1.Termenul de integrare economic. Ideea unei Europe Unite. Integrarea economic are mai multe definiii (Pelkmans, W. Wallace) Pelkmans integrarea drept un proces de eliminare gradual a frontierelor de orice tip ntre 2 sau mai multe state independente menit s permit statelor respective s funcionez ca o unic entitate. Wallace integrarea presupune crearea i meninerea unor modele intense i divesificate de interaciune ntre uniti anterior autonome. E. Dobrescu pune accent pe cele mai rezonabile definiii: * Proces n cadrul creia actorii politici din diferite str-ri naionale sunt convini s-i transf. loialitatea, speranele i activitile politice spre un nou centru al crei instituii posed sau pretind jurisdicia asupra statelor naionale preexistente (Ernest, B. Haos) * Punerea la un loc a mai multor operaii efectuate de aceeai firm (ingegrarea vertical) sau de firme diferite ncorporate n aceeai unitate economic (integrarea orizontal) (Fr. Peroux). * Procesul prin care pn atunci noiuni doritoare i capabile s-i conduc intependent politica intern i extern ncearc s ia mpreun nite decizii sau s delege procesul lurii deciziilor unor organe centrale, * Proces prin care actorii politici din mai multe state diferite sunt convini s-i modifice speranele i activitile politice ctre un nou centru de putere (Lindberg). Integrarea economic reprezint un nalt nivel al schimburilor economici. Integrarea social proces de unificare la nivelul maselor, a grupurilor specifice, a elitelor. Integrarea politic o multitudine de fenomene, inclusiv decizii la nivel internaional, atitudini similare la nivelul statelor membre. INTEGRAREA ECONOMIC: presupune eliminarea bncilor economice dintre 2 sau mai multe state, bariere care la rndul su pot fi definite ca reprez. Orice tip de obstacole cere distorsioneaz mobilitatea factorilor de producie. Experiena european demonstreaz c eforturile de eliminare a barierelor economice nu elimin automat toate distorsiunile care se manifest la nivelul pieelor unice. Distors. sunt determinate de diferenele n calitatea infrastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de existena aglomerrilor indurstriale care continu s se manifeste i dup eliminarea barierelor economice.

2. Stadiile integrrii economice:1. Zona de liber schimb Aceasta este o zona n interiorul careia taxele vamale si restrictiile cantitative pentru schimburi (contingente) au fost suprimate .Produsele din zona pot circula liber si fara restrictii cantitative n interiorul zonei fara sa suporte taxe vamale la trecerea frontierelor interne ale zonei. Dezavantajul este ca ntr-o asemenea zona exista fenomenul deturnarii traficului de marfuri pentru ca anumite produse originare din tari terte nu fac dect sa tranziteze prin tarile zonei care practica slabe drepturi de vama, pentru a profita de regimul de taxare la frontiera cel mai favorabil.1 Pentru a evita aceste deturnari de trafic a fost necesara trecerea la stadiul urmator al integrarii: Uniunea vamala. 2. Uniunea vamala Se vorbeste despre uniune vamala cnd statele n cauza au eliminat drepturile vamale si contingentele nu numai ntre ele, dar au si creat un tarif vamal (sau tarif exterior) comun si o politica comerciala comuna. Tariful vamal comunitar se calculeaza stabilind media aritmetica a tarifelor aplicate n teritoriile vamale pe care le cuprinde Comunitatea. Primul tarif vamal comun a fost stabilit n 1968 si este revizuit periodic. Pentru a garanta libera circulatie a produselor si factorilor de productie (capitaluri, muncitori) numai trecerea la a treia etapa permite suprimarea obstacolelor n ceea ce priveste schimburile. 3. Piata comuna Se vorbeste de piata comuna cnd marfurile, persoanele, capitalurile, serviciile (transporturile, bancile, asigurarile, bursele) circula libere pe piata respectiva - se evoca cele 4 libertati fundamentale ale pietei comune). Piata comuna presupune aplicarea de reguli si legislatii comune, n materie fiscala sau n domeniul concurentei de exemplu. Presupune de asemenea existenta unor politici sectoriale comune, de exemplu n materie agricola sau n domeniul transporturilor. Notiunea de piata comuna a fost recunoscuta n jurisprudenta C.J.C.E. - decizia Schul din 5 mai 1982 prevede ca: notiunea de piata comuna vizeaza eliminarea tuturor barierelor pentru1

schimburile intra comunitare n vederea fuziunii pietelor nationale ntr-o piata unica realiznd conditii ct se poate de apropiate de cele ale unei veritabile piete interioare. 4. Uniunea Economica si Monetara Sistem Monetar European (S.M.E.) a fost creat n 1979 la initiativa presedintelui Valery Giscard DEstaing si a cancelarului german Helmuth Schmidt. Tratatul de la Maastricht prevede instaurarea unei U.E.M. cu crearea unei monede unice gerata de o B.C.E., cel mai trziu la 1 ianuarie 1999. Dupa o perioada tranzitorie n care moneda unica circula oarecum n paralel cu monedele statelor membre, Euro va nlatura definitiv monedele nationale n 2002. U.E.M. este constituita astfel nct sa asigure avantaje U.E.: - ea permite reducerea riscurilor datorate multiplicitatii devizelor si limiteaza dependenta Europei fata de dolar; - trebuie sa permita eliminarea costurilor legate de gestionarea riscului de schimb, sa simplifice gestiunea ntreprinderilor, sa favorizeze circulatia libera a cetatenilor n U.E. (acestia putnd utiliza o moneda unica pe ntregul teritoriu al U.E.); - va permite cresterea performantelor economice ale U.E. gratie unei convergente a politicilor economice a membrilor sai. 5. Uniunea politica (ultimul grad al integrarii) Primele patru faze ale integrarii europene privesc n mod esential domeniul economic. Ultimul stadiu al integrarii este Uniunea politica, aceasta putnd lua mai ales forma unei federatii (cu un guvern federal, cu o Camera a statelor, cu o Camera a popoarelor si o Curte Suprema dupa modelul german). Din 1969 statele membre ale Comunitatilor Europene au mers mai departe n tentativa lor de a crea o Uniune politica, pentru ca au dat unui Comitet prezidat de Christian Fouchet misiunea de a elabora un proiect de statut n acest sens. Acest Comitet a prezentat pe 2 noiembrie 1961 un statut al Uniunii politice. Dupa toate aceste ncercari, Tratatul de la Maastricht (1992) va crea o Uniune Europeana care este n acelasi timp o U.E.M. si o Uniune politica. Aceasta Uniune politica se fundamenteaza astazi pe trei elemente principale: - cetatenia europeana - politica externa si de securitate comuna (P.E.S.C.) - justitia si afacerile interne (J.A.I.) ETAPELE INTEGRRII ECONOMICE: I ETAP n Europa Occidental prima organ. economic interna. cu caracter integriionist a fost CECO 1951 (Comunitatea Economic a Crbunelui i Oelului) propus de ministrul francez R. Schuman. Tratat semant la Paris de ctre Frana, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg. Tratatul a intrat n viguarea n 1952. rile i propuneau unirea eforturilor pentru scoaterea din criz a industriei crbonifere i siderurgice i crearea unei piee comune pentru ramuri respective. n Europa Rsritean n 1949 a fost nfiinat Cosiliul de Ajutor Economic Reciproc stabil. ea s fie o organiz. cu caracter guvernamental avnd ca scop contribuirea la unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economiei i tehnic ridicarea nivelului de industrializare a rilor puin dezvoltate i o cretere nentrerupt a productivitii muncii. II ETAP A nceput prin semnarea la Roma 1975 a 2 trate. Unul cu privire la comunitatea european a energiei atomice (CEEA / EUROATOM) i al II cu privire la nfiinarea comunitii economice euruopene (CEE) la ele participnd aceleai 6 ri din cadrul CECO. Prin crearea EUROATOM se urmrea unirea eforturilor pt promovarea cercetrilor tiinifice comune ndeosebi ceea ce privete utilizarea panic a energiei nucleare precum i constituirea unei piee comune pt materialele i echipamentele nucleare. n timp ce CEEA i CECO se refer la sectoare destul de importante dar limitate, CEE vizeaz ansamblul economiei i politicilor statelor membre. CEE a intrat n vigoare n 1958 i a devenit cea mai reprez. grupare pt integrarea economic. Pt. aceast etap mai e caracteristic semnarea conveniei de la Stockholm 1960 prin care se nfiineaz Asociaia European a Liberului Schimb (AELS). 1960 print-un tratat ncheiat n Montevideo s-a nfiinat asociaia Latino-American a comerului liber (ALACL).2

III ETAP- S-a nceput prin semnarea n 1965 a tratatului de fuziune sau unificarea (n vigoare 1967) prin care a avut loc fuziunea celor 3 comuniti: CECO, CEEA, CEE avnt aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integriionist a luat denumirea oficial de Comunitile Europene avnd un sistem instituional similar. IV ETAP- E marcat de schimbrile pe tot continentul european. La 01.I.1993 prin intrarea n viguarea tratatului de la Maastricht s-a conferit noi dimensiuni polititce i economice acestei mari comuniti i n primul rnd prin intenia de a promova o politic extern Unic i n al II-lea rnd prin introducerea unei monede unice nainte de anul 2000. Ca o reacie la extinderea i consolidarea economic UE pe continentul Americii de Nord a intrat n vigoare n ianuarie 1994 acordul liberului schimb Nord-American.

3.Tratatul de la Paris. Planul ShumanIn 1951, negocierile desfuarate intre ase ri Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda au condus la semnarea Tratatului de la Paris, prin care se infiina Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO). Comparativ cu alte organizaii internaionale existente la acel moment, principalul element de noutate il constituia caracterul supranaional al acestei Comuniti, reprezentat de transferul de competene ctre o instituie (Inalt Autoritate3) responsabil cu luarea de decizii, independent de consensul Statelor Membre (SM). n 1952 statele CECO semneaz un tratat prin care nfiineaz Comunitatea European de Aprare (CEA). Aceast iniiativ eueaz ca urmare a refuzului Parlamentului Franei de a ratifica tratatul. Acest eec a afectat negativ procesul de integrare european. n 1950, planul Shuman, care plasa industriile productoare de oel a ase ri europene sub controlul unei singure autoriti, a fost opera lui Monnet. El a fost cel care l-a convins pe ministrul francez de externe, Robert Shuman, s prezinte aceast idee ca pe o soluie pentru meninerea pcii ntr-o perioad fragil, tiut fiind faptul c oelul era una din industriile de care depindea producerea de armament. Acesta a fost doar un prim pas care fcea ca proiectul s nainteze considerabil pe linia sa economic. Aceast strategie era ideea lui Paul-Henri Spaak, primul ministru al Belgiei i bun prieten cu Monnet. El era convins c n prima etap, modul cel mai eficient de a ascunde scopul politic al proiectului era acela de a-l deghiza sub masca cooperrii economice - o pia comun. El a redactat aa numitul Raport Spaak care a dus la semnarea n 1957 a tratatului de la Roma, care punea bazele Comunitii Economice Europene.

4.Conferina de la Messina1955: Conferina de la Messina = Propunerile statelor Benelux au fost enunate cu ocazia Conferinei de la Messina, la mijlocul anului 1955, de ctre minitrii de externe ai statelor membre ale CECO, fiind extrem de bine primite. n cele ce au urmat, a fost stabilit un comitet alctuit din reprezentani guvernamentali sub conducerea ministrului belgian de externe Paul-Henri Spaak, care urma s elaboreze un raport, invitnd i Marea Britanie s ia parte la dezbateri. Marea Britanie s-a retras ns n noiembrie 1955, pentru c nu credea c planurile sale privind crearea unei zone de liber schimb, pe ct de liber i-o dorea aceast ar, puteau fi realizate. Conferina de la Messina este o relansare in for a iniativei europene a avut loc in anul 1955, in cadrul conferinei de la Messina, la care minitrii afacerilor externe ai CECO au czut de acord asupra infiinrii unei uniuni economice bazat pe o pia comun i asupra crerii unei organizaii pentru energia atomic. O comisie de experi condus de PaulHenry Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, a elaborat dou proiecte ce au condus la semnarea, in 1957, a celor3

dou Tratate de la Roma cel prin care se infiina Comunitatea Economic European (CEE) i tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM). Dup prima experien sectorial a CECO, CEE constituie un exemplu unic de organizaie supranaional adic o oranizaie creat prin transferul de suveranitate de la SM la Comunitate. In acest context, transferul de suveranitate inseamn o delegare - de la membrii fondatori ai Comunitii ctre anumite instituii comune a puterii de decizie asupra unor aspecte comune, conform principiilor democraiei i statului de drept. In acest scop au fost create mecanisme de decizie i un cadru instituional complex, capabile s asigure reprezentarea intereselor guvernelor SM, a interesului general al Comunitii, precum i a intereselor cetenilor europeni.

5. nfiinarea Comunitii Economice EuropeneO comisie de experi condus de PaulHenry Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, a elaborat dou proiecte ce au condus la semnarea, in 1957, a celor dou Tratate de la Roma cel prin care se infiina Comunitatea Economic European (CEE) i tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM). De-a lungul anilor, activitile s-au extins ctre alte domenii, astfel c CEE i-a pierdut caracterul sectorial. Tratatul de la Maastricht a luat act de aceast nou dimensiune, subliniind c este nu numai o organizaie economic, ci i una cu dimensiune politic. Iniial, CECO, CEE i EURATOM, aveau structuri instituionale proprii, dei foarte asemntoare. Dup intrarea n vigoare a Tratatului de fuziune a celor trei Comuniti Europene (1967) se constituie un singur Consiliu i o singur Comisie a Comunitii Europene, care mpreun cu Parlamentul European i Curtea de Justiie a CE (a cror activitate de la formare viza toate cele trei comuniti) au creat o nou structur instituional Comunitatea European. n mod curent, s-a folosit denumirea de Comunitate Economic European (CEE) i adesea cei 6. Un nou institut al Comunitii - Consiliul European - care reunea efii de state i guverne a fost creat n 1974, iar n 1979 au avut loc primele alegeri n Parlamentul European. Obiectivul principal al formrii CEE era crearea treptat a unei piee comune, prin instituirea, n primul rnd, a unei uniuni vamale (anularea barierelor vamale n calea circulaiei bunurilor i crearea unui tarif vamal extern comun). n al doilea rnd, piaa comun presupunea i liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulaie a persoanelor, capitalului i serviciilor) i stabilirea unor politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport i concuren) ce ar permite o intensificare a activitii economice a statelor membre. Ca urmare, n 1968, CEE avea deja ncheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun.

6. Tratatul de la Roma. Obiective i modaliti de atingere a lorO comisie de experi condus de PaulHenry Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, a elaborat dou proiecte ce au condus la semnarea, in 1957, a celor dou Tratate de la Roma cel prin care se infiina Comunitatea Economic European (CEE) i tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM). Obiectivul imediat al Tratatului de la Roma, semnat la 25 martie 1957 i intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958, era reprezentat de crearea unei piee comune i de abordarea progresiv a politicilor economice ale SM, ca mijloace de realizare a unei extinderi continue i echilibrate, a unei creteri accelerate a standardelor de via i a unor relaii mai stranse intre SM. Crearea unei piee comune nu inseamn numai eliminarea tuturor barierelor existente in calea liberei circulaii a bunurilor i stabilirea unei taxe vamale unice (uniunea vamal); piaa comun inseamn i liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulaie a persoanelor, serviciilor i4

capitalului) i stabilirea unor politici comune in domenii strategice (agricultur, comer, transport i concuren) pentru crearea unor condiii omogene in vederea creterii performanei activitilor economice. Astfel, in 1968, CEE avea deja incheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun. Incepand cu 1950, gradul de integrare european a crescut progresiv, atat din punct de vedere geografic prin aderri succesive - cat i din punctul de vedere al dezvoltrii de politici i structuri instituionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economic cu ase membri, in momentul de fa s-a ajuns la o uniune politic a 25 de ri6 (cu negocieri in plin desfurare pentru admiterea de noi membri) i care va avea in curand o nou Constituie. Obiectivul principal al Tratatului era crearea treptat a unei piee comune, prin instituirea, n primul rnd, a unei uniuni vamale (anularea barierelor vamale n calea circulaiei bunurilor i crearea unui tarif vamal extern comun). n al doilea rnd, piaa comun presupunea i liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulaie a persoanelor, capitalului i serviciilor) i stabilirea unor politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport i concuren) ce ar permite o intensificare a activitii economice a statelor membre. Ca urmare, n 1968, CEE avea deja ncheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun.

7. De la uniunea vamala la piata unica.Cele 4 libertati fundamentale.INSTITUIREA UNIUNII VAMALE DE LA PIA COMUN LA PIA UNIC Tratul de la Roma a prevzut c procesul de integrare economic s nceap prin intensificarea schimburilor comerciale reciproce ceea ce urma s se realizeze prin formarea ntre rile membre a unei uniuni vamale. n cadrul UV are loc eliminarea discriminrilor existente ntre statele membre pe piaa bunurilor precum i nlturarea taxelor vamale n comerul reciproc, iar fa de rile terte se stabilete o politic comercial comun i un tarif vamal comun. Se poate spune c prin formularea Wareloc o alocare optim a resurselor precum i o cretere a bunstrii. Piaa Comun reprezint o zon n care libera circulaie o bunurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor e deplin. => reprezint o UV care elimin toate restriciile privind libera circulaie a factorilor de producie. Realizarea unei piee comune presupune: => barierele comerciale tehnice, fiscale sau administrative ntre rile respective trebuie s fie nlturate. => s fie elaborate reguli privind libera circulaie a celer 4 componente ale pieii(Libertati fundamentale: libera circulaie a bunurilor, libera circulaie a serviciilor, libera circulaie a persoanelor i libera circulaie a capitalului). Un proces de amortizare a reglimentrii naionale precum i stabilirea i aplircarea unor politici comune. Acesta este un pas important pt realizarea uniunuii economice => permanenta adoptare la schimbri => nlturarea oricrui control vamal n interiorul zonei ceea ce aduce la o integrare complet a pieelor naionale i la formarea unei adevrate piee unice; => Piaa Unic cel mai avanstat proces de integrare pe plan comercial; Libera circulaie a bunurilor. => ncepe odat cu formarea uniunii vamale. Pentru efectuarea unei circulaii libere era nevoie att de eliminarea taxelor vamale ct i a barierelor netarifare bariere tehnice (standard).5

STANDARDUL DE CALITATE => au devenit una din barierele cela mai importante pt produsele exportate n rile dezvoltate. Ele se refer la caracteristica tehnic a produsului, adic calitatea acestuia, asigur. securitii i proteciei, snt. consumat., protecia mediului, etc. Libera circulaie a capitalului. Deosebim cteva forme ale mesc. capitalului: * investiii directe (construcii...) * plasamente de portofoliu (investiii n hrtii de valoare) * depozite bancare n strintate Libera circulaie a prestrii de servicii: Prestarea de servicii n relaiile dintre ri se realizeaz n funcie de natura acestora. * servicii pure prestate de ctre o ar unei alte ri (comunicai potale, telefonice etc.) * servicii oferite consumatorilor indiferent de originea acestora pe terit. unui anumit stat. * servicii oferite de ctre o societate comercial provenind dintr-o anumit ar ns aflat pe teritoriul altei ri (comercial. mrfuri, asigurare etc.) * servicii prestate de ctre persoane provenind dintr-o ar dar pe teritoriul altei ri. AVANTAJE: * varietate mare de servicii oferite pe piaa internaional * mic. internaional a consumatorilor sau a furnizorilor de servicii. Libera circulaie a persoanelor. AVANTAJE: * pot cltori n orice ar a UE ca-n propria ar. * pot opta pentru a-i stabili rezidena sau pt a munci n orice ar din UE. * n cazul cnd se afl n strintate interesele lor sunt aprate de ambasada oricrii ri UE. * orice cetean european are dreptul de a adresa plngere ombudsmanului european dac acesta consider c nu a fost tratat corespunztor de autorit. naionale sau comunitare. Libertatea de micare a persoanelor n calitate de for de munc se refer la: - libera micare a lucrtorilor. - o anumit politic a ocuprii forei de munc. - calificarea profesional. - protecia sntii i a securitii la locul de munc. - protecia social. - etc.

8.Extinderea integrrii europene. Valurile de aderareExtinderea integrrii europene inseamn extinderea geografic (sau integrarea pe orizontal) i const in aderarea de noi membri la CEE. Sub acest aspect, procesul de integrare s-a desfurat in cinci valuri succesive de aderare, etapele intregrrii geografice fiind indicate mai jos: *Membri fondatori: 1957 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda; *Prima extindere: 1973 - Danemarca, Irlanda, Marea Britanie; *A doua extindere: 1981 Grecia; *A treia extindere: 1986 Portugalia, Spania; *A patra extindere: 1996 Austria, Finlanda, Suedia; *A cincea extindere: 2004 Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria I.2. Adancirea integrrii europene6

Procesul de adancire a intregrrii europene (sau integrarea pe vertical) a demarat in anii 50 i are in vedere urmtoarele aspecte: a) creterea progresiv a obiectivelor comune, pe care SM decid s le realizeze impreun, prin extinderea ariilor politicilor comune; b) intrirea caracterului supranaional al Comunitii, prin utilizarea extensiv a sistemului de vot majoritar (in locul celui bazat pe unanimitate existent la nivelul Consiliului), prin care sunt reprezentate interesele naionale ale fiecrui SM, precum i prin intrirea rolului Parlamentului European (unde sunt direct reprezentai cetenii europeni). Tratatul CEE a fost amendat de cateva ori i suplimentat prin Tratatul Uniunii Europene, pan la consolidarea sa final intr-o Constituie (aflat inc in stadiul de proiect, finalizat in iulie 2003 i urmand a fi rediscutat in octombrie 2003)8. In tabelul de mai jos sunt prezentate tratatele prin care a fost amendat Tratatul UE: Tabelul 1: Tratatele Uniunii Europene Anul Documentul 1986 (ratificat in 1987 Actul Unic European 1992 (ratificat in 1993) Tratatul de la Maastricht 1997 (ratificat in 1999) Tratatul de la Amsterdam 2001 (ratificat in 2003) Tratatul de la Nisa

9.Tratatul de la Maastricht. Tratatul UETratatul privind Uniunea European (numit i Tratatul de la Maastricht) a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 n localitatea olandez Maastricht, reprezentnd pn atunci cea mai profund schimbare a tratatelor de la nfiinarea Comunitii Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene. Dup negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht tratatul a fost semnat deja la 7 februarie 1992. Din cauza unor probleme aprute n procesul de ratificare (n Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum, n Germania s-a naintat o excepie de neconstituionalitate mpotriva acordului parlamentar dat tratatului) Tratatul UE a intrat n vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. Tratatul UE este considerat ca o nou treapt pe calea nfptuirii unei uniuni tot mai strnse a popoarelor Europei. Pe lng o serie de modificri aduse Tratatului CE i a Tratatului EURATOM acest document este i actul constitutiv al Uniunii Europene. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptrii unei Constituii definitive a UE, care ulterior va nlocui toate tratatele europene. Uniunea European astfel constituit nu nlocuiete ns vechile Comuniti Europene, ci le reunete sub un numitor comun, acela al unei noi politici i forme de colaborare. mpreun cu celelalte elemente Comunitile Europene alctuiesc cei trei piloni ai Uniunii Europene: Comunitile Europene Colaborarea n politica extern i de securitate (PESC), Cooperarea in domeniul Justiiei i Afacerilor Interne11 (JAI) TRATATUL DE LA MAASTRICHT PRIMUL PILON Dimensiunea comunitar Politica agricol comun Uniune vamal i Piaa intern Politica n domeniul conncurenei , Subvenii de stat Politic structural Politic comercial7

Uniunea Economic i Monetar Cetenia european Educaie i Cultur Cercetare i Mediul nconjurtor Reele transeuropene Sntate Protecia consumatorului Politic social Politica comun de imigraie Politica n domeniul azilului Protecia frontierelor AL DOILEA PILON:Politica Extern i de Securitate Comun (PESC) Politica extern: Cooperare Meninerea pcii Observatorii electorali i Trupele comune de intervenie Drepturile omului Democraie Asistena acordat statelor tere Politica de securitate: Politica european de securitate i aprare Dezarmarea Aspectele economice ale dezarmrii Sistemul european de securitate AL TREILEA PILON:Cooperarea in domeniul Justiiei i Afacerilor Interne11 (JAI) Trafic de droguri i Trafic de arme Trafic de carne vie Terorismul Infraciuni mpotriva minorilor Crim organizat Corupie, coruptibilitate i nelciune

Coninutul tratatului Uniunea monetar i economic Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice i Monetare n trei etape. Conform tratatului moneda unic european urmeaz s fie introdus cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 i cel mai trziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o ar s participe la Uniunea monetar trebuie s ndeplineasc anumite criterii economice (criteriile de convergen), prin care trebuie asigurat stabilitatea monezii unice. Criteriile de convergen sunt urmtoarele: politica financiar, nivelul preurilor, al dobnzilor i al cursului de schimb. n timp ce criteriul de politic financiar (deficit bugetar < 3% i gradul de ndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte dou au fost valabile numai pentru anul de referin 1997. Odat cu semnarea tratatului s-a pus n micare un automatism, conform cruia rile care ndeplinesc criteriile de convergen n urma constatrilor fcute de Consiliul de Minitri pot participa i la uniunea monetar. Numai Marea Britanie i Danemarca i-au rezervat dreptul de a decide singure dac vor introduce moneda unic european. Politica extern i de securitate comun8

Vechea Politic European de Colaborare a fost nlocuit prin Tratatul de la Maastricht de Politica Extern i de Securitate Comun (PESC). Cu toate c PESC este un pilon al UE, deciziile sunt luate n cele din urm de statele membre. Pentru cele mai multe din hotrri este nevoie de aceea de un vot n unanimitate. Cetenia european Nu nlocuiete cetenia naional, ci o completeaz. Cetenia european o deine orice persoan care are cetenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acord printre altele dreptul de edere pe ntreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv i activ la alegerile locale precum i dreptul de a alege deputaii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE. Procesul de democratizare O alt noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. n felul acesta Parlamentul European are n anumite domenii aceleai drepturi ca i Consiliul de Minitri. n afar de aceasta s-a hotrt constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvat a intereselor tuturor regiunilor europene. Colaborarea n domeniul politicii interne i juridice n tratat s-a hotrt mbuntirea colaborrii n domeniul juridic i al afacerilor interne. Pentru o mai bun coordonare a colaborrii poliieneti a fost nfiinat Oficiul European de Poliie Europol, cu sediul la Haga.

10. Tratatul de la AmsterdamTratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 i ratificat la 1 mai 1999. Tratatul a reprezentat punctul final al lucrrilor Conferinei Inter-guvernamemtale (CIG) iniiate la Torino in 1997 i prevzut deja prin Tratatul de la Maastricht. Tratatul de la Amsterdam amendeaz atat Tratatul CE, cat i Tratatul UE, iar elementele de noutate aduse sunt: *instituionalizarea cooperrii sporite, prin care este combinat nevoia unei continue integrri (existent in unele SM) cu nevoia respectrii dorinei altor SM de a nu fi implicate in anumite politici comune (in domeniul crora vor s ii pstreze suveranitatea naional); acest sistem poate fi aplicat in domeniile de activitate ale celor trei piloni, cu urmtoarele condiii: s aib in vedere promovare obiectivelor UE i s fie aplicat ca o ultim variant; s nu pun in pericol acquis-ul comunitar sau drepturile, obligaiile i interesele SM neparticipante; s se refere la majoritatea SM i s fie deschis tuturor celorlate SM, in orice moment. Acest principiu al unei Europe cu dou viteze a fost aplicat inc dinaintea dobandirii unui caracter formal prin Tratatul de la Amsterdam, cu ocazia semnrii: 1) Acordului Schengen (in 1985, numai de ctre Belgia, Frana, Germania, Luxemburg i Olanda), 2) Cartei Sociale (Marea Britanie refuzand semnarea, in 1993, a angajamentului de armonizare a politicilofr sociale, ins fiind incluse reguli cu caracter relativ i obligatorii pentru celelate SM), 3) uniunii economice i monetare (la care nu au aderat Danemarca, Suedia i Marea Britanie). *Primul pilon dimensiunea comunitar a UE a fost intrit sub urmtoarele aspecte: crearea de politici comune de ocupare a forei de munc: SM vor considera promovarea ocuprii forei de munc drept o chestiune de interes comun i ii vor coordona aciunile in cadrul Consiliului acesta din urm elaborand annual un set Direcii de ocupare a forei de munc13, ce vor fi urmrite de guvernele SM in adoptarea politicilor naionale de ocupare a forei de munc; mai mult, Consiliul poate emite recomandri guvernelor naionale prin majoritate calificat i poate adopta in co-decizie cu Parlamentul msuri de promovare a aciunilor inovatoare in doemniul ocuprii;9

integrarea coninutului Cartei Sociale in Tratat, odat cu semnarea acesteia de ctre Marea Britanie; extinderea procedurii de co-decizie la noi sectoare de activitate (excluziunea social, sntatea public, lupta impotriva fraudei); extinderea listei drepturilor civice ale cetenilor europeni; intrirea politicii de mediu, a politicii de sntate i a politicii de protecie a consumatorului. *Al doilea pilon: sistemul PESC a fost intrit cu privire la: posibilitatea dezvoltrii de strategii comune pentru aciunile de politic extern ale SM; introducerea principiului abinerii constructive, prin care se permite unui SM s se abin de la votul in Consiliu, fr a bloca o decizie unanim; astfel, respectivul SM nu este obligat s aplice decizia, dar trebuie s accepte obligativitatea acesteia pentru Uniune i trebuie s se abin de la orice aciune ce poate veni in conflict cu aciunile UE bazate pe decizia in cauz; infiinarea unei Uniti de Planificare i Avertizare14 responsabil cu monitorizarea evoluiilor externe i cu avertizarea referitoare la evenimente i situaii ce pot afecta securitatea UE; oferirea poziiei de Inalt Reprezentant pentru probleme de PESC Secretarului General al Consiliului, responsabil pentru asistarea Preedeniei Uniunii in probleme referitoare la PESC i pentru sprijin in formularea, pregtirea i implementarea deciziilor politice de ctre Consiliu; Inaltul Reprezentant poate purta discuii politice cu pri tere, in numele Consiliului i la cererea Preedenei; includerea misiunilor Petersberg15 in Tratatul UE, cu scopul de a sublinia c la baza prioritilor de aciune ale UE st dorina comun de a apra securitatea european prin aciuni de ajutor umanitar i de restaurare a pcii. *Al treilea pilon: majoritatea sectoarelor de activitate acoperite de acest pilon (oferirea de viz i de azil, emigrarea, cooperarea vamal, cooperarea judiciar civil privind libera circulaie a persoanelor) au fost transferate primului pilon, transformand astfel procedurile de decizie - de la metoda inter-guvernamental la metoda comunitar (comunitizare); ca rezultat, al treilea pilon nu mai este Justiie i Afaceri Interne, ci devine Cooperarea judiciar i poliieneasc in domeniul criminalitii. Tratatul de la Amsterdam, ca i Tratatul de la Maastricht, prevede revizuirea sa printr-o a doua Conferin Inter-guvernamental, cu scopul de a realiza reformele instituionale necesare procesului de extindere a Uniunii. Mai mult, prin acest Tratat a fost aprobat un numr de reforme fr legtur cu procesul de extindere. Lucrrile CIG au dus la pregtirea textului Tratatului de la Nisa, care a fost semnat la 26 februarie 2001 i a intrat in vigoare la 1 februarie 2003. 11.TRATATUL DE LA NISA A fost semnat la 26 februarie 2001 i a intrat in vigoare la 1 februarie 2003. El modific pe cel de la Maastricht tratatele de instituie a comunitii europene precum i anumite acte conexe. A fost semnat de efii de stat i de guvern ai UE. Cele mai importante modificri sunt: - deciziile se iau prin majoritatea calificat - se introduce pe lng majotitatea calificat majoritatea dubl (2003/2004). - Compoziia i funcionarea organelor europene a fost modificat astefel nct pt o uniune cu 27 SM. Comisia Europeant trebuie s aib 33 membri. Numrul membrilor parlamentului European ar fi depit 800, iar procesul de luare deciziilor ar fi fost ncetinit. Obiectul tratatului e de a continua prevederile pt a asigura o bun activitate instituional pt o uniune extins nscriindu-se n viziunea unei reforme instituionale ale crei axe principale sunt: - componena i modul de funcionare al instituiei europene; - procedura de decizii n cadrul consil. de minitri;10

- consolidarea cooper. dintre instituii.

Tratatul asigur o baz juridic partenerilor politicii din SM prin definirea unui statut cere s permit stabilirea unor reguli asupra modalitii de finanare a acestora. OPIONAL: Principalele aspecte cuprinse in Tratatul de la Nisa sunt: *schimbrile instituionale din cadrul procesului de extindere: dei, pentru noile SM, numrul de locuri in PE, numrul voturilor alocate in cadrul Consiliului i pragurile aplicabile in cadrul procedurii majoritii calificate vor fi determinate prin tratatele de aderare, Tratatul de la Nisa stabilete noi reguli, ce au in vedere o Uniune cu 27 de membri; __revizuirea sistemului de cooperare, prin realizarea urmtoarelor modificri: * numrul minim de SM necesare pentru propunerea unei clauze intrite de cooperare este 8, ceea ce inseamn c dup a cincea extindere nu va reprezenta majoritatea SM; * inlturarea posibilitii utilizrii dreptului de veto cu privire la cooperarea strans in domeniile aflate sub incidena primului i celui de-al treilea pilon i inlocuirea acesteia cu dreptul SM de a supune problema Consiliului European, care poate decide prin majoritate calificat (mai mult, dac problema aparine unuia din domeniile in care se aplic procedura co-deciziei, este necesar acordul PE); * introducerea posibilitii de stabilire a unei cooperri stranse in domeniul PESC, in scopul implementrii de aciuni sau poziii comune (dar exceptand chestiunile cu implicaii militare sau care in de problema securitii); __introducerea unui instrument de prevenire in cadrul procedurii - procedur ce deja permite Consiliului European s fac public orice inclcare serioas i persistent a drepturilor fundamentale de ctre un SM instrument ce d posibilitatea suspendrii unor drepturi ale statului in cauz; __dezvoltarea capacitii militare a UE, prin crearea unor structuri politice i militare permanente i prin incorporarea, in cadrul Uniunii, a atribuiilor de management al crizei corespunztoare Uniunii Europei Occidentale. __infiinarea Eurojust in domeniul cooperrii judiciare pe probleme de criminalitate; Eurojust reprezint o unitate format din magistrai, a cror sarcin este de a contribui la coordonarea autoritilor naionale responsabile cu procedurile din domeniu; __extinderea sprijinului comunitar in noi sectoare de activitate, pentru aciunile SM din domeniile politicii sociale, a educaiei i formrii profesionale; este vorba despre lupta impotriva excluziunii sociale i reforma sistemelor de protecie social.

12.Principalele categorii de reforme ale UE.Principalele reforme ale Uniunii Europene pot fi grupate in trei categorii: 1. Structur *Consolidarea diverselor tratate existente intr-un singur document: Constituia European; *UE dobandete personalitate juridic; *Carta drepturilor fundamentale este incorporat in Constituie. 2. Cadru instituional *Stabilirea unui Preedinte al Consiliului European, in scopul de a asigura continuitatea, vizibilitatea i coerena reprezentrii UE atat pe plan intern, cat i pe plan extern; *Reducerea numrului comisionarilor europeni, in scopul de a permite operaionalitatea Comisiei intr-o Uniune cu 25 de SM (sau chiar mai multe); *Introducerea funciei de Ministru de Externe al UE;11

*Acordul asupra unei clauze de solidaritate pentru sprijin reciproc in caz de dezastre sau atacuri teroriste; * Recunoaterea Eurogrup ca un organism independent, cu dreptul de a ii allege preedintele (Dl. Euro) pe o perioad de doi ani. 3. Procesul de decizie *Utilizarea sistemului de vot cu majoritate calificat ca procedur standard de decizie in cadrul Consiliului i simplificarea sa; * Adoptarea procedurii co-decizie ca procedur legislativ standard. Se urmrete intrarea in vigoare a Constituiei in martie 2005, ins unele prevederi ale sale se vor aplica numai incepand cu 2009.

13. Caracteristica cadrului instituional al UECadrul instituional i procesul de decizie Principalele instituii ale Uniunii Europene, cunoscute ca instituii centrale i implicate in procesul de decizie, sunt reprezentate de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene i Comisia European. Rol consultativ in procesul de decizie au Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor. Consiliul European are rol de stimulator al discuiilor i iniativelor comunitare. Alte instituii cu rol important in funcionarea UE sunt: Curtea European de Justiie (impreun cu Tribunalul Primei Instane), Curtea de Conturi i Ombudsmanul European. Nu in ultimul rand, avem instituia financiar reprezentat de Banca European de Investiii care sprijin implementarea politicilor UE (alturi de Fondurile Structurale i de programele comunitare) i Banca Central European creat in scopul sprijinirii uniunii economice i monetare. Aceste instituii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflect evoluia in timp a structurii unionale europene i trec acum printr-un proces de reform generat de extinderea Uniunii cu zece state in 200419 (cea mai mare extindere din istoria sa) i cu alte dou in 200720 (deocamdat, procesul neoprindu-se aici).

14.Parlamentul EuropeanParlamentul European a fost infiinat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene"21, fiind singura instituie a crei componen este stabilit prin alegeri libere, la nivel european i ale crei edine i deliberri sunt publice. Iniial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu funcie consultativ i constituit din membri ai parlamentelor naionale. Tratatele de la Maastricht i de la Amsterdam au adus schimbri majore ale rolului PE, acesta devenind un organ cu funcii politice i cu puteri legislative i bugetare. Primele alegeri parlamentare au avut loc in 1979, din acel moment desfurandu-se sistematic o dat la fiecare 5 ani. Membrii PE sunt alei prin vot universal direct i prin sistemul reprezentrii proporionale, fiind grupai in funcie de partidele politice pe care le reprezint i nu de12

naionalitile lor (exist ins i membri independeni). Alegerile parlamentare se desfoar la nivel de SM, pe baz de sisteme diferite, astfel: la nivel regional : Marea Britanie, Italia i Belgia; la nivel naional: Frana, Spania, Danemarca; sistem mixt: Germania. In Belgia, Grecia i Luxemburg, votul este obligatoriu. Numrul de locuri ce ii revine fiecrui SM in PE este stabilit in funcie de populaia SM respectiv,pe baza unui sistem de proporionalitate ce permite reprezentarea convenabil a statelor cu o populaie mai mic22. Din punct de vedere al organizrii, PE are urmtoarele structuri: *Preedinte reprezint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial i in relaiile internaionale, prezideaz sesiunile plenare ale Parlamentului i sedinele interne; *Birou parlamentar - organul de reglementare responsabil cu bugetul Parlamentului, cu problemele administrative, organizatorice i de personal; *Conferina preedinilor organ politic al Parlamentului, constituit din Preedintele Parlamentului i preedinii gruprilor politice, responsabil cu stabilirea ordinii de zi a edinelor plenare, fixarea calendarului activitilor desfurate de organismele parlamentare i stabilirea competenei comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum i a numrul membrilor acestora; *Comitete organizeaz activitatea PE pe domenii de activitate i sunt imprite in comitete permanente (17), comitete temporare (6) vezi Anexa 2 - i comitete parlamentare mixte ce menin relaiile cu parlamentele rilor candidate; *Secretariat 3 500 de funcionari ce lucreaz in serviciul PE. Rolul Parlamentului in cadrul Uniunii Europene are in vedere: *examinarea i adoptarea legislaiei comunitare, alturi de Consiliul UE (Consiliul de Minitri), prin procedura de co-decizie; *aprobarea (i monitorizarea) bugetului UE; *exercitarea funciei de control asupra altor instituii UE, cu posibilitatea de a infiina comisii de anchet; *aprobarea acordurilor internaionale majore, cum ar fi acordurile privind aderarea de noi SM i acordurile comerciale sau de asociere intre UE i alte ri. De asemenea, PE numete Ombusdmanul European pe o perioad de cinci ani (echivalent mandatului parlamentar), meninand astfel legtura cu cetenii UE. Sediul Parlamentului European este la Strasbourg, unde se in edine in fiecare lun, timp de o sptman.Unele edine se in la Bruxelles,iar Secretariatul General se afl la Luxemburg. Procedurile de decizie aplicabile la nivelul Parlamentului sunt: * procedura de co-decizie Parlamentul imparte puterea legislativ cu Consiliul; * procedura de aviz conform23 acordul Parlamentului este obligatoriu pentru adoptarea unor anumite acte legislative; * procedura de cooperare Parlamentul poate influena deciziile Consiliului prin dreptul de a aduce amendamente propunerilor acestuia aceast procedur a fost limitat, in urma Tratatului de la Amsterdam, la cateva situaii ce privesc uniunea economic i monetar; * procedura de consultare Parlamentului ii este cerut o opinie, ce este fundamentat de unul din comitetele sale;

15.Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri)Conform Tratatului UE, Consiliul Uniunii Europene reprezint interesele Statelor Membre (spre deosebire de Parlament, care reprezint interesele populaiei SM) i este compus din reprezentani ai guvernelor SM (motiv pentru care i se spune i Consiliul de Minitri), avand atat13

putere legislativ cat i executiv. Numrul membrilor Consiliului este egal cu numrul SM, fiecare guvern avand un singur reprezentant. Consiliul este principala instituie de decizie a UE. Din punct de vedere organizatoric, Consiliul are in componena sa mai multe consilii specifice, grupate pe sectoare de activitate. De asemenea, Consiliul mai are un secretariat permanent (Secretariatul General al Consiliului UE), care pregtete i asigur buna desfurare a lucrrilor acestuia la toate nivelurile (i al crui Secretar General are un mandat de cinci ani), precum i un Comitet al Reprezentanilor Permaneni COREPER24. In urma Tratatului de la Amsterdam, Secretarul General are i rolul de Inalt Reprezentant al Politicii Comune de Securitate i Aprare. Preedinia Consiliului este deinut, prin rotaie, de fiecare SM (schimbarea acesteia avand loc o dat la ase luni). Ordinea rotaiei preediniei a fost stabilit pan in anul 2006, dup cum urmeaz: *2003 : Grecia i Italia *2004: Irlanda i Olanda *2005: Luxemburg i Marea Britanie *2006: Austria i Finlanda. Dac principalul avantaj (i motiv) al unei preediniei prin rotaie este intrirea imaginii i accentuarea importanei rolului Uniunii in SM, dezavantajul creat de acest sistem este reprezentat de discontinuitatea programelor i iniiativelor Consiliului cu atat mai evident dup aderarea celor zece noi SM in 2004, cand fiecrei ri ii va veni randul la Preedinie o dat la 12 ani. Rolul Consiliul European const in faptul c are principala responsabilitate pentru pilonii 2 i 3 ai UE, adic pentru cooperarea interguvernamental in domeniile politicii externe i de securitate comune i al justiiei i afacerilor interne. Alturi de acestea, Consiliul imparte responsabilitatea cu Parlamentul in cadrul primului pilon (dimensiunea comunitar), acoperind astfel domeniile pieei unice i majoritatea politicilor comune, i asigurand libera circulaie a bunurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului. Procedura de vot in cadrul Consiliului este cea a unanimitii, alturi de procedura majoritii calificate. Consiliul este implicat in procedura de co-decizie, alturi de PE, avizeaz anumite decizii ale Comisiei Europene i poate amenda altele. Tratatul de la Nisa a modificat modul de funcionare a Consiliului prin extinderea procedurii de vot a majoritii calificate la alte domenii de decizie (cum ar fi cel al politicii comerciale comune). Reforma instituional propus de Constituia european are in vedere: *inlocuirea preediniei prin rotaie cu alegerea unui preedinte pe o perioad de cinci ani (eventual prin dou mandate de 2,5 ani); *preedenia consiliilor specifice (cu excepia celui pentru afaceri externe) va fi acordat SM, prin rotaie, pe o perioad de un an. *numirea Ministrului european al Afacerilor Externe.

16. Comisia EuropeanComisia European reprezint interesele Uniunii Europene (spre deosebire de Parlament i de Consiliu) i este organul executiv al UE. Principalele competene ale Comisiei sunt: de control: supravegheaz respectarea Tratatului UE i implementarea legislaiei comunitare; de iniiativ: are monopolul iniiativei in chestiuni de competen comunitar (politici comunitare); de execuie: joac rolul unui guvern la nivel comunitar, avand responsabilitatea implementrii i coordonrii politicilor, precum i a gestionrii Fondurilor Structurale i a bugetului anual al Uniunii;14

de reprezentare: primete scrisorile de acreditare ale ambasadorilor rilor din afara spaiului comunitar in UE i are Delegaii cu rang de ambasade - in statele candidate sau in alte state din afara Uniunii, precum i birouri de reprezentare in SM. Comisia European este constituit 20 de comisari25 (2 comisari pentru fiecare din cele 5 SM mari i cate unul pentru cele 10 SM mici), cu un mandat de 5 ani, reprezentand interesele UE i nu al SM din care provin i alei dup cum urmeaz: *Consiliul nominalizeaz un candidat la preedinia Comisiei; *Parlamentul European aprob nominalizarea; *Consiliul alctuiete o list cu candidai pentru funcia de comisari, de comun acord cu preedintele desemnat; *lista este supus aprobrii PE; *odat lista aprobat, comisarii sunt numii de ctre Consiliu. De asemenea, acetia includ un preedinte i doi vice-preedini. Sediul Comisiei este la Bruxelles, iar activitatea comisarilor se desfoar la Bruxelles i la Luxemburg, fiind susinut de un aparat birocratic format din 24 000 de funcionari i organizat in direcii generale, direcii, servicii specializate i uniti. Reforma instituional propus de Constituia european are in vedere: *schimbarea componenei Comisiei incepand cu anul 2009, dup cum urmeaz: preedinte, ministru de afaceri externe/vice-preedinte i 13 comisari alei pe baza unui sistem de rotaie intre SM (pan in 2009, fiecare SM va fi reprezentat de un comisar); *crearea, in cadrul Comisiei, a funciei de ministru al afacerilor externe.

17. Curtea European de Justiie CEJ a fost nfiinat n 1952 i are rolul de aasigura uniformitatea interpretrii i aplicrii drepturilor comunitar i are competena de a soluiona litigii ce implic SM insituii comunitare precum i companii sau persoane fizice din spaiul UE. CEJ are sediul la Luxemburg i este compus din 27 de judectori i 8 avocai generali cu mandat de 6 ani. ncepnd cu anul 1989 CEJ este asistat n activitatea sa de ctre Tribunalul Primei Instane, compus la fel din 27 de judectori care au rolul de a soluiona divergenele dintre comisia european i persoanele fizice sau juridice, precum i pe cele dintre instituiile comunitare i funcionarii si. Din 2004 a fost nfiinat tribunalul funcionarilor publici ai UE cu scopul de a soluiona problemele acestor funcionari. Tratatul de la Nisa a adus o reform major in cadrul CEJ, cele mai importante aspecte: *flexibilitate crescut in privina adoptrii statutului CEJ, care poate fi acum amendat de Consiliu pe baz de unanimitate i la cererea Curii insi sau a Comisiei; *aprobarea regulilor de procedur ale Curii de ctre Consiliu se face acum prin majorit. calif.; *prin decizia unanim a Consiliului i in urma ratificrii parlamentelor naionale, soluionarea disputelor referitoare la drepturile de proprietate industrial intr sub jurisdiciea CEJ;

18.Curtea European de ConturiInfiinat in 1977, Curtea European de Conturi (CEC) a dobandit statutul de institiie a UE numai in 1993 (prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam) i reprezinta contiina financiar a Uniunii. Rolul su este de a controla aspectele financiare ale UE, mai exact legalitatea operaiunilor bugetului comunitar i corespondena acestuia cu programul anual de gestionare a sa. Curtea desfoar acest tip de control anual i elaboreaz un raport pe care il inainteaz Parlamentului European (i care servete la descrcarea bugetar a Comisiei). Curtea de Conturi15

este independent in raport cu celelalte instituii comunitare i are deplin libertate in privina organizrii i planificrii activitii sale de audit i de raportare. Curtea este constituit din 15 membri (independeni i cu experien in auditul finanelor publice), provenind din cele 15 SM, cu un mandat de ase ani; la randul lor, membrii Curii ii aleg un Preedinte, cu un mandat de trei ani. Membrii Curii sunt asistai in activitatea lor de 550 de profesioniti in domeniu, dintre care 250 sunt auditori. Curtea de Conturi nu poate acorda sanciuni in cazul descoperirii de nereguli, ci doar informeaz organismele comunitare competente.

19.Consiliul European.Puncte de reper cu Consiliul de MinitriConsiliul European a fost nfiinan n 1977, ns a dobndit statut de instituie abia n anul 1993 i reprezenta contiina financiar a U. Curtea european de conturi are funcia de controla aspectele financiare ale UE mai exact de calitatea operaiunilor bugetului comunitar i corespondena acestuia cu programul su anual de gestiune. Curtea desfoar acest tip de control anual i elaboreaz un raport pe care l nainteaz parlamentului european PE. Este o instituie independent n raportu cu alte instituii comunitare i are deplin libertate n privina organizrii i planificrii activitii sale de audit i de raportare. Curtea de contruri nu poate acorda sanciuni n cazul depistrii unor nereguli i doar informeaz organele comunitare competente. Are un rol esenial in trasarea prioritilor i definirea orientrilor politice generale ale UE. El a dobndit rolul unui forum de discuii n care preedeniile succesive ale consiliului ncearc s coordoneze obiectivele i prioritile fiecrului mandat. Consiliul European NU este instituie comunitar, cum este, Consiliul de Ministri, nici organ comunitar cu activitate permanent sau deliberativ,cum sunt COREPER,Comitetul Regiunilor, etc. Consiliul European NU deine putere public la nivelul UE. Influena sa se manifest cu pregnan la nivel informal, deoarece efii de stat i de guverne sunt cei care stabilesc liniile directoare n politica Uniunii, urmnd ca instituiile comunitare, n frunte cu Consiliul i Comisia, s pun in aplicare, prin acte comunitare, hotrrile luate. Consiliul European este constituit din efii de stat sau de guvern ai SM, iar lucrrile sale sunt gzduite de SM care deine Preedenia Consiliului Uniunii Europene.

20.Mediatorul European.Ombudsmanul European (sau Mediatorul European) este echivalentul unui Avocat al Poporului la nivel comunitar, i este numit de Parlament pe o durat de cinci ani. Instituia Ombudsmanului exist din 1992 iar rolul su este de a primi reclamaii referitoare la acte de administrare deficient27 in activitatea instituiilor sau organismelor comunitare, din partea cetenilor europeni sau a oricrei persoane fizice sau juridice cu sediul in unul din SM. Ombudsmanul soluioneaz o astfel de reclamaie prin efectuarea de investigaii, informarea instituiei in cauz, cutarea unei soluii amiabile i emiterea de recomandri ctre instituia respectiv la care aceasta trebuie s rspund printr-un raport detaliat, in termen de trei luni. Ombudsmanul European trimite un raport de activitate Parlamentului, la sfaritul fiecrui an.

21.Comitetul Economic i SocialComitetul Economic i Social (CES) este un organ consultativ, infiinat prin Tratatul de la Roma (1957), care reflect implicarea societii civile in viaa politic i care reprezint cele mai importante grupuri de interese din domeniile economic i social. CES este constituit din 222 de membri - de la reprezentani ai sindicatelor, la consumatori i ecologiti. Rolul CES este:16

de a oferi consultan Parlamentului, Consiliului i Comisiei in procesul de luare a deciziei; de a asigura o mai mare implicare a societii civile in iniiativa european i de a promova dialogul social; de a intri rolul organizaiilor i asociaiilor societii civile in rile ne- membre ale UE. Prin componena i domeniile sale de activitate, CES acioneaz ca un forum european de reflecie pentru organizaiile i asociaiile societii civile, constituind, in acelai timp, o punte de legtur intre acestea i UE. Domeniile in care este consultat CES sunt reprezentate de: piaa intern, educaie, protecia consumatorului, mediu, dezvoltare regional i afaceri sociale ultima pe probleme specifice, precum politica de ocupare a forei de munc, sntatea public, egalitatea de anse, etc. De asemenea, CES poate emite opinii i din proprie iniiativ. Tratatul de la Nisa nu a schimbat numrul i distribuia locurilor SM in cadrul CES, dar a clarificat criteriile de eligibilitate pentru calitatea de membru.

22.Comitetul Regiunilor (CR) - Cea mai nou instituie comunitar infiinat n1992 ca rspuns la cererea organizaiilor locale i regionale de a fi reprezentat n cadrul UE. Este un organ consultativ, opinia cruia snt cerute i luate n consideraie n domenii ce intersecteaz interesele locale i regionale, cum ar fi: educaia, problemele de tineret, cultura, sntatea, coeziunea economic i social. Rolul su a fost extins odat cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, printre ariile sale de expertiz numrandu-se acum i problemele de mediu, Fondul Social, formarea profesional, cooperarea transfrontalier i transportul. Poate emite opinii i n propria iniiativ i este constituit din 344 de membri. Activitatea comitetului regiunilor reflect 3 principii de baz ale activitii UE: 1. principiul subsidiaritii: UE nu trebuie s ii asume sarcini ce se potrivesc mai bine administraiilor naionale, locale sau regionale; 2. principiul proximitii: toate nivelurile de guvernare trebuie s aib drept scop apropierea de ceteni, printr-o organizare corespunztoare a activitii lor; 3. principiul parteneriatului: colaborarea i implicarea in procesul de decizie a autoritilor de la nivel european, naional, regional i local, in vederea realizrii unei guvernri europene solide.

23.Banca European de InvestiiiInstituie financiar a UE, infiinat in baza Tratatului de la Roma, Banca European de Investiii (BEI) finaneaz proiecte ce duc la realizarea obiectivelor Uniunii in Europa i in toat lumea.17

BEI este un organism cu personalitate juridic i independen financiar i are sediul la Luxemburg. Acionarii BEI sunt SM ale Uniunii, banca fiind administrat de un Consiliu al Guvernatorilor, alctuit din 15 minitri de finane (numr echivalent celui al SM). Responsabilitile Consiliului constau in: stabilirea politicilor de creditare, aprobarea bilanului i raportului anual, autorizarea operaiunilor de finanare din afara Uniunii i luarea de decizii cu privire la majorrile de capital. De asemenea, Consiliul Guvernatorilor numete membrii Consiliului Directorilor, ai Comitetului de Management i ai Comitetului de Audit. Activitatea BEI se desfoar pe baza unui document strategic, numit Planul Operaional Corporativ i aprobat de Consiliul Directorilor, document care definete politica bncii pe termen mediu i stabilete prioritile operaionale prin prisma obiectivelor stabilite de Consiliul Guvernatorilor, fiind in acelai timp un instrument de evaluare ulterioar (ex-post) a activitilor bncii. Documentul acoper o perioad de trei ani, ultimul fiind adoptat in decembrie 2001 i acoperind perioada 2002-2004, ale crei prioriti operaionale sunt: * sprijinirea dezvoltrii regionale i a coeziunii economice i sociale pe teritoriul Uniunii; * implementarea iniiativei Inovarea 2000; * protecia mediului i imbuntirea calitii vieii; * pregtirea rilor in curs de aderare pentru integrarea in UE; * intrirea ajutorului comunitar de dezvoltare i a politicii de cooperare in rile partenere.

24.Banca Central EuropeanBanca Central European (BCE) cu sediul la Frankfurt - a fost infiinat in 1998 i este responsabil pentru politica monetar a UE. Principalul obiectiv al BCE este asigurarea stabilitii preurilor, astfel incit s se pstreze valoarea monedei unice (Euro) i economia european s nu fie afectat de procesele inflaioniste. In plus, politica monetar are i rolul de a sprijini alte obiective politice stabilite la nivel comunitar. BCE este administrat de un preedinte i un consiliu executiv, care menin o cooperare strans cu bncile centrale naionale ale SM ce au aderat la zona Euro alctuind astfel Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC), sau Eurosistemul. Obiectivele acestui sistem sunt: * definirea i implementarea politicii monetare a zonei euro; * derularea operaiunilor externe; * pstrarea i administrarea rezervelor Statelor Membre; * promovarea unui sistem eficient de pli. Banca Central European a inlocuit Institutul Monetar European

25. Necesitatea politicilor comunitare.Necesitate e ca s creeze o politic eficient n orice domeniu din Politicile Comunitare.18

Agricola: Primul, a fost nevoia unei fluidizri a comerului european cu produse agricole, i mai ales dorina rilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor. Foamea dup cel de-al doilea rznoboi mondial --Creterea productivitii agricole prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltrii raionale a produciei agricole, i prin utilizarea optim a factorilor de producie, in special a forei de munc --Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaia agricol, in special prin creterea veniturilor individuale ale lucrtorilor agricoli --Stabilizarea pieelor --Asigurarea siguranei aprovizionrilor --Asigurarea unor preuri rezonabile pentru consumatori Politicii Regionale: care s aib n vedere echilibrarea repartiiei demografice i localizarea polilor de dezvoltare, ca i susinerea eforturilor regiunilor cel mai slab dezvoltat pentru a le ajunge din urm pe celelalte, nu a scpat atenia legiuitorului comunitar de-a lungul celor peste patru decenii de existen a UE. --msuri veterinare (vizand sntatea i condiiile de cretere ale animalelor) i fito-sanitare --msuri generale de informare i evaluare. --investiii in exploataiile agricole i in activiti de prelucrare/comercializare a produselor agricole --intinerirea populaiei agricole --activiti de formare profesional --stimularea dezvoltrii activitilor neagricole Politicii de dezvoltare rural, definite in Regulamentul Consiliului nr. 1257/17 mai 1999 referitor la sprijinul pentru dezvoltare rural, sunt: --Ameliorarea exploataiilor agricole --Garantarea siguranei i calitii produselor agricole --Asigurarea unor niveluri stabile i echitabile ale veniturilor fermierilor --Protecia mediului --Dezvoltarea de activiti complementare i alternative generatoare de locuri de munc, Necesitatea unei politici comune in domeniul concurentei in Uniunea Europeana are la baza o serie de factori si circumstante, printre care promovarea unei functionari corespunzatoare a pietei interne. Pe de alta parte, existenta sa poate fi justificata partial de conflictele potentiale dintre jurisdictiile nationale

26.Conceptul PAC. Politica agricol n tratatul de la Roma19

Problema fundamental a oricrei societi att la nivel mondial ct i la nivel naional a fost i rmne garantarea securitii alimenare cu scopul de a asigura populaia cu hran, cele 6 state au convenit pentru crearea unei piee comune pentru produsele agricole cu condiia promovrii unei politici agricole comune cu scopul garantrii aprovizionrii alimentare necesare. Aplicare unei politici agricole comune s-a prevzut nc din primele etape ale construciei europene. Agricultorii reprezentau la momentul semnrii tratatului de la Roma aproximativ 25% din populaia activ. Conform tratatului de la Roma obiectivele PAC se grupeaz n 3 categorii: -Obiective economice promovarea progresului tehnico-tiinific, alocarea raional a resurselor precum i creterea produciei. - Obiectiv social- stabilirea unui nivel de via echitabil pentru agricultori i ntreaga populaie precum i asigurarea unor preuri rezonabile pentru consumatori - Obiectiv politic garantarea securitii alimentare i securitii aprovizionrii. Tratatul de la Romastabilete c: piaa comun se va extinde i asupra sectorului agricol i comerului cu produse agricole i c operarea i dezvoltarea pieei comune pentru produsele agricole vor fi insoite de crearea unei politici agricole comune, Conform tratatului de la Roma PAC se bazeaz pe urmtoarele principii: 1. Cel al promovrii pieii unice n domeniul agricol 2. Formarea unui sistem protecionist, menit s aduc avantaje productorilor agricoli comunitari n faa produselor importate. 3. O susinere financiar comun de ctre toate statele membre a costurilor implicate. Tratatul fixeaz obiectivele politicii agricole comune: --Creterea productivitii agricole prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltrii raionale a produciei agricole, i prin utilizarea optim a factorilor de producie, in special a forei de munc --Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaia agricol, in special prin creterea veniturilor individuale ale lucrtorilor agricoli --Stabilizarea pieelor --Asigurarea siguranei aprovizionrilor --Asigurarea unor preuri rezonabile pentru consumatori La fel stabilete trei principii care s guverneze PAC: --Principiul pieei unice: in interiorul Uniunii Europene, produsele agricole circul fr restricii --Principiul preferinei comunitare: este favorizat consumul produselor originare din Uniunea European, prin impunerea de preuri mai mari la produsele din import fa de producia intern --Principiul solidaritii financiare: msurile comune sunt finanate dintr-un buget comun Pentru realizarea obiectivelor PAC definite in Tratatul de la Roma i in spiritul principiilor stabilite la Stresa, s-a construit un sistem complex de reguli i mecanisme care reglementeaz producia, comerul i prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaii comune de pia.

27.Principalele Perioade ale PAC20

Istoricul PAC incepe in 1957, odat cu semnarea Tratatului de la Roma privind crearea n 1958, minitrii agriculturii din cele ase state semnatare ale Tratatului s-au intalnit la Stresa (Italia) pentru a se pune de acord asupra modului de transpunere in practic a politicii agricole. Propunerile Comisiei au fost acceptate de Consiliu in 1961, iar detaliile au fost negociate in anul urmtor, incat PAC a intrat in vigoare din 1962. Efectiv, PAC a inceput s funcioneze din 1964, cand s-au fcut primii pai spre uniformizarea preurilor. n 1968, acelai Sicco Mansholt a iniiat o prim tentativ de reform. Ideea lui a fost s provoace o restructurare a exploataiilor agricole in sensul creterii dimensiunilor lor prin comasri. PAC i-a pstrat aadar caracteristicile i in perioada anilor 70. Anii 80 au adus ins unele schimbri, cea mai important fiind introducerea cotelor de producie, care limitau dreptul productorilor la veniturile garantate funcie de un nivel maxim al produciei. Momentul care a determinat o schimbare radical in arhitectura PAC a fost anul 1992, cand Consiliul a aprobat un pachet de msuri de reform propuse de comisarul pentru agricultur, Ray MacSharry. Efectele reformei McSharry au fost incurajatoare, incat o alta a urmat in 1999, pe baza propunerilor de reform ale Comisiei din documentul Agenda 2000. ablonul urmat a fost in linii mari acelai: reducerea preului la cereale, lapte i produse lactate, vit i carne de vit, in parallel cu creterea plilor compensatorii. Principalele momente in evoluia PAC 1957: Tratatul la Roma (articolele 38-46, respectiv 32-38 in forma consolidat a Tratatului) 1958: Conferina de la Stresa intre minitrii agriculturii din cele ase ri membre ale Comunitii Economice Europene (CEE) pune bazele PAC 1962: primele msuri de politic agricol comun: sistemul de preuri, intervenia pe pia, prelevri i cote la import, subvenii la export Perioada anilor 70: politica orientat preponderent spre susinerea veniturilor, CEE devine exportator net de produse agricole, apar surplusuri de producie in special la cereale, lapte, carne de vit, cheltuielile agricole cresc la cca. 2/3 din bugetul comun Perioada anilor 80: msuri mai restrictive: introducerea sistemului de cote, stabilizarea cheltuielilor agricole, scderea preurilor garantate, introducerea schemei de ingheare a terenurilor (set-aside) i a programelor de extensificare a produciei agricole. Ins problemele vechi (supraproducia, cheltuielile bugetare) persist i apar unele noi: dispute comerciale, efecte duntoare asupra mediului datorit caracterului intensiv al produciei 1992: reforma MacSharry: reducerea preurilor garantate in paralel cu introducerea de pli compensatorii, permanentizarea schemei de ingheare a terenurilor (set-aside), introducerea primelor msuri de protejare a mediului i pensionare anticipat a fermierilor 1986-1994: negocieri in cadrul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor non-tarifare, reducerea proteciei tarifare, reducerea subveniilor la export, introducerea accesului minim garantat pentru produsele agricole in proporie de 5% din cererea intern. Perioada anilor 90: lips de competitivitate pe pieele internaionale determinat de preurile mari, proceduri administrative complicate, cheltuielile agricole in continuare ridicate 1999: Consiliul European de la Berlin ii insuete documentul strategic Agenda 2000. Noi msuri de reform: reducerea mai accentuat a preurilor de intervenie, creterea plilor directe; importan sporit acordat politicii de dezvoltare rural, care devine pilonul al doilea al PAC Iulie 2002: Comisia analizeaz stadiul PAC i propune noi direcii de reform (mid-term review)21

Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi msuri de reform Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reform a PAC 2005-2007: Noua reform a PAC va intra in vigoare I.2. Situaia actual Politica agricol comun este construit in jurul a doi piloni. Primul, cel al organizaiilor comune de pia, cuprinde msurile comune de reglementare a funcionrii pieelor integrate ale produselor agricole. Al doilea, cel al dezvoltrii rurale, cuprinde msuri structurale, care intesc dezvoltarea armonioas a zonelor rurale, sub cateva aspecte: social, al diversitii activitilor, al calitii produselor, al protejrii mediului.

28. Organizarea comun a pieii. Orientarea produciei comunitare prin intermediul preurilorOrganizaii comune de pia Pentru realizarea obiectivelor PAC definite in Tratatul de la Roma i in spiritul principiilor stabilite la Stresa, s-a construit un sistem complex de reguli i mecanisme care reglementeaz producia, comerul i prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaii comune de pia. Treptat, organizaiile comune de pia le-au inlocuit pe cele naionale pentru produsele/sectoarele care cad sub incidena PAC. In prezent, circa 90% din produsele agricole din Uniunea European fac parte dintr-o organizaie comun de pia, i anume: cereale, carne de porc, ou i carne de pasre, fructe i legume proaspete i procesate, banane, vin, lapte i produse lactate, carne de vit i viel, orez, uleiuri i grsimi (inclusiv ulei de msline i plante oleaginoase), zahr, flori i plante decorative, furaje uscate, tutun, in i canep, hamei, semine, carne de oaie, carne de capr, precum i alte produse crora li se aplic numai anumite reglemntri. Pentru implementarea msurilor comune de reglementare a pieelor, Comunitatea are la dispoziie urmtoarele instrumente: preurile, intervenia pe pia, ajutoarele financiare, cotele de producie, protecia vamal comun. A. Preurile Mecanismul general de funcionare a pieelor produselor agricole in Uniunea European este bazat pe un sistem complex de reglementare a preurilor de comercializare a produselor. Astfel, anual se stabilesc de ctre Consiliu trei niveluri de pre pentru produsele de sub incidena PAC: preul indicativ, preul de intervenie, i preul prag. Preul indicativ este preul la care Consiliul recomand comercializarea produselor agricole pe Piaa Intern. Nivelul su este considerat cel potrivit pentru a asigura un standard rezonabil al veniturilor productorilor agricoli. In acest spirit, iniial, preurile indicative au fost fixate la niveluri foarte ridicate, in special pentru cereale. Ele au mai fost diminuate dup refomele din 1992 i 1999, dar rman in continuare, in medie, mai ridicate decat preurile internaionale. Preul de intervenie este preul minim garantat care poate fi obinut pentru producia comercializat pe piaa intern. Atunci cand preurile unor produse (in special la cereale, produse lactate, carne de vit, de porc, zahr, orez), ating nivelul minim (cand oferta este in exces fa de cerere), Comunitatea intervine prin achiziia i stocarea produsului respectiv, nepermiand scderea preului de pia sub preul de intervenie i asigurand fermierilor garania unor venituri minime. Iniial, in stadiul de inceput al PAC, nivelul preului de intervenie era mult superior celui de pe piaa mondial. Msura era in spiritul obiectivului asigurrii unui nivel de trai echitabil pentru populaia agricol. Ins, preurile mari la produsele alimentare constituiau un stimulent puternic pentru creterea produciei, incat curand s-a ajuns la situaii de supraproducie i producie pe stoc. Prin reformele din 1992 (McSharry) i 1999, preul de intervenie a fost adus spre nivelul de pe piaa mondial, in special pentru produsele generatoare de surplusuri (culture arabile, carne de22

vit, lapte i produse lactate), concomitent cu acordarea, ctre fermieri, de ajutoare financiare (pli compensatorii), care s compenseze pierderile suferite. Preul prag este preul sub care importurile de produse agricole nu pot ptrunde in Uniunea European. Raiunea este aceea ca, dup adugarea cheltuielilor specifice de transport i comercializare pe parcurs comunitar, preul la consumator al produselor importate s fie mai mare decat preurile produselor interne. Nivelul preului prag se obine prin aplicarea taxelor vamale la nivelul preului mondial. Iniial, taxele (prelevrile) vamale erau variabile, in funcie de variaiile preului mondial. Acordul pentru agricultur, negociat in 1995 in cadrul rundei Uruguay a Organizaiei Mondiale a Comerului, a prevzut transformarea tuturor barierelor netarifare (inclusiv a prelevrilor variabile) in taxe vamale.

29. Finanarea PAC. Fondul European de Orientare i Garantare AgricolFinanarea msurilor de politic agricol comun Msurile de politic agricol comun sunt finanate din bugetul comunitar, prin intermediul Fondului European de Orientare i Garantare Agricol (FEOGA). Crearea Fondului a fost prevzut inc de la inceput, in Tratatul CEE (articolul 40). In mod practic, Fondul a fost constituit in 1962, actul oficial care ii confer baza legal fiind Regulamentul CEE 25/1962, modificat prin Regulamentul CEE 728/1970 i prin Regulamentul CE 1258/1999. Constituirea FEOGA reprezint concretizarea principiului solidaritii financiare stabilit la Stresa, care presupune finanarea comun a msurilor comune. In fapt, aceasta inseamn c unele ri subvenioneaz in parte agricultura altor ri. In general, rile net contributoare sunt i cele care doresc reformarea sistemului actual al PAC, in scopul reducerii cheltuielor agricole. In cadrul Fondului exist dou linii de finanare distincte: seciunea garantare i seciunea orientare. A. Seciunea Garantare finaneaz: --funcionarea organizaiilor comune de pia --msurile de dezvoltare rural din prima categorie, a msurilor insoitoare, precum i msurile de dezvoltare rural din doua categorie, a modernizrii i diversificrii exploataiilor agricole, dar care nu intr sub incidena Obiectivului 1 al Politicii Regionale --msuri veterinare (vizand sntatea i condiiile de cretere ale animalelor) i fito-sanitare --msuri generale de informare i evaluare. B. Seciunea Orientare finaneaz msuri de dezvoltare rural in zonele care intr sub incidena Obiectivului 1 al Politicii Regionale, i anume: --investiii in exploataiile agricole i in activiti de prelucrare/comercializare a produselor agricole --intinerirea populaiei agricole --activiti de formare profesional --stimularea dezvoltrii activitilor neagricole

30.Principalele Reforme ale PAC23

n 1968, Sicco Mansholt a iniiat o prim tentativ de reform. Ideea lui a fost s provoace o restructurare a exploataiilor agricole in sensul creterii dimensiunilor lor prin comasri. Fermele mari fiind mai eficiente i rezistand mai bine jocului pieei, ar fi fost posibil i reducerea nivelului msurilor de protecie. Reforma nu a putut fi pus in aplicare, neintrunindu-se consensul asupra ei. Anii 80 au adus ins unele schimbri, cea mai important fiind introducerea cotelor de producie, care limitau dreptul productorilor la veniturile garantate funcie de un nivel maxim al produciei. Cote s-au introdus, intr-o prim etap, la cereale, produse lactate, zahr. Momentul care a determinat o schimbare radical in arhitectura PAC a fost anul 1992, cand Consiliul a aprobat un pachet de msuri de reform propuse de comisarul pentru agricultur, Ray MacSharry. Motivele reformei din 1992 au fost pe de o parte interne, determinate de cheltuieli bugetare mari i supraproducie, iar pe de alta, externe, respectiv, negocierile din cadrul Rundei Uruguay i presiunile SUA in direcia unei reduceri cat mai substaniale a intervenionismului agricol in randul membrilor Organizaiei Mondiale a Comerului. Elementul central al reformei la constituit reducerea preurilor la produsele care generau cele mai mari surplusuri, in special, cereale, carne de vit i unt, insoit de acordarea, ctre fermieri, a unor sume care s compenseze pierderea suferit de acetia. Plile compensatorii au fost stabilite la hectar pentru culturile arabile, i pe cap animal pentru bovine. Pentru culturile arabile, s-a introdus totodat condiionalitatea acordrii lor in funcie de inghearea (set-aside, scoaterea din circuitul productiv) unui procent de 15% din suprafaa deinut. Reforma a abordat i aspecte structurale:stimulente pentru utilizarea produciei in scopuri non-agricole, scheme de pensionare anticipat a agricultorilor, stimulente pentru protecia mediului. Efectele reformei McSharry au fost incurajatoare, incat o alta a urmat in 1999, pe baza propunerilor de reform ale Comisiei din documentul Agenda 2000. ablonul urmat a fost in linii mari acelai: reducerea preului la cereale, lapte i produse lactate, vit i carne de vit, in parallel cu creterea plilor compensatorii. Ceea ce reforma din 1999 aduce cu adevrat nou este acordarea unei importane mult sporite componentei structurale a politicii agricole i gruparea acestor msuri vizand calitatea produselor i a procesului de producie, grija pentru mediul inconjurtor, dezvoltarea multilateral a zonelor rurale - sub o umbrel comun, cea a politicii de dezvoltare rural, care a devenit astfel cel de-al doilea pilon al PAC. Deci: 1992: reforma MacSharry: reducerea preurilor garantate in paralel cu introducerea de pli compensatorii, permanentizarea schemei de ingheare a terenurilor (set-aside), introducerea primelor msuri de protejare a mediului i pensionare anticipat a fermierilor 1986-1994: negocieri in cadrul GATT (runda Uruguay): tarificarea barierelor non-tarifare, reducerea proteciei tarifare, reducerea subveniilor la export, introducerea accesului minim garantat pentru produsele agricole in proporie de 5% din cererea intern. 1999: Consiliul European de la Berlin ii insuete documentul strategic Agenda 2000. Noi msuri de reform: reducerea mai accentuat a preurilor de intervenie, creterea plilor directe; importan sporit acordat politicii de dezvoltare rural, care devine pilonul al doilea al PAC Iulie 2002: Comisia analizeaz stadiul PAC i propune noi direcii de reform (mid-term review) Ianuarie 2003: Comisia propune un pachet de noi msuri de reform Iunie 2003: Consiliul ajunge la un compromis privind noua reform a PAC 2005-2007: Noua reform a PAC va intra in vigoare

24

31. Esena i cauzele, obiectivele Politicii Sociale ComunePolitica social a UE este format dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat i multiplicat pe parcursul timpului i care acioneaz in acele sectoare de activitate ce afecteaz sau genereaz gradul de bunstare individual i social. CAUZELE: Permanenta preocupare a comunitii europene pentru aspectele de politic social - inceput cu Tratatul de Roma (1957)- a dus, in timp, la crearea unui model social european1. Unul din momentele cele mai importante ale evoluiei acestui model se situeaz in jurul anului 2000, cand se face trecerea de la o abordare bazat pe minimizarea consecinelor sociale negative ale schimbrii structurale, la o abordare ce are in vedere modernizarea sistemului social european i investiia in capitalul uman altfel spus, se trece de la o abordare cantitativ (minimizarea consecinelor) la una calitativ investiia in oameni). De asemenea.o cauz important a apariiei politicii sociale este delegarea responsabilitilor de atingere a obiectivelor comunitare ctre Statele Membre. Astfel cauzele pot fi grupate n urmpatoarele categorii: prioritile commune tuturor SM in domeniile pieei muncii, formrii profesionale i proteciei sociale; imbuntirea situaiei ocuprii forei de munc; accelerarea progresului in crearea unui sistem de producie bazat pe calitate; stimularea solidaritii i integrrii sociale; lupta impotriva srciei i excluderii sociale; piaa unic i libera circulaie a persoanelor; promovarea egalitii de anse pentru brbai i femei; sprijinirea dialogului social; coeziunea economic i social; Obiective: - asigurarea unui nivel de trai favorabil - lichidarea somajului - protectia dreptului omului - inbunatatirea sistemului de invatamint - lichidarea descriminarilor dintre cetateni - prevenirea terorismului - lichidarea fenomenului traficului de fiinte umane - lupta cu drogurile - promovarea dialogului social - PMA - imbunatatirea sistemului demografic - libera circulatie a bunurilor - protectia paturilor social vulnerabile - egalitatea in drepturi a barbatilor si femeilor. Obiectivul acestei politici il constituie ameliorarea conditiilor de viata si de lucru, promovarea egalitatii de sanse si asigurarea unei protectii sociale minimale in interiorul spatiului comunitar. Pentru aceasta, UE are la indemana Fondul Social European (FSE), o serie de programe comunitare si normele juridice din Tratat care completeaza legislatiile nationale. Dimensiunea sociala a Pietei Interne comunitare a impus instaurarea unui dialog social intre partenerii sociali reuniti la nivelul UE. Conceptul a fost introdus in 1985 prin Actul Unic European si semnifica faptul ca partenerii sociali trebuie sa participe la realizarea Pietei Interne si la concretizarea dimensiunii sale sociale. Pentru a concretiza aceasta dimensiune sociala ,25

Consiliul European a adoptat in decembrie 1989 Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor

32.Actori instituionali ai politicii sociale in UEPrincipalii actori instituionali implicai in procesul de decizie i de implementare a politicii sociale sunt reprezentai de Comisia European, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri) i Comitetul Economic i Social, sprijinii in activitatea lor de trei agenii europene i un numr egal de parteneri sociali. Comisia European este direct responsabil pentru pregtirea i asigurarea implementrii politicilor sociale, prin Direcia General(DG) Probleme Sociale i Ocupare a Forei de Munc.3 Rolul su este de a iniia si definitiva noi acte legislative in domeniu i de a se asigura c msurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre. In activitatea sa, DG colaboreaz cu DG Mediu i DG Dezvoltare Regional. Parlamentul European este implicat in procesul decizional prin Comitetul pentru Ocupare i probleme sociale4, ale crui responsabiliti au in vedere diverse aspecte ce in de politica de ocupare a forei de munc i de politica social. Consiliul UE este echivalentul unui consiliu de minitri la nivel european i se reunete de cateva ori pe an , in scopul coordonrii politicilor sociale ale SM. Comitetul Economic i Social (CES) are rol consultativ in procesul de decizie i emite opinii, la solicitarea Comisiei Europene, care au ins numai caracter informativ. CES constituie legtura cu societatea civil, in cadrul su fiind reprezentate diverse organizaii economice i sociale de pe teritoriul SM. Comitetul de Ocupare (a forei de munc)5 a fost infiinat in anul 2000 (inlocuind Comitetul pentru Ocupare i Piaa muncii), are rol consultativ i este activ implicat in dezvoltarea Strategiei europene de angajare a forei de munc (European Employment Strategy), precum i in promovarea coordonrii intre SM in privina politicilor ce in de ocuparea i de piaa forei de munc. Centrul European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei, cu sediul la Viena, a fost infiinat in 1997 (incepandu-i activitatea in 1998) i sprijin procesul decizional prin furnizarea de date i informaii referitoare la situaia rasismului, xenofobiei, islamofobiei i anti-semitismului la nivel comunitar, precum i elaborarea de studii i strategii de aciune in acest domeniu. Fundaia European pentru Imbuntirea Condiiilor de Via i de Munc a fost infiinat in 1975 i are sediul la Dublin. Activitatea sa este orientat in dou direcii: (1) managementul cercetrii i (2) informare i comunicare. De asemenea, Fundaia sprijin procesul decisional prin furnizarea de date privind imbuntirea condiiilor de via i de munc la nivel european. Agenia European pentru Sntate i Securitate la Locul de Munc , cu sediul la Bilbao, a fost infiinat in 1996, in scopul de a colecta, disemina i facilita schimbul de informatii i bune practici in domeniu. Rolul su in procesul decizional const in furnizarea de date privind sntatea i securitatea la locul de munc, pe baza crora sunt fundamentate propunerile i iniiativele Comisiei Europene in aceast direcie. Alturi de aceste organisme comunitare, un rol important in trasarea cadrului politicii sociale il au partenerii sociali, reprezentai de Confederaia Sindical European (ETUC6), Uniunea Patronatului din Comunitatea European (UNICE) i Centrul European pentru Intreprinderi Publice (CEEP). Acetia sunt implicai in procesul de dialog social i reprezint anagajaii, patronatul i sectorul profesiilor liberale.

26

33. Prioriti ale politicii socialePrioritile politicii sociale pentru perioada 2000-2005 reflect aceast orientare spre calitate i sunt reprezentate de: gradul ridicat de ocupare al forei de munc are in vedere crearea i promovarea de noi locuri de munc; calitatea muncii se refer la locuri de munc mai bune i la moduri mai echilibrate de combinare a vieii profesionale cu viaa personal, ceea ce implic existena unor politici de angajare mai bune, salarii rezonabile i o organizare a muncii adaptat atat nevoilor companiilor cat i nevoilor indivizilor; calitatea politicii sociale propriu-zise implic un grad ridicat de protecie social, existena unor servicii sociale de calitate pe tot cuprinsul Uniunii i accesibile tuturor, crearea de oportuniti reale pentru toi indivizii i garantarea drepturilor fundamentale i a celor sociale aspecte ce joac un rol esenial in atingerea obiectivului pe zece ani al politicii sociale, prin imbinarea productivitii cu satisfacia personal-profesional; calitatea relaiilor industriale are in vedere adaptarea cu succes la schimbrile industriale i reflect impactul cunoaterii adic al noilor tehnologii i al cercetrii in progresul economic. Aceste prioriti reflect nevoile cu care se confrunt la ora actual societatea european i se constituie ca puncte de referin ale noii politici sociale, fiind secondate de instrumente i direcii de aciune special adoptate in vederea realizrii lor.

34.Direcii de aciune ale politicii socialeRezolvrea prioritilor prezentate anterior constituie provocarea major a politicii sociale la inceput de mileniu i impune structurarea pe obiective specifice i adoptarea de msuri de aciune concrete i adecvate situaiilor identificate. Astfel, dat fiind c primele dou prioriti - gradul ridicat de ocupare al forei de munc i calitatea muncii - in de dinamica pieei muncii i de sfera profesional, ele sunt tratate impreun i dispun de direcii comune de aciune ce au in vedere: crearea de locuri de munc mai multe i mai bune , cu scopul de a crete rata general de ocupare pan la 70% i rata de ocupare in randul femeilor pan la 60%; anticiparea i managementul schimbrii, precum i adaptarea la noul mediu de lucru (reprezentat de o societate bazat pe cunoatere i pe dezvoltare tehnologic) prin informarea corespunztoare i eficient atat a angajatorilor cat i a angajailor in vederea ponderrii flexibilitii i siguranei unui loc de munc; exploatarea oportunitilor oferite de o societate bazat pe cunoatere prin promovarea invrii continue, a promovrii de noi forme de organizare a muncii i creterea anselor de angajare a persoanelor cu handicap; promovarea mobilitii forei de munc, prin implementarea liberei circulaii a forei de munc i eliminarea obstacolelor geografice, prin dezvoltarea de mecanisme ce faciliteaz mobilitatea (inclusiv noile tehnologii); Prioritatea referitoare la imbuntirea calitii politicii sociale ca atare este reprezentat de msuri ce au vedere diverse domenii ale vieii sociale i este strans corelat cu modul in care aceasta interfereaz cu viaa profesional. Direciile de aciune adoptate pentru adresarea acestei nevoi sunt:27

modernizarea i imbuntirea proteciei sociale, astfel incat s asigure indivizilor un venit sigur, s se realizeze securizarea pensiilor i crearea unor sisteme de pensii durabile, s duc la dezvoltarea unui sistem de sntate performant; promovarea incluziunii sociale - ce are ca obiectiv prevenirea i eradicarea srciei, precum i promovarea participrii tuturor in viaa economic i social; promovarea egalitii de gen, prin promovarea participrii femeilor la viaa economic, tiinific, social, politic i civic; intrirea drepturilor fundamentale i combaterea discriminrii, prin asigurarea dezvoltrii i respectrii drepturilor sociale fundamentale. Promovarea calitii in relaiile industriale este poate domeniul prioritar cu cel mai ridicat caracter de noutate i are in vedere intrirea dialogului social, promovarea competitivitii i a solidaritii la acest nivel. Acestor direcii de aciune ce corespund unor prioriti specifice se adaug alte dou linii de dezvoltare a politicii sociale, ce corespund dimensiunii extra-comunitare a acesteia: pregtirea in vederea extinderii UE i promovarea cooperrii internaionale.

35. Aspecte generale ale politicii n domeniul concureneiPOLITICA N DOMENIUL CONCURENEI Una din cheile succesului integrrii europene a Europei Occidentale o constituie existena, nc de la nceputurile construciei comunitare, a unei politici concureniale comune. Dup mai bine de 30 de ani de funcionare, aceast politic continu s fie o condiie necesar att unei economii de pia viabile, ct i unei piee comune ce asigur libera micare a bunurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor. Principalul beneficiar al unei politici a liberei concurene este ceteanul, n tripla sa calitate: de consumator (concurena liber conduce la o palet mai larg a ofertei, cu scderea corespunztoare a preului de vnzare); de participant pe piaa forei de munc (concurena liber oblig la inovaie continu, att a produselor, ct i a procesului de producie); i de acionar (concurena liber conduce la eficien crescut, i deci i la profituri ridicate). Politica n domeniul concurenei interzice practicile de: - acordare de ajutoare publice care creaz distorsiuni n relaiile de concuren dintre agenii economici - stabilire a preurilor prin nelegeri prealabile ntre productori sau furnizori; - creare de carteluri care s-i mpart piaa, astfel nct s nu se concureze ntre ele; - abuz al poziiei dominante pe pia; - realizare de fuziuni care distorsioneaz libera concuren. Obiectivele politicii in domeniul concurenei pot fi succint grupate in trei categorii: 1. Politica european in domeniul concurenei (PDC) trebuie s garanteze unitatea pieei interne i s evite realizarea de inelegeri intre firme, de natur s afecteze comerul intracomunitar i manifestarea liber a concurenei. (inelegerile i practicile concertate); 2. Politica in domeniul concurenei caut s impiedice situaiile in care una sau mai multe intreprinderi incearc s exploateze intr-o manier abuziv puterea lor economic in raport cu alte firme mai puin puternice (abuz de poziie dominant); 3. De asemenea, PDC trebuie s impiedice acele intervenii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile jocului liber al pieei prin discriminri in favoarea intreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare ctre anumite firme din sectorul privat (ajutoarele de stat). Atragem atenia asupra faptului c reglementrile comunitare din domeniul concurenei interzic numai acele comportamente care pot influena negativ relaiile comerciale dintre statele membre, fr a avea in vedere i situaiile in care efectele negative sunt vizibile numai la nivelul2