GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRUL 74, IULIE 2012APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 5, 6

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 3

De la Poliþie ... - pag. 2

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 4

Ziua de duminicã 21 iulie a fost zi de sãrbãtoaredeosebitã pentru enoriaºii parohiei din Merghindealunde s-a sãvârºit Sfânta Tainã a Maslului de obºte. Unsobor de 6 preoþi de la parohiile din Agnita, DealuFrumos, Ruja ºi Coveº s-a rugat pentru sãnãtatea celorprezenþi ºi pentru a celor care s-au adus pomelnice.

Prezenþi în numãr mare la aceastã rugãciunedeosebitã, mergindelenii au îngenunchiat cu capul subpatrafir ºi s-au rugat pentru ei ºi pentru cei dragi.

O rugãciune deosebitã s-a fãcut pentru încetareasecetei ºi venirea ploilor binefãcãtoare pentru roadelepãmântului.

În biserica cu hramul „Buna Vestire”, aflatã într-ocontinuã renovare, ce denotã vrednicia preotului, aconsiliului parohial ºi a credincioºilor, pãrintele CristianNicolae Sasu a mulþumit preoþilor care au dat cursinvitaþiei ºi i-a binecuvântat pe cei prezenþi la SfântaSlujbã.

MASLU LAMERGHINDEAL

Despre Bac 2012 ...rãspuns cã nu, cã el nu are emoþii de obicei. Mi-a mai spus canu l-au deranjat nici camerele de luat vederi, montate în sãlilede examen. El s-a pregãtit la materiile de Bac ºi nu a fosttentat sã se inspire din surse, sã le zicem ...interzise. Oricumar fi fost un risc ilogic, pentru orice candidat sã încerce sãcopieze, politica Ministerului Educaþiei este foarte clarã ºiintolerantã în ceea ce priveºte fraudarea examenelor.

Lucrãrile elevilor au fost corectate la Sibiu. L-am maiîntrebat pe Rãzvan dacã a fost un moment care i-a rãmas înmemorie, din timpul examenelor, o întâmplare pe care sã opovesteascã nepoþilor, mi-a rãspuns cã nu, totul s-a desfãºuratnormal pentru el. Dar mi-a spus cu o sinceritate de apreciatcã, în timpul Bacalaureatului a înþeles ceva ... ºi anume cãtrebuie sã înveþi ºi sã munceºti mult dacã vrei sã obþii cevacare conteazã. A învãþat cã, pentru a reuºi, trebuie sã-þi daiinteresul ºi sã tratezi lucrul pe care-l faci, cu seriozitate.

Mi-a plãcut cã a spus asta. Aºa, zic eu, gândeºte un ommatur, care înþelege cu adevãrat ce înseamnã viaþa ºi oamenii,care a înþeles cã doar corectitudinea se rãsplãteºte. Îmi placeatitudinea noii generaþii. Sunt sigur cã sunt mulþi tineri careºi-au luat Bacul ºi gândesc ca Rãzvan. Acesta e un mod degândire sãnãtos, necesar României ca sã se dezvolte ºi sã setransforme într-un stat civilizat, european.

Cât timp, din bãncile sistemului românesc de învãþãmântvor ieºi fete ºi bãieþi care ºtiu cã doar munca onestã îþi aducerezultate pozitive ºi legitime, avem speranþe cã ne va fi maibine, nouã ca popor. Putem conta pe voi, tinerii, cã veþi ficetãþenii de care România are nevoie...Voi puteþi face, cuadevãrat, ceva pentru þarã, puteþi sã schimbaþi ceva. V-aþinãscut ºi format ca oameni în democraþie, sunt sigur ca veþifi exemplu demn de urmat pentru noi, cei cu mai multãexperienþã.

Septimiu Nicolae Bãlþatu

Au mai trecut patru ani de liceu... Þara mai primeºte ogeneraþie adultã, adicã pe cei care, în 2012 au împlinit 18 ani,oameni care au acum un cuvânt de spus în societatearomaneascã. Patru ani de când au trecut prima data pragulliceului... erau niºte copii. Cu emoþie dar ºi cu încredere auintrat în sãlile de clasã ale Colegiului Tehnic “August TreboniuLaurian”.

Colegiu pe care ºi eu îl cunosc bine, deoarece aici mi-ampetrecut cei mai frumoºi ani de ºcoalã din viaþa de adolescent.

De neuitat...Însã viaþa de liceu nu înseamnã numai voie bunã si

relaxare, ci ºi învãþarea de lucruri noi, deprinderea uneimodalitãþi de gândire maturã, sãnãtoasã. În patru ani de liceu,un elev trebuie sã înmagazineze o serie de cunoºtinþe caresã-l ajute sã treacã un examen final foarte important, pentruunii cel mai important examen din viaþa lor ºcolarã, adicãBacalaureatul, acest examen dificil de maturitate careîncununeazã, pânã la urmã, 12 ani de ºcoalã parcurºi de unom. De ceva vreme, mai exact din 2011, Bacalaureatul s-aschimbat, reformele din învãþãmânt fiind binevenite, chiardacã nu convin tuturor. Învãþãmântul românesc trebuie ºi elpus pe baze solide, ca sã poatã forma indivizi bine pregãtiþi,gata oricând sã se adapteze la condiþiile social –economiceaflate în continuã schimbare.

Dupã Bac-ul de anul acesta, am avut plãcerea sã discutcu un absolvent de liceu din Agnita , cu domnul Rãzvan Neofit. El este unul din fericiþii care au promovat Bacalaureatul. Aterminat secþia mate-info. Am avut o conversaþie interesantãcu el, un dialog pe care nu-l voi reproduce fidel, pe parcursulcãruia am descoperit un tânãr comunicativ, pregãtit sã treacãla o etapã mai înaltã, ºi anume facultatea.

Prima întrebare a mea a fost dacã a avut emoþii ºi mi-a

SÃSÃUª - SATUL DE POVESTE SAUPOVESTEA SATULUI

Ioan Fulea - un preot care asfinþit ... Fofeldea! (V)

MUSAFIRI LA TÂRGULDIN BRÃDENI

CHIRPÃRUL SE PREGÃTEªTE DE SÃRBÃTOAREA„FIIILOR SATULUI”

AGLOMERAÞIE LA TRANSILVANIANBRUNCH

Întinerirea satelor – mãsuri destimulare a tinerilor din mediul rural

Tânãr din Vama Veche, cu doctoratîn minisubmarine, a dat cercetarea

pe apiculturã

GAL MH înaugureazã noul biroudin Agnita ºi pregãteºte prima

sesiune de depunere a proiectelor - pag. 4

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

NICU GANEA

BLESTEM DE OM SÃRACde Dan Puric - pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2012

De la Poliþie ...În ultima vreme lucrãtorii de poliþie de Valea

Hîrtibaciului au avut ceva de lucru pentru cã, separe, oamenii au început sã se schimbe tot maimult în rãu din cauza crizei.

Dorinþa de a câºtiga bani repede ºi pe cãinecinstite se pare cã este foarte la modã printrecei de vârstã tânãrã iar depozitele de fier vechi audevenit locurile favorite din care aceºtia câºtigã.Astfel ajung în aceste depozite bunuri a cãrorvaloare este cu mult mai mare decât iau pe ele ceicare le vând. Cât credeþi cã au luat pe motoarelede la maºinile de tricotat sustrase din incinta SCAgnitex SA? Sau pe uneltele electrice în stare defuncþionare sustrase din Ferma Zãvoi, Dealu-Frumos, Fofeldea sau Vecerd? Cu siguranþã multmai puþin decât valoarea lor realã. Un cazan derachiu sau o instalaþie de rãcire a rachiului poatenu pare mult dar proprietarii le-au cumpãrat, lavaloarea realã, pentru cã au avut nevoie de ele.Azi au fost ei. Mâine puteþi fi dumneavoastrã. Nulãsaþi asemenea „obiceiuri” sã se rãspândeascã.Aveþi grijã de lucrurile dumneavoastrã ºi dacã aveþicunoºtinþã despre o persoanã care ar avea devânzare bunuri care s-ar putea sã nu fie ale luianunþaþi acest lucru la Poliþie. S-ar putea sã fiechiar bunurile dumneavoastrã cele care vor firecuperate. Iar dacã sunteþi suficient de atenþi s-ar putea sã îi vedeþi pe hoþi la lucru, cum s-aîntâmplat la Hosman unde proprietarul aîmpiedicat un grup de trei persoane sã fure bucãþilede tablã groasã pe care le folosea drept podeþ pesteºanþ.

Sã nu credeþi cã doar fierul vechi furat este oafacere. Se furã aparaturã electronicãnesupravegheatã aºa cum s-a întâmplat la Stejãriºu,bani puºi „la ciorap” din ciorapii aflaþi în sertarulde la dulap din Nocrich, motorina din tractor saubateriile de la maºinã la Mihãileni, mãrunþiºurileaflate într-o maºinã nesupravegheatã la Agnita, caila Bruiu ºi Alþîna ºi se sparg ºi se rãvãºesc casenelocuite ºi nesupravegheate în Þeline, Stejãriºu,Hosman ºi Gherdeal, doar-doar „iese ceva”.

De regulã aceste situaþii nu implicã victime.Uneori, însã, bunurile sunt luate cu forþa de laproprietar aºa cum s-a întâmplat în Brãdeni cânddouã persoane au agresat-o pe a treia pentru a-isustrage telefonul mobil. Mai rãu e atunci cândpersoana agresatã este un cetãþean strãin, pentrucã gestul pune în joc obrazul tuturor hîrtibãcenilor.Chiar dacã s-a acþionat rapid ºi bunurile acestuiaau fost recuperate în totalitate gândiþi-vã ce vapovesti acesta acasã, cum va descrie „cãldura” cucare a fost primit la Rãvãºel, pe Valea Hîrtibaciului.

Se pare cã în ultimul timp lumea e un picnervoasã altfel nu ne putem explica „valul” dealtercaþii care au avut loc la Marpod, Bîrghiº,Stejãriºu, Alþîna ºi Vecerd. Chiar dacã, din fericire,victimele nu au avut rãni grave, faptul cã altercaþiileau pornit de la motive minore care au degeneratrapid ºi s-au agravat datoritã stãrii de ebrietate aparticipanþilor aratã cã lucrurile s-ar putea repetafoarte uºor. De aceea avem rugãmintea de a evitaastfel de situaþii pentru cã sfârºitul acestora s-arputea sã nu fie aºa de „cuminte” ca la cele de maisus.

Chiar dacã poliþiºtii de la circulaþie au fost înteren iar cele 9 dosare penale întocmite – 5 pentruconducere sub influenþa alcoolului, 3 pentruconducerea unor vehicule neînmatriculate ºi 1pentru conducere fãrã permis – asta nu înseamnãcã nu au avut loc accidente. La Agnita unconducãtor de moped ºi un biciclist au virat fãrãsã se asigure ºi drept urmare au fost acroºaþi devehicule care circulau regulamentar, un tânãr s-arãsturnat în extravilanul localitãþii în timp ceconducea un vehicul neînmatriculat ºi fãrã sãposede permis de conducere iar pe podul pesteHîrtibaci de lângã Piaþa Agroalimentarã un ºofernerãbdãtor nu a avut rãbdare sã stea la coada devehicule, formatã datoritã lucrãrilor de reabilitarea zonei, ºi intrând în depãºire a acroºat poliþistulcomunitar care dirija circulaþia în zonã.

La Iacobeni un foc nesupravegheat a provocatun incendiu în care a ars o anexã din gospodãrie.Pagubele puteau fi mult mai mari datã fiind cãlduradin aceste zile ºi starea de uscãciune a elementelorde construcþie precum ºi a plantelor ºi copacilordin jur care ar fi putut provoca o extindere rapidãa incendiului nu doar la clãdirile din jur ci ºi lazonele de vegetaþie sau pãdure. Din acest motivavem rugãmintea ca în aceste zile sã supravegheaþicu atenþie focul deschis sau activitãþile care potprovoca foc deschis ºi s-ar putea extinde înincendii.

Încheiem prin a vã informa cã a fost pus înexecutare un mandat al Tribunalului Sibiu prin careMan Ioan de 22 de ani a fost depus în arestul IPJSibiu în vederea executãrii pedepsei de 5 ani cuînchisoare pentru acuzaþia de viol; nu fãrã a vãreaminti cã poliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciului sunt…

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

Împãtimit dupã tot ceea ce înseamnãpatrimoniu, Marius Halmaghi a descoperit în urmãcu câþiva ani satul Sãsãuº, unul din acele sate încare, faptul cã este în afara cãilor rutiere intenscirculate, a permis conservarea arhitecturiiarhaice, mai puþim poluatã de noile construcþii.Bucuria de a afla un patrimoniu arhitectonic foartevaloros a fost umbrit de stare avansatã dedegradare a acestuia fapt ce l-a determinat sãacþioneze pentru salvarea ºi punerea în valoare aceea ce mai poate fi salvat.

O primã acþiune a fost includerea satuluiSãsãuº în Ecomuzeul Regional Sibiu, alãturi deSãliºte, Gura Râului, Valea Viilor, Moºna ºi Biertanºi organizarea de diferite manifestãri pentruconºtientizarea localnicilor cu privire la moºtenireaculturalã pe care o au ºi care trebuie pãstratã.Pentru aceasta a purces , în primul rând, laînfiinþarea asociaþiei „Obºtea satului Sãsãuº” dincare face parte ca membru fondator. Meritulprincipal pentru înfiinþarea asociaþiei „Obºtea

SÃSÃUª - SATUL DE POVESTE SAU POVESTEA SATULUIsatului Sãsãuº” îl are preºedintele acesteiaGheorghe Donu ºi consãtenii lui Albu Ana, StoicaMarioara, Petraºcu Gheorghe ºi alþii care i-au fostºi îi sunt alãturi

Ultima acþiune a fost implementareaproiectului Circuitul turistic „Sãsãuº – patrimoniuîn pericol”, proiect finanþat de Ambasada Franþeiîn România, Consiliul Judeþean Sibiu ºi SNGNRomgaz S.A.

Scopul proiectului este atragerea turiºtilorprin punerea în valoare ºi promovarea principalelorelemente din patrimoniul localitãþii.

Pentru Marius Halmaghi, Sãsãuºul este un„sat de poveste” ºi a þinut sã spunã povestea satuluistabilind trasee turistice, un circuit al caselorreprezentative ca valoare de patrimoniu ºi alobiectivelor turistice din vatra satului. A marcatprincipalele obiective prin amenajarea unor locuride popas în care a adus pietre din hotarul satuluiºi a înfiinþat un punct de informare turisticã lângãvechea bisericuþã salvatã de la ruinare cu ajutorulPrimãriei Chirpãr ºi a asociaþiei „Obºtea satului”.

Cel mai impresionant loc de popas a fost fãcutla intrarea în sat, dinspre Nou Român, loc dedicatpictorilor Grecu cei care au împodobit multebiserici ortodoxe pe Valea Hârtibaciului ºi în ÞaraOltului. O piatrã imensã marcheazã acest loc dincare imaginea panoramicã a Munþilor Fãgãraºuluiîncântã privirea.

La inaugurarea circuitului turistic: ”Sãsãuº –patrimoniu în pericol” au participat GheorghePãtraºcu ahitectul ºef al Municipiului Bucureºti,Teofil Gherca ºef serviciu la Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului, Alin Chipãilã de la Il et

Vilaine, Simina Manea Director executiv laAsociaþia Judeþeanã de Turism Sibiu, MarinaFloriþã director la ªc. Generalã GD Teutsch Agnita,arhitectul Vlad Grigorov, primarii Eugen Roba dinMoºna ºi Stãnuleþ Chirion din Chirpãr, membriifondatori ai asociaþiei Ecomuzeul Regional Sibiu,mulþi prieteni ºi invitaþi.

Un grup de elevi de la ºcolile din Chirpãr ºiAgnita au participat la un mini concurs de picturã,având ca temã de inspiraþie principalele locuri depopas din Sãsãuº. Cele mai frumoase lucrãri aufost premiate dar toþi participanþii au fost apreciaþipentru lucrãrile lor.

Efortul lui Marius Halmaghi ºi GheorgheDonu preºedintele asociaþiei Obºtea satului,pentru realizarea ºi implementarea acestui proiects-a finalizat. Circuitul ºi obiectivele turistice dinSãsãuº sunt stabilite ºi vizibile. Urmeazã calocuitorii sã profite ºi sã devinã gazde primitoarepentru turiºtii ce le vor cãlca vatra satului.

(continuare din Gazeta Hârtibaciului mai 2012)

Urmãtorul registru este în întregime rezervatunei adevãrate galerii de scene biblice, cupersonaje în costumaþie ºi mijloace de epocã,compuse cu o uimitoare putere de inventivitate ºifantezie creatoare. Aici, în Fofeldea, spre deosebirede alte picturi ale fraþilor Grecu, sau chiar dinTransilvania, aceste scene ating, prin claritate ºiascuþimea lor, cel mai rãspicat protest împotrivaîmpilãrilor. Scenele evocã într-un mod deosebit desemnificativ pentru istoria poporului român dinTransilvania patimile ºi anume: Mîntuitorul,excortat de ostaºi în haine habsburgice, nemþeºtisau turceºti, înarmaþi cu flinte; arhiereulCaiafa în costum de paºã cu mustaþa „înfurculiþã”; acuzatorii lui Iisus la Pilat încostume de juzi, gornici, „domni depãmînt” localnici, un þãran român ducecrucea; biciuirea lui Iisus legat la stîlp;„Cînd au batjocorit pe Is. Hr.” cu coroanade fier înroºitã în foc ºi coarnele caresunau sinistru în urechile osînditului;asemenea stampei de epocã cu GheorgheDoja. Aceastã scenã, pe care au þinutneapãrat sã o reproducã – din lipsã despaþiu – au coborît-o pe lateral de S ºialtele de acest fel înfãþiºînd o plasticãilustrare a trecutului sbuciumat alromînilor pe aceste meleaguri,reprezentînd ºi aceasta o formã de luptãîmpotriva asupririlor de altã datã. Pe pandativi sîntsfinþi melozi cu cîte un vers din imnografiacompusã de ei scris pe carte. La arcade sînt frizede mucenici (în medalioane), iar la intradosuri (înbust) cuvioºi pãrinþi, cu guler mare (proveniþi dincãlugãri). Pe laterale: Rãstignirea, Coborîrea depe Cruce ºi Învierea cu piatra pecetluitã, dovadã acorectelor cunoºtinþe teologice ale meºterilor. Peultimul registru, Sfinþi militari în poziþii variate ºimiºcãri vioaie, încheiat cu „cei 7 tineri din Efescu mama lor Solomon”, ºi opus, tot sfinþi militaricu Sf. Cruce înãlþatã de Sf. Constantin ºi Elena,foarte reuºiþi portretistic.

Pronaosul, cu a patra cupolã a acestuimonument, are sus „Maica Domnului cu Pruncul”apoi cete îngereºti. De remarcat cã nici la celepatru registre de îngeri ºi nici la cele 12 frize ºiintradosuri de mucenici ºi cuvioºi nu gãsim figuriidentice, dovadã a talentului meºterilor dedesãvîrºiþi desenatori.

Varietatea fizionomiilor este vãditã în întreagaoperã.

I. Bârsan

Ioan Fulea - un preot care a sfinþit ... Fofeldea! (V)

Destinul pictorilor Grecu împletit cu destinul preotului Ioan Fuleasau

„Fericiþi cei care au pãtimit”„Esenþialã în distingerea unei naþiuni este structura ei sufleteascã specificã.Orice factor istoric, geografic, ereditar din aceastã structurã sufleteascã îi determinã cursul dezvoltãrii ei ulterioare.În acest sens ortodoxia este un element de bazã în arhitectura sufletului românesc.Religia nu este un element de suprafaþã, ci unul care conferã sens profund întregului fond al Naþiuni.Toatã viaþa unui Neam poartã pecetea religiei sale”.

(Pãrintele Dumitru Stãniloae)Tradiþia parohiei Fofeldea (ºi nu este greu a

o crede) spune cã au servit ca modele persoanedin sat.(Nota redacþiei: preotul Ioan Fulea asusþinut ipoteza cã pictura muralã din bisericã esteun amplu album cu portretele înaintaºilorfofelzenilor – cei care au trãit la începutul sec.XIX-lea)

Tot pe cupolã urmeazã un reuºit registru deprooroci ºi preoþi ai Vechiului Testament, pictaþiîntregi, cu figuri ºi arhitectualizãri decorativefoarte reuºite, încãlzite de o cromaticã vibrantã,sub ei continuând menologul, cu ancadramentedecorate cu motive în galben ºi roºu într-ogeometrie plãcutã.

Arcele ºi frizele sînt în întregime tivite cubrîie în stilul brîncovenesc care-ºi are de altfelpecetea pe variatul spaþiu de decor din întreagapicturã. Pe intradosuri sînt sfinþi mucenici înmedalioane legate împletit pe fondul galbenuluistrãlucitor frumos decorat cu motive florale, maro,vernil cu mici dominante de roz. Pandativiipronaosului sînt înzestraþi cu patru scene de momare reuºitã: „Duminica Mironosiþelor” (cuîngerul ce ºade pe mormîntul acoperit); „DuminicaOrbului”, unde orbul este în haine de bãieþandruþãran, sus, în miniaturã, lacul Siloamului în careorbul se spalã: „Duminica Slãbãnogului” cu figuride o stilizare ºi expresivitate rar întîlnitã ºi în spateîntîlnirea cu samariteanca, foarte realist ºihumoristic portretizatã, în veºminte de cucoanãde epocã, cu pãrul în coc, încadrându-se totuºi înunitatea compoziþiei scenei. Frumoasã este ºiîntîlnirea lui Iisus cu Maria în grãdinã, dupãÎnviere.

Intrarea sub turn este cu cupolã, care a fostpictatã cu judecata de apoi, f iind spartã deaustrieci, la confiscarea clopotelor (1916). Mai sîntla nivelul pandativilor sub spoialã fragmente caresperãm sã se restaureze într-un viitor apropiat.

Amintim cã datoritã remarcabilei unitãþicompoziþionale a acestei capodopere a meºterilorGrecu, care se cerea imperios a fi întreagã, forurilespecializate au recomandat totala integrare azonelor lipsã.

Toate aceste calitãþi ale ansamblului depicturã de la Fofeldea s-au realizat prin sporitarâvnã a pictorilor de-a da o operã deosebitã,valorificînd cu multã atenþie spaþiul mural ºi

calitãþile arhitecturii care le-au servit înlucrarea lor de realizare a operei lor decãpãtîi, dupã competenta afirmaþie a prof.V. Drãguþ, în cuvintele: „Oferindu-seprivirii ca un sãrbãtoresc spectacol deculori cu o bogatã ºi variatãornamenticã, picturile bisericii dinFofeldea pot fi considerate princalitatea lor de compoziþie, deinventivitate, de acuitate, dreptcapodoperã a pictorilor Grecu”.

La celelalte ansambluri de picturãvom regãsi, în mare, cam aceleaºi temeiconografice, cu personaje ºi scenerecompuse ºi reorganizate în ansamblu,adaptate la spaþiul ºi arhitecturarespectivã, amplasate diferit, cînd mãrite,

cînd micºorate, cu modificãri în armoniacromaticã, etc. creînd o reuºitã varietate strãbãtutãtotuºi de o perfectã unitate stilisticã.”

Descrierile fãcute de preotul Ioan Fuleapicturilor din biserica din Fofeldea (ºi nu numai)sunt unice, dovedind cã ºi-a depãºit condiþia desimplu slujitor al altarului, pasiunea ºi dragosteapentru patrimoniu cultural dovedind, odatã în plus,înþelepciunea ºi viziunea culturalã proprie.

El a fost singurul preot ce a slujit pe ValeaHârtibaciului (în bisericã pictatã de pictorii Grecu)care a înþeles cum o picturã fãcutã cu mult drag ºisuflet poate sã dea valoare unor construcþii cearhitectonic nu se deosebesc de multe alteconstrucþii bisericeºti. Aceste picturi murale aufãcut diferenþa, compoziþiile, frumuseþea ºirealitatea scenelor au fãcut ca toatã salba debiserici pictate sã fie declarate monumenteistorice.

(continuare în numãrul urmãtor)Marius Halmaghie-mail: marius.halmaghi@yahoo.com

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 3

Târgul de animale dinBrãdeni a avut parte de oaspeþideosebiþi. Dan Diaconescupreºedintele PartiduluiPoporului ºi îndrãgita solistã demuzicã popularã Maria LiaBologa au animat mai mult de oorã viaþa târgului toropit decãldurã.

MUSAFIRI LA TÂRGULDIN BRÃDENI

Dan Diaconescu a venit încomuna din mijlocul þãrii pentrua-l felicita pe primarul LiviuModoi, câºtigãtor în alegeri pelista PPDD. A fost întâmpinat cupâine ºi sare ºi apoi poftit într-ofrumoasã trãsurã, alãturi deMaria Lia Bologa ºi Liviu Modoi.Ajuns în târgul de animale a fostrepede înconjurat de o mulþimede simpatizanþi din Brãdeni,Iacobeni ºi Apold care au pãrãsittarabele cu mici ºi bere pentrua-l vedea ºi auzi de aproape pecel ce le-a spus atâtea poveºtidespre Elodia ºi despre modulcum îi va pedepsi pe ciocoi ºi vaîmpãrþi dreptatea în România.

Pe mica tribunã improvizatãsub o imensã umbrelã au luat loco parte din stafful electoral alpreºedintelui venit de laBucureºti, primarul Liviu Modoiºi mai mulþi simpatizanþi dinjudeþul Sibiu..

În scurte cuvântãri, a fostomagiat cel care a promisdreptate pentru cei necãjiþi ºi afost felicitat primarul care facecinste preºedintelui ºi partidului

l-au votat ºi le-a promis cã îºi varespecta promisiunile fãcute încampania electoralã.

Dan Diaconescu i-a felicitape locuitorii care l-au votat pereprezentantul PPDD,considerând cã acesta facecinste partidului, va lupta pentrudrepturile celor cei ce muncescºi le-a promis cã dupã alegeriledin toamnã, va reveni pe acestemeleaguri în calitate dePreºedinte al României.

Urcaþi din nou în trãsurã,oaspeþii au pãrãsit târgul înaplauzele simpatizanþilor, ºi s-auîndreptat spre Primãrie, unde aufãcut mai multe fotografii spreamintirea acestui eveniment.

A urmat o deplasare atuturor spre Cãminul Culturaldin satul Retiº unde a fostpregãtitã o masã îmbelºugatãpentru musafirii veniþi dedeparte.

ªi în faþa Cãminului culturaldin Retiº, Dan Diaconescu a fostprimit cu aceeaºi pâine ºi sare,însoþite acum ºi de un pahar derachiu. Dupã ce a închinat ºi agustat din pâine preºedintelePPDD a împãrþit-o celor veniþisã-l vadã.

Consiliul Local ºi Primãria Comunei Chirpãr organizeazã în zilelede 18 ºi 19 august 2012 prima „SÃRBÃTOARE A FIIILOR SATULUICHIRPÃR” din istoria multisecularã.

Astfel dupã finalizarea proiectului „Circuitul Turistic Sãsãuº –patrimoniu în pericol” (încheiat cu manifestarea din 7 iulie 2012)comuna Chirpãr se poate mândrii cu o nouã manifestare culturalãde excepþie. Toþi fiii satului Chirpãr sunt aºteptaþi acasã, indiferentde etnie (români, saºi, þigani, etc), ºi religie sau vârstã. PrimãriaChirpãr a transmis din timp invitaþii la cei plecaþi pe alte meleaguri,corespondenþa cu aceºtia fiind organizatã de Comitetul de organizare.Lucrãrile de pregãtire a manifestãrii au început încã de la începutulanului 2012, Comitetul de iniþiativã ºi organizare, condus de inimosulprimar Chirion Stãnuleþ, întâlnindu-se periodic pentru îmbunãtãþireaprogramului, a eficientizãrii organizãrii dar ºi a animãrii comunitãþii.

CHIRPÃRUL SE PREGÃTEªTE DESÃRBÃTOAREA

„FIIILOR SATULUI”Prima sãrbãtoare - din istoria satului

- în 18-19 AUGUST 2012

Dacã în urmã cu doi ani sefãceau mai multe invitaþi i laTansilvanian Brunch, acum aînceput sã fie limitatã participareala acest eveniment, pentru cã unnumãr mai mare de 200 depersoane creeazã problemeorganizatorilor.

Aºa se face cã înscrierile laevenimentul de la Hozman au fostsistate cu trei zile înainte, ceea cei -a nemulþumit pe unii dinparticipanþii permanenþi.

Cei care vor sã participe laîntâlnirile de la Apoº ºi Apold vortrebui sã se grãbeascã. „Primiiînscriºi, primii admiºi”.

AGLOMERAÞIE LA TRANSILVANIAN BRUNCH

Pentru toþi cei ce doresc sã participe la acestã manifestare –unicã pe Valea Hârtibaciului, în anul 2012 – prezentãm programulsãrbãtorii:

Sâmbãtã - 18 august 2012ora 10,00 - Primirea invitaþilor la Primãria Comunei Chirpãrora 10,30 - Simpozion “Patrimoniu cultural local în slujba

comunitãþii” la ªcoala cu clasele I-VIII;- lansarea monografiei satului Chirpãr- Vernisaj expoziþie permanentã în Centrul de Informare ºi

Documentare ªcoala cu clasele I-VIII Chirpãr- vizitarea circuitului obiectivelor turistice din satul Chirpãr - tur

cu cãruþele pentru invitaþi

NUNTÃ TRADIÞIONALÃ ÎN SATUL CHIRPÃR

ora 15,00 - Deschiderea oficialã a manifestãrilor folclorice încentrul satului Chirpãr (un program folcloric pe gustul tuturorchirpãrenilor ºi nu numai)

- alocuþiuni ale personalitãþilor invitate.ora 22,00 - Balul tineretului

Duminicã - 19 august 2012ora 9,00 - Slujbã la Bisericile ortodoxã ºi evanghelicã Chirpãrora 12,00 - TE DEUM ÎN MEMORIA ÎNAINTAªILOR- depunere de coroane –

Descoperiþi satul Chirpãr ºi ospitalitatea chirpãrenilor, oamenigospodari care au înþeles cã rostul lor este în satul strãmoºesc!

sãu. S-a vorbit despre ciocoi ºidespre averile lor care vor fiîmpãrþite sãracilor. Cuvântãrileau fost punctate cu aplauze ºiurale adresate preºedinteluiPPDD ºi primarului comuneiBrãdeni.

Maria Lia Bologa l-a felicitatpe Dan Diaconescu pentru

patriotismul ºi cinstea lui,declarându-se sora lui de peValea Hârtibaciului. A promis cãva organiza cel mai mare festivalfolcloric interjudeþean de peValea Hârtibaciului.

O remarcã interesantã a

venit din lui Iacob Puºcaº,preºedintele PPDD Sibiu care aspus cã ºi locuitorii comuneiIacobeni l-ar vrea ca primar peLiviu Modoi.

Noul primar al comuneiBrãdeni le-a mulþumit celor care

Atât la Brãdeni cât ºi înRetiº, convoiul musafirilor a fostîntâmpinat de un ansamblufolcloric din Sighiºoara, purtândminunate costume de pe ValeaSomeºului.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2012

PAGINA GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

Avem o populaþie ruralã îmbãtrânitã iarmajoritatea tinerilor preferã o slujbã înstrãinãtate în loc sã munceascã la câmp. Dece ar rãmâne tinerii în mediul rural?

Bogdan Alecu: Un rãspuns simplu laîntrebarea pe care aþi pus-o ar fi: dacã nu reuºimsã îi încurajãm pe tineri sã rãmânã în mediul rural,vom fi nevoiþi sã aducem mânã de lucru din alteþãri, pentru muncile agricole, dar nu numai.

A sta la þarã nu înseamnã cã trebuie sãmunceºti neapãrat la câmp, sã cultivi roºii sau grâu.Poþi deschide o afacere de orice tip – de la cabineteveterinare, la firme de piese auto, la turism, IT. Înmediul rural existã ºi alte oportunitãþi decât celelegate de agriculturã. Iar autoritãþile, printr-o seriede mãsuri ale PNDR, asta ºi urmãresc:diversificarea activitãþilor în mediul rural. Tineriiîºi pot aduce aportul în multe domenii. Tineriipromoveazã, de asemenea, o gamã largã deactivitãþi (turism rural, conservarea tradiþiilor ºimoºtenirii culturale), participã la asocieri locale,aduc un suflu nou, idei inovatoare, dinamism, suntentuziaºti, creativi, mai bine instruiþi ºi mai bineinformaþi.

Este adevãrat însã cã în ultimele decenii,satele româneºti au cunoscut douã fenomene careau dus la declinul forþei de muncã: migraþia tinerilorspre oraºe sau spre alte þãri ale Uniunii Europeneºi îmbãtrânirea populaþiei rurale. În acest moment,agricultorii tineri, sub 40 de ani, reprezintã numai10% din populaþia totalã de fermieri, exploatândun procent de 10% din suprafaþa agricolã utilizatã.La cealaltã extremã, agricultorii care au depãºitvârsta pensionãrii, peste 65 de ani, reprezintã 43%din numãrul total de fermieri ºi exploateazã 31%din suprafaþa agricolã utilizatã. Jumãtate dinsuprafeþele deþinute de exploataþiile de subzistenþãsunt conduse de persoane care au depãºit vârstapensionãrii, în timp ce 20% sunt deþinute deagricultori care, la sfârºitul acestei perioade deprogramare, vor fi aproape sau vor fi depãºit pragulde pensionare.

Tocmai de aceea, Programul Naþional deDezvoltare Ruralã 2007- 2013 pune accentul pestimularea antreprenoriatuliu în rândul tinerilorcare doresc fie sã preia fermele de la bunicii saupãrinþii lor, fie sã deschidã o afacere la þarã într-unalt domeniu decât cel agricol.

Ce mãsuri existã pentru a-i stimula petineri sã rãmânã în mediul rural?

Bogdan Alecu: În primul rând, existã Mãsura112 – „Instalarea tinerilor fermieri”, una dintrecele mai accesate din cadrul actualului PNDR.

În cadrul Mãsurii 112, din anul 2008 ºi pânã

AGNITA, 18 iulie 2012 – Grupul de Acþiune Localã Microregiunea Hârtibaciu (asociaþiaGAL MH) ºi-a început activitatea la noul birou din Agnita, str. Avram Iancu nr. 66, intrareafiind marcatã cu semnele GAL (aripa stânga a fostei fabrici IMIX). La noul sediu persoaneleinteresate pot obþine informaþii ºi sprijinul necesar pentru elaborarea, depunerea ºiimplementarea proiectelor LEADER, cu un buget total de 2,3 milioane de euro, destinatedezvoltãrii Microregiunii Hârtibaciu.

La 28 de ani, Bogdan Vlãdescu aredoctorat în Inginerie Mecanicã, estespecializat în submarine tractate ºitelecomandate, în genul celor pe care le-amvãzut la televizor explorând epava Titanicului.A lucrat o vreme în cercetare, apoi ca inginerde probe pe mare la ªantierul Naval Mangalia,dar în cele din urmã s-a hotãrât sã devinãfermier.

„Ideea a fost simplã: crescând la þarã,având animale, vãzând cât de prost e plãtitsectorul de cercetare, am ajuns la concluziacã e mai bine în agriculturã, decât sã rãmâninginer. Aº fi putut sã plec în strãinãtate, cumfac alþi, dar n-am vrut. Am preferat sã mã ocupde stupi, acasã, la Vama Veche,” spuneBogdan.

Auzind de fondurile nerambursabileacordate tinerilor fermieri care doresc sã seinstaleze în mediul rural, s-a interesat laautoritãþi ?i a fost primul din zonã care aobþinut finanþare prin Mãsura 112. κiaminteºte cã la început nu a existat o foartebunã informare despre aceste oportunitãþi,iar când bãtea la uºa vreunei instituþii, pentruo adeverinþã sau pentru a obþine clarificãri,constata cã oamenii de-acolo nu ºtiau desprece era vorba.

„Dupã ce am înþeles însã fenomenul ºimodul de întocmire a dosarului, a fost simplu,nu mi-a luat mai mult de douã sãptãmâni sãpregãtesc documentaþia necesarã.”

La sfârºitul anului 2010, a obþinutfinanþare de 12 500 de euro, prin Mãsura 112.Cu ajutorul acestor bani, ºi-a achiziþionat noistupi, având astãzi 150, în loc de 95. Totodatã,a cumpãrat echipamente automate, cum ar fio centrifugã pentru miere ºi un topitor decearã, care reduc substanþial timpul de lucru.Stupii lui Bogdan Vlãdescu produc în medie2 tone de miere pe an – miere poliflorã, defloarea soarelui, de rapiþã. Pe lângã miere,vinde ºi roiuri de albine, pentru cã atunci cândîngrijeºti cum trebuie o familie de albine, anulurmãtor dintr-una poþi sã faci douã.

„Banii veniþi m-au ajutat foarte mult. Anultrecut am solicitat fonduri ºi prin Mãsura 141,pentru fermele de semisubzistenþã, ºi voiprimi 1 500 de euro, timp de cinci ani. Recentm-am asociat cu patru apicultori din zonã,vrem sã facem o cooperativã ºi ne-am apucatsã construim o fabricuþã pentru procesareamierii. În acest fel, nu vom mai vindeprodusele noastre en gros, cu 8 lei/ kg, ca

Comunicat de presã:GAL MH înaugureazã noul biroudin Agnita ºi pregãteºte prima

sesiune de depunere a proiectelor

Mutarea în noul sediu a fost necesarã pentrua respecta modif icãrile din manualul deimplementare GAL. Biroul este deschis pentrupublic de luni pânã vineri, de la ora 8:30 pana laora 16:30.

Echipa GAL MH pregãteºte prima sesiunepentru depunerea proiectelor. Sesiunea va fideschisã timp de o lunã ºi este luatã în vederelansarea sesiunii în ultimã sãptãmânã a lunii iulie2012.

Mãsurile din Planul de Dezvoltare GALMicroregiunea Hârtibaciu pentru care se potdepune proiecte în aceastã sesiune sunt:

o 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor,îmbunãtãþirea ser vici ilor de bazã pentrueconomia ºi populaþia ruralã ºi punerea în valoarea moºtenirii rurale

o 112 – Sprijinirea tinerilor fermierio 141 – Sprijinirea fermelor de

semisubzistenþãPânã la sfârºitul anului 2015, un numãr de

peste 80 de proiecte în valoare totalã de 2,3milioane de euro, vor fi realizate pe teritoriulMicroregiunii Hârtibaciu. Dupã un efort de 6 ani,membrii asociaþiei, în colaborare cu parteneriiei pe plan naþional ºi internaþional, au elaborat ostrategie de dezvoltare localã. Prioritãþile suntîncurajarea asocierii producãtorilor locali,conservarea peisajului natural ºi promovareatradiþiilor ºi a culturii specifice zonei.

Pentru anul curent, GAL MH a prevãzut douãsesiuni pentru depunerea proiectelor,programate conform calendarului actualizat deimplementare.

Asociaþia GAL Microregiunea HârtibaciuBiroul: str. Avram Iancu 66, 555100 Agnita

(SB)Tel./ Fax: 0269-510.030Email: contact@gal-mh.euWeb: www.gal-mh.eu

Întinerirea satelor – mãsuri destimulare a tinerilor din mediul rural

Interviu cu Bogdan Alecu, Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Ruraleacum au fost finanþate peste 6 500 de proiecte îndecursul a patru sesiuni. În iunie anul acesta aavut loc ultima sesiune de proiecte prin aceastãmãsurã, în cadrul actualului program de dezvoltareruralã.

Tocmai pentru a încuraja ºi sprijini tinerii careînfiinþeazã sau preiau o exploataþie ca ºef alacesteia, autoritãþile au mãrit anul acesta sumamaximã pe care o pot primi, de la 25 000 de eurola 40 000 de euro. Pot accesa acest sprijin tineriicu vârsta sub 40 de ani, care se instaleazã pentruprima datã în exploataþia agricolã în calitate deconducãtor (ºef) al acesteia. Aceºtia trebuie sãtrebuie sã deþinã sau se angajeazã sã dobândeascãcompetenþe ºi calificãri profesionale în activitateape care urmeazã sã o desfãºoare.

Însã sprijinul nu se opreºte aici.Sã presupunem cã ai primit deja finanþare prin

Mãsura 112 ºi vrei sã te dezvolþi. Poþi sã acceseziatunci Mãsura 121 – „Modernizarea exploataþiiloragricole”, într-o perioadã de graþie determinatã învederea conformãrii exploataþiilor agricole lastandardele europene în vigoare. Criteriile deselecþie pentru astfel de mãsuri de investiþii prevãdpunctaje suplimentare acordate tinerilor sub 40de ani.

Acest lucru înseamnã ºanse mai mari pentrutineri de a accesa finanþãri nerambursabile. Estevorba despre un sprijin conjugat, prin mãsuri carese completeazã unele pe altele.

Spuneaþi mai devreme cã tinerii dinmediul rural pot accesa ºi alte fonduri în afaracelor care þin de activitãþi agricole. Puteþi sãne daþi câteva exemple?

Bogdan Alecu: Prin Mãsura 312 – „Sprijinpentru crearea ºi dezvoltarea demicroîntreprinderi”, pot fi finanþate iniþiativediverse: ateliere de croitorie, firme care închiriazãechipamente agricole, f irme care furnizeazãservicii de internet la þarã, ateliere meºteºugãreºti.Tinerii care doresc sã deschidã o afacere îndomeniul energiilor regenerabile, cei careactiveazã în domeniul IT, în publicitate ºi în alteramuri creative pot accesa ºi ei fonduri prinProgramul Naþional de Dezvoltare Ruralã, dacãfirma are sediul la þarã.

Turismul rural este un alt domeniu care aprimit f inanþare, iar criteriile de selecþiefavorizeazã iniþiativele tinerilor.

Sprijinul financiar oferit anul acesta pentruiniþiative turistice este de maximum 200 000 deeuro pentru dezvoltarea unor activitãþi recreativeºi de maximum 100 000 de euro pentru agroturismºi turism rural.

Tânãr din Vama Veche, cu doctoratîn minisubmarine, a dat cercetarea

pe apiculturãmai apoi sã constatãm cã mierea respectivãajunge sã coste dublu sau triplu pe piaþã, ci ovom procesa, o vom ambala ºi vinde chiar noi.Intenþionãm sã facem ºi export ºi sperãm sãfinalizãm fabrica anul acesta ºi sã scoatemprimele borcane pe piaþã. Nu vom procesanumai miere, ci ºi propolis, lãptiºor de matcã,ne-am gândit chiar ºi la o linie de produsecosmetice. În planul de afaceri previzionãmcã prin deschiderea acestei fabrici vom creacinci locuri de muncã.”

Pentru cã familia sa are ºi livadã ºi vie,Bogdan se gândeºte ºi la alte produse, cumar fi vinul ºi oteþul din miere de albine.Hidromelul – vinul din miere de albine – e obãuturã strãveche, spune el, de pe vremeaanticilor greci.

„Era aºa-numita ambrozie, bãutura zeilor.Avem reþeta, vom încerca sã vedem cum iese,dar ne trebuie câþiva ani pentru asta.Hidromel am vãzut la noi în comerþ, dar e unprodus din Germania.”

„Bunicul meu zicea: din agriculturã nute îmbogãþeºti, dar nici sãrac nu eºti. Am fãcutinginerie navalã din pasiune, fiind ºi din VamaVeche, crescând printre oameni care lucraupe vapoare. M-am lãsat de inginerie custrângere de inimã. Ca inginer, aveam salariude 1 500 de lei pe lunã, asta înseamnã 18 000de lei pe an.

Din apiculturã fac cam 60 000 de lei pean ºi sunt propriul meu stãpân. Un avantaj îlreprezintã faptul cã apicultura nu esteimpozitatã de fisc. Totodatã, o mare facilitatecare ni se acordã prin Programul NaþionalApicol o reprezintã decontarea tratamentelorpentru albine, a biostimulatorilor ºi astupilor.”

„Tinerii ar trebui sã fie atraºi de mediulrural, sã preia exploataþiile bunicilor, alepãrinþilor, sã-ºi reconsidere opþiunile. Cei carecred cã agricultorii sunt pãtura de jos asocietãþii ar fi bine sã se gândeascã de douãori. Noi producem mâncare, ceea ce facemnoi este esenþial pentru viaþã. Iar celor caretrãiesc greu, ambiþionându-se sã profesezeîntr-un domeniu prost plãtit, doar fiindcã paremai elevat, le spun cã oricâtã carte ai avea,trebuie sã te adaptezi. ªi în momentul de faþã,singurul domeniu care se revitalizeazã înRomânia este agricultura. Industria ºicercetarea sunt la pãmânt.”

„Dacã tinerii nu vin la þarã, sã repopulezesatele, unele ajunse sate fantomã, ar fi marepãcat. Nu e o risipã cã am licenþã, pentru cã

aceste cunoºtinþe pe care le-am dobândit le pot aplica înceea ce fac acum. Un inginersau un economist altfel sedescurcã dacã începe oafacere în agriculturã, ºtie sãfacã o analizã SWOT, un plande afaceri, o proiecþiebugetarã. Toate acestecunoºtinþe aplicate înagriculturã îþi aduc un mare

avantaj. Pentru cã suntinginer, mã gândesc acum sãconstruiesc eu însumicentrifuge pentru miere, amtoate cunoºtinþele necesaresã fac asta.”

„Eu cred cã agricultura ede viitor. ªi mai cred cãRomânia a trecut mai binedecât alte þãri prin aceastãcrizã economicã pentru cãfoarte mulþi dintre noi au rudela þarã ºi mai iau de-acolo ogãinã, un porc, legume dingrãdinã. Dacã am depinde cutoþii numai desupermarketuri, ar fi otragedie.”

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul V, nr. 49, IULIE 2012

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Picturile aparþin artistei Lucia Nica

Într-un interval de timp foarte scurt, de doar patru zile (19-22 iulie), mai multecomunitãþi creºtine ortodoxe de pe Valea Hârtibaciului s-au bucurat de prezenþa ºibinecuvântarea PS Andrei Fãgãrãºanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

Vizita PS Andrei Fãgãrãºanul la aºezãmântulmonahal de la Chirpãr

MARE SÃRBÃTOARE LABRÃDENI

SLUJIRI ARHIEREªTI PEVALEA HÂRTIBACIULUI

Cu o zi înainte de marea sãrbãtoare a Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, PSEpiscop Andrei a oficiat Sfânta Liturghie în aer liber, pentru obºtea de maici ºicredincioºii din Chirpãr, unde s-a ridicat în ultimii ani un schit. Sãrbãtoarea SfântuluiSerafim de Sarov este ºi hramul aºezãmântului monahal de lângã satul Chirpãr, depe Valea Hârtibaciului.

La hram au poposit ºi exarhul mãnãstirilor din Arhiepiscopia Sibiului,arhimandritul Visarion Joantã, stareþul Mãnãstirii “Sfântul Ioan Botezãtorul” dinPoiana Braºov, arhimandritul Hristofor Bucur, duhovnici ºi maici de la mãnãstiri sibienedin apropiere, preoþi din satele învecinate ºi obºtea de maici, condusã de monahiaArsenia Arionesei. Rãspunsurile liturgice au fost date de un grup de studenþi laFacultatea de Teologie Ortodoxã “Sfântul Andrei ªaguna” din Sibiu.

La finalul Sfintei Liturghii, PS Episcop Andrei a vorbit credincioºilor ºi maicilorde la Chirpãr despre viaþa ºi virtuþile Sfântului Serafim de Sarov, un pãrinteduhovnicesc ce este luat ca model în viaþa monahalã, fiind un mijlocitor pentru ceicare i se roagã: “Sfântul Serafim de Sarov a fost atât de nevoitor, încât de multe oripleca în pãdure ºi trei-patru ani nu vedea chip de om, decât pe cel al cãlugãrului carevenea de la mãnãstire sã-i aducã mâncare ºi Sfânta Împãrtãºanie”, a spus PreasfinþiaSa. Pãrintele exarh Visarion Joantã i-a mulþumit ierarhului pentru vizita pastoralã ºipentru grija deosebitã pe care o are faþã de aºezãmintele monahale din ArhiepiscopiaSibiului.

Schitul Peliºor ºi-a cinstit ocrotitorulSãrbãtoarea Sfântului Ilie adunã în fiecare an sute de pelerini din Ardeal ºi din

„Cel ce a fost înger în trup, temeiul proorocilor, al doilea mergãtor înaintea veniriilui Hristos, Ilie slãvitul, care a trimis de sus lui Elisei har, bolile alungã ºi pe ceileproºi curãþeºte. Pentru aceasta ºi celor ce-l cinstesc le izvorãºte tãmãduiri”(Troparul Sfântului Prorooc Ilie Tesviteanul)

(continuare în pagina 6)

alte zone la Schitul Peliºor din judeþul Sibiu. Aflat pe meleagurile pitoreºti din centrulþãrii, între Agnita ºi Mediaº, schitul sibian a devenit în scurt timp un important centrumonastic.

Obºtea de maici, condusã de stareþa monahia Teoctista Ababei, împreunã cupãrintele duhovnic Iulian Ababei, a iniþiat ample lucrãri de construcþii la corpurile dechilii ºi zidirea unei biserici de piatrã.

La hramul din acest an, Sfânta Liturghie a fost oficiatã de Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, înconjurat de un sobor de preoþi, între care exarhulmãnãstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantã ºi pãrintele duhovnicIulian Ababei. Au participat la Sfânta Liturghie, oficiatã pe o scenã în incinta schitului, câtevasute de credincioºi, obºtea de maici, precum ºi monahii de la alte mãnãstiri, toþi adãpostindu-se de dogoarea soarelui într-un cort militar.

Rãspunsurile liturgice au fost date de un grup de studenþi la Facultatea de TeologieOrtodoxã “Sfântul Andrei ªaguna” din Sibiu.

În cuvântul de învãþãturã, PS Episcop Andrei Fãgãrãºanul a prezentat viaþa Sfântului Ilie,minunile sãvârºite de sfânt ºi a tâlcuit pasajele scripturistice din Vechiul Testament în caremarele prooroc a vorbit poporului ales: “Învãþãm din sãrbãtoarea de astãzi cã nu trebuie sãfim ºchiopi la minte. Suntem creºtini, botezaþi în numele Sfintei Treimi, ºi ne lãudãm cupravoslavnica credinþã ortodoxã, dar de multe ori ne închinãm la Baalul acestei lumi, care secheamã averea”, a spus Pãrintele Episcop Andrei Fãgãrãºanul.

La final, dupã slujba de parastas pentru ctitorii ºi vieþuitorii trecuþi la Domnul, pãrinteleexarh Visarion a mulþumit ierarhului pentru prezenþa la hram, iar maica stareþã Teoctista aadresat apoi un cuvânt de mulþumire tuturor celor prezenþi ºi celor care au sprijinit schitulde-a lungul anilor. Monahia Teoctista a dãruit icoane ierarhului, pãrintelui exarh ºi pãrinteluiduhovnic, dupã care lãcaºul de cult al schitului a fost înconjurat de soborul slujitor ºi decredincioºi.

Schitul “Sfântul Prooroc Ilie” de la Peliºor a fost înfiinþat în 2005, prin jertfa familiei deoieri Piloiu. În acelaºi an a fost construitã biserica de lemn a schitului.

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2012

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Da, FIECARE ZI ESTE UNMIRACOL! Pentru cã trãim, pentru cãsuntem sãnãtoºi sau bolnavi, fericiþi saunefericiþi, triºti sau bucuroºi, pentru cãiubim sau suntem iubiþi, pentru ceea ceoferim sau pãstrãm pentru noi, pentrucã suntem indiferenþi, ignoranþi saunepãsãtori, pentru cã primim ceea cemeritãm sau nu meritãm, pentru cãmurim ºi înviem într-o singurã zi de sutede ori...

Da, FIECARE ZI ESTE UNMIRACOL! Pentru cã învãþãm sã trãim,sã iubim, sã oferim, sã cerem, sã rãbdãm,sã facem, sã dorim, sã credem, sãaºteptãm, sã fiinþãm...

Da, FIECARE ZI ESTE UNMIRACOL! Toþi cãutãm fericirea,confortul, stãpânirea de sine, liniºtea,iubirea, sã avem cât mai multe, sã fimbuni sau faini ºi cu cât cãutãm mai multacestea devenim tot mai nemultumiþi decondiþia noastrã ºi suferim, plângem, nerãzvrãtim, suntem nefericiþi, nu ne maigãsim nici liniºtea, nici echilibrul, niciiubirea...

Toþi vrem sã o ducem bine, sã avembani cât mai mulþi, funcþii, sã ne apreciezeceilalþi, sã le dovedim celor din preajmanoastrã cã suntem superiori, învãþaþi,cultivaþi, manieraþi...

ªi aproape toþi sfârºim prin a fi mairãi, aroganþi, mândri, insensibili,sfidãtori... ºi-ntr-un final tot mai nefericiþideºi avem poate mai mult decât ne-amdorit vreodatã...

ªi cu toate acestea, FIECARE ZIESTE UN MIRACOL! Pentru cã învãþãmsã ne controlãm fiinþarea, iubirea,limitele, normalitatea, dezamãgirile,suferinþele, pentru cã învãþãm SÃMULÞUMIM!

Învãþãm cã viaþa este grea deºigreutatea ei depinde cel mai mult depropria noastrã voinþã ºi de capacitateade a lupta, învãþãm cã viaþa este durã cucei nepregãtiþi s-o înfrunte, deºi aceºtiasunt mai înþelepti pentru cã nu acceptãlupta cu puteri nevãzute.

Învãþãm cã Fericirea nu existã iarIubirea poate sã fie mai rea decât ura,deºi ele se ascund deseori sub imagineaindiferenþei ºi a nepãsãrii...

ªi cu toate acestea, FIECARE ZIESTE UN MIRACOL! Descoperim în noiputeri nebãnuite, unii ne întoarcem laDumnezeu, alþii ne îndepãrtãm tot maimult, convinºi cã El ar fi pricina nefericiriinoastre.

Avem revelaþia cã suntem buni ºi cãceilalþi au nevoie de ajutorul nostru darne trezim cã de fapt noi nu putem trãifãrã ceilalþi, cã în ei se aflã dragosteanoastrã, pe care am tot cãutat-o aiureaprin lume.

ªi ajungem ziua în care ne este teamãpânã ºi de noi înºine, ne este teamã sãnu pierdem ceea ce am adunat cu atâtamuncã, pasiune, sã nu pierdemagoniseala trudei noastre, sã nu rãmânemîn pagubã, sã nu ne fure ceilalþi, sã nu-ºibatã joc de noi...

ªi ne este teamã sã înfruntãmadevãrul, sã rãmânem fãrã mediocritateaºi rutina de fiecare zi, care ne asigurãconfortul ºi, credem noi, bunãstarea...

ªi cu toate acestea, FIECARE ZIESTE UN MIRACOL! Învãþãm sã trãimºi fãrã oamenii pe care i-am iubit dar care

Fiecare zi este un Miracolne-au trãdat iubirea, fãrã agoniseala

noastrã preþioasã, fãrã sã ne bucurãm deroadele muncii noastre...

Învãþãm cã Fericirea înseamnã sãdãruieºti, nu sã primeºti, cã Iubirea esteAbandon ºi Sacrificiu, cã suferinþa ºidurerea sunt stãrile obiºnuite aleexistenþei noastre chinuite iar stãrile deBucurie nu vin decât pentru a

le compensa ºi-a ne aduce aminte deDumnezeu, pentru cã SINGURDUMNEZEU ESTE IUBIRE!

Am ajuns la convingerea cã nimic nueste mai important decât propria noastrãmântuire, fiindcã într-o zi vom dasocotealã pentru tot ceea ce spunem,facem sau gândim.

Ceilalþi, chiar dacã îi iubim sau neiubesc, sunt trecãtori prin viaþa noastrãºi oricând pot sã plece sau sã revinã înnoi ºi chiar dacã îi reprimim, totul esteiterativ în viaþa omului iar o ceartã cereo alta, un gând rãu un altul, o palmã oalta si tot aºa, atâta timp cât permitemacestea în existenþa noastrã.

Iar când ne dãm seama cã am toleratiubirea (nu cã a fost doar a noastrã!), cãrãsplata ei presupune sacrificii zadarnice,este prea târziu. Suntem îmbãtrâniþi înplinã

tinereþe ºi ne resemnãm spunându-ne cã asta este soarta omului, trebuie sãsufere ºi sã accepte cã este un nefericit.

Ar trebui sã vorbesc lumii despreDragoste, despre Fericire, despreSuferinþã sau despre Tristeþe...

Ar trebui sã povestesc tuturor trãirilemele spirituale, visele si idealurile mele,ca sã ºtie ºi ceilalþi cât de mare este PreþulFericirii unui om care înþelege cã Iubireaeste cea mai preþioasã comoarã a inimiiomului, cã viaþa este prea scurtã ca sãgândim la ceilalþi altfel decât cu Iubire,fiindcã DUMNEZEU ESTE IUBIRE.

Dacã ar fi sã scriu acum un roman, l-aº intitula TIMPUL IUBIRII. Eu cred cãfiecare vârstã, copilãria, adolescenþa,tinereþea, maturitatea, are o mare Iubireºi numai oamenii de calitate ºi de valoareºtiu sã treacã de la una la alta, sã nutrãiascã niciodatã nici în trecut, nici înviitor, ci doar în prezent. Fiindcã iubireaeste precum un abur, acum este, mâinenu mai este. ªi-apoi, în zadar sunt toatesforþãrile noastre.

Viaþa trece, oamenii vin ºi pleacã iarnoi rãmânem cu amintirile din care numai putem sã ieºim ca sã retrãim Iubirea.Noroc cã Timpul Iubirii este veºnic, cãniciodatã nu este prea târziu pentru oIubire ºi mai mare, cã sper în Iubire,fiindcã Iubirea mea trebuie sã fie tot maimultã, pânã în clipa când voi pleca dinaceastã viaþã!

De aceea, cred cu sinceritate cãFIECARE ZI ESTE UN MIRACOL!

Fiecare Zi, fiecare Bucurie, fiecareTristeþe, fiecare Suferinþã, fiecare Boalã,fiecare Necaz, fiecare Durere, fiecare Doreste UN MIRACOL al fiinþãrii fiecãrui omcare îºi cautã în aceastã viaþã Iubirea,Împlinirea, Mulþumirea, Fericirea!

FIECARE OM ESTE UN MIRACOLprin felul cum înþelege sã iubeascã, sãocroteascã, sã existe, sã dãruiascã!

Întreaga existenþã sã ne fie UNMIRACOL!

Daniela Pãnãzan Lorinczi

SLUJIRI ARHIEREªTI PEVALEA HÂRTIBACIULUI

MARE SÃRBÃTOARE LABRÃDENI

(continuare din pagina 5)

Prima slujbã s-a oficiat pe 20 iulie 2005. Din noiembrie 2005 pânã pe 26 decembrie 2005,când s-au finalizat lucrãrile la bisericã, membrii familiei Piloiu, fraþii Gheorghe, Ilie, Vasile ºiSpiridon, sprijiniþi de familia Toma din Moºna, au trudit cu multã dragoste pentru a zidilãcaºul de cult.

În 2006, pãrintele Iulian Ababei a fost numit egumen, iar câþiva monahi ºi fraþi au venit laschit pentru a vieþui aici. În acelaºi an s-a început construcþia corpului de chilii, unde se aflãºi sala de mese pentru 150 de persoane, bucãtãria ºi alte anexe. Din 2008 aºezãmântul a fosttransformat în schit de maici ºi a fost numitã stareþã monahia Teoctista Ababei.

(preluare din Ziarul Lumina)

În acest an biserica cu hramul „Sfântul Ilie” din Brãdeni a îmbrãcat haine desãrbãtoare, bucurie care a þinut trei zile, amintind faptul cã anul acesta bisericaîmplineºte 188 de ani de la zidirea sa. În ziua hramului din data de 20 iulie, dupãSfânta Liturghie, s-a oficiat Taina Sfântului Maslu, aºa cum se obiºnuieºte în aceastãzi. În duminica a 7-a dupã Rusalii, în data de 22 iulie, credincioºii ortodocºi din Brãdenis-au bucurat de vizita Preasfinþitului Andrei Fãgãrãºanul, Episcop Vicar alArhiepiscopiei Sibiului. Acesta, din încredinþarea Înaltpreasfinþitului Pãrinte Dr.Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitopolitul Ardealului, a sãvârºit SfântaLiturghie arhiereascã, înconjurat de un sobor de preoþi ºi diaconi, din care au fãcutparte: pr. Ioan Jurca (protopop de Agnita), pr. Ioan Scutea (Retiº), pr. SebastianToma (Movile), pr. Vasilicã Cotloguþ (Satul Nou) ºi pr. Nicu Lazãr (paroh Brãdeni). Afost de asemenea prezent domnul Liviu Modoi, primarul comunei Brãdeni, precumºi numeroºi credincioºi din sat sau veniþi din alte localitãþi. La sfârºitul slujbei SfinteiLiturghii, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºanul a þinut un cuvânt de învãþãturã, în care aprezentat viaþa Sfântului Ilie, minunile sale ºi a tâlcuit pasajele scripturistice dinVechiul Testament în care marele prooroc a vorbit poporului ales, concluzionând cãdin viaþa ºi trãirea Sfântului Prooroc Ilie învãþãm „cã nu trebuie sã fim ºchiopi laminte. Suntem creºtini, botezaþi în numele Sfintei Treimi, ºi ne lãudãm cupravoslavnica credinþã ortodoxã, dar de multe ori ne închinãm la Baalul acestei lumi,care este cheamã averea”. Aceste învãþãturi au fost dublate ºi de câteva îndemnurireferitoare la pericopa evanghelicã cititã în aceastã duminicã. A urmat apoi sfinþireamonumentului dedicat eroilor români din localitatea Brãdeni cãzuþi pe câmpurile deluptã, monument ridicat în curtea bisericii, prin el aducându-se o micã rãsplatã pentrujertfa lor în slujba þãrii noastre ºi a poporului român.

Pr. Nicu Lazãr(Brãdeni)

(continuare din pagina 5)

EI S-AU NÃSCUT ÎN AUGUSTGAZETA HÂRTIBACIULUI2012 7

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

NICU GANEA

DilemeÎn ce direcþie merg ºi cãrui scop servesc?Ne mai vedem curând? oare cât poposesc?Te-ador cu adevãrat? sau te-am iubit vreodat’?Rãmâi în gândul meu? ori poate te-am uitat?

Eºti ce cred despre tine? aºa cum te vãd eu?Ba mai mult de atât... þi-aº da sufletul meu?Aº renunþa la tot... fãr’sã cuget de-i bine?Renunþi ºi tu de-þi cer... doar ca sã fi cu mine?

În astã scurtã viaþã ce nu e efemer?Freneticul amor sau narcisism sever?A inimi bãtaie... al raþiuni glas?Râvnita libertate...un vis a mai rãmas?

Al creaþiei impuls în haos chiar rãzbate?Rãul ºi binele ...existã separate?Astã realitate sã-mi fie limitã?Sau o fi un portal...spre-o cale infinitã?

Putem fi consecinþa unui proces banal?Un simplu produs chimic, un rezultat final?Nu suntem speciali?... sã n-avem relevanþã?Ale noastre trãiri... sã n-aibã importanþa?

de Juan Daniel Espinoza Fernandez

Din balegi ºi din cuib de cuci,Rãsar ca viermii, politruciªi din haznalele de bani –Costume negre cu ºnapani,Viteji ca musca la arat!ªi ne-aþi minþit ºi ne-aþi furat,ªi-aþi pus pe noi ºi jug de boi!Blestem, blestem, blestem pe voi!

Murdari în suflet ºi în gând,Cu ghearele averi strângând,Din flote, fabrici ºi uzine,Voi aþi lãsat numai ruine!V-aþi gudurat pe lângã clericiCu mânãstiri ºi cu bisericiªi vile v-aþi fãcut, de soi...Blestem, blestem, blestem pe voi!

Voi v-aþi trãdat ºi între fraþi,Ca voi, ºi viermii-s mai curaþi.

Aþi dãrâmat ºcoli ºi spitaleCa sã vã fie vouã moaleªi v-aþi brodit ºi parlamenteDin licheluþe repetente.ªi ne-mproºcaþi doar cu noroi!Blestem, blestem, blestem pe voi!

Aþi omorât orice dreptate,Aþi jecmãnit tot ce se poate,Guvernul vostru cu miniºtriE-o adunãturã de siniºtri,Batjocura ºi umilinþaAu mai rãmas la voi credinþa?Ghiolbani de jafuri ºi gher?oi,Blestem, blestem, blestem pe voi!

Aþi sãrãcit o þarã-ntreagã,Nici dracul sã nu o mai dreagãªi din privatizãri cu fumuriAþi tot lãsat lumea pe drumuri!

Ehrmann Katharina 01 aug. 91 de ani BruiuGavrea Maria 01 aug. 90 de ani SãsãuºBãrtuº Maria 02 aug. 90 de ani MerghindealSopa Ana 03 aug. 91 de ani IlimbavAldea Maria 05 aug. 82 de ani IlimbavGheorghea Maria 05 aug. 82 de ani MihãileniFliter Iudifta 06 aug. 90 de ani AgnitaCioca Traian 06 aug. 89 de ani Coveºªandor Maria 06 aug. 82 de ani MoardãºNiþu Maria 07 aug. 85 de ani CoveºGiorgicã Ioan 10 aug. 94 de ani MarpodBecheº Nicolae 10 aug. 87 de ani ÞelineOros Viorica 10 aug. 85 de ani Dealu FrumosVasiu Maria 13 aug. 84 de ani BeneºtiTogan Marian 14 aug. 85 de ani RãvãºelMoraru Marioara 14 aug. 84 de ani RujaZimmer Ioan 15 aug. 84 de ani MerghindealGherghel Ortenzia 18 aug. 91 de ani BrãdeniBrezai Ioan 21 aug. 92 de ani Dealu FrumosBunea Ana 22 aug. 87 de ani ChirpãrButa Cornelia 23 aug. 85 de ani MerghindealBãrdaº Nicolae 24 aug. 81 de ani RetiºMoga Emilian 27 aug. 93 de ani MetiºAron Viorica 27 aug. 88 de ani AlþânaOprean Ioan 27 aug. 88 de ani Ghijasa de SusMuntean Maria 27 aug. 84 de ani BeneºtiTrif Elisabeta 28 aug. 83 de ani AlþânaImbãruº Valentina 29 aug. 89 de ani AgnitaUrea Elena 29 aug. 84 de ani MerghindealPuºcaº Eugenia 29 aug. 83 de ani MihãileniLonghin Emil 30 aug. 82 de ani BrãdeniAndrei Traian 31 aug. 88 de ani CoveºN.R Noi le dorim bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor Celor ce nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta TatãluiÎn 28 iulie d-nul Ioan Sdrafcu din Agnita a împlinit 90 de ani. Îi dorim multã sãnãtate!

MÂNDRO, CÂND ÞI-EDOR DE MINE,

MÂNDRO, CÂND ÞI-E DOR DE MINE,Nu te plânge câtã nime,Numa’ câtã-un spic de pâne,Cã-i dus doru’ ºi iar vine.De s-ar face, face, facePãmântul- cernealã neagrãªi cerul - hârtie albã;ªi luna- un cãlimaru,ªi soarele-un diacelu,ªi tot nu mi-ar putea scrieBinele meu din fetieªi-al badelui din junie.Da binele nevestescL-o scrie un popã sãsesc.

Dobre Maria, 57 de ani, Retiº, 5 V 1967

DRAGU MI-I CALU’BÃLAN

DRAGU MI-I CALU’ BÃLANªi Gheorghiþã militar.Gheorghiþã-i bãiat frumos

ªi cãlare, ºi pe jos.Cãlare nu-i ºade bine,Cã pe jos merge cu mine.Foaie verde de dudãu,M-a urât Gheorghiþã-al meu.Nu m-a urât cã-s urâtã,M-a urât cã sânt pârâtã.M-au urât douã cãþele,Sã le iubeascã pe ele.El le iubeºte pe toate,Dar fãrã mine nu poate.

Drãgan Elisabeta, 65 de ani,Bãrcut, 12 mai 1988

I-AUZIÞI, FECIORICU ÞUNDRÃ,

I-AUZIÞI, FECIORI CU ÞUNDRÃ,Mândrã-i lumea cu ce-i mândrã.Mândrã-i lumea cu fecioriCa grãdina cu bujori.Dar mai mândrã e cu fete,Parcã-s flori în iarbã verde.ªi când toate înfloresc,Le rup cei ce le iubesc.Faceþi-mi un pic de loc,Ca sã viu cu toþi la joc.C-un buchet de flori în mânãLa sfârºit de sãptãmânã.

Grup de femei din Alþâna, 10 mai 1987

Zice cã:Nu-i teqilla ca rachiulNici judeþ cum e SibiulNu-i orezul ca slãninaCât Ardealul nu-i în China

ªi zice cã:Nu e leul ca dolarulNici karate cum e parulAmazonul nu-i CibinCum nici berea nu e vin

ª-apoi:Nu-i vre-o Senã ca VãliºcaNici cosorul cum e briºcaOri Havana ca SnagovulNu - papirus ca HrisovulNu-i nisip precum e colbulNici clarvãzãtor ca orbulHimalaia nu-i NegoiNici cãmilele nu-s oi

ªi-am zis:Nu e Rin ca Hârtibaciuªi nici cawboi cum e baciul!

La un duh de preºedintePrintre oale ºi ulceleTrece-un duh de preºedinteÎntrebându-se cu jeleUnde-s restul de-oseminte

Întrebãri fãrã rãspuns…Pentru toþi care s-au unsStau sub semnul cocoºatDe atâta întrebat

Îndoiala-ntregii vieþiCe apleacã prinþi ºi regiDictatori de preºedinþiToþi imuni la suferinþi

Întrebãri fãrã rãspuns…Os domnescul stã ascunsFãrã trunchi pitit sub hârcãGâtul lui e o nãpârcã

Unde e domnescul os?Oare vremile l-au ros!Ori vreo javrã de uitareL-a furat din osuare

Stã scheletu-ntrebãtorPrin gãvane-i joacã duhulI se duse-n lume buhulCum cã e nemuritor!

Strigãturi de peOlboc ºi Vãliºcã

(puse pe text ºi muzicã deadâncul Pãrãu)

BLESTEM DE OM SÃRACde Dan Puric

Dar cum sã faceþi voi vreun drumCând urma voastrã e doar scrum?La tâlhãrii vã strângeþi roi!Blestem, blestem, blestem pe voi!

Blestemul greu sã vã loveascã,Doar bube rele sã vã creascã,Ochii sã îi aveþi ca napulªi sã vã roadã viermii capul!Sã putreziþi toþi prin palate,Toþi spulberaþi sã fiþi în toateªi sã aveþi doar oase moi!Blestem, blestem, blestem pe voi!

Popor român, nu te-ai sãturat sã staipe locul mortului ºi sã fii condus de toþitâmpiþii?

Chiar þi-e jenã sã iubeºti þara asta? Nutrebuie sã fii naþionalist-comunist pentruasta.

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2012C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Acest serviciu vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu probleme de sãnãtateºi neajutorate oferind:

- servicii medicale de calitate, promovarea unui stil de viaþã echilibrat,îngrijirea persoanelor aflate în suferinþã, prevenirea apariþiei sau reapariþieibolilor.

Servicii medicale oferite: Tensiune, glicemie, tratament injectabil,pansamente etc.

Servicii suport: plata facturi utilitãþi, cumpãrãturi, menaj etc.Aparat alarmã medicalã (24/24) MONTAJ GRATUIT: Operatorul

rãspunde prompt la apelul dumneavoastrã la orice orã din zi ºi din noapte.Pentru înscrieri ºi detalii:Fix: 0269/513.141 0269/513.051Mobil: 0784/391.031 0785/428.764

ASOCIAÞIA A.P.A.D.O.RSERVICIUL DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0730 610 422

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga,

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

Secþia de tenis de masã din cadrul clubului sportiv din Agnita vaîmplini, în luna august un an de la înfiinþare. Acest eveniment va fi omagiat,în data de 18 august, ora 9,oo, prin organizarea unui Super-turneu la carevor putea participa toþi iubitorii tenisului de masã din oraº ºi dinîmprejurimi fiind invitaþi ºi unii dintre cei mai buni jucãtori amatori dinþarã, copii ºi adulþi.

Aprecierile favorabile primite anul trecut cu ocazia primului turneudin Agnita ne face sã credem cã suntem în mãsurã sã ridicãm ºtacheta înceea ce priveºte organizarea ºi desfãºurarea turneului, creândparticipanþilor prezenþi cele mai bune condiþii pentru atingereaperformanþei sportive ºi oferind invitaþilor noºtri un sejur decent, câtmai primitor în micul nostru oraº.

Tinerii ping-pongiºti agniþeni aºteptã cu nerãbdare ziua turneului.Emoþiile sunt pe mãsura ambiþiilor fiecãruia dintre ei, fiind aºteptaþi sãconfirme progresul realizat ºi rezultatele bune obþinute la turneele lacare au participat.

Turneul va fi organizat cu sprijinul nemijlocit al Primãriei oraºuluiAgnita, CS Agnita, DJTS Sibiu ºi cu aportul financiar al unor sponsorilocali.

Evenimentul va beneficia de mediatizare la nivel zonal, judeþean ºinaþional, fiind înscris în agenda de varã a DJTS ºi a circuitului naþionalAmatur Romania ºi va putea fi urmãrit pe internet pe adresa „AmaturRomânia-forum tenis de masã. Înscrierile se fac pe forum, telefonic, saula salã, în ziua turneului, începând cu ora 9,oo

Organizatorii estimeazã prezenþa a cca. 100 de participanþi la acestturneu omagial, se preconizeazã multe întâlniri spectaculoase ºi echilibrateºi vã invitã la sala de sport pe toþi iubitorii sportului, a tenisului de masãîn special.

Sã fiþi prezenþi la sala de sport a Colegiului AT Laurian unde veþiputea petrece un week-end sportiv agreabil în compania tenisului de masã!

Vã aºteptãm cu plãcere!Organizatori: Csaba Zedler – 0766.293569 ºi Paul Oancea – 0742.

034216

În cadrul proiectului depus deAs. „Casa Seniorilor” încolaborare cu S.C. Eco ValeaHârtibaciului S.A., ªcoalageneralã „G.D. Teutsch” ºi Ocolul

ANIVERSARE LA CSAGNITA – TENIS DE MASA

„Parcul, istoria vie a cetãþii.”- Jurnal de voluntar -Silvic Agnita ºi finanþat de MOLRomânia ºi Fundaþia pentruParteneriat au fost demaratelucrãrile de reamenajare aparcului din Piaþa Teutsch.

Alãturi de beneficiari au fost ºicei din Serviciul de VoluntariAgnita, care au pus mâna ºi auajutat la curãþarea parcului, aupregãtit gardul pentru vopsire.Acþiunile vor continua vineri,29.06.2012 când se vor plantaprimele flori, odatã cu terminareamuncii de cãtre utilajele grele.

29 Iunie 2012. A doua zi areamenajãrii parcului cetãþii dinAgnita a adus la un loc, pentru unscop comun, atât membrii ai As.„Casa Seniorilor” cât ºi voluntariai Serviciului de Voluntari.

Sub coordonarea d-nei AncaCãlugãr, la ceas de searã, senioriiºi tinerii voluntari au nivelatpãmântul adus cu escavatorul ºi auplantat douã tipuri de flori. Acesteaau fost udate ºi vor fi udate ºi înurmãtoarele zile.

3 Iulie 2012. S-au plantat ºipuieþii de tuia

Marþi dupã masa, aproape deceas de searã, voluntarii ºibeneficiari ai Casei Seniorilor s-auadunat pentru a planta ºi puie?ii detuia în parcul care prinde formã ºiculoare. Sarcinile au fost împãrþite.În timp ce o parte a bãrbaþilor ausãpat gropile ºi au pregãtitplantarea puieþilor, doamnele autransplantat ghivecele cu tuia ºivoluntarii au udat florile ºi puie?iiproaspãt plantaþi.

Inedit a fost faptul cã, ni s-aalãturat cea mai micã voluntarã aoraºului: Luana. A ajutat ºi ea laplantarea puieþilor ºi a promis cão sã vinã zilnic sã îngrijeascã unul,acesta devenind protejatul ei.

5 Iulie 2012. Puþinã culoarepentru gardul parcului

Aºa cum au planificat, senioriiºi voluntarii s-au apucat de vopsitgardul împrejmuitor al parcului.Timp de douã ore ºi jumãtate aleeade access a prins culoare, aºa cumse poate vedea ºi din imagini.

Conform d-nei Anca Cãlugãr,coordonatoarea proiectului dereamenajare, deºi început cuîntârzierea datoratã vremiinefavorabile ºi a unor impedimentetehnice, proiectul a ajuns la stadiul

din proiect datoritã eforturilordin ultimele zile. Lucrãrile vorcontinua ºi marþi, 16 iulie, pentrua se finaliza vopsirea gardului.

18 Iulie 2012. Vopsireagardului din jurul parcului

terminatã.Prin eforturile seniorilor,

asistaþi de 3 voluntari ai noºtrii,astãzi vopsirea gardului a fostterminatã în mai puþin de douãore.