Implicarea civica si politica a tinerilor.pdf

1

Implicarea civicãºi politicã a tinerilor

Autorii studiului:Gabriel BãdescuMircea Comºa

Andrei GheorghiþãCristina Stãnuº

Claudiu D. Tufiº

3

Autorii studiului:Gabriel BãdescuMircea ComºaAndrei GheorghiþãCristina StãnuºClaudiu D. Tufiº

Implicarea civicãºi politicã a tinerilor

Constanþa, 2010

4

ISBN 978-606-565-013-8

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiImplicarea civicã ºi politicã a tinerilor. - Constanþa:Editura Dobrogea, 2010

Bibliogr.ISBN 978-606-565-013-8

372.832

© 2010 Fundaþia Soros RomâniaToate drepturile sunt rezervate Fundaþiei Soros România. Atât publicaþia cât ºifragmente din ea nu pot fi reproduse fãrã permisiunea Fundaþiei Soros România.Bucureºti, decembrie 2010

Fundaþia Soros RomâniaStr. Cãderea Bastiliei nr. 33, sector 1, BucureºtiTelefon: 021 212.11.01Fax: 021 212.10.32Web: www.soros.roE-mail: [email protected]

5

Cuvânt înainte ....................................................................................

Tinerii români ºi sistemul politic:a fi sau a nu fi cetãþean .....................................................................

Date ....................................................................................................

Sprijin pentru comunitatea politicã ....................................................

Sprijin pentru principiile sistemului politic ........................................

Sprijinul pentru performanþa sistemului .............................................

Sprijinul pentru instituþiile sistemului .....................................................

Portretul viitorului cetãþean ..................................................................

Bibliografie ...........................................................................................

„Bunul cetãþean“ ºi avatarurile sale ..............................................

Cum aratã „bunul cetãþean” în viziunea adolescenþilor? ........................

Unul sau mai multe avataruri ale „bunului cetãþean”? ..............................

Cum variazã preferinþa pentru avatarurile

„bunului cetãþean”? ............................................................................

Anexe ..............................................................................................

Informarea despre politicã în rândul adolescenþilor ..................

Expunerea la mass media ................................................................

Importanþa informãrii despre politicã ºi sursele de informare ..................

Relaþia adolescenþilor cu mass media .................................................

Familia ºi informarea despre politicã:

politizarea mediului social al adolescenþilor ...........................................

Câteva concluzii .................................................................................

Bibliografie .......................................................................................

Trecutul comunist în conºtiinþa adolescenþilor ..........................

Cum îºi reprezintã adolescenþii comunismul? .......................................

Cum se nasc reprezentãrile adolescenþilor

despre comunism? .............................................................................

Concluzii ...........................................................................................

– CUPRINS –7

9

10

10

13

19

24

30

31

32

32

33

36

40

48

49

53

57

59

62

63

64

65

68

71

6

Efecte ale migraþiei de muncã asupraperformanþei ºcolare ..........................................................................

Cine sunt elevii de liceu care au membri

ai familiei migranþi? .............................................................................

Efecte ale plecãrii unor membri ai

familiei în strãinãtate ........................................................................

Concluzii .........................................................................................

Bibliografie........................................................................................

Programul Studii Electorale Româneºtial Fundaþiei Soros România .............................................................

Studiu cantitativ Elevii ºi cultura civicã, realizat în cadrul

programului Studii Electorale Româneºti .............................................

Sondaj de opinie – “Elevii ºi cultura civicã”

Chestionar pentru elevi ......................................................................

Sondaj de opinie – “Elevii ºi cultura civicã”

Chestionar pentru profesori ................................................................

Prezentarea graficã a altor rezultate (selecþie) .....................................

72

74

78

82

83

85

87

88

100

104

7

Pentru o democraþie tânãrã ºi relativ fragilã, aºa cum este cea dinRomânia, comportamentul civic ºi politic al noii generaþii este un elementimportant. De mai mulþi ani, implicarea civicã ºi participarea politicã atinerilor deopotrivã îngrijoreazã ºi suscitã interesul. Nivelul de participarerãmâne scãzut, dar în acelaºi timp opþiunile unei pãrþi a tinerilor mergcãtre curente radicale, unele antisistem. Studiile noastre anterioare, aleFundaþiei Soros România (seria Barometrul de Opinie Publicã 1994-2007 ºi cercetãrile din cadrul programului Studii Electorale Româneºti,2009), indicã aceste tendinþe îngr i jorãtoare. În cursul anulu i 2010,Fundaþia Soros ºi-a propus sã contribuie la înþelegerea fenomenului cualte douã studii. Unul din ele, al cãrui prim rezultat este volumul de faþã,este o cercetare cantitativã pe un eºantion reprezentativ de tineri, eleviîn clasele VIII-XII din 86 de ºcoli din toate judeþele þãrii. În total au fostchestionaþi 5.861 de elevi pe teme legate de opinii ºi valori, comportamentcivic ºi pol i t ic, percepþ i i a le evenimentelor care marcheazã evoluþ iacontemporanã a societãþ i i . Cel de-al doi lea studiu, ce va f i publ icatseparat , anal izeazã modul în care educaþ ia c iv icã este predatã înînvãþãmântul preuniversitar românesc.

Volumul de faþã propune cititorilor o primã incursiune în informaþiilefurnizate de sondajul menþionat, prin intermediul celor cinci texte incluseîn studiu, dar ºi al celorlalte grafice ce doar deschid o fereastrã cãtrerestul rezultatelor (acestea vor fi valorificate în analize ulterioare).

Primul capitol, propus de Claudiu Tufiº, analizeazã felul în caretinerii români se raporteazã la comunitatea politicã din care fac parte.Mândr ia de a f i român, in teresu l º i spr i j inu l pent ru pr inc ip i i lefundamentale de funcþionare, toleranþa faþã de alte grupuri ºi încredereaºi spri j inul pentru instituþi i sunt dimensiunile care permit autorului sãschiþeze portretul v i i torului cetãþean român. Tot despre cetãþean nevorbeºte ºi Mircea Comºa în cea de-a doua analizã inclusã în volum, darsubiectul sãu este despre arhetipul „bunului cetãþean”, aºa cum poate ficonstruit din rãspunsurile elevilor la întrebãrile din chestionar. Cel de-altreilea capitol, al cãrei autoare este Cristina Stãnuº, aduce în discuþieinformarea despre polit icã a tinerilor, analizând modul în care aceºtiautilizeazã canale precum televiziunea, Internetul ºi presa scrisã, dar ºisocializarea polit icã în familie, cu pãrinþi i . O perspectivã ineditã ºi înacelaºi timp un foarte bun studiu de caz despre relaþia dintre tineri ºipoliticã sunt cuprinse în textul semnat de Andrei Gheorghiþã, cel care nevorbeºte despre trecutul comunist în percepþia adolescenþilor. Capitolul

Cuvânt înainteOvidiu Voicu

8

f inal, propus de Gabriel Bãdescu, ne îndepãrteazã puþin de subiectulprincipal al volumului ºi ne vorbeºte despre efectele migraþiei pãrinþilorasupra performanþelor ºcolare ale copiilor.

Pentru cititorii interesaþi de mai multe informaþii, volumul includechest ionaru l in tegra l , p recum º i mai mul te gra f ice cu d is t r ibuþ i i lerãspunsurilor la întrebãri ce nu au fost încã incluse în analize. Baza dedate este disponibilã cercetãtorilor la cerere ºi vã rugãm sã contactaþi înacest sens Fundaþia Soros România (www.soros.ro). Mai trebuie spuscã cercetarea cuprinde ºi o componentã de tip panel; elevii claselor anoua (câte douã clase în fiecare ºcoalã) vor fi chestionaþi din nou în lunaiunie a anului urmãtor, urmãrind astfel dacã experienþa primei clase deliceu conduce sau nu la schimbãri semnificative ale opiniilor lor.

9

Tinerii români ºi sistemul politic:a fi sau a nu fi cetãþean

Printre ideile centrale ale literaturii care analizeazã sprijinul pentru sistemul politicîn regimurile democratice se numãrã ºi aceea a necesitãþii unei convergenþe între principiilepe baza cãrora sistemul politic al unei þãri este dezvoltat ºi modul în care membriisistemului politic, cetãþenii, se raporteazã la aceste principii. Pornind de la Almond ºiVerba (1963), ideea cã democraþiile puternice au nevoie de cetãþeni ataºaþi principiilordemocratice a devenit o axiomã în literatura de specialitate (Norris 1999).

Existã studii anterioare care au analizat aceastã convergenþã în contextulromânesc, însã aceste studii s-au raportat doar la populaþia adultã a României (vezi,de exemplu, Mãrginean 1999; Voicu 2005; Tufiº 2007, 2010). Datele de sondaj folositeîn aceastã lucrare permit, însã, analizarea relaþiei dintre valorile indivizilor ºi principiilesistemului politic pe populaþia adolescenþilor români, a elevilor din clasele VIII – XII,grup despre ale cãrui valori ºi atitudini politice cunoaºtem prea puþin. De ce este,însã, important sã aflãm ce gândesc tinerii români despre sistemul politic în caretrãiesc? Dacã în urmã cu douãzeci de ani se spunea despre “pionierii de azi” cã vor fi“comuniºtii de mâine”, în prezent, parafrazând, putem spune cã tinerii de azi vor ficetãþenii de mâine. Prin analiza modului în care tinerii români se raporteazã la sistemulpolitic deschidem o fereastrã cãtre viitorul, mai mult sau mai puþin îndepãrtat, aldemocraþiei în România.

Cei care au studiat tranziþiile post-comuniste din Europa Centralã ºi de Est ausubliniat cã principala dificultate a acestor tranziþii nu constã în reformele politice ºieconomice, reforme care sunt în principal instituþionale ºi care sunt uºor de implementat,ci în schimbãrile necesare în plan social, în schimbãrile culturii politice (Vitanyi 1999).Analizele schimbãrilor valorice ºi atitudinale se plaseazã, de obicei, în una din douãperspective majore. O primã perspectivã, cu rãdãcini în psihologie, considerã cãsistemul atitudinal al unei persoane se cristalizeazã în timpul adolescenþei timpuriipentru ca apoi sã rãmânã relativ stabil de-a lungul întregii vieþi. O a doua perspectivã,mai des întâlnitã în rândul sociologilor ºi al politologilor, considerã cã sistemul atitudinalse formeazã în perioada adolescenþei timpurii, dar este permanent re-construit carezultat al experienþelor individuale.

Diverse exemple empirice (vezi, de exemplu, atitudinile faþã de protecþia mediuluiînconjurãtor sau cele faþã de drepturile minoritãþilor etnice sau ale minoritãþilor sexuale)sugereazã cã a doua perspectivã reflectã mai bine modul în care sistemele atitudinalese modificã în timp. Dar, chiar ºi din aceastã perspectivã, trebuie menþionat cã deºiatitudinile formate în perioada adolescenþei se pot modifica, acestea se modificã destulde greu, au un grad ridicat de stabilitate. Revenind la importanþa studierii atitudinilor ºivalorilor politice ale tinerilor, se poate spune cã atitudinile pe care tinerii le interiorizeazãîn prezent vor deveni cadrul atitudinal în jurul cãruia aceºtia îºi vor dezvolta propriulsistem atitudinal. Dacã datele vor arãta cã tinerii români sunt democraþi, toleranþi ºipredispuºi spre a acorda încredere sistemului politic, atunci este foarte probabil ca

Claudiu Tufiº

10

peste douãzeci de ani populaþia României sã fie compusã în mai mare mãsurã decâtîn prezent din adevãraþi cetãþeni, din persoane care “corespund” unui sistem politicdemocratic. Dacã, dimpotrivã, datele vor arãta cã tinerii români au tendinþe autoritare,sunt intoleranþi ºi neîncrezãtori, atunci proporþia cetãþenilor în populaþia României nuare ºanse sã creascã, iar România se va afla ºi în viitor într-o situaþie criticã din punctde vedere al funcþionalitãþii democraþiei.

DatePrincipala sursã a datelor discutate aici o reprezintã sondajul realizat pe elevii

claselor VIII – XII în toamna anului 2010. Accentul, în analizã, cade pe aceastã populaþieºi pe sub-grupurile care o compun, determinate de diverse caracteristici socio-demografice ale respondenþilor. Pentru a avea o imagine mai clarã, rezutatele obþinutedin cercetarea realizatã pe elevi vor fi comparate (acolo unde comparaþia este posibilã)cu rezultate similare care se referã la întreaga populaþie adultã a României.

Datele referitoare la populaþia adultã provin, în principal, din sondajul privindalegerile prezidenþiale din noiembrie-decembrie 2009, sondaj coordonat de FundaþiaSoros România, ºi din sondajul European Values Survey, sondaj coordonat de Institutulde Cercetare a Calitãþii Vieþii în vara anului 2008. Chiar dacã datele privind populaþiaadultã au fost mãsurate în urmã cu un an sau doi, ele pot fi folosite pentru comparaþiideoarece atitudinile analizate aici nu se modificã substanþial într-o perioadã de timpatât de scurtã.

Sprijin pentru comunitatea politicãPrimul nivel al analizei se referã la comunitatea politicã, deoarece un sistem

politic nu poate exista independent de o comunitate politicã. Înainte de a decidedacã vrem un regim democratic sau un regim autoritar, dacã vrem o economiecentralizatã sau o economie de piaþã sau dacã vrem un stat al bunãstãrii extins sauunul limitat, trebuie sã decidem cine suntem “noi,” cei care decidem. Acest sprijinpentru comunitatea politicã este, de obicei, mãsurat printr-un item care roagãrespondenþii sã indice cât de mândri se simt cã sunt cetãþeni români.

La nivelul întregului eºantion de elevi, 62% dintre elevi rãspund cã se simtdestul de mândri sau foarte mândri, în timp ce 38% rãspund cã se simt nu preamândri sau deloc mândri de a fi cetãþeni ai României. Astfel, se poate observa cãpentru o parte semnificativã a elevilor români (aproape 40%) apartenenþa lacomunitatea politicã româneascã nu este asociatã cu un sentiment de mândrie.

Comparaþia cu rãspunsurile adulþilor (folosind date din 2008 – vezi Figura 1)aratã cã existã diferenþe importante între modurile în care elevii ºi adulþii se raporteazãla comunitatea politicã. Astfel, 86% dintre adulþi declarã cã se simt destul de mândrisau foarte mândri ca cetãþeni ai României, comparativ cu 62% dintre elevi, în timpce doar 14% dintre adulþi se simt nu prea mândri sau deloc mândri ca români,comparativ cu 38% dintre elevi. Diferenþele identificate aici sunt suficient de maripentru a putea spune cu certitudine cã elevii sunt mult mai puþin ataºaþi de comunitateapoliticã decât adulþii, chiar ºi luând în calcul diferenþa de doi ani de zile dintre celedouã sondaje.

11

Figura 1 - Cât de mândru vã simþiþi ca cetãþean al României?

Tabelul 1 prezintã distribuþia rãspunsurilor elevilor la întrebarea “Cât de mândruvã simþiþi ca cetãþean al României” în funcþie de o serie de caracteristici socio-demografice, indicând asocieri semnificative între variabile.

Prima variabilã de interes este clasa în care se aflã elevul. Dacã între eleviiclaselor a VIII-a ºi cei ai claselor a IX-a nu existã nicio diferenþã, procentul elevilor carese simt mândri cã sunt români scade de la 67%, în rândul elevilor din clasele VIII-IX,pânã la 54%, în rândul elevilor din ultimul an de liceu. Observãm, astfel, cã, la sfâºitulliceului, aproape jumãtate dintre elevi se simt foarte puþin atraºi de comunitatea politicã.Folosind termenii lui Hirschman (1970), acest rezultat poate fi interpretat ca o formã deieºire din, de pãrãsire a comunitãþii politice, fie ea ºi doar simbolicã. Acest rezultat esteîngrijorãtor: la vârsta de doar 18 ani, aproape jumãtate dintre români nu se simt ataºaþide ideea de a fi român, ceea ce ridicã serioase semne de întrebare privind disponibilitateaacestora de a acþiona, ulterior, în concordanþã cu interesele comunitãþii politice.

Raportat la tipul de instituþie de învãþãmânt în care învaþã elevii, 68% dintre ceicare învaþã în grupuri ºcolare se simt mândri cã sunt cetãþeni români, în timp ce printreelevii care învaþã în licee sau în colegii procentul corespunzãtor este de aproximativ55%. Este puþin probabil, însã, sã existe un efect al tipului de instituþie asupra sprijinuluipentru comunitatea politicã. În acest caz, mai degrabã, explicaþia rezidã în structuradiferitã a elevilor din cele trei tipuri de instituþii, elevii din grupurile ºcolare provenind, înmai mare mãsurã, din rândul elevilor cu performanþe ºcolare mai slabe ºi cu stoceducaþional familial mai redus.

Sursa datelor: Elevii ºi cultura civicã (ECC) – 2010, European Values Survey (EVS) – 2008.

12

O asociere puternicã se observã ºi în raport cu stocul educaþional familial(mãsurat ca nivelul maxim de educaþie obþinut în familie de oricare dintre pãrinþi).Procentul elevilor care se simt atraºi de comunitatea politicã scade de la 69%, înrândul celor care provin din familii în care nici unul dintre pãrinþi nu a terminat liceul, ladoar 48%, în rândul elevilor care provin din familii în care cel puþin unul dintre pãrinþi arestudii postuniversitare. Contextul familial este, aºadar, un factor important careinfluenþeazã opiniile pe care tinerii ºi le dezvoltã.

Raportat la regiunea derezidenþã, datele aratã cã elevii caretrãiesc în Moldova se simt atraºi decomunitatea politicã în mai maremãsurã decât cei din Muntenia saudin Transilvania.

O asociere puternicã seobservã ºi în relaþia dintre mediulrezidenþial ºi mândria de a fi român.Dacã trei sferturi dintre elevii dinmediul rural se simt mândri cã suntromâni, acest procent scade la 63%în rândul elevilor din urbanul mic(oraºe cu mai puþin de 100.000 delocuitori) ºi la 57% în rândul elevilordin urbanul mare (oraºe cu peste100.000 de locuitori).

Raportat la etnie, se distingdouã grupãri importante. Douã treimidintre elevii de etnie românã sau romãse simt mândri cã sunt cetãþeniromâni, în timp ce în rândul elevilorde etnie maghiarã sau de altã etnieprocentul corespunzãtor este mai micde 50%.

Ultima variabilã cuprinsã înTabelul 1 prezintã distribuþiarãspunsurilor în funcþie de religiaelevilor. Nivelul cel mai ridicat deataºament pentru comunitatea politicãse înregistreazã în rândul elevilor deetnie ortodoxã, penticostalã sau dealtã religie (60%-64%). Un procent maimic (52%) se înregistreazã în rândul

elevilor de religie catolicã. La polul opus se aflã elevii de religie reformatã ºi cei care nuau religie sau sunt atei: aproximativ 60%, respectiv 70%, dintre aceºtia nu se simtmândri cã sunt cetãþeni români.

Tabelul 1 - Cât de mândru vã simþiþi ca cetãþean al României?

Sursa datelor: ECC 2010.

13

Sprijin pentru principiile sistemului politicUrmând schema sprijinului pentru sistemul politic dezvoltatã de Easton (1965)

ºi modificatã, ulterior, de Norris (1999), al doilea obiect de sprijin este reprezentatde principiile sistemului politic. În literatura de specialitate, atunci când se discutãdespre sisteme politice democratice, sprijinul pentru principiile sistemului politiceste, de regulã, mãsurat prin itemii prezentaþi în Figura 2, itemi care indicã sprijinulpentru ideea unui sistem politic democratic, dar ºi sprijinul pentru trei alternativeanti-democratice: un lider puternic, care sã nu îºi batã capul cu parlamentul ºi cualegerile, un guvern de specialiºti care conduc þara dupã cum cred ei cã este maibine pentru þarã sau un regim militar.

Figura 2 - Cât de bine ar fi pentru România sã aibã la conducere …?

… Sistem democratic … Lider puternic

… Regim militar… Guvern de specialiºti

Figura 2 prezintã, comparativ, rãspunsurile elevilor ºi ale adulþilor la cele patruîntrebãri care indicã sprijinul pentru principiile sistemului politic. Raportat la ideea unuisistem democratic, 26% dintre elevi considerã cã acesta nu este un sistem bun pentruRomânia, comparativ cu doar 16% dintre adulþi. Ideea de a avea la conducere un regimmilitar este atractivã pentru 40% dintre elevi, comparativ cu doar 26% în rândul adulþilor.Dacã luãm în calcul doar aceste douã întrebãri, atunci se poate susþine cã elevii românisunt mai puþin ataºaþi de ideea de democraþie decât populaþia adultã.

Celelalte douã întrebãri, însã, prezintã o relaþie inversã: adulþii sprijinã în maimare mãsurã decât elevii ideea unei þãri care sã aibã la conducere fie un lider puternic,

Sursa datelor: ECC 2010, EVS 2008.

14

care nu îºi bate capul cu parlamentul ºi cu alegerile, fie un guvern de specialiºti, caresã conducã þara dupã cum crede de cuviinþã. Dupã cum arãtam în altã lucrare (Tufiº2007), deºi aceste douã întrebãri indicã acceptarea unor alternative anti-democratice,rãspunsurile la aceste întrebãri sunt influenþate de modul în care acestea au fostformulate, astfel încât respondenþii reacþioneazã mai degrabã la ideileprofesionalismului ºi eficienþei sugerate de textul întrebãrilor decât la ideea uneialternative anti-democratice.

Tabelul 2 - Cât de bine ar fi pentru România sã aibã …? (% bine sau foarte bine)


15

Primele douã întrebãri (sistem democratic ºi regim militar), însã, sunt mult maiclare în a indica sprijinul pentru principiile sistemului politic, iar datele din Figura 2 aratãcã acest sprijin este mai redus în rândul elevilor decât în rândul populaþiei adulte aRomâniei.

Tabelul 2 prezintã distribuþiile rãspunsurilor elevilor la cele patru întrebãri, înfuncþie de caracteristici socio-demografice. Raportat la anul de studii, diferenþele sunt,în general, minore. Se poate observa, însã, cã sprijinul pentru principiile sistemuluipolitic este mai mare în rândul elevilor din clasa a XII-a, comparativ cu cei din claseleVIII-XI. Elevii care învaþã în grupuri ºcolare considerã în mai mare mãsurã decât restulcã ar fi bine pentru România sã aibã la conducere un regim militar (47%, comparativ cu34% în rândul elevilor care învaþã în colegii) ºi sunt, de asemenea, mai puþin convinºidecât restul cã un sistem democratic ar fi bun pentru România.

Stocul educaþional din familie este asociat semnificativ ºi pozitiv cu sprijinulelevilor pentru principiile sistemului politic. Astfel, nivelul de sprijin pentru un sistemdemocratic este cel mai ridicat în rândul elevilor care provin din familii în care cel puþinun pãrinte are studii postuniversitare (81%). Aceiaºi elevi prezintã ºi nivelul cel mairedus de sprijin pentru alternativele anti-democratice, iar aceastã diferenþã poate fiobservatã cel mai bine în cazul variabilei care mãsoarã acceptabilitatea ideii unui regimmilitar: doar 30% dintre elevii din aceastã categorie considerã cã un astfel de sistem arfi bun pentru România, comparativ cu 47% dintre elevii ai cãror pãrinþi nu au reuºit sãtermine liceul.

Raportat la regiunea de rezidenþã, diferenþele dintre cele trei regiuni sunt minore,dar se poate observa o respingere uºor mai mare a alternativelor anti-democratice înrândul elevilor din Muntenia. Ideea cã un sistem democratic este bun pentru Româniaeste acceptatã de trei sferturi dintre elevii din urban, în timp ce în rândul elevilor dinrural procentul corespunzãtor este cu 10%-12% mai mic. Diferenþe semnificative seobservã ºi în raport cu acceptarea ideii unui regim militar. În acest caz, însã, elevii dinurbanul mic sunt similari cu cei din mediul rural (45%-48% dintre aceºtia considerã cãun astfel de regim ar fi bun pentru România), în timp ce doar 35% dintre elevii dinurbanul mare acceptã un astfel de regim.

Diferenþele asociate cu etnia elevilor sunt minore, însã se poate observa oacceptare semnificativ mai mare a regimului militar în rândul elevilor de etnie româ(56%) sau maghiarã (48%). ªi în cazul religiei diferenþele sunt minore. Meritã menþionat,însã, cã elevii care au declarat cã nu au religie sau cã sunt atei au cel mai mare nivelde sprijin pentru un sistem democratic (78%) ºi un nivel redus de sprijin pentru unregim militar (34%).

Datele din aceastã secþiune aratã, pe scurt, cã elevii români sprijinã în mai micãmãsurã decât adulþii principiile sistemului politic, sugerând cã este posibil ca urmãtoareageneraþie de cetãþeni sã fie, de fapt, în ºi mai micã mãsurã sincronizatã cu democraþiadecât generaþiile actuale. Diferenþele prezentate în Tabelul 2 aratã, însã, cã sprijinulpentru principiile sistemului politic nu este omogen în grupul elevilor: existã un efect alcontextului familial (în special prin intermediul educaþiei pãrinþilor), dupã cum se parecã existã ºi un efect pozitiv al sistemului educaþional, demonstrat de faptul cã eleviidin ultimul an de liceu par sã fie mai ataºaþi ideii de sistem democratic decât colegii lordin clasele mai mici.

16

Pentru a verifica imaginea oferitã de aceste date, prezint, în continuare, ºi dateprivind nivelul de toleranþã al elevilor români. Unul dintre principiile de bazã ale democraþieieste cel al toleranþei, al respectului faþã de ceilalþi, al disponibilitãþii acceptãrii celorcare sunt diferiþi de „noi”. Itemul standard prin care se mãsoarã nivelul de toleranþã estecel prin care respondentul este rugat sã indice, pentru fiecare grup de pe listã, dacã nui-ar dori ca vecini. Cu cât numãrul de grupuri pe care respondentul le menþioneazã estemai mare, cu atât nivelul de toleranþã al acestuia este mai scãzut.

Figura 3 - Persoane pe care respondenþii nu le-ar dori ca vecini (% menþionat)Sursa datelor: ECC 2010, EVS 2008.

Figura 3 prezintã, comparativ, procentul elevilor ºi al adulþilor care au menþionatdiferitele grupuri de persoane indicate printre cei pe care nu i-ar dori ca vecini. Din celeºase grupuri pentru care existã date atât pentru elevi cât ºi pentru adulþi, în cinci cazurielevii resping grupurile respective în proporþie semnificativ mai mare decât adulþii.Diferenþele variazã între 15%, în cazul respingerii evreilor, ºi 22%, în cazul respingeriiþiganilor.

Rezultatele sunt extrem de îngrijorãtoare, deoarece ele aratã cã tinerii românisunt extrem de intoleranþi, o proporþie însemnatã dintre aceºtia putând fi carcterizaþidrept xenofobi ºi antisemiþi:• Trei sferturi dintre elevi nu ar dori sã aibã persoane de altã orientare sexualã ca vecini.• Douã treimi dintre elevi resping persoanele bolnave de SIDA ºi þiganii.• Peste o treime din elevi resping persoanele de altã etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor, 35% în cazul maghiarilor ºi 34% în cazul evreilor.

Vedem, aºadar, cã rezultatele prezentate anterior sunt confirmate ºi de dateleprivind nivelul de toleranþã: tinerii români sunt mai puþin ataºaþi de principiile sistemuluipolitic decât generaþiile adulte de astãzi, generaþii care nici ele nu pot fi caracterizateca fiind extrem de ataºate de aceste principii.

17

Tabe

lul 3

- Pe

rsoa

ne p

e ca

re e

levi

i nu

le-a

r dor

i ca

veci

ni (%

men

þiona

t)

Su

rsa

dat

elo

r: E

CC

201

0.

18

Tabelul 3 prezintã distribuþia rãspunsurilor privind toleranþa elevilor în funcþie dediverse caracteristici socio-demografice. Ultima coloanã din tabel reprezintã numãrulmediu de grupuri pe care elevii le-au menþionat printre cei pe care nu îi doresc cavecini. Toate variabilele prezentate aici sunt asociate semnificativ cu nivelul de toleranþãal elevilor români. Pentru toate cele opt grupuri incluse în analizã, procentul elevilor desex masculin care menþioneazã aceste grupuri este semnificativ mai mare decât încazul elevilor de sex feminin. Mai mult, dacã elevele menþioneazã, în medie, 3,1 grupuripe care nu le-ar dori ca vecini, în cazul elevilor media este de 4,3 grupuri.

Pe mãsurã ce elevii avanseazã în ºcoalã, ei devin uºor mai toleranþi. Astfel,dacã elevii de clasa a VIII-a menþioneazã, în medie, 4,1 grupuri pe care nu le-ar dori cavecini, acest numãr scade cu fiecare an petrecut în ºcoalã, astfel încât elevii de clasaa XII-a menþioneazã, în medie, doar trei grupuri pe care le-ar evita ca vecini. Dar chiarºi în prezenþa unui astfel de efect pozitiv al sistemului educaþional, elevii de clasa aXII-a încã resping în proporþii semnificative alte grupuri: un sfert dintre aceºtia respingevreii, o treime resping maghiarii ºi musulmanii ºi douã treimi resping þiganii. Dacãluãm în calcul faptul cã populaþia de evrei din românia nu este suficient de mare pentruca un numãr semnificativ de elevi sã aibã experienþe directe cu acest grup, atunciprocentul mare de elevi care resping evreii nu poate fi explicat decât ca o atitudine“învãþatã”. Vorbim, aºadar, despre un potenþial de antisemitism care s-a perpetuat însocietatea româneascã ºi care încã este definitoriu pentru o proporþie semnificativãdin populaþie.

Tipul de instituþie în care învaþã elevii este, de asemenea, asociat cu nivelul detoleranþã al elevilor. Astfel, dacã elevii din grupurile ºcolare sunt grupul cel mai intolerant(cu o medie a grupurilor menþionate de 4,4), cei din colegii sunt grupul cu cel mai redusnivel de intoleranþã (cu o medie a grupurilor menþionate de 3,0). Meritã menþionat cãaceastã relaþie este validã pentru toate grupurile cu excepþia þiganilor, unde relaþia esteinversã: þiganii sunt respinºi în proporþie mai mare de elevii din colegii ºi în proporþiemai micã de elevii din grupurile ºcolare. Cel mai probabi aceastã relaþie inversã poatefi explicatã prin aceea cã jumãtate dintre elevii de etnie romã din eºantion învaþã îngrupuri ºcolare.

Un pattern similar poate fi observat ºi în relaþia dintre toleranþã ºi stoculeducaþional familial: elevii din familiile cu stoc educaþional crescut sunt mai toleranþidecât cei care provin din familii cu stoc educaþional scãzut faþã de toate grupurileincluse în analizã cu excepþia þiganilor. În acest caz, cu cât stocul eucaþional al familieidin care provine elevul este mai crescut, cu atât intoleranþa elevului faþã de þigani estemai mare. Acesta este un rezultat important, deoarece aratã cã intoleranþa faþã deþigani, atitudine extrem de rãspânditã în societatea româneascã, nu are ºanse foartemari de a fi redusã, atâta vreme cât ºi persoanele cu educaþie ridicatã manifestã unnivel ridicat de intoleranþã faþã de acest grup.

Intoleranþa este, de asemenea, mai crescutã în rândul elevilor din mediul rural(cu excepþia intoleranþei faþã de þigani), precum ºi în rândul elevilor din Moldova. Raportatla etnie, se poate observa cã elevii de etnie românã ºi cei de etnie maghiarã suntsimilari din punct de vedere al nivelului de intoleranþã (desigur, cu excepþia diferenþei,evidente, în ceea ce priveºte intoleranþa faþã de maghiari). Se remarcã, în acest context,elevii de etnie romã, care sunt mai intoleranþi decât restul elevilor pentru toate grupurile

19

cu excepþia þiganilor ºi a persoanelor de altã rasã. Nu este clar, însã, dacã intoleranþacrescutã a elevilor de etnie romã este un mecanism de apãrare, un mecanism culturalsau dacã este determinatã de anumite caracteristici socio-demografice.

Sprijinul pentru performanþa sistemuluiÎn secþiunile anterioare am discutat despre sprijinul pentru comunitatea politicã

ºi despre cel pentru principiile sistemului politic, tipuri de sprijin ce pot fi încadrate,conform tipologiei lui Easton (1965), în categoria sprijinului difuz, determinat în principalde componente afective ºi cognitive. În aceastã secþiune prezint date privind sprijinulpentru performanþa sistemului, tip de sprijin ce se încadreazã în categoria sprijinuluispecific ºi care este determinat, în mare parte, ºi de elemente evaluative.

Pentru început, prezint, în Figura 4, date privind nivelul de satisfacþie cu modulîn care funcþioneazã democraþia în România în rândul elevilor ºi al adulþilor din România.Datele aratã cã elevii sunt semnificativ mai puþin satisfãcuþi de funcþionarea democraþieiromâneºti decât adulþii: 41% dintre adulþi sunt mulþumiþi sau foarte mulþumiþi defuncþionarea democraþiei, pe când o opinie similarã au doar 19% dintre elevi. La polulopus al scalei, dacã 13% dintre adulþi sunt foarte nemulþumiþi de democraþia româneascã,procentul corespunzãtor în rândul elevilor este de 32%.

Figura 4 - Satisfacþia cu modul în care funcþioneazã democraþia în România

Sursa datelor: ECC 2010, EVS 2008.

Procentul mare de elevi care se declarã nemulþumiþi de modul în carefuncþioneazã democraþia în România este oarecum surprinzãtor, dat fiind cãmajoritatea tinerilor din aceastã categorie de vârstã sunt puþin interesaþi de politicã,

20

Tabelul 4 - Satisfacþie cu funcþionarea democraþiei ºi a economiei de piaþã

Tabelul 4 prezintã sprijinul elevilor atât pentru performanþa sistemului politic, câtºi pentru performanþa sistemului economic. Cu cât elevii avanseazã în vârstã, cu atâtei devin mai critici faþã de funcþionarea democraþiei ºi a economiei de piaþã în România.Astfel dacã 26%-27% dintre elevii de clasa a VIII-a sunt mulþumiþi de democraþia din

nu urmãresc foarte frecvent ºtirile (fie în presa scrisã, fie în presa audio-vizualã) ºiau doar contacte limitate cu instituþiile statului. Dacã eliminãm experienþa directã ºimass-media ca posibile surse ale atitudinii faþã de democraþia româneascã, atunciprincipalele surse de influenþã care ar putea avea un efect sunt fie socializarea încadrul familiei, fie cea din cadrul ºcolii. Cum este puþin probabil ca ºcoala sã fie unelement foarte critic la adresa funcþionãrii democraþiei în România, cel mai probabilopiniile negative ale elevilor cu privire la funcþionarea democraþiei în România suntcroite pe calapodul opiniilor pãrinþilor ºi amplificate de importanþa pe care copiii oacordã opiniilor pãrinþilor, ceea ce ar putea explica de ce elevii sunt mult mainemulþumiþi decât adulþii de democraþia din România.


21

Tabelul 5 - Evaluarea simultanã a democraþiei ºi economiei de piaþã

România, raportat la elevii de clasa a XII-a acest procent se înjumãtãþeºte în ceea cepriveºte satisfacþia cu funcþionarea democraþiei ºi se reduce cu douã treimi dacã nereferim la satisfacþia cu funcþionarea economiei de piaþã.

Tipurile de relaþii identificate în secþiunile anterioare se pastreazã ºi în raport cusatisfacþia cu funcþionarea democraþiei ºi a economiei de piaþã: elevii din grupurileºcolare sunt muþumiþi în mai mare mãsurã decât restul de democraþia ºi economia depiaþã din România, în timp ce elevii din colegii au o atitudine mult mai criticã faþã defuncþionarea acestor sisteme. Relaþia pozitivã dintre stocul educaþional familial ºipredispoziþia elevilor spre adoptarea unor atitudini mai critice este repetatã ºi aici:grupul cel mai puþin mulþumit de funcþionarea democraþiei ºi a economiei de piaþã înRomânia este cel al elevilor care provin din familii în care cel puþin un pãrinte are studiipostuniversitare. Distribuþia geograficã a rãspunsurilor este, de asemenea similarã cucea identificatã anterior: elevii din Moldova ºi cei din mediul rural sunt mai mulþumiþidecât restul de funcþionarea sistemului politico-economic, în timp ce elevii din urbanulmare sunt caracterizaþi de un grad de satisfacþie semnificativ mai redus.


22

Tabelul 5 grupeazã elevii în patru categorii distincte, în funcþie de modul în careaceºtia evalueazã funcþionarea democraþiei ºi a economiei de piaþã în România:• Elevi mulþumiþi atât de democraþie, cât ºi de economia de piaþã: 8% din eºantion.• Elevi mulþumiþi de democraþie, dar nemulþumiþi de economia de piaþã: 11% din eºantion.• Elevi nemulþumiþi de democraþie, dar mulþumiþi de economia de piaþã: 6% din eºantion.• Elevi nemulþumiþi atât de democraþie, cât ºi de economia de piaþã: 75% din eºantion.

Astfel, deºi 20% dintre elevi sunt mulþumiþi de democraþie ºi 15% sunt mulþumiþide economia de piaþã, datele din Tabelul 5 aratã cã procentul celor care sunt mulþumiþide funcþionarea ambelor sisteme este de doar 8%, în timp ce nu mai puþin de treisferturi dintre elevi sunt nemulþumiþi de ambele sisteme.

Tabelul 6 - Componente ale economiei de piaþã

Tabelul 6 prezintã date privind opiniile elevilor cu privire la anumite componenteale economiei de piaþã. Elevii au fost rugaþi sã indice, pe o scalã de la 1 la 10 (mijloculscalei este la valoarea 5,5), de care dintre afirmaþii se simt mai apropiaþi:• Diferenþe venituri:

- Diferenþele între venituri ar trebui sã fie mai mari (scor 1);- Diferenþele între venituri ar trebui sã se micºoreze (scor 10).

Sursa datelor: ECC 2010. Datele reprezintã scoruri medii pe scalã de la 1 la 10.

23

• Control stat asupra firme:- Statul ar trebui sã acorde mai multã libertate firmelor (scor 1);- Statul ar trebui sã controleze mai mult firmele (scor 10).

• Tip de proprietate:- Proprietatea privatã ar trebui sã se extindã ºi sã se dezvolte (scor 1);- Proprietatea de stat ar trebui sã se extindã ºi sã se dezvolte (scor 10).

• Responsabil bunãstare:- Fiecare individ sã îºi asume mai multã responsabilitate pentru propria bunãstare(scor 1);- Statul ar trebui sã îºi asume mai multã responsabilitate pentru bunãstarea fiecãruia(scor 10).

• Competiþie:- Competiþia este bunã, îi ajutã pe oameni sã munceascã mai mult, sã dezvolte noiidei (scor 1);- Competiþia este un lucru rãu, scoate la ivealã ce e mai negativ în oameni(scor 10).

Scalele sunt astfel construite încât valori apropiate de scorul 1 indicã o apropierede modelul liberal al economiei de piaþã, în timp ce valori apropiate de scorul 10 indicão apropiere de modelul social-democratic al economiei de piaþã. Astfel, la extremaliberalã avem modelul în care veniturile sunt libere, statul nu controleazã firmele,propritatea privatã se extinde, individul este responsabil pentru propria bunãstare, iarcompetiþia este valorizatã pozitiv. La extrema social-democraticã avem modelul încare statul controleazã veniturile, controleazã firmele, proprietatea de stat se extinde,statul este responsabil pentru bunãstarea indivizilor, iar competiþia este valorizatã negativ.Scalele pot fi, de asemenea, interpretate ca indicând poziþia respondenþilor faþã deintervenþia statului în domeniul economic.

La nivelul întregului eºantion, datele aratã cã, exceptând atitudinile faþã decompetiþie, unde elevii au un scor mediu uºor îndreptat înspre valorizarea pozitivã acompetiþiei, pentru toate celelalte componente scorul mediu este apropiat de valoareamedie a scalei, sugerând cã elevii încã nu ºi-au dezvoltat o preferinþã clarã cu privire lamodelul de economie de piaþã pe care l-ar prefera. Raportat la diferenþele dintre venituriºi la controlul statului asupra firmelor scorul mediu al elevilor se aflã în partea “social-democraticã” a scalei, în timp ce pentru responsabilitatea pentru bunãstarea individualãscorul mediu al elevilor se aflã în partea liberalã a scalei.

Între diferite categorii de elevi existã o serie de diferenþe semnificative. Astfel,raportat la clasa în care se aflã elevii, se poate observa cã elevii din clasele mai mariau scoruri medii mai apropiate de modelul liberal, pe când elevii din clasele mai mici auscoruri medii mai apropiate de modelul social-democratic. Singura excepþie de la aceastãrelaþie se înregistreazã în cazul atitudinii faþã de diferenþele dintre venituri, unde eleviidin clasele mai mari considerã în mai mare mãsurã cã diferenþele dintre venituri artrebui sã se reducã. Este posibil ca aceastã diferenþã sã fie determinatã de apropiereamai mare a acestora de momentul intrãrii pe piaþa muncii, ceea ce face ca acestsubiect sã aibã mai multã relevanþã pentru elevi.

Raportat la tipul instituþiei în care învaþã, elevii din licee ºi cei din colegii auscoruri medii apropiate, însã diferite de cele ale elevilor din grupurile ºcolare. Astfel, cuexcepþia atitudinilor faþã de diferenþele dintre venituri, pe toate celelalte componentescorul mediu al elevilor din grupurile ºcolare este mai apropiat de modelul social-democratic decât cel al elevilor din licee ºi colegii.

24

Cu cât stocul educaþional al familiei din care provine elevul este mai mare, cuatât atitudinile acestuia faþã de diferitele componente ale economiei de piaþã sunt maiapropiate de modelul liberal ºi mai depãrtate de modelul social-democratic.

Diferenþe similare se pot observa ºi în funcþie de mediul rezidenþial: elevii dinmediul rural sunt mai dispuºi sã accepte intervenþia statului în economie, cei din urbanulmare au atitudini mai apropiate de modelul liberal al economiei de piaþã, în timp ceelevii din urbanul mic au atitudini situate între cele douã extreme discutate anterior. Înambele cazuri, însã, relaþia este inversã raportat la atitudinile faþã de diferenþele dintrevenituri, elevii din familii mai educate ºi din urbanul mare considerând în mai maremãsurã decât restul cã aceste diferenþe ar trebui reduse.

Diferenþele asociate cu regiunea în care se aflã elevul sunt minore, sugerând cãelevii din Muntenia sunt, probabil, puþin mai apropiaþi de modelul liberal al economiei depiaþã, în timp ce elevii din Moldova sunt uºor mai apropiaþi de modelul social-democratical economiei de piaþã.

Sprijinul pentru instituþiile sistemuluiSprijinul pentru instituþiile sistemului reprezintã o a patra componentã care poate

fi analizatã atunci când discutãm despre sprijinul pentru sistemul politic. Ca ºi în cazulsprijinului pentru performanþa regimului, cel pentru instituþiile statului este determinatnu doar de componente afective ºi cognitive, ci ºi de elemente evaluative. Încredereaîn instituþii depinde, în mare mãsurã, de performanþa perceputã a acestora.

Comparaþiile din Figura 5 aratã cã nivelul de încredere în instituþii este, în liniimari, similar în grupul elevilor ºi în cel al populaþiei adulte. Deºi elevii par sã aibã maipuþinã încredere decât adulþii pentru toate instituþiile luate în calcul, majoritateadiferenþelor sunt prea mici pentru a putea spune cã sunt semnificative. Singurele excepþiiapar în cazul încrederii în învãþãmântul românesc ºi în presã.

Figura 5 - Încrederea în instituþii (% încredere)Sursa datelor: ECC 2010, EVS 2008.

25

În cazul învãþãmântului, 74% dintre adulþi au încredere, în timp ceprocentul corespunzãtor pentru elevi este de doar 50%. Diferenþa poate fi explicatãprin faptul cã opiniile elevilor au la bazã experienþa directã ºi actualã a acestoraîn interiorul sistemului de învãþãmânt, pe când, în cazul adulþilor, opiniile acestoraau la bazã fie ceea ce îºi amintesc ei despre sistemul de învãþãmânt, fieinformaþiile pe care le obþin despre situaþia actualã a sistemului de învãþãmântdin diverse surse.

Mult mai interesantã este diferenþa observatã în cazul încrederii în presã:dacã 44% dintre adulþi declarã cã au încredere în presã, doar 14% dintre eleviau o opinie similarã. Aici, diferenþa provine, în mare parte, din diferenþa de timpdintre momenul mãsurãrii în grupul elevilor (2010) ºi momentul mãsurãrii în grupuladulþilor (2008). Între cele douã momente, presa a fost aproape constant supusãunor acuzaþii grave privind lipsa de independenþã, par tizanatul politic ºi“mogulizarea” presei, ceea ce pare sã fi redus semnificativ încrederea în presã.

Sursa datelor: ECC 2010. Datele reprezintã corelaþiiîntre dimensiuni ºi itemi. Mod de citire: corelaþiadintre dimensiunea instituþii politice ºi încrederea înguvern este de 0,896.

Aceastã interpretare estesusþinutã ºi de datele din Tabelul 7,în care sunt prezentate cele douãdimensiuni care rezultã din analizacomponentelor principale aleîncrederii ºi corelaþi i le dintreîncrederea în anumite instituþii ºiaceste dimensiuni (detalii tehnice:extragere PCA; rot i re directoblimin; KMO = 0,851; varianþãexplicatã = 53%; corelaþia dintredimensiuni = 0,407). În studiileanterioare, analize similare extragtot doi factori, unul al instituþiilorpolitice ºi unul al instituþiilor non-politice, însã presa aparþine, înacele studii, grupului instituþiilornon-politice. În cazul de faþã,presa aparþine grupului instituþiilorpolitice, ceea ce sugereazã cãelevii din 2010 interpreteazã presa

ca fiind o instituþie care aparþine domeniului politic. Luând în calcul aceste explicaþii,este posibil ca ºi în cazul încrederii în presã diferenþa dintre elevi ºi adulþi sã nufie semnificativã.

În Figura 6 - Figura 8 este prezentat nivelul de încredere în instituþii, înfuncþie de clasa în care se aflã elevii. În aceste figuri, instituþiile au fost grupateîn funcþie de nivelul mediu de încredere ºi de diferenþele asociate cu clasa încare se aflã elevii. Încrederea în bisericã, armatã ºi Uniunea Europeanã (UE)prezintã un pattern similar: nivel relativ crescut de încredere ºi diferenþe mici deîncredere (sub 10%) între clase.

Tabelul 7 - Dimensiunile încrederii în instituþii

26

Figura 6 - Încrederea în bisericã, armatã ºi UE (% încredere)Sursa datelor: ECC 2010.

Figura 7 - Încrederea în instituþii non-politice (% încredere)


27

Figura 8 - Încrederea în instituþii politice (% încredere)


Încrederea în instituþiile non-politice (poliþie, justiþie, învãþãmânt ºi primãrie– vezi Figura 7) urmeazã, de asemenea, un pattern comun: elevii de clasa aVIII-a au un nivel mediu-mare de încredere în aceste instituþii. Procentul elevilorcare au încredere în instituþiile non-politice scade din clasa a VIII-a pânã înclasa a XI-a, elevii ultimilor doi ani de liceu fiind asemãnãtori sub acest aspect.Se observã, de asemenea, ºi o diferenþã de nivel de încredere între poliþie ºiînvãþãmânt, pe de-o parte, ºi justiþie ºi primãrie, pe de altã parte.

Încrederea în instituþiile politice (vezi Figura 8) este deja la un nivel foartescãzut în rândul elevilor de clasa a VIII-a (aproximativ 20%), iar procentul elevilorcare au încredere în aceste instituþii scade cu fiecare clasã, astfel încât doarîntre 5% ºi 12% dintre elevii de clasa a XII-a mai declarã cã au încredere îninstituþiile politice.

28

Tabelul 8 - Încredere în instituþii (% încredere)


29

Tabelul 9 - Încredere în instituþii (% încredere)


În Tabelul 8 ºi Tabelul 9 sunt prezentate distribuþiile încrederii în instituþii în funcþiede alte caracteristici socio-demografice ale elevilor. Diferenþele de încredere asociatecu sexul elevilor sunt, în general, minore. Se poate observa, însã, cã elevii de sexfeminin au ceva mai multã încredere în bisericã, în timp ce elevii de sex masculinacordã mai multã încredere armatei, preºedintelui, partidelor politice ºi presei.

Raportat la tipul de instituþie în care învaþã elevii, datele aratã cã existã o asocieresemnificativã. Exceptând încrederea în justiþie, în armatã ºi în presã, pentru toatecelelalte instituþii procentul maxim de încredere se înregistreazã printre elevii din grupurileºcolare, în timp ce procentul cel mai mic de încredere se înregistreazã în rândul elevilordin colegii.

30

Asocierea dintre încrederea în instituþii ºi stocul educaþional familial estesemnificativã ºi puternicã. În cazul instituþiilor non-politice, nivelul de încredere al elevilorîn aceste instituþii scade semnificativ cu stocul educaþional familial (cu 7% pânã la27%, în funcþie de nivelul de educaþie). Se remarcã, în acest context, încrederea înînvãþãmânt: dacã 60% dintre elevii care provin din familii în care niciun pãrinte nu aterminat liceul au încredere în învãþãmântul românesc, în cazul elevilor care provin dinfamilii în care cel puþin un pãrinte are studii post-universitare acest procent este dedoar 33%. Asocierea dintre aceste variabile în cazul instituþiilor politice este, deasemenea, semnificativã ºi negativã, însã aici diferenþele asociate cu nivelul de educaþiedin familie sunt mult mai mici decât în cazul instituþiilor non-politice. Singura instituþiepentru care asocierea este pozitivã este presa: încrederea elevilor în presã este marginalmai mare pentru elevii cu pãrinþi care au absolvit facultatea.

Raportat la mediul rezidenþial, se observã cã încrederea în instituþiile non-politiceare procente maxime în rândul elevilor din mediul rural, procente ceva mai reduse înrândul elevilor din urbanul mic ºi procente minime în rândul elevilor din urbanul mare. Încazul instituþiilor politice, diferenþele dintre elevii din urbanul mic ºi cei din urbanul maredispar, astfel încât singurele diferenþe semnificative rãmân între elevii din mediul rural,care au uºor mai multã încredere în instituþiile politice, ºi cei din mediul urban, undeîncrederea în instituþiile politice este uºor mai scãzutã.

Portretul viitorului cetãþeanMenþionam, la începutul acestui text, cã datele culese prin sondajul realizat de

Fundaþia Soros România ne oferã posibilitatea sã întrezãrim cum va arãta “cetãþeanulromân” de peste douãzeci de ani, acceptând premisa cã atitudinile formate în aniiadolescenþei au o inerþie mare ºi nu se schimbã foarte uºor.

Sondaje similare efectuate pe populaþia adultã a României ne aratã cã româniinu numai cã sunt nemulþumiþi de situaþia actualã a þãrii, de funcþionarea democraþiei ºia economiei de piaþã, dar sunt ºi oarecum depãrtaþi de principiile care stau la bazasistemului politic ºi economic construit în ultimii douãzeci de ani. ªansele ca acesteatitudini ºi evaluãri sã se schimbe sunt reduse, dacã luãm în calcul ºi faptul cã adulþiisunt demobilizaþi, puternic individualiºti ºi puþin dispuºi spre acþiuni îndreptate cãtresoluþionarea situaþiilor de care sunt nemulþumiþi. În aceste condiþii, singura sursã deschimbare posibilã este cea a schimbãrii inter-generaþionale: generaþiile actuale suntînlocuite, în timp, de noi generaþii, care au atitudini ºi opinii diferite.

Ce ne rezervã, aºadar, viitorul? Rezultatele prezentate aici formeazã o imaginepesimistã privind viitorii cetãþeni ai României. Dacã elevii din prezent îºi vor pãstraatitudinile formate acum, atunci cetãþenii de peste douãzeci de ani nu vor fi cu multdiferiþi de cei din prezent:

• Vor fi cetãþeni care se simt mai puþin mândri cã sunt cetãþeni români decât ceidin prezent.

• Vor fi, în continuare, cetãþeni care declarã cã se simt ataºaþi de democraþiedar, în acelaºi timp, considerã cã alte forme de organizare a sistemului politic, precumun lider puternic, care nu îºi bate capul cu parlamentul ºi cu alegerile, sau un regimmilitar, ar putea fi soluþii bune pentru România.

31

• Vor fi cetãþeni care resping alte grupuri sociale, care sunt “diferite” dupã uncriteriu sau altul: vor respinge persoanele cu alte preferinþe sexuale, vor respinge romii,dupã cum vor respinge ºi maghiarii, musulmanii sau evreii.

• Vor fi cetãþeni care considerã cã statul ar trebui sã fie puternic, sã intervinã îndomeniul economic ºi, mai cu seamã, sã fie responsabil pentru bunãstarea fiecãruiindivid, în loc ca indivizii înºiºi sã îºi asigure propria bunãstare.

• Vor fi indivizi nemulþumiþi de modul în care lucrurile decurg în România.• Vor fi indivizi care acordã mare încredere bisericii, dar care trãiesc într-o

societate în care aproape nimeni nu mai are încredere în instituþiile unui stat democratic:partide, parlament, guvern sau preºedinþie.

Desigur, concluziile de aici sunt normative, însã normativismul lor porneºte dela ideea cã o democraþie nu poate prospera decât dacã este construitã ºi susþinutã decetãþeni care au interiorizat principiile democraþiei ºi care sunt dispuºi sã acþionezepentru a promova democraþia. Iar datele prezentate aici aratã cã elevii din prezent nuse aflã pe aceastã cale.

BibliografieAlmond, Gabriel ºi Sidney Verba. 1963. The Civic Culture: Political Attitudes and

Democracy in Five Countries. Princeton: Princeton University Press.Easton, David. 1965. A Systems Analysis of Political Life. New York: John

Wiley & Sons.Hirschman, Albert. 1970. Exit, Voice, and Loyalty: Responses to Decline in Firms,

Organizations, and States. Harvard: Harvard University Press.Mãrginean, Ioan. 1999. “Suportul social pentru democraþie.” Sociologie

româneascã, 1(2): 3-18.Norris, Pippa. 1999. Critical Citizens: Global Support for Democratic Government.

Oxford: Oxford University Press.Tufiº, Claudiu. 2007. “Tovarãºi sau cetãþeni? Suport pentru democraþie ºi

economia de piaþã.” Pp. 29-63 în Valori ale românilor, 1993 – 2006: O perspectivãsociologicã, lucrare editatã de Bogdan Voicu ºi Mãlina Voicu. Iaºi: Institutul European.

Tufiº, Claudiu. 2010. „Dividing the Pie: Support for the Free Market and StateInterventionism Models of Market Economy.” Pp. 71-105 în Mapping ValueOrientations in Central and Eastern Europe, lucrare editatã de Loek Halman ºiMãlina Voicu. Leiden: Brill.

Vitanyi, Ivan. 1999. „Issues and Experiences in the Practice of Democratization:Models and Paradigms.” În The Democratic Process and the Market: Challenges of theTransition, lucrare editatã de Mihaly Simai. New York: United Nations University Press.

Voicu, Mãlina. 2005. „Economic Efficiency or Ideology? Social Support forDemocracy in Central and Eastern Europe.” Pp. 47-62 în European Integration fromEast to East: Civil Society and Ethnic Minorities in a Changing World, lucrare editatãde Horaþiu Rusu ºi Bogdan Voicu. Sibiu: Psihomedia.

32

„Bunul cetãþean“ ºi avatarurile saleMircea Comºa

Cum aratã „bunul cetãþean” în viziunea adolescenþilor?Ce înseamnã cetãþenia sau ce anume este un cetãþean reprezintã o întrebare

cu rãdãcini adânci în teoria politicã ºi socialã. Definiþiile existente propun treidimensiuni principale ale cetãþeniei ºi anume: cetãþenia ca status, cetãþeniadefinitã prin competenþe ºi cetãþenia ca sentiment. Ultima dimensiune poate facereferire la un anumit sentiment al identitãþii (locale, naþionale, globale, de exemplu)sau la ideea de civism, virtute civicã. În cele ce urmeazã, interesul nostru decercetare se va orienta doar spre acest ultim sens, cetãþenia înþeleasã ca virtutecivicã. Mai exact, ne intereseazã sã descriem modul în care elevii din claseleVIII-XII îºi reprezintã cetãþeanul ideal sau altfel spus ce este ºi ce face unbun cetãþean în relaþie cu sau pentru ceilalþi cetãþeni ºi cu societatea dincare face parte.

Rãspunsul la întrebarea „Ce înseamnã sã fii un bun cetãþean?” poate luaforme dintre cele mai diverse. Câteva rãspunsuri posibile pot face referire la ceeace ar trebui sã facã un cetãþean relativ la respectarea legii ºi a celorlalþi cetãþeni,la ceea ce ar trebui sã ºtie, la cum anume ar trebui sã fie ºi mai ales la ceea cear trebui sã facã. Domeniile de referinþã pot diferi, dar toate au în comun societateaîn ansamblu, membrii ºi instituþiile acesteia. Prin urmare, pentru a mãsura imaginea„bunului cetãþean” în rândul elevilor vom face referire la o serie de atitudini (ºi nula comportamentele posibile legate de acestea). Mai exact, vom urmãri sã vedemce înseamnã pentru elevi sã fii un bun cetãþean, ce face un bun cetãþean ºinu ce anume au fãcut sau nu respondenþii anchetei noastre. În acest context,studiul atitudinilor este important pentru cel puþin douã motive. Primul dintreacestea are în vedere faptul cã o parte a caracteristicilor nu pot fi investigate lanivel comportamental pentru simplul motiv cã elevii nu pot realiza efectiv aceleactivitãþi datoritã unor bariere legale (sã voteze, sã devinã membru într-un partid).Celãlalt motiv se referã la faptul cã atitudinile de „azi” se pot transpune „mâine” încomportamente, ori, a anticipa cum vor arãta viitorii cetãþeni ai României prezintãcu siguranþã un interes major.

Pornind de la studii anterioare am identificat o serie de 15 atitudini care potdefini conceptul de „bun cetãþean”. Lista acestor itemi ºi importanþa acordatã lorpentru definirea conceptului de „bun cetãþean” de cãtre elevii din România suntprezentate în graficul urmãtor (ordinea itemilor nu este cea din chestionar, ci unaordonatã descendent în funcþie de un scor al importanþei atribuite de respondenþicalculat pornind de la rãspunsurile acestora):

33

Reprezentarea conceptului de „bun cetãþean” în rândul elevilor (VIII-XII) în 2010

* Datele reprezintã procente.** Mod de citire: 53% dintre elevii din clasele VIII-XII considerã cã este foarte important ca opersoanã sã respecte legile pentru a fi un bun cetãþean.

Cea mai importantã condiþie pe care trebuie sã o îndeplineascã un cetãþeaneste „respectarea legii” (jumãtate considerã cã acest lucru este foarte important ºi otreime important). Indiferent de culturã / þarã ºi de timp „respectarea legii” pare sã fieatributul care întruneºte cel mai mare consens în rândul respondenþilor. La celãlalt polse situeazã o serie de atitudini legate de politicã: membru într-un partid, discuþiipolitice, respectarea reprezentanþilor guvernului ºi informarea despre politicã.Cu privire la toate aceste aspecte, constatãm o includere redusã a lor în rândulcaracteristicilor definitorii ale conceptului de „bun cetãþean” de cãtre majoritatea elevilor(cel mai adesea jumãtate dintre elevi considerã cã aceste aspecte sunt puþin saufoarte puþin importante). Singura activitate propriu-zis politicã care întruneºte o adeziuneamai ridicatã (65%) este participarea la vot la toate alegerile. Celelalte aspecte se situeazãundeva într-o zonã intermediarã, ponderea celor care le considerã importante sau foarteimportante situându-se în intervalul 60-80%.

Unul sau mai multe avataruri ale „bunului cetãþean”?Dupã cum se observã din cele prezentate anterior, unele aspecte sunt considerate

mai importante în comparaþie cu altele; de asemenea, cã existã o tendinþã de gruparea unor caracteristici (cele legate de politic îndeosebi) într-o zonã mai redusã a importanþeipentru definirea a ceea ce înseamnã un „bun cetãþean”. Pornind de la aceste constatãrine putem întreba în ce mãsurã definirea conceptului de „bun cetãþean” este una unitarãsau, mai probabil, dincolo de un consens relativ la anumite aspecte (respectarea legii,de exemplu), asistãm la reprezentãri diferite în funcþie de anumiþi factori. Studii similare

34

realizate în alte contexte culturale aratã cã pot fi identificate cel puþin douã imaginirelativ la conceptul de „bun cetãþean”. Desigur, etichetele ºi liniile de demarcaþiediferã dupã cum o ilustreazã ºi exemplele urmãtoare: cetãþean angajat vs. cetãþeanal datoriei, credinþa în importanþa activitãþilor civice convenþionale vs. a miºcãrilorsociale, orientat spre cetãþean vs. spre cauzã. Pornind de la aceste constatãri neaºteptãm sã identificãm mai multe reprezentãri cu privire la ceea ce înseamnã un„bun cetãþean”. Destul de probabil vom regãsi ºi noi dihotomiile identificate în literaturade specialitate. Mai exact, ne aºteptãm sã identificãm douã avataruri ale „bunuluicetãþean”, unul orientat spre relaþia cu ceilalþi cetãþeni („cetãþeanul social”) ºi celãlaltaxat preponderent spre participare politicã („cetãþeanul politic”). Un alt tip posibil,„cetãþeanul datoriei” (orientat spre respectarea legilor ºi normelor), este mai degrabãdifuz, trãsãturile lui regãsindu-se la nivelul ambelor tipuri menþionate anterior.

În urma unor analize teoretice ºi exploratorii s-a dovedit cã unele dintrecaracteristicile propuse pentru definirea „bunului cetãþean” („ar fi dispus sã ignore olege care încalcã drepturile omului”, „munceºte din greu”, „este patriot ºi loial þãrii sale”,„ar fi dispus sã lupte pentru apãrarea þãrii” ºi „cunoaºte istoria þãrii sale”) reprezintãcaracteristici aparte, fiind mai puþin legate de celelalte aspecte. Respectarea legii estevãzutã de marea majoritate a elevilor ca un element definitoriu important al „bunuluicetãþean”. Pentru acest motiv le-am eliminat pe toate acestea din analiza (factorialã1)care vizeazã stabilirea dimensiunilor de definire a conceptului de „bun cetãþean”.Dimensiunile rezultate ºi relaþia lor cu itemii folosiþi pentru caracterizarea „bunuluicetãþean” sunt prezentate în tabelul urmãtor.

1 Analiza factorialã exploratorie realizatã în SPSS, metoda de extragere a factorilor PCA, KMO =0,800, metoda de rotaþie Oblimin pentru a permite corelaþii între factorii rezultaþi. Cei doi factori rezultaþiexplicã 49% din variaþia itemilor.

Dimensiuni ale definirii conceptului de „bun cetãþean”

* Datele reprezintã corelaþii între dimensiuni ºi itemi (factor loadings).** Mod de citire: Corelaþia dintre dimensiunea „cetãþeanul social” ºi participarea la activitãþi

care promoveazã drepturile omului este 0,748.

35

Conform rezultatelor prezentate putem vorbi de douã dimensiuni alereprezentãrii conceptului de „bun cetãþean”, acestea suprapunându-se cu dimensiunileteoretice aºteptate. Dimensiunea participãrii sociale are în vedere considerente ce þinde participarea la diferite activitãþi în sprijinul celorlalþi cetãþeni (promovarea drepturilor,voluntariat social, protejarea mediului, protest împotriva unei legi incorecte). Dimensiuneaparticipãrii politice reuneºte aspecte precum: informare ºi discuþii pe teme politice,respectul reprezentanþilor puterii, calitatea de membru într-un partid politic ºi participarea lavot. Dat fiind faptul cã la nivel teoretic este de aºteptat ca factorii rezultaþi sã coreleze ampermis acest lucru în analizã, rezultatul obþinut confirmând aºteptãrile. Cele douã dimensiunicoreleazã pozitiv, intensitatea legãturii fiind medie (0,30, maximul posibil fiind 1). Pornindde la aceastã constatare statisticã, putem afirma cã dimensiunile identificate nu se excludci se completeazã parþial în definirea a ceea ce înseamnã pentru elevi un „bun cetãþean”.

Pe baze celor douã dimensiuni rezultate putem realiza o tipologie a elevilor (folosindanaliza cluster2). Cele patru tipuri rezultate sunt bine reprezentate ºi conturate, diferenþeledintre ele în funcþie de o serie de caracteristici fiind semnificative (nu doar statistic).Pentru aproximativ 39% dintre elevi un „bun cetãþean” nu se defineºte dominat prin unadin dimensiunile identificate. Pentru acest tip, toate tipurile de participare sunt relativ maipuþin importante. Pentru acest motiv l-am denumit „cetãþeanul neimplicat”. La celãlalt polse situeazã imaginea unui „bun cetãþean” caracterizat prin implicare semnificativ pestemedie, indiferent de tipul de participare (socialã sau politicã). Acesta este „cetãþeanulparticipativ”, ponderea lui în total elevi fiind 20%. „Cetãþeanul politic” (16%) pune accentîntr-o mãsurã relativ mai mare pe activitãþile cu caracter politic ºi mai puþin pe celesociale. Imaginea lui în oglindã este „cetãþeanul social” (25%). Activitãþile definitorii suntcele orientate spre social, cele politice fiind trecute într-un plan secund.

2 K-Means cluster în SPSS. Separat fiecare dimensiune a fost folositã pentru a produce douãgrupuri care ulterior au fost încruciºate, rezultând astfel patru tipuri ale „bunului cetãþean”.

Avataruri ale conceptului de „bun cetãþean”

* Datele reprezintã medii în cadrul fiecãrui grup. Valorile pe fond gri sunt medii ale dimensiuniloridentificate anterior, iar celelalte medii ale itemilor (scalã de 4 puncte, 1 - foarte puþin important;4 – foarte important). Valorile marcate cu bold sunt semnificativ mai mari faþã de medie, iarcele cu italic mai mici.

36

Cum variazã preferinþa pentru avatarurile„bunului cetãþean”?

În aceastã parte a demersului nostru urmãrim sã aflãm dacã ponderea celorpatru avataruri ale „bunului cetãþean” identificate anterior variazã în cadrul diferitelorcategorii de elevi. Pentru început vom analiza însã variaþia itemilor folosiþi pentruconturarea imaginilor „bunului cetãþean” la nivel de an de studiu. Acest tip deanalizã ne poate oferi o informaþie utilã cu privire la modul în care se schimbãlucrurile relativ la aspectele în discuþie pe mãsurã ce elevii înainteazã înadolescenþã. Datele obþinute sunt prezentate în tabelul de mai jos. Dat fiindintervalul scurt de timp acoperit (5 ani e puþin dacã avem în vedere schimbãri lanivelul valorilor), constatãm o stabilitate aproximativã în cazul celor mai mulþidintre itemii care definesc ceea ce înseamnã un „bun cetãþean”. Cu privire la oparte a itemilor asistãm însã la diferenþe semnificative atât din punct de vederestatistic cât ºi practic. Diferenþele observate sunt urmãtoarele:

- ponderea celor care considerã cã un „bun cetãþean” ar participa la unprotest paºnic împotriva unei legi despre care crede cã nu este corectã tinde sãcreascã pe mãsurã ce creºte vârsta elevilor (de la 17% la 34%); o tendinþã similarã,dar mai puþin clarã, se constatã ºi relativ la itemii: participarea la activitãþi depromovare a drepturilor omului sau de voluntariat în sprijinul unor oameni dinsocietate;

- ponderea celor care considerã cã un „bun cetãþean” se informeazã desprepoliticã, discutã despre politicã, respectã reprezentanþii guvernului ºi este membrual unui partid politic tinde sã scadã pe mãsurã ce creºte vârsta elevilor.

Cele constatate anterior au un punct comun semnificativ. Sintetic acestapoate fi exprimat sub forma urmãtoarei concluzii: înaintarea în adolescenþã tindesã fie însoþitã de îndepãrtare de imaginea unui „bun cetãþean” ca persoanãorientatã spre politic ºi o apropiere de imaginea unui „bun cetãþean” capersoanã implicatã social.3

3 Relativ la aceastã concluzie trebuie adãugat faptul cã ea este doar probabilã. Pentru a fi maisiguri de adevãrul ei ar trebui sã verificãm aceste tendinþe pe date de tip longitudinal la nivelul mai multorgeneraþii de elevi. Aceasta pentru cã schimbarea observatã poate fi rezultatul mai multor influenþe(vârsta, cohorta ºi perioada istoricã).

37

Reprezentarea comparativã a conceptului de „bun cetãþean” în rândul elevilor(VIII-XII) în 2010

* Datele reprezintã diferenþa dintre ponderea celor care, relativ la un anumit aspect, îlconsiderã (foarte) important, respectiv (foarte) puþin important.

** Mod de citire: raportat la totalul elevilor din clasele VIII-XII, ponderea celor careconsiderã cã este important ca o persoanã sã respecte legile pentru a fi un bun cetãþean(adicã 88%) este cu 76 de puncte procentuale mai mare comparativ cu ponderea celor careacordã o importanþã redusã acestui lucru (adicã 12%).

Dincolo de rãspunsurile individuale la itemi putem investiga asocierea dintrediferite categorii de respondenþi ºi imaginile „bunului cetãþean”. Pentru aceasta amcalculat ponderea celor patru avataruri în cadrul diferitelor categorii de elevi. Rezultatelesunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru a simplifica lucrurile vom organizaprezentarea datelor pe fiecare avatar în parte, indicând intensitatea preferinþei pentruacesta în funcþie de categorii:

Cetãþeanul neimplicat. Acest avatar are o pondere relativ mai mare în rândulbãieþilor, a elevilor din clasa a VIII-a, a elevilor proveniþi din familii cu un nivel deºcolaritate mai mare, din urbanul mare, care apreciazã ca neinteresantã materia educaþiecivicã ºi îi atribuie un rol mai scãzut în viaþã, care învaþã în clase cu un climat închis,implicaþi în mai puþine organizaþii ºcolare ºi extraºcolare. O pondere mai micã apare înrândul celorlalte categorii.

Cetãþeanul social. Acest avatar are o pondere relativ mai mare în rândul fetelor,a elevilor din clasele a XI-a ºi a XII-a, a elevilor proveniþi din familii cu un nivel de

38

ºcolaritate mai mare, din Muntenia, din urbanul mare, care apreciazã ca interesantãmateria educaþie civicã, care învaþã în clase cu un climat deschis, implicaþi înmai multe organizaþii ºcolare ºi extraºcolare. O pondere mai micã apare în rândulcelorlalte categorii.

Cetãþeanul politic. Acest avatar are o pondere relativ mai mare în rândulelevilor din clasele a IX-a ºi a X-a, a elevilor proveniþi din familii cu un nivel deºcolaritate mai redus, din rural sau urbanul mic, care apreciazã ca interesantãmateria educaþie civicã, care învaþã în clase cu un climat deschis, implicaþi înmai multe organizaþii extraºcolare. O pondere mai micã apare în rândul celorlaltecategorii.

Cetãþeanul implicat. Acest avatar are o pondere relativ mai mare în rândulelevilor din clasele a VIII-a ºi a IX-a, a elevilor proveniþi din familii cu un nivel deºcolaritate sub medie, din Moldova, din rural, care apreciazã ca foarte interesantãmateria educaþie civicã ºi îi atribuie un rol mai important în viaþã, care învaþã înclase cu un climat deschis, implicaþi în mai multe organizaþii ºcolare ºiextraºcolare. O pondere mai micã apare în rândul celorlalte categorii.

Avataruri ale conceptului de „bun cetãþean” în cadrul unor grupuri

39

4 Un climat deschis al clasei este caracterizat prin urmãtoarele: elevii sunt încurajaþi sã aibã întimpul orelor alte pãreri decât profesorii despre diferite probleme sociale ºi politice; elevii sunt încurajaþisã îºi formeze propriile pãreri despre lucruri; profesorii respectã pãrerile elevilor ºi-i încurajeazã peaceºtia sã le spunã în timpul orelor; elevii se simt liberi sã îºi exprime opiniile în clasã, chiar ºi atunci cândau pãreri diferite de ale majoritãþii colegilor; profesorii îi încurajeazã pe elevi sã discute despre problemesociale sau politice despre care oamenii au pãreri diferite; profesorii prezintã mai multe faþete (perspective/ pãreri) ale unui subiect atunci când predau.

* Datele reprezintã ponderea celor patru imagini ale „bunului cetãþean” în cadrulfiecãrui grup. Valorile marcate cu bold indicã o pondere semnificativ mai mare a imaginiirespective în cadrul acelui grup de elevi, iar cele cu italic o pondere mai micã.

40

Anexe:

Pentru urmãtoarele afirmaþii, te rog sã încercuieºti rãspunsul care corespundecel mai bine pãrerii tale cu privire la ce este sau ce face un bun cetãþean.

48

Informarea despre politicãîn rândul adolescenþilor

Cristina Stãnuº

În democraþiile occidentale, dar ºi în statele în tranziþie sau în noiledemocraþii, tinerii sunt consideraþi a fi segmentul de populaþie cel mai puþinimplicat ºi cel mai puþin activ din punct de vedere politic. Mai mult, nivelul deinformare despre politicã al tinerilor ºi adolescenþilor este considerat ºocant descãzut. Pe de altã parte, tinerii ºi adolescenþii sunt totuºi un segment de populaþiecare încã se dezvoltã din punct de vedere educaþional, politic ºi social. Discuþiiledespre lipsa de informare ºi implicare (actualã sau potenþialã) a adolescenþilorºi tinerilor rãmân însã elemente cheie într-o discuþie mai largã despre viitoruldemocraþiei.

Una din afirmaþiile general acceptate în spaþiul public relativ la implicareatinerilor în politicã accentueazã dezinteresul ºi lipsa de informare a acestoradespre viaþa politicã. Explicaþiile vehiculate în spaþiul public sunt diverse, deºitot mai multe dintre ele pun acest fenomen pe seama faptului cã politica ºipoliticienii tradiþionali sunt din ce în ce mai puþin atractivi, astfel cã lipseºteun stimulent esenþial. O explicaþie concurentã pune accent pe faptul cã surselede informare aflate le dispoziþia tinerilor „împacheteazã” informaþiile desprepoliticã într-un mod complet neatractiv sau ocolesc cu desãvârºire acestesubiecte. Putem lua în calcul ºi o explicaþie mai generalã, care pune lipsa deimplicare civicã ºi politicã a tinerilor pe seama unor deficienþe în procesul desocializare politicã (vezi Kaid, McKinney ºi Tedesco, 2007). Înainte de a testaasemenea explicaþii, întrebãrile esenþiale la care trebuie sã rãspundem vizeazãimportanþa politicii ºi a informãrii despre temele politice, mãsura în careadolescenþii mai acceseazã (voluntar ºi involuntar) informaþii desprepoliticã, precum ºi sursele de informare folosite. Dincolo de nivelulindividual al analizei o altã întrebare la care putem prefigura un rãspuns estelegatã de mãsura în care mass media româneºti tradiþionale (mai) sunt unelement semnificativ în în socializarea ºi informarea politicã a adolescenþilor,în cadrul unei discuþii mai largi despre rolul mass media în educarea cetãþenilorîntr-un spirit democratic.

În continuare încercãm sã construim un tablou cât mai detaliat asuprasurselor de informare despre viaþa politicã pe care le folosesc tinerii din România.Unul din aspectele abordate aici vizeazã pluralitatea surselor de informare aleadolescenþilor, având în vedere cã literatura de specialitate în domeniu acceptãfaptul cã indivizii pot deveni dependenþi de un anume mediu pentru a obþineinformaþia doritã ºi oameni depinzând de surse media diferite pot avea diferiteviziuni asupra lumii (Loveless, 2008). În acelaºi timp încercãm sã þinem seamade distincþia între consumul accidental de informaþie despre politicã ºi consumuldeliberat, ºi sã vedem dacã adolescenþii sunt o audienþã pasivã sau un publiccare cautã în mod activ informaþia.

49

Analiza de faþã se bazeazã pe datele obþinute în cadrul cercetãrii realizateîn toamna anului 2010 pe un eºantion reprezentativ de elevi din clasele a VIII-a– a XII-a. Analiza este descriptivã ºi vizeazã atitudini ºi comportamente precum:consumul de mass media, atitudinile faþã de informarea despre politicã, surselede informare despre politicã nominalizate de respondenþi, rolul mass mediatradiþionale ºi al noilor media în informarea despre politicã a adolescenþilor ºirolul formator al familiei în creºterea interesului pentru politicã al adolescenþilorstudiaþi de noi.

Expunerea la mass mediaExpunerea la mass media a adolescenþilor din România este, conform

aºteptãrilor, definitã de televiziune ºi Internet, cu proporþii semnificative din grupulstudiat de noi care declarã cã într-o zi obiºnuitã de ºcoalã petrec între una ºi treiore, sau chiar mai mult, uitându-se la televizor sau pe Internet (în alte scopuridecât cele legate de ºcoalã). Internetul este o prezenþã dominantã în bugetulde timp al adolescenþilor din România, aºa cum ne-am aºteptat. Clasareateleviziunii pe locul doi într-un asemenea clasament (vezi Tabelul 1) este din noude aºteptat, cu atât mai mult cu cât în cazul populaþiei adulte din Româniateleviziunea este canalul media cel mai accesat. Radioul este canalul mediacel mai puþin accesat de adolescenþi, 55% dintre aceºtia declarând cã nu ascultãdeloc radioul, urmat de presa scrisã, 41% dintre adolescenþi declarând cã nucitesc deloc ziare sau reviste. Comparativ, doar 10% dintre adolescenþi declarãcã nu se uitã la televizor sau nu acceseazã Internetul. 38% dintre adolescenþiiintervievaþi de noi declarã cã într-o zi obiºnuitã de ºcoalã petrec mai multde trei ore pe zi accesând Internetul, o proporþie remarcabilã, chiar ºi asumândfaptul cã respondenþii noºtri s-ar putea sã nu fi distins între folosirea Internetuluipentru scopuri legate de ºcoalã ºi folosirea lui pentru informare pe alte teme,socializare ºi divertisment.

Tabel 1. Expunerea la mass media a adolescenþilor, procente valide

Dupã cum se poate observa din Tabelul 1, lista noastrã a inclus ºi o întrebarereferitoare la timpul dedicat de adolescenþi cãrþilor, altele decât cele pentru ºcoalã. Înmod oarecum surprinzãtor din perspectiva simþului comun, cãrþile sunt mai popularedecât presa scrisã sau posturile de radio – 27% dintre adolescenþii din Româniadeclarã cã dedicã, în medie, o orã pe zi cititului unei cãrþi.

50

Tabel 2. Expunerea la Internet ºi caracteristici socio-demografice, procente valide

Petrec mai puþin timp pe Internet adolescenþii din mediul rural, ceicare declarã cã în gospodãrie nu au computer ºi acces la Internet, cei carestudiazã în cadrul unui grup ºcolar ºi cei provenind din familii unde nivelulde educaþie formalã al pãrinþilor este mai scãzut (vezi Tabelul 2). Toate acesteelemente sugereazã cã diferenþele sunt în mare parte rezultatul status-ului socialºi economic al pãrinþilor. Sunt interesante datele privindu-i pe adolescenþii caredeclarã cã familia lor nu deþine un calculator cu acces la Internet – aproximativun sfert declarã cã petrec pe Internet mai mult de trei ore pe zi ºi aproximativ ocincime declarã cã petrec pe Internet între una ºi trei ore. Situaþia este explicabilãluând în calcul trei aspecte: timpul petrecut pe Internet în cadrul orelor la ºcoalã(care poate fi folosit de elevi pentru aspecte legate de ºcoalã sau pentru altceva),accesarea computerelor deþinute de prieteni sau colegi, dar ºi gradul dedezirabilitate socialã asociat cu accesarea Internetului (implicând dificultãþi deintegrare în mediul ºcolar sau în grupul de prieteni).

Dominaþia televiziunii ca sursã de informare ºi divertisment ,identificabilã în cazul adulþilor din România, este evidentã ºi în cazul adolescenþilor.Diferenþe semnificative întâlnim în funcþie de tipul de ºcoalã pe care ourmeazã adolescentul ºi de nivelul de educaþie formalã al pãrinþilor (veziTabelul 3). Aceste diferenþe pot fi explicate luând în considerare douã aspecte:existenþa, în medie, a unor diferenþe semnificative între aceste tipuri de ºcoli dinperspectiva timpului liber la dispoziþia elevilor, dupã finalizarea temelor de casã,precum ºi mãsura în care pãrinþii (de obicei pãrinþii mai bine educaþi) controleazãtimpul petrecut de copiii lor în faþa televizorului. Din alte puncte de vederediferenþele sunt minime, precum în cazul diferenþelor dintre bãieþi ºi fete saudintre adolescenþi care locuiesc în mediul urban sau în mediul rural.

51

Tabel 3. Expunerea la televiziune ºi caracteristici socio-demografice, procente valide

Din perpectivã socio-demograficã, timpul dedicat cititului neobligatoriu pentruºcoalã este uºor diferit de medie pentru anumite categorii – astfel citesc mai multfetele, adolescenþii a cãror familie deþine o bibliotecã cu peste 100 de cãrþi, eleviidin clasa a VIII-a care studiazã la ºcoli generale ºi elevii colegiilor (vezi Tabelul 4).Din nou avem o serie de elemente care sugereazã rolul statusului socio-economic alpãrinþilor, precum ºi rolul ºcolii (timpul liber aflat la dispoziþia elevilor, dar ºi mãsura încare cerinþele ºcolii creeazã obiceiul de a citi).

Tabel 4. Timp petrecut citind cãrþi ºi caracteristici socio-demografice, procente valide

Dincolo de caracteristicile pe care le folosim ca sã descriem grupurile de adolescenþicare acceseazã un canal media sau altul este important ºi mix-ul de canale pe carerespondenþii noºtri declarã cã le folosesc. Literatura de specialitate privind expunerea lamass media acceptã în general ideea cã fiecare canal de informare pe care îl accesãmrãspunde unei anumite nevoi de informare. În raport cu informarea politicã, de exemplu,televiziunea este cea care ne oferã informaþiile despre caracteristicile personale alepoliticienilor, în timp ce la presa scrisã recurgem atunci când ne intereseazã informaþiidetaliate despre diverse teme politice sau de politicã publicã. Examinarea mixului decanale media pe care adolescenþii din România declarã cã le acceseazã ne permite sãne formãm o opinie despre tipul de informaþie ºi divertisment pe care aceºtia îl cautã.Figura de mai jos ne aratã modul în care se structureazã, din aceastã perspectivã,expunerea la mass media a adolescenþilor intervievaþi de noi.

52

Figura 1. Dimensiuni ale expunerii adolescenþilor la mass media în funcþie de nevoile de informaþie

Notã: Analiza componentelor principale, rotaþie Varimax cu normalizare Kaiser, KMO=0,528,total varianþã explicatã 53,28%, excluderea de la interpretare a coeficienþilor sub 0,4.

Datele ne indicã faptul cã existã douã dimensiuni mari ale expunerii lamass media a adolescenþilor din România, care par în mare mãsurã determinatede nevoile specifice de informare ale respondenþilor noºtri. Astfel, avem pe de oparte tendinþa de a consuma asociat presã scrisã ºi cãrþi, ce pare a rãspundenevoii de a obþine informaþie detaliatã, iar pe de altã parte consumul asociatInternet, televiziune ºi radio, ce pare a rãspunde nevoii de a obþine informaþiecondensatã ºi nevoii de selectivitate (pe Internet putem alege ce sã citim cuuºurinþã, în timp ce oferta bogatã a posturilor de televiziune ºi de radio din Româniapermite ºi ea selectarea cu uºurinþã în funcþie de preferinþele personale).

Departe de a descrie o evoluþie negativã, aceastã preferinþã a adolescenþilorpentru televiziune ºi Internet (naturalã datoritã contextului tehnologic) poateconstitui o premisã pozitivã – interactivitatea intrisecã Internetului stimuleazãcomportamente de cãutare a informaþiei, acest canal permiþându-le celor care îlacceseazã sã caute ºi sã identifice imediat informaþii suplimentare atunci când îiintereseazã un subiect. O serie de cercetãri sugereazã cã indivizii care acceseazãinformaþie despre politicã de pe Internet devin ºi mai interogativi ºi mai scepticicu privire la sistemul politic (Kaid, 2003; Kaid ºi Postelnicu, 2004), fapt ce poateavea atât consecinþe pozitive cât ºi consecinþe negative. În continuare încercãmsã vedem cât de mare este nivelul de interactivitate pe care adolescenþii româniîl cautã atunci când acceseazã Internetul.

53

Tabel 5. Timp petrecut pe Internet în funcþie de nivelul de interactivitate a paginilor accesate, procente valide.

Tabelul 5 aratã preferinþa clarã a adolescenþilor pentru interacþiuneaîn mediul virtual cu prietenii ºi cunoºtinþele, peste jumãtate declarând cãacceseazã zilnic platforme precum Hi5, Facebook sau Skype. Pe poziþia a douaîn clasamentul preferinþelor se situeazã navigarea pe diverse pagini de Internet.Activitãþile virtuale mai consumatoare de timp ºi resurse, cum ar fi scriereaunui blog, se bucurã ºi ele de o popularitate destul de mare, mai mult de unsfert din adolescenþi fiind utilizatori frecvenþi ai acestui tip de platformã.

Putem concluziona cã, în termeni de expunere la mass media, adolescenþiiromâni au comportamente similare cu aºteptãrile noastre – preferã televiziuneaºi Internetul altor canale ºi petrec o perioadã semnificativã de timp uitându-sela televizor sau pe Internet. Diferenþe semnificative apar în funcþie de statusulsocio-economic al familiei, dar ºi în funcþie de tipul de ºcoalã (colegiu, liceu,grup ºcolar, ºcoalã generalã) pe care adolescenþii o urmeazã. În acelaºi timpputem observa o structurare destul de clarã a preferinþelor, în funcþie de mãsuraîn care canalele media respective rãspund anumitor nevoi de informare ºidivertisment – avem pe de o parte preferinþa pentru presã scrisã ºi cãrþi ºi pede altã parte preferinþa pentru o combinaþie între Internet, televiziune ºi, într-omai micã mãsurã, radio. În continuare examinãm importanþa informãrii desprepolit icã în viaþa respondenþi lor noºtri ºi modul ei de material izare încomportamente de cãutare activã a informaþiei despre politicã.

Importanþa informãrii despre politicãºi sursele de informare

Informarea despre politicã face parte, din punctul de vedere al unei pãrþisemnificative din adolescenþii intervievaþi de noi din caracteristicile unui bun cetãþean,aproximativ 54% dintre respondenþii noºtri indicând aceastã caracteristicã ca fiindimportantã sau foarte importantã (vezi Tabelul 6).

54

Tabel 6. Informarea despre politicã, caracteristicã a bunului cetãþean, procente valide

Diferenþe de valorizare a acestui element apar în funcþie de tipul de ºcoalãpe care îl urmeazã adolescenþii, de nivelul de educaþie formalã al pãrinþilor ºi demediul de rezidenþã. Elevii din colegii ºi licee tind sã acorde o importanþã maiscãzutã informãrii despre politicã decât colegii lor din grupurile ºcolare sau ºcolilegenerale. Adolescenþii provenind din familii cu nivel educaþional mai ridicat(aproximat aici pe baza educaþiei mamei) tind sã considere informarea desprepoliticã ca mai puþin importantã. Elevii care declarã cã locuiesc în mediul urbanvalorizeazã ºi ei mai puþin aceastã caracteristicã, comparativ cu elevii caredeclarã cã locuiesc în mediul rural.

Sursele de informare despre politicã nominalizate de cãtre adolescenþisugereazã un rol important al mass media – 88% dintre adolescenþi menþioneazãteleviziunea ca sursã de informare, 71% menþioneazã presa scrisã, 59% menþioneazãInternetul ºi 57% menþioneazã radioul – în comparaþie cu cel atribuit familiei, altoradulþi sau grupului de prieteni.

Tabel 7. Sursele de informare politicã ale adolescenþilor, procente valide

Sursele de informare ale adolescenþilor intervievaþi de noi se grupeazã pe treidimensiuni, relevante atât dacã le privim din perspectiva agenþilor de socializare politicã,cât ºi din perspectiva tipului de informaþie cãutat cu predilecþie de cãtre respondenþi:

O primã dimensiune grupeazã mass media ca sursã principalã de informarea adolescenþilor despre teme ºi probleme politice. În cadrul acestei categoriielementul cel mai interesant este dat de importanþa atribuitã Internetului – înconstrucþia acestei dimensiuni predominã ca surse de informare despre politicãpresa scrisã, televiziunea ºi radioul. Internetul este cea mai puþin importantãsursã de informare în cadrul acestei dimensiuni, ceea ce sugereazã cã, deºiocupã locul cel mai important în bugetul de timp acordat de cãtre adolescenþimass media, este folosit ca sursã de informare pentru subiecte non-politice ºica sursã de divertisment.

•

55

Figura 2. Sursele de informaþie despre politicã ale adolescenþilor

Notã: Analiza componentelor principale, rotaþie Varimax cu normalizare Kaiser,KMO=0,650, varianþa explicatã este de 48,9%, excluderea de la interpretare acoeficienþilor sub 0,4.

Privind problema informãrii despre politicã strict prin prisma rãspunsuriloradolescenþilor la întrebarea legatã de cât de des li se întâmplã sã urmãreascã unprogram de ºtiri (vezi Figura 3) pe canale media tradiþionale sau pe Internet,putem adopta o atitudine extrem de optimistã în privinþa viitoarei implicãri politice aadolescenþilor intervievaþi de noi acum. Aproximativ 39% dintre adolescenþi declarãcã acceseazã ºtiri zilnic, 30% declarã cã fac acest lucru de câteva ori pesãptãmânã ºi doar aproximativ 5% declarã cã nu urmãresc deloc ºtiri. Evident însãtrebuie sã þinem cont de mãsura în care aceastã accesare a ºtirilor este voluntarãsau involuntarã. Putem avea adolescenþi care declarã cã urmãresc în fiecare ziun program de ºtiri ale cãror motivaþii sã fie extrem de diferite – o motivaþie intrisecã(propriul interes de a fi informaþi) sau una extrinsecã (pãrinþii urmãresc un programde ºtiri, iar adolescentul, deºi ar prefera un alt program, este nevoit sã urmãreascãprogramul de ºtiri).

Figura 3. Adolescenþii ºi ºtirile

A doua dimensiune reflectã preferinþa pentru discuþiile interpersonaleca principalã sursã de informare pe teme politice. Prietenii sunt sursapreferatã, urmaþi de alþi adulþi ºi, abia dupã aceea, de cãtre pãrinþi.A treia dimensiune reflectã preferinþa pentru informaþie mai sofisticatãdespre politicã, grupând cãrþile ºi profesorii de la ºcoalã ca principalesurse de informare.

•

•

56

Dacã adãugãm la analiza noastrã informaþii despre mãsura în careinformarea despre politicã este importantã pentru adolescenþi, atunci putem aveao imagine mai nuanþatã (vezi Figura 4). Grupând adolescenþii intervievaþi de noiîn funcþie de frecvenþa accesãrii programelor de ºtiri, indiferent de canalul mediafolosit, observãm în cadrul fiecãrui grup ponderea mare a celor care declarã cãeste în foarte micã mãsurã important pentru ei sã fie informaþi despre politicã:24,4% în cazul celor care declarã cã acceseazã ºtiri zilnic, 22,6% în cazul celorcare acceseazã ºtiri de câteva ori pe sãptãmânã, 27,4% dintre cei care acceseazãºtiri de câteva ori pe lunã, urcând înspre 30,4% dintre cei care acceseazã ºtirimai rar ºi 45,5% dintre cei care declarã cã nu acceseazã deloc ºtiri. În mod tipictermenul de program de ºtiri nu desemneazã doar informaþiile despre politicã,astfel încât trebuie sã presupunem cã alte segmente ale programelor de ºtiri saualte secþiuni ale website-urilor de ºtiri atrag mai mult atenþia adolescenþilor decâtcele legate de teme politice.

Figura 4. Accesarea programelor de ºtiri în funcþie de importanþa acordatã informãrii peteme politice

Atractivitatea informaþiei oferite de cãtre mass media ºi modul în care perceprespondenþii noºtri diferitele canale media sunt elemente importante îndeterminarea frecvenþei accesãrii programelor de ºtiri de cãtre adolescenþi. Încontinuare explorãm aceastã relaþie luând în considerare elementele legate decredibilitatea canalelor media (dacã acestea reflectã evenimentele în mod corect)ºi relevanþa informaþiei oferitã de acestea (percepþia unei legãturi între viaþa proprieºi subiectele acoperite de canalele media).

57

Figura 5. Atitudinile faþã de mass media ca surse de informaþie politicã

Atitudini faþã de mass mediaAnaliza noastrã discerne douã dimensiuni ale relaþiei adolescenþilor români

cu mass media, ilustrate în figura 5.Prima dintre cele douã dimensiuni este definitã de relevanþa ºi atractivitatea

informaþiei oferite de cãtre mass media – redibilitatea televiziunii, presei scrise ºiInternetului ca surse de informare ºi mãsura în care acestea reflectã subiecte relevantedin perspectiva adolescenþilor. În cadrul acestei dimensiuni elementul cel mai relevanteste dat de faptul cã Internetul este perceput a reflecta mai corect evenimenteledecât televiziunea sau presa scrisã. Pe o scalã de la 1 la 10, în care 1 implicã dezacordultotal cu afirmaþia respectivã ºi 10 acordul total, pentru afirmaþia „Presa scrisã reflectãevenimentele în mod corect” avem o valoare medie de 4,55; în timp ce pentru afirmaþia„Internetul reflectã evenimentele în mod corect” avem o valoare medie de 5,92.

Notã: Analiza componentelor principale, rotaþie Varimax cu normalizare Kaiser, KMO=0,708,varianþa explicatã este de 52,7%, excluderea de la interpretare a coeficienþilor sub 0,4.

Percepþia asupra corectitudinii reflectãrii evenimentelor de cãtre un canal mediasau altul este asociatã cu frecvenþa accesãrii de cãtre adolescenþi a ºtirilor. Figurade mai jos ne aratã cã o proporþie semnificativã dintre adolescenþii care acceseazãºtiri zilnic apreciazã pozitiv corectitudinea Internetului (valori de peste 6 pe oscalã de la 1 la 10). Tendinþa crescãtoare se pãstreazã ºi în cazul adolescenþilor careacceseazã ºtiri de câteva ori pe sãptãmânã. Lucrurile sunt mai puþin clare în cazuladolescenþilor care acceseazã ºtiri de câteva ori pe lunã sau mai rar, în principaldatoritã probabilitãþii crescute ca aici sã îi gãsim pe adolescenþii care acceseazãºtirile accidental, involuntar.

+ Acord cu afirmaþia respectivã - Dezacord

58

Figura 6. Frecvenþa accesãrii ºtirilor în funcþie de aprecierea corectitudinii reflectãriievenimentelor pe Internet

A doua dimensiune este definitã de motivaþiile adolescenþilor ºi de percepþiapropriei eficacitãþi – motivaþie intrinsecã (Mã uit la ºtiri pentru a înþelege ce seîntâmplã în lume), motivaþie extrinsecã (sau percepþia unui oarecare grad de presiunesocialã1, Mã uit la ºtiri ca sã înþeleg despre ce vorbesc alþi oameni) ºi faptul cãadolescenþii se percep ca fiind capabili sã schimbe lucruri la nivel societal (dezacordcu afirmaþia ca „Nu are sens sã te uiþi la ºtiri pentru cã vorbesc despre lucruri pe carenu le poþi schimba”).

În cadrul acestei dimensiuni un element extrem de interesant este dat deatitudinile adolescenþilor vizavi de afirmaþia potrivit cãreia „Nu are sens sã te uiþi laºtiri pentru cã vorbesc despre lucruri pe care nu le poþi schimba”. Pe o scalã de la1 la 10, unde 1 implicã dezacord total, valoarea cea mai frecventã (modul) este 1,ceea ce înseamnã cã o proporþie semnificativã dintre adolescenþii intervievaþi de noiapreciazã pozitiv capacitatea proprie (a cetãþenilor) de a schimba lucruri la nivelulsocietãþii româneºti. Percepþia pozitivã asupra propriei eficacitãþi politice esteun element extrem de important pentru cã cercetarea în domeniu o desemneazã cao atitudine care precede comportamente democratice precum votul. Percepþiapropriei eficacitãþi politice este evident legatã de frecvenþa accesãrii ºtirilor. Figura 4ne aratã cã peste jumãtate dintre adolescenþii cu o percepþie pozitivã a proprieieficacitãþi politice declarã cã acceseazã ºtiri în fiecare zi.

1 Sau o aºteptare socialã vizavi de nivelul de informare politicã, societatea valorizând bunainformare, vezi Ohr ºi Schrott, 2001.

59

Figura 7. Frecvenþa accesãrii ºtirilor în funcþie de eficacitatea politicã perceputã

Familia ºi informarea despre politicã:politizarea mediului social al adolescenþilor

Datele prezentate anterior sugereazã un rol oarecum secundar al familieiîn raport cu mass media în termeni de informare politicã – la întrebarea directãpivind sursele de informare polit icã respondenþi i noºtri au indicat cupreponderenþã canalele media ca surse de informare. Familia poate juca însã unrol mai puþin explicit (ºi în consecinþã conºtientizat) în informarea politicã agrupului studiat de noi aici. În continuare analizãm elementele care sugereazãîn ce mãsurã mediul familial al adolescentului este unul politizat ºi legãturaacestei politizãri cu importanþa atribuitã de cãtre adolescent informãriidespre politicã. Analiza se concentreazã asupra importanþei atribuite informãriidespre politicã ºi nu asupra consumului declarat de programe de ºtiri deoareceaceasta ne oferã simultan douã informaþii: nivelul de interes faþã de politicã ºielementul comportamental de cãutare a informaþiei.

60

Figura 8. Pãrinþii ca sursã de informare politicã ºi importanþa atribuitã informãrii

Figura 9. Importanþa informãrii politice ºi probabilitatea de a vota (la obþinerea dreptuluide vot) cu partidul preferat de tatã

Figura 8 aratã existenþa unei relaþii directe ºi clare între nominalizareapãrinþilor ca sursã de informare politicã ºi importanþa informãrii despre politicãîn viaþa adolescentului, peste 60% dintre adolescenþii care considerã importantãinformarea despre politicã (9 ºi 10, pe o scalã de la 1 la 10) declarã cã pãrinþii sunt osursã de informare. Rolul formator al pãrinþilor în crearea interesului pentru politicã ºiproblemele politice merge, conform rezultatelor cercetãrilor empirice menþionate înliteratura de specialitate, mult mai departe, existând discuþii despre influenþa pãrinþilorasupra preferinþelor copiilor lor pentru un partid politic sau altul.

61

Respondenþii noºtri au fost rugaþi sã estimeze probabilitatea de a-ºi exercitadreptul de vot atunci când vor împlini 18 ani, precum ºi probabilitatea de a vota cu unpartid preferat de pãrinþii lor sau un partid preferat de prietenii lor. Figura 9 expliciteazãlegãtura dintre importanþa informãrii politice în viaþa adolescenþilor ºi probabilitatea dea vota cu partidul preferat de tatã. Putem observa cã probabilitatea (foarte probabil ºidestul de probabil) de a vota cu partidul preferat de tatãl lor este mai mare în cazuladolescenþilor care declarã cã informarea despre politicã este importantã pentru ei –aproximativ 30%. Analiza noastrã nu ne permite sã abordãm problema cauzalitãþii, darsusþine ideea cã familia joacã un rol important în crearea interesului pentru politicã,chiar dacã ulterior îºi pierde poziþia de principalã sursã de informare. Frecvenþa discuþiilordespre politicã între pãrinþi ºi copii este ºi ea direct ºi clar legatã de importanþa pe careadolescenþii o atribuie informãrii despre politicã (vezi Figura 10).

Figura 10. Frecvenþa discuþiilor despre politicã cu adulþii din familie ºi importanþa atribuitãinformãrii

Un aspect interesant al interacþiunilor dintre pãrinþi ºi copii este legat de mãsuraîn care avem de a face cu o comunicare unidirecþionalã – în care pãrinþii transmitinformaþie copiilor – sau cu una de tip bidirecþional – în care transmiterea de informaþieare loc în ambele sensuri –. Datele noastre aratã cã aproximativ 30% dintre adolescenþis-au confruntat cu o situaþie în care pãrinþii au fost nevoiþi sã se informeze desprepoliticã sau economie pentru a le rãspunde la întrebãri. Acest gen de interacþiunecreeazã posibilitatea ca învãþarea despre politicã sã se producã în ambele cazuri(pãrinþi ºi copii).

Aceastã analizã descriptivã sugereazã cã politizarea mediului social aladolescenþilor studiaþi de noi (mãsura în care persoanele care îi înconjoarã suntinteresate de politicã ºi se informeazã pe teme politice) reprezintã un elementsemnificativ în modelarea interesului lor pentru politicã ºi a atitudinilor ºicomportamentelor vizavi de informarea despre politicã.

62

Câteva concluzii

Analiza de faþã a încercat sã identifice câteva elemente esenþiale aleatitudinilor adolescenþilor din România faþã de mass media, rolul relativ almass media ºi al familiei în raport cu informarea despre politicã, dar ºi elementelegate de modul în care se structureazã consumul media al acestei categoriide vârstã.

Prima secþiune a arãtat cã, deloc surprinzãtor, Internetul ºi televiziuneaocupã un loc semnificativ în viaþa adolescenþilor intervievaþi de noi, semnificaþiafiind pe deplin reflectatã de locul în bugetul de timp al unei zile obiºnuite de ºcoalã.O perspectivã socio-demograficã asupra consumului media al adolescenþilor dinRomânia indicã douã surse de diferenþe între adolescenþi. O primã sursã este datãde statusul socio-economic al pãrinþilor, relevatã de exemplu de accesareaInternetului cu precãdere de adolescenþi provenind din familii cu nivel educaþionalformal mai crescut, cu domiciliul în mediul urban sau accesarea cãrþilor cu precãderede copii provenind din familii care deþin o bibliotecã. Aceasta este completatã decaracteristici ale ºcolilor în care studiazã respondenþii noºtri, timpul rãmas liberdupã finalizarea temelor de casã fiind extrem de diferit ºi determinând în mod directtimpul care mai poate fi dedicat mass media.

Influenþa acestor factori se face simþitã în modul de structurare al consumuluimedia, practic putem identifica douã dimensiuni: prima implicã consumul asociatde cãrþi ºi presã scrisã, în timp ce cea de a doua dimensiune grupeazã consumulde Internet, televiziune ºi, în mai micã mãsurã, radio. În acelaºi timp, aceste douãdimensiuni exprimã o preferinþã (sau o nevoie) pentru un anumit tip de informaþie.Adolescenþii români preferã în mod dominant canalele media care le oferãinformaþie condensatã ºi selectivitate. Pe Internet se observã o preferinþã clarãpentru accesarea paginilor cu elemente crescute de interactivitate, însã interacþiuneaeste evident îndreptatã înspre prieteni ºi alte persoane pe care respondenþii noºtrile cunosc deja.

Trebuie menþionat faptul cã rãspunsurile subiecþilor noºtri sunt afectate de ooarecare dezirabilitate socialã, fapt sugerat de frecvenþa declaratã a accesãriiInternetului de cãtre adolescenþi care declarã cã familia lor nu deþine un calculatorcu acces la Internet. Problemele de dezirabilitate socialã atunci când vine vorba deaccesarea mass media sunt relativ dificil de depãºit (vezi Chaffee ºi Kanihan,1997). În cazul de faþã, dat fiind faptul cã preocuparea noastrã principalã estelegatã de utilitarea mass media ca sursã de informare politicã ne aºteptãm totuºica efectele dezirabilitãþii sociale sã fie destul de mici – subiecþii noºtri suntadolescenþi ºi în cadrul acestui grup de vârstã dezirabilitatea socialã este mult maiscãzutã când vine vorba de orice temã care are legãturã cu politica.

Cea mai importantã sursã de informare despre politicã pentru adolescenþieste mass media tradiþionalã. Internetul este cel mai accesat canal media decãtre adolescenþi ºi, în acelaºi timp, cel mai puþin folosit pentru informareape teme politice. O a doua dimensiune a informãrii politice acoperã situaþiile încare discuþiile interpersonale sunt principala sursã de informare, cu prietenii, alþiadulþi ºi, în cele din urmã, pãrinþii ca interlocutori. Dacã o evaluãm din perspectiva

63

frecvenþei accesãrii programelor de ºtiri declaratã de cãtre respondenþii noºtri (39%din adolescenþi acceseazã ºtiri zilnic) avem de a face cu o situaþie extrem depozitivã în care adolescenþii se infomeazã despre ceea ce se întâmplã în jurul lor.De fapt cea mai mare parte a situaþiilor în care adolescenþii urmãresc unprogram de ºtiri sunt involuntare, aºa cum aratã analiza incluzând ºi informaþiidespre mãsura în care adolescenþi declarã cã este important pentru ei sã fie informaþidespre politicã.

În termeni de atitudini faþã de mass media un element trebuie menþionat.Internetul se bucurã de un vot de încredere din partea adolescenþilor, aceºtiaconsiderând într-o mai mare mãsurã decât în cazul presei scrise sau televiziunii cãacest mediu reflectã evenimentele în mod corect.

Deºi nu mai par a fi principala sursã de informaþie despre politicã a copiilorlor, pãrinþii joacã un rol esenþial în acest proces. Analiza noastrã aratã o relaþiedirectã între nominalizarea pãrinþilor ca sursã de informare despre politicã ºiimportanþa informãrii despre politicã în viaþa adolescentului. Politizarea mediuluifamilial al adolescentului (mãsura în care adulþii din jurul lui sunt interesaþi depoliticã ºi se informeazã despre aceasta) pare sã aibã un rol esenþial în interesulpentru politicã al copiilor ºi atitudinile acestora vizavi de importanþa de a fiinformat pe teme politice. Trecând de la nivelul individual la cel superior, trezireainteresului pentru politicã al adolescenþilor are un rol cheie în formarea viitorilorcetãþeni.

BibliografieChaffee, Steven H. ºi Stacey Frank Kanihan. 1997. „Learning about Politics from

the Mass Media.” Political Communication 14(4): 421-430. Kaid, Lynda Lee ºi Monica Postelnicu. 2005. „Political Advertising in the 2004

Election.” American Behavioral Scientist 49(2): 265 -278. Kaid, Lynda Lee, Mitchell S. McKinney ºi John C. Tedesco. 2007. „Introduction.”

American Behavioral Scientist 50(9): 1093 -1111. Kaid, Lynda Lee. 2003. „Effects of Political Information in the 2000 Presidential

Campaign.” American Behavioral Scientist 46(5): 677 -691. Loveless, Matthew. 2008. „Media Dependency: Mass Media as Sources of

Information in the Democratizing Countries of Central and Eastern Europe.”Democratization 15(1): 162-183.

Ohr, Dieter ºi Peter R. Schrott. 2001. „Campaigns and Information Seeking.”European Journal of Communication 16(4): 419 -449.

64

Trecutul comunistîn conºtiinþa adolescenþilor

Andrei Gheorghiþã

Din perspectiva unui adolescent înmatriculat la nivel gimnazial sau liceal înprezent, nu existã nici un fel de experienþã directã care sã stea la baza propriiloropinii în legãturã cu trecutul comunist. Nãscut dupã prãbuºirea regimului comunist înRomânia, adolescentului tipic îi lipseºte opþiunea antagonicã comunist-anticomunistdin lista principalelor atitudini care îl definesc din punct de vedere politic. Mai mult, înnumeroase cazuri, el foloseºte adeseori simbolurile comunismului, etichetându-legeneric drept „cool” sau asociindu-le valenþe de rebeliune socialã. Dincolo de acesteaînsã, imaginea unui adolescent asupra comunismului reprezintã în mod exclusivrezultatul unui proces de socializare, desfãºurat în mod deliberat sau, dimpotrivã,spontan, de cãtre agenþi precum familia, ºcoala, mass media etc.

Cum funcþioneazã mecanismele socializãrii politice în acest caz? Pe un primplan, avem de-a face cu o componentã deliberatã, asumatã de cãtre societate prinintermediul sistemului de învãþãmânt. Ea provine pe de-o parte din nevoia societãþiide a transmite generaþiilor tinere informaþii obiective privind o etapã din trecutul apropiat(componentã neutrã valoric) ºi, pe de altã parte, din dorinþa de a se asigura cãderapajele totalitare nu se vor repeta (componentã angajatã valoric). Canalele prinintermediul cãrora ºcoala transmite informaþii ºi atitudini privind comunismul suntlecþiile de istorie, culturã civicã ºi parþial filosofie, dar ºi ocazional politologie sauistoria comunismului (ultima mai degrabã în stadiu experimental, ca parte a unorprograme-pilot). Pe un plan secundar, socializarea deliberatã este completatã prininformaþii ºi valori transmise în mod spontan tinerelor generaþii de cãtre diferiþi actorisociali. Dincolo de conþinutul trasat prin programa analiticã, profesorii pot contribui laaceasta prin semnalele pe care le transmit în direcþia propriilor elevi, evidenþiind„latura bunã” sau „latura rea” a oricãrui fenomen social introdus în discuþie, deci ºi încazul comunismului. Pãrinþii ºi alte rude ori prieteni transmit alte categorii de semnaleînspre adolescent, din nou voluntar sau involuntar, cel mai adesea raportând o starede fapt din societatea contemporanã la echivalentul sãu din recentul trecut comunist,cu evidenþierea unor conotaþii pozitive sau negative. Nu trebuie pierdutã din vederenici contribuþia diferitelor forme de consum cultural practicate de cãtre adolescent(mass media, cãrþi, filme, teatru, muzicã, jocuri pe calculator etc.) în creionareapropriei reprezentãri asupra regimului comunist.

Aºadar, analiza modului în care adolescenþii se raporteazã la comunism înabsenþa unor experienþe directe reprezintã terenul perfect pentru a studia mecanismelesocializãrii politice, obiectivul central asumat la nivelul prezentei componente aprogramului Studii Electorale Româneºti (SER) al Fundaþiei Soros România. Pe dealtã parte însã, o mai bunã înþelegere a reprezentãrilor comunismului în rândulgeneraþiei tinere poate sta la baza conturãrii unei imagini mai clare asupra nevoilor deeducaþie formalã care þintesc dezvoltarea atitudinilor ºi abilitãþilor democratice îngeneral ºi civice în particular.

65

Cum îºi reprezintã adolescenþii comunismul?În ciuda absenþei unor experienþe directe cu regimul comunist, mai mult de o

treime (38%) dintre adolescenþii investigaþi cred cã acesta a reprezentat o perioadãmai bunã sau mult mai bunã decât cea contemporanã (Figura 1). Oarecum surprinzãtor,ponderea rãspunsurilor care valorizeazã favorabil comunismul creºte pe mãsurã ceadolescenþii analizaþi sunt înmatriculaþi într-o clasã superioarã, ajungând la aproape43% în rândul elevilor de clasa a XII-a. Surprinzãtor, dat fiind cã în bunã mãsurãexperienþele educative legate de acest tip de regim politic, presupuse a forma valori ºiatitudini anticomuniste, sunt plasate predominant în aceastã perioadã (lecþiile de istoriecontemporanã a românilor, din ultimul an de liceu). Pe de altã parte, se poate argumentacã, odatã cu maturizarea, aceºtia iau contact cu mai multe dintre problemele familieiori sunt puºi în situaþia de a-ºi trasa mai clar propriile direcþii de dezvoltare socialã ºiprofesionalã, alimentându-se astfel sentimentul difuz de nemulþumire faþã de societateacontemporanã.

Pot fi identificaþi o serie de factori a cãror prezenþã se traduce într-o creºteresemnificã a ponderii rãspunsurilor care plaseazã pe o treaptã superioarã perioadacomunistã în raport cu cea contemporanã. În linii mari, aceºtia sunt reductibili la statussocio-economic ºi educaþie, însã se cuvin evidenþiate ºi alternative explicative. Aºadar,pe un prim plan, originile valorizãrii pozitive a comunismului par a fi localizate la nivelulfrustrãrilor socio-economice resimþite în mediul în care se dezvoltã adolescentul, definitîngust (familie) sau mai larg (ºcoalã, comunitate). Este semnificativ mai probabil caadolescentul sã idealizeze trecutul comunist în raport cu perioada actualã dacã provinedintr-o familie sãracã (54% cred cã era mult mai bine sau mai bine în regimul trecut)sau din mediul rural (aproape 41%). Pe un al doilea plan, strâns relaþionat cu cel dintâi,percepþia asupra comunismului pare a fi filtratã prin intermediul capitalului educaþional,atât la nivelul adolescentului, cât ºi al agenþilor de socializare. Astfel, copiii proveninddin familii cu nivel mediu de educaþie sau mai scãzut tind sã ofere mai frecventrãspunsuri ce idealizeazã perioada comunistã (peste 40%), la fel ºi cei cu performanþeºcolare sub medie (peste 41%). Trebuie remarcat totuºi cã cele douã planuri, respectivstatus socio-economic ºi capital educaþional, se suprapun în bunã mãsurã, fiind vorbadespre douã fenomene care se reproduc reciproc.

Dacã aceastã primã categorie de concluzii nu aduce elemente surprinzãtoare,nu acelaºi lucru se poate spune despre influenþa a douã alte categorii de variabile,respectiv sexul adolescentului ºi experienþe de cãlãtorie în strãinãtate. Existã o diferenþãclarã la nivelul rãspunsurilor între bãieþi ºi fete. Cu alte cuvinte, în rândul primilor suntmult mai probabile atitudini favorabile comunismului în raport cu perioada contemporanã(41%) decât în rândul fetelor din aceeaºi generaþie (doar puþin peste 34% per ansamblu).Evident, într-o anumitã mãsurã, constatarea se poate subsuma diferenþelor la nivel deperformanþã ºcolarã între cele douã sexe, favorabile adolescentelor1, însã credem cãoriginile lor nu trebuie cãutate exclusiv pe acest nivel. Chiar mai interesantã este influenþaexperienþelor de cãlãtorie în strãinãtate: prezenþa acestora scade semnificativprobabilitatea unui rãspuns care idealizeazã perioada comunistã în raport cu prezentul

1 Media generalã pe ultimul an de studii este mai mare cu aproximativ 0,70 puncte în rândulfetelor, comparativ cu bãieþii.

66

(34%). În situaþia opusã, cei cãrora le lipsesc astfel de experienþe tind în mai maremãsurã sã se declare nemulþumiþi de societatea contemporanã (40%), preferând sãvalorizeze pozitiv trecutul comunist. Într-o anumitã mãsurã, cãlãtoria în strãinãtate vafuncþiona ca un catalizator al încrederii în potenþialul societãþii prezentului, capabil sãtreacã într-un plan secundar nostalgiile induse ale trecutului.

Figura 1: Reprezentãrile adolescenþilor asupra comunismului ºi perioadei contemporane

Secþiunea urmãtoare a chestionarului SER a solicitat adolescenþilor sã compareperioada actualã cu perioada comunistã din perspectiva succesului implementãrii unuiset finit de domenii ale politicilor publice, respectiv sãnãtate, educaþie, apãrarea legii,precum ºi global asupra nivelului de trai. Oarecum neaºteptat, în viziunea elevilorintervievaþi, planul în care societatea contemporanã eºueazã dramatic în raport cu ceacomunistã este cel al respectului faþã de lege (Figura 2). Aproape douã treimi dinadolescenþii studiaþi reproºeazã regimului postcomunist incapacitatea de a securizarespectul faþã de lege. În ciuda unei formulãri relativ vagi, o astfel de observaþie trebuiecoroboratã cu nivelul scãzut al încrederii în acele instituþii ale statului desemnate explicitsã apere legea, adicã justiþia (39% încredere foarte multã sau destul de multã) ºipoliþia (52%). Se cuvine totuºi remarcat cã aceste instituþii înregistreazã cote de încrederemult superioare altora precum: parlamentul (9%), guvernul (10%), primãrie (35%).

67

Un al doilea spaþiu al politicilor publice în care raportul opiniilor este dezechilibratîn defavoarea perioadei contemporane este cel al sistemului public de sãnãtate: 38%dintre adolescenþi cred cã în acest domeniu lucrurile mergeau mai bine în perioadacomunismului, 33% cã este mai bine astãzi, în timp ce restul de 29% considerã cãeste aproximativ la fel. Mai echilibrate sunt evaluãrile în planul nivelului de trai ºi alsistemului de educaþie, în ambele cazuri uºor favorabile perioadei actuale (aproximativ40% în ambele situaþii) în raport cu cea comunistã (39%).

Figura 2: Evaluarea succesului politicilor publice în comunism ºi postcomunism la nivelulîntregului eºantion

Aceastã ultimã observaþie este întrucâtva neaºteptatã, dacã privim lucruriledin perspectiva argumentaþiei anterioare potrivit cãreia fix în aceste douã spaþiise concentreazã acele deficite care se traduc în idealizarea perioadei comunisteîn raport cu prezentul. În scopul unei mai bune înþelegeri a acestor mecanisme,pasul urmãtor a fost acela de a urmãri felul în care îºi construiesc evaluãrile dupãcele patru domenii ale politicilor publice acea categorie de adolescenþi care, peransamblu, susþin superioritatea perioadei comuniste în raport cu cea contemporanã(Figura 3). Ce observãm? În primul rând, ponderea nemulþumiþilor faþã de rezultatelesocietãþii contemporane în fiecare dintre cele patru domenii este vizibil mai maredecât cea înregistratã pe întregul eºantion. Nu este nicidecum o surprizã, datfiind cã operãm pe un subeºantion de adolescenþi „nemulþumiþi”, care idealizeazãperioada comunistã în raport cu cea contemporanã. În al doilea rând, apar o seriede schimbãri în ordinea evaluãrii rezultatelor politicilor publice pe cele patru domeniiindicate. Ca ºi la nivelul întregului eºantion, principalul plan de nemulþumirevizeazã capacitatea statului de a impune respectul pentru lege, 72% dintreadolescenþii „nemulþumiþi” susþinând cã rezultatele regimului actual sunt inferioarecelor înregistrate de regimul comunist anterior. Al doilea domeniu evaluat negativeste cel al nivelului de trai, aproximativ 57% declarând cã situaþia este mai readecât în perioada comunismului. Circa 47% dintre „nemulþumiþi” vãd sistemul deînvãþãmânt într-o situaþie mai proastã decât în urmã cu douãzeci de ani, iar 46%formuleazã opinii similare în legãturã cu sistemul public de sãnãtate. Observãmfaptul cã, exceptând primul domeniu de insatisfacþie, ierarhia evaluãrilor negativese schimbã în cazul adolescenþilor definiþi prin alienarea în relaþia cu regimulpolitic actual, diferenþa cea mai semnificativã manifestându-se la nivelul încrederii

68

în capacitatea de a furniza un nivel de trai rezonabil (57% statueazã inferioritatearegimului postcomunist pe acest plan, faþã de doar 39% la nivelul întreguluieºantion de adolescenþi).

Figura 3: Evaluarea succesului politicilor publice în comunism ºi postcomunism în rânduladolescenþilor „nemulþumiþi” de perioada contemporanã

Cum se nasc reprezentãrile adolescenþilordespre comunism?

Nefiind fundamentate pe o experienþã directã, atitudinile adolescenþilor faþã deregimul comunist sunt rezultatul unui proces de socializare politicã. Odatã finalizatãtrecerea în revistã a acestor atitudini, în aceastã secþiune ne vom concentra asupraagenþilor socializãrii adolescenþilor în relaþie cu trecutul comunist. Premisele de la caream pornit, aºa cum menþionam ºi în preambulul acestui text, asumã un rol esenþialfamiliei ºi ºcolii în formarea acestor atitudini.

Prima întrebare în legãturã cu care am cãutat un rãspuns a vizat persoanele cucare adolescenþii ajung sã discute despre trecutul comunist al þãrii. Bateria de întrebãria þintit pãrinþii ºi rudele în general, respectiv profesorii ca surse de informaþii despreaceastã perioadã (Figura 4). Comunismul constituie un subiect de discuþie întreadolescenþi ºi pãrinþi într-un numãr mare de cazuri, aproximativ 82% dintre respondenþiraportând existenþa unor astfel de discuþii. Cât de des apare subiectul comunismului îndiscuþiile dintre pãrinþi ºi adolescenþi? Peste 21% dintre adolescenþi abordeazã deseoriproblema în discuþiile cu pãrinþii ºi rudele apropiate, în timp ce aproape 27% susþin cãdoar rareori ating acest subiect. La un nivel intermediar se plaseazã circa 34% dintreadolescenþi, care discutã uneori despre trecutul comunist cu pãrinþii ºi rudele apropiate.Discuþiile dintre adolescenþi ºi pãrinþi/rude privind regimul comunist sunt tot mai frecventeodatã cu înaintarea în vârstã a celor dintâi. Ponderea celor care nu au avut nici un felde dialog pe aceastã temã scade constant de la clasa a VIII-a (23%) pânã la clasa aXII-a (11%), o evoluþie similarã fiind înregistratã ºi în cazul rãspunsului „rareori”.

Comunismul apare semnificativ mai rar în discuþiile adolescenþilor cu profesorii(Figura 4). Mai mult de 26% dintre adolescenþii intervievaþi declarã cã nu au abordatniciodatã subiectul în ºcoalã. Rezultatul este cel puþin surprinzãtor în condiþiile în careproblematica comunismului apare în mod explicit în curricula didacticã la nivelul maimultor discipline. Puþin peste 12% dintre adolescenþi declarã cã au abordat subiectuldeseori în discuþiile cu profesorii, 31% ocazional ºi mai mult de 30% doar rareori.Se înregistreazã aceeaºi tendinþã de creºtere a frecvenþei discuþiilor despre comunism

69

odatã cu înaintarea în vârstã a adolescenþilor, ponderea rãspunsului „niciodatã” scãzândde la 33% în clasa a VIII-a la doar 14% în clasa a XII-a. Un scurt comentariu se impunela acest nivel. Într-o mãsurã destul de mare, societatea româneascã eºueazã în efortuldeliberat de a transmite informaþii ºi atitudini despre regimul totalitar comunist, în condiþiileîn care circa 14% dintre adolescenþi nu ajung niciodatã sã abordeze subiectul (sau, celpuþin, nu conºtientizeazã abordarea sa) în învãþãmântul preuniversitar.

Figura 4: Frecvenþa discuþiilor cu pãrinþii ºi profesorii referitor la perioada comunistã înRomânia

Cea de-a doua direcþie de analizã urmãreºte mesajul pe care îl transmit în legãturãcu regimul comunist pãrinþii ºi profesorii în calitate de agenþi ai socializãrii politice.Trebuie subliniat cã nu este vorba despre un mesaj explicit pe care aceºtia (pãrinþi sauprofesori) pot sã îl transmitã prin dialog cu adolescentul, ci ºi despre semnale impliciteînglobate în diverse reacþii comportamentale. În mod evident, pentru a dezvolta aceastãdirecþie analiticã nu am avut acces la date directe privitor la pãrinþii adolescenþilorstudiaþi, motiv pentru care am recurs la douã întrebãri care solicitau elevilor sã evaluezecomparativ perioada actualã ºi cea comunistã aºa cum cred cã ar rãspunde propriiipãrinþi, respectiv profesorul de istorie. La prima vedere, este o strategie ce poate fiacuzatã de un anumit grad de superficialitate. De fapt, lucrurile nu stau nici pe departeaºa. Dacã ne poziþionãm în câmpul psihologiei cognitive, impresiile noastre desprediferiþi actori sociali au o naturã difuzã, cunoscând un proces continuu de reactualizareîn contact cu informaþiile recepþionate. Astfel, în contextul unei analize privind efectelesocializãrii politice, esenþial va fi nu atât mesajul transmis de cãtre agenþii socializãrii,ci modul în care este perceput acesta de cãtre subiectul socializãrii, deci de cãtreadolescent. Acesta din urmã îºi va revizui în mod continuu impresia în legãturã cumodul în care se raporteazã pãrinþii/profesorul de istorie la perioada comunistã, iartocmai aceastã impresie se va oglindi (sau nu) în propriile sale atitudini. În aceastãlogicã, întrebãrile care îi solicitã pe adolescenþi sã ofere rãspunsul pe care cred cã l-arda propriii pãrinþi sau profesori pot constitui indicatori excelenþi ai modului în care îipercep pe aceºtia.

Cum aratã rãspunsurile la aceste întrebãri? La nivelul percepþiei pãrinþilor, echilibruleste aproape perfect. Aproximativ jumãtate (50,1%) dintre adolescenþi cred cã pãrinþii lor arspune cã perioada actualã este mai rea sau mult mai rea decât perioada comunistã, întimp ce cealaltã jumãtate (49,9%) oferã rãspunsurile inverse (Figura 5). Când vine vorbadespre profesorul de istorie, acesta este perceput în circa 41% din cazuri ca fiind un

70

Figura 5: Percepþia de cãtre adolescenþi a atitudinilor pãrinþilor ºi profesorilor referitor laperioada comunistã

Este greu de spus în ce mãsurã atitudinile pãrinþilor, respectiv profesorilorprivitor la regimul comunist se transferã înspre copii. Tot ce putem sã facem estesã observãm statistic cum se distribuie simultan propriile opinii ale adolescenþilordespre comunism ºi impresiile lor în legãturã cu felul în care pãrinþii ºi profesorii seraporteazã la acest subiect (Tabelul 1). Astfel, operând cu rãspunsurile dihotomizate2,în 87% dintre cazurile în care pãrinþii sunt percepuþi ca favorabili regimului democraticpostcomunist, copiii lor îºi vor asuma acelaºi punct de vedere. Invers, în doar 62%dintre cazurile în care pãrinþii sunt percepuþi ca nostalgici ai perioadei comuniste,copiii lor au o pãrere pozitivã despre acest regim. Similar, în cazul profesorilor, în80% dintre cazurile în care transmit un mesaj favorabil societãþii contemporane,adolescenþii educaþi vor înclina înspre aceeaºi direcþie, în timp ce opiniile favorabilecomunismului se vor reproduce în rândul copiilor în doar 63% dintre cazuri. Ceconcluzie tragem? Atât în cazul pãrinþilor, cât ºi al profesorilor ca agenþi desocializare, adolescenþii vor reproduce mai bine atitudinile favorabile regimului actual(concret, palpabil), în comparaþie cu cele favorabile perioadei comuniste (relativabstractã din perspectiva unui adolescent).

Impactul pãrinþilor asupra modului în care adolescenþii percep perioadacomunistã în raport cu cea actualã pare a fi superior celui exercitat de profesori. Însprijinul acestei opinii stau coeficienþii de asociere superiori calculaþi pentru relaþiadintre atitudinea copilului ºi atitudinea perceputã a pãrinþilor (coeficientulGama=0,707) în comparaþie cu cei calculaþi pentru relaþia dintre atitudineaadolescentului ºi cea perceputã a profesorului3 (Gama=0,553). Oricum, în ambele

2 Comparaþia între perioada actualã ºi comunism este redusã la douã categorii, respectiv „perioadaactualã este mai bunã” (prin cumularea categoriilor de rãspuns „mult mai bunã” ºi „mai bunã”) ºi„perioada comunistã era mai bunã” (prin cumularea categoriilor „mult mai rea” ºi „mai rea” referitor laperioada contemporanã).

3 Se cuvine atrasã atenþia cititorilor în legãturã cu formularea particularizantã „profesorul deistorie” din textul întrebãrii. Practic, aceastã situaþie nu acoperã situaþia în care semnalele lansate dediferiþi profesori în procesul educaþional sunt divergente.

nostalgic al regimului comunist, la un nivel moderat (28%) sau puternic (13%). Chiar dacãprocentul este mai mic decât cel înregistrat în cazul pãrinþilor, constatarea este îngrijorãtoaredin perspectiva mesajului deliberat anticomunist pe care ºi-l propune (ºi trebuie sã ºi-lpropunã) sistemul de învãþãmânt într-o þarã în tranziþie cum este cazul României.

71

situaþii avem de-a face cu o asociere puternicã ºi pozitivã, care confirmã, cel puþinparþial, ipoteza socializãrii politice prin intermediul ºcolii ºi pãrinþilor în formareaopiniilor privind trecutul comunist la adolescenþi.

Tabel 1: Reproducerea de cãtre adolescenþi a atitudinilor pãrinþilor ºi profesorilor despre comunism/perioada contemporanã

ConcluziiReprezentãrile adolescenþilor despre comunism reprezintã rezultatul unui proces

de socializare politicã, predominant în relaþie cu familia ºi ºcoala. O largã majoritate aadolescenþilor intervievaþi (82%) declarã cã au vorbit cel puþin o datã cu pãrinþii saurudele apropiate despre perioada comunistã. Mult mai puþini (74%) afirmã cã au avutdiscuþii similare la ºcoalã, în ciuda prezenþei subiectului în programele ºcolare, ceeace sugereazã un eºec al societãþii româneºti în efortul de a transmite informaþii ºiatitudini în legãturã cu regimul totalitar comunist.

Într-o bunã mãsurã, adolescenþii ajung sã reproducã atitudinile pãrinþilor ºiprofesorilor în legãturã cu raportul între perioada actualã ºi cea comunistã. Astfel, înabsenþa oricãror experienþe directe cu regimul comunist, aproape patru adolescenþi dinzece idealizeazã perioada comunistã, afirmându-i deschis superioritatea faþã de perioadacontemporanã. Principalul punct tare al regimului anterior este plasat la nivelul capacitãþiisale de a impune respectul faþã de lege. Totuºi, adolescenþii par sã reproducã mai bineatitudinile pãrinþilor ºi profesorilor favorabile regimului actual decât pe cele favorabileperioadei comuniste.

Originile atitudinilor de idealizare a comunismului în rândul adolesceþilor seregãsesc predominant într-un status socio-economic defavorabil ºi într-un capitaleducaþional scãzut. Astfel, este semnificativ mai probabil ca un adolescent sã valorizezesuperior trecutul comunist dacã are note sub medie ºi dacã provine dintr-o familiesãracã, cu nivel de educaþie scãzut sau din mediul rural. La fel, absenþa unor experienþede cãlãtorie în strãinãtate se va reflecta semnificativ în creºterea atitudinilor în planulidealizãrii regimului comunist ºi al nemulþumirii faþã de societatea prezentului.

72

Efecte ale migraþiei de muncãasupra performanþei ºcolare

Gabriel Bãdescu

Migraþia internaþionalã de muncã a fost pe parcursul ultimilor ani principalul procesde schimbare a societãþii româneºti. Doar în ultimul deceniu, peste 15% dintregospodãriile din România au avut sau continuã sã aibã un membru plecat la muncã înstrãinãtate (Sandu 2010, Bãdescu ºi Sum 2008). O estimare recentã a Bãncii Mondialeindicã un numãr de 2,8 milioane de migranþi din România în 2010, reprezentând 13,1%din întreaga populaþie1. Impactul migraþiei este nu doar amplu ci ºi extrem de complex,cu efecte pe termen scurt ºi lung asupra persoanelor implicate în migraþie ºi asupafamiliilor lor, dar ºi asupra restului societãþii. În cazul României a existat un rol economicvizibil datoritã faptului cã banii trimiºi au balansat puternicul deficit comercial ºi au dusla stabilitate financiarã, iar taxele din consumul mult crescut al românilor a alimentatbugetul de stat (Horváth ºi Anghel 2009). În acelaºi timp însã, impactul migraþiei seface simþit ºi asupra altor aspecte ale vieþii sociale: relaþii de familie, consum de serviciide sãnãtate ºi educaþie, raportare faþã de instituþiile statului, norme sociale etc.

În cele ce urmeazã voi evalua o parte a efectelor pe care le are asupra elevilordin ºcolile româneºti plecarea în strãinãtate a unor membri ai familiilor lor. Voi arãta maiîntâi cât de mulþi sunt elevii din clasele VIII–XII care au pãrinþi sau fraþi plecaþi înstrãinãtate ºi cine sunt aceºtia. Voi discuta apoi efectele migraþiei asupra performanþeilor ºcolare. Sunt aceste efecte preponderent negative, aºa cum par sã sugereze cazurilefrecvente descrise în mass media în care copii rãmaºi fãrã unul sau ambii pãrinþineglijeazã ºcoala, sau, dimpotrivã, plecarea la muncã în strãinãtate a unor membri aifamiliei le oferã posibilitãþi sporite în privinþa educaþiei ºcolare? Datele studiului Eleviiºi cultura civicã, având la bazã un eºantion reprezentativ cu un numãr ridicat de subiecþi,oferã o perspectivã unicã asupra relaþiei dintre migraþia de muncã ºi educaþie în cazulRomâniei. Înainte însã de a analiza impactul migraþiei, sunt necesare câteva clarificãriºi observaþii cu privire la înþelesul pe care îl dau performanþei ºcolare.

Este general acceptat faptul cã ºcoala trebuie sã ofere deprinderi ºi cunoºtinþenecesare succesului pe piaþa muncii. În plus, tot larg acceptat, însã omis frecvent înanalize este un alt rol fundamental al ºcolii, acela de a contribui la formarea de valori ºinorme pro-democratice. Este adevãrat cã în cazul României dificultatea de a menþineeducaþia pentru cetãþenie pe o poziþie vizibilã pe lista de obiective ale ºcolii vine ºi dinobservarea tot mai clarã a eºecurilor în formarea de cunoºtinþe ºi deprinderi cu relevanþãclarã pentru piaþã. Astfel, studiile comparate care au la bazã eºantioane reprezentativede elevi aratã cum la citire, matematicã ºi ºtiinþe, evaluãrile rezultate din studii comparateinternaþionale plaseazã România cel mai adesea sub medie, iar la unii indicatori printreultimele locuri în Europa2. Se poate argumenta însã cã educaþia pentru cetãþenie nu

1 Migration and Remittances Factbook 2011. Romania (disponibil la www.worldbank.org/prospects/migrationandremittances)

2 Sunt consacrate studiile OECD Programme for International Studendts Assessment (PISA),(http://www.pisa.oecd.org). Conform evaluãrilor cele mai recente, pentru 2009, România este pe ultimulloc în Uniunea Europeanã ºi pe unul dintre ultimele trei locuri în Europa.

73

este doar un scop în sine ci ºi un mijloc de a facilita educaþia pentru piaþã ºi, de aceea,ar fi însã cu totul greºit sã fie ignorate procesele care pot contribui la formarea sau,dimpotrivã, la erodarea unei culturi democratice în rândul tinerilor (Rothstein 2000).Acest lucru devine evident atunci când sunt parcurse aspectele care descriu un buncetãþean, aºa cum sunt ele identificate de teoria democraþiei. Astfel, William Galston(1991: 221-224) identificã patru tipuri de virtuþi civice esenþiale pentru bunul mersal democraþiei: (1) virtuþi de ordin general — curaj, respectarea legii, loialitate —,(2) virtuþi sociale — independenþã3, flexibilitate —, (3) virtuþi de tip economic — eticamuncii, adaptabilitate la schimbare economicã ºi tehnologicã —, ºi (4) virtuþi de tippolitic — capacitatea de a discerne ºi de a respecta drepturile celorlalþi, abilitatea de aevalua performanþa celor aleºi, disponibilitatea de implicare activã în discursul public.

De asemenea, capacitatea de a delibera, de a fi solidar cu cei care aparþin unorgrupuri etnice ºi religioase diferite (Kymlicka ºi Norman 2000) sunt adesea consideratedrept atribute importante ale unei culturi politice de tip democratic. În plus, unele teoriirecente afirmã cã atât dezvoltarea economicã cât ºi dezvoltarea democraticã au decâºtigat atunci când sunt prezente “aspecte ale organizãrii sociale, cum sunt reþelele,normele ºi încrederea, care faciliteazã coordonarea ºi cooperarea pentru obþinereaunor beneficii mutuale” (Putnam 1993 p. 36).

Analiza care urmeazã se referã la ambele categorii de roluri ale educaþiei ºcolare.Din perspectiva acestui mod de a defini performanþa, datele din acest studiu oferãinformaþii cuprinzãtoare, prin includerea mai multor categorii de estimãri:

1. Rezultatele obþinute în ºcoalã. Datele ne permit sã comparãm elevii din punctulde vedere al mediei notelor, al corigenþelor ºi a participãrii la concursuri ºcolare.

2. Aspiraþii educaþionale. Intenþia de a studia mai mult sau mai puþin în viitoreste unul dintre predictorii importanþi privind reuºitele ulterioare în societate(Vaisey 2009). În sondajul “Elevii ºi cultura civicã”, elevii sunt întrebaþi dacãdupã terminarea liceului îºi doresc sã îºi continue studiile, sã munceascã înþarã sau în strãinãtate, sau sã munceascã ºi sã studieze în acelaºi timp.

3. Calitatea cetãþeniei este evaluatã aici prin patru categorii de indicatori:a. Încrederea socialã, una dintre componentele importante ale predispoziþiei

pentru cooperare;b. Moralitatea civicã, atribut care se referã la disponibilitatea de a respecta

normele ºi regulile dintr-o societate, ºi despre care studiile au arãtat cãeste o resursã pentru încrederea politicã, cooperare ºi în reducereacorupþiei (ex. Letki 2006);

c. Participarea voluntarã în asociaþii, un alt ingredient de bazã al guvernãriidemocratice (ex. Warren 2001);

d. Toleranþa faþã de grupuri etnice, religioase, culturale diferite.

3 Rupert Wolfe Murray, un consultant de management britanic, scria într-un articol recent cãprincipalul obstacol care impiedicã România sã îºi realizeze potenþialul economic este „incapacitatea dea delega“, deoarece „delegarea este unul dintre factorii cheie pentru funcþionarea eficientã a unei organizaþii,ºi chiar a unei þãri.

... Când îþi dai seama cã aceastã incapacitate de a delega este rãspânditã în întreaga economie(doar companiile cele mai moderne fac excepþie) ºi cã directorii iau toate deciziile de rutina cu privire laproducþie, marketing, resurse umane ºi contabilitate - atunci înþelegi de ce România este una dintre celemai sãrace þãri din Uniunea Europeanã.“ (Contributors, 6 decembrie 2010).

74

De ce ar fi de aºteptat ca elevii care au membri ai familiei în strãinãtate sã diferede ceilalþi? Sunt mai multe tipuri de explicaþii posibile, care pot fi grupate în trei categorii.Mai întâi, sunt cele care au în vedere urmãrile absenþei unui membru al familiei într-operioadã importantã a formãrii adolescenþilor. Efectele absenþei temporare a unui pãrintesunt mult mai puþin studiate decât cele ale absenþei permanente (ex. Eisenstadt at al.1989), însã rezultatele par sã indice atât prezenþa unor urmãri negative asupraperformanþei ºcolare, datoritã traumei absenþei, supervizãrii ºi implicãrii scãzute înprocesele de învãþare ºi în relaþia cu ºcoala (ex. Chen ºi Kaplan 1999, Kim 2004), câtºi unele situaþii în care absenþa stimuleazã efecte de compensare ce cresc creativitateaºi asumarea de rãspunderi a elevului4. Apoi, migraþia de muncã are adesea efecteimportante asupra resurselor familiei. În primul rând, poate sã contribuie la creºtereasumelor investite în educaþie. În al doilea rând, experienþa muncii în strãinãtate poateavea efectul creºterii aspiraþiilor educaþionale ºi a resurselor alocate ºcolii datoritãfaptului cã migraþia creºte raportul dintre beneficiile ºi costurile asociate educaþiei (ex.Stark 1986). În fine, cãlãtoria în strãinãtate poate contribui la efecte de socializare atâtasupra celor care cãlãtoresc, cât ºi asupra membrilor familiei cu care sunt în contact(ex. Bãdescu, Stoian ºi Tãnase 2007). Interacþiunile cu membri ai unor societãþi diferiteconduce la o expunere mai mare la diversitate culturalã, fapt care, în funcþie de context,poate sã creascã nivelele de toleranþã ºi încredere interpersonalã (ex. Uslaner 2009 )ori, dimpotrivã, sã le reducã (Putnam 2007).

Cine sunt elevii de liceu care au membri ai familiei migranþi?Un prim rezultat remarcabil ce rezultã din analiza sondajului Elevii ºi cultura

civicã are în vedere amploarea deosebitã a fenomenului studiat. Astfel, mai mult de unsfert dintre elevii de liceu din România aveau la începutul acestui an ºcolar cel puþin unmembru al familiei plecat în strãinãtate (Figura 1).

4 Studiile asupra liderilor politici au fost între primele care au observat prezenþa unor efectepozitive ale absenþei unui pãrinte, în special a tatãlui, în cazul unora dintre copii. Astfel, în rândul preºedinþilorStatelor Unite proporþia celor care au fost orfani, sau care au avut taþi neimplicaþi în educaþia lor, este multmai ridicatã decât în populaþia obiºnuitã (ex. Wead 2006).

Figura 1. Proporþia elevilor care au membri ai familiei plecaþi în strãinãtate

75

Figura 2 indicã cine sunt membrii familiei plecaþi la muncã în strãinãtate lamomentul aplicãrii interviului: în proporþii aproape egale, de aproximativ 30%, estemama, tata, respectiv un membru care nu e nici pãrinte ºi nici frate; în aproximativ20% dintre cazuri este plecat unul dintre fraþi, iar aceastã proporþie creºte odatã cuvârsta respondentului. În cazul a 14% dintre toþi elevii de liceu este plecat în strãinãtateunul dintre pãrinþi sau sunt plecaþi ambii pãrinþi. Datele unui sondaj realizat în vara lui20081, reprezentativ pentru elevii de liceu din România, indicã 11% elevi având unulsau ambii pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate2, ºi alþi 24% dintre toþi elevii cu unulsau ambii pãrinþi plecaþi la muncã anterior realizãrii acelui sondaj.

5 EDUCIV 2008, realizat de cãtre Centrul pentru Studiul Democraþiei, Cluj.6 Datele sondajului Elevii ºi cultura civicã nu fac o distincþie clarã între cei plecaþi la muncã sau în

altfel de cãlãtorii, însã þinând cont ºi de rezultatul EDUCIV, putem presupune cã cã marea majoritate acelor plecaþi în strãinãtate sunt plecaþi la muncã.

Figura 2. Cine sunt cei plecaþi în strãinãtate dintre membrii familiilor elevilor de liceu

Din rândul famiilor care au membri plecaþi la muncã în strãinãtate, în peste 80%dintre cazuri este plecat un singur membru, în 17% sunt plecaþi doi membri (ambiipãrinþi sau un pãrinte ºi un frate ori sorã), iar în 2% sunt trei sau mai mulþi (Figura 3). Încazul a 15% dintre elevii care au pe cineva plecat (reprezentând 3% dintre toþi elevii deliceu din România) sunt plecaþi ambii pãrinþi.

76

Tabelul 1. Cine sunt cei care au membri ai familiei plecaþi în strãinãtate, în funcþie de sex, tip de localitate,regiune, etnie ºi religie

Figura 3. Câþi membri ai familiei sunt plecaþi în strãinãtate

Cine sunt elevii care au membri ai familiei plecaþi în strãinãtate? Distribuþia loreste remarcabil de uniformã în comparaþie cu populaþia tuturor elevilor din claseleVIII–XII din România, în ceea ce priveºte sexul, tipul de localitate, etnia ºi religia. Osingurã diferenþã semnificativã statistic (p < 0.05) apare în cazul regiunii de provenienþã,unde elevii din judeþe ale Moldovei au o proporþie uºor mai ridicatã în rândul celor cu unmembru al familiei plecat faþã de ceilalþi elevi (27% faþã de 21%) (Tabelul 1).

77

Elevii care au membri ai familiei plecaþi în strãinãtate percep în mod similarnivelul de trai al familiei proprii cu ceilalþi elevi ºi au într-o mãsurã aproximativ egalãcomputer ºi acces la internet (sunt de remarcat aici proporþiile relativ ridicate, de aproape90% pentru posesia de computer, respectiv de aproape de 80% pentru accesul lainternet pentru elevii de liceu din România). În acelaºi timp însã, pãrinþii elevilor dinprima categorie au un nivel de educaþie uºor mai scãzut decât al celorlalþi ºi, în modsimilar, proporþia celor care au acasã biblioteci cu peste 100 de cãrþi este ceva maiscãzutã (41%, faþã de 46%) (Tabelul 2).

Tabelul 2. Ce fel de familie au elevii care au membri ai familiei plecaþi în strãinãtate, în funcþie de sex, tipde localitate, regiune, etnie ºi religie

78

Efecte ale plecãrii unor membri ai familiei în strãinãtatePrin ce diferã performanþele ºcolare ale elevilor ai cãror pãrinþi sau fraþi sunt

plecaþi în raport cu ceilalþi elevi? Conteazã cine este plecat – dacã este plecat unuldintre pãrinþi sau amândoi, sau dacã este plecatã mama ori tatãl? Sunt diferite efecteleplecãrii în cazul bãieþilor faþã de cel al fetelor? Diferã în funcþie de structura familieielevului? Sunt atribute ale ºcolii care sã influenþeze relaþia dintre migraþie ºi performanþã?

Analiza datelor sondajului Elevii ºi cultura civicã pune în evidenþã câteva relaþiinegative, dar de slabã intensitate, între migraþie ºi performanþele ºcolare, atunci cândacestea sunt estimate prin prezenþa sau absenþa de corigenþe, de premii ºcolare, prinmedia generalã ºi prin prezenþa sau absenþa unei medii generale sub nota 77 (Tabelul3). Nu este cu totul surprinzãtor faptul cã absenþa mamei are un efect mai importantdecât absenþa tatãlui sau a fraþilor. Surprinde însã faptul cã absenþa ambilor pãrinþi areun efect mai slab decât plecarea mamei ºi cã absenþa unui frate sau a unei surori paresã conteze mai mult decât cea a tatãlui.

7 Toate variabilele, cu excepþia notei medii, au valori de 0 (absenþa însuºirii) sau 1 (prezenþaînsuºirii). O corelaþie pozitivã (de ex. între plecarea mamei ºi prezenþa unei medii sub 7) indicã faptul cãprezenþa unei însuºiri (ex. mama plecatã) tinde sã fie însoþitã de prezenþa celeilalte (ex. medie sub 7).

Tabelul 3. Corelaþii între plecarea în strãinãtate a unor membri ai familiei ºi indicatori ai performanþei ºcolare

** Corelaþia este semnificativã pentru nivelul 0.01 level (2-tailed).* Corelaþia este semnificativã pentru nivelul 0.05 (2-tailed).

79

Tabelul 4. Corelaþii între plecarea în strãinãtate a unor membri ai familiei ºi indicatori ai performanþei ºcolare,în rândul bãieþilor, respectiv al fetelor

Sunt urmãrile absenþei unor membri ai familiei diferite în cazul bãieþilor ºi alfetelor? Unele studii aratã prezenþa unor efecte pozitive mai puternice asupraperformanþelor ºcolare în cazul implicãrii unui pãrinte de acelaºi sex cu elevul: mameletind sã le fie de mai mult folos fetelor, iar taþii bãieþilor (ex. Balsmeier at al 2009). Dateleacestui studiu nu susþin însã existenþa unei legãturi de acest tip. Efectele negative aleplecãrii unuia sau a ambilor pãrinþi sunt mai puternice în cazul bãieþilor decât al fetelor,indiferent de cine este absent, mama sau tata (Tabelul 4).


În plus, datele indicã prezenþa unei legãturi între structura familiei ºi efectele plecãriiîn strãinãtate a unor membri. Astfel, efectele negative sunt cel mai puternice în cazulelevilor care nu au fraþi sau surori, mai puþin intense în cazul celor cu un frate sau o sorã,ºi aproape inexistente pentru cei care au mai mult de un frate ori o sorã (Tabelul 6).

Tabelul 5. Corelaþii între plecarea în strãinãtate a unor membri ai familiei ºi indicatori ai performanþei ºcolare,în rândul elevilor care nu au fraþi sau surori, a celor care au un frate sau o sorã ºi a celor care au mai mult deun frate sau o sorã


80

Aspiraþii educaþionale. În ce mãsurã sunt influenþate planurile de viitorprivind continuarea studiilor dupã terminarea liceului de plecarea în strãinãtate aunor membri ai familiei? Datele indicã un efect pentru fiecare categorie de membruabsent, mai puternic în cazul în care sunt plecaþi ambii pãrinþi (57% dintre eleviafirmã cã vor sã îºi continue studiile, cu sau fãrã cãutare de lucru, faþã de 73%dintre elevii care nu au pe nimeni plecat) ºi mai slab în cazul plecãrii tatãlui (63%vor sã îºi continue studiile) (Tabelul 6).

Tabelul 6. Relaþii între plecarea în strãinãtate a unor membri ai familiei ºi intenþiile de viitor privind continuareastudiilor.


Efectele asupra elevilor se pãstreazã pentru ambele sexe, iar impactul cel maimare îl are plecarea ambilor pãrinþi asupra fetelor: 81% dintre cele care nu au membriai familiei plecaþi afirmã cã vor sã îºi continue studiile, cu sau fãrã cãutare de lucru,faþã de doar 60% dintre elevele care nu au pe nimeni plecat. Din nou, structura familieiconteazã, cu efecte mai puternice în cazul elevilor care nu au fraþi ori surori, ºi multmai reduse pentru cei care au doi sau mai mulþi.

Cãlãtoriile în strãinãtate a unor membri ai familiei nu au efecte asupra celorpatru categorii de indicatori care estimeazã calitatea cetãþeniei. Astfel, nivelul deîncredere socialã, moralitatea civicã, implicarea voluntarã în asociaþii ºi toleranþa tindsã aibã valori asemãnãtoare între elevii care au unul sau mai mulþi pãrinþi ori fraþiplecaþi ºi ceilalþi elevi.

În ce mãsurã diferã relaþia dintre migraþie ºi performanþã la nivel indiviual înfuncþie de performanþele de ansamblu ale ºcolii? Datele sondajului permit o ierarhizarea celor 85 de ºcoli cuprinse în studiu prin combinarea mai multor indicatori: proporþia deelevi care au participat la concursuri ºcolare, de proporþia celor care au avut corigenþe,

81

de nota medie ºi de proporþia celor cu nota medie sub 78. Tabelul 7 reprezintã legãturileîntre plecarea în strãinãtate ºi indicatori ai performanþei educaþionale pentru trei categoriide ºcoli: ultimele 15%, cele de mijloc ºi primele 15%.

8 Sunt conºtient de limitele evaluãrii unei ºcoli într-un mod atât de sumar, însã pentru simplitatevoi presupune cã indicatorul construit descrie suficient de bine ºcolile din punctul de vedere al contextuluide învãþare. Într-un sens mai riguros, performanþa unei ºcoli trebuie sã þinã cont de diferenþa între inputºi output ºi nu doar de output.

Tabelul 7. Corelaþii între plecarea în strãinãtate a unor membri ai familiei ºi indicatori ai performanþei ºcolare,în ºcolile cu performanþe scãzute, în cele cu performanþe medii ºi a celor cu performanþe ridicate


82

Tabelul aratã faptul cã nota medie a elevilor cu rude plecate are de suferit celmai puþin în ºcolile cu performanþe scãzute ºi cel mai mult în cele cu performanþeridicate. În acelaºi timp însã, ºcolile mai bune tind sã fie mai favorabile implicãriivoluntare în asociaþii a elevilor care au rude plecate decât în cazul colegilor lor. În modsimilar, nivelul de moralitate civicã, dar ºi cel de intoleranþã tind sã fie mai ridicate înaceste ºcoli în cazul elevilor cu rude plecate decât a celorlalþi elevi.

Concluziiªcoala româneascã se confruntã cu probleme serioase atât din perspectiva

modului în care formeazã deprinderi ºi cunoºtinþe necesare succesului pe piaþa muncii,cât ºi a efectelor asupra învãþãrii de valori ºi norme pro-democratice. Un studiu calitativasupra culturii politice în România realizat de cãtre Fundaþia Soros în 20089 întregeºteimaginea oferitã de cercetãrile cantitative comparate din ultimii ani, aceea a unei societãþidestul de asemãnãtoare celorlalte societãþi estice, plasatã între þãrile foste sovietice ºicele intrate anterior nouã în UE, dar la o distanþã considerabilã ºi cu puþine schimbãriîn ultimii ani faþã de democraþiile cu tradiþie îndelungatã. De regulã, cultura politicã seschimbã încet în timp. Cum stau românii? Ne miºcãm încet spre modelul societãþilorbine alcãtuite (well ordered societies) sau, dimpotrivã, efectele neintenþionate alepoliticilor publice de crizã amorseazã bombe cu ceas pentru mai târziu? Migraþiainternaþionalã de muncã este în România un fenomen de masã, cu efecte profunde detip economic, social, dar ºi cultural. Este migraþia o resursã din perspectiva culturiipolitice sau, dimpotrivã, este un factor ce impune constrângeri suplimentare asupraschimbãrii culturale, contribuind la apariþia unui tip de cetãþean care este prea puþinpregãtit ori dispus sã apere valorile democratice din societatea sa? Contribuie migraþiatemporarã de muncã la adoptarea mai rapidã a unor deprinderi ºi cunoºtinþe cu roldirect pe piaþa muncii, sau efectele sale sunt mai degrabã de descurajare a investiþieiîn capital uman?

Analiza datelor sondajului Elevii ºi cultura civicã contribuie la clarificarea relaþiilordintre migraþia de muncã ºi performanþele ºcolare în România. În primul rând, aratã câtde amplu este rolul migraþiei asupra familiilor care au copii la ºcolile din România: maimult de un sfert dintre elevii din clasele IX–XII aveau la începutul acestui an ºcolar celpuþin un membru al familiei plecat în strãinãtate ºi aproximativ o treime dintre ei provindin familii care au avut în trecut membri migranþi.

Prin ce diferã performanþele ºcolare ale elevilor din liceele româneºti care aumembri ai familiei plecaþi în strãinãtate în raport cu ceilalþi elevi? Datele pun în evidenþãcâteva relaþii negative, dar de slabã intensitate, între migraþie ºi performanþele ºcolare,atunci când acestea sunt estimate prin prezenþa sau absenþa de corigenþe, de premiiºcolare, prin media generalã ºi prin prezenþa sau absenþa unei medii generale sub nota7. Efecte mai importante pot fi observate în ceea ce priveºte intenþia de continuare astudiilor dupã terminarea liceului: elevii care au rude plecate afirmã mai frecvent cã vorpleca la lucru în strãinãtate dupã terminarea liceului, ºi mai rar cã îºi vor continuastudiile, decât ceilalþi elevi. Iatã, deci, câteva semne importante privind urmãrile negativeale migraþiei asupra formãrii de capital uman în România. Efectele nu sunt uniform

9 Cultura politicã în România. (http://www.soros.ro/ro/publicatii.php, accesat în 1 decembrie 2010)

83

distribuite, depinzând de atribute ale elevilor, ale familiilor ºi ale ºcolilor din care provin.Astfel, în general, efectele sunt mai puternice în cazul bãieþilor, a celor care suntsinguri la pãrinþi, care provin din familii din care este plecatã mama ºi, pentru anumitetipuri de performanþe, asupra celor care sunt în ºcoli care au rezultate bune. În acelaºitimp însã, cãlãtoriile în strãinãtate a unor membri ai familiei nu au efecte sistematiceasupra celor patru categorii de indicatori care estimeazã calitatea cetãþeniei. Astfel,nivelul de încredere socialã, moralitatea civicã, toleranþa faþã de minoritãþi ºi implicareavoluntarã în asociaþii tind sã aibã valori asemãnãtoare între elevii care au unul sau maimulþi pãrinþi ori fraþi plecaþi ºi ceilalþi elevi. Studiul oferã o primã imagine mai detaliatãasupra relaþiilor dintre plecãrile în strãinãtate ºi educaþie, însã lasã câteva aspecteimportante descoperite: nu sunt surprinse efectele asupra elevilor mai mici de clasa a8-a, ºi nu sunt incluºi tinerii care au abandonat ºcoala înainte sau pe parcursul liceului,precum ºi cei care merg la ºcoalã în strãinãtate pe durata migraþiei pãrinþilor.

În concluzie, migraþia de muncã are urmãri asupra câtorva aspecte importanteale performanþei elevilor de liceu din România, iar acestea sunt adesea negative. Meritãde aceea ca reformele ºcolii sã urmãreascã atât reducerea deficitului de performanþãdin perspectiva pieþei muncii, cât ºi învãþarea de atitudini, deprinderi ºi norme de caredepinde funcþionarea democraþiei, þinând cont de contextul resurselor ºi constrângerilordatorate mobilitãþii crescute a populaþiei.

BibliografieBalsmeier, Benjamin ºi Heiko Peters. 2009. Family background or characteristics

of the child: what determines high school success in Germany? Journal of Economicsand Economic Education Research, Volume 10, Number 1, 2009

Banca Mondialã. 2010. Migration and Remittances Factbook 2011. Romania(disponibil la www.worldbank.org/prospects/migrationandremittances)

Bãdescu, Gabriel ºi Paul Sum. 2008. Coming Home: Attitudes and Behaviors ofRomanian Migrant Workers Returning from Abroad. Lucrare prezentatã la 66th NationalConference of the Midwest Political Science Association, Chicago (April 3-6, 2008)

Bãdescu, Gabriel, Oana Stoian ºi Andra Tanase. 2007. Cultural Effects of LaborMigration in Romania. Est-Ovest. Rivista di studi sull’integrazione europea. No. 6, vol.37, 131-153. 2007.

Chen, Z. ºi Kaplan, H. B. 1999. Explaining the impact of family structure duringadolescence on adult educational attainment: a longitudinal study. Applied BehavioralScience Review, 7(1), 23-40.

EDUCIV 2008. Youth civic education in Romania. Survey conducted by the Centerfor Democratic Studies, Cluj-Napoca, Romania.

Eisenstadt, Marvin, André Haynal, Pierre Rentchnick ºi Pierre de Senarclens.1989. Parental Loss and Achievement.: By. Madison, CT: International UniversitiesPress.

Fundaþia Soros România. 2008. Cultura politicã în România. (http://www.soros.ro/ro/publicatii.php, accesat în 1 decembrie 2010)

Galston, William. 1991. Liberal Purposes: Goods, Virtues, and Duties in the LiberalState. Cambridge: Cambridge University Press

84

Hooghe, Marc. 2003. “Voluntary Associations and Democratic Attitudes: ValueCongruence as a Causal Mechanism“, în Marc Hooghe ºi Dietlind Stolle (eds.)Generating Social Capital. Civil Society and Institutions in Comparative Perspective.New-York: Palgrave Macmillan

Horváth, István ºi Remus Gabriel Anghel. 2009. Migration and Its Consequencesfor Romania. Southeast Europe.Journal of Politics and Society (04/2009). 386-403

Kim, H. 2004. Family resources and children’s academic performance. Childrenand Youth

Service Review, 26(6), 529-536.Kymlicka, Will ºi Wayne Norman. 2000. “Citizenship in Culturally Diverse Societies:

Issues, Contexts, Concepts, în Will Kymlicka ºi Wayne Norman (eds.) Citizenship inDiverse Societies. Oxford: Oxford University Press.

Letki, Natalia. 2006. “Investigating the Roots of Civic Morality: Trust, Social Capital,and Institutional Performance.” Political Behavior 28, no. 4: 305-25.

Murray, Rupert Wolfe. 2010. “Stai sã-l întreb pe ºefu“. Contributors 6 decembrie2010. (http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8101380-stai-intreb-sefu-39-rupert-wolfe-murray.htm, accesat în 1 decembrie 2010)

Putnam, Robert D. 1993. Making Democracy Work: Civic Traditions in ModernItaly. Princeton: Princeton University Press

Rothstein, Bo. 2000. Trust, social dilemmas and collective memories. Journal ofTheoretical Politics. 4: 477-501

Sandu, Dumitru. 2010. Lumile sociale ale migraþiei româneºti în strãinãtate. Iaºi:Polirom

Stark, Oded (ed.). 1986. Migration, human capital and development, Volume 4 inResearch in Human Capital and Development. JAI Press, Greenwich, CT.

Stolle, Dietlind. 1998. Bowling Together, Bowling Alone: The Development ofGeneralized Trust in Voluntary Associations. Political Psychology 19: 497-526

Uslaner, Eric. 2009. Trust, diversity, segregation, and globalization. Paper presentedat Dynamics of diversity in globalizing era Conference, October 22nd-23rd, Milan, Italy

Vaisey, Stephen. 2009. Motivation and justification: A dual-process model ofculture in action. American Journal of Sociology 114 (6): 1675-1715.

Warren, Mark E. 2001. Democracy and Association. Princeton/Oxford: PrincetonUniversity Press.

Wead, Doug. 2006. The Raising of a President: The Mothers and Fathers of OurNation’s Leaders. Simon & Schuster Adult Publishing Group.

85

Studii Electorale Româneºti (SER) este un program de cercetareperiodicã a participãrii electorale ºi a comportamentului de vot în România,iniþiat de Fundaþia Soros România (FSR) în anul 2009. SER îºi propune sã descrieºi sã explice de ce românii aleg sã voteze sau nu, care sunt motivaþiile votului,ce anume influenþeazã rezultatul alegerilor ºi cum afecteazã toate aceste lucruridemocraþia în România. În secundar, programul va aborda periodic alte temelegate de studiul culturii politice.

SER foloseºte în principal serii de date de sondaj culese folosind o metodologiedezvoltatã de echipa de cercetare a proiectului în colaborare cu una sau mai multefirme specializate în acest domeniu. Primul set de date este asociat cu alegerile europenedin iunie 2009, iar datele sunt culese imediat dupã alegeri, în colaborare cu The GallupOrganization România; aceste date sunt analizate în capitolele volumuli de faþã. Lafinalul anului 2009 s-au adãugat date culese în apropierea alegerilor prezidenþiale,printr-un studiu de tip panel cu trei valuri; datele acestuia vor fi analizate într-un volumviitor pe tema alegerilor prezidenþiale. În cursul anului 2010, echipa SER studieazãproblematica implicãrii tinerilor în viaþa politicã. Pentru 2011 este prognozat un studiudespre religie ºi politicã, pentru ca în 2012 cercetarea sã se concentreze în jurul alegerilorlocale ºi parlamentare planificate în acel an. În paralel cu activitatea de cercetaresocialã, sub egida SER sunt publicate studii ºi rapoarte cu privire la sistemul electoraldin România ºi implicaþiile acestuia asupra democraþiei.

SER îºi propune sã devinã o sursã de informaþie accesibilã atât publicului larg,cât ºi specialiºtilor. Newsletterul SER va prezenta într-o manierã descriptivã principalelerezultate ale cercetãrii. Analize aprofundate ale datelor sunt publicate sub forma unorcãrþi adresate unui public informat ºi specialiºtilor, între care ºi volumul de faþã. Bazelede date ale cercetãrii sunt disponibile gratuit cercetãtorilor interesaþi, la cerere.

Echipa de cercetare este alcãtuitã din:

Programul Studii Electorale Româneºtial Fundaþiei Soros România

Mircea Comºa, sociolog, este doctor în sociologie ºi conferenþiar laFacultatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã a Universitãþii „Babeº-Bolyai”Cluj-Napoca. Dintre lucrãrile pe teme electorale menþionãm: Ratã departicipare, supra-raportare ºi predicþii electorale (Sociologie Româneascã,2004), Alegerile generale 2004. O perspectivã sociologicã (coordonator,Eikon, 2005), Viaþa socialã în România Urbanã (coautor, Polirom, 2006),A Typology of Political Participation in Romania: Empirical Findings froma Local Study (Studia – Sociologia, 2008). Este membru al echipelor decercetare din România care real izeazã cercetãri le comparativeinternaþionale „European Values Survey - EVS” ºi „Global EntrepreneurshipMonitor - GEM”.

86

Claudiu D. Tufiº, politolog, este doctor în ºtiinþe politice ºi cercetãtor ºtiinþific laInstitutul de Cercetare a Calitãþii Vieþii. Principalele sale domenii de interes includ:tranziþiile post-comuniste, cultura politicã, sociologia valorilor ºi metode cantitativede analizã a datelor. Volume recente: Atitudini faþã de muncã în România. Opinii,realitãþi, aºteptãri (2008, co-autor), Romii. Poveºti de viaþã (2008, co-coordonator),Sistemul universitar românesc. Opiniile cadrelor didactice ºi ale studenþilor (2007,co-autor), Valori ale românilor: 1993 – 2006. O perspectivã sociologicã (2007,co-autor). Membru al echipei Grupului românesc pentru studiul valorilor sociale,care realizeazã studiile „European / World Values Survey” în România.Andrei Gheorghiþã, sociolog, este lector universitar la Catedra de Sociologie aUniversitãþii „Lucian Blaga” din Sibiu, unde predã cursuri de analizã electoralã,sociologie politicã ºi statisticã socialã. Licenþiat în sociologie ºi în ºtiinþe politiceal Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca, în prezent este doctorand însociologie în cadrul aceleiaºi instituþii cu o tezã privind „Relevanþa electoralã aliderului politic”. Principalele sale domenii de interes vizeazã comportamentulelectoral (în principal personalizarea votului ºi mecanismele de evaluare acandidaþilor) ºi procesele de tranziþie ºi democratizare în þãrile foste comuniste(opþiuni instituþionale, corupþie, justiþie tranziþionalã). Este autor sau coautor alunor studii publicate în volume colective, în reviste precum Romanian Journalof Society and Politics, Studia Universitatis Babeº-Bolyai. Seria Politica ºi Revistade Sociologie sau prezentate la conferinþe naþionale ºi internaþionale. Este unuldintre colaboratorii pentru România ai cercetãrii comparative internaþionale„Comparative Study of Electoral System - CSES”.Ovidiu Voicu, politolog, managerul proiectului, este absolvent al cursurilor demaster în ºtiinþe politice ºi manager de programe la Fundaþia Soros. Începândcu anul 2001 a coordonat seria Barometrul de Opinie Publicã ºi mai multecercetãri specializate, între care Eurobarometrul Rural (ediþia I 2002-2003, ediþiaII 2005-2006), Barometrul Incluziunii Romilor (2006-2007), Sistemul universitarromânesc (2007), Viaþa de familie ºi Atitudini faþã de muncã (2008) ºi a participatcu articole ºi analize la majoritatea studiilor publicate ca urmare a acestorcercetãri. A colaborat ca cercetãtor ºi coautor la alte proiecte de cercetaresocialã, printre care Extremismul în România (IPP, 2004), Bunã guvernare ºiintegritate în ºcoala româneascã (CEDU, 2006), ªcoala realã (CEDU, 2008).

Acestora li se adaugã cercetãtori invitaþi sã analizeze datele în articole publicate fie înnewsletter-ul SER, fie în seria de cãrþi apãrute sub egida programului.

87

Studiu cantitativ Elevii ºi cultura civicã,realizat în cadrul programuluiStudii Electorale Româneºti

Fiºa tehnicã

88

Sondaj de opinie – “Elevii ºi cultura civicã”Chestionar pentru elevi

Îþi mulþumim cã ai acceptat sã participi la acest studiu important. În prezentfirma TOTEM Communication realizeazã la cererea Fundaþiei Soros ºi cu sprijinulMinisterului Educaþiei, Tineretului ºi Sportului un sondaj de opinie privind mai multeaspecte referitoare la sistemul educaþional din România. Pentru a discuta acesteaspecte, ai fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Dacã eºti de acord sã ne rãspunzila întrebãri, sper sã nu îþi rãpim mai mult de 20 de minute.

Completarea acestui chestionar este foarte simplã. Nu trebuie decât sã citeºticu atenþie întrebãrile, variantele de rãspuns precum ºi instrucþiunile de completarecorespunzãtoare fiecãrei întrebãri ºi rãspunsurile posibile. Fiecare rãspuns are asociatão cifrã; tu trebuie sã încercuieºti cifrele din dreptul rãspunsurilor care corespund celmai bine în cazul tãu. Acolo unde þi se cere sã rãspunzi liber, fãrã variante de rãspuns,completeazã cu pixul în spaþiul disponibil. Acest chestionar poate fi completat doar detine, ºi nu de o altã persoanã în numele tãu.

În cazul în care ai completat greºit la o întrebare, taie rãspunsul ºi încercuieºtealtul. Dacã ai dificultãþi în a înþelege anumite întrebãri sau variante de rãspuns apeleazãla operatorul nostru de interviu care þi-a dat acest chestionar pentru a te ajuta încompletarea chestionarului. Dacã nu ºtii ce sã rãspunzi sau nu doreºti sã rãspunzi la oanumitã întrebare, lasã necompletat ºi treci la urmãtoarea întrebare.

Rãspunsurile tale sunt anonime ºi nu vor fi dezvãluite altor persoane, ci vor fidoar analizate în scop de cercetare ºtiinþificã. Rãspunsurile tale nu vor fi comunicatepãrinþilor sau profesorilor tãi, ci ne intereseazã doar sã numãrãm câþi elevi au o pãreresau alta sau au trãit anumite experienþe. Întrebãrile din acest chestionar acoperã oserie de teme legate de ºcoalã ºi de societate.

De asemenea, trebuie sã ºtii cã acest chestionar nu este un test ºi nu vei primio notã sau un calificativ. Altfel spus, nu existã rãspunsuri greºite sau corecte.

Datele tale personale sunt prelucrate de cãtre TOTEM Communication, potrivitnotificãrii 11548, în conformitate cu cerinþele Legii nr. 677/2001 în scopul realizareaverificãrii operatorilor noºtri de teren sau pentru realizarea de statistici. Îþi poþi exercitadreptul de acces, de intervenþie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei deciziiindividuale ºi dreptul de a te adresa justiþiei în condiþiile prevãzute de Legea nr. 677/2001 printr-o cerere scrisã, datatã ºi semnatã, trimisã la adresa: TOTEM Communication,Str. Arh. Gh. Sterian nr.6, sector 2, 021978, Bucureºti.

În caz cã ai vreo întrebare legatã de acest studiu ne poþi scrie un e-mail [email protected]

Îþi mulþumim încã o datã pentru ajutorul tãu!

INTRODUCERE

89

MODULUL A

Vom începe cu câteva întrebãri despre ºcoala ta. Atunci când rãspunzi la acesteîntrebãri, te rugãm sã te gândeºti în primul rând la ºcoala în care înveþi acum.

Rãspunde la întrebãrile A3-A5 doar dacã ai rãspuns DA la întrebarea anterioarã!Dacã ai rãspuns NU, mergi la A6

90

MODULUL BAm vrea acum sã ºtim câte ceva despre ce faci în timpul tãu liber.

91

Întrebãrile urmãtoare se referã la sursele tale de informare ºi la mass-media. Prinmass media se înþelege televiziune, ziare, radio, internet.

Vom folosi acum scala de la 1 la 10 pentru a ne spune în ce mãsurã eºti de acordcu mai multe afirmaþii. Dacã încercuieºti 1, înseamnã cã eºti în dezacord total cu afirmaþiarespectivã, iar dacã încercuieºti 10 înseamnã cã eºti total de acord. Poþi alege, bineînþeles,orice cifrã intermediarã pentru a îþi nuanþa cât mai bine rãspunsul. Pentru fiecare afirmaþie,încercuieºte rãspunsul care se potriveºte cel mai bine cu opinia ta.

92

Pãrerile despre cum este ºi ce trebuie sã facã un bun cetãþean sunt împãrþite, nuexistã un consens. În continuare, vrem sã aflãm care este opinia ta despre acest lucru.Aminteºte-þi cã nu existã rãspunsuri corecte sau greºite la aceste întrebãri, orice opinieeste importantã. Te rugãm sã citeºti cu atenþie întrebãrile urmãtoare ºi sã rãspunzi sincer lafiecare din ele.

MODULUL C

Vom folosi din nou scala de la 1 la 10 pentru a afla opiniile tale despre cât dejustificate sunt fiecare dintre acþiunile urmãtoare. Dacã încercuieºti 1, consideri cã acþiunearespectivã nu este niciodatã justificatã, iar dacã încercuieºti 10 crezi cã este întotdeaunajustificatã. Poþi alege, bineînþeles, orice cifrã intermediarã pentru a îþi nuanþa cât mai binerãspunsul. Pentru fiecare acþiune, încercuieºte rãspunsul care se potriveºte cel mai bine cuopinia ta.

94

MODULUL DÎn continuare vor fi câteva întrebãri despre societatea româneascã ºi opiniile tale

despre ce se întâmplã în România.

96

MODULUL E

La final, câteva întrebãri sunt despre tine ºi familia ta. Rãspunsurile sunt importantepentru analiza statisticã, te rugãm sã completezi cu atenþie rãspunsurile la toate întrebãrile.

98

Rãspunde la întrebarea E18 doar dacã ai rãspuns DA la E17! Altfel, treci la E19

Rãspunde la întrebarea E20 doar dacã ai rãspuns DA la E19! Altfel, treci la E21

100

Sondaj de opinie – “Elevii ºi cultura civicã”Chestionar pentru profesori

INTRODUCERE

Stimate domnule profesor,

Vã mulþumim cã aþi acceptat sã participaþi la acest studiu important. În prezentfirma TOTEM Communication realizeazã la cererea Fundaþiei Soros ºi cu sprijinulMinisterului Educaþiei, Tineretului ºi Sportului un sondaj de opinie privind mai multeaspecte referitoare la sistemul educaþional din România. Dacã sunteþi de acord sã nerãspundeþi la întrebãri, sperãm sã nu vã rãpim mai mult de 5 minute.

Completarea acestui chestionar este foarte simplã. Nu trebuie decât sã citiþi cuatenþie întrebãrile, variantele de rãspuns precum ºi instrucþiunile de completarecorespunzãtoare fiecãrei întrebãri ºi rãspunsurile posibile.

În cazul în care aþi completat greºit la o întrebare, puteþi tãia rãspunsul ºi încercuiun altul. Operatorul nostru de interviu vã va ajuta dacã aveþi orice nelãmurire. Dacã nuºtiþi ce sã rãspundeþi sau nu doriþi sã rãspundeþi la o anumitã întrebare, lãsaºi necompletatºi treceþi la urmãtoarea întrebare.

Rãspunsurile dvs. sunt anonime ºi nu vor fi dezvãluite altor persoane, ci vor fidoar analizate în scop de cercetare ºtiinþificã. Rãspunsurile dvs. nu vor fi comunicatenimãnui sub aceastã formã.

Datele dvs. personale sunt prelucrate de cãtre TOTEM Communication, potrivitnotificãrii 11548, în conformitate cu cerinþele Legii nr. 677/2001 în scopul realizareaverificãrii operatorilor noºtri de teren sau pentru realizarea de statistici. Vã puteþi exercitadreptul de acces, de intervenþie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei deciziiindividuale ºi dreptul de a vã adresa justiþiei în condiþiile prevãzute de Legea nr. 677/2001 printr-o cerere scrisã, datatã ºi semnatã trimisã la adresa: TOTEM Communication,Str. Arh. Gh. Sterian nr.6, sector 2, 021978, Bucureºti.

În cazul în care aveþi orice întrebare sau sugestie legatã de acest studiu neputeþi scrie un e-mail la [email protected]

Vã mulþumim încã o datã pentru ajutorul dvs.!

101

MODULUL PRINCIPAL

102

PENTRU ÎNTREBÃRILE Q10-Q13 LUAÞI ÎN CONSIDERARE NUMAI ÎNVÃÞÃMÂNTUL DE ZI

DOAR PENTRU CLASELE IX-XII (FÃRÃ SAM)!

DOAR PENTRU CLASELE SAM!

DOAR PENTRU CLASELE A VIII-A!

(PENTRU CLASA A IX-A SE TREC VALORI APROXIMATIVE)

104

Prezentarea graficã a altor rezultate (selecþie)

1. Pentru fiecare dintre afirmaþiile de mai jos, eºti sau nu deacord cã se potrivesc în cazul tãu?

107

2. La orele de biologie, aþi discutat despre teoria evoluþionistãformulatã de Charles Darwin?

108

3. Cât de des se întâmplã urmãtoarele în ºcoala ta?

111

4. În ºcoala ta, ai participat la urmãtoarele activitãþi?

117

5. În ultimele 12 luni cât de des ai participat la activitãþi demuncã voluntarã?

6. În ultimele 12 luni, în afara ºcolii în ce tipuri de organizaþiiai fost implicat?

121

7. Când vei fi adult, crezi cã vei participa la fiecare dintreurmãtoarele activitãþi?

123

8. Existã mai multe pãreri cu privire la cãile prin care cinevapoate efectiv influenþa deciziile luate la nivelul unei societãþi.Cât de eficiente crezi cã sunt fiecare dintre acestea?

127

9. Democraþie

130

10. Religie

131

11. Crezi sau nu în…?

136

Editura „Dobrogea“Trustul de Presã „Cuget Liber”

Constanþa, I.C. Brãtianu nr. 5, cod 900711Tel: 0241/582.130; Fax: 0241/619.524

————————————————————-Bun de tipar: decembrie 2010

Apãrut: decembrie 2010Format: 16 / 23 cm

Coli tipar: 8,5

Implicarea civica si politica a tinerilor.pdf

Documents

Transcript of Implicarea civica si politica a tinerilor.pdf