7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 1/52

Tema 1: Integrarea economică internaţională: esenţă, factori determinanţi,implicaţii

1. Conceptul de integrare economică - etimologie; evoluţiasemnicaţiei conceptului de integrare

2. Premise integrării3. Implicaţiile integrării economice internaţionale asupra ţărilor

participante

4. Etape n evoluţia integrării

1!Conceptul de integrare economică - etimologie; evoluţiasemnicaţiei conceptului de integrare

Noţiunea de "integrare" provine din latinescul "integro, integration", care înseamnă a pune la un loc, a reuni mai multe părţi într-un tot unitar sau în vedereaconstituirii unui întreg. Preluat iniţial din matematică, termenul de "integrare" acăpătat o largă utilizare în diferite domenii ale ştiinţelor socio-umane, inclusivştiinţele economice.

În domeniul ştiinţei economice, termenul "integrare" a fost folosit prima dată în

contextul organizaţiilor industriale pentru a exprima un ansamlu de tranzacţii între!rme realizatre prin aranamente, fuziuni , punand în relaţie furnizorii cu utilizatoriicit si înţelegeri între competitori.

Încercarea de a găsi momentul de început al termenului de integrare economică în accepţiunea pe care o vom da-o pe parcurs, arată că în literatura economică el nuapare înainte de anii #$%&.

În decemrie #$%', la reuniunea (sociaţiei )conomice (mericane, au fostprezentate două comunicări ce utilizau conceptul de integrare economică* "+azulcomerţului multilateral" de ale ilgerdt şi "/egionalismul economic european" de(ntonin 0asc1. În aceste comunicări, ale ilgerdt vorea despre "sc1imurile

multilaterale de unuri şi servicii, care generează o integrare economică a ţărilor într-o manieră pro!tailă pentru toţi" şi sugera că "acea integrare internaţională lacare ne referim va ! oţinută prin coordonarea politicilor economice naţionale, înspecial în domeniul comerţului exterior" 2ref3, iar 0asc1 se preocupă de situaţia, încare, "comerţul intraeuropean ... e menit să genereze o mai puternică integrare aeconomiei europene".2ref3

4n planul 5ars1all "Programul de /econstrucţie )uropeană", se poate citi despre"nevoia de integrare şi coordonare e!cientă a programelor economice în regiunilecritice" şi despre speranţa de "reintegrare a acestor ţări 6ţările europene7 într-unsistem productiv şi comercial mondial şi regional sănătos".2ref3

(nul #$%8 ne oferă o literatură economică şi numeroase documente o!ciale în

care termenul de integrare economică este folosit tot mai mult. +el mai adecvatconţinut îi conferă termenului Paul o9man, administratorul (dministraţiei +ooperării)conomice, care, adres:ndu-se ;rganizaţiei de +ooperare )conomică )uropeană6;))+7, sulinia urgenţa progreselor către o "integrare a )uropei ;ccidentale" şiexplica demersul său în următoarele cuvinte* "scopul unei astfel de integrări va !crearea unei largi pieţe unice în interiorul căreia restricţiile cantitative în caleamişcării unurilor, arierelor monetare în calea <uxurilor de plăţi şi, eventual, taxelevamale vor ! deplin înlăturate".2ref3

În literatura de specialitate se conferă noţiunii de ==integrare economică"numeroase sensuri. >n punct de vedere larg răsp:ndit, mai ales în perioada iniţialăa integrării economice interstatale, este cel referitor la trecerea de la microspaţii lamacrospaţii, la "crearea unor ansamluri economice tot mai vaste ..., care săpermită o productivitate sporită a muncii şi o calitate superioară a mărfurilor".2ref3

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 2/52

>n alt punct de vedere este acela care de!neşte integrarea economică ca "...asenţa discriminărilor sau eliminarea progresivă a discriminărilor, în raporturileeconomice între diferite ţări". 2ref3

0.0alassa a pledat pentru integrarea economică redusă la o stare de unansamlu de procese, prin care diferite state constituie un grup sau un bloccomercial regional. 2ref3

"?ictionnaire de l@economie contemporaine" de!neşte integrarea economică ca!ind "realizarea unei uni!cări complete între economii mai înainte distincte. 2ref3

(stfel, integrarea economică  reprezintă un proces benevol deinteracţiune economică a mai multor ţări, care conduce treptat sprecrearea unui organism economic unic.

+oncluzion:nd, putem spune, că "mecanismul" integrării economice cuprindeurmătoarele principii de ază*

• crearea unui spaţiu economic comunA• circulaţia lieră a factorilor de producţie atunci, c:nd există o "piaţă

comună"A•

 realizarea unei uniuni vamaleA realizarea unor politici comune în domeniileeconomice, monetar, !nanciar şi social etc.

"!Premise ale integrăriiPornind de la faptul, că integrarea economică internaţională se concretizează în

formarea şi funcţionarea unor organizaţii regionale, suregionale, zonale etc. cucaractereconomic al statelor interesate, acest proces presupune existenţa unor premisepentru ţările cetind să se integre#e. ?intre aceste premise am putea numi*

B $propierea nivelurilor de#voltării economice %i gradului maturităţii

economieide piaţă a ţărilor ce vor să se integre#e! ?e oicei integrarea economicăinterstatală are loc ori numai între ţările dezvoltate, ori numai între ţările în curs dedezvoltare, adică între statele ce au aproximativ acelaşi nivel de dezvoltareeconomică. ?eşi există tentative de integrare a ţărilor dezvoltate cu cele în curs dedezvoltare, însă aceasta nu permite de a face careva concluzii despre e!cienţa lor.4niţial între aceste state sunt înc1eiate diferite acorduri cu privire la asociere,parteneriat, preferinţe comerciale etc., şi procesul de integrare se tergiversează6taragana, amina7 p:nă c:nd în ţara mai puţin dezvoltată nu vor ! create condiţiieconomice comparaile cu cele ale ţărilor mai dezvoltate.

B $propierea geogracă a ţărilor ce vor să se integre#e, e&istenţagraniţelorcomune %i a relaţiilor economice din punct de vedere istoric! +onstituireaformaţiunilor integraţioniste pe plan mondial a început cu c:teva ţări vecine, situatepe acelaşi continent, în apropiere una de alta. 5ai apoi la acest nucleu integraţionistaderau şi alte state vecine.

B Pro'lemele, interesele comune ale ţărilor, ce vor să se integre#e, ndomeniulde#voltării, nanţării, reglării economice, cola'orării politice etc! )vident că,ţările a căror prolemă de ază este crearea economiei de piaţă, nu pot să seintegreze cu ţările cu economie dea dezvoltată, a căror interes este de a lansa o

monedă comună. ?e asemenea şi ţările, a căror prolemă de ază este asigurarea cuapă şi alimente a populaţiei, nu pot să se integreze cu ţările ce discută prolemeprivind mişcarea interstatală a capitalului.

B Efectul de demonstrare! În ţările, care au creat formaţiuni integraţioniste, deoicei, au loc mutaţii economice pozitive 6creşterea ritmurilor economice, diminuarea

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 3/52

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 4/52

F. 4ntegrarea economică internaţională stimulează, în str:nsă legătură cu înăsprireaconcurenţei, procesul investiţional 6at:t al investiţiilor interne, c:t şi a celor externe7

 în vederea sporirii posiilităţilor de export, ampli!cării măsurilor de asistenţăregională, ameliorării poziţiei concurenţiale a !rmelor etc. Pe această ază pot avealoc modi!cări importante în structura economiei statelor memre, apăr:nd noi formede specializare, concomitente cu ad:ncirea specializării existenteA

G. În cazul ţărilor în curs de dezvoltare, integrarea economică internaţională poate

deveni o cale importantă a dezvoltării şi progresului lor economic. Prin funcţionareaorganizaţiilor integraţioniste regionale şi suregionale se poate micşoravulnerailitatea externă a ţărilor în curs de dezvoltare, prin consecinţele asuprastimulării modi!cărilor structurale ale economiilor naţionale, prin trecerea acestorţări de la producţia de materii prime la producţia de produse manufacturate şi

 îmunătăţirea capacităţii industriei naţionale de a exporta pe pieţele externeAH. 4ntegrarea economică internaţională contriuie la dezvoltarea anumitor

activităţi,care, datorită limitării resurselor lor, nu este posiilă în mod e!cient de către uneleţări în mod individual.

8. 4ntegrarea economică internaţională permite ţărilor situate într-o anumită zonă

de a-şi promova şi apăra "în comun" interesele, ameninţate de concurenţiinternaţionali foarte puternici. )xemplul cel mai evident îl constituie ţările din )uropa;ccidentală. iecare ţară, luată separat, s-a simţit prea slaă în faţa concurenţei I>(,

 Japoniei pe pieţele mondiale. Numai prin unirea ţărilor respective în cadrul+omunităţii )conomice )uropene, ţările occidentale puteau să se opună concurenţeiinternaţionale şi să-şi apere în comun interesele.

În concluzie, integrarea economică internaţională poate şi treuie să aiăconsecinţe pozitive asupra e!cienţei economice, sociale şi ecologice, deci, opţiuneaunei ţări pentru aderarea la o organizaţie integraţionistă este concretizată însperanţa că aceasta răspunde intereselor fundamentale ale cetăţenilor şi, în primul

r:nd, cerinţelor promovării şi înfăptuirii unei strategii de creştere şi dezvoltareeconomică durailă.

)!Etape n evoluţia integrăriiCele mai importante stadii de integrare, prin prisma coe!cientului de

integrare realizat de economiile implicate sunt**ona de li'er sc+im' *./!  În cadrul acestei forme de integrare, între

parteneri sunt înlăturate ostacolele comerciale su formă de taxe vamale de importşi restricţiile cantitative. (stfel, circulaţia internă a produselor este lieră, fecare ţară păstrându-şi propria politică comercială aţă de terţi.  Pentru a evita deformarea

<uxurilor de import 6intrarea produselor prin ţară cu cel mai permisiv regim vamal7,unurile care fac oiectul comerţului cu terţii treuie însoţite de certi!cate deorigine, care să indice ţara unde a fost realizat produsul respectiv. (ceasta permitelucrătorilor vamali din ţările memre cu diferite medii tarifare, să stailească dacătaxele vamale sau prelevările treuie austate sau dacă pot circula lier în interiorulgrupării. Konele de lier sc1im pot viza toate produsele care fac oiectulsc1imurilor reciproce 6în acest context distingem KLI complete sau perecte7 saudoar anumite categorii de produse 6KLI incomplete sau imperecte7.

0niunea vamală 0/! +a şi în cazul KLI, toate ostacolele în calea liereicirculaţii a mărfurilor între ţările participante sunt eliminate. În plus, se elaborează şise pune în aplicare o politică comercială comună aţă de terţi sau doar un tari vamalcomun care se aplică concomitent cu solicitarea certi!catelor de origine la graniţelevamale interne care se mai păstrează. ;dată ce un produs a fost admis în interiorul>M, el poate circula lier. Cotodată, începe un proces treptat de uniformizare alegislaţiei vamale.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 5/52

Piaţa comună este în primul r:nd o uniune vamală. În plus, actorii de producţie(orţa de muncă şi capitalul) încep să circule ără restricţii în interiorul pieţei unite .(ceastă de!nire lasă desc1ise mai multe opţiuni cu privire la relaţiile comerciale faţăde terţi. (stfel, este posiil un pac1et de reglementari naţionale diferite 6în cazulKLI7 sau o serie de reglementări 6de exemplu, referitor la forţa de muncă7 şi depolitici naţionale comune 6spre exemplu, pentru capital7 în raport cu ţările terţe.

0niunea economică 0E/ implică, pe l:ngă o piaţă comună, şi un grad ridicatde coordonare şi c1iar uni!care a politicilor economice sectoriale paralel cu

regularizarea politicilor de coordonare a pieţelor. e supun unei pronunţateuniormizări politicile macroeconomice şi cele monetare, precum şi politicile deredistribuire a veniturilor. !n plus, aţă de politica comercială comună aţă de terţi, sedezvoltă politici e"terne cu privire la producţie, actori de producţie şi evoluţiesectorială.

0niunea monetară 02/ este o formă de cooperare, care apare, de regulă înstadiul cel mai avansat al pieţei comune 6c:nd s-a realizat o lieră circulaţie acapitalui7 şi conduce la crearea unor rate de sc1im cu un anumit grad de stailitateşi c1iar a unei monede comune, care să circule în spaţiul integrat.

0niunea economică completă 0EC/ implică o completă unifcare aeconomiilor naţionale implicate şi o politică comună în cele mai importante domenii.

ituaţia economică este, virtualmente, aceeaşi ca şi în cazul unei ţări.4ntegrarea economica completa presupune parcurgerea tuturor etapelor descrise

anterior, spatiul integrat capat:nd trasaturi apropiate de cele ale unei economiinationale* institutii comune care guverneaza cu autorul unei legislatii commune,utiliz:nd un uget comun si adres:ndu-se unei piete de productie si de desfacerecomunaA utilizarea unei monede unice si a unui sistem ancar omogen, a politicilorinterne si externe comune.

 P:nă în prezent, nu se poate vori despre existenta unor forme de integraretotala 6completa7, aşa cum au fost ele descrise anterior, dec:t la nivel naţional. Încadrul >niunii )uropene, considerată drept cea mai complexa si mai

avansata forma de integrare economica regionala înfăptuita p:nă în prezentsunt îngemănate elemente ale federalismului, cum ar ! divizarearesponsailităilor între instituiile supranaionale si cele naionale corespondentesau aplicarea principiului egalităţii în luarea deciziilor si garantarea drepturilorindividuale, cu cele ale funcionalismului, în anumite limite care nu permit integrareacompleta. ?ivergentele de opinii cu privire la viitorul >niunii, pe fondul procesuluidulu de intensi!care, de ad:ncire a integrării si de extindere care va conduce înmod inevitail la diluarea intensităii formei integrative pun su semnul întreăriicapacitatea acesteia de a parcurge cu succes calea spre integrarea totala.

Tema ": 3rupări integra4ioniste pe glo'4ntegrarea economică interstatală a deutat în perioada postelică, cuprinz:nd

ţări din toate colţurile lumii, at:t dezvoltate, c:t şi în curs de dezvoltare.?e la o zonă la alta a economiei mondiale, există deoseiri în ceea ce priveşte

momentul declanşării procesului de integrare, ritmul evoluţiei sale, formele concretede manifestare şi, mai ales, performanţele realizate. Pe parcursul evoluiei procesuluide integrare economică internaională Oi-au demonstrat viailitatea mai multegrupări economice integraioniste, însă cea mai avansată formă a integrăriiinterstatale o constituie >niunea )uropeană. ?e la primii paşi pe calea integrăriieconomice vest-europene şi p:nă în prezent a trecut umătate de secol. Pe parcursulacestui proces, pe lîngă performanţele oţinute, au fost şi eşecuri. )ra !resc să se

 înt:mple aşa, dacă ţinem seama că statele din vestul continentului îşi asumăresponsailităţi fără precedent, acestea !ind primele care au avut curaul săpornească pe o asemenea cale.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 6/52

Integrarea economică pe continentul $merican!#ntegrarea în $merica de %ord - &ona de 'iber cimb din $merica de %ord

(%ort $merica ree *rade $greement - %$*$).Lans:nd la # ianuarie #$$% (cordul de Lier Ic1im Nord (merican, (merica de

Nord este promotoarea unei grupări regionale care a implicat încă de la începutlimitarea la doar două aspecte economice - comerţ şi investiţii. ?eşi nu s-au propusoiective la fel de amiţioase precum sunt cele ale >niunii )uropene, anumitedomenii - proleme de mediu şi condiţiile de muncă E sunt dea acoperite prin

prevederile acordului.)voluţia procesului integraţionist în această regiune scoate în evidenţă o serie departicularităţi, care ţin de atitudinea statelor memre faţă de fenomenul deregionalizare 6în special I>(7 şi de tipologia economiilor care compun respectivazonă de lier sc1im 6două economii dezvoltate şi o ţară în dezvoltare* I>(, +anadaşi 5exic.

N(C( reprezintă cea mai mare zonă de lier sc1im, cu o piaţă de %'G mil.consumatori şi cu o valoare totală a producţiei de unuri şi servicii de #'&&& mild.>I?, ceea ce reprezintă #D din produsul gloal mondial. ?e asemenea, N(C( este ogrupare integraţionistă care a făcut posiilă, în decurs de un deceniu de la lansare, ocreştere economică a partenerilor de D8Q în cazul I>(, D&,$Q în cazul +anadei şi de

D&Q în cazul 5exicului. Între anii #$$%-'&&G, exporturile I>( către ceilalţi doiparteneri au crescut de la #D%,D mild. >I? la '$8,8 mild. >I?. )xporturile 5exiculuicătre I>( în intervalul de timp analizat 6#$$%-'&&G7 cu aproximativ de '%&Q, iarexporturile +anadei către partenerii N(C( au crescut cu aproximativ #&%Q. N(C(,ca şi grupare, cuanti!că aproximativ #$Q din exporturile gloale mondiale, şi 'FQdin importurile gloale.

În decursul primului deceniu de funcţionare a N(C(, nivelul productivităţiiactivităţii economice a crescut cu '8Q în I>(, cu FFQ în 5exic şi cu 'DQ în +anada.)!cienţa economiilor s-a re<ectat printr-o poziţionare favorailă pe piaţainternaţională.

N(C( reprezintă un mediu investiţional atractiv* în decurs de un deceniuinvestiţiile între parteneri s-au dulat, depăşind nivelul de D&& mld. >I?, şi a crescut în acelaşi timp prezenţa investitorilor străini din afara N(C(A N(C( recepţionează înprezent peste '%Q din investiţiile străine directe înregistrate la nivel mondial, şifurnizează 'FQ din<uxurile de investiţii străine directe.

În prezent, N(C( aspiră la extinderea către sud, la cuprinderea unui număr totmai mare de state de pe continentul american în planul de integrare regională.

Integrarea n $merica atină %i Carai'eenomenul integraţionist de pe continentul latino-american şi din regiunea

+araielor are dea o tradiţie, însă ultima decadă şi umătate a cunoscut o amploare

remarcailă în ceea ce priveşte înc1eierea acordurilor de asociere în regiune.Încă în anii =F& dea se realizau discuţii serioase cu privire la intensi!careaeforturilor de regionalizare în vederea creării mult-speratei Pieţe +omune a (mericiiLatine. +)P(L 6+omisia )conomică ;N> pentru (merica Latină7 şi /:ul Preisc1 şi-auadus aportul 1otăr:tor în cadrul iniţiativei, îndeosei la nivel te1nic. (ceste delierăriaveau să se concretizeze în proiecte de integrare amiţioase precum* (sociaţiaLatino-(mericană a +omerţului Lier 6L(C( - Latin (merican ree Crade (ssociation7,care în anii =8& a evoluat în (L(?4 6(sociaţia de 4ntegrare Latino-(mericană7 sau L(4(6Latin (merican 4ntegration (ssociation7, Piaţa +omună +entral-(mericană 6+(+5 -+entral (merican +ommon 5aret7, şi (cordul de la +artagena, cunoscut ca Rrupul(ndin 6(R - (ndean Rroup7, care a devenit în #$G$ +omunitatea (ndina 6+(N7. Întretimp, statele voritoare de limă engleză au creat (sociaţia de Lier Ic1im dinKona +araiilor 6+(/4C( - +ariean ree Crade (ssociation7, care în anii =H& aevoluat în Piaţa +omună din Kona +araiilor 6+(/4+;5 - +ariean +ommunitS7.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 7/52

Niciuna din grupările timpurii nu şi-au atins scopurile dec:t într-o proporţieminoră, ele "şi-au pierdut din su<u" în anii =H& şi au intrat în criză în anii =8&.

(merica Latină a practicat p:nă în anii =8& politica de industrializare prinsubstituţia importurilor , prin care se urmărea crearea condiţiilor de creştereeconomică şi de menţinere a ritmurilor de creştere în concordanţă cu ritmurile decreştere a populaţiei. (ceastă politică de sustituţie a importurilor a condus, înpractică, la izolare şi o dezvoltare autar1ica, cu efecte negative, care au culminat cudeclanşarea crizei datoriei externe care a deutat în anul #$8' în 5exic. (cest model

a fost inversat ulterior printr-un program de desc1idere către exterior, de privatizarea structurilor de stat, etc.În #$$& s-a declanşat un nou val integraţionist 6noul regionalism+ e". crearea, în

anul , a /01230 - 5ercado +omun del Iur sau Piaţa +omună a Iudului, careare drept memri* (rgentina, 0razilia, >ruguai, Paraguai şi +1ili7, azat pe a!nitateastatelor care împărţeau aceeaşi regiune şi aveau puternice legături istorice, culturaleşi lingvistice, toate dornice să sporească interacţiunea umană, comercială şi politică.(cest av:nt s-a confruntat, însă, cu o serie de aspecte sensiile ale relaţiilorinternaţionale, precum ar !* păstrarea suveranităţii, acţiuni individuale, sc1imărieconomice şi politici conuncturale creatoare de tensiuni.

Ie!i de stat din cele #' tari sud americane 6(rgentina, 0olivia, 0razilia, +1ile,

+olumia, )cuador, RuSana, ParaguaS, Peru, Iurinam, >ruguaS Oi Menezuela7 ausemnat pe 'D mai '&&8 un tratat pentru creearea >niunii Natiunilor Iud (mericane6>N(I>/7. Icopul declarat al >N(I>/ este acela de a Tcreea o integrare si uniune peplan cultural, economic, social si politic intre tarile memre, promovand politicicomune in domeniul educatiei, energiei, infrastructurii, !nantelor, mediuluiT. (cordulde lier sc1im, 5ercosur, va ! suordonat noii organizatii. Printre oiectivele dedurata ale >N(I>/ se numara* crearea unei piete interne, prin eliminarea tarifelorvamale pana in '&#%A creearea unei infrastructuri rutiere comuneA dezvoltarea depolitici comune in domeniul energieiA eliminarea vizelor etc.

Integrarea economică n $sia

$sociaţia 5ărilor din $sia de .ud-Est $.E$6/(sociaţia Uărilor din (sia de Iud-)st - (I)(N 6(ssociation of Iout1-)ast (sianNations7 - este una dintre cele mai vec1i şi mai importante formule de integrareeconomică din (sia şi c1iar din lume. (sociaţia a fost în!inţată pe 8 august #$GH, caun for de cooperare economică şi politică între statele (siei de Iud-)st. Printrememrii fondatori s-au numărat* 4ndonezia, 5alaezia, ilipine, Iingapore şi

 C1ailanda.Încă de la crearea sa, (I)(N s-a declarat a ! o grupare căreia i se poate alătura

orice ţară doritoare din Iud-)stul (siei, care ar ! gata să respecte principiile carestau la aza existenţei sale. Censiunile politice din zonă au locat acest deziderat.(meninţarea pe care o reprezenta Mietnamul, puternic susţinut de colapsul sovietic,

a făcut ca statele (I)(N să încerce să menţină un oarecare ec1iliru politic înregiune, deşi suspiciunile le erau alimentate de elemente c:t se poate de reale,precum con<ictul dintre Mietnam şi +amogia.

/ădarea de care statele memre (I)(N au dat dovadă în încercarea lor de aneutraliza in<uenţa negativă potenţială a Mietnamului în regiune a dat roade şi, în#$$%, după '& de ani, toate ţările din grupare au reuşit să aungă, la o normalizare arelaţiilor cu acest stat. (stfel, în urma summit-ului (I)(N din Mietnam, din iulie#$$F, alte F ţări aderă la această grupare 6 0runei, 0urma65Sanmar7, +amodia, Laos, Mietnam7.

Populaţia celor #& ţări-memre (I)(N 6cca F&& milioane de persoane7, resursenaturale ogate, suprafaţă considerailă şi apropierea de rutelor strategice careleagă ;ceanul Paci!c de ;rientul 5ilociu, (frica şi )uropa, transformă zona într-unadintre pieţele cu Vel mai mare potenţial din lume.

În ultimii ani ai deceniului al $-lea ai sec. trecut, a început să se dezvolte ideeaunor "zone economice suregionale", care ar ! putut, după opinia autorităţilor de

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 8/52

atunci din statele (I)(N, să contriuie la ad:ncirea integrării economice în zonă,fără a necesita modi!carea radicală a politicilor comerciale naţionale. Însă, criza!nanciară din anii #$$H-#$$8 a încetinit dezvoltarea impetuoasă a ţărilor din (sia deIud-)st. 5ulte ţări s-au încărcat de datorii, au recurs la măsuri de restructurarepentru a deveni viaile din punct de vedere !nanciar, au urmat concedieri, perioadede instailitate politică şi socială. ;ricum, partea ună a crizei asiatice a fostconştientizarea vulnerailităţilor comune, a necesităţii unui efort stăruitor pentruconsolidarea pieţei comune.

În po!da succesului individual al maorităţii memrilor săi, (I)(N nu a reuşit săoţină rezultate convingătoare. Lipsa unui Wmotor" al grupării a at:rnat greu înalanţă, o posiilă soluţie !ind sporirea importanţei altei grupări 6(P)+7, careinclude, pe l:ngă maoritatea ţărilor (I)(N, puteri economice de prim rang, capailesă contriuie la dezvoltarea economică şi socială a regiunii.

Cooperarea Economică $sia-Pacic $PEC/În deceniile ce au trecut de la sf:rşitul celui de-al doilea răzoi mondial, ţările din

(sia de )st au înregistrat o creştere economică puternică şi constantă. (cesteperformane, colaorate cu interesul pe care Itatele >nite ale (mericii le-au acordatacestui fenomen, au făcut ca polul de dezvoltare economică să se mute, practic, dinzona (tlanticului în cea a Paci!cului.

?inamismul excepţional al acestei zone nu putea răm:ne fără efect în planulcooperării economice regionale. În #$8#, ca răspuns la creşterea interdependenţeidintre economiile din zona (sia-Paci!c, a nevoii acestor economii de a-şi spori ritmulde dezvoltare şi de a-şi contura spiritul comunitar, la întrunirea, din (ustralia,miniştrilor comerţului şi afacerilor externe din #' ţări, s-a decis în!inţareaorganizaţiei (P)+, ai cărei memri fondatori au fost (ustralia, +anada, 0runei,4ndonezia, Japonia, +oreea de Iud, 5alaezia, Noua Keelandă, ilipine, Iingapore,

 C1ailanda şi I>(.În #$$D, I>( au găzduit prima întrunire anuală a liderilor ţărilor memre (P)+, la

0lae 4sland, l:ngă Ieattle, cu scopul declarat de a da un nou imold lieralizării

comerţului, a promova spiritul de comunitate, creşterea economică şi dezvoltareaec1itailă.Între #$8$ - #$$%, (P)+ a acceptat şase noi memri 6în #$$#- /epulica Populară

+1ineză, ong Xong şi CaiYanA #$$D - 5exic şi Papua Noua Ruinee, iar #$$% E +1ile7.Peru, /usia şi Mietnam au fost ultimele ţări incluse în organizaţie, în noiemrie #$$8.

(ctualmente, (P)+ cuprinde '# de memri, totalizează un P40 de aproape #Gtrilioane de dolari şi constituie aproximativ %'Q din comerţul mondial !  În ultimuldeceniu, (P)+ a fost principala organizaţie economică din zonă care a promovatcomerţul desc1is şi cooperarea economica. /olul (P)+ a crescut în ultimii ani şi acumaceasta se implică at:t în c1estiuni economice 6lieralizarea comerţului, facilitareaafacerilor, colaorare economică şi te1nică7, c:t şi în rezolvarea unor proleme

sociale 6protecţia mediului înconurător, educaţie, drepturile femeilor în societateetc.7. Încă de la în!inţarea organizaţiei, (P)+ nu s-a considerat o grupare de ţări, ci mai

degraă o grupare de economii, acest termen suliniind faptul că oiectul deactivitate al organizaţiei este preponderent economic, nu politic. (ceastă grupareconstituie un forum de consultări liere, fără o structură organizaţională complicatăsau o irocraţie dezvoltată care să îl susţină.

;rganele de conducere ale organizaţiei sunt +onsiliul de 5iniştri, +onsiliul+onsultativ şi Iecretariatul. În cadrul +onsiliului de 5iniştri, funcţia de conducereeste asigurată anual, prin rotaţie, de un reprezentant al statelor memre. Itatul caredeţine preşedinţia este şi responsail de găzduirea întrunirilor anuale ministeriale6între miniştrii afacerilor externe ai celor '# de state7. Uările memre ale (P)+-uluiau găzduit o serie de întruniri la nivel înalt pe teme privind educaţia, energia, mediul,!nanţele, resursele umane, cooperarea te1nologică, spriinirea întreprinderilor mici şimilocii, telecomunicaţii, transporturi.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 9/52

)conomiile (P)+ au ales calea desc1iderii, integrării, reformei instituţionale şi aunei mai une guvernări şi cooperări. Cotuşi, criza !nanciară asiatică, a provocat opanică !nanciară, care a condus la o scădere a investiţiilor în zonă, datorată înspecial îngriorărilor cu privire la calitatea guvernării unor ţări. Pentru a face faţăprovocărilor ce vor urma şi pentru a construi economii capaile să depăşească riscuriimpreviziile, este necesară mai multă desc1idere, integrare, colaorare regională şio mai ună guvernare.

Integrarea economică n $frica

4deea unei (frici integrate a apărut încă din anii =F&-=G&, de la declarareaindependenţei ţărilor de pe acest continent. 4ntegrarea ar ! treuit să cuprindă at:taspectele comerciale, c:t şi cele ale politicilor economice, infrastructura, lieracirculaţie a persoanelor şi a forţei de muncă, astfel înc:t să se valori!ce toateoportunităţile oferite de o regiune cu neănuite ogăţii. ?in păcate, această idee arămas la acelaşi stadiu şi foarte puţine lucruri au fost făcute în acest sens.

Procesul de integrare în (frica înregistrează cele mai scăzute performanţe.+omunităţile economice regionale africane au mulţi memri, care fac parte din maimulte organizaţii în acelaşi timp 6din cele FD de ţări, 'H de ţări fac parte din douăgrupări, #8 din D grupări, /.?. +ongo c1iar din patru grupări. (cestea suntsuapreciate de guverne, sunt insu!cient !nanţate şi, în po!da unor succese izolate,

nu şi-au atins oiectivele trasate! +reşterea producţiei la nivelul ţărilor memre, ca şiintensi!carea sc1imurilor comerciale au rămas doar la stadiul de deziderate,ponderea (fricii, ca un întreg continent în comerţul internaţional !ind su nivelulunor ţări ca 5area 0ritanie sau ;landa.

+ontinentul african este Wgazdă" a cel puţin de #% grupări economiceintraregionale, din care umătate au o importanţă relativ mare*

(5> - >niunea (raă 5agreiană, cu F memriA +;5)I( - Piaţa +omună a (fricii de Mest şi de Iud, cu '& de memriA )++(I - +omunitatea )conomică a Itatelor +entral - (fricane, cu #F

memriA

)+;Z(I - +omunitatea )conomică a Itatelor din Mestul (fricii, cu #FmemriA I(?+ - +omunitatea de ?ezvoltare a (fricii de Iud, cu #% memriA 4R(? - (utoritatea 4nterguvernamentală de ?ezvoltare, cu H memriA +)N-I(? - +omunitatea Itatelor (fricane din Ia1el, cu #8 memri.

(lături de acestea, în (frica mai funcţionează încă alte H grupări economiceintraregionale*

>)5;( - >niunea )conomică şi 5onetară Mest (fricană, cu 8 memri,toţi aparţin:nd )+;Z(IA

5/> - 5ano /iver >nion, cu D memri, aparţin:nd )+;Z(IA

+)5(+ - +omunitatea )conomică şi 5onetară +entral-(fricană, cu Gmemri, aparţin:nd )++(IA +)PRL - comunitatea )conomică a Uărilor din Kona 5arilor Lacuri, cu D

memri, aparţin:nd )++(IA )(+ - +omunitatea )st-(fricană, cu D memri, ' aparţin:nd +;5)I( şi

unul I(?+A 4;+ - +omisia ;ceanului 4ndian, cu F memri, % aparţin:nd +;5)I( şi

unul I(?+A I(+> E >niunea Mamală a (fricii de Iud, cu F memri, aparţin:nd at:t

I(?+ c:t şi +;5)I( 6' ţări7.

(naliza grupărilor economice africane arată că, din punct de vedereorganizatoric, ele nu cedează cu nimic unor grupări mai performante, ca >) sauN(C(. (cestea au secretariate operaţionale, înt:lniri la nivel ministerial şi algrupurilor de lucru, aranamente instituţionale complexe, declaraţii politice, dar le

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 10/52

lipsesc rezultatele. +ele mai multe dintre măsurile de integrare cuprinse înprotocoale, decizii şi acorduri nu sunt transpuse în practică la nivel naţional, caurmare a lipsei unor mecanisme de plani!care, organizare, coordonare şi urmărire adeciziilor luate. (cest lucru explică eşecurile înregistrate p:nă acum în ceea cepriveşte respectarea angaamentelor luate, lipsa de voinţă a guvernelor de asuordona interesul politic naţional, scopurilor pe termen lung ale grupăriloreconomice regionale, monitorizarea rezultatelor oţinute at:t în plan comercial, c:tşi al stailizării macroeconomice.

Nerealizările diverselor grupări sunt re<ectate c1iar de incapacitatea lor de acolecta fondurile necesare pentru transpunerea în practică a oiectivelor propuse.?e exemplu, +;5)I( şi +)5(+ au înregistrat o scădere a ratei de colectare acontriuţiilor de la #&&Q în #$$D, la F&Q în #$$8. 5ai mult dec:t at:t, contriuţiileactuale ale statelor aia acoperă costurile de operare ale grupărilor regionale, ceeace face ca atingerea scopurilor propuse, din punct de vedere !nanciar, să depindă

 într-o foarte mare măsură de asistenţa străină. +u toate aceste di!cultăţi, rezultatemai consisitente au fost oţinute în domeniul integrării comerciale, iar pentruatingerea stadiului unei uniuni economice sunt necesare eforturi consideraile.

Poate că mai mult dec:t în oricare altă regiune a lumii, integrarea pe continentulafrican este singura soluţie de a ieşi din conul de marginalizare în care se a<ă acum.

Lipsa resurselor !nanciare, a infrastructurii, prolemele sociale cu care se confruntăsunt doar c:teva dintre coordonatele ce de!nesc situaţia grea a acestui continent.Iuccesul va depinde într-o măsură cov:rşitoare de cooperarea şi angaamentulgrupărilor regionale în rede!nirea rolului lor.

Integrarea economică pe continentul European 4deea )uropeană s-a concretizat în timp prin parcurgerea a c:torva etape. Prima

etapă, după al doilea mondial, a demarat prin demersurile făcute de Jean 5onnet, Oef al ;rganizaiei Naionale de Plani!care a ranei, în scopul realizării unei unităi a)uropei. J. 5onnet a sugerat că producia de cărune Oi oel a ranei Oi Rermanieisă !e administrată de un organism comun.

/oert Ic1uman, ministrul de externe al ranei a mers mai departe Oi în mai#$F& a anunat un program de constituire a +omunităii )uropei a +ărunelui Oi;elului 6+)+;7. Planul Ic1uman menit să evite o nouă con<agraie, pun:nd ramurilede ază ale industriei de armament su control internaional prin intermediul unuitratat inviolail, a constituit primul pas pe calea constituirii )uropei. 4talia Oi ările0enelux-ului au spriinit de îndată acest program Oi în primăvara anului #$F# a fostsemnat [Cratatul de la Paris[ între 0elgia, rana, /epulica ederativă Rermania,4talia, Luxemurg Oi ;landa. +)+; Oi (dunarea Parlamentară corespunzătoare au fosto!cializate în august #$F', iar J. 5onnet a devenit primul preOedinte al Înalteiautorităi a +ărunelui Oi ;elului.

+)+; a fost considerată astfel ca prima sc1iă efectivă de unitate europeană Oi a

avut trei oiective* resocierea ranei Oi Rermaniei, testarea posiilităii unei Piee+omune Oi punerea azelor unei noi )urope. Prin rati!carea Cratatului de la Paris, parlamentele celor Oase ări au creat prima

organizaie supranaională cu caracteristici federale. +ele anterioare erau compusedin reprezentani ai statelor memre Oi deciziile lor erau rezultatul unor compromisurifragile între interesele naionale. Pentru prima dată +)+; a în!inat o autoritateeuropeană comună, căreia guvernele memre i-au transferat o parte din puterile lorsuverane Oi ai cărei memri, în îndeplinirea sarcinilor lor, acionează în deplinăindependenă, ne!ind suordonai guvernelor ai căror cetăeni sunt.

Ie trece astfel de la )uropa [cooperării la )uropa [integrării[, căut:ndu-sedomeniile cele mai potrivite, care să !e alăturate cărunelui Oi oelului. ranaconsideră ca cele mai potrivite sunt transporturile Oi energia, în special energianucleară, iar Rermania ederală Oi \ările 0eneluxului doreau să se acorde prioritatecomerului. >n memorandum, prezentat la #8 mai #$FF de guvernul olandez, sugeraextinderea la toate produsele, a lierului sc1im, aplicail cărunelui Oi oelului Oi

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 11/52

luarea de măsuri pentru a realiza o politică comună a transporturilor energiei Oi înspecial a celei nucleare.

)tapa a doua a integrării economice vest-europene a început cu +onferina4nterguvernamentală, care s-a întrunit la 0ruxelles în iarna #$FF E #$FG supreOedinia lui Ipaa, fost ministru de externe al 0elgiei, Oi în aprilie #$FG prezintă

 într-un raport către guverne concluziile ei în legătură cu felul în care uniunea vamalăOi exploatarea în comun a energiei atomice ar treui organizate. (cest fapt a avut carezultat semnarea în primăvara anului #$FH de ările memre ale +)+; a [Cratatului

de la /oma[, care a pus azele +omunităii )conomice europene 6+))7 Oi respectivale +omunităii )uropene ( )nergiei (tomice 6)>/;(C;57. În felul acesta s-auconstituit cele trei comunităi europene cunoscute, cu instituiile corespunzătoareproprii.

?in punct de vedere economic, Cratatul cu privire la +)) prevede aolireaprogresivă a arierelor vamale, a restriciilor cantitative, a altor ariere similare Oistailirea unui tarif vamal comun faă de ările tere. Prevederi speciale suntconsacrate agriculturii, căreia i se rezervă un regim aparte, în!inării unei 0ănci)uropene de 4nvestiii , asocierii teritoriilor de peste ocean Oi constituirii unui fond dedezvoltare.

În decursul anului #$FH cele două tratate au fost rati!cate de către parlamentele

statelor memre Oi la # ianuarie #$F8 au intrat în vigoare. Cratatul de la /oma îOi propune, în primul r:nd, să organizeze o Piaă +omună,

care, în principal, este un concept economic, viz:nd în!inarea unei singure pieepentru toate statele memre, astfel ca mărfurile, serviciile, fora de muncă Oicapitalul să circule lier, fără nici o îngrădire în respectiva zonă geogra!că,desfacerea lor presupun:nd o concurenă loială.

)tapa a treia a integrării economice în )uropa de Mest a fost inaugurată prinfuzionarea în #$GF a celor trei comunităi menionate mai sus 6+)+;, )>/;(C;5 Oi+))7 su denumirea generică de +omunitatea )conomică )uropeană 6+))7, av:ndacelaOi organ de conducere Oi uget comun. 5ultă vreme s-a folosit frecvent

denumirea de [+ei Oase[ sau [Piaa +omună[, av:ndu-se în vedere, că pe l:ngărealizarea >niunii Mamale 6#$G87, erau înlăturate Oi arierele privind <uxul de factoride producie, ce au loc între ările memre ale +omunităii. În anii #$G'- #$G% seinstituie Politica (gricolă +omună 6P(+7.

)tapa a patra a integrării economice vestEeuropeană s-a desfăOurat Oi sederulează în continuare su semnul extinderii Oi al consolidării procesului deintegrare europeană.

)xtinderea +)), iar mai apoi a >niunii )uropene 6>)7, a avut loc prin aderareasuccesivă, în mai multe reprize, de noi ări. (stfel, în #$HD au aderat ?anemarca,4rlanda Oi 5area 0ritanieA în #$8# E RreciaA în #$8G E Portugalia Oi IpaniaA în #$$& Elandurile fostei /*?. Rermane Oi în #$$F au aderat (ustria, inlanda Oi Iuedia. În

'&&% aderă la >) #& ări* +e1ia, +ipru, )stonia, Letonia, Lituania, 5alta, Polonia,Ilovacia, Ilovenia, >ngaria, iar în '&&H E 0ulgaria Oi /om:nia.+onsolidarea Oi-a găsit Oi îOi a<ă expresia în remodelarea Oi reaustarea continuă a

politicilor Oi strategiilor >), precum Oi a sistemului său instituional Oi a mecanismuluide funcionare, în concordană cu cerinele !ecărei etape. (stfel, în #$H$ are loccrearea Iistemului 5onetar )uropean 6I5)7 Oi lansarea monedei unice de cont)+>6 )uropean +urrencS >nit7A

  La # iulie #$8H intra în vigoare [ (ctul >nic[, care prevedea modi!careamecanismelor de adoptare a deciziilor în interiorul +omunităiiA în #$$' este semnattratatul de la 5aastric1it de către cele douăsprezece state me re ale +)). (cesttratat intră în vigoare din #$$D Oi marc1ează consolidarea procesului de integrareeuropeană. +)) capătă denumirea o!cială de >niunea )uropeanăA la # ianuarie#$$$ are loc lansarea monedei unice )>/; cu intrarea ei în vigoare pe etape.

+oncluzion:nd evoluia integrării vest-europene, se poate de menionat, că>niunea )uropeană a realizat parametri cantitativi de performană în domeniile

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 12/52

economice Oi social Oi s-a înscris în forma cea mai avansată de integrare Oi anumeuniunea economică. (ceasta se caracterizează prin faptul, că pe l:ngă convenirealierei circulaiei între ările comunitare a factorilor de producie Oi a unurilor Oiserviciilor, se realizează Oi un grad ridicat de armonizare a politicilor economicenaionale.

P:nă în prezent >niunea )uropeană este singura organizaie integraionistăinternaională, care a realizat această formă superioară de integrare.

?rumul parcurs de la Cratatul de la /oma p:na la cele de la 5aastric1t si

(msterdam, de la )uropa Wcelor sase[ la )uropa Wcelor douăzeci Oi opt[, estepresarat cu importante împliniri. )le demonstreaza viailitatea modelului deintegrare ales initial, consecventa si creativitatea celor care l-au pus în aplicare.orta acestui model de integrare a fost dovedita si de succesul sau înconfruntarea cu un alt model occidental, de sorginte ritanica. ?in initiativa 5arii0ritanii a luat !inta, în #$F$, prin acordul de la Itoc1olm, (sociatia )uropeana aLierului Ic1im. ()LI a inclus sapte state* (ustria, ?anemarca, Norvegia,Iuedia, )lvetia, Portugalia si 5area 0ritanie. ?eci sase state mici alaturi de o mareputere economica, ceea ce avea sa conduca la un ec1iliru precar. ?in punctul devedere al nivelului de integrare, ()LI s-a situat pe prima treapta E cea a zonei decomert lier* asociatia si-a propus doar suprimarea taxelor vamale reciproce

6la produsele industriale7, nu însa si un tarif vamal extern comun.Ipre deoseire de +omunitatea )uropeana, în cadrul ()LI a fost lasat lier

 ocul fortelor pietei. (ccentul a fost pus pe utilizarea miloacelor Wfunctionale[ sinu a celor Winstitutionale[.

La un moment dat, ()LI a început sa dea semne de slaiciune. Pe de alta parte,forta de atractie a +omunitatii )uropene s-a dovedit din ce în ce mai mare.4nevitailul se produce* cinci tari parasesc ()LI, trec:nd în taara adversa*5area 0ritanie si ?anemarca 6# ianuarie #$HD7, Portugalia 6# ianuarie #$8G7,(ustria si Iuedia 6# ianuarie #$$F7. La sf:rsitul secolului ]], ()LI nu mai cuprindedec:t )lvetia, Norvegia, 4slanda si Liec1tenstein 6ultimele doua, aderate ulterior7.

Istoricul integrarii 0E 7 face o'iectul de studiu al temei urmatoareTema (! Istoricul integrării economice n Europa! 0nicarea europeană

Etapa I! E a început după cel de-al '/5 prin realizarea Planului 5ars1all 6lansatde americani in scopul revitalizării )uropei după răzoi7 conceput su forma uneicontriuţii la un efort )uropean de relansare economică. Ie solicita ţărilor europeneelaorarea unui plan comun pe aza evaluării resurselor şi defcitelor existente.0ene!ciarele planului vor ! doar ţările )uropei ;ccidentale care, pentru a răspundeofertei făcute de americani, semnează la Paris în #$%8 +onvenţia de +ooperare)conomică )uropeană, constituind ;)+) 6;rganizaţia )uropeană pentru +ooperare

)conomică7.4mportanţa producţiei de cărune şi oţel, precum şi complementaritatea existentă în acest domeniu între ranţa şi Rermania a făcut ca aici să se întrevadă soluţia. La $mai #$F&, /oert Ic1uman, la îndrumarea lui 5onnet, propune Rermaniei plasareaansamlului producţiei franco-germane de cărune şi oţel su o autoritateinternaţională desc1isă participării şi altor ţări ale )uropei.^ase ţări au acceptatplanul şi au semnat la Paris la #8 aprilie #$F# tratatul de constituire a +omunităţii)uropene a +ărunelui şi ;ţelului 6+.).+.;.7. Prin instituţiile şi mecanismele defuncţionare, +.).+.;. a reprezentat prima realizare concretă pe drumul uni!cării)uropei pe aze federale.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 13/52

+)+; este considerată întreprinderea Wpilot[ a construcţiei europene, a fost în!inţată prin Cratatul de la Paris semnat la #8 apr #$F#, sediul său !ind instalat laLuxemurg. Cratatul era prevăzut a ! în vigoare o perioadă de F& de ani. 5emriifondatori au fost: 8ranţa, 983, Italia %i ţările enelux. +)+; avea în frunte oinstituţie cu caracter supranaţional numită Înalta (utoritate. Icopul +)+; eracrearea unei pieţe comune a cărunelui şi oţelului între cele G state care furnizau

 împreună cea mai mare parte din producţia acestor ' domenii din )uropa de Mest. Cotodată, +)+; şi-a propus liera circulaţie a acestor produse prin eliminarea taxelor

vamale, fapt realizat în #$F%.Etapa II! ; nouă etapă începe în #$FF prin iniţiativa lui 5onnet de constituire aunui +omitet de acţiune pentru realizarea Itatelor >nite ale )uropei. 5onnet plecade la convingerea că simpla cooperare între state suverane nu este su!cientă şi seimpune ca statele să delege o parte din puterile lor unor instituţii federale europene.În acelaşi timp, dorita unitate politică depindea de realizarea efectivă a uniuniieconomice. actori economici se împletesc cu cei politici dea menţionaţi şiorientează acţiunile viitoare pentru crearea )uropei unite.

In martie 1<=, cele G ţări memre ale +)+; semnează Tratatul de la Roma,care a avut drept rezultat crearea Comunităţii conomice uropene !C". Încomparaţie cu +)+;, limitată la doar ' domenii de activitate, +)) reprezintă o

considerailă extindere a procesului de integrare economică interstatală.În acelaşi timp, se semnează şi tratatul privind Comunitatea Europeană a

Energiei $tomice - )>/(C;5. ?in acel moment se poate vori despre existenţa a DWcomunităţi[. Principalul oiectiv al +)) a fost crearea unei pieţe comune în cadrulcăreia să se realizeze liera circulaţie a unurilor, a serviciilor, a persoanelor şi acapitalurilor. Cermenul limită prevăzut era D# dec #$$'.

Primii #& ani de la intrarea în vigoare a Cratatului de la /oma au fostcaracterizaţi prin rezultate semni!cative. (stfel, în primul r:nd s-a realizat aşa Enumita Wdezarmare tarifară[ adică eliminarea taxelor vamale între statele memre înurma unui proces gradual care, în virtutea clauzei de accelerare s-a !nalizat în iul

#$G8, cu #8 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut precum şi instituireatarifului vamal comun.+onsecinţele pe termen lung au fost creşterea constantă a comerţului între

statele memre într-un ritm mai rapid dec:t cel înregistrat de comerţul cu ţărileterţe. ?e asemenea mai pot ! amintite lansarea politicii agricole comune, fuziuneainstituţiilor celor D comunităţi, respectiv +)+;, +)) şi )>/(C;5, ş.a.

#$G' E instituirea P(+A

Etapa III! 7 este inaugurată în #$GF de fuzionarea celor D comunităţi sugenericul +)) 6av:nd un organ unic de conducere şi un uget comun7.

#$G8 E constituirea >M, ulterior !ind înlăturate ostacolele în circulaţia factorilor

de producţie.Etapa I E extinderea şi consolidarea procesului de integrare economică.#$HD - se formează WEuropa celor [ prin aderarea a D state respectiv

?anemarca, 5area 0ritanie şi 4rlanda.#$8# - la acestea se adaugă* Rrecia#$8G - Ipania şi Portugalia. #$$& - /?R

 #ctul $nic uropean a fost semnat la Luxemurg în #$8G şi a intrat în vigoareun an mai t:rziu. ; serie de amendamente şi de completări la Cratatul de la /oma aufost regrupate într-un singur document de unde şi denumirea de act unic. În el seprevedea crearea unui spaţiu fără frontiere interne în care să !e asigurată lieracirculaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor. (stfel, el marc1eazădecizia de a se crea marea %iaţă $nică uropeană. +rearea marii pieţe unice,intensi!carea circulaţiei mărfurilor şi capitalului între ţările memre impunnecesitatea adoptării unor măsuri şi în domeniul monetar.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 14/52

În iun #$88 Consiliul uropean solicită unui comitet să studieze şi să propunăetapele concrete care să conducă la $niunea conomică şi &onetară. Iemnat înfe #$$' de către #' state memre şi intrat în vigoare la # nov #$$D, Tratatul de la&aastricht  marc1ează consolidarea procesului de integrare europeană. +) capătădenumirea o!cială de >) 6comunitatea europeană7. Noul tratat staileşte dreptprincipal oiectiv economic trecerea la uniunea monetară prin adoptarea uneimonede unice şi a unor parităţi !xe şi irevocaile. $niunea &onetară include ţărilecare au îndeplinit criteriile de convergenţă stailite. ' dintre aceste criterii se referă

la Wcaracterul suportail al !nanţelor pulice[ care presupune ca de!citul ugetar sănu depăşească DQ din P40 iar datoria pulică să nu depăşească G&Q din P40. Cratatulmai prevede Wrealizarea unui grad ridicat de stailitate al preţurilor[A acest lucru varezulta dint-o rată a in<aţiei apropiată de aceea a D state memre care prezintă celemai une rezultate în materie de stailitate a preţurilor. /ata in<aţiei în statelememre nu treuie să depăşească mai mult de #,FQ în raport cu rata medie a celorD ţări pe acest plan. Cratatul mai suliniează Wcaracterul durail al convergenţeiatinse de un stat memru care se re<ectă în nivelul ratei do:nzii memrilor[.

1 ian 1<  - devin memre ale >)* $ustria, 8inlanda, .uedia. În #$$F+onsiliul )uropean staileşte programul pentru introducerea monedei uniceA conformacestui program în #$$8 s-a efectuat nominalizarea a ## ţări care urmau să participe

la uniunea economică şi monetară.

 Creuie menţionat că în oct 1= a fost semnat Tratatul de la #msterdamcare îşi propune ad:ncirea şi extinderea procesului integraţionist cu un accent sporitpe prolema locurilor de muncă şi în general pe proleme sociale.

a (1 dec 1>  a avut loc lansarea o!cială a monedei unice pe planinstituţional. (doptarea monedei unice, pe aza îndeplinirii criteriilor stailite încadrul +onferintei 4nterguvernamentale de la 5aastric1t, desc1ide calea unei noietape în cadrul careia statele care au fost admise a face parte din Kona )uro.

 În "??", acnotele Oi monedele euro au înlocuit monedele naionale din #' state

memre 6(ustria, 0elgia, Rermania, Ipania, ranta, inlanda, 4talia, 4rlanda,Luxemurg, ;landa, Portugalia, Rrecia 7. ?e atunci, Kona )uro a crescut la #H state.Letonia urmează la # ianuarie '&#% să devină al #8-lea stat memru al Konei )uro.

În "??), >) a avut cea mai mare lărgire din istorie, c:nd Cipru, Ce+ia, Estonia,0ngaria, etonia, ituania, 2alta, Polonia, .lovacia @i .lovenia  au aderat la>niune.

La # ianuarie "??=, 9omAnia @i ulgaria au devenit cele mai noi state memre.În acelaOi an Ilovenia a adoptat euro, urmată în '&&8 de +irpu Oi 5alta, de Ilovacia

 în '&&$ Oi de )stonia în '&##. În iunie '&&$ au avut loc alegerile pentru parlamentuleuropean care au dus la continuarea mandatului de preOedinte al comisiei de0arosso, iar în '&&$ 4slanda Oi-a depus formal candidatura pentru aderarea la >).

În # decemrie "??, Tratatul isa'ona a intrat în vigoare Oi a reformat multeaspecte ale >). În particular a sc1imat structura legală a >niunii )uropene,transform:nd sistemul celor D comunităi într-o singură entitate cu personalitate

 uridică internaională Oi a creat funcia permanentă de PreOedinte al +onsiliului)uropean, primul care ocupă această funcie !ind erman Man /ompuS Oi un Înalt/eprezentant pentru afaceri externe Oi securitate, +at1erine (s1ton.

La $ decemrie '&##, +roaia a semnat Cratatul de (derare la >). /eferendumulde aderare la >) ce a avut loc în '' decemrie '&#' a validat aderarea ării la>niunea )uropeană, GGQ din cetăenii croai prezeni la vot au votat pentru aderareala >niunea )uropeană. În '&#D E +roaia a fost o!cial accepta drept memru >).

(ctualmente, 0niunea Europeană este o uniune economică Oi monetară,dezvoltată în )uropa, ce este compusă din '8 state.

 0elgia 60)7 4talia 64C7  /om:nia 6/;7

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 15/52

 0ulgaria 60R7  Letonia 6LM7 Iuedia 6I)7

 ?anemarca 6?X7

 Lituania 6LC7

 Ilovacia 6IX7

 Rermania 6?)7

 Luxemurg 6L>7

 Ilovenia 6I47

 )stonia 6))7  5alta 65C7 Ipania 6)I7

 inlanda 647  ;landa 6NL7 +e1ia 6+K7

 rana 6/7 (ustria 6(C7  >ngaria 6>7

 Rrecia 6R/7

 Polonia 6PL7  /egatul>nit 6R07

 4rlanda 64)7  Portugalia 6PC7  +ipru 6+_7

 +roaia 6+/7

TE2$ )! C$B90 I6.TIT05I6$ $ 06I06II E09PE6E

>) ene!ciază de un cadru instituţional unic în lume, în care*• priorităţile generale sunt stailite de +onsiliul )uropean, care reuneşte

liderii naţionali şi europeni• deputaţii europeni, aleşi prin vot direct, reprezintă interesele cetăţenilor

 în cadrul Parlamentului )uropean• interesele >niunii în ansamlu sunt promovate de +omisia )uropeană, ai

cărei memri sunt desemnaţi de guvernele naţionale• guvernele promovează interesele statelor memre, în cadrul +onsiliului

>niunii )uropene..ta'ilirea agendei+onsiliul )uropean staileşte direcţiile politice generale ale >), dar nu are puteri

legislative. )ste condus de un preşedinte - în prezent erman Man /ompuS - şi îireuneşte pe şe!i de stat şi de guvern din ţările memre, alături de preşedintele+omisiei )uropene, de două ori pe semestru, în cadrul unor întruniri care sedesfăşoară pe parcursul mai multor zile.

$doptarea legislaţiei europene)laorarea şi adoptarea legislaţiei europene implică D instituţii*• Parlamentul )uropean, care îi reprezintă pe cetăţenii >) şi este ales

direct de către aceştia• +onsiliul >niunii )uropene, care reprezintă statele memre. Preşedinţia

+onsiliului este deţinută, prin rotaţie, de statele memre.• +omisia )uropeană, care reprezintă interesele >niunii în ansamlu.

Împreună, aceste trei instituţii elaorează politicile şi legislaţia care se aplică întoată >niunea, prin intermediul Wprocedurii legislative ordinare[ 6fosta Wcodecizie[7.În principiu, +omisia propune actele legislative, iar Parlamentul şi +onsiliul le adoptă.>lterior, +omisia şi statele memre le implementează, iar +omisia treuie să se

asigure că legislaţia europeană este corect aplicată.I! P$9$2E6T0 E09PE$6

(leşi prin vot direct de cetăţenii europeni, o dată la F ani, memrii Parlamentului)uropean sunt reprezentanţii popoarelor >niunii. Parlamentul este una dintre

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 16/52

principalele instituţii europene cu puteri legislative, alături de +onsiliul >niunii)uropene 6W+onsiliul[7.

Parlamentul are trei roluri esenţiale*• dezate şi adoptă legislaţia >), împreună cu +onsiliul• monitorizează alte instituţii europene, în special +omisia, pentru a se

asigura că acestea funcţionează în mod democratic• dezate şi adoptă ugetul >), alături de +onsiliu.

$doptarea legislaţiei europene

În multe domenii, precum protecţia consumatorilor şi a mediului, Parlamentulcolaorează cu +onsiliul 6instituţia reprezent:nd guvernele naţionale7 pentru adecide asupra conţinutului actelor legislative şi pentru a le adopta. (cest procespoartă numele de Wprocedură legislativă ordinară[ 6fosta Wcodecizie[7.

În aza Cratatului de la Lisaona, a crescut numărul domeniilor politice care facoiectul noii proceduri legislative ordinare. (cest fapt îi conferă Parlamentului)uropean mai multă putere de a in<uenţa conţinutul actelor legislative în sectoareprecum agricultura, politica energetică, imigraţia şi fondurile europene.

?e asemenea, este nevoie de avizul Parlamentului pentru o serie de deciziiimportante, precum aderarea unor noi state la >).

Controlul democratic

Parlamentul îşi exercită in<uenţa asupra altor instituţii europene în mai multemoduri.

+:nd se formează o nouă +omisie, cei '8 de memri ai săi 6c:te unul pentru!ecare stat memru7 nu îşi pot intra în atriuţii fără aproarea Parlamentului. ?acănu sunt de acord cu candidatura unuia dintre comisarii nominalizaţi, memriiParlamentului pot respinge întreaga ec1ipă propusă.

?e asemenea, Parlamentul poate solicita demisia +omisiei în exerciţiu. Procedurapoartă numele de Wmoţiune de cenzură[.

Parlamentul îşi menţine controlul asupra +omisiei prin examinarea rapoartelor pecare le redactează aceasta şi prin interpelarea comisarilor. +omisiile parlamentare

 oacă un rol important în acest sens.5emrii Parlamentului analizează petiţiile primite din partea cetăţenilor şiformează comisii de anc1etă.

+:nd liderii naţionali se întrunesc în cadrul +onsiliului )uropean, Parlamentultreuie să îşi dea avizul cu privire la tematica inclusă pe agendă.

Controlul 'ugetarParlamentul adoptă ugetul anual al >) împreună cu +onsiliul >niunii )uropene.În cadrul Parlamentului, există o comisie care monitorizează modul în care este

c1eltuit ugetul. În !ecare an, Parlamentul ia o decizie cu privire la modul în care+omisia a gestionat ugetul în exerciţiul !nanciar anterior.

+omponenţă E HGG deputai

Numărul parlamentarilor provenind din !ecare ţară este aproximativ proporţionalcu numărul locuitorilor ţării respective. În aza Cratatului de la Lisaona, nicio ţară nupoate avea mai puţin de G reprezentanţi sau mai mult de $G.

+omponenţa actuală a Parlamentului a fost stailită, totuşi, înainte de intrarea învigoare a Cratatului. Numărul deputaţilor europeni se va modi!ca în viitoarealegislatură. ?e exemplu, numărul deputaţilor din Rermania va ! redus de la $$ la $G,iar cel al deputaţilor din 5alta va creşte de la F la G.

5emrii Parlamentului )uropean sunt repartizaţi în funcţie de a!lierea politică, nude naţionalitate.

44. +unoscut şi su denumirea informală de +onsiliul >) 6+onsiiul de 5iniştri7,reprezintă forul în care se reunesc miniştrii din statele memre pentru a adopta actelegislative şi pentru a coordona politicile europene.

( nu se confunda cu*

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 17/52

• +onsiliul )uropean E altă instituţie a >), în cadrul căreia şe!i de stat şi deguvern se reunesc de aproximativ % ori pe an pentru a discuta priorităţile politice ale>niunii

• +onsiliul )uropei E instituţie care nu face parte din >)./ol

#. (doptă legislaţia europeană.'. +oordonează politicile economice generale ale statelor memre.D. Iemnează acorduri între >) şi alte ţări.

%. (proă ugetul anual al >).F. )laorează politicile externă şi de apărare ale >).G. +oordonează cooperarea dintre instanţele udecătoreşti şi forţele de

poliţie din ţările memre.1! E&ercitarea puterii legislative+onsiliul şi Parlamentul au ultimul cuv:nt cu privire la actele legislative propuse

de +omisie."! Coordonarea politicilor economiceItatele memre ale >) au decis că doresc să aiă o politică economică generală

comună, coordonată de miniştrii economiei şi !nanţelor din !ecare ţară.Printre oiectivele +onsiliului >) se mai numără crearea de locuri de muncă,

ameliorarea sistemelor de educaţie şi asistenţă medicală şi creşterea nivelului deunăstare. ?eşi statele memre răspund, !ecare în parte, de propriile politici înaceste domenii, ele pot cădea de acord asupra oiectivelor comune şi pot facesc1im de experienţă.

(! .emnarea acordurilor internaţionale+onsiliul semnează, în numele >), acorduri în domenii diverse* mediu, comerţ,

dezvoltare, industrie textilă, pescuit, ştiinţă, te1nologie şi transport.)! $pro'area 'ugetului 0E+onsiliul şi Parlamentul )uropean decid în comun asupra ugetului anual al >).<! Politica e&ternă %i de apărare

Ruvernele naţionale deţin controlul asupra acestor domenii, dar lucrează împreună pentru a elaora aşa-numita politică externă şi de securitate comună.+onsiliul reprezintă principalul for pentru derularea acestei cooperări.

>) nu are o armată proprie. Însă, pentru a reacţiona c:t mai rapid în caz decon<icte internaţionale şi dezastre naturale, unele ţări participă cu trupe în cadrulunei forţe de reacţie rapidă, care se implică doar în acţiuni umanitare, de salvare şide menţinere a păcii.

D! ustiţie+etăţenii >) treuie să aiă acces egal la ustiţie, peste tot în >niune. În cadrul

+onsiliului, miniştrii ustiţiei fac eforturi pentru a garanta că sentinţele pronunţate deun triunal într-o ţară a >) - în cazuri de divorţ, de exemplu - sunt recunoscute în

toate celelalte state memre.5iniştrii ustiţiei şi afacerilor interne coordonează supraveg1erea frontierelorexterne şi lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate la nivel internaţional.

Cine sunt mem'rii ConsiliuluiF+onsiliul nu este format din memri permanenţi. La !ecare reuniune a +onsiliului,

statele memre trimit miniştrii care răspund de domeniul a<at pe agenda de discuţii- de exemplu, miniştrii mediului dacă reuniunea se axează pe proleme de mediu./euniunea respectivă se va numi W+onsiliul de mediu[.

Cine pre#idea#ă reuniunileF+onsiliul care îi reuneşte pe miniştrii afacerilor externe este prezidat permanent

de aceeaşi persoană, respectiv Înaltul /eprezentant pentru politica externă şi desecuritate comună.

 Coate celelalte reuniuni sunt prezidate de ministrul de resort din ţara care deţinepreşedinţia >) în momentul respectiv.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 18/52

?e exemplu, în cazul în care +onsiliul de mediu se reuneşte în perioada în care)stonia deţine preşedinţia >), reuniunea va ! prezidată de ministrul estonian almediului.

?in iulie E decemrie '&#D, Lituania este ara gazdă a reuniunilor +onsiliului, iardin ianuarie-iunie '&#% E Rrecia.

.istemul de votÎn general, +onsiliul >) adoptă deciziile aplic:nd regula Wmaorităţii cali!cate[. +u

c:t populaţia unei ţări este mai numeroasă, cu at:t sunt mai multe voturile de care

dispune ţara respectivă. Cotuşi, în realitate, numărul voturilor nu este strictproporţional cu populaţia, ci ponderat în favoarea ţărilor cu mai puţini locuitori*• Rermania, ranţa, 4talia şi /egatul >nit* '$ de voturi• Ipania şi Polonia* 'H• /om:nia* #%•  Uările de Jos* #D• 0elgia, Rrecia, Portugalia, /epulica +e1ă şi >ngaria* #'• (ustria, 0ulgaria şi Iuedia* #&• +roaia, ?anemarca, inlanda, 4rlanda, Lituania şi Ilovacia* H• +ipru, )stonia, Letonia, Luxemurg şi Ilovenia* %• 5alta* D

 C;C(L* DF'5aoritatea cali!cată este îndeplinită în cazul în care*

• maoritatea celor 'H de ţări memre 6uneori c1iar şi două treimi7 votează în favoarea deciziei

• se întrunesc cel puţin 'F$ din cele DF' de voturi.În plus, orice stat memru poate cere să se veri!ce dacă maoritatea întrunită

reprezintă cel puţin G'Q din totalul populaţiei. În caz contrar, propunerea nu poate !adoptată.

În domenii cu caracter sensiil, cum ar ! securitatea, afacerile externe şiimpozitarea, deciziile +onsiliului treuie adoptate în unanimitate. +u alte cuvinte,

!ecare ţară are drept de veto.Încep:nd cu '&#%, se va introduce sistemul de vot cu dulă maoritate.Pentru ca o propunere să !e adoptată, va ! nevoie să se întrunească două tipuri

de maoritate* a ţărilor 6cel puţin #F7 şi a populaţiei >) 6ţările care se exprimă înfavoarea propunerii treuie să reprezinte cel puţin GFQ din populaţia >)7.

444. Comisia Europeană  este una dintre principalele instituţii ale>niunii )uropene. /eprezintă şi susţine interesele >niunii în ansamlul său.Propune acte legislative şi gestionează punerea în aplicare a politiciloreuropene şi modul în care sunt c1eltuite fondurile >).

+omisia )uropeană reprezintă interesele >niunii )uropene 6spre deoseire de

Parlament şi de+onsiliu7 şi este organul executiv al >). Principalele competenţe ale +omisiei

sunt*B de control* supraveg1ează respectarea Cratatului >) şi implementarea

legislaţieicomunitareAB de iniţiativă* are monopolul iniţiativei în c1estiuni de competenţă comunitară

6politicicomunitare7AB de e"ecuţie* oacă rolul unui guvern la nivel comunitar, av:nd responsailitateaimplementării şi coordonării politicilor, precum şi a gestionării ondurilor

Itructurale şia ugetului anual al >niuniiAB de reprezentare* primeşte scrisorile de acreditare ale amasadorilor ţărilor din

afara

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 19/52

spaţiului comunitar în >) şi are ?elegaţii E cu rang de amasade - în statelecandidate

sau în alte state din afara >niunii, precum şi irouri de reprezentare în I5.Componenţă+ei '8 de comisari, c:te unul din !ecare stat memru, trasează direcţiile politice

ale +omisiei pe durata mandatului lor de F ani. iecărui comisar îi este atriuită decătre preşedinte responsailitatea pentru unul sau mai multe domenii de acţiune.

Preşedintele actual al +omisiei )uropene este Jos` 5anuel 0arroso, care şi-a

 început cel de-al doilea mandat în feruarie '&#&.Preşedintele este desemnat de +onsiliul )uropean, care îi numeşte şi pe ceilalţicomisari, cu acordul preşedintelui desemnat.

Numirea comisarilor, inclusiv a preşedintelui, este supusă aproării Parlamentului.Pe durata mandatului, comisarii răspund pentru acţiunile lor în faţa Parlamentului,singura instituţie ailitată să demită +omisia.

(ctivitatea de zi cu zi a +omisiei este asigurată de memrii personalului -administratori, urişti, economişti, traducători, interpreţi, secretari etc - organizaţi îndepartamente numite Wdirecţii generale[ 6?R7.

 Cermenul W+omisie[ poate face referire at:t la colegiul celor '8 de comisari, c:t şila personalul său permanent sau la instituţia propriu-zisă.

9ol/eprezintă şi susţine interesele >niunii )uropene în ansamlul său. 5onitorizează

şi pune în aplicare politicile >)*#. propun:nd proiecte legislative Parlamentului şi +onsiliului'. gestion:nd ugetul >) şi aloc:nd fonduriD. aplic:nd dreptul european 6împreună cu +urtea de Justiţie7%. reprezent:nd >niunea )uropeană la nivel internaţional, de exemplu

negociind acordurile dintre >) şi alte ţări.1! Proiecte legislative noi+omisia are Wdrept de iniţiativă[ - poate propune acte legislative pentru a protea

interesele >niunii şi ale cetăţenilor săi. )a procedează astfel doar în situaţiile în careo măsură e!cientă nu poate ! luată la nivel naţional, regional sau local 6principiulsusidiarităţii7.

+:nd propune un proiect legislativ, +omisia încearcă să ia în calcul intereseleunor categorii c:t mai largi. Pentru a se asigura că detaliile te1nice sunt corecte,+omisia consultă experţii din cadrul diferitelor comitete şi grupuri de lucru. ?easemenea, organizează consultări pulice.

?epartamentele +omisiei se ocupă de elaorarea proiectelor de acte legislative.?acă cel puţin #F din cei '8 de comisari sunt de acord cu proiectul, acesta este

 înaintat +onsiliului şi Parlamentului care, după ce îl dezat şi îi aduc modi!cări, deciddacă să-l adopte sau nu.

"! 3estionarea 'ugetului 0E %i alocarea de fonduriÎmpreună cu Parlamentul şi +onsiliul, +omisia staileşte priorităţile în materie dec1eltuieli pe termen lung în contextul Wcadrului !nanciar[ european. ?e asemenea,elaorează un proiect de uget anual pe care îl înaintează Parlamentului şi +onsiliuluispre aproare şi supraveg1ează modul în care sunt c1eltuite fondurile europene, deexemplu, de către agenţiile şi autorităţile naţionale şi regionale. 5odul în care+omisia gestionează ugetul este veri!cat de către +urtea de +onturi.

+omisia gestionează fondurile consacrate politicilor europene 6de exemplu,agricultură şi dezvoltare rurală7 şi programe precum )rasmus 6sc1imuri destudenţi7.

(! $plicarea dreptului comunitarÎn calitate de Wgardian al tratatelor[, +omisia se asigură că !ecare stat memru

aplică în mod corect legislaţia europeană.În cazul în care consideră că un guvern nu îşi respectă oligaţiile în acest sens,

+omisia îi adresează mai înt:i o scrisoare o!cială prin care îi cere să remedieze

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 20/52

situaţia. În ultimă instanţă, +omisia poate înainta cazul +urţii de Justiţie. +urteapoate impune sancţiuni, iar deciziile sale sunt oligatorii pentru toate ţările şiinstituţiile europene.

)! 9epre#entarea 0E pe scena internaţională+omisia se exprimă în numele tuturor ţărilor >) în cadrul organismelor

internaţionale precum ;rganizaţia 5ondială a +omerţului.?e asemenea, negociază acorduri internaţionale în numele >), precum (cordul

de la +otonou 6privind autorarea ţărilor în curs de dezvoltare din (frica, +araie şi

Paci!c şi derularea sc1imurilor comerciale cu acestea7.

$TE I6.TIT05II $E 0E?ouă alte instituţii europene oacă in rol vital*

• +urtea de Justiţie garantează respectarea dreptului european• +urtea de +onturi controlează modul de !nanţare a activităţilor >niunii.

(triuţiile şi responsailităţile acestor instituţii sunt prevăzute în tratate, acesteaconstituind aza a tot ceea ce face >). Cratatele stailesc, de asemenea,regulamentele şi procedurile pe care instituţiile >) treuie să le respecte. )le suntadoptate de către şe!i de stat şisau de către prim-miniştrii statelor memre şirati!cate de către parlamentele naţionale.

II!)! Curtea Europeană de ustiţieÎn!inţată în #$F', +urtea )uropeană de Justiţie 6+)J7 are rolul de a asigura

uniformitateainterpretării şi aplicării dreptului comunitar şi are competenţa de a soluţiona litigii

care implicăI5, instituţii comunitare, companii sau persoane !zice din spaţiul >).La momentul actual, +urtea de Justiţie are sediul la Luxemurg şi este compusă

din '8 udecători 6corespunzător numărului I57 şi 8 avocaţi generali, cu un mandatde şase ani. Judecătorii aleg Preşedintele +urţii, cu un mandat de trei ani, care poate

! reînnoit.Încep:nd cu #$8$, +urtea de Justiţie este asistată în activitatea sa de către*ribunalul 4rimei #nstanţe, la r:ndul său compus din '8 udecători şi av:nd rolul de asoluţiona disputele dintre  +omisia )uropeană şi persoanele !zice sau uridice,precum şi pe cele dintre instituţiile

comunitare sau dintre acestea şi funcţionarii lor. Cratatul de la Nisa a adus o reformă maoră în cadrul +)J, cele mai importante

aspecte ale acesteia !ind*• <exiilitate crescută în privinţa adoptării statutului +)J, care poate !

acum amendat de+onsiliu E pe ază de unanimitate şi la cererea +urţii însăşi sau a +omisieiA• aproarea regulilor de procedură ale +urţii de către +onsiliu se face acum

prin maoritatecali!catăA• prin decizia unanimă a +onsiliului şi în urma rati!cării parlamentelor

naţionale, soluţionarea disputelor referitoare la drepturile de proprietateindustrială intră su urisdicţia +)JA

• o mai ună împărţire a atriuţiilor între +)J şi Criunalul Primei 4nstanţe,rezult:nd degrevarea +)J.

a )uropeană şi persoanele !zice sau uridice, ca şi pe cele administrative întreinstituţiile

II!<! Curtea Europeană de ConturiÎn!inţată în #$HH, +urtea )uropeană de +onturi 6+)+7 a do:ndit statutul deinstitiţie a >) numai în #$$D 6prin intrarea în vigoare a Cratatului de la (msterdam7 şireprezinta Tconştiinţa !nanciară[ a >niunii. /olul său este de a controla aspectele!nanciare ale >), mai exact legalitatea operaţiunilor ugetului comunitar şi

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 21/52

corespondenţa acestuia cu programul anual de gestionare a sa. +urtea desfăşoarăacest tip de control anual şi elaorează un raport pe care îl înaintează Parlamentului)uropean 6şi care serveşte la descărcarea ugetară a +omisiei7.

+urtea de +onturi este independentă în raport cu celelalte instituţii comunitare şiare deplină liertate în privinţa organizării şi plani!cării activităţii sale de audit şi deraportare. +urtea este constituită din '8 memri 6independenţi şi cu experienţă înauditul !nanţelor pulice7, provenind din cele '8 I5, cu un mandat de şase aniA lar:ndul lor, memrii +urţii îşi aleg un Preşedinte, cu un mandat de trei ani. 5emrii

+urţii sunt asistaţi în activitatea lor de FF& de profesionişti în domeniu, dintre care'F& sunt auditori.+urtea de +onturi nu poate acorda sancţiuni în cazul descoperirii de nereguli, ci

doar informează organismele comunitare competente. Cratatul de la Nisa speci!că în detaliu componenţa +)+, care treuie să aiă un

reprezentant al !ecărui I5. ?e asemenea, +)+ se poate organiza în Tcamere[, învederea adoptării anumitor categorii de rapoarte şi opinii.

II!D! Consiliul European+onsiliul )uropean nu are, propriu-zis, statut de instituţie a >), însă are un rol

esenţial în

trasarea priorităţilor şi de!nirea orientărilor politice generale ale >).+onsiliul )uropean este constituit din şe!i de stat sau de guvern ai I5, iar

lucrările sale suntgăzduite de I5 care deţine Preşedenţia +onsiliului >niunii )uropene. ?eşi rolul

său în trasareadirecţiilor de dezvoltare ale >niunii a fost p:nă acum unul important, marcat de

iniţiative precumcea a uniunii monetare, într-o >niune lărgită pare a do:ndi rolul unui forum de

discuţii în carePreşedenţiile succesive ale +onsiliului încearcă să coordoneze oiectivele şi

priorităţile !ecăruimandat.

II!=! m'udsmanul European;mudsmanul )uropean 6sau 5ediatorul )uropean7 este ec1ivalentul unui (vocat

al Poporului la nivel comunitar, şi este numit de Parlament pe o durată de cinci ani.4nstituţia ;mudsmanului

există din #$$' iar rolul său este de a primi reclamaţii referitoare la acte deadministrare de!cientă în activitatea instituţiilor sau organismelor comunitare, dinpartea cetăţenilor europeni sau a oricărei persoane !zice sau uridice cu sediul înunul din I5.

;mudsmanul soluţionează o astfel de reclamaţie prin efectuarea de investigaţii,informarea instituţiei în cauză, căutarea unei soluţii amiaile şi emiterea derecomandări către instituţia respectivă E la care aceasta treuie să răspundă printr-un raport detaliat, în termen de trei luni. ;mudsmanul )uropean trimite un raportde activitate Parlamentului, la sf:rşitul !ecărui an.

II!>! Comitetul Economic %i .ocial+omitetul )conomic şi Iocial 6+)I7 este un organ consultativ, în!inţat prin

 Cratatul de la /oma 6#$FH7, care re<ectă implicarea societăţii civile în viaţa politică şicare reprezintă cele mai importante grupuri de interese din domeniile economic şisocial. +)I este constituit din ''' de memri - de la reprezentanţi ai sindicatelor, laconsumatori şi ecologişti.

/olul +)I este*• de a oferi consultanţă Parlamentului, +onsiliului şi +omisiei în procesul de

luare a• decizieiA

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 22/52

• de a asigura o mai mare implicare a societăţii civile în iniţiativaeuropeană şi de a promova dialogul socialA de a întări rolul organizaţiilor şiasociaţiilor societăţii civile în ţările ne- memre ale >).

Prin componenţa şi domeniile sale de activitate, +)I acţionează ca un forumeuropean de re<ecţie pentru organizaţiile şi asociaţiile societăţii civile, constituind, înacelaşi timp, o punte de

legătură între acestea şi >).

?omeniile în care este consultat +)I sunt reprezentate de* piaţa internă,educaţie, protecţia consumatorului, mediu, dezvoltare regională şi afaceri sociale Eultima pe proleme speci!ce, precum politica de ocupare a forţei de muncă,sănătatea pulică, egalitatea de şanse, etc. ?e asemenea, +)I poate emite opinii şidin proprie iniţiativă. Cratatul de la Nisa nu a sc1imat numărul şi distriuţia locurilorI5 în cadrul +)I, dar a clari!cat criteriile de eligiilitate pentru calitatea de memru.

II!! Comitetul 9egiunilor+omitetul /egiunilor 6+/7 este cea mai nouă instituţie comunitară şi a fost

 în!inţat prin Cratatul de la 5aastric1t 6#$$'7, ca răspuns la cererea organizaţiilorlocale şi regionale de a ! reprezentate în cadrul >). +/ este constituit din ''' dereprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, numiţi de către +onsiliul >niunii)uropene 6la recomandarea I57 pentru o perioadă de patru ani şi care îşi desfăşoarăactivitatea în exclusivitate pe aza propunerilor venite din partea I5.

+/ este un organ consultativ, ale cărui opinii sunt cerute şi luate în considerarede către +onsiliul >), Parlament şi +omisie, în domenii ce interferează cu intereselelocale şi regionale E cum ar !* educaţia, prolemele de tineret, cultura, sănătatea,coeziunea economică şi socială. /olul său a fost extins odată cu intrarea în vigoare a

 Cratatului de la (msterdam, printre ariile sale de expertiză număr:ndu-se acum şiprolemele de mediu, ondul Iocial, formarea profesională, cooperareatransfrontalieră şi transportul. ?e asemenea, +/ poate emite opinii şi din proprieiniţiativă.

(ctivitatea +/ re<ectă trei principii de ază ale activităţii >)*. principiul subsidiarităţii* >) nu treuie să îşi asume sarcini ce se potrivescmai ine

administraţiilor naţionale, locale sau regionaleA'. principiul pro"imităţii* toate nivelurile de guvernare treuie să aiă drept

scop apropiereade cetăţeni, printr-o organizare corespunzătoare a activităţii lorAD. principiul parteneriatului* colaorarea şi implicarea în procesul de decizie

a autorităţilorde la nivel european, naţional, regional şi local, în vederea realizării unei

guvernări

europene solide. Cratatul de la Nisa nu a sc1imat numărul sau distriuţia locurilor I5 în cadrul

+/, ci stipuleazăcă, în viitor, numărul memrilor nu poate ! mai mare de DF&. În ceea ce priveşte

eligiilitateaacestora, au fost clar stipulate condiţiile ce treuie îndeplinite pentru do:ndirea

calităţii dememru.II!1?! anca Europeană de Investiţii4nstituţie !nanciară a >), în!inţată în aza Cratatului de la /oma, 0anca

)uropeană de 4nvestiţii 60)47 !nanţează proiecte ce duc la realizarea oiectivelor>niunii în )uropa şi în toată lumea. 0)4 este un organism cu personalitate uridică şiindependenţă !nanciară şi are sediul la

Luxemurg.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 23/52

(cţionarii 0)4 sunt I5 ale >niunii, anca !ind administrată de un +onsiliu alRuvernatorilor, alcătuit din '8 miniştri de !nanţe 6număr ec1ivalent celui al I57./esponsailităţile +onsiliului constau în* stailirea politicilor de creditare, aproareailanţului şi raportului anual, autorizarea operaţiunilor de !nanţare din afara >niuniişi luarea de decizii cu privire la maorările de capital.

?e asemenea, +onsiliul Ruvernatorilor numeşte memrii +onsiliului ?irectorilor,ai +omitetului de 5anagement şi ai +omitetului de (udit.

(ctivitatea 0)4 se desfăşoară pe aza unui document strategic, numit TPlanul

;peraţional +orporativ[ şi aproat de +onsiliul ?irectorilor, document care de!neştepolitica ăncii pe termen mediu şi staileşte priorităţile operaţionale prin prismaoiectivelor stailite de +onsiliul

Ruvernatorilor, !ind în acelaşi timp un instrument de evaluare ulterioară 6ex-post7a activităţilor

ăncii. ?ocumentul acoperă o perioadă de trei ani, ultimul !ind adoptat îndecemrie '&&# şi

acoperind perioada '&&'-'&&%, ale cărei priorităţi operaţionale sunt*#. spriinirea dezvoltării regionale şi a coeziunii economice şi sociale

pe teritoriul >niuniiA'. implementarea iniţiativei T4novarea '&&&[D&A

D. protecţia mediului şi îmunătăţirea calităţii vieţiiA%. pregătirea ţărilor în curs de aderare pentru integrarea în >)AF. întărirea autorului comunitar de dezvoltare şi a politicii de

cooperare în ţările partenere.II!11! anca Centrală Europeană0anca +entral )uropeană 60+)7 E cu sediul la ranfurt - a fost în!inţată în #$$8

şi esteresponsailă pentru politica monetară a >). Principalul oiectiv al 0+) este

asigurarea stailităţii preţurilor, astfel înc:t să se păstreze valoarea monedei unice6)uro7 şi economia europeană să nu !e afectată de procesele in<aţioniste. În plus,

politica monetară are şi rolul de a spriini alte oiective politice stailite la nivelcomunitar.0+) este administrată de un preşedinte şi un consiliu executiv, care menţin o

cooperare str:nsă cu ăncile centrale naţionale ale I5 ce au aderat la zona )uro Ealcătuind astfel Iistemul

)uropean de 0ănci +entrale 6I)0+7, sau /urosistemul.;iectivele acestui sistem sunt*

de!nirea şi implementarea politicii monetare a zonei euroA derularea operaţiunilor externeA păstrarea şi administrarea rezervelor Itatelor 5emreA promovarea unui sistem e!cient de plăţi.

0anca +entral )uropeană a înlocuit 4nstitutul 5onetar )uropean. Cratatul de la Nisa nu sc1imă componenţa +onsiliului Ruvernator al 0+), însă

aduce sc1imări în ceea ce priveşte regulile de decizie 6decizii adoptate, în general,prin maoritate simplă E un memru, un vot7.

Tema D: PITIC$ $39IC$ C206$ P$C/

ermierii din )uropa oacă un rol esenţial în economia şi societatea >). (ceştiaoferă o sursă !ailă de alimente sănătoase, sigure şi la preţuri accesiile pentru

peste F&& de milioane de cetăţeni ai >). Pentru a-i spriini în oferirea acestorene!cii pulice, >) a creat Politica (gricolă +omună, sau WP(+[. ?e la lansarea ei în#$G', politica a făcut progrese în aordarea provocărilor gloale. care ne afecteazăpe toţi.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 24/52

Politica agricolă a >niunii )uropene garantează menţinerea unui ec1iliru întreproducţia alimentară europeană şi dezvoltarea economică viailă a comunităţilorrurale, pe de o parte şi măsurile de protecţie a mediului viz:nd comatereasc1imărilor climatice, gospodărirea apelor, ioenergia şi diversitatea, pe de altăparte.

Principalii factori care au determinat includerea agriculturii in procesulde integrare  prin aplicarea unei politici agricole comune au fost* diversitateapoliticilor agricole nationale, disparitatile structurale, randamentele scazute in

agriculturile europene, importanta politica a agricultorilor si contextul international.?in aceste cauze apare ideea politicii agricole comune, care apare pentru prima dataformulata in Cratatul de /oma in #$FH. ?in caza agriculturii si a politicilor agricole aletarilor care au semnat Catatul de la /oma a reiesit o concluzie relevanta in favoareaadoptarii P(+* eterogenitatea agriculturilor tarilor memre sipredominanta exploatarilor familiale de mici dimensiuni, care la vremea reapectivareprezentau H8,FQ din exploatatii si aveau o suprafata mai mica de #& 1a. +are nupermiteau o productivitate mai ridicata si nu puteau face fata concurentei liere prindesc1iderea pietelor.

?e aceea principalele motive ale creerii P(+ au fost*- caracterul strategic al produselor agroalimentareA

- recunoasterea speci!cului economic, natural si social al productieiagricoleA

- interesul comun al producatorilor si consumatorilor in stailizareapietelorA

- ponderea relativ ridicata a populatiei rurale.

Principalele etape ale politicii agricole commune1<=  - Tratatul de la 9oma creea#ă Comunitatea Economică Europeană

6un precursor al >) din prezent7 între Oase ţări din )uropa de Mest. P(+ esteprevăzută ca o politică comună, cu oiectivele de a oferi alimente accesiile pentru

cetăţenii >) Oi un nivel de trai adecvat pentru agricultori.1D"  - Politica agricolă comună P$C/ a prins viaţăG  )senţa politicii oconstituie preţurile une pentru agricultori. ?e la un an la altul, agricultorii producmai multe alimente. 5agazinele sunt pline de alimente la preţuri accesiile. Primuloiectiv E securitatea alimentară E a fost îndeplinit.

$nii H=?-H>?  - 3estionarea ofertei! ermele sunt at:t de productive înc:tproduc mai multe alimente

dec:t este necesar. Iurplusurile sunt stocate Oi duc la formarea unor Wmunţi dealimente[. Iunt puse în aplicare măsuri speci!ce pentru alinierea producţiei cunevoile pieţei.

1" - P(+ trece de la spriinirea pieţei la spriinirea producătorilor. Ie reduce

spriinirea preţurilor Oi se înlocuieOte cu plata de autoare directe acordateagricultorilor. (ceOtia sunt încuraaţi să !e mai prietenoOi cu mediul înconurător./eforma coincide cu Iummitul Păm:ntului de la /io de Janeiro din #$$', carelansează principiul dezvoltării duraile.

 umătatea anilor H? - P$C se concentrea#ă mai mult pe calitateaproduselor alimentare. Politica introduce măsuri noi pentru susţinerea investiţiiloragricole, a formării, a îmunătăţirii procesării Oi a punerii pe piaţă. Ie iau măsuripentru protearea produselor alimentare tradiţionale Oi regionale. Ie pune în aplicareprima legislaţie europeană privind agricultura ecologică.

"??? - P$C se concentrea#ă pe de#voltarea rurală! P(+ se concentrează maimult pe dezvoltarea economică, socială Oi culturală a )uropei rurale. În acelaOi timp,reformele începute în anii $& sunt continuate în vederea unei mai une orientări aagricultorilor către piaţă.

"??( - 9eforma P$C rupe legătura dintre su'venţii @i producţie.(gricultorii sunt orientaţi mai mult către piaţă Oi, av:nd în vedere constr:ngerile

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 25/52

speci!ce privind agricultura europeană, ei primesc un spriin pentru venit. În sc1im,ei treuie să respecte standarde stricte cu privire la siguranţa alimentară, la mediul

 înconurător Oi la unăstarea animalelor. umătatea anilor "??? - P$C se desc+ide lumii. La nivel gloal, >) devine

cel mai mare importator de produse agricole din ţările în curs de dezvoltare,import:nd mai mult dec:t I>(, Japonia, (ustralia Oi +anada la un loc. +onformacordului Wtotul în afară de arme[, >) a acordat acces lier la piaţă tuturor ţărilor celmai puţin dezvoltate. Nicio altă ţară dezvoltată nu oferă o astfel de desc1idere, un

angaament Oi un acces real la piaţă agricultorilor din ţările în curs de dezvoltare."??= - Populaţia agricolă a 0E se du'lea#ă, ca urmare a aderării, n "??)@i "??=, a 1" noi ţări! La optsprezece ani de la căderea Kidului 0erlinului, >niunea)uropeană numără 'H de state memre Oi peste F&& de milioane de cetăţeni.Peisaul agricol Oi rural al >) se sc1imă Oi el.

"?11 - nouă reformă a P$C vizează consolidarea competitivităţii economiceOi ecologice a sectorului agricol pentru a promova inovaţia, a comate sc1imărileclimatice Oi a spriini ocuparea forţei de muncă Oi creOterea economică în zonarurală.

Politica agricolă comună a >) are numeroase oiective* îi aută pe agricultori nu

doar să producă alimente, ci şi să proteeze mediul, să amelioreze 'unăstareaanimalelor şi să susţină comunităţi rurale via'ile.

?e-a lungul anilor, priorităţile politicii agricole a 0E au evoluat, re<ect:ndcondiţiile de viaţă din )uropa. (stăzi, ea îşi propune*

• să le permită agricultorilor să producă, n cantităţi suciente,alimente sigure %i de foarte 'ună calitate 6cereale, carne, produse lactate,fructe, legume, vinb7, să contriuie la diversicarea economică a #onelorrurale şi să aplice norme stricte în materie deprotecţie a mediului şide 'unăstare a animalelor

• să îi aute pe consumatori să facă alegeri în cunoştinţă de cauză cu

autorul sistemelor europene voluntare de etic+etare a calităţii. (cesteetic1ete, indic:nd originea geogra!că, utilizarea unor metode sau ingredientetradiţionale 6inclusiv organice7 contriuie, de asemenea, la cre%tereacompetitivăţii produselor agricole europene pe pieţele internaţionale

• să promoveze inovarea n agricultură %i n prelucrareaalimentelor 6cu autorul proiectelor europene de cercetare7, pentru adetermina creşterea productivităţii şi reducerea efectelor asupra mediului, deexemplu prin utilizarea suproduselor şi a deşeurilor agricole pentruproducerea energiei

• să încuraeze relaţii comerciale ec+ita'ile cu ţările n curs dede#voltare, reduc:nd suvenţiile la exporturile agricole, astfel înc:t aceste

ţări să-şi poată vinde mai uşor produsele.Planul de reformă a P$C7 Propus de Comisia Europeană la 1" octom'rie"?11

#7 mai 'ună direcţionare a spriinului pentru venit n vedereastimulării de#voltării @i a ocupării forţei de muncă. Pentru o mai unădezvoltare a potenţialului agricol al >), +omisia propune susţinerea într-un mod mai

 ust, mai simplu Oi mai ine direcţionat a veniturilor agricultorilor. ?e spriinul dează pentru venit vor ene!cia numai agricultorii activi. (cesta va scădea progresiv

 încep:nd de la #F& &&& )>/ per exploataţie Oi va ! plafonat la peste D&& &&& )>/,lu:nd în considerare numărul de locuri de muncă create. ?e asemenea, spriinul va !distriuit într-un mod mai ec1itail între agricultori, între regiuni Oi între statelememre.

'7 Instrumente de gestionare a cri#elor mai 'ine adaptate @i cu ocapacitate de reacţie sporită pentru a face faţă noilor provocărieconomice. Molatilitatea preţurilor reprezintă o ameninţare pentru competitivitatea

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 26/52

pe termen lung a sectorului agricol. +omisia propune Wplase de siguranţă[ maie!cace, cu o capacitate de reacţie sporită pentru sectoarele cele mai expusecrizelor 6depozitarea privată Oi intervenţia pulică7 Oi promovarea creării de sistemede asigurări Oi de fonduri mutuale.

D7 Plăţi de agromediu pentru pre#ervarea productivităţii pe termen lung@i a ecosistemelor. Pentru a consolida durailitatea agriculturii din punct devedere ecologic Oi pentru a spriini eforturile agricultorilor, +omisia propune ca D& Qdin plăţile directe să !e acordate în mod speci!c pentru utilizarea îmunătăţită a

resurselor naturale. (ceste măsuri E diversi!carea culturilor, menţinerea păOunilorpermanente, prezervarea rezervoarelor ecologice Oi a peisaelor E sunt practice, uOorde pus în aplicare Oi vor avea un efect ecologic real.

%7 Investiţii suplimentare pentru cercetare @i inovare. Pentru a producemai mult cu mai puţin Oi mai ine, +omisia propune dularea ugetului alocatcercetării Oi inovării în domeniul agricol, inclusiv prin intermediul unui nouparteneriat european pentru inovare. (ceste fonduri, inclusiv printr-un nouparteneriat european pentru dezvoltare, vor spriini proiectele de cercetare curelevanţă pentru agricultori, vor încuraa o cooperare mai str:nsă între oamenii deOtiinţă Oi agricultori Oi transferul accelerat al rezultatelor pozitive din laorator lac:mp, precum Oi o informare Oi o consiliere mai ună a agricultorilor.

F7 0n lanţ alimentar mai competitiv @i mai ec+ili'rat . (gricultura oacă unrol vital prin poziţionarea sa la aza lanţului alimentar, dar este foarte fragmentatăOi puţin structurată, valoarea sa adăugată ne!ind recunoscută. Pentru a consolidapoziţia agricultorilor, +omisia propune spriinirea organizaţiilor de producători, adezvoltării organizaţiilor interprofesionale Oi a v:nzărilor directe între producători Oiconsumatori. +otele de za1ăr, care Oi-au pierdut relevanţa, nu vor ! prelungite după'&#F.

G7 Jncuraarea iniţiativelor de agromediu!  Creuie luate în considerarecaracteristicile speci!ce !ecărui teritoriu, iar iniţiativele naţionale, regionale Oi localecu privire la mediu treuie încuraate. În acest sens, +omisia propune două priorităţi

speci!ce ale politicii de dezvoltare rurală pentru refacerea, prezervarea Oi îmunătăţirea ecosistemelor Oi pentru utilizarea e!cientă a resurselor Oi lupta împotriva sc1imărilor climatice.

H7 8acilitarea lansării n activitate a tinerilor agricultori! ?ouă treimi dintreagricultori sunt în v:rstă de peste FF de ani. Pentru a susţine implicarea generaţieitinere în sectorul agricol, +omisia propune crearea unui nou autor pentru instalarede care să poată ene!cia, în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, agricultoriicare nu au împlinit %& de ani. 

87 .timularea ocupării forţei de muncă n mediul rural @i a spirituluiantreprenorial! Pentru a promova ocuparea forţei de muncă Oi spiritulantreprenorial, +omisia propune o serie de măsuri de stimulare a activităţii

economice în zonele rurale Oi de încuraare a iniţiativelor de dezvoltare locală. ?eexemplu, va ! creat un Wpac1et iniţial[ pentru spriinirea proiectelor demicroîntreprinderi, cu o !nanţare pe o perioadă de cinci ani care poate aunge p:năla H& &&& )>/. Mor ! consolidate grupurile de acţiune locală L)(?)/.

$7 mai mare atenţie acordată #onelor vulnera'ile. Pentru a evitadeOerti!carea Oi pentru a protea ogăţia teritoriilor noastre, +omisia oferă statelormemre posiilitatea de a-i spriini în mod mai susţinut pe agricultorii situaţi în zonedezavantaate din punct de vedere natural, prin intermediul unei indemnizaţiisuplimentare. (cest autor va completa celelalte autoare care se acordă dea încadrul politicii de dezvoltare rurală.

#&7  P$C mai simplă @i mai ecientă! Pentru a evita sarcinile administrativeinutile, +omisia propune simpli!carea mai multor mecanisme ale P(+, precumnormele privind condiţionalitatea Oi sistemele de control, fără ca aceasta să ducă lao pierdere a e!cienţei. În plus, va ! simpli!cat Oi spriinul acordat micilor agricultori.Pentru aceOtia, se va institui o plată forfetară anuală de F&&-# &&& )>/ pentru o

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 27/52

fermă. Ma ! încuraat transferul de terenuri de la micii agricultori care îOi înceteazăactivitatea agricolă către alte exploataţii care doresc să se restructureze.

În iunie '&#D, instituţiile >) au căzut de acord asupra unei noi direcţii pentru P(+.+ea mai recentă reformă are scopul de a auta fermierii să asigure o sursă de 1ranăde calitate pe termen lung, să facă sectorul agricol mai sustenail şi să păstrezediversitatea spaţiului rural, tradiţiilor şi practicilor agricole din )uropa.

Tema =: PITIC$ C6C09E6TI$$ $ 06I06II E09PE6E

Politica de Concurenţă a Comunităţii Europene are un scop precis: deapărare @i de de#voltare a unei stări de concurenţă ecace pe piaţacomuna!

Principiile Cratatului >niunii )uropene stipulează că statele memrealecomunităţii )uropene vor adopta o politică economică Wcondusăconformrespectului principiilor unei economii de piaţă desc1ise, culierăconcurenţă[.

Politicile concurenţiale ale +omunităţii )uropene urmăresc un scop precis,careeste protearea concurenţei e!ciente pe piaţa comună. +oncurenţa

estemecanismul de ază al economiei de piaţă, ce implică oferta6producători,comercianţi7 Oi cererea 6clienţi intermediari, consumatori7. Producătoriioferămărfuri sau servicii pe piaţă, în efortul de a corespunde cereinţelor. +erinţecarecaută să realizeze cel mai corect ec1iliru între calitate Oi preţ pentruproduselepe care le solicită. /eacţia cea mai e!cientă are loc datorită concurenţeicare secreează între ofertanţi. (stfel, concurenţa îi face pe toţi cei implicaţi să cautesăaungă la o valoare de ec1iliru între calitate Oi preţ, pentrua acoperi cererea la celmai înalt grad cu putinţă. În -concluzie, concurenţa este o metodă simplă Oie!cientăde a garanta consumatorilor un nivel de excelenţă înceea ce priveOtecalitatea Oi preţul produselor Oi serviciilor. ?e asemenea, oligă !rmele să depună

eforturi pentru adeveni competitive Oi e!ciente din punct de vedereeconomic. (cestlucru duce la consolidarea componenţeiindustriale Oi comerciale a +omunităţii)uropene, carepoate astfel să se confrunte cu concurenţa impusă departenerii noOtriprincipali, iar !rmele europene pot să-Oi asigure o poziţe de succespe piaţa mondială.

Pentru a deveni e!cientă, concurenţa porneOte de la premisa că piaţa esteformatădin ofertanţi independenţi unul de celălalt. Coţi ceilalţi participanţi de pe piaţă

 îisupun pe !ecare dintre aceOtia unei presiuni concurenţiale. Pentru a-i facepeofertanţi capaili să exercite astfel de presiuni pe piaţă, legea concurenţeiimpuneinterzicerea unor înţelegeri sau practici care ar putea să-i reducăimportanţa.Politicile concurenţiale europene se azează pe un cadru legislativcomunitar,promovat în esenţă de Cratatul +omisiei )uropene 6articolele 8#-$&7.

/eglementări suplimentare sunt asigurate de o decizie emisă de+onsiliu,cunoscută su numele de reglementare a fuziunilor. Pe aza acestui text de lege,politicile concurenţiale se concentrează pe  patru

domenii principale de acţiune.#.)liminarea acordurilor resrictive ale concurenţei Oi a auzulrllor de

poziţiedominantă de exemplu înţelegeri înc1eiate între 4ntrprinderi concurentepentru a !xaanumite preţuri7.

'. +ontrolul fuziunii !rmelor 6de exemplu, o fuziune între două grupuri mariva duce lapoziţia dominantă pe piaţă a acestora7.

D.Lieralizarea sectoarelor economice su formă de monopol 6 deexempludesc1iderea pentru concurenţă a sectorului de telecomunicaţii.

%.5onitorizarea suvenţiilor acordate de către stat 6de exempluinterzicerea acordăriide împrumuturi neramursaile de către stat, menite sămenţină în activitate !rme de!citarefără perspectivă de redresare7.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 28/52

Legea comunitară urmareOte să proteeze piaţa comună Oi să stimulezeconcurenţaîn cadrul acestui vast spaţiu economic .)a nu intră în acţiune dec:t atuncic:ndcomerţul dintre ţările memre este afectat de practicile respective. ?eexemplu,o întelegere prin care se stailesc anumite preţuri, înc1eiată între rutăriidintr-unanumit oraO nu va avea nici un impact asupra pieţei comune. În consecinţă,legislaţiaeuropeană nu se aplică în acest gen de situaţii. CotuOi, cadrul legislativ învigoareîntr-o anumită ţară s-ar putea să acopere Oi astfel de situaţii. +ondiţiaaplicăriisc1imurilor, este determinantă în ansamlul dispoziţiilor +omunităţii

)uropene.+omisia )uropeană este competenţa care tratează aceste proleme. Înanumitecazuri, această autoritate este aplicată împreună cu urisdicţia autorităţilordeconcurenţă ale Itatelor 5emre 6(rticolele 8# si 8'7. În alte cazuriaceastăautoritate aparţine exclusiv +omisiei )uropene 6controlul fuziunilor,controlulsuvenţiilor acordate de către stat7. (ceastă autoritate este exersată încomunatunci c:nd o reglementare este în vigoare pe tot cuprinsul +omunităţii)uropene.(t:t +omisia )uropeană cît Oi triunalele din ţările memre au datoria de aurmăriOi controla aplicarea acestor legi. +ontrolul se aplică exclusiv atunci c:ndnormalegislativă în c1estiune stipulează în mod expres acest lucru. Pentru a exercitaun control asupra fuziunilor pe scară largă, ţările memre au considerat că

estenecesar crearea unui irou unic de +ontrol. )le au împuternicit +omisia)uropeanăîn acest scop. Pentru autorul acodat de Itat, numai o autoritatesupranaţionalăOi independentă este în măsură de-a decide de caracterul ilegal aautorului acordatde Itatele 5emre. (ceastă autoritate este +omisia )uropeană.

5aoritatea Itatelor 5emre dispun de o legislaţie naţională proprie carepermiteinterzicerea fenomenelor anti-concurenţale 6acorduri restrictive, auz depoziţiedominantă Oi concentrări7. ?reptul naţional permite continuarea unor practicicarenu au efect asupra comerţului între Itatele )uropene.

)xistă o procedură riguroasă în legătură cu implementarea diverselorreglementări.(cestea conferă agenţilor +omisiei autoritatea de a face investigaţii.

Iegarantează astfel at:t respectarea procedurilor necesare c:t Oicon!denţialitateacomercială.Politica +omisiei )uropene nu ar ! e!cientă dacă activităţile sale de

monitorizareOi control nu ar ! însoţite de decizii Oi penalizări. În zona operaţiuniloranti-trust,+omisia are autoritatea de a interzice înc1eierea unei înţelegeri sau poateemiteo 1otăr:re udecătorească care să pună capăt unei practici restrictive.?easemenea, ea poate să impună amenzi !rmelor găsite vinovate decomportamentanti-concureţial. 5ărimea amenzilor se calculează în conformitate degravitatea

Oi de durata infracţiunii. >nele dintre cele mai grave practici desfăOuratedeanumite !rme este cartelul preţurilor sau auzul intreprinderilor în situaţie

demonopol. Pentru a determina mărimea amenzii, +omisia ia înconsiderarecircumstanţe agravante 6de exemplu încălcarea repetată a legii7 saucircumstanţeatenuante 6de exemplu dorinţa !rmei de a coopera7. (menzile se potridica p:năla #&Q din cifra de afaceri gloală a !rmei.

În legătură cu autoarele de stat, +omisia )uropeană are autoritatea de a cerecaautoarele acordate ilegal, să !e returnate de către ene!ciarii autorului,autorităţilorpulice care le-au acordat. Uara memră treuie să recupereze imediatautoareleacordate în concordanţă cu procedurile interne în vigoare.

Ie poate face apel la o decizie emisă de +omisie numai la +urtea Primei4nstanţesau la +urtea de Justiţie a +omunităţilor )uropene.

Tema >: PITIC$ 26ET$9$ $ 06I06II E09PE6EPrin politica monetara se poate in<uenta activitatea economica, utilizandu-se

instrumentele disponiile ancii centrale* oferta de ani, ratele doanzii si cursul desc1im. (desea, aceasta politica se poate a<a in dezacord cu politica !scala, care

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 29/52

este asociata cu sc1imari ale c1eltuielilor guvernamentale si respectiv, aleimpozitelor guvernamentale. ; politica monetara una este cea care furnizeazaeconomiei o moneda cu valoare staila si care evita perturarea plati 'F'c'%c lor insistemul ancar.

0anca +entrala )uropeana a fost in!intata in #$$$ cu scopul de a implementa sicoordona politica monetara in interiorul >niunii 5onetare )uropene. La acel moment0anca +entrala )uropeana a preluat rolul fostele anci centrale ale statelor memreale >niunii )uropene. 0anca +entrala )uropeana are autonomie larga, prin actul ei

constitutiv nu poate monetiza de!citele ugetare ale guvernelor statelor memre, iarindependenta ei este data si de faptul ca guvernatorii au in<uenta politica relativredusa asupra ancii centrale.

;iectivul principal al 0ancii +entrale )uropene este mentinerea stabilitatii preturilor in zona /uro '(). Itailitatea preturilor treuie mentinuta pe termen mediu,in acest fel nu se asteapta din partea 0ancii +entrale )uropene sa faca fata variatiilorde pret cauzate de termeni comerciali sau altesocuri. ?upa cum a suliniat 5is1in6'&&&7, un angaament institutional fata de stailitatea preturilor nu e su!cient caatare pentru a aduce mult dorita crediilitate unei  anci centrale. 4n #$$8, 4nstitutul5onetar )uropean a de!nit stabilitatea preturilor ca si "cresterea anuala a 4ndicelui(rmonizat al Preturilor de +onsum"2'3 pentru zona )uro su 'Q2D3. 4n mai '&&D,

+onsiliul ?irector al 0ancii +entrale )uropene a recon!rmat de!nitia stailitatiipreturilor adaugand o nuanta* +onsiliul a stailit ca pentru a se atinge acest scop " enevoie a se mentine rata in<atiei aproape de 'Q pe termen mediu "2%3.

4n Cratatul >niunii )uropene se speci!ca faptul ca fara a preudicia scopulstailitatii preturilor, 0anca +entrala )uropeana treuie sa sustina politicileeconomice generale ale +omunitatii )uropene in vederea atingerii oiectivelorcomunitare2F3.

4nstrumentele politicii monetare ale 0ancii +entrale )uropene sunt* rezerveleminime oligatorii, operatiunile pe piata liera - open mar5et  '*) si facilitatilepermanente2H3. 0anca +entrala )uropeana poate interveni direct si pe piata

operatiunilor valutare. Ipre deoseire de perioada trecuta cand exista o cereremonetara semni!cativa, rezervele minime auta la inducerea unei lipse structurale delic1iditate in )urosistem. Pentru a-si imunatati lic1iditatea, ancile se imprumuta dela 0anca +entrala )uropeana !e pe termen scurt !e pe termen mai lung.

4n conditiile tintirii in<atiei, 0anca +entrala manevreaza instrumentele politiciimonetare in scopul direct de limitare a in<atiei pe termen mediu. 4n acest context,in<atia devine scopul predominant al politicii monetare. 4ntrearea este daca 0anca+entrala )uropeana este o adevarata adepta a tintirii in<atiei. +a si alte anci careau adoptat politica de tintire a in<atiei, 0anca +entrala )uropeana are o tinta ain<atiei explicita si treuie sa mentina in<atia cat mai aproape de tinta 6o crestere de'Q in nivelul general armonizat al preturilor de consum2837 pe termen mediu. ?e

asemenea, 0anca +entrala )uropeana este independenta, in<uenta politica aguvernelor tarilor din zona euro !ind foarte slaa.)ste cunoscut faptul ca ederal /eserve si 0anca Nationala a Japoniei nu au in

mod explicit o tinta a in<atiei, si deci nu sunt de tipul "tintirii in<atiei". 5ai mult,ederal /eseve are ca oiectiv explicit stailitatea activitatii economice, existanumeroase studii ce documenteaza politica restrictiva in perioade de avant economicsi o politica relaxata in timpul recesiunii.

4n mod oarecum asemanator cu ederal /eserve, 0anca +entrala )uropeanaacorda o atentie moderata transparentei. Nu este clar cum +onsiliul director deciderata doanzii de referinta dat !ind ca discutiile interne nu sunt cunoscute pulicului.0anca +entrala )uropeana nu pulica o previziune o!ciala a in<atiei. (cest fapt nueste c1iar surprinzator avand in vedere di!cultatile de ordin te1nic ce ar treuisurmontate pentru otinerea unor previziuni adecvate. (stfel, din acest punct devedere, regimul monetar adoptat de 0anca +entrala )uropeana pare a ! similar cu

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 30/52

cel al ederal /eserve contrar regimurilor de tintire a in<atiei din 5area 0ritanie sauIuedia.

0anca +entrala )uropeana nu tinteste in<atia in adevaratul sens al cuvantuluic1iar daca a imprumutat elemente importante din aceasta strategie. +a si ederal/eserve, politica monetara a 0ancii +entrale )uropene vizeaza un element de<exiilitate astfel incat sa poata adresa intr-un mod e!cient diverselor amenintari lastailitatea preturilor, inclusiv in situatii exceptionale 6de<atie, razoi, atacuriteroriste, socuri ale preturilor la produsele de import, prausiri maore ale pietelor de

capital7.Pentru a atinge oiectivul principal, stailitatea preturilor, strategia initialaa 0ancii +entrale )uropene s-a axat pe doi "piloni"* primul si cel mai important,controlul masei monetare prin stailirea valorii de referinta pentru crestereaagregatului 5D 6%,FQ7, iar al doilea, analiza perspectivelor privind evolutia preturilorin zona euro, prin intermediul unui ansamlu de indicatori2$3.

  4ncrederea 0ancii +entrale )uropene in strategia monetara azata pe ceidoi piloni, nu a dus la transparenta si la intelegerea de catre pulic a deciziilor depolitica monetara adoptate de aceasta. ?e fapt, primul pilon 6valoarea de referinta a5D7 a reprezentat un reper insu!cient pentru strategia monetara, ceea ce re<ecta,printre altele, instailitatea cererii de moneda. 4n realitate, primul pilon se pare ca a

reprezentat mai mult o ariera in calea comunicarii cu pulicul, si a creat confuzie ince priveste rolul urmaririi modi!carilor masei monetare in gestionarea politiciimonetare.

4n mai '&&D +onsiliul Ruvernator si-a rede!nit strategia recunoscand o!cial caacorda mai multa importanta analizei economice decat masei monetare, adica ceeace la inceput a fost pilonul 4, a devenit in prezent componenta secundara a strategieimonetare.

>niunea )uropeana doreste sa sporeasca forta sa competitiva in context gloal,utilizarea unei singure monede contriuind la ampli!carea sc1imurilor comercialenu numai in interiorul zonei, ci si in relatiile cu restul lumii, la sporirea volumului

operatiunilor !nanciare. Prin moneda unica, politica monetara e transferata la nivelcomunitar devenind de competenta 0ancii +entrale )uropene, asolut independenta.?aca din punctul de vedere al stailitatii preturilor rezultatele introducerii euro au

fost pe masura asteptarilor, in realitatea introducerea euro nu a fost de natura saasigure rate inalte de crestere, si nici nu a imunatatit capacitatea economiiloreuropene de a iesi mai rapid din perioadele de incetinire. Pe ansamlu evolutiile dincadrul >niunii )conomice si 5onetara demonstreaza ca nu exista un mecanismautomat pentru a stimula potentialul de crestere economica, c1iar daca stailitateamacroeconomica este o preconditie pentru dezvoltare duraila. Iituatia poate !imunatatita prin continuarea reformelor structurale si a pietei fortei de munca,planul stailit prin strategia Lisaona reprezentand piatra de incercare pentru

decidentii din zona euro.>ni!carea monetara se realizeaza atunci cand exista motivatii puternice, date deene!cii, dar si de asumarea unor costuri.

>tilizarea aceleasi monede de catre mai multe tari reduce costurile detranzactie, elimina volatilitatea ratei de sc1im si costurile acesteia. (stfel seprezinta ene!ciile la nivel microeconomic.

0ene!ciile la nivel macroeconomic rezulta din stailitatea preturilor, accesul la opiata !nanciara mai larga si mai transparenta care imunatateste posiilitatile de!nantare externa, si nu in ultimul rand eliminarea unor <uctuatii ale productiei carear putea ! datorate politicilor economice diferite.

Prolema principala in cazul uniunilor monetare este legata de costurile acestuiproces, impunandu-se conditia ca ene!ciile sa !e mai mari decat costurile. 4n timpce maoritatea ene!ciilor sunt localizate la nivel microeconomic, costurile suntevidentiate in primul rand la nivel macroeconomic.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 31/52

+osturile pot apare datorita faptului ca atunci cand participa la o uniunemonetara tarile pierd importante instrumente ale politicii economice respectiv celespeci!ce politicii monetare, adica manevrarea ratei doanzii si a ratei de sc1im.(ceste costuri se fac simtite in cazul manifestarii socurilor asimetrice.

+ele mai importante costuri sunt localizate la nivel macroeconomic si apar caurmare a renuntarii la independenta politicii monetare. Itatele memre ale uneiuniuni monetare cedeaza prerogativele politicii monetare unei autoritati centrale,ceea ce face ca autoritatile nationale sa nu mai poata realiza austari, in cazul unor

socuri asimetrice, prinutilizarea instrumentelor monetare. 5ai mult, in functie de ar1itecturainstitutionala statele memre vor avea o in<uenta mai mare sau mai mica in procesuldecizional, situatie care poate ! perceputa ca negativa pentru statele cu in<uentaredusa.

+osturile utilizarii monedei proprii la nivel international constau in complicareaimplementarii politicii monetare. Pentru ca nerezidentii detin sume importante inmoneda respectiva, orice modi!care in preferintele de investitii poate cauzadeplasari importante de fonduri si volatilitate ridicata a ratei de sc1im.

Pentru cele #& state care au devenit memre ale >niunii )uropene in mai '&&%,cu exceptia 5altei si a +iprului, cat si pentru /omania si 0ulgaria, care vor adera in

'&&H, este de asteptat sa participe la zona euro, deoarece noile state nu ene!ciazade derogare permanenta pentru >niunea )conomica si 5onetara 6ca in cazul 5arii0ritanii sau al ?anemarcei7.

(cest proces are mai multe implicatii* in primul rand pentru statele candidatecare vor cunoaste atat ene!cii cat si costuri ale renuntarii la moneda proprie, in aldoilea rand, pentru actualii memrii care vor treui sa accepte state care poate nusunt su!cient pregatite, si in al treilea rand pentru 0anca +entrala )uropeana care seva a<a de asemenea in fata unor provocari legate de politica monetara si demecanismul de vot intr-o uniune monetara extinsa.

Pentru noii memri, strategia >niunii )uropene pentru trecerea la euro este

formata tot din trei etape. 4n prima etapa tarile candidate adera la >niunea)uropeana si legifereaza liera circulatie a capitalurilor, in a doua fac eforturipentru realizarea convergentei ceea ce presupune implicit participarea la 5/I', si in!nal, cand vor indeplini criteriile de convergenta, vor participa la etapa !nala >niunii)conomice si 5onetare. Pentru /omania si 0ulgaria, deoarece s-au semnat Cratatelede aderare, urmeaza perioada de monitorizare, in care se va decide daca acestea aurespectat calendarul de realizare a reformelor. ?aca evolutiile sunt pozitive, de la #ianuarie '&&H, cele doua tari devin memre >), si intra in a doua etapa a procesuluide realizare a >)5.

2oneda E09Istoria crearii Euro4unie #$8$* 4n aza raportului prezentat de Presedintele +omisiei, Jacues ?elors,

+onsiliul )uropean din 5adrid staileste principiile generale pentru >niunea)conomica si 5onetara* oiectivul unei monede unice, creionand un proces in diferitefaze.

# iulie #$$&* 4ncepe in mod o!cial prima faza a >)5.#& decemrie #$$#* semnarea Cratatului >niunii )uropene. ?ecizia crearii unei

>niuni monetare si adoptarea a cinci criterii de convergenta referitoare la datoriapulica, de!citul pulic, rata in<atiei, tipurile de doanzi si stailitatea ratelor desc1im.

H feruarie #$$'* Cratatul de la 5aastric1t facand cunoscut calendarul in treietape al scopurilor ce treuie atinse.

# ianuarie #$$% * a doua faza a >)5 6perioada de tranzitie7

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 32/52

• +rearea 4nstitutului 5onetar )uropean 645)7 in rancfort ce se ocupa decrearea 0ancii +entral )uropene

• 4ntarirea procedeurilor de coordonare a politicilor economice la niveleuropean

• Lupta impotriva de!citelor excesive si politica de convergenta economicaa statelor memre.

• 4ndependenta ancilor centrale nationale#G decemrie #$$F* +onsiliul )uropean din 5adrid

• (doptarea numelui de "euro"• ixarea sistemului te1nic de introducere a euro si a calendarului pentru

trecerea la moneda unica#% decemrie #$$G* +onsiliul )uropean de la ?ulin

• (doptarea unui pact de stailitate ugetar si de crestere• Itatutul uridic al euro

#G iunie #$$H* +onsiliul )uropean de la (msterdam• +on!rmarea pactului de stailitate si dezvoltare• (proarea reglementarilor statutului uridic al euro• /ezolutia "I5) is" destinata tarilor ce nu participa in zona euro• (legerea modelului monezilor

#D decemrie #$$H* +onsiliul )uropean de la Luxemourg• /ezolutia coordonarii politicilor economice, in timpul celei de-a treia faze

a >)5 6supraveg1erea multilaterala7 si a articolelor #&$ si #&$0 din Cratat6politica de sc1im si reprezentare a +omunitatii la scara internationala7.

#$$8* +onsiliul )uropean determina lista tarilor ce participa la euro pe azacriteriilor de convergenta

• stailirea 0ancii +entral )uropene 60+)7 si numirea comitetului sauexecutiv

• 4nceperea producerii ancnotelor si monezilor.# ianuarie #$$$*

•

( treia faza a >)5A euro se transforma in moneda cu drepturi depline•  Crecerea euro la anci si intreprinderi.

# ianuarie '&&'* 4ntroducerea euroA punerea in circulatie a monezilor siancnotelor.

# iulie '&&'* anularea statutului de moneda legala a monezilor si ancnotelornationale.

$vantaele monedei euro

#. (profundarea pietei interne* Itailirea euro, c1iar daca nu era indispensail pentrufunctionarea pietei interne, permite realizarea unui pas de!nitiv in mersul integrarii

pietelor, incrementand astfel ene!ciile oferite de acesta. )xistenta diferitelormonezi si instailitatea sc1imului constituie o ariera ce impiedica punerea inpractica a tuturor ene!ciilor potentiale ale pietei unice. Itailirea preturilorunurilor si serviciilor intr-o singura moneda favorizeaza transparenta pe toata piataeuropeana, cu toate di!cultatile ce le implica !xarea discriminatorie a preturilor.

(ceste efecte sunt de aplicare pe pietele !nanciare, in care se introduceconcurenta intre diferitele institutii !nanciare la disparitia unuia din elementele cecontriuie la segmentarea pietelor* denumirea activelor in diferite monezi. 4nconsecinta, alternativele de !nantare desc1ise particularilor si intreprinderilor vor !ampli!cate si imunatatite in forma sustantiala.

'.)liminarea costurilor de tranzactie drept consecinta a sustituirii diferitelormonezi nationale pentru o moneda unica. +1iar daca este di!cila calcularea acesteireduceri de costuri, unii autori au estimat castigurile derivate din eliminarea acestorcosturi de tranzactie pentru >niunea )uropeana la aproximativ &,FQ din P40.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 33/52

D.)liminarea nesigurantei asociate variatiei tipurilor de sc1im ale monezilortarilor ce se integreaza in moneda unica. (cest avanta este clar daca se consideraefectele daunatoare pe care diversitatea excesiva a tipurilor de sc1im siincertitudinea le genereaza in sc1imurile comerciale si in investitiile internationale.

 %.4n plus fata de efectele pozitive asupra acestor doua variaile se pot semnalasi efecte de mai mica incertitudine asupra cresterii economice* reducereavariailitatii tipurilor de sc1im ar duce la scaderea primei de risc ce incorporeazatipurile de doanzi reale. (ceasta la momentul sau va creste investitiile productive

pentru a face atractive acele proiecte care momentan nu pot ! din cauza ridicatuluicost al capitalului. 4n forma ca cea mai mare e!cienta in utilizarea resurselor ar ducela o mai mare productivitate si, in consecinta, la o mai mare crestere pe termenmediu

F.Itailitatea macroeconomica* +onditiile de convergenta !xate in Cratatul>niunii )uropene a garantat ca doar acele tari cu stailitate macroeconomica sa aiaacces la moneda comuna. Iatisfacerea acelor criterii asigura ca tarile au une criterii!nanciare pulice si ca au doandit stailizarea in<atiei la un nivel redus. +onditiileune macroeconomice considerate sunt intarite de existenta unei politici monetareunice, al carei oiectiv este stailitatea preturilor. Cotul garanteaza inalta crediilitateanti-in<ationista a 0+), cu care doandirea rezultatelor dorite d in<atie va rezulta a

avea mai putine costuri.G. 5oneda internationala* 4n sfarsit, puterea economica si comerciala a >niunii

)uropene si azele pe care s-a construit moneda unica permit ca euro sa seconverteasca intr-o moneda de rezerva internationala.

• P;L4C4+( I;+4(L ÎN >N4>N)( )>/;P)(NPolitica sociala europeana s-a dezvoltat într-o maniera fragmentara, iar

progresele otinute în domeniu sunt neuniforme.Liera circulatie a persoanelor ram:ne principalul deziderat al actiunilor în

domeniul Politicii sociale. La aceasta se adauga politicile de angaare, oportunitatileegale si protectia sociala.

/olul >) este privit ca un catalizator pentru initiative si masuri care sa asigurecontinuitatea procesului integrationist.%rima etapa a politicii sociale +n $ (- / ((;riginile unui proces devenit apoi o Politica sociala, pot ! gasite c1iar în Cratatul

de creare a +)+; si pot ! completate cu unele prevederi din )>/(C;5. Preocupatesa cultive dezvoltarea economica în general, dar si pe cea din sectoarele intensive înte1nologie, Cratatul de lansare a )>/(C;5, cu tot caracterul lui mai te1nic are siunele prevederi referitoare la sanatatea si siguranta muncii. (v:nd ca oiectivfundamental integrarea în domeniul siderurgiei si mineritului cu scopul refaceriieconomiilor rantei, Rermaniei si celorlalte state, prevederile +)+; se extindeau si lac:teva din sfera socialului si îndeosei dezideratele de *

-  a evita distorsiunile generate de concurenta în industriile carunelui siotelului ca rezultat al intentiei de a practica preturi reduse, ceea ce, în asentaunor masuri coerente de politica sociala ar ! determinat costuri socialeridicateA

- a face mai e!cienta utilizarea fortei de munca printr-un program deasistenta îndreptat catre cei care îsi vor pierde locurile de munca în acestesectoare.

Primele linii directoare ale unei politici sociale europene uniforme au fost trasate în #$FH, în Tratatul de la 9oma. (nalizate din perspectiva anului '&&#, prevederiledin aceste tratat sunt limitate la c:teva domenii cum ar !* liera circulatie a fortei demunca, îmunatatirea conditiilor de munca si viata, principiile generale dearmonizare a sistemului de educatie si formare. Cotusi aceste referiri sunt preagenerale, av:nd caracterul unei declaratii de principiu. Cratatul de la /oma prevedeastailirea lierei circulatii a muncitorilor între cele G tari fondatoare, fapt realizat încadin #$G8.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 34/52

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 35/52

+arta sociala este construita pentru a aorda urmatoarele domenii de actiune*• protectia lucratorilor care se deplasea#a n interiorul

Comunitatii ;• remunerarea ec+ita'ila a lucratorilor ;•  m'unatatirea si apropierea conditiilor de munca ale

angaatilor ;•  securitatea sociala ;• li'ertatea de asociere si a negocierilor colective ;• calicarea alternativa ;•  tratament egal pentru 'ar'ati si femei ;• aranamente de informare, consultare si participare ;• sanatate si siguranta n munca ;• angaarea persoanelor tinere ;• pensionarii ;• persoanele +andicapate !

 Cot în aceasta a treia etapa s-a procedat si la redimensionari ale fonduriloralocate politicii Iociale +omunitare. Prioritatile în actiune au fost concentrate catre

programele de asistenta destinate tineretului si programelor pentru cele mai saraceregiuni ale +). ?upa cum am vazut în capitolul anterior, în #$8$ s-au reformatsemni!cativ si ondurile structurale, iar la ondul social s-au adaugat noi oiectivepentru acordarea de asistenta suplimentara.

Protocolul .ocial  negociat la 5aastric1t ofera posiilitatea unor progrese pelinia realizarii oiectivelor de politica sociala. Protocolul, la care nu participa si 5area0ritanie, extinde posiilitatea adoptarii cu maoritate cali!cata a deciziilor privind*conditiile de munca, informarea si consultarea persoanelor ocupate, integrareasomerilor si mentine unanimitatea pentru masuri care vizeaza protectia sisecuritatea sociala.

(ria de proleme cuprinsa de Protocolul social cuprinde *

1! activitati menite sa perfectione#e climatul de munca,inclusiv masuri privind sanatatea si securitatea muncii ;"! activitati ce tin de conditiile de munca inclusiv timpul de

munca si concediile ;(! informarea si consultarea lucratorilor ;)! actiuni de promovare a oportunitatilor egale si de integrare

a persoanelor e&cluse de pe piata muncii !Tratatul de al $msterdam 6semnat în ;ctomrie #$$H7 plaseaza

responsailitatea realizarii politicilor sociale la nivelul !ecarui stat memru, precumsi posiilitatea aplicarii unor programe pilot de crestere a ocuparii fortei de munca!nantate din resursele ondului Iocial )uropean.

 Cratatul de la (msterdam cuprinde un capitol "ce vizeaza elaorarea uneistrategii coordonate pentru folosirea fortei de munca".

+u toate acestea, miloacele folosite pentru aplicarea acestei strategii sunt foartemodeste. Într-adevar, consiliul ministrilor europeni treuie "sa dezvolte sc1imuri deinformatii si practici mai adecvate" si "sa promoveze contacte novatoare", recurg:ndmai ales la "proiecte pilot". ) important ca pentru prima oara apare într-un tratateuropean dispozitii privind o politica europeana de folosire a fortei de munca. ?araceasta ram:ne, în Cratatul de la (msterdam, într-o faza incipienta si politicile defolosire a fortei de munca vor mai avea înca, cel putin pe termen mediu, un caracternational.

Tratatul de la 6isa "??? si politica sociala a 0niunii Europene+onsiliul )uropean de la Lisaona !xa ca oiectiv pentru politica sociala a >)"cresterea competitivitatii economiei europene si a capacitatii acesteia de a sustinecresterea economica, cresterea ocuparii si o mai mare coeziune sociala", oiectivul!nal în plan social !ind cresterea ocuparii la peste H&Q p:na în '&#&. acestea au fost

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 36/52

azele de la care, la +onsiliul de la Nisa din decemrie '&&& s-a pornit dezaterea(gendei Iociale )uropene si viitoarei ar1itecturi sociale europene.

>nul din oiectivele stailite prin tratatul de la Nisa vizeaza "modernizarea si îmunatatirea modelului social european", reiter:ndu-se unul din principiile asupracarora memrii >) au cazut de acord la Lisaona* "oamenii constituie activul cel maivaloros al >). investitiile în oameni vor ! de o maxima importanta pentru unastareasi locul pe care europa îl va ocupa în economia viitorului".

Pentru urmatorii cinci ani, (genda Iociala dezatuta la Lisaona si aproata la

Nisa, identi!ca cinci provocari maore cu care se vor confrunta, în plan social statelememre >)*#. +resterea ocuparii. (cest deziderat va ! posiil numai pe aza unor

reforme structurale coerente care sa presupuna, pe l:nga crestereapotentialului economiei europene de genera locuri de munca, si reducereadisparitatilor regionale, a inegalitatii sociale, îmunatatirea sistemului deformare si cresterea oportunitatilor de educatie si formare.

'. Malori!carea e!cienta a progresului te1nologic astfel înc:t sa secreeze premisele îmunatatirii conditiilor de viata si munca ale lucratoriloreuropeni.

D. +resterea moilitatii intra comunitare a fortei de munca

%. Malori!carea avantaelor induse de functionarea >)5 si a Pieteiunice 4nterne, în masura sa induca o mai mare predictiilitate si transparenta apreturilor, cresterea competitivitatii, accelerarea reformelor structurale.

F. Întarirea coeziunii sociale si reducerea inegalitatii sociale. si înacest caz, se apreciaza ca principala modalitate de realizare a acestuideziderat o constituie cresterea ocuparii

G. Restiunea e!cienta a efectelor sociale generate de largirea catre)st a >niunii )uropene.

I-au stailit, de asemenea, oiective punctuale ale politicii sociale*- cresterea numarului de locuri de munca prin cresterea rolului masurilor active

de comatere a somaului, îmunatatirea accesului la sistemele de educatie siformare si cresterea calitatii acestora, îmunatatirea moilitatii fortei de munca 6carep:na în '&&D ar treui sa devina efectiva7, accelerarea peocesului de recunoasterereciproca a diplomelor, certi!catelor si cali!carilor profesionale etc.

- comaterea oricarei forme de saracie si promovarea egalitatii si integrariisocialeA

- modernizarea sistemului european de protectie sociala prin întarirea cooperaridintre statele memre în acest domeniu, armonizarea sistemelor de pensii,armonizarea sistemelor salariale etc. Cermenul limita pentru realizarea acestoroiective !ind iunie '&&', cu ocazia +onsiliului )uropean de la Itoc1olm7A

- consolidarea politicii sociala în contextul largirii prin sustinerea statelor

candidate pe linia adoptarii acuis-ului comunitar si asumarea, de catre >) a roluluide partener social în relatia sa cu tarile din )stul si +entrul )uropei si întarireacomponentei sociale a politicii de colaorare dintre statele memre si dintre acesteasi statele candidate

Malori!carea e!cienta a noilor oportunitati si realizarea oiectivelor de mai sus nuse vor produce dec:t printr-o una colaorare dintre autoritatile comunitare, statelememre si partenerii sociali care treuie sa creeze conditiile pentru modernizareamodelului social european. iecare dintre acesti parteneri are atriutii speci!ce.

+arta Iociala )uropeana 6at:t în forma sa initiala, semnata la Corino în #$G#, c:tsi în cea revizuita în #$$G7, +artea (la WPolitica Iociala )uropeana[ 6#$$D7, precumsi W+arta comunitara privind drepturile sociale fundamentale[ 6#$8$7 au stailitoiectivele politicii sociale cu privire la ocuparea forţei de muncă. (cestea se referala*

• promovarea ocuparii fortei de muncaA•  îmunatatirea conditiilor de viata si de muncaA

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 37/52

• protectie sociala corespunzatoareA• asigurarea unui dialog între angaati si angaatoriA• dezvoltarea resurselor umane în vederea otinerii si mentinerii unei rate

 înalte de ocupare si a fortei de muncaA• comaterea excluderii sociale.

;iectivul referitor la otinerea si mentinerea unei rate înalte de ocupare a forteide munca se va face fara suminarea concurentei. Pentru atingerea acestui oiectiv,+omunitatea si statele memre au dezvoltat .trategia europeana de ocupare a

fortei de munca, strategie axata pe urmatoarele linii directoare domenii de aciune*Itrategia are drept scop comaterea şomaului la nivelul >) şi a fost conceputăca instrument principal de trasare şi coordonare a priorităţilor comunitare în aceastădirecţie, priorităţi ce vor ! adresate de !ecare stat memru în parte. (stfel spus, rolulacestei strategii este de a coordona, la nivel comunitar, politicile de ocupare alestatelor memre.

#7 angaailitatea E ce reprezintă o nouă cultură în sfera ocupării forţei demuncă şi se referă la ailitatea de a ! angaat, contriuind la comaterea şomaului

 în r:ndul tinerilor şi la comaterea şomaului pe termen lungA'7 antreprenoriatul E ce promovează crearea de noi locuri de muncă prin

 încuraarea dezvoltării localeA

D7 adaptailitatea E ce are în vedere modernizarea organizării muncii şipromovarea contractelor de muncă <exiileA

%7 asigurarea de şanse egale E se referă în special la adoptarea de măsurispeciale pentru femei, în scopul reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa personală.

5odul de funcţionare a strategiei este structurat pe mai multe etape, după cumurmează*

#7 stailirea unor W?irecţii în ocuparea forţei de muncă[ 6/mplo6ment 7uidelines7, document elaorat anual şi av:nd la ază o propunere a +omisiei)uropene ce este discutată şi aproată de +onsiliul )uropean 6+onsiliul de 5iniştri7A

'7 elaorarea unor WPlanuri naţionale de acţiune[6%ational $ction 4lans7 de

!ecare sta memru în parte, ce descriu modul de aplicare a elementelordocumentului anterior la nivelul statului memru respectivAD7 elaorarea, de către +omisie şi +onsiliu, a unui W/aport comun asupra

ocuparii[ 6 8oint /mplo6ment 0eport 7 ce are la ază planurile naţionale de acţiuneA%7 trasarea de recomandări speci!ce pentru !ecare stat memru 6recomandări

ale +onsiliului, pe aza propunerilor +omisiei7.

Tema : Politica europeana de vecinatateBin rapoartele anuale privind politica europeană de vecinătate re#ultă

 ncă o dată 'eneciile evidente pe care 0niunea Europeană le aducevecinilor săi!Timp de cinci ani, 0niunea Europeană a produs o cre%tere asc+im'urilor comerciale, a autoarelor %i a contactelor interpersonale,precum %i aprofundarea relaţiilor de cooperare dintre 0E %i vecinii acesteiape toată linia reformelor lor economice, politice %i sectoriale!Parteneriatulnostru s-a de#voltat semnicativ n domenii precum transporturile, energia,mediul %i sc+im'ările climatice, cercetarea, sănătatea %i educaţia!$cesta afost susţinut de o cre%tere cu ("K a cadrului nanciar actual, care vaaunge la peste " miliarde E09 anual n "?1(!

94olitica europeană de vecinătate este o reuşită, e"emplele de realizări concrete, pe teren, find multiple: , a declarat Cat+erine $s+ton, vicepreşedinta +omisiei şiÎnaltul /eprezentant al >niunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. 9!nsă

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 38/52

 putem şi trebuie să acem mai mult pentru ca această parte a lumii, zona în caretrăim, să fe mai sigură, mai stabilă şi mai prosperă. !ntr-o lume globalizată, noi,ţările europene şi mediteraneene, trebuie să ne a;utăm reciproc pentru a ace aţăcrizei economice. *rebuie să conlucrăm pentru a ace aţă noilor ameninţări şi provocări ale vremurilor noastre, cum ar f terorismul internaţional, trafcul de persoane şi criminalitatea organizată transrontalieră. *rebuie să cooperăm pentrusoluţionarea dierendelor şi a con<ictelor care mai rânează încă dezvoltarea unor  zone din regiunea în care trăim şi îi împiedică pe mulţi oameni obişnuiţi să

benefcieze de avanta;ele globalizării. =orim ca vecinii noştri să se alăture eorturilor noastre de a aduce pace şi securitate altor regiuni din lume care sunt mai puţinnorocoase decât noi. $vând în vedere că 3niunea se întemeiază pe valori comune,dorim ca vecinii noştri să benefcieze de stabilitatea şi prosperitatea care sunt uncorolar al societăţii descise şi democratice şi al statului de drept. $ceastă agendăambiţioasă reprezintă pentru mine o prioritate-ceie pe măsură ce accelerăm punerea în aplicare a *ratatului de la 'isabona şi instituirea erviciului de $cţiune/"ternă. 4rietenii noştri din zona noastră de vecinătate europeană şi mediteraneanăvor f printre primii benefciari ai unei politici e"terne europene mai active, maicoerente şi mai efciente.: 

9eali#ările Politicii europene de vecinătate n perioada "??)-"??

În '&&% erau înc1eiate acorduri de asociere ilaterale cu maoritateapartenerilor din sud la Politica europeană de vecinătate, în prezent !ind în derulareacţiuni de intensi!care a relaţiilor cu partenerii cei mai avansaţi 6de exemplu,statutul de Wavansat[ a fost introdus pentru 5aroc încă din '&&87.În est, înconformitate cu oiectivele Parteneriatului estic, acordurile actuale de parteneriat şicooperare sunt înlocuite cu acorduri de asociere mult mai cuprinzătoare.

>n alt oiectiv al P)M este de a îmunătăţi guvernanţa./ecentele alegeriprezidenţiale din >craina, al doilea tur al alegerilor parlamentare din 5oldova,precum şi ameliorarea calităţii alegerilor în 5aroc sau în Lian pun în evidenţă uneleprogrese din punct de vedere al procesului democratic. În ceea ce priveşte liertatea

de asociere, pedeapsa cu moartea, liertatea presei, drepturile minorităţilor, precumşi alte drepturi ale omului şi liertăţile fundamentale, s-au înregistrat ameliorări înc:teva ţări partenere la P)M, însă, în general, progresele nu au fost la înălţimeaaspiraţiilor exprimate în comun at:t în cadrul P)M, c:t şi în planurile de acţiune. Iunt

 încă multe de făcut în ceea ce priveşte reforma udiciară şi reforma administraţieipulice, precum şi comaterea efectivă a corupţiei.

În ceea ce priveşte mo'ilitatea, în anul '&&8 au fost elierate peste ' milioanede vize Ic1engen >) în zona noastră de vecinătate. (u fost înc1eiate acorduri cu>craina şi 5oldova privind facilitarea elierării vizelor şi readmisia, iar cu Reorgia aufost înc1eiate negocierile. În vederea promovării migraţiei legale, au fost înc1eiateparteneriate de moilitate cu 5oldova şi Reorgia. +u toate acestea, mai sunt multe

de făcut pentru valori!carea întregului potenţial al P)M, inclusiv stailirea foilor deparcurs cu >craina şi 5oldova în vederea instituirii unui regim fără vize pentru şederide scurtă durată.

Comerţul >) cu ţările din regiunea care intră su incidenţa P)M a crescut înperioada '&&%-'&&8, exporturile >) înregistr:nd o creştere de GDQ, iar importurilede $#Q 6cu o oarecare încetinire în '&&$, din cauza crizei economice gloale7. >)este pregătită să negocieze zone de lier sc1im consolidate şi gloale cu toţi veciniisăi, de îndată ce aceştia sunt pregătiţi şi îşi manifestă interesul. ?e asemenea, aufost luate alte măsuri pentru o integrare economică consolidată, inclusiv negociereaunor acorduri sectoriale în domenii precum produsele agricole şi pescăreşti sauspaţiul aerian comun.

+ooperarea în domeniul energetic a fost consolidată prin înc1eierea cu(zeraidan, 0elarus, >craina, )gipt, 4ordania şi 5aroc a 5emorandumurilor de

 înţelegere sau a declaraţiilor comune. În '&&$, >craina şi 5oldova au fost admise,

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 39/52

su rezerva anumitor condiţii, pentru aderarea la Cratatul de instituire a +omunităţii)nergiei, iar Reorgia a do:ndit statutul de oservator.

În '&&H-'&#D, >) furnizează aproximativ #' miliarde )>/ pentru punerea înaplicare a Politicii europene de vecinătate. În plus, acilitatea de investiţii pentruvecinătate, susţinută de ugetul >) şi de ugetul statelor memre, oferă autorneramursail pentru atragerea de credite 6peste %,H miliarde )>/ în '&&&H-'&&$7pentru investiţii concrete în transporturi, mediu, energie, sectorul privat şi cel social

Politica europeană de vecinătate vizează creşterea stailităţii comune, a

prosperităţii şi securităţii. Pe aza unui plan de acţiune comun, >) susţine ţărilepartenere pentru ca acestea să-şi pună în aplicare reformele menite să le ameliorezestandardele în materie de democraţie şi drepturile omului, să-şi sporească accesul lapiaţa unică a >), să-şi amelioreze mediul şi să accelereze cooperarea cu >) înc1estiuni cum ar ! sc1imările climatice, energia, transporturile şi migraţia.

Politica 0E de de#voltare si coe#iune regionalaPolitica regională a >) este o politică de investiţii, care îşi propune să susţină

competitivitatea şi creşterea economică, îmunătăţirea calităţii vieţii, crearea delocuri de muncă şi dezvoltarea durailă. 4nvestiţiile contriuie la îndeplinirea

oiectivelor Itrategiei )uropa '&'&.În perioada '&&H-'&#D, politica de coeziune se va concentra pe trei o'iective

principale:I! Convergenţa 7 solidaritatea dintre regiuni

Icopul este reducerea disparităţilor regionale în )uropa, aut:nd regiunile cuun produs intern rut pe cap de locuitor 6P407 su HFQ din media >) să le aungă dinurmă pe cele mai dezvoltate.

(numite regiuni din >)-#F 6înainte de ultimele două valuri de extindere7, audepăşit în prezent pragul de HFQ numai datorită faptului că P40-ul mediu la nivelul>) a scăzut odată cu aderarea noilor state. (ceste regiuni vor treui să !e autate în

continuare prin intermediul politicii de coeziune, motiv pentru care ele ene!ciază, înprezent, de o susţinere Wtran#itorie[ 6p1asing-out7 p:nă în '&#D.• 6umărul regiunilor vizate* $$ 6ulgaria* toată ţaraA 9epu'lica Ce+ă*

regiuni delimitateA 3ermania* citeva orase A Estonia* toată ţaraA Italia* +alaria,+ampania, Puglia, IiciliaA etonia* toată ţaraA ituania* toată ţaraA 2alta* toatăţaraA Polonia* toată ţara7

• 6umărul europenilor vizaţi * #H& de milioane• 7aloarea totală3 '8D,D miliarde de euro 68#,FQ din ugetul total7• Tipul de proiecte fnanţate* îmunătăţirea infrastructurii de ază,

spriinirea întreprinderilor, tratarea şi epurarea apelor uzate, asigurarea accesuluila conexiuni internet de mare vitează, formare, crearea de locuri de muncă, etc.

II! Competitivitatea regională %i ocuparea locurilor de muncă;iectivul constă în crearea de locuri de muncă prin promovarea competitivităţii

şi creşterea gradului de atractivitate a regiunilor pentru întreprinzători şi investitori.(cest oiectiv are în vedere toate regiunile din Europa  care nu intră su

incidenţa oiectivului de convergenţă. +u alte cuvinte, se urmăreşte• spriinirea regiunilor mai ogate pentru ca acestea să îşi îmunătăţească

performanţele în scopul de a crea un efect de domino care să se propage lanivelul întregii >)

•  încuraarea unei dezvoltări mai ec1ilirate în aceste regiuni,prin eliminarea eventualelor Lpungi de sărăcieM.>nele regiuni care se situau su pragul de HFQ şi care ar ! fost eligiile pentru

oiectivul Wconvergenţă[, primesc fonduri suplimentare care să le aute să facăWtran#iţia[ 6p1ase in7 către noul lor oiectiv.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 40/52

Numărul regiunilor vizate* #H'Numărul europenilor vizaţi* DD& de milioaneMaloarea totală* FF de miliarde de euro 6#GQ din ugetul total7

 Cipul de proiecte !nanţate* realizarea unui sistem de transport ecologic, spriinpentru centrele de cercetare, universităţi, întreprinderi mici şi start-up-uri, formarea,crearea de locuri de muncă, etc.

III! Cooperarea teritorială europeanăIe urmăreşte încuraarea cooperării transfrontaliere E !e între ţări, !e între

regiuni E care nu ar ! posiilă fără autorul politicii de coeziune. În termeni !nanciari,sumele avute în vedere sunt negliaile comparativ cu celelalte două oiective, însămulte ţări şi regiuni ar dori ca situaţia să se sc1ime în viitor.

Numărul regiunilor vizate* toateNumărul europenilor vizaţi* F&& de milioaneMaloarea totală* 8,H miliarde de euro 6',FQ din ugetul total7

 Cipul de proiecte !nanţate* gestiunea partaată a resurselor naturale, protecţia deriscurilor, îmunătăţirea reţelelor de transport, crearea unor reţele de universităţi,institute de cercetare etc.

Pentru implementarea politicii de coeziune si dezvoltare regional, >) foloseste

urmatoarele surse de !nantare 6fonduri structurale7#.8EB9 - ondul )uropean de dezvoltare /egionala E destinat celor

mai defavorizate regiuni, este orientat catre investitiile productive,infrastructura si dezvoltarea 455

'.8.E E fondul social )uropean E promovarea egalitatii sanselor intrearate si femei, consolidarea sistemelor educationale , formare aresurselor uname etc

(! 8ondul de coe#iune+are este repartiţia fondurilor pe oiective

%olitica de coeziune3 investiţii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă

ondul )uropean de ?ezvoltare /egională, ondul Iocial )uropean şi ondul de+oeziune reprezintă, cumulat, peste o treime din ugetul total al >).

+omisia )uropeană colaorează cu autorităţile de management din ţărileşi regiunile >) pentru a asigura investirea e!cace a acestor resurse, în vedereasusţinerii creşterii inteligente, duraile şi incluzive.

inanţarea din partea >) oferă spriin pentru*• dezvoltarea de noi te1nologiiA• cercetare de v:rfA• acces la internet de mare vitezăA• o infrastructură inteligentă pentru transporturi şi energieA• e!cienţa energetică şi sursele de energie regeneraileA• dezvoltarea afacerilorA• ailităţi şi formare.

PrincipiiLa aza politicii de coeziune stau patru principii*

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 41/52

%rincipiul concentrării (cest principiu are trei aspecte*

• Concentrarea resurselor :  cea mai mare parte a resurselor puse ladispoziţie prin fondurile structurale 68#,$Q pentru perioada '&&H-'&#D7 suntorientate către regiunile şi ţările cele mai sărace.

• Concentrarea eortului + efortul investiţional se concentrează peanumite aspecte. Pentru perioada '&&H-'&#D, este vizată economiacunoaşterii* cercetarea şi dezvoltarea, inovarea, transerul de tenologie,

tenologiile inormaţiei şi comunicării, valorifcarea resurselor umane şidezvoltarea întreprinderilor.• Concentrarea cheltuielilor3 la începutul !ecărei perioade de

programare, se staileşte o !nanţare anuală pentru !ecare program. (cestefonduri treuie c1eltuite într-un interval de doi ani de la alocare 6regula lui N'7%rincipiul programării Politica de coeziune nu !nanţează proiecte individuale, ci programe naţionale

multianuale aliniate la oiectivele şi priorităţile >).%rincipiul parteneriatului iecare program este elaorat printr-un proces colectiv la care participă

autorităţile de la nivel local, naţional sau regional şi european, parteneri sociali şiorganizaţii ale societăţii civile.

(cest parteneriat se aplică tuturor stadiilor procesului de programare, dela concepţie, gestionareşi implementare p:nă la monitori#are şi evaluare.

(ceastă aordare are ca scop să garanteze că acţiunea respectivă este adaptatăla nevoile şi priorităţile regionale şi locale.

%rincipiul adiţionalităţii inanţarea oferită prin fondurile structurale europene nu poate înlocui c1eltuielile

efectuate de un stat memru, la nivel naţional.+omisia convine cu !ecare ţară nivelul c1eltuielilor pulice eligiile pentru

perioada de programare şi veri!că respectarea acestei condiţii la milocul perioadei

de programare 6'&##7 şi la sf:rşitul acesteia 6'&#G7.Icopul este de a staili oiective realiste, dar amiţioase, pentru c1eltuielilepulice structurale, în aşa fel înc:t să se garanteze că fondurile structurale reprezintăo valoare adăugată reală. În general, nivelul mediu al c1eltuielilor anuale nu treuiesă se situeze su cel înregistrat în perioada de programare anterioară.

Ce regiuni intră su' incidenţa politicii de coe#iuneFPentru !ecare regiune a >) se aplică două sau trei din principalele oiective ale

politicii de coeziune 6convergenţă, competitivitate regională şi ocuparea forţei demuncă şi cooperare teritorială europeană7. Cotuşi, cea mai mare parte afondurilor este direcţionată către regiunile care au mai multă nevoie de ele*

regiunile în care P40-ul pe cap de locuitor se situează su HFQ din media la nivelul>).

Cum sunt denite regiunileF Politica de coeziune utilizează sistemul N>CI,care împarte !ecare ţară pe trei niveluri de unităţi statistice 6regiuni N>CI7, în funcţiede dimensiunea populaţiei. În prezent, >) este împărţită în 'H# de regiuni de Wnivel'[, toate intr:nd su incidenţa acoperite politicii de coeziune.

Praguri demograce pentru 60T.:6ivel 2inim 2a&im

N>CI #* D milioane H milioane.

N>CI '* 8&& &&& D milioane

N>CI D* #F& &&& 8&& &&&

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 42/52

Politica de coe#iune %i strategia Europa "?"?)uropa '&'& este strategia >) pentru promovarea unei creşteri inteligente,

duraile şi incluzive.>) a stailit oiective amiţioase care treuie atinse p:nă în '&'& în cinci

domenii principale**• cuparea forţei de muncă E populaţia între '& şi G% de ani treuie să

!e angaată în proporţie de HF Q• Inovaţia E D Q din P40-ul >) treuie investit în cercetare şi dezvoltare• .c+im'ările climatice E treuie atinse valorile ţintă W'&'&'&[ pentru

climatenergie 6inclusiv o creştere la D&Q a reducerii emisiilor dacă este posiil7• Educaţia E cota celor care părăsesc şcoala de timpuriu treuie să !e su

#& Q şi cel puţin %& Q din populaţia între D& şi D% de ani treuie să ! asolvitstudii de învăţăm:nt terţiar sau studii ec1ivalente

• .ărăcia E reducerea sărăciei prin oiectivul de a scoate cel puţin '& demilioane de persoane din sărăcie şi excluderePolitica de coeziune oferă cadrul investiţional şi sistemul de aplicare de care este

nevoie pentru realizarea oiectivelor strategiei )uropa '&'&.EC62I$ 06I06II E09PE6E

1!9olul @i locul 0E la nivel glo'al"!Economia comparată a principalelor ţări vest-europene

3ermania, 8ranţa, 2area ritanie/!

I! 9olul @i locul 0E la nivel glo'al?upă umătate de secol de construcţie europeană, >) în ansamlul său este mai

impunătoare dec:t !ecare stat memru luat separat* ea exercită o in<uenţăeconomică, socială, te1nologică, comercială şi politică mult mai mare dec:t dacăacestea ar ! treuit să acţioneze individual. aptul că >) întreprinde acţiuni comuneşi se exprimă printr-o singură voce constituie o valoare adăugată incontestailă

pentru )uropa. Pe plan economic, comercial şi monetar, >niunea )uropeană adevenit o mare putere mondială. >niunea )uropeană are o in<uenţă considerailă încadrul organizaţiilor internaţionale cum ar ! ;rganizaţia 5ondială a +omerţului6;5+7, organismele specializate ale ;rganizaţiei Naţiunilor >nite 6;N>7, şi în cadrulsummit-urilor mondiale pentru mediul înconurător şi dezvoltare.

8igantismul european exprimat +n cire arată +n elul următor3 '.8 Q din suprafaţa gloului 6%,' milioane m'7A H.FQ din populaţia lumii 6%$# milioane locuitori7A peste '$Q din P40-ul mondialA D%.G8D >I? media, P40loc, cu Luxemourg în top - ##&.&&& >I?loc.

6'&&87 şi /om:nia cu 0ulgaria la limita inferioară E în ur de H.F&& >I?locA ' dintre primele #& întreprinderi din lume sunt europeneA #'G dintre primele F&& companii din lume sunt europeneA ' dintre primele #& ănci din lume sunt europene 6una este franceză, şi

alta, engleză7A aproape o treime 6D#$7 dintre primele #&&& ănci din lume sunt

europeneA F&Q 6după ;5+7 din comerţul mondial în '&&8 6cei 'H7A DDQ din importul mondial de petrolA #GQ din consumul mondial de energie.

  Principalul oiectiv al >)-'H este progresul economico-social şi

ameliorarea constantă a condiţiilor de viaţă şi de trai a cetăţenilor săi.0. conomia $ +n perioada Crizei conomice din 0991/09((

  )ste plauziil faptul că în F& de ani, >) a reuşit să grupeze un numar marede state care să utilizeze o monedă unică şi să stea în topul economiei mondiale. ?e

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 43/52

la început >) nu era decît nişte economii naţionale, astăzi >) este o economie unică.0unurile, serviciile, capitalurile şi persoanele circulă lier, fără restricţii în acestspaţiu. Iuprimaţia arierelor între economiile naţionale a adus un şir de avantaepentru economia >)* reducerea costurilor în sc1imurile comerciale, intensi!careaconcurenţei şi ca urmare scăderea preţurilor, diversi!carea ofertei comerciale şiprotearea consumatorului european, crearea a '.F milioane locuri de muncă din#$$D pînă în prezent şi îmogăirea economiei cu peste 8&&.&&& milioane )uro.

%rincipalii indicatori macroeconomici ai $!0"

Tabelul (.(2ndicatori 

&acroeconomici (9 0999 09(0

P40, mlnh H G#& '&& 8 88H %8D #H #H& $G%

Picap locuitor,h

#G &DD #H $F& D% G'G

/ata anuala decrestere P40Q

'.F '.D &.8

Q agriculturii înP40

D.H '.% #.8

Q industriei înP40 D'.$ '8.' 'H.#

Q serviciilor înP40

GD.F G$.F H#.#

/ata şomauluiQ

- 8.' $.&

/ata in<aţiei6 4ndicele preţurilorde consum7 Q

- #.$ D.H

  ursa. /laborat de autor în baza datelor /urotat, >>>.ec.europa.eu?eurostat 

  P40-ul total în s-a dulat în ultimii zece ani în >), de la $ tril.h în '&&& laaproximativ #8 tril.h în anul '&##. Kona euro a asigurat HF,8 Q din acesta, pe cîndcele mai importante economii din >) 6Rermania, 5area 0ritanie, ranţa şi 4talia7reprezintă G$.HQ din P40 )>-'H în '&##. În ceea ce priveşte creşterea economică, înanul '&## în condiţiile crizei economice mondiale scade la &.8Q. Morind despreP40c.loc., acesta este foarte diferit de la o ţară la alta din acest spaţiu. ?e exemplucel mai înalt P40c.loc., din >) şi c1iar din lume l-a înregistrat Luxemurgul E #&F.$F&h, pe cînd cel mai mic l-a avut 0ulgaria - GFH'h, unde condiţiile de viaţă reprezintă%& Q din media >). La fel sunt numeroase sc1imări şi în structura pe ramuri aeconomiei. ( scăzut ponderea industriei şi agriculturii în P40, în favoarea serviciilor,

ca urmare a intensi!cării procesului de gloalizare şi a utilizării noilor te1nologii şimiloace de comunicaţie. +ea mai ridicată cotă în servicii se înregistrează înLuxemurg, 5area 0ritanie, 5alta, +ipru şi ranţa.

  ^omaul a fel este un indicator foarte important care demonstrează stareagenerală a unei economii. ?in cauza crizei economice, în perioada anilor '&&8-'&##,numărul şomerilor a crescut în >niunea )uropeană cu peste un milion. (stfel, lasfîrşitul lui '&##, în cele 'H de state ale >), numărul total al şomerilor aunsese laaproape 'F milioane. În )uropa, spectrul şomaului a pus stăpînire pe cele mai mari,mai puternice şi staile economii. În '&&$, rata şomaului în Rermania a urcat la $Q,astfel că numărul total al persoanelor fără un serviciu a atins % milioane. ranţa nustă nici ea mai ine la capitolul şoma, numărul persoanelor fără un loc de muncă a

auns în exagon, în anul '&&$, la peste ' milioane de şomeri. În 5area 0ritanienumărul persoanelor fără un loc de muncă a auns la #,8G milioane, ceea ce indică orată a şomaului de GQ, un record asolut pentru ultimii ## ani. În Ipania, rata

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 44/52

şomaului este, de asemenea, la un nivel-record pentru ultimii #' ani, cu un numartotal de %,8 milioane de şomeri în '&##.

  +riza !nanciară din '&&8 a lovit puternic în economia >). Progreseleconstante în materie de creştere economică şi de creare de locuri de muncă

 înregistrate în ultimii zece ani au fost anulate, iar P40-ul european a scăzut cu %Q în'&&$, producţia industrială a scăzut la nivelurile din anii $&, iar în martie '&#&, 'Dde milioane de persoane 6#&Q din populaţia activă a >)7 erau fără loc de muncă.

inanţele pulice ale >) au fost grav afectate, cu de!cite medii de HQ din

P40 şi cu niveluri ale datoriei de peste 8&Q din P40, trei ani de criză anulînd astfelprogresele realizate în douăzeci de ani de consolidare !scală.  În asemenea condiţii incerte asupra viitorului >), în martie '&#& a fost

elaorată trategia /uropa @A@A. Icopul acestei strategii este să transforme >) într-o economie inteligentă, durailă şi favorailă incluziunii, caracterizată prin niveluriridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. )uropa'&'& oferă o imagine de ansamlu a economiei sociale de piaţă a )uropei pentrusecolul al ]]4-lea.

)uropa '&'& propune trei priorităţi care se susţin reciproc*• creştere inteligentă* dezvoltarea unei economii azate pe

cunoaştere şi inovareA• creştere durailă* promovarea unei economii mai e!ciente din

punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi maicompetitiveA

• creştere favorailă incluziunii* promovarea unei economii cu o ratăridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şiteritorială.

>) a de!nit oiectivele principale care treuie atinse pînă în '&'&, şi anume*o HFQ din populaţia cu vîrsta cuprinsă între '& şi G% de ani treuie să

aiă un loc de muncăAo DQ din P40-ul >) investit în cercetare-dezvoltare 6+-?7Ao oiectivele W'&'&'&[ în materie de climăenergie ar treui

 îndeplinite 6inclusiv o reducere a emisiilor maorată la D&Q, dacă existăcondişii favoraile în acest sens7A

o rata aandonului şcolar timpuriu treuie redusă su nivelul de #&Qşi cel puţin %&Q din generaţia tînără treuie să aiă studii superioareA

o numărul persoanelor ameninţate de sărăcie treuie reduse cu '&de milioane.

(ceste oiective sunt interconectate şi sunt cruciale pentru reuşita întregii )urope.

Comerţul exterior al $

  )liminarea arierelor comerciale în cadrul >) a contriuit semni!cativ laprosperitatea sa şi la rea!rmarea angaamentului său faţă de lieralizarea comerţuluimondial. Pe măsură ce au eliminat ostacolele tarifare dintre ele, statele memre auarmonizat şi taxele vamale aplicaile unurilor importate din afara >). (stfel,produselor li se aplică aceleaşi taxe, indiferent dacă intră în >) prin portul dinRenova sau din amurg.

  Comerţul cu bunuri : >)-'H reprezintă aproximativ o cincime din importulşi exportul mondial de unuri. În '&## >) a exportat unuri în sumă de G&FG mlrd.h.,iar importul a constituit G#H$ mlrd.h. ?in anul #$$$ şi pînă în prezent, >)-'H a

 înregistrat în !ecare an consecutiv de!cite comerciale. În '&&G de!citul alanţeicomerciale a constituit #%F mlrd.h, iar în '&## acesta re<ecta #'D mlrd.h.

Principalele produse importate în cadrul >) sunt comustiili minerali, luri!anţi şialte produse conexe, energie..  Comerţul cu servicii : importanţa comerţului cu servicii în >) continuă să

crească cu !ecare zi. În anul '&## serviciile în >)-'H au constituit H'.#Q din P40. Înmaterie de comerţ exterior, serviciile au o pondere de doar GQ în export, pe cînd

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 45/52

comerţul cu unuri constituie %&Q. În ceea ce priveşte serviciile în comerţul total, înultimii '& de ani cota lor rămîne stailă, în ur de '&Q, pe cînd cel al produselorcontinuă să crescă. Principalul partener al >)-'H în comerţul cu servicii este (mericade Nord 6I>( şi +anada7, exportînd D'.8Q şi importînd DFQ. G&Q din comerţul cuservicii se efectuiază în interiorul >). În '&##, 5area 0ritanie a înregistrat cele maimari venituri în urma comerţului cu servicii, în sumă de G$ 8&& mil.j. În acelaşi timp,cel mai mare importator de servicii a fost Rermania, în sumă de %8 $&& mil.j.Principalele servicii din cadrul comerţului cu servicii din >) sunt* transportul E 'GQ,

serviciile !nanciare, turismul E ''Q.

Comerţul e&terior al 0niunii EuropeneTabelul (.;

$nul

4mport0unuri,mil. h

)xport0unuri,mil. h

4mportserviciimil. h

)xportserviciimil. h

aloarea

alanţeicomercial

eunuri/

"?1"

G #H$GH8

G &FG%8#

# FD$&$H

# H$%%FG

-1"(1=

"??=

F %$8GD%

F DD#F%H

# F&G#8&

# 8&DG%#

-1D=?>=

"??D

% HD'$FD

% F8H%FD

# #G$F$%

# D'HH8$

 -1)< <??

ursa+ elaborat de autor în baza datelor 3%1*$=,YYY.unctad.orgmanueldestatistiue'&#'

Principalele grupe de produse exportate şi importate sunt incluse în taelul #.%

unuri %i servicii e&portate %i importate de 0niunea Europeană "?1?-"?11/

  Tabelul (.<3rupede

produsee&portate

Cotaprocentua

la ncomerţul

e&terior al0E K,"?1?

Cotaprocentu

ala ncomerţule&terioral 0E K,

"?11

3rupede

produseimportate

Cotaprocentual

a ncomerţul

e&terior al0E K, "?1?

Cotaprocentu

ala ncomerţule&terioral 0EK,

"?11%rodus

e agricoleB,C B,B %rodus

e agricoleD,D D,B

Combustibili,

minereuri 

D,B E,D Combustibili,

minereuri 

@, FF,G

%roduse

manuacturate

E@,E E,C %roduse

manuacturate

BA,E GB,C

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 46/52

Tipuride serviciie&portate

Cotaprocentua

la ncomerţul

e&terior al0E K,"?1?

Cotaprocentu

ala ncomerţule&terioral 0E K,

"?11

Tipuride serviciiimportate

Cotaprocentual

a ncomerţul

e&terior al0E K, "?1?

Cotaprocentu

ala ncomerţule&terioral 0E K,

"?11Transp

ort 

@C,G @B,F Transp

ort 

@G,D @B,

Turism G,D C,B Turism @F,D @@,D #lte

servicii comerciale

G,E G,@  #lteservicii 

comerciale

GA,B G,@

ursa+ elaborat de autor în baza datelor 21, >>>.>to.org?trade profles@.ep  Principalii parteneri comerciali ai >niunii )urtoene în '&## sunt*La export* I>( E #$,#Q, /usia E 8,&Q, )lveţia E H,GQ, Curcia E %,#Q, +1ina E G,&QALa import* +1ina E #G,&Q, /usia E ##,'Q, I>( E #',&Q, Norvegia E F,$Q, )lveţia E

F,'Q.

  )ste interesant faptul că >niunea )uropeană nu a înc1eiat acorduricomerciale speci!ce cu principalii săi parteneri comerciali, cum ar ! Itatele >nite ale(mericii şi Japonia. /elaţiile comerciale cu acestea se azează pe mecanismele ;5+,deşi, în anumite sectoare, există multe acorduri între >) şi cele două ţări. +adrul;5+ se aplică şi sc1imurilor comerciale dintre >) şi +1ina, devenită memră aacestei organizaţii în '&&#. În prezent, +1ina este cel de-al doilea partener comercialal >niunii, după Itatele >nite ale (mericii.

  =luxurile de 254 +n $  >) ca entitate ocupă un loc important în <uxurile gloale de 4I? şi, implicit,

 în sistemul producţiei internaţionale gestionat de corporaţiile transnaţionale. Peparcursul ultimelor decenii, >) a reuşit să-şi sporească capacitatea investiţională pe

plan extern. (stfel, ponderea >) în stocul mondial de 4I? receptate s-a maorat de laD8Q în '&&& la %8Q în '&##, iar în stocul gloal de 4I? generate ponderea sa s-amenţinut c1iar la un nivel superior, de %$-F&Q.

luxurile de 4I? au evoluat de la an la an, în dependenţă de dezvoltareaeconomică a >). (u crescut considerail <uxurile de investiţii în >) în perioada deprogres economic. În perioada anilor #$$&-'&&& <uxul de ieşiri de investiţii a crescutde aproximat şase ori, însă din '&&&-'&#& a cunoscut un mic regres, apli!cîndu-sedea la !nele anului '&&$ în contextul crizei !nanciare mondiale. În ceea ce priveşteieşirile de 4I?, în ultimii douăzeci de ani acestea s-au ampli!cat continuu.

 )2ntrările şi ieşirile de investiţii străine directe +n $niunea uropeanăTabelul (.-

$nul IntrăriNmil!O

Ie%iriNmil!O .tocul I.BIntrăriNIe%iri

K.toculuide I.B n

PIIntrăriNIe%iri

1? D FA FA GD@ CB @F?F@@ DC@

@,G?C,G

"??? BEA D@ DG @GA @ F@@ @D?F

C@ ED

-

"??> GAF CGF EFD AFF B BB B?EABE BF

FB,C?CC,

"?1? FB C FEE G@D D CCD AC? CG,G?GG,

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 47/52

AAB GDG A

Iursa* elaborat de autor în baza datelor 3%1*$=, YYY.unctad.orgZ4/'&#& 

?upă nivelul record din '&&H, 4I? îndreptate către >) s-au prăuşit cu %&Q,la F&% miliarde h, declinul !ind aproape de trei ori mai mare comparativ cu cel

 înregistrat în plan gloal 6#%Q7. Kona )uro au înregistrat un declin şi mai accentuat6%8Q7, în zece din cele #G ţări memre aceste <uxuri diminuîndu-se considerail. Însc1im, în Ipania, Luxemurg, Rrecia, Portugalia, Ilovenia şi Ilovacia a crescut

volumul de 4I? atrase. luxurile de 4I? receptate de opt dintre noile state memreale >), care au aderat în '&&% şi '&&H, şi care nu participă la Kona euro, au scăzut cu$Q în '&&8, totalizînd GF miliarde h. Itocul de 4I? la !nele anului '&#& a atins cifrade* ieşiri - H%%H miliarde h, intrări - $&&G miliarde h.

Principalii parteneri investiţionali ai >) rămîn a ! (merica de Nord şi (sia.Ipre exemplu în anul '&#&, stocul 4I? efectuat de >) în (merica constituia D8.#Q,pe cînd I>( şi +anada au investit în >) peste F#.HQ din totalul de investiţiilorefectuate.  )di!catoare este şi poziţionarea >) în cadrul celor mai mari #&& de +CNdin lume, revenindu-i FH de corporaţii.

II! Economia comparată a principalelor ţări vest-europene

3ermania, 8ranţa, 2area ritanie/! )conomia 3ermaniei* ?upă uni!carea Rermaniei în #$$& această ţară a devenitcea mai mare ca potenţial economic şi a M-a putere economie din lume.

Rermania nu este o ţară ogată in resurse naturale, doar sarea de X şi resursele,relativ mari, de cărune run şi de cărune de piatră sunt consideraile, în rest alteresurse practic lipsesc. ?e!citul resurselor a determinat atitudinea economicoasă anemţilor faţă de resurse şi specializarea ţării în ramurile industriale azate mai multpe intelectul uman 6intensive în capital uman7.

Populaţia Rermaniei este de peste 8& mln. locuitori, !ind în acest sens cea maipopulată ţară a >) şi cu puterea de decizie cea mai mare în comunitate. 4migranţiiconstituie #&Q din totalul populaţiei.

2odelul de de#voltare economică: economia socială de piaţă /olul statului in economie a fost unul mult mai prezent decat în I>( sau 5area

0ritanie. Cotalitarismul epocii 1itleriste a insemnat un dictat total al statului ineconomie, iar în perioada refacerii economiei Rermaniei de după răzoi statul a fostcel care a intervenit în asigurarea unei stailităţi şi a protecţiei sociale. ; politicăsocială de piaţă activă din partea statului este caracteristica economiei Rermaniei laetapa contemporană.

5odelul social al economiei de piaţă reprezintă în sine un compromis întrecreşterea economică şi repartizarea uniformă a ogăţiei. În centrul sistemului estepusă activitatea întreprinzătoare a statului care asigură o repartiţie a unurilorsociale intre memrii societăţii. ; altă particularitate a dezvoltării macroeconomice aRermaniei constă în dezvoltarea Wcapitalismului renan[ determinat de rolul ăncilorin economia ţării. 0ăncile se implică activ în deciziile de usiness, av:nd poate celmai activ rol in lume.

(ctualmente sistemul economiei sociale de piaţă este în criză. (ceasta se explicăprin nivelul salarial înalt 6costul mare al forţei de muncă7 şi al garanţiilor sociale

 înalte, iar pe de altă parte insu!cienţa inovaţiei care face diferenţa în competitivitate.%&Q din veniturile companiilor este destinat salariilor şi alocărilor în fondul social.Iunt destul de mari alocările pentru şoma 6şomerii ne!ind, în aşa mod, motivaţi să-şicaute un loc de muncă7. Rermania are un nivel destul de ridicat al şomaului H,#Q6'&#&7. Pentru a întreţine sistemul social se fac mari presiuni !scale asupra

companiei şi forţei de muncă. (cest fapt a determinat multiple companii germane să-şi desfăşoare activitatea in exterior 6prin transnaţionalizarea capitalului7.În acelaşi timp de sistemul de impozitare dur nu stimulează investiţiile din

exterior. În ;landa, spre exemplu, din totalul investiţiilor făcute in economie DFQsunt pe seama celor străine, În 5area 0ritanie E 'FQ, ranţa E #'Q, iar în Rermania

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 48/52

doar H,FQ. Lipsa interesului companiilor străine pentru crearea producţiilor intensive în capital au condus la răm:nerea în urmă a Rermaniei în ceea ce priveştedezvoltarea te1nologică. (cest fapt s-a răsfr:nt asupra competitivităţii exporturilorgermane. Ponderea Rermaniei pe piaţa mondială a produselor te1nologiilor înalte s-adiminuat de la '&,FQ - în #$8&, la #GQ in '&&$. Prioritar în economia Rermaniei n-aufost te1nologiile înalte, 1igt-tec1, dar programele sociale.

Itatul german pentru a nu provoca protestele populaţiei continuă săsuvenţioneze ramurile nerentaile ca* industria caroniferă, siderurgia, industria

navelor maritime care nu mai sunt ramuri concurenţiale. Itatul c1eltuie pentruaceste ramuri pană la #D din ugetul său sau su forma susidiilor. )ste o politicăgreşită a statului care poate avea consecinţe nefaste.

>n altă prolemă a Rermaniei derivă din costurile mari ale integrării celor douăRermaniii de Mest şi de )st. Productivitatea muncii în landurile de vest e de D ori maimare decat în cele estice. Pentru consolidarea rolului de leader economic în )uriopa,dar şi în lume Rermania treuie să lieralizeze economia şi să efectueze reformeconservative de tip american.

Particularităţile structurale %i caracteristica economică a 3ermaniei.(gricultura participă doar cu &,$Q în formarea P40-ului, iar ponderea populaţiei

ocupate în agricultură este de ',%Q, asigur:ndu-şi necesarul cu produse agricole

speci!ce regiunii agroclimaterice, în proporţie de $&Q. Rermania nu deţine un locimportant pe piaţa agricolă comunitară.

4ndustria participă cu 'H,8Q 6supraindustializare7 din P40 şi '$,HQ din populaţiaeconomic activă ocupată în acest sector av:nd o poziţie dominantă în >) şi în lume.Ipecializarea Rermaniei este în primul r:nd industrială 6industria constructoare demaşini, industria miloacelor de transport, producerea strungurilor, aparatelor deprecizie, industria c1imică, siderurgia7.

Iectorul serviciilor domină economia Rermaniei, av:nd o contriuţie de H#,DQ înP40 şi GH,8Q din populaţia economic activă ocupată 6'&#&7. Ifera serviciilor Especializarea în domeniul ancar, servicii !nanciare, turism etc.

/)) E Rermania ocupă 4 loc in lume după valoarea exporturilorA alanţacomercială este net excedentară.Pro'leme 3ermaniei la etapa contemporană:

- costuri mari pentru uni!carea celor ' RermaniiA- suvenţionarea ramurilor puţin rentaileA- reducerea competitivităţiiA- şoma ridicatA- costul mare al forţei de muncăA- presiune !scală mareA- migrarea capitalului în exterior.

Economia 2arii ritanii! 5area 0ritanie este a H-a putere economică mondială,a<ată în competiţie directă cu ranţa. În '&#& PN0 al 50 6' #HD mlrd. h7 !ind maimare dec:t cel francez E ' #%F mlrd h. 5area 0ritanie este o monar1ieconstituţională din #$F' regina 5area 0ritanie actualmente !ind )lizaeta 44-a. 5area0ritanie conduce cu unitatea +ommonYealf compusă din fostele colonii şidominioane.

Ipre deoseire de alte state capitaliste mari 50 este ogată în resurse depetrol, gaz natural şi, parţial, cărune asigur:ndu-şi aproape deplin securitateaenergetică. (lte resurse sunt in cantităţi mici recurg:nd la importul lor.

5area 0ritanie are o poziţie geogra!că foarte avantaoasă, !ind o ţarămaritimă de talie mondială. )ste patria modului capitalist de producţie, economia 50

 în prezent !ind una dintre cele mai lierale similare economiei I>(, !ind şiprincipalul aliat al acesteia. Ponderea sectorului privat întrece 8&Q, !ind mult maimare dec:t în alte state capitaliste 6except:nd I>(7.

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 49/52

+a şi Rermania şi ranţa, 5area 0ritanie se dezvoltă în aza principiiloreconomiei sociale de piaţă, dar aplică modelele neolierale şi anglo-saxon, prinaceasta apropiindu-se mai mult de cel american dec:t de cel comunitar a căreimemră este.

0aza modelului neolieral a fost pus de 5. Cetcer, liderul conservator ritanic,care a venit la putere in #$H$ şi pană în #$$&. /eformarea Wtetceristă[ a constat inurmătoarele acţiuni*

1)anularea controlului direct de către stat a activităţii economicereducerea

controlului statal in economieA2) stimularea concurenţei pe piaţă internăA3) susţinerea mecanismului de piaţă prin politica de privatizareA4)micsărarea c1eltuielilor administrativeA5) susţinerea selectivă din partea statului a unor sfere, la care mecanismul

de piaţă n-a fost su!cient pentru dezvoltareA6)politica !scală realizată prin reducerea poverii !scale din partea

persoanelor !zice şi uridice.I-au creat în aşa fel condiţii favoraile pentru dezvoltarea usinessului. 5odelul

economic ritanic s-a opus întotdeauna modelului social de piaţă promovat în >), 50!ind aproape întotdeauna în opoziţie faţă de celelalte state comunitare. +ele mai

mari divergenţe sunt în privinţa utilizării monedei unice.?eşi in #$$H la putere vin lauriştii, transformări radicale în economia 50 nu s-au

produs, dat !ind e!cienţa modelului ritanic, caracterizat prin minimum intervenţiestatală în economie şi maximum iniţiativă privată.

Iituaţia macroeconomică a 5arii 0ritanii are în prezent următoarele caracteristici*1. nivel relativ scăzut al şomaului 6mai mic dec:t în ranţa, 4talia7. Piaţa

ritanică a muncii se caracterizează printr-un număr mare a locurilor de muncăcreate în sectorul privat. 4mpozite mici pe venit care stimulează ocuparea,anularea restricţiilor în moilitatea forţei de muncăA

2. o politică impozitară favorailă, una dintre cele mai mici in >)A

3. climat investiţional favorail exprimat prin ratele do:nzilor la creditelepe termen mediu şi lung foarte atractive, nivel înalt al competitivităţii pe piaţainternă. Itatul a creat condiţii favoraile pentru atragerea capitalului în sferate1nologiilor înalte 65otorola, Noia, )pson, ord, 05M, Iamsung etc.7 +irca%&Q din investiţiile de capital americane se orientează către 5area 0ritanie.

5area 0ritanie ne!ind în zona euro are indicatori !nanciari superiori celorlaltestate. ?atoria pulică constituie %',8Q din P40, comparativ cu GG-GHQ în ranţa şiRermania şi #&G,%Q în comparaţie cu 4talia. Punctul vulnerail al economiei ritaniceE infrastructura socială sla dezvoltată.

.tructura economiei 2arii ritanii! (gricultura E #,%Q din populaţia economicactivă şi &,HQ în formarea P40-ului.

Industria %i construcţiile 7 '#,HQ din P40 şi #8,'Q din populaţie economicactivă ocupatăA.fera serviciilor 7 HH,GQ - P40 şi 8&,%Q ocupaţi.

8ranţa 7 sistemul economic francez este foarte asemănător cu cel german.5odelul economic existent este modelul social orientat de piaţă, în centrul căruia sea<ă Wstatul unăstării[. În nici o altă ţară capitalistă nu are o in<uenţă at:t de marestatul*

- '%Q din populaţia ocupată în sectorul de statA- F%Q din P40 este repartizat de statA- +ele mai mari companiiintreprinderiICN sunt cu capital statal

6/enaut, C1omson, (erospaciale7. Cradiţiile puternice din economia de piaţă socială a determinat ca sfera socială să

ocupe un loc aparte. Ialarizarea în sectorul de stat e mult mai mare dec:t în cel

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 50/52

privat. uncţionarii de stat au privilegii mai mari dec:t cei din sectorul privat. ranţa,in general, este afectată de aceleiaşi proleme ca şi Rermania*

+ontradicţiile dintre sectorul privat şi statalA ?ezvoltarea economică este impiedicată de sistemul

garanţiilor sociale 6circa '&Q din P40 E la garanţiile sociale7A Prolema !nanţelor puliceA )xodul de inteligenţărata şomaului înaltăA Iistemul garanţiilor sociale exagerateA

Iistemul impozitar foarte mare.uncţionarii de stat sunt pensionaţi la F&-FF ani, nivelul pensiilor lor întrecenivelul salariilor medii. 4ndemnizaţiile sociale întrec ca mărime salariile pe economie.(cest fapt a determinat maorarea nivelului şomaului 6'&&87. 0ugetul simte opresiune din ce in ce mai mare prin menţinerea unei cote înalte a şomaului, dar şiprin îmătr:nirea excesivă a populaţiei ca rezultat al creşterii longevităţii vieţii şi aunui spor natural foarte mic.

?in cele mai vec1i timpuri ideologia economică a ţării era orientată cătrestimularea sectorului statal şi atitudinea rezervată, dacă nu duşmănoasă vis-a-vis decel privat. Coţi francezii şi în prezent se orientează către un serviciu pulic, care seconsideră a ! mai prestigios. ^i şcoala superioară franceză este orientată către

pregătirea cadrelor, în special, către sectorul de stat. uncţionarii de stat nu suntstimulaţi pentru a-şi ridica nivelul calităţii muncii, salariile înalte le sunt garantate.5odelul de management francez nu este su!cient de efectiv, stimul:nd corupţia înr:ndul funcţionarilor şi este o fr:nă serioasă în dezvoltarea progresului te1nico-ştiinţi!c 6PC^7.

; prolemă foarte serioasă este cea a !nanţelor pulice. 4ndicatorii !nanciaricorespund criteriilor de la 5aastri1t 6;landa7 de convergenţă valutară* DQ din P40de!cit ugetar şi G&Q datorii pulice din P40. ?ar ritmul de creştere economică mic,micşorarea ponderii populaţiei ocupate, precum şi povara sistemului social pot afectain viitorul apropiat ugetul ţării. +ostul mare al forţei de muncă face ca producţia în

interior să nu !e rentailă. +apitalul părăseşte ranţa în căutarea unor condiţii maiune 6impozitare mică, cost mic al forţei de muncă, pieţe de forţă de muncă <exiile,pieţe emergente, legislaţia ecologică moderată etc.7 Iocietatea franceză se opunesc1imărilor. În ţară funcţionează Legea despre durata de DF ore de muncă pesăptăm:nă, care împiedică mult competitivitea francezilor.

.tructura %i particularităţile economiei france#e*- (gricultura - #,HQ din P40 şi D,8Q din populaţia economic activă antrenatăA- 4ndustria - #8,GQ şi '%,DQ din forţa de muncăA- sfera serviciilor - H$,HQ din P40 şi H#,8Q din forţa de muncă antrenată.;rientarea postindustrială a economiei ranţei se concretizează in dezvoltarea

sectorului terţiar şi cuaternar.

ranţa ocupă locul 4 în )uropa după volumul producţiei agricole şi 444 in lume.4ndustria franceză are recunoaştere pe piaţa mondială* 4ndustria aeronauticăA 4ndustria militarăA 4ndustria autoturismelor 4ndustria atomoelectricăA 4ndustria farmaceutică şi de parfumerieA 4ndustria miloacelor de transport etc.

ranţa ocupă 4 loc in lume după producerea CJM-urilor, avioanelor 6(irus, 5irae,alcon7, te1nologiilor avansate în prelucrarea metalelor rare 6C4, +r, /a, Re7.

Economia Italiei! 4talia ocupă locul #& în lume după puterea economică. PN0 în'&&$ a fost de #HF# h şi D& HG& h P40 la PP+ per capita. 4talia poate ! comparată cu

 Japonia în ceea ce priveşte gradul de asigurare cu resurse naturale. În sc1im 4taliadispune de condiţii favoraile pentru dezvoltarea agriculturii şi a turismului. ;

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 51/52

trăsătură speci!că 4taliei 6dar şi altor state vest occidentale7 constă în întărirearolului statului în economie. 4talia are în prezent cel mai mare sector pulic dintretoate statele dezvoltate. F&Q din economie şi H&Q din sistemul ancar aparţinesectorului de stat, are un număr foarte mare de întreprinderi cu capital pulic, P40-ul

 în ce a mai mare parte e format pe aza aceluiaşi sector. +a rezultat 4talia are unuget de!citar, un sector pulic corupt, puţin e!cient, un nivel înalt al corupţiei şi alşomaului.

În anii k$& economia 4taliei a fost supusă terapiei de şoc. I. 0erlusconi

 împreună cu cainetul de miniştri şi-au propus c:teva priorităţi*- îmunătăţirea politicii !nanciare prin micşorarea de!citului ugetar şi datoriilorde statA

- diminuarea in<aţiei şi a şomauluiA- lieralizarea economică etc.+ainetul 0erlusconi nu s-a menţinut mult timp la putere din cauza măsurilor

drastice antisociale. Politicienii actualmente pledează pentru o politică social-orientată care are priză la pulic. 4talia are mult mai multe trăsături comune cu)uropa continentală, dec:t cu 5area 0riatnie sau I>(. În plus, disparităţile teritorialepe axa Nord-Iud sunt foarte ine exprimate, în D regiuni din Nord 6Lomadria,Piemont, Meneţia7 se formează %&Q din P40-ul 4taliei. Lomardiei îi revine D&Q din

exporturile ţării. ; caracteristică importantă a pieţei forţei de muncă italiană oreprezintă reglementarea drastică a ei, fapt ce a contriuit la apariţia Wpieţei negre",Wpieţei gri" a forţei de muncă cu un statut ilegal sau semilegal.

Ipre deoseire de alte ţări vest occidentale 4talia are cel mai mare număr de întreprinderi mici şi milocii care reprezintă motorul dezvoltării economice. (cest fapti-a permis 4taliei să depăşească mai uşor consecinţele crizei din anii k$& şi în prezent,se pare, că printre primele state vor ieşi din criza profundă în care se a<ă economiamondială. În acelaşi timp, 4talia se confruntă ca şi celelalte state cu un şir deproleme*

• păstrarea integrităţii ţăriiA•

infrastructură neadecvată, în special în centrul şi sudul ţăriiA• nivel înalt al corupţieiA• cea mai mare proleme răm:ne a ! cea !nanciară.

Itructura producerii P40-ului şi a ocupării forţei de muncă în economia 4taliei esteurmătoarea*

- agricultura E #,$Q P40 şi %,'Q din forţa de muncă ocupată, ceea ce denotă oe!cienţă mai scăzută comparativ cu alte ţări din >). 4talia, spre deoseire de altestate vest occidentale are o specializare agricolă !tote1nică* cereale, viţa de vie,fructe şi legume sutropicale etc.

- industria E 'F,DQ din P40 şi D&,HQ din totalul ocupaţilor în economia 4taliei*•

industria constructoare de maşini 6locul ' în lume după producereatransportului feroviar, utila textil, maşini pentru construcţia drumurilor, maşiniauto etc.7

• industria c1imică 6al F-lea producător de medicamente din lume7A• electronica şi electrote1nica 6%&Q din produse destinate exporturilor,

te1nică de irou, ceasuri etc.7A• industria textilăuşoară 6locul ' la producerea moilei în lume7A

industria materialelor de construcţie.- sfera serviciilor - =",>K din PI %i D<,1K din totalul populaţiei ocupate.

 Curismul şi activitatea ancară sunt ramurile de specializare a 4taliei. (nual 4talia estevizitată de %F mln turişti. 4talia este patria ăncilor, se caracterizează printr-o reţeafoarte densă de ănci şi cu o e!cienţă sporită.

9elaţiile 9epu'licii 2oldova cu 0E 7 scurt istoric

7/23/2019 Integrare economica si economie europeana

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-economica-si-economie-europeana 52/52

?upă #$8$, /epulica 5oldova s-a înscris pe drumul spre o economie de piaăfuncională, unul din criteriile oligatorii de îndeplinit pentru a putea adera la>niunea )uropeană.

  /epulica 5oldova !ind vecinul apropiat al >niunii )uropene, Oi-amanifestat mereu interesul cu privire la aderarea Oi integrarea în acest spaiueconomic. /ealităile de azi au arătat că p:nă la integrarea 5oldovei in >niunea)uropeană este o cale lungă, dovadă !ind includerea ei în Politica )uropeană deMecinătate, care se referă la statele ce pe termen mediu nu vor adera la această

formaiune integraionistă. +u toate aceasta, /epulicii 5oldova i s-au recunoscutaspiraiile Oi valorile europene, depunînd eforturi pentru a aunge la nivelul statelormemre ale >niunii )uropene.

  /elaţiile /epulicii 5oldova cu >niunea )uropeană au fost formal lansateodată cu semnarea la '8 noiemrie #$$% (cordul de +ooperare şi Parteneriat 6(P+7,care a intrat în vigoare la # iulie #$$8 pentru o perioadă iniţială de #& ani cuposiilitate de prelungire. ?ocumentul staileşte cadrul uridic al relaţiilor actuale

 între 5oldova şi >niunea )uropeană în domeniul politic, comercial, economic, uridic,cultural-ştiinţi!c şi are ca oiective susţinerea 5oldovei pentru* consolidareademocraţiei şi statului de drept cu respectarea drepturilor omului şi a minorităţilorprin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politicA dezvoltarea durailă a

economiei şi !nalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă prinpromovarea sc1imurilor comerciale, investiţiilor şi relaţiilor economice armonioase.

În mai '&&% /epulica 5oldova a fost inclusă în Politica )uropeană deMecinătate 6P)M7 a >). Planul de (cţiuni /5->) a fost semnat la '' feruarie '&&F.>niunea )uropeană a decis să meargă dincolo de P)M şi trimite la vecinii de la est unmesa politic clar de solidaritate al >niunii )uropene, alături de un spriin suplimentarpentru reforme democratice şi orientate spre piaţă şi consolidarea statalităţii şiintegrităţii teritoriale. Încep:nd cu H mai '&&$, /epulica 5oldova participă lainiţiativa Parteneriatului )stic, contriuind activ la dezvoltarea dimensiunii ilateralesi celei multilaterale.

;iectivele Parteneriatului estic sunt* Politic şi economic, să apropie ţările partenere de >niunea )uropeană A Promovarea securităii, stailităii şi a unei guvernăriA acilitarea parteneriatului între organizaţiile societăţii civile cu guvernele

partenereA Încuraarea contactelor între oameni prin lieralizarea regimului de vize

pe termen llung, pe ază individuală şi în condiţiile stailite A Îmunătăţirea securităii energeticeA Promovarea reformelor în diverse sectoare şi protecţie a mediului

amiant.  În conformitate cu declaraţia Parteneriatului )stic, din martie '&&$

adoptată de +onsiliul )uropei, pentru a atinge oiectivele Parteneriatului )stic cu>niunea )uropeană a crescut spriinul !nanciar. Pentru a răspunde noilor cerinţe decooperare împreună cu lansarea Parteneriatului )stic, +omisia a alocat G&& milioanej pentru perioada '&#&-'&#D, inclusiv DF& milioane de noi fonduri.

?e asemenea, pe parcursul anului '&## au fost lansate negocierilor privindstailirea Konei de +omerţ Lier (profundat şi +uprinzător. În anul '&## s-a începutnegocierea aderării /epulicii 5oldova la Ipaţiul (erian )uropean +omun. La D&septemrie '&#& a fost semnat Protocolul privind principiile generale pentru

ti i / li ii 5 ld l l > i ii ) i t t i