld USD din partea Fondului MonetarInternaţional Acesta din urmă este un record icircn materie deoarece areprezentat cel mai mare ajutor financiar acordat vreodată unei singure ţăriIar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă NAFTA nu ar fi fost icircn vigoare şidacă nu ar fi prezentat garanţia că economia mexicană se paote revigora icircncondiţiile derulării icircn continuare a tratatului Aici argumentele sunticircmpărţite pe de o parte existenţa NAFTA a avut ca efect adacircncireaparteneriatului nord-american dar pe de altă parte preţul plătit pentru acestlucru a fost prea mareŞi icircn Canada au fost promisiuni icircncălcate Canadienilor li sepromisese că liberul schimb va aduce ldquoslujbe slujbe şi iar slujberdquo şi totuşirata şomajului este icircn jur de 10 şi mai mult de 334000 de locuri demuncă din domeniul manufacturier au fost pierdute de cacircnd a intrat icircnvigoare NAFTAMarile corporaţii i-au asigurat pe canadieni că programele socialeatacirct de importante pentru ei vor fi protejate de efectul liberului schimb

Totuşi aceleaşi corporaţii sub pretextul ldquoechilibrării pieţeirdquo şi alldquoarmonizăriirdquo programelor sociale cu partenerii de schimb au făcut presiuniputernice asupra guvernului canadian pentru reducerea ajutorului de şomajasistenţei sociale şi a pensiilorCapitolul 6 183Acum trei ani politicienii din toate ţările membre pretindeau căprevederile NAFTA vor face din acesta cel mai puternic tratat comercialdin lume Totuşi momentan canadienii se confruntă cu dereglări majoreprivind mediul icircnconjurător precum şi reduceri drastice icircn agenţiileguvernamentale de monitorizare Şi totuşi deşi canadienilor li s-a promis icircnrepetate racircnduri că instituţiile lor culturale vor fi protejate sub auspiciulNAFTA legile culturale ale Canadei sunt transformate icircn mod constant icircnţinte ale disputelor comerciale icircn ciuda faptului că numai 17 din cărţile şirevistele vacircndute icircn Canada sunt canadiene şi 90 din manualele icircn limbaengleză sunt importate din Statele Unite15

De ce şi-ar dori naţiunile membre NAFTA să aducă aceste problemeicircn Chile Chiar dinaintea icircnfiinţării NAFTA economia statului Chile sebaza pe salarii mici şi pe lipsa drepturilor muncitorilor datorită lui PinochetAceste legi nu protejează dreptul muncitorilor de a organiza negociericolective şi interzice organizarea icircn sindicate icircn multe sectoare Salariulminim chilian este sub 55 USD pe zi16 Aceste diferenţe conduc la creştereadiferenţei dintre clasa bogată mai puţin numeroasă şi majoritatea săracă IcircnChile asociaţia micilor icircntreprinzători CONUPIA avertizată dinainte dedezastrul dezlănţuit de NAFTA icircn Mexic se opune de asemeneaexpansiunii NAFTA icircn condiţiile actualeDesigur integrarea cu o economie cum este cea a SUA este oprovocare serioasă pentru orice ţară latino-americană datorităsemnificativelor efecte de creare şi deturnare de comerţ Tutuşi prindimensiunile pieţei SUA aderarea la NAFTA este ldquopremiul cel marerdquo pecare icircl primesc doar cei pregătiţi să participe la această competiţie Fărăaccesul liber la această importantă piaţă multe din eforturile de deschidereeconomică icircntreprinse de statele sud-americane au şanse reduse de reuşităBrazilia este un caz sugestiv icircn acest sens Brazilia este cea mai mareeconomie latino-americană cu o piaţă avacircnd un potenţial impresionant şi ar15 wwwheritageorg16 IdemIntegrare şi regionalism pe continentul americanfi o pierdere importantă pentru SUA dacă nu se va trece cu ldquocurajrdquo la unproces de liberalizare comercială reciprocă Ţările latino-americane suntparteneri a căror prosperitate şi stabilitate sunt vitale pentru SUA icircntrucacirctsunt surse de emigraţie masivă a forţei de muncă şi ldquofurnizorirdquo destupefianteIcircn prezent este paradoxal faptul că icircn timp ce restul regiunii estepregătit şi doritor să se angajeze icircntr-un impresionant efort de integrareregională SUA după decenii de promovare a liberului schimb pare să eziteicircn acest demers Această imagine de ezitare poate fi icircnlăturată dacă actualaadministraţie americană va pune icircn undă procedura simplificată denegociere a lărgirii NAFTA şi icircmpreună cu Canada şi Mexic va negociaaderarea Chile la marea grupare nord-americană Comerţul liber şi corect vaputea să reprezinte punerea icircn aplicare a principiului ldquobicicleteirdquo conformcăruia ldquoori continui să pedalezi speracircnd să ajungi la capătul drumului ori

rişti să te prăbuşeşti ca urmare a poziţiei staticerdquoIcircn concluzie criza financiară mexicană a evidenţiat faptul căevenimentele macroeconomice pot fi ţinute sub control icircn condiţiile uneiarhitecturi integraţioniste regionale bine articulate Criza financiarămexicană a reiterat necesitatea continuării procesului de monitorizare a unorevoluţii macroeconomice cu grad mare de risc şi a evidenţiat dimensiuniletransfrontaliere ale unor evoluţii din economiile naţionaleNatura revizuită a sistemului comercial multilateral interdependenţatot mai evidentă icircntre regionalism şi globalizare au devenit provocări cusemnificaţie deosebităDincolo de toate acestea NAFTA este un fenomen nou icircn carecoexistă o mare putere economică şi comercială aliată cu două state cu unpotenţial economic mult mai mic se integrează ţări cu avantaje comparative

53 Perspective de realizare FTAA interesele naţionaleşi regionale şi provocările actualeicircn calea implementării FTAAAnul 2001 a reprezentat anul icircn care ţările care urmează a subscrieacordului pentru realizarea bdquoAriei de Liber Comerţ a Americilorrdquo (ALCA)şi-au icircndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentulde a icircncheia negocierile pentru realizarea ALCA icircnainte de luna decembriea anului 2005 Astfel cele mai importante evenimente legate de realizareaALCA care au avut loc icircn cursul anului 2001 le-au reprezentat ce-a de aVI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires(Argentina) şi a III-a Icircntacirclnire de Vacircrf a Americilor de la Quebec (Canada)din 20 ndash 21 aprilie 2001Cu prilejul reuniunilor antemenţionate miniştrii de comerţ exteriorau primit primul proiect de text al acordului ALCA care reuneşte proiecteleelaborate de grupurile de negocieri Proiectul de acord va fi tradus icircn 4 limbioficiale şi dat publicităţii Grupurile de lucru au fost instruite să depunăeforturi maxime icircn scopul bdquosoluţionării divergenţelor existente şi ajungerii laun consensrdquoComitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte pacircnăla sfacircrşitul anului 2002 un al doilea proiect de text al Acordului dupărealizarea a 3 reuniuni icircn Nicaragua Venezuela şi Republica Dominicană9 RJ Holbein ndash Summary of the Free Trade Area of the Americas Draft Text Part I andPart II North American Free Trade amp Investment Report nr14 2001Capitolul 5Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prinintermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri icircn vederea realizăriiprogreselor propuse icircn cadrul negocierilor suntdiams definirea metodelor de negocieri vamale inclusiv a eşalonărilorreducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care icircncepe reducereadiams stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordateexporturilor de produse agricolediams definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilorde originediams realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată deeşalonarea diminuării reducerii reordonării şi prevenirii acestuitip de barierediams propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

Noul termen de finalizare a negocierilor (1 ianuarie 2006) şi de demarare operativă a FTAApare greu de atins in cel mai probabil caz vom avea de a face cu un nou orizont de timp 1 ianuarie 2007

Apariţia unei posibile Comunităţi a Naţiunilor Sud-Americane (CNS) nu va substitui ci va dubla procesul de integrare emisferică CNS poate aduce avantaje naţiunilor sud-americane doar pe măsura adancirii actului integraţionist atat in plan economic cat şi politic şi nu prin simplul stadiu de integrare sub forma unei zone de liber schimb

Perspectivele Zonei de Liber Schimb a Americilor vor depinde foarte mult de atitudinea Europei in redefinirea relaţiilor sale economice şi politice cu America Latină Problemele de extindere şi de adancire a integrării de pe continentul european vor diminua dar nu vor anula tenacitatea Europei in promovarea propriilor interese expansioniste in regiune

FTAA este departe de atins doar in ceea ce priveşte formula propusă de Statele Unite ale Americii la Summitul de la Miami (1994) dar nu şi ca obiectiv in sine Compromisul de la Miami din 2003 pare să impace toţi participanţii Rămane ca realitatea să confirme veridicitatea evaluărilor şi previziunilor emise de actualul studiu

Rezultate şi perspective ale NAFTA şi FTAApe continentul americanPe parcursul ultimilor ani de la lansarea NAFTA s-a icircnregistrat ocreştere semnificativă a comerţului intragrupare Totodată au sporitachiziţiile şi fuziunile s-au adacircncit procesele de specializare inter şiintrasectorială şi au sporit fluxurile de investiţii directe icircn economiamexicană Icircn acelaşi timp prevederile acordului au protejat icircn bună măsurăexportatorii americani de efectele crizei mexicane icircn comparaţie cu ceieuropeni sau japonezi Chiar dacă exporturile americane icircn Mexic au scăzuticircn 1995 acest lucru nu a fost determinat de NAFTA ci de depreciereamonedei mexicane şi de criza financiară pe care aceasta a traversat-o Deaceea contrar anumitor aprecieri NAFTA nu a fost cauza crizei ci pivotulrevigorării economice De asemenea pierderile de locuri de muncă icircn SUAapărute ca urmare a prevederilor Acordului au fost marginale icircn pofidasporirii decalajului SUA ndash Mexic ca rezultat al crizei financiare este totmai clar că NAFTA creează tot mai multe locuri de muncă decacirct reduceCanada şi Mexic sunt respectiv a doua şi a treia piaţă de export aSUA pentru produsele agricole Exportul către cele două pieţe la un loc estemai mare decacirct exportul către Japonia sau cele 15 ţări ale UE Icircn 2000 puţinmai mult de 1 dolar din fiecare 4 dolari cacircştigaţi de SUA din exportul cuproduse agricole a fost cacircştigat icircn America de Nord Icircntre 1992 şi 2000valoarea exporturilor agricole ale SUA a crescut icircn total cu 19 Icircn aceeaşiperioadă exporturile agricole şi alimentare către cele două ţări partenere icircnNAFTA a crescut cu 62 Icircn 2000 aprox 272 milioane USD icircn produseCapitolul 6 181agricole americane au fost expediate către Canada şi Mexic de cătrefermierii şi exportatorii americani icircn fiecare săptămacircnă14

Ca urmare a semnării NAFTA producătorii de carne de porc dinSUA şi-au mărit cota de piaţă deţinută icircn Mexic cu 130 icircntre 1994 şi2000 Volumul vacircnzărilor de porumb ale SUA către Canada a crescut cumai mult de 127 icircn acelaşi interval şi a crescut de mai bine de 18 ori cătreMexic icircn perioada 1993 ndash 2000 Mexic a ales să-şi deschidă piaţa sub

prevederile NAFTA pentru a asigura costuri mai reduse la produselealimentare pentru populaţia sa urbană aflată icircn continuă creştere cacirct şipentru a se asigura că are suficient nutreţ pentru animaleRămacircn icircnsă numeroase domenii icircn care sunt necesare evoluţiipozitive Atacirct SUA şi Canada cacirct şi Mexicul trebuie să participe mai activla punerea icircn aplicare şi maturizarea obiectivelor cuprinse icircn acord Uneleincidente din ultima vreme au relevat necesitatea atenuării influenţei unorputernice grupuri de interese care subminează aplicarea completă a NAFTAUn exemplu elocvent este decizia SUA de a respinge unilateral permisiuneade tranzit liber a camioanelor mexicane decizie care contravine prevederiloracordului O cale de evitare a acestui gen de situaţii este armonizarealegislaţiilor naţionale la normele de conduită multilaterală Aceasta va izoladiferendele comerciale apărute ca rezultat al presiunilor politice exercitatede anumite grupuri de interese Icircn decembrie 1994 la summit-ul de laMiami SUA şi-a propus să sprijine o formă de integrare economică aemisferei vestice şi să creeze premisele pentru lansarea unei largi zone deliber schimb pacircnă icircn 2005 dar de atunci progresele icircnregistrate au fostfoarte discreteSub auspiciul NAFTA Mexicul a suferit cea mai gravă crizăeconomică din ultimii 60 de ani De la implementarea NAFTA şomajul acrescut cu 2000000 de persoane şi 28000 de icircntreprinderi mexicane aufalimentat Salariul real s-a redus cu o treime de la icircnceputul NAFTA14 wwwcommomdreamsorgIntegrare şi regionalism pe continentul americanTot din cauza NAFTA aproximativ 1 milion de fermieri mexicaniau falimentat din cauza importului de cereale din nord Multe icircntreprinderimici şi mijlocii au fost eliminate sub reglementările NAFTA Rata poluăriişi a bolilor provocate de aceasta precum dizenteria hepatita şi bolirespiratorii a crescut atacirct pentru mexicani cacirct şi pentru americanii rezidenţiicircn zona frontierei Suma de bani cheltuită pentru mediul icircnconjurătorsănătate şi proiectele de infrastructură la frontieră reprezintă numai o parteminusculă din cei 20 mld USD necesari pentru a finaliza proiectul dedepoluare a frontiereiDar soluţionarea gravei crize economice mexicane din 1995 este totuşi un argument icircn favoarea NAFTA Ajutorul financiar din partea SUAa fost de 20 mld USD şi de 178 mld USD din partea Fondului MonetarInternaţional Acesta din urmă este un record icircn materie deoarece areprezentat cel mai mare ajutor financiar acordat vreodată unei singure ţăriIar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă NAFTA nu ar fi fost icircn vigoare şidacă nu ar fi prezentat garanţia că economia mexicană se paote revigora icircncondiţiile derulării icircn continuare a tratatului Aici argumentele sunticircmpărţite pe de o parte existenţa NAFTA a avut ca efect adacircncireaparteneriatului nord-american dar pe de altă parte preţul plătit pentru acestlucru a fost prea mareŞi icircn Canada au fost promisiuni icircncălcate Canadienilor li sepromisese că liberul schimb va aduce ldquoslujbe slujbe şi iar slujberdquo şi totuşirata şomajului este icircn jur de 10 şi mai mult de 334000 de locuri demuncă din domeniul manufacturier au fost pierdute de cacircnd a intrat icircnvigoare NAFTAMarile corporaţii i-au asigurat pe canadieni că programele socialeatacirct de importante pentru ei vor fi protejate de efectul liberului schimb

Totuşi aceleaşi corporaţii sub pretextul ldquoechilibrării pieţeirdquo şi alldquoarmonizăriirdquo programelor sociale cu partenerii de schimb au făcut presiuniputernice asupra guvernului canadian pentru reducerea ajutorului de şomajasistenţei sociale şi a pensiilorCapitolul 6 183Acum trei ani politicienii din toate ţările membre pretindeau căprevederile NAFTA vor face din acesta cel mai puternic tratat comercialdin lume Totuşi momentan canadienii se confruntă cu dereglări majoreprivind mediul icircnconjurător precum şi reduceri drastice icircn agenţiileguvernamentale de monitorizare Şi totuşi deşi canadienilor li s-a promis icircnrepetate racircnduri că instituţiile lor culturale vor fi protejate sub auspiciulNAFTA legile culturale ale Canadei sunt transformate icircn mod constant icircnţinte ale disputelor comerciale icircn ciuda faptului că numai 17 din cărţile şirevistele vacircndute icircn Canada sunt canadiene şi 90 din manualele icircn limbaengleză sunt importate din Statele Unite15

De ce şi-ar dori naţiunile membre NAFTA să aducă aceste problemeicircn Chile Chiar dinaintea icircnfiinţării NAFTA economia statului Chile sebaza pe salarii mici şi pe lipsa drepturilor muncitorilor datorită lui PinochetAceste legi nu protejează dreptul muncitorilor de a organiza negociericolective şi interzice organizarea icircn sindicate icircn multe sectoare Salariulminim chilian este sub 55 USD pe zi16 Aceste diferenţe conduc la creştereadiferenţei dintre clasa bogată mai puţin numeroasă şi majoritatea săracă IcircnChile asociaţia micilor icircntreprinzători CONUPIA avertizată dinainte dedezastrul dezlănţuit de NAFTA icircn Mexic se opune de asemeneaexpansiunii NAFTA icircn condiţiile actualeDesigur integrarea cu o economie cum este cea a SUA este oprovocare serioasă pentru orice ţară latino-americană datorităsemnificativelor efecte de creare şi deturnare de comerţ Tutuşi prindimensiunile pieţei SUA aderarea la NAFTA este ldquopremiul cel marerdquo pecare icircl primesc doar cei pregătiţi să participe la această competiţie Fărăaccesul liber la această importantă piaţă multe din eforturile de deschidereeconomică icircntreprinse de statele sud-americane au şanse reduse de reuşităBrazilia este un caz sugestiv icircn acest sens Brazilia este cea mai mareeconomie latino-americană cu o piaţă avacircnd un potenţial impresionant şi ar15 wwwheritageorg16 IdemIntegrare şi regionalism pe continentul americanfi o pierdere importantă pentru SUA dacă nu se va trece cu ldquocurajrdquo la unproces de liberalizare comercială reciprocă Ţările latino-americane suntparteneri a căror prosperitate şi stabilitate sunt vitale pentru SUA icircntrucacirctsunt surse de emigraţie masivă a forţei de muncă şi ldquofurnizorirdquo destupefianteIcircn prezent este paradoxal faptul că icircn timp ce restul regiunii estepregătit şi doritor să se angajeze icircntr-un impresionant efort de integrareregională SUA după decenii de promovare a liberului schimb pare să eziteicircn acest demers Această imagine de ezitare poate fi icircnlăturată dacă actualaadministraţie americană va pune icircn undă procedura simplificată denegociere a lărgirii NAFTA şi icircmpreună cu Canada şi Mexic va negociaaderarea Chile la marea grupare nord-americană Comerţul liber şi corect vaputea să reprezinte punerea icircn aplicare a principiului ldquobicicleteirdquo conformcăruia ldquoori continui să pedalezi speracircnd să ajungi la capătul drumului ori

rişti să te prăbuşeşti ca urmare a poziţiei staticerdquoIcircn concluzie criza financiară mexicană a evidenţiat faptul căevenimentele macroeconomice pot fi ţinute sub control icircn condiţiile uneiarhitecturi integraţioniste regionale bine articulate Criza financiarămexicană a reiterat necesitatea continuării procesului de monitorizare a unorevoluţii macroeconomice cu grad mare de risc şi a evidenţiat dimensiuniletransfrontaliere ale unor evoluţii din economiile naţionaleNatura revizuită a sistemului comercial multilateral interdependenţatot mai evidentă icircntre regionalism şi globalizare au devenit provocări cusemnificaţie deosebităDincolo de toate acestea NAFTA este un fenomen nou icircn carecoexistă o mare putere economică şi comercială aliată cu două state cu unpotenţial economic mult mai mic se integrează ţări cu avantaje comparative

53 Perspective de realizare FTAA interesele naţionaleşi regionale şi provocările actualeicircn calea implementării FTAAAnul 2001 a reprezentat anul icircn care ţările care urmează a subscrieacordului pentru realizarea bdquoAriei de Liber Comerţ a Americilorrdquo (ALCA)şi-au icircndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentulde a icircncheia negocierile pentru realizarea ALCA icircnainte de luna decembriea anului 2005 Astfel cele mai importante evenimente legate de realizareaALCA care au avut loc icircn cursul anului 2001 le-au reprezentat ce-a de aVI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires(Argentina) şi a III-a Icircntacirclnire de Vacircrf a Americilor de la Quebec (Canada)din 20 ndash 21 aprilie 2001Cu prilejul reuniunilor antemenţionate miniştrii de comerţ exteriorau primit primul proiect de text al acordului ALCA care reuneşte proiecteleelaborate de grupurile de negocieri Proiectul de acord va fi tradus icircn 4 limbioficiale şi dat publicităţii Grupurile de lucru au fost instruite să depunăeforturi maxime icircn scopul bdquosoluţionării divergenţelor existente şi ajungerii laun consensrdquoComitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte pacircnăla sfacircrşitul anului 2002 un al doilea proiect de text al Acordului dupărealizarea a 3 reuniuni icircn Nicaragua Venezuela şi Republica Dominicană9 RJ Holbein ndash Summary of the Free Trade Area of the Americas Draft Text Part I andPart II North American Free Trade amp Investment Report nr14 2001Capitolul 5Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prinintermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri icircn vederea realizăriiprogreselor propuse icircn cadrul negocierilor suntdiams definirea metodelor de negocieri vamale inclusiv a eşalonărilorreducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care icircncepe reducereadiams stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordateexporturilor de produse agricolediams definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilorde originediams realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată deeşalonarea diminuării reducerii reordonării şi prevenirii acestuitip de barierediams propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

prevederile NAFTA pentru a asigura costuri mai reduse la produselealimentare pentru populaţia sa urbană aflată icircn continuă creştere cacirct şipentru a se asigura că are suficient nutreţ pentru animaleRămacircn icircnsă numeroase domenii icircn care sunt necesare evoluţiipozitive Atacirct SUA şi Canada cacirct şi Mexicul trebuie să participe mai activla punerea icircn aplicare şi maturizarea obiectivelor cuprinse icircn acord Uneleincidente din ultima vreme au relevat necesitatea atenuării influenţei unorputernice grupuri de interese care subminează aplicarea completă a NAFTAUn exemplu elocvent este decizia SUA de a respinge unilateral permisiuneade tranzit liber a camioanelor mexicane decizie care contravine prevederiloracordului O cale de evitare a acestui gen de situaţii este armonizarealegislaţiilor naţionale la normele de conduită multilaterală Aceasta va izoladiferendele comerciale apărute ca rezultat al presiunilor politice exercitatede anumite grupuri de interese Icircn decembrie 1994 la summit-ul de laMiami SUA şi-a propus să sprijine o formă de integrare economică aemisferei vestice şi să creeze premisele pentru lansarea unei largi zone deliber schimb pacircnă icircn 2005 dar de atunci progresele icircnregistrate au fostfoarte discreteSub auspiciul NAFTA Mexicul a suferit cea mai gravă crizăeconomică din ultimii 60 de ani De la implementarea NAFTA şomajul acrescut cu 2000000 de persoane şi 28000 de icircntreprinderi mexicane aufalimentat Salariul real s-a redus cu o treime de la icircnceputul NAFTA14 wwwcommomdreamsorgIntegrare şi regionalism pe continentul americanTot din cauza NAFTA aproximativ 1 milion de fermieri mexicaniau falimentat din cauza importului de cereale din nord Multe icircntreprinderimici şi mijlocii au fost eliminate sub reglementările NAFTA Rata poluăriişi a bolilor provocate de aceasta precum dizenteria hepatita şi bolirespiratorii a crescut atacirct pentru mexicani cacirct şi pentru americanii rezidenţiicircn zona frontierei Suma de bani cheltuită pentru mediul icircnconjurătorsănătate şi proiectele de infrastructură la frontieră reprezintă numai o parteminusculă din cei 20 mld USD necesari pentru a finaliza proiectul dedepoluare a frontiereiDar soluţionarea gravei crize economice mexicane din 1995 este totuşi un argument icircn favoarea NAFTA Ajutorul financiar din partea SUAa fost de 20 mld USD şi de 178 mld USD din partea Fondului MonetarInternaţional Acesta din urmă este un record icircn materie deoarece areprezentat cel mai mare ajutor financiar acordat vreodată unei singure ţăriIar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă NAFTA nu ar fi fost icircn vigoare şidacă nu ar fi prezentat garanţia că economia mexicană se paote revigora icircncondiţiile derulării icircn continuare a tratatului Aici argumentele sunticircmpărţite pe de o parte existenţa NAFTA a avut ca efect adacircncireaparteneriatului nord-american dar pe de altă parte preţul plătit pentru acestlucru a fost prea mareŞi icircn Canada au fost promisiuni icircncălcate Canadienilor li sepromisese că liberul schimb va aduce ldquoslujbe slujbe şi iar slujberdquo şi totuşirata şomajului este icircn jur de 10 şi mai mult de 334000 de locuri demuncă din domeniul manufacturier au fost pierdute de cacircnd a intrat icircnvigoare NAFTAMarile corporaţii i-au asigurat pe canadieni că programele socialeatacirct de importante pentru ei vor fi protejate de efectul liberului schimb

Totuşi aceleaşi corporaţii sub pretextul ldquoechilibrării pieţeirdquo şi alldquoarmonizăriirdquo programelor sociale cu partenerii de schimb au făcut presiuniputernice asupra guvernului canadian pentru reducerea ajutorului de şomajasistenţei sociale şi a pensiilorCapitolul 6 183Acum trei ani politicienii din toate ţările membre pretindeau căprevederile NAFTA vor face din acesta cel mai puternic tratat comercialdin lume Totuşi momentan canadienii se confruntă cu dereglări majoreprivind mediul icircnconjurător precum şi reduceri drastice icircn agenţiileguvernamentale de monitorizare Şi totuşi deşi canadienilor li s-a promis icircnrepetate racircnduri că instituţiile lor culturale vor fi protejate sub auspiciulNAFTA legile culturale ale Canadei sunt transformate icircn mod constant icircnţinte ale disputelor comerciale icircn ciuda faptului că numai 17 din cărţile şirevistele vacircndute icircn Canada sunt canadiene şi 90 din manualele icircn limbaengleză sunt importate din Statele Unite15

De ce şi-ar dori naţiunile membre NAFTA să aducă aceste problemeicircn Chile Chiar dinaintea icircnfiinţării NAFTA economia statului Chile sebaza pe salarii mici şi pe lipsa drepturilor muncitorilor datorită lui PinochetAceste legi nu protejează dreptul muncitorilor de a organiza negociericolective şi interzice organizarea icircn sindicate icircn multe sectoare Salariulminim chilian este sub 55 USD pe zi16 Aceste diferenţe conduc la creştereadiferenţei dintre clasa bogată mai puţin numeroasă şi majoritatea săracă IcircnChile asociaţia micilor icircntreprinzători CONUPIA avertizată dinainte dedezastrul dezlănţuit de NAFTA icircn Mexic se opune de asemeneaexpansiunii NAFTA icircn condiţiile actualeDesigur integrarea cu o economie cum este cea a SUA este oprovocare serioasă pentru orice ţară latino-americană datorităsemnificativelor efecte de creare şi deturnare de comerţ Tutuşi prindimensiunile pieţei SUA aderarea la NAFTA este ldquopremiul cel marerdquo pecare icircl primesc doar cei pregătiţi să participe la această competiţie Fărăaccesul liber la această importantă piaţă multe din eforturile de deschidereeconomică icircntreprinse de statele sud-americane au şanse reduse de reuşităBrazilia este un caz sugestiv icircn acest sens Brazilia este cea mai mareeconomie latino-americană cu o piaţă avacircnd un potenţial impresionant şi ar15 wwwheritageorg16 IdemIntegrare şi regionalism pe continentul americanfi o pierdere importantă pentru SUA dacă nu se va trece cu ldquocurajrdquo la unproces de liberalizare comercială reciprocă Ţările latino-americane suntparteneri a căror prosperitate şi stabilitate sunt vitale pentru SUA icircntrucacirctsunt surse de emigraţie masivă a forţei de muncă şi ldquofurnizorirdquo destupefianteIcircn prezent este paradoxal faptul că icircn timp ce restul regiunii estepregătit şi doritor să se angajeze icircntr-un impresionant efort de integrareregională SUA după decenii de promovare a liberului schimb pare să eziteicircn acest demers Această imagine de ezitare poate fi icircnlăturată dacă actualaadministraţie americană va pune icircn undă procedura simplificată denegociere a lărgirii NAFTA şi icircmpreună cu Canada şi Mexic va negociaaderarea Chile la marea grupare nord-americană Comerţul liber şi corect vaputea să reprezinte punerea icircn aplicare a principiului ldquobicicleteirdquo conformcăruia ldquoori continui să pedalezi speracircnd să ajungi la capătul drumului ori

rişti să te prăbuşeşti ca urmare a poziţiei staticerdquoIcircn concluzie criza financiară mexicană a evidenţiat faptul căevenimentele macroeconomice pot fi ţinute sub control icircn condiţiile uneiarhitecturi integraţioniste regionale bine articulate Criza financiarămexicană a reiterat necesitatea continuării procesului de monitorizare a unorevoluţii macroeconomice cu grad mare de risc şi a evidenţiat dimensiuniletransfrontaliere ale unor evoluţii din economiile naţionaleNatura revizuită a sistemului comercial multilateral interdependenţatot mai evidentă icircntre regionalism şi globalizare au devenit provocări cusemnificaţie deosebităDincolo de toate acestea NAFTA este un fenomen nou icircn carecoexistă o mare putere economică şi comercială aliată cu două state cu unpotenţial economic mult mai mic se integrează ţări cu avantaje comparative

53 Perspective de realizare FTAA interesele naţionaleşi regionale şi provocările actualeicircn calea implementării FTAAAnul 2001 a reprezentat anul icircn care ţările care urmează a subscrieacordului pentru realizarea bdquoAriei de Liber Comerţ a Americilorrdquo (ALCA)şi-au icircndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentulde a icircncheia negocierile pentru realizarea ALCA icircnainte de luna decembriea anului 2005 Astfel cele mai importante evenimente legate de realizareaALCA care au avut loc icircn cursul anului 2001 le-au reprezentat ce-a de aVI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires(Argentina) şi a III-a Icircntacirclnire de Vacircrf a Americilor de la Quebec (Canada)din 20 ndash 21 aprilie 2001Cu prilejul reuniunilor antemenţionate miniştrii de comerţ exteriorau primit primul proiect de text al acordului ALCA care reuneşte proiecteleelaborate de grupurile de negocieri Proiectul de acord va fi tradus icircn 4 limbioficiale şi dat publicităţii Grupurile de lucru au fost instruite să depunăeforturi maxime icircn scopul bdquosoluţionării divergenţelor existente şi ajungerii laun consensrdquoComitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte pacircnăla sfacircrşitul anului 2002 un al doilea proiect de text al Acordului dupărealizarea a 3 reuniuni icircn Nicaragua Venezuela şi Republica Dominicană9 RJ Holbein ndash Summary of the Free Trade Area of the Americas Draft Text Part I andPart II North American Free Trade amp Investment Report nr14 2001Capitolul 5Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prinintermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri icircn vederea realizăriiprogreselor propuse icircn cadrul negocierilor suntdiams definirea metodelor de negocieri vamale inclusiv a eşalonărilorreducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care icircncepe reducereadiams stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordateexporturilor de produse agricolediams definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilorde originediams realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată deeşalonarea diminuării reducerii reordonării şi prevenirii acestuitip de barierediams propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

Totuşi aceleaşi corporaţii sub pretextul ldquoechilibrării pieţeirdquo şi alldquoarmonizăriirdquo programelor sociale cu partenerii de schimb au făcut presiuniputernice asupra guvernului canadian pentru reducerea ajutorului de şomajasistenţei sociale şi a pensiilorCapitolul 6 183Acum trei ani politicienii din toate ţările membre pretindeau căprevederile NAFTA vor face din acesta cel mai puternic tratat comercialdin lume Totuşi momentan canadienii se confruntă cu dereglări majoreprivind mediul icircnconjurător precum şi reduceri drastice icircn agenţiileguvernamentale de monitorizare Şi totuşi deşi canadienilor li s-a promis icircnrepetate racircnduri că instituţiile lor culturale vor fi protejate sub auspiciulNAFTA legile culturale ale Canadei sunt transformate icircn mod constant icircnţinte ale disputelor comerciale icircn ciuda faptului că numai 17 din cărţile şirevistele vacircndute icircn Canada sunt canadiene şi 90 din manualele icircn limbaengleză sunt importate din Statele Unite15

De ce şi-ar dori naţiunile membre NAFTA să aducă aceste problemeicircn Chile Chiar dinaintea icircnfiinţării NAFTA economia statului Chile sebaza pe salarii mici şi pe lipsa drepturilor muncitorilor datorită lui PinochetAceste legi nu protejează dreptul muncitorilor de a organiza negociericolective şi interzice organizarea icircn sindicate icircn multe sectoare Salariulminim chilian este sub 55 USD pe zi16 Aceste diferenţe conduc la creştereadiferenţei dintre clasa bogată mai puţin numeroasă şi majoritatea săracă IcircnChile asociaţia micilor icircntreprinzători CONUPIA avertizată dinainte dedezastrul dezlănţuit de NAFTA icircn Mexic se opune de asemeneaexpansiunii NAFTA icircn condiţiile actualeDesigur integrarea cu o economie cum este cea a SUA este oprovocare serioasă pentru orice ţară latino-americană datorităsemnificativelor efecte de creare şi deturnare de comerţ Tutuşi prindimensiunile pieţei SUA aderarea la NAFTA este ldquopremiul cel marerdquo pecare icircl primesc doar cei pregătiţi să participe la această competiţie Fărăaccesul liber la această importantă piaţă multe din eforturile de deschidereeconomică icircntreprinse de statele sud-americane au şanse reduse de reuşităBrazilia este un caz sugestiv icircn acest sens Brazilia este cea mai mareeconomie latino-americană cu o piaţă avacircnd un potenţial impresionant şi ar15 wwwheritageorg16 IdemIntegrare şi regionalism pe continentul americanfi o pierdere importantă pentru SUA dacă nu se va trece cu ldquocurajrdquo la unproces de liberalizare comercială reciprocă Ţările latino-americane suntparteneri a căror prosperitate şi stabilitate sunt vitale pentru SUA icircntrucacirctsunt surse de emigraţie masivă a forţei de muncă şi ldquofurnizorirdquo destupefianteIcircn prezent este paradoxal faptul că icircn timp ce restul regiunii estepregătit şi doritor să se angajeze icircntr-un impresionant efort de integrareregională SUA după decenii de promovare a liberului schimb pare să eziteicircn acest demers Această imagine de ezitare poate fi icircnlăturată dacă actualaadministraţie americană va pune icircn undă procedura simplificată denegociere a lărgirii NAFTA şi icircmpreună cu Canada şi Mexic va negociaaderarea Chile la marea grupare nord-americană Comerţul liber şi corect vaputea să reprezinte punerea icircn aplicare a principiului ldquobicicleteirdquo conformcăruia ldquoori continui să pedalezi speracircnd să ajungi la capătul drumului ori

rişti să te prăbuşeşti ca urmare a poziţiei staticerdquoIcircn concluzie criza financiară mexicană a evidenţiat faptul căevenimentele macroeconomice pot fi ţinute sub control icircn condiţiile uneiarhitecturi integraţioniste regionale bine articulate Criza financiarămexicană a reiterat necesitatea continuării procesului de monitorizare a unorevoluţii macroeconomice cu grad mare de risc şi a evidenţiat dimensiuniletransfrontaliere ale unor evoluţii din economiile naţionaleNatura revizuită a sistemului comercial multilateral interdependenţatot mai evidentă icircntre regionalism şi globalizare au devenit provocări cusemnificaţie deosebităDincolo de toate acestea NAFTA este un fenomen nou icircn carecoexistă o mare putere economică şi comercială aliată cu două state cu unpotenţial economic mult mai mic se integrează ţări cu avantaje comparative

53 Perspective de realizare FTAA interesele naţionaleşi regionale şi provocările actualeicircn calea implementării FTAAAnul 2001 a reprezentat anul icircn care ţările care urmează a subscrieacordului pentru realizarea bdquoAriei de Liber Comerţ a Americilorrdquo (ALCA)şi-au icircndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentulde a icircncheia negocierile pentru realizarea ALCA icircnainte de luna decembriea anului 2005 Astfel cele mai importante evenimente legate de realizareaALCA care au avut loc icircn cursul anului 2001 le-au reprezentat ce-a de aVI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires(Argentina) şi a III-a Icircntacirclnire de Vacircrf a Americilor de la Quebec (Canada)din 20 ndash 21 aprilie 2001Cu prilejul reuniunilor antemenţionate miniştrii de comerţ exteriorau primit primul proiect de text al acordului ALCA care reuneşte proiecteleelaborate de grupurile de negocieri Proiectul de acord va fi tradus icircn 4 limbioficiale şi dat publicităţii Grupurile de lucru au fost instruite să depunăeforturi maxime icircn scopul bdquosoluţionării divergenţelor existente şi ajungerii laun consensrdquoComitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte pacircnăla sfacircrşitul anului 2002 un al doilea proiect de text al Acordului dupărealizarea a 3 reuniuni icircn Nicaragua Venezuela şi Republica Dominicană9 RJ Holbein ndash Summary of the Free Trade Area of the Americas Draft Text Part I andPart II North American Free Trade amp Investment Report nr14 2001Capitolul 5Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prinintermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri icircn vederea realizăriiprogreselor propuse icircn cadrul negocierilor suntdiams definirea metodelor de negocieri vamale inclusiv a eşalonărilorreducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care icircncepe reducereadiams stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordateexporturilor de produse agricolediams definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilorde originediams realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată deeşalonarea diminuării reducerii reordonării şi prevenirii acestuitip de barierediams propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

rişti să te prăbuşeşti ca urmare a poziţiei staticerdquoIcircn concluzie criza financiară mexicană a evidenţiat faptul căevenimentele macroeconomice pot fi ţinute sub control icircn condiţiile uneiarhitecturi integraţioniste regionale bine articulate Criza financiarămexicană a reiterat necesitatea continuării procesului de monitorizare a unorevoluţii macroeconomice cu grad mare de risc şi a evidenţiat dimensiuniletransfrontaliere ale unor evoluţii din economiile naţionaleNatura revizuită a sistemului comercial multilateral interdependenţatot mai evidentă icircntre regionalism şi globalizare au devenit provocări cusemnificaţie deosebităDincolo de toate acestea NAFTA este un fenomen nou icircn carecoexistă o mare putere economică şi comercială aliată cu două state cu unpotenţial economic mult mai mic se integrează ţări cu avantaje comparative

53 Perspective de realizare FTAA interesele naţionaleşi regionale şi provocările actualeicircn calea implementării FTAAAnul 2001 a reprezentat anul icircn care ţările care urmează a subscrieacordului pentru realizarea bdquoAriei de Liber Comerţ a Americilorrdquo (ALCA)şi-au icircndeplinit mandatele şi programele propuse şi au reiterat angajamentulde a icircncheia negocierile pentru realizarea ALCA icircnainte de luna decembriea anului 2005 Astfel cele mai importante evenimente legate de realizareaALCA care au avut loc icircn cursul anului 2001 le-au reprezentat ce-a de aVI-a Reuniune Ministerială de Comerţ din 7 aprilie de la Buenos Aires(Argentina) şi a III-a Icircntacirclnire de Vacircrf a Americilor de la Quebec (Canada)din 20 ndash 21 aprilie 2001Cu prilejul reuniunilor antemenţionate miniştrii de comerţ exteriorau primit primul proiect de text al acordului ALCA care reuneşte proiecteleelaborate de grupurile de negocieri Proiectul de acord va fi tradus icircn 4 limbioficiale şi dat publicităţii Grupurile de lucru au fost instruite să depunăeforturi maxime icircn scopul bdquosoluţionării divergenţelor existente şi ajungerii laun consensrdquoComitetul de Negocieri Comerciale al ALCA urma să prezinte pacircnăla sfacircrşitul anului 2002 un al doilea proiect de text al Acordului dupărealizarea a 3 reuniuni icircn Nicaragua Venezuela şi Republica Dominicană9 RJ Holbein ndash Summary of the Free Trade Area of the Americas Draft Text Part I andPart II North American Free Trade amp Investment Report nr14 2001Capitolul 5Obiectivele urmărite de Comitetul de Negocieri Comerciale prinintermediul Grupelor sau Subgrupelor de Negocieri icircn vederea realizăriiprogreselor propuse icircn cadrul negocierilor suntdiams definirea metodelor de negocieri vamale inclusiv a eşalonărilorreducerii taxelor vamale şi a nivelului de la care icircncepe reducereadiams stabilirea metodologiei de eliminare a subvenţiilor acordateexporturilor de produse agricolediams definirea calendarului şi modalităţilor de implementare a regulilorde originediams realizarea unei prime inventarieri a măsurilor netarifare urmată deeşalonarea diminuării reducerii reordonării şi prevenirii acestuitip de barierediams propuneri privind eliminarea măsurilor sanitare şi fitosanitare ca

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

piedici icircn calea comerţuluidiams continuarea discuţiilor privind regimul de salvgardarediams prezentarea unei metodologii privind revizuirea legislaţieiantidumping şi măsuri compensatorii aplicabile de către ţările dinzonădiams prezentarea de propuneri privind metode şi procedee legate deinvestiţii străine şi serviciidiams recomandări privind procedee şi termene legate de negociereaachiziţiilor guvernamentaleAlte realizări obţinute icircn decursul negocierilor icircn perioada 2001 ndash2002 se referă la1048746 icircmbunătăţirea căilor de diseminare icircn racircndul cetăţenilor ţărilordin zonă a procesului de negociere1048746 crearea condiţiilor de participare la procesul de integrare atuturor economiilor din zonă şi icircn special a celor mici şi ridicareanivelului de dezvoltare a acestora din urmăIntegrare şi regionalism pe continentul americanIcircn ciuda existenţei unor poziţii divergente icircn racircndul unora din ţărileparticipante icircn general se apreciază că la nivelul anului 2002 ţările au fixatplanul general care să asigure icircncheierea negocierilor pacircnă cel mai tacircrziu icircndecembrie 2005 Totodată au fost adoptate decizii menite să creezepremisele intrării icircn următoarea etapă de negocieri din cursul anului 2003Se apreciază că un pas important pe calea finalizării icircn termen anegocierilor l-a constituit aprobarea de către Congresul SUA a proiectuluide lege care-l autorizează pe preşedintele SUA să negocieze acorduricomerciale pe baza unei icircmputerniciri numite TPA (Trade PromotionAuthority) anterior cunoscută ca bdquofast-trackrdquo (calea rapidă) consideratăesenţială pentru negocierile din cadrul ALCAAlte elemente care vor contribui la realizarea procesului de integraresunt două studii realizate de Secretariatul General ALCA şi anumediams compatibilizarea ALCA cu menţinerea preferinţelor vamalenegociate icircn cadrul ALADI şi identificarea mecanismelor care săpermanentizeze icircn timp aceste avantaje intraregionalediams eventualul impact al ALCA asupra schimburilor comercialeintraregionaleTot icircn vederea creării condiţiilor continuării negocierilor a fostaprobată o nouă listă cu ţările care vor exercita preşedinţia şi vicepreşedinţiadiferitelor organisme ALCA (grupuri de negocieri grupul consultativcomitete etc) pentru următoarea etapă a negocierilor

Obiective

O1 Identificarea zonelor de liber schimb pe continentul americanO2 FTAAO3 Negocieri O4 Perspective

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă

1 democrația2 drepturile şi libertăţile

fundamentale ale omului3 justiţie statul de drept şi

securitatea persoanelor4 securitatea in emisferă5 societatea civilă6 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară7 infrastructură şi mediu8 managementul dezastrelor9 dezvoltarea sustenabilă

1 management agricol şi dezvoltare rurală

2 forţa de muncă şi şomajul

3 echitate4 educaţie5 sănătate6 egalitatea intre sexe7 populaţia indigenă8 diversitatea culturală9 tinerii

1 drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

2 justiţie statul de drept şi securitatea persoanelor

3 securitatea in emisferă4 societatea civilă5 comerţ investiţii şi

stabilitatea financiară6 infrastructură şi mediu7 managementul dezastrelor8 dezvoltarea sustenabilă