Referat integrare

8/3/2019 Referat integrare

http://slidepdf.com/reader/full/referat-integrare 1/12

1



2

UNIVERSITATEA PETROL GAZE

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

RELATIILE DINTRE ROMANIA SI MOLDOVA INTR-O

NOUA ETAPA DE DEZVOLTARE

INTOCMIT:

1.FURCELEA(CRACIUN)FLORENTINA ALINA

2.SOARE (FRONE) STELIANA

3.VLAD (DAN) CAMELIA

4.NICOLAE (HLUSCU) CLAUDIA FLORINA

GRUPA 5669

ANUL III



3

RELATIILE DINTRE ROMANIA

SI REPUBLICA MOLDOVA

Relaiile dintre România i Republica Moldova, dou state suverane i

independente, au un caracter privilegiat, special, decurgînd din comunitatea de

neam, cultur, limb i istorie naional. Conform unor opinii, existena la

momentul actual a dou state româneti separate în loc de unul întregit, poate fi

explicat prin istoria politic a secolului XX, prin conjunctura internaional care s-a creat odat cu dezmembrarea URSS i a lagrului socialist, cît i prin interesele

unor mari puteri contemporane . În ultimul timp relaiile dintre România i

Republica Moldova, aflate vreme de mai bine de un deceniu la periferia

preocuprilor politicii sau diplomaiei internaionale, devin obiectul unei atenii

sporite. Tot mai muli cercettori, dar i factori de decizie din sfera politic din

Europa de Vest îi arunc tot mai frecvent privirile asupra relaiilor dintre cele dou

state sud-est europene. Aceasta se întîmpl i din cauza c, atît România, cît iRepublica Moldova au fost în ultimii cîiva ani, fiecare în parte, obiectul unui

interes particular cauzat de evenimente precum: admiterea României în NATO,

relaia României, dar i a Republicii Moldova, cu Europa extins i, desigur, din

cauza internaionalizrii accelerate a problemei transnistrene. Fr îndoial, aceast

sporire a interesului fa de cele dou state s-a datorat i conjuncturii regionale, or,

Europa de Sud-Est în întregime a fost în ultimii ani ai mileniului doi i în primii ani

ai mileniului trei scena unor aciuni cu rezonan mondial .

Relaiile dintre Republica Moldova i Uniunea European sînt, cel mai

adesea, privite prin prisma reformelor, a proceselor de transformare a unei foste

economii de comand. Dar mai exist o perspectiv, nu mai puin elocvent,



4

pentru examinarea acestei relaii; este ceea ce numim Äprocesul de ajungere din

urm´ (catching-up), de reducere a marilor discrepane de dezvoltare fa de

Europa Occidental ± în cele din urm fiind modernizarea Republicii Moldova.

Din acest punct de vedere, trebuie s ne raportm la teoria i practica politicilor

economice occidentale, cât i a proceselor i fenomenelor care reprezint

dezvoltarea economic pentru a face fa aspiraiilor de integrare european. În

raportul de ar din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentar

european în grupul popularilor cretin- democrai, se menioneaz c

finalizarea negocierilor de aderare la sfaritul lui 2004 i integrarea in 2007, sunt

imposibile dac România nu rezolv dou probleme structurale: eradicarea

corupiei i punerea în aplicare a reforme

. Recomandrile destinate autoritilor române privesc: msurile anticorupie,

independena i funcionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea

abuzurilor poliiei.



5

România a reacionat imediat prin realizarea unui plan de aciune pentru

anii dinaintea aderarii. Uniunea European este o organizaie integraionist

interstatal, la nivel regional, bazat pe o cooperare multilateral

instituionalizat, în vederea crerii unui spaiu economico-monetar, social i

politic , cât mai unificat, capabil s genereze un efect multiplicator, care în final

s conduc la o bunstare mai mare decât ar fi capabile rile membre în parte.

Uniunea European a devenit tot mai puternic având din ce în ce mai muli

aliai i va deveni mai puternic de atât prin largirea acestei uniuni. De la cele

trei comuniti europene (a carbunelui, oelului i energiei atomice) i pân la

Europa de astzi, statele btrânului continent au parcurs un drum lung i, uneori,

anevoios.

Asocierea României la Uniunea Europeana înseamna pe plan economic

crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economic i financiar, în

sprijinul restructurrii economiei romaneti, iar în plan politic crearea unui cadru

instituional pentru realizarea unui dialog politic permanent între pri. În cadrul

acordului sunt precizate o serie de principii care au în vedere:

- stabilirea unei perioade de tranziie de maximum 10 ani, împrit în dou

etape, trecerea la cea de a doua fcându-se în urma examinrii Consiliului de

asociere a aplicrii pan în acel moment a prevederilor Acordului;

- asimetria în acordarea de ctre pari a concesiilor concretizate prin faptul c, în

timp ce Uniunea îi va realiza angajamentul în prima etap, România i-l va

pune în aplicare în a doua;

- angajamentul prilor de a se abine de la introducerea de reglementricare s

vin în contradicie cu prevederile Acordului pân la intrarea în vigoare;

- disponibilitatea prilor ca pe perioada de tranziie s procedeze de comun

acord, în funcie de conjunctura existent în sectoarele vizate, la reducerea



6

periodic i analizarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului

în aplicarea acestora. Acordul European de asociere a României la Uniunea

European cuprinde prevederi pentru fiecare sector principal de activitate.

In domeniul schimburilor comerciale bilaterale se prevede creareaîntrepririi a unei zone de comer liber care se va concretiza prin eliminarea

treptat a obstacolelor tarifare si netarifare existente în acest moment în relaiile

comerciale dintre România i Uniunea Europeana.

Relaiile de colaborare dintre UE si Republica Moldova s-ar putea dezvolta

mult mai rapid daca ar exista o unitate de fructuoas între elitele

politice. Moldova ar trebui s profite de toate oportunitile ce i se ofer nu

doar declarativ dar i practic indiferent de conjunctura politic intern. Un efort

depus din partea tuturor structurilor guvernamentale i neguvernamentale ar

reprezenta o fortificare a aciunilor i un efect neîntârziat.

În relaiile cu Comunitatea European, Republica Moldova a

motenit cadrul juridic al relaiilor dintre CE i URSS ± un Tratat de Comer i



7

Cooperare care acorda URSS statutul de cea mai favorizat naiune în relaiile

comerciale cu CE în schimbul angajamentului primei de a continua reformele

politice i economice. În plus, în 1991 Moldova a devenit beneficiar a

programului Comunitilor Europene de Asisten Tehnic pentru Comunitatea

Statelor Independente (TACIS). Includerea Moldovei în programul TACIS a

fost un prim semnal al politicii difereniate pe care CE urma s o poarte vizavi

de statele baltice (incluse într-un program de asisten conceput special pentru

statele cu o perspectiv clar de aderare, PHARE) i RM, care aderase de curînd

la Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Abia dup semnarea unui Acord de Parteneriat i Cooperare (APC) dintre

UE i RM în 1994, autoritile de la Chiinu încep s atrag tot mai mult

atenie UE i s formuleze tot mai clar opiunea european a RM. Astfel, în 1995

Parlamentul de la Chiinu a adoptat o declaraie de politic extern în care

calific semnarea APC drept un prim pas spre integrarea european a RM.

În paralel, aderarea la UE este declarat obiectivul strategic al Moldovei

în Concepia Politicii Externe pentru 1998 ± 2002 adoptat de noul guvern.

România a fost prima ar care a recunoscut Republica Moldova, dup

proclamarea independenei de stat la 27 august 1991.Din declaraia guvernului

român, fcut cu acel prilej, reieea clar c, în viziunea autoritilor de la

Bucureti, independena Moldovei era considerat o form de emancipare de

tutel a Moscovei i un prim pas spre reunificarea cu România: ÄProclamarea

unui stat românesc pe teritoriile anexate cu fora în urma înelegerilor secrete

stabilite prin Pactul Molotov-Ribentrop, reprezint un pas decisiv prin înlturarea

pe cale panic a consecinelor nefaste ale acestuia, îndreptat împotriva

drepturilor i intereselor poporului român.

Odat cu recunoaterea Republicii Moldova ca stat suveran i independent,

România, în consecin, a fost obligat s-i adapteze poziia fa de tînrul stat



8

aprut pe arena politic în conformitate cu acordurile internaionale la care este

parte. Referindu-ne la relaiile diplomatice, putem afirma c Ambasada României

a fost prima reprezentan diplomatic deschis de un stat în capitala Republicii

Moldova, la Chiinu.În ceea ce privete relaiile politice moldo-române, putem

afirma c principalele direcii sunt expuse în cele dou documente de baz:

Concepia politicii externe a Republicii Moldova din 1995 i Programul

ÄPolitica extern i promovarea imaginii reale a României´.

Republica Moldova a reuit în ultimii ani s semneze parteneriateeuropene cu Bulgaria, Cehia, Croaia, Lituania, Slovacia, Ungaria i România.Cu denumiri diferite, semnate la diferite niveluri, aceste acorduri semnate deRepublica Moldova cu state est-europene recent aderate la Uniunea European

sau în proces de negociere a aderrii reprezint un sprijin politic acordatRepublicii Moldova în parcursul european i angajeaz statele semnatare într-ocooperare european multisectorial. Astfel, Declaraia comun privindinstituirea unui parteneriat strategic între Republica Moldova i România pentruintegrarea european a Republicii Moldova, semnat la 27 aprilie 2010, nu doar c înlocuiete tratatul politic de baz dintre cele dou state, ci ofer perspectivarealizrii unor proiecte de interes comun care ar conecta fizic statul nostru laUniunea European. Aceasta în contextul în care dup reformele structuraleinterne, dincolo de frontiere integrarea european a Republicii Moldova începede la Prut nu de pe coastele Atlanticului, iar România reprezint singura

Ädeschidere geografic´ spre vest pentru statul moldovenesc.Odat cu schimbarea guvernrii la Chiinu, în septembrie 2009, relaiilemoldo-române au cunoscut o nou dinamic. Vizitele reciproce la cel mai înaltnivel au fost însoite de semnarea mai multor acorduri bilaterale, dintre care celemai relevante din perspectiva eurointegrrii Republicii Moldova sunt Acordul privind micul trafic la frontier i Declaraia privind parteneriatul european, princare România se ofer s Äsusin eforturile Republicii Moldova în vedereaobinerii unei perspective clare de aderare la Uniunea European. De rând cususinerea acordat Republicii Moldova la nivelul instituiilor comunitare, înnegocierile pe care ultima le are cu Bruxellesul, România a fost co-iniiatorul

Grupului pentru Aciune European a Republicii Moldova. Platform informalinstituit la 25 ianuarie 2010, care la a treia reuniune de pe 30 septembrie 2010de la Chiinu a adus muli diplomai de rang înalt europeni în capitalaRepublicii Moldova cu un mesaj de susinere a eurointegrrii acesteia.

Aceste realizri la nivelul Äpoliticii înalte´, ar trebui s aib o continuitateîn instituionalizarea de cooperri interministeriale permanente, iar edinecomune ale Guvernelor celor dou state, asupra creia s-a convenit în cadrul



9

vizitei din 16 martie la Bucureti a ministrului moldovean de externe, IurieLeanc, ar trebui s aib un caracter regulat. Aceasta este abordarea european aunui parteneriat strategic între state vecine i, drept consecin, nu ar trebui s produca panic în unele cercuri politice moldoveneti i capitale estice.Începând cu anul 2005, au loc edine anuale ale Guvernelor României i

Ungariei, în cadrul crora se discut i aprob proiecte transfrontaliere deinfrastructur, energie, mediu etc.Îns, mai mult decât orice, viitorul Plan de Aciuni ar trebui s conin msuriconcrete întru facilitarea circulaiei cetenilor moldoveni în România iUniunea European. Dei în Declaraie este stipulat c ÄRomânia i RepublicaMoldova vor întreprinde demersuri în scopul înlturrii barierelor în faa libereicirculaii a persoanelor´, deocamdat România, spre deosebire de ali membriUE, cere expres pentru solicitanii moldoveni de vize, dovada existenei pe uncont bancar a sumei de 500 euro.

Sum care nu este specificat în vreun document comunitar, altfel SenatulRomâniei, care nu poate amenda legislaia comunitar, nu supunea votului, înfebruarie 2010, abolirea acestei cerine pentru moldoveni. Amendamentul,totui, a fost respins cu majoritatea senatorilor.

Tot în acest context, nu exist o sincronizare între negocierile pe care leare Republica Moldova cu Uniunea European privind liberalizarea regimuluide vize i negocierile României privind aderarea la spaiul Schengen. Deiaderarea României la Schengen este uor întârziat, totui, în curând aceasta se

va produce, poate chiar pân la sfâritul anului 2011. De cealalt parte,liberalizarea regimului de vize pentru cetenii moldoveni poate deveni un proces de durat, iar deplasarea moldovenilor i mai mult obstrucionat deaderarea României la Schengen. Prin urmare, de rând cu coordonareaactivitilor celor dou Guverne pe negocierile respective, un amendament alParlamentului României la O.U.G. nr.194/2002 privind regimul strinilor înRomânia, cu modificrile i completrile ulterioare din 05.06.2008, care ar scuticetenii moldoveni de dovada averii de 500 euro, ar facilita mult deplasareaacestora în Uniunea European.

Cu excepia comerului, responsabil i el pentru o mare parte a deficituluicomercial al Republicii Moldova, relaiile economice moldo-române nu suntcele mai impresionante. Investiiile directe reciproce nu reprezint un parteneriatstrategic, iar necesitile de for de munc strin în ultimii ani de cretere aeconomiei româneti au fost doar parial acoperite cu muncitori moldoveni.Astfel, stocul investiiilor directe româneti în economia moldoveneascconstituiau 68 mln USD5 în 2009, iar numrul de autorizaii de munc eliberateîn anul 2008 (anul de maxim cretere economic) muncitorilor moldoveni era



10

de 1.214, în raport cu 4.832 eliberate cetenilor turci i 4.761 celor chinezi.Drept consecin, Planul de Aciuni moldo-român trebuie s conin prevederispecifice apropierii celor dou economii, dintre care organizarea anual a unuiForum Economic România ± Republica Moldova, la care s participe oamenii deafaceri din cele dou state i marile companii occidentale care au investit deja în

România, precum i instituirea unor centre de afaceri mixte pe întregul curs alPrutului, sunt posibile axe prioritare.De asemenea, un rol aparte revine deschiderii pieei muncii româneti

pentru muncitorii moldoveni, din moment ce piaa muncii este una dintre pieeleeuropene care au rmas predominant naionale i, respectiv, fiecare stat membruîi stabilete singur cotele pentru muncitorii strini. Contracia economic dinRomânia a impus reducerea la 5.500 a numrului de permise de munc pentrumuncitorii strini pentru anul 2011 îns, pe termen mediu, relansarea economieiromâneti i proiectele de infrastructur finanate prin fondurile nerambursabileeuropene ar putea atrage o mare parte a moldovenilor de pe piaa muncii

ruseasc. Prin urmare, ar fi providenial o mrire a cotelor acordate pentrucetenii Republicii Moldova la eliberarea permiselor de munc în România, iar acordul semnat de Polonia cu India, care prevede angajarea muncitorilor indieni pe antierele de la Gdansk, este un bun exemplu în acest sens. Totodat, acordultrebuie s fie însoit de instituirea la Chiinu a unei Agenii de Informare iRecrutare pe piaa muncii din România, precum i de reducerea procedurilor itaxelor pentru perfectarea unui permis de munc.Din moment ce integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic european, precum i conectarea la infrastructura de transport european, este practicimposibil fr o cooperare cu România, cele dou state se angajeaz s

realizeze proiecte energetice i infrastructur de interes comun. Astfel, în ultimultimp au fost reanimate o serie de proiecte, ca linia electric de 400 kV Bli-Suceava i gazoductul Ungheni-Iai, care vor contribui la asigurarea securitiienergetice a Republicii Moldova i vor permite o participare real a acesteia încadrul Comunitii Energetice Europene i, respectiv, accesul la depozitele degaze româneti. Tot în acest context, un capitol aparte al viitorului Plan deAciuni, trebuie s prevad expres angajamentul României de a includeRepublica Moldova în pachetele de negocieri privind realizarea proiectului Nabucco i/sau AGRI, precum i msurile tehnice necesare care vor fi

întreprinse pentru conectarea ultimei la acestea.

Realizarea liniilor de cale ferat cu ecartament european Iai-Chiinu iChiinu-Ungheni (în privina creia s-a convenit în cadrul ultimei vizite a premierului Filat la Bruxelles) ar trebui s aib o finalitate în conectareainfrastructurii de transport feroviar a Republicii Moldova la Reeaua



11

Transeuropean feroviar TEN-T 22. De rând cu aceast reea feroviar,România gzduiete i alte dou Reele Transeuropene, TEN-T 7 i TEN-T 18.Într-o prim faz, proiectele României depuse la Comisia European pentrumodernizarea acestor infrastructuri de transport prin Instrumentele Structuraleau fost respinse i solicitate proiecte mai calitative i mai complexe. Proiecte

comune moldo-române pentru viitorul exerciiu bugetar european, cofinanate pentru Republica Moldova prin Instrumentul European de Vecintate (sau poate prin Instrumentul de Preaderare?!), care ar conecta i infrastructura de transportmoldoveneasc la aceste rute comerciale cu mare perspectiv, ar fi cu certitudinemult mai complexe.

Aceste demersuri sectoriale ar trebui s fie însoite de proiecte care svizeze apropierea societii civile i a mediului academic dintre cele dou state, prin crearea unor reele de cooperare universitar i instituirea unor platforme decercetare, care s furnizeze, printre altele, studii i expertize pentru viitoarele proiecte europene comune. Programele de cooperare transfrontalier ale Uniunii

Europene, în mod special Programul Operaional Comun România ± Ucraina ± Moldova 2007-2013, ofer posibilitatea finanrii unor asemenea demersuri.



12

BIBLIOGRAFIE:

1.DECLARATIA COMUNA PRIVIND INSTITUIREA UNIUPARTENERIAT STRATEGIC INTRE REPUBLICA MOLDOVA SI ROM PTINTEGRAREA EUROPEANA A REPUBLICI MOLDOVA- DINU EGHINEA C. SI IVAN P.BILANTUL UNUI AN DE RELANSARE ARELATIILOR REPUBLICA MOLDOVA

2.Moldova i UE IN CONTEXTULPOLITICI EUROPENE DEVECINATATE; REALIZAREA PLANULUI DE ACTIUNI UE-MMOLDOVAANA BALATEL

Referat integrare

Documents

Transcript of Referat integrare