GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

- pag. 7

- pag. 5 - 6

NumÃRUL 24, MAI 2008APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 3

Cea de-a treia ediþie a spectacolului „FestivalulHârtibãcenilor” a confirmat speranþele organizatorilor cuprivire la revitalizarea jocurilor ºi a cântecelor din aceastãzonã. Dacã la prima ediþie în 2006 au fost prezente doarformaþiile din Agnita, Bârghiº ºi Chirpãr, acum pe scenaCãminului Cultural din Marpod au evoluat peste 150 de artiºtiamatori din opt localitãþi.

Valoarea spectacolului nu a fost dat de numãrul mare alcelor care ºi-au reprezentat localitãþile, ci de autenticitateajocurilor ºi a cântecelor prezentate. Deºi festivalul nu esteorganizat sub formã de concurs, toþi participanþii s-au strãduitsã prezinte cât mai bine jocurile din satul lor, impresionândspectatorii pentru care sala cãminului din Marpod, minunatîmpodobitã cu ºtergare ºi covoare, s-a dovedit neîncãpãtoare.

DUMINECA TOMIIS{RB{TOAREA H}RTIB{CENILOR

(continuare în pagina 4)

PRODUC{TORII DE LAPTE LACHEREMUL PROCESATORILOR

A început demolarea strãzii Aurel Vlaicu.

Urmeazã reabilitarea totalã, adicã înlocuirea

conductei de aducþiune a apei, refacerea canalizãrii

ºi asfaltarea. Pânã la finalizare locuitorii vor avea

subiect de discuþie. Unii vor aprecia, alþii vor critica,

în funcþie de nivelul de specializare al fiecãruia, înconstrucþii. Edilii oraºului preconizeazã ca lucrarea

sã fie gata în douã luni.

I.B.

AGNITA

Omul a fost din totdeauna fermecat de pãdure, de mirajul acestui tãrâm. Peste nimbul poveºtilor ºi legendelorpãdurea s-ar putea defini ca o frânturã din sfera vie. Ea este stãpâna ºi adãpostul unei lumi uimitoare care numãrãmii ºi mii de specii vegetale ºi animale

La o parte din acestea ºi anume la micile vieþuitoare înaripate ale pãdurii, s-au gândit elevii clasei a IV-a C dela ªcoala Generalã”GD Teutsch” îndrumaþi de învãþãtoarea Maria Dragomir, când s-au hotãrât sã confecþionezecãsuþe pe care sã le amplaseze, nu întâmplãtor, de „Luna pãdurii 1-15 aprilie”

În acþiunea lor au fost ajutaþi de „alpiniºtii” Cercului de Orientare Turisticã, de la aceeaºi ºcoalã, pentru care„stadionul pãdurii Dumbrava” nu prea mai are taine.

Mulþumim pe aceastã cale, pentru sprijinul pe care ni-l acordã ori de câte ori este solicitat, d-lui ing. IoanVanga, ºeful Ocolului Silvic Agnita, cu care ºcoala noastrã are încheiat un parteneriat încã din anul 2006.

A consemnat prof. Iancu Mihãilã

PRIETENA NOASTR{ P{DUREA

~tirile asocia\ieiGAL Microregiunea Hârtibaciu

- pag. 2

LEGENDA ANDROHIELULUI

REÎNVIEREA TRADI|IILORSATULUI ROMÂNESC

- pag. 4

- pag. 4ORTODOXIA

PE VALEA HÂRTIBACIULUI

FOLCLOR

MAIALUL - pag. 7

- pag. 8SPORT

Maslul de ob`te la parohiaMovile

Oameni `i evenimente

PAROHIA AGNITA 1 SE PREZINT{

Instalarea noului preotla Moard[`-R[v[`el

Aten\ie p[rin\i!

- pag. 5

- pag. 6

LA MARPOD

2006 - 2 ANI DE APARIÞIE - 2008

(c) Sprijinul logistic: susþinere proiectelormodel, formare ºi educare pentru mediu, cercetãriºi supraveghere în cadrul temelor locale, regionale,naþionale precum ºi globale a protecþiei ºi adezvoltãrii durabile.

În sãptãmânile urmãtoare va fi montatepanouri informative pentru turiºti înMicroregiunea Hârtibaciu. Au fost elaborate demembri GAL ºi vor oferi o orientare bunã pentruoaspeþii noºtri.

În luna februarie a fost aprobat de ComisiaEuropeanã din Bruxeles, dupã o îndelungatãaºteptare, programul românesc de dezvoltareruralã. Aceasta este o bazã bunã pentru paºiiurmãtori ai asociaþiei GAL MicroregiuneaHârtibaciu. Va fi publicat ghidul solicitantuluipentru primele mãsuri LEADER, 431-1.(construcþie parteneriate public-private) ºi 431-2.(funcþionarea GAL -urile, dobândirea decompetenþe ºi animarea teritoriului). În luna iunieGAL-ul va pregãti strategia de dezvoltare regionalãa microregiunii Hârtibaciu “Pentru om ºi mediuîn inima þãrii” iar în primãvara anului 2009 conformcu criteriile cerute sunt ºanse reale de a fiaprobatã. Finanþãrile pe axa LEADER vor puteafi demarate în primãvara anului 2010.

Noi vrem ca zona noastrã sã devinã o regiunemodel pentru þara noastrã – cu tradiþiile ºi cuoportunitãþile de dezvoltare endogene, cu peisajulnostru unic ºi bogãþia sa naturalã. De aceea,fiecare locuitor al microregiunii Hârtibaciu esteinvitat ºi rugat, sa facã propuneri ºi sã aducã critici.Biroul asociaþiei se aflã la primãria Agnita ºi estedeschis zilnic. Dacã aveþi acces la internet, puteþiconsulta ºi www.gal-mh.eu, site-ul nostru de peinternet.

J. Cotaru

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2008

Adunarea generalã GAL-ului a aprobat în lunadecembrie 2007 prima parte a strategiei dedezvoltare regionalã ºi sigla asociaþiei. Apãrem laevenimente, seminarii ºi alte ocazii cu propria siglapentru microregiunea noastrã, reuºind astfel sãpromovãm Valea Hârtibaciului în þara ºi înstrãinãtatea cu un termen cunoscut.

Primul calendar cultural pentruMicroregiunea Hârtibaciu a stârnit interes ºi nedeterminã sã-l publicãm ºi în anul 2009 în mãsuraîn care reuºim sã obþinem finanþarea necesarã.

Partenerul nostru, Funadaþia FederalãGermanã de Mediu (DBU), a arãtat un interesdeosebit pentru asociaþie ºi continuã sã sprijineactivitatea acesteia. Se va concentra pe situaþiamicroregiunii ca urmare a declarãrii ei Spaþiu deProtecþie Avifaunisticã, cel mai mare sit deprotecþia avifaunisticã Natura 2000 din zonaArdealului. Oportunitãþile care rezultã din prinacest fapt, pentru toþi hârtibãcenii, nu sunt încãdestul de bine cunoscute. Existã ºansa ca prinimplicarea, Consiliilor Locale ºi a Primãriilormicroregiunea noastrã sã fie declaratã rezervaþiebiosfericã. Aceasta categorie geograficã estesprijinitã de UNESCO în cadrul programului„Pentru Om ºi Biosfera” ºi se referã la protecþiapeisajului cultural creat de oameni. Rezervaþiilebiosferice sunt zone de model pentru cercetãri ºipentru demonstrarea oportunitãþilor de protecþieºi dezvoltarea durabilã regionalã. Funcþiile uneirezervaþii biosferice sunt urmãtoarele:

(a) Protecþie: contribuþie pentru pãstrareapeisajului, a sistemelor ecologice, a speciilor ºivarietãþii naturale (biodiversitate)

(b) Dezvoltare: susþinerea dezvoltãriieconomice ºi sociale, pentru a fi durabilã din punctde vedere sociocultural ºi ecologic.

~tirile asocia\ieiGAL Microregiunea Hârtibaciu

În luna februarie 2007 un grup de 40 detineri din Statele Unite au venit în România,prin organizaþia de voluntari Corpul Pãcii,susþinutã de Guvernul SUA.

Dupã un curs intensive de 10 sãptãmâni,în Ploieºti, pentru însuºirea unor cunoºtinþeelementare de limbã ºi culturã românã, EdKlaunig, unul din voluntari, a activat în cadrulprimãriei din Crasna, un sat mic de lângã Zalãu.

VOLUNTAR AMERICAN IN “GALMICROREGIUNEA HÂRTIBACIU”

Începând cu luna mai 2008 Ed Klaunig,s-a stabilit în Agnita ºi va activa în cadrulasociaþiei „GAL Microregiunea Hârtibaciu”. Încadrul asociaþiei voluntarul american se vaocupa de analiza zonei ºi se va implica înelaborarea proiectelor pe axa LEADER.

Ne bucurãm de prezenþa lui ºi îi dorim oacomodare rapidã ºi succes în acþiunile pe careºi le propune.

I.B.

Avand in vedere tratatul care instituie Comunitatea

Economica Europeana si in special Articolul 235,

Avand in vedere avizul Adunarii,

Avand in vedere Comitetul economic si social,

Considerand ca declaratia Consiliului ,din 23

noiembrie 1973, privind un program de actiune al

Comunitatilor Europene in materie de mediu, prevede

actiuni specifice pentru protectia pasarilor completate

prin rezolutia Consiliului Comunitatilor Europene si ai

reprezentantilor Guvernelor Statelor Membre,reunite

in Consiliu, la 17 mai 1977 privind urmarirea si realizarea

unei politici si a unui program de actiune al Comunitatilor

Europene in materie de mediu,

Considerand ca, pe teritoriul european al statelor

membre, un mare numar de specii de pãsãri ce trãiesc

in mod natural in stare de salbaticie sufera o regresie a

numarului lor, foarte repede in anumite cazuri si ca

aceasta regresie reprezinta un pericol serios pentru

conservarea mediului natural, in special datorita

amenintarilor care apasa asupra echilibrelor biologice,

Considerand ca speciile de pãsãri care trãiesc în mod

natural in stare de sãlbaticie pe teritoriul european al

Statelor Membre sunt in mare parte specii migratoare,

ca astfel de specii constituie un patrimoniu comun si ca

protectia eficace a pasarilor este o problema de mediu

tipic transfrontiera care implica responsabilitati comune,

Considerand ca conditiile de viata ale pasarilor din

Groenlanda difera fundamental de cele din alte regiuni

ale teritoriilor europene ale Statelor Membre datorita

circumstantelor generale si in special datorita climatului

,a slabei densitati a populatiei cat si datorita intinderii

si situatiei geografice exceptionale din aceasta insula;

Considerand ca , din acest moment, nu se va aplica

prezenta directiva la Groenlanda,

Considerand ca , conservarea speciilor de pãsãri

trãind in mod natural in stare de salbaticie pe teritoriul

european al Statelor Membre este necesara realizarea

,in functionarea Pietei Comune, a obiectivelor

Comunitatii in domeniile înbunatatirii conditiilor

economice in ansamblul Comunitatii si a unei expansiuni

specifice si echilibrate ,dar ca puterile de actiune

specifice cerute in materie nu au fost prevazute in tratat,

Considerand ca masurile ce trebuie luate trebuie sa

aplice diferitilor factori care pot actiona la nivelul

numarului de pãsãri, in mod special repercusiunilor

activitatilor umane si mai ales distrugerea de catre om

cat si comertul ocazionat de aceste practici si adaptarea

gradului acestor masuri la situatia diferitelor specii in

cadrul unei politici de conservare

Considerand ca, conservarea are drept obiect

protejarea pe termen lung si gestionarea resurselor

naturale in calitate de parte integranta a patrimoniului

popoarelor europene ;ca ea permite reglementarea

acestor resurse si functionarea pe baza masurilor

necesare mentinerii si adaptarii echilibrelor naturale ale

speciilor in limitele posibilului,

Considerand ca conservarea ,mentinerea sau

restabilirea unei diversitati si a unei suprafete suficiente

de habitat sunt indispensabile conservarii tuturor

speciilor de pãsãri; ca anumite specii de pãsãri trebuie

sa faca obiectul masurilor de conservare speciala privind

habitatul in scopul asigurarii supravietuirii si

reproducerii lor in aria de distributie; ca aceste masuri

trebuie de asemenea sa tina cont de speciile migratoare

si sa fie coordonate in vederea constituirii unei retele

coerente,

Considerand ca ,pentru a evita ca interesele

comerciale sa nu exercite o presiune nociva eventuala

asupra nivelulilor de prelevare ,este necesar sa se

instaureze o interdictie generala de comercializare si sa

se limiteze orice derogare numai la speciile al caror statut

biologic o permite,

Tinandu-se cont de conditiile specifice care inving in

anumite regiuni

Considerand ca in vederea nivelului lor de populare

,de distribuire geografica si de coeficientul de

reproducere in ansamblul Comunitatii - anumite specii

pot fi obiectul actelor de vanatoare , cea ce reprezinta o

exploatare admisibila in asa fel incat anumite limite sa

fie stabilite si respectate ,aceste acte de vanatoare

trebuind sa fie compatibile cu mentinerea populatiei

acestor specii la un nivel satisfacator ;

Considerand ca mijloacele ,instalatiile sau metodele

de captura sau trimitere la moarte masiva sau neselectiva

-cat si urmarirea - plecand de la anumite mijloace de

transport trebuie sa fie interzise in vederea presiunii

excesive pe care o exercita sau pot sa o exercite asupra

nivelului de populare al speciilor respective;

Considerand ca, in vederea importantei pe care o pot

imbraca anumite situatii specifice - este cazul sa se

prevada o posibilitate de derogare , in anumite conditii

- insotite de o supraveghere a Comisiei

Considerand ca, conservarea pasarilor reprezinta in

special conservarea pasarilor migratoare, se ridica

probleme pentru care sunt necesare lucrari stiintifice

iar aceste lucrari vor permite in plus o evaluare a

eficacitatii masurilor luate;

Considerand ca este vorba sa vegheze impreuna cu

Comisia ca introducerea eventuala de specii de pãsãri

care nu traiesc in mod natural in stare salbatica pe

teritoriul european al Statelor Membre sa nu aduca nici

un prejudiciu florei si faunei locale,

Considerand ca Comisia va pregati si va comunica

Statelor Membre o data la 3 ani un raport de sinteza

bazat pe informatiile pe care Statele Membre i le va

adresa privind aplicarea dispozitiilor nationale luate in

virtutea prezentei directive.

Considerand ca progresul tehnic si stiintific necesita

o adaptare rapida a anumitor anexe , ca trebuie pentru

usurarea puneriii in aplicare a masurilor necesare in

acest scop , sa se prevada o procedura care sa instaureze

o cooperare stransa intre Statele Membre si Comisie in

sanul unui Comitet pentru adaptare la progresul tehnic

si stiintific,

A HOTARAT PREZENTA DIRECTIVA

ART. 1. Prezenta Directiva se refera la toatespeciile de pãsãri care traiesc in mod natural instare de salbaticie pe teritoriul european al StatelorMembre. Ea are drept obiectiv protectia,gestionarea si reglementarea acestor specii,precum si a exploatarii lor.

Prezenta Directiva se aplica pasarilor cat sioulelor, cuiburilor si habitatelor lor.

Prezenta Directiva nu se aplica la Groenlanda.ART. 2. Statele Membre iau toate masurile

necesare pentru mentinerea sau adaptarea tuturorspeciilor vizate in Articolul 1 la un nivel carecorespunde in mod special exigentelor ecologice,stiintifice si culturale, tinandu-se seama deexigentele economice si recreationale.

ART. 3. Tinandu-se seama de exigentelementionate in Articolul 2, Statele Membre iautoate masurile necesare pentr-u prezervarea,mentinerea sau rastabilirea unei diversitati si aunei suprafete suficiente de habitat pentr-u toatespeciile de pãsãri vizate in Articolul 1.

Prezervarea, mentinerea si restabilireabiotopurilor si a habitatului comporta masurileurmatoare:

- crearea de zone de protectie;- intretinerea si amenajarea conforme

imperativelor ecologice a habitatului ce se afla ininteriorul si exterioru suprafetelor de protectie;

- restabilirea biotopurilor distrusi;- crearea biotopurilor.ART. 4. Toate speciile mentionate in anexa 1

fac obiectul masurilor de conservare specialeprivind habitatul, in scopul asigurariisupravietuiriisi a reproducerii lor in aria lor de dstributie. Inacest scop s-a tinut cont:

- de speciile amenintate cu disparitia;- de speciile vulnerabile la anumite modificari

ale habitatului lor;- de speciile considerate ca fiind rare deoarece

numarul lor este redus si aparitia locala esterestransa;

- de alte specii care necesita o atentie specialain vederea specificatiei habitatului lor.

Se va tine cont - pentru a trece la evaluari detendinte si de variatiile nivelurilor de populare.

Statele Membre claseaza in special in zonelede protectie speciala teritoriile cele maiasemanatoare ca numar si suprafata la conservarealor in zona geografica maritima si terestra deaplicare a prezentei directive.

Statele Membre iau masuri similare in privintaspeciilor migratoare nevizate in anexa1 a carorvenire este regulata ,tinandu-se cont de necesitatilede protectie din zona geografica maritima siterestra de aplicare a prezentei directive in privintaaniilor de reproducere ,de naparlire si de hibernaresi zonele de popas in aria lor de migrare .In acestscop Statele Membre acorda o importantadeosebita protectiei zonelor umede si in specialcelor cu importanta internationala.

Statele Membre adreseaza Comisiei toateinformatiile utile in asa fel incat sa ia toateinitiativele asemanatoare in vederea oordonariinecesare pt ca zonele vizate in paragraful 1 pe deo parte si in paragraful 2 ,pe de alta parte ,saconstituie o retea coerenta raspunzand nevoilorde protectie a speciilor in zona geografica maritimasi terestra de aplicare a prezentei directive.

Statele Membre iau masuri asemanatoarepentru a evita poluarea in zonele de protectievizate in paragrafele 1 si 2 sau deteriorareahabitatului cat si perturbatiile care ating pasarile

In afara acestor zone de protectie, StateleMembre se straduiesc de asemenea sa evitepoluarea sau deteriorarea habitatului.

ART. 5. Fara a prejudicia articolele 7 si9,Statele Membre iau masurile necesare pentruinstaurarea unui regim general de protectie atuturor speciilor de pãsãri vizate in articolul 1 sicare comporta in special interdictia:

- de a ucide sau captura intentionat, oricare arfi fost metoda folosita

- de a distruge sau de a produce pagubeintentionat cuiburilor lor si oualelor si de a desfacecuiburile;

- de a aduna ouale din natura si de a le detine,chiar goale;

- de a le perturba intentionat, in special pe timpulperioadei de reproducere si de dependenta, in asafel incat perturbarea sa aiba un efect semnificativ- fata de obiectivele prezentei directive;

- de a detine pãsãri din specii a caror vanatoaresi captura nu sunt permise.

ART. 6. Fara a prejudicia paragrafele 2 si 3,Statele Membre interzic, pentru toate speciile depãsãri vizate in articolul 1,vanzarea ,transportulpentru vanzare cat si punerea in vanzare a pasarilorvii si a pasarilor moarte cat si a oricarei parti sauprodus obtinut de la pasare, usor de identificat

Pentru speciile vizate in anexa III partea a1 -activitatile vizate in paragraful 1 nu sunt interzise,cat si pentru pasarile care au fost ilicit ucise saucapturate sau dobandite altfel in mod ilicit.

Statele Membre care doresc sa acorde o astfelde autorizatie consulta in prealabil Comisia, cu careexamineaza daca comercializarea specimenelorspeciei respective nu conduce sau nu risca saconduca, dupa orice prevedere rezonabila ,sa punain pericol nivelul popularii, distribuirea geograficasau coeficientul de reproducere al acestora inansamblul Comunitatii.

Daca reiese ca din avizul Comisiei ,autoritatearespectiva conduce sau risca sa conduca la unuldin pericolele enumerate mai sus, Comisiaadreseaza Statului Membru o recomandare binemotivata care dezaproba comercializarea specieirespective. Daca Comisia apreciaza ca un astfelde pericol nu exista, ea va informa Statul Membru.

Recomandarea Comisiei este publicata inJurnalul Oficial al Comunitatiilor Europene. StatulMembru care acorda o autorizatie in virtuteaprezentului paragraf ,verifica la intervale regulatedaca conditiile cerute pentru concesiunea acesteiautorizatii sunt inca indeplinite.

Pentru speciile inscrise in anexa III partea a 3-a Comisia trece la studii privind Statutul biologicsi repercusiunile comercializarii.

Ea supune, cel tarziu cu patru luni inainte deexpirarea termenului vizat in articolul 18paragraful 1, un raport si propunerile saleComitetului vizat in in articolul 16 in vederea uneidecizii privind inscrierea acestor specii in anexaIII, partea a 2-a.

În asteptarea acestei decizii ,Statele Membrepot aplica acestor specii reglementarile nationaleexistente fara prejudicierea paragrafului.

ART. 7. In functie de nivelul lor de populare,

de distributia lor geografica si de coeficientul dereproductivitate in ansamblul Comunitatii, speciileenumerate in anexa II pot fi obiectul actelor devanatoare in cadrul legislatiei nationale. StateleMembre vegheaza ca vanatoarea acestor specii sanu compromita eforturile de conservareintreprinse in aria lor de distributie.

Speciile enumerate in anexa II partea 1-a pot fivinate in zona geografica maritima si terestra deaplicare a prezrentei directive.

Speciile enumerate in anexa II partea a 2-a potfi vanate numai in Statele Membre pentru careele sunt mentionate.

Statele Membre se asigura ca practica vanatului,inclusiv daca este cazul vanatoarea cu soimi asacum decurge din aplicarea nationala in vigoare,respecta principiile unei utilizari rationale si a uneireglari echilibrate din punct de vedere ecologic alspeciilor da pãsãri si ca aceasta practica sa fiecompatibila in cea ce priveste popularea acestorspecii, in special a speciilor migratoare, cudispozitiile care decurg din articolul 2. Elevegheaza in special ca speciile carora li se aplicalegislatia vanatului sa nu fie vanate in timpulperioadei de reproducere si dependenta.

Cand este vorba de speciile migratoare, elevegheaza in special ca speciile carora li se aplicalegislatia clasei sa nu fie vanate pe timpul perioadeide reproducere si in timpul traseului de intoarcerecatre locul cuibaritului. Statele Membre transmitComisiei toate informatiile utile privind aplicareapractica a legislatiei lor privind vanatul.

ART. 8. In privinta vanatului, capturarii sauuciderii pasarilor din cadrul prezentei directive,Statele Membre interzic recurgerea la toatemijloacele, instalatiile sau metodele de captura sauucidere masiva sau neselectiva sau care poateantrena local disparitia unei specii, si in special acelor enumerate in anexa IV a).

In plus, Statele Membre interzic orice urmarireplecand de la modul de transport si in conditiilementionate in anexa IV b).

PODI~UL HÂRTIBACIULUI – SIT NATURA 2000Directiva Consiliului Europei privind conservarea pãsãrilor

(traducere pentru informarea cetãþenilor)

(reproducere parþialã)

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 3

PRODUCATORII DE LAPTE LA

CHEREMUL PROCESATORILOREuropeanã.

Primãriile ºi agenþii agricoli s-au grãbitsã ia legãtura cu ceilalþi procesatori pentru aprelua laptele. Aceºtia au fost rezervaþi în aaccepta dar pânã la urmã au promis cã vorveni sã discute cu producãtorii, cãrora le vorprezenta condiþiile ºi în mãsura în careacestea vor fi acceptate, ei vor prelua laptele.

Adicã, acum când producþia de lapte estela apogeu, când producãtorii sperau sã-ºirecupereze cheltuielile, sunt obligaþi sãaccepte niºte condiþii care nu-i avantajeazã,fãrã a avea altã alternativã. ªi le vor acceptacã n-au încotro.

Prin alte pãrþi ale Europei agricultorii s-au constituit în asociaþii , ºi-au fãcutcooperaþii, au fãcut programe ºi proiecte dedezvoltare comune ºi îºi impun punctul devedere.

La noi, lipsa de implicare a instituþiilorstatului, birocraþia stufoasã, suspiciunea ºilipsa de încredere a oamenilor în asemeneaasociaþii fac imposibilã realizarea lor, deºiavantajele ar fi incontestabile. O asociaþiepoate elabora proiecte de dezvoltare ºi poateprimii fonduri atât pentru maºini ºi utilajecât ºi pentru procesarea produselor agricole.Agricultorii n-ar mai fi la cheremul altora.

Dar pentru asta instituþiile statului artrebui sã facã ceva mai mult decât sãelaboreze broºuri, cu sfaturi greu de înþelesdatoritã terminologiei folosite, a limbajuluibirocratic lipsit de claritate. De fapt între ceicare elaboreazã sfaturi pentru agricultori ºicei care trebuie sã le aplice existã o mareprãpastie. Primii n-au cãlcat niciodatã înbrazdã, n-au înfiinþat nici o culturã ºi le putesã punã mâna pe un animal. ªi-au însuºit unlimbaj „european” ºi se dau savanþi înagriculturã.

De cealaltã parte, agricultorilor le eteamã de alte schimbãri. Cele prin care autrecut nu le-au adus nimic bun.

Citind broºurile emise de „specialiºti”încearcã sã priceapã ce înseamnã „sãadapteze producþia ºi output-urile membrilorgrupului”, ce este cu marketingul,implementarea, eligibilitatea ºi ce înseamnãcã „mãsurile... au ca scop facilitarea

implementãrii Acquis-ului Comunitar”. Unlucru foarte important pe care trebuie sã-l ºtiecei care solicitã fonduri pentru dezvoltareeste cã „cererea de finanþare trebuie

redactatã pe calculator, în limba românã”

Adicã , dupã ce vine de la sapã, de la coasãori dupã ce a terminat de muls cele 2-3 vaci,nenea Ion se aºeazã la calculator, cautã peinternet www.apdrp.ro, citeºte GhidulSolicitantului, dupã care face un proiect ºi ocerere în limba românã, cã în englezã nu-ivoie. Proiectul ºi cererea trebuie însoþite dedocumente eliberate de autoritãþilecompetente (mediu, sanitar veterinar,fitosanitar, sanitar) ºi solicitantul trebuie sãse asigure cã documentele menþioneazãstandardele care vor fi implementate prin

intermediul proiectului

Dupã ce va avea aceste documente ºimulte altele solicitate, nenea Ion le va aºezaîntr-un dosar, într-o anumitã ordine precizatã,(o comisie de „specialiºti” verificã ordineadocumentelor ºi respinge dosarul dacã nu erespectatã) depune dosarul la OficiulJudeþean de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralãºi Pescuit ºi pe urmã aºteaptã. Dacã i se maicer documente ºi lãmuriri are ºanse sã-i fieaprobat proiectul. Dacã nu, nu.

Este cã-i foarte simplu ºi uºor sã primeºtibani pentru agriculturã? Important este sã aicalculator. ªi þãranii noºtri au ºi calculatoareºi internet cumpãrate cu banii obþinuþi dinvânzarea laptelui, a lânii, a grâului etc.

Pânã una alta nu ºtiu cui ºi cu cât vorvinde laptele începând cu 15 iunie 2008.

I. Bârsan

Dupã lunga perioadã a agriculturiisocialiste, în care þãranii s-au obiºnuit sã-ºifure drepturile muncii lor, a urmat cãdereavechiului sistem pe care unii l-au crezutveºnic. In sufletele oamenilor era atâtaduºmãnie împotriva a tot ce i-a adus în stareade umilinþã, încât îndemnul la distrugereaconstrucþiei ºi a construcþiilor socialiste a fostgroaznic de eficient. Acolo unde au putut ºi-au împãrþit ºi cãrãmizil clãdirilor pentru careei au muncit, iar pãmântul l-au dãrãbuit în miide parceluþe, ca sã aibã pãmânt în toatehotarele. ªi toate astea cu multã duºmãnie ºiceartã între ei.

În acelaºi timp cei ºcoliþi în învãþãmântulipocriziei comuniste ºi cu studii în þãrilecapitaliste s-au bãgat în toate partidele ºi aupornit hotãrâþi la construirea noii societãþi„democrate”, despre care muritorii de rândhabar n-aveau cu ce se mãnâncã.

Dupã ce au distrus marile exploataþii, aufalimentat unitãþile care procesau produseagricole ºi þãranii s-au trezit cã n-au ce facecu cerealele ºi cu carnea. Câþivaîntreprinzãtori locali au crezut cã a sositmomentul sã realizeze o afacere ºi au apãrutmai multe lãptãrii locale ce preluau,prelucrau, ºi livrau produse lactate; caºcaval,telemea, smântânã ºi lapte pasteurizat.

Se pãrea cã în aceastã privinþã lucrurilea intrat pe un fãgaº normal, numãrul vacilorºi cantitãþile de lapte au început sã creascã.În zona Agnita funcþionau lãptãrii mai miciori mai mari la Iacobeni, Vãrd, Chirpãr,Bârghiº ºi bineînþeles Agnita, toatedescurcându-se biniºor fãrã ajutor de la stat.Dimpotrivã din partea marelui stãpân auînceput ºicanele.

Au fost înfiinþate o grãmadã de instituþiimenite sã combatã încãlcarea legilor de cãtremicii producãtori pentru a prospera mareacorupþie. O lãptãrie sau alt SRL, puteabeneficia zilnic de o inspecþie: luni gardafinanciarã, marþi sanepidul, miercuri poliþiaeconomicã, joi garda de mediu , vineriinspecþia sanitar veterinarã ºi sâmbãtã O.P.C.Cei de la protecþia muncii ºi pompierii veneaumai rar ºi doar pentru o micã gustare.

Dupã câþiva ani de rezistenþã în faþainspectorilor cu aere de stãpâni, a apãrut ºimarea concurenþã. Aceºtia au ocupat piaþa dedesfacere dupã care au trecut la acaparareaproducãtorilor de lapte.

Fãrã nici un sprijin din partea statului,cãlcaþi mereu de tot felul de inspectori ºicontrolori, procesatorii de lapte locali n-aufãcut faþã marilor industriaºi ºi au fost obligaþisã-ºi închidã lãptãriile.

A urmat o scurtã perioadã în care mariiproducãtori ºi-au împãrþit teritoriul, ºi-audeschis centre de colectare ºi s-au pus deacord asupra preþului. Valea Hârtibaciului afost ocupatã de Prodlact Braºov, SC Hoclandºi Tirom Covasna. Oamenii s-au orientat spreaceste firme dupã cum li s-a pãrut deavantajoasã oferta unuia ori a altuia,constatând de fapt cã indiferent de nume, nu-i unul mai breaz ca altul. Cei mari au înþelescã n-are rost sã se mãnânce între ei, cã lapteeste destul ºi cã pot realiza beneficii marioferind preþuri mici. Pe þãrani nu i-a întrebatnimeni dacã le convine.

Recent, o adresã primitã de primãriiledin zonã, îi lasã cu ochii în soare pe o partedin producãtorii de lapte ºi îi avertizeazã peceilalþi cu privire la avantajul celor carecontroleazã piaþa de lapte. Adresa a fost emisãde firma Hocland, ºi anunþã primãriile cãaceasta renunþã la preluarea laptelui începândcu 15. iunie 2008, pe motiv de „eficientizarea performanþelor economice ale companiei,ºi în condiþiile normelor europene în vigoare”.

Nu ºtiu cum se face , dar de câte oriprimesc românii câte o palmã economicã, decâte ori li se bagã mâna în buzunar, semotiveazã cu aderarea României la Uniunea

Expunere de motive

În procesul integrãrii europene, Româniaare obligaþia de a-ºi armoniza politicile ºistrategiile de dezvoltare cu exigenþeleConsiliului Europei ºi Uniunii Europene.

În consecinþã, legislaþia patrimoniuluicultural ºi natural are la bazã principiuldezvoltãrii durabile. El constã înasigurarea pe termen lung a dezvoltãriiºi stabilitãþii sociale, economice ºiculturale, în intercondiþionalitate cuprotecþia patrimoniului cultural, amediului ºi a peisajelor naturale ºiculturale.

În vederea atingerii acestor obiective aufost elaborate documente strategice,concretizate în directive ºi convenþii europenela care România a aderat ºi pe baza cãrora îºiedificã legislaþia naþionalã.

Astfel, în 20.10.2000 a fost parafatã laFlorenþa Convenþia Europeanã aPeisajului.

Prin Legea 451/2002, România a ratificataceastã Convenþie, asumându-ºiresponsabilitãþile care îi revin ca stat membrual Uniunii Europene.

În sensul Convenþiei, peisajuldesemneazã o parte de teritoriu perceputca atare de cãtre populaþie, al cãruispecific este rezultatul acþiunii ºiinteracþiunii factorilor naturali ºi umani.

Protecþia peisajului cuprinde acþiuni deconservare ºi menþinere a aspectelorsemnificative sau caracteristice ale unuipeisaj, justificate prin valoarea patrimonialãderivatã din configuraþia naturalã ºi habitatuluman. Prin urmare, protecþia peisajuluicultural presupune atât o componentã demediu cât ºi asigurarea habitatului uman cumonumentele, ocupaþiile ºi tradiþiilecomunitãþilor umane cristalizate de-a lungultimpului.

În aceastã abordare complexã, peisajulparticipã într-o manierã importantã laformarea culturilor locale, la formareaidentitãþilor regionale, naþionale, europene,la asigurarea unitãþii prin diversitate ºi aarmoniei prin contraste. Peisajul reprezintão componentã fundamentalã a calitãþii vieþiiîn areale urbane ºi rurale, constituind oresursã favorabilã pentru activitateaeconomicã, socialã ºi culturalã. Cataclismelenaturale (inundaþii, alunecãri de teren,furtuni, seceta prelungitã, º.a.) precum ºiintervenþia brutalã ºi masivã a oamenilor(exploatãri forestiere scãpate de sub control,mineritul de suprafaþã, construcþii de oricenaturã fãcute fãrã discernãmânt,nerespectarea legislaþiei de protecþie apatrimoniului arheologic, arhitectural sau celimaterial, poluarea sau rãnile provocatemediului de exploatarea resurselor naturale)reprezintã tot atâþia factori de agresare apeisajului cultural ºi natural. De aici rezultãnecesitatea acþiunilor legislative ºi demanagement a protecþiei peisajului.

Deoarece protecþia ºi managementulpatrimoniului natural ºi cultural este o acþiunede mare complexitate, sursele legaleexistente la nivel internaþional sunt ºi elenumeroase. Dintre ele citãm, alãturi deConvenþia de la Florenþa:� Convenþia privind protecþia habitatelor

naturale ºi a vieþii sãlbatice din Europa(Berna, 19 septembrie 1979);� Convenþia privind protecþia

patrimoniului arhitectural european(Granada, 3 octombrie 1985), revizuitã prinConvenþia de la La Valleta din 16 ianuarie1992);� Convenþia – cadru europeanã privind

cooperarea transfrontalierã a colectivitãþilorsau autoritãþilor teritoriale (Madrid, 21 mai1980);� Carta europeanã a autonomiei locale

(Strasbourg, 15 octombrie 1985);� Convenþia privind diversitatea

biologicã (Rio, 5 iunie 1992);

� Convenþia privind protecþiapatrimoniului mondial cultural ºi natural(Paris, 16 noiembrie 1972) ºi� Convenþia privind accesul la

informaþie, participarea publicului la luareadeciziilor ºi accesul la justiþie în probleme demediu (Arhaus 25 iunie 1998)

Legislaþia româneascã, în conformitatecu principiul subsidiaritãþii, este, în liniigenerale, aliniatã la cea europeanã. Eatransmite atribuþii specifice structuriloradministrative ºi autoritãþilor de la niveljudeþean. Intercomunicarea ºi acþiuneaconcertatã pentru respectarea legislaþieiprivind protecþia ºi managementulpatrimoniului cultural ºi natural, deamenajare a teritoriului, de autonomia localãºi cooperarea transfrontalierã sunt cãi laîndemânã pentru atingerea obiectivelor deprotejare a peisajului.

În esenþã, atât la nivel regional cât ºilocal, se impune stabilirea unor obiectiveconcrete pentru politici ºi strategii deprotecþie a peisajului natural ºi cultural.

În conformitate cu Convenþia de laFlorenþa, politica peisajului este o expresieprin care autoritãþile publice cu atribuþii îndomeniu desemneazã principii generale,strategii, norme ºi regulamente care sãpermitã luarea de mãsuri specifice care auca scop protecþia, managementul ºiamenajarea peisajului. Protecþia peisajului,în accepþiunea Convenþiei de la Florenþa,cuprinde acþiunile de conservare ºi menþinerea aspectelor semnificative sau caracteristiceale unui peisaj, justificate prin valoareapatrimonialã derivatã din configuraþianaturalã ºi de intervenþia umanã în decursultimpului. Managementul peisajelorcuprinde acþiunile vizând întreþinereapeisajului ºi armonizarea transformãrilorinduse de evoluþiile sociale, economice ºi demediu într-o perspectivã de dezvoltaredurabilã.

Aria de aplicare a legislaþiei peisajuluicuprinde întreg teritoriul þãrii ºi acoperãarealele naturale, rurale, urbane ºi suburbaneºi se referã atât la peisaje considerate ca fiinddeosebite, cât ºi la peisaje obiºnuite saudegradate.

Dupã cum se poate lesne constata,judeþul Sibiu dispune de numeroase exemplede peisaje urbane, rurale ºi naturaledeosebite, unele protejate printr-o legislaþiespecialã (arii naturale, obiectivele înscrise înLista Patrimoniului Mondial, zonele protejateprin regulamentele de urbanism, º.a.) precumºi zone cu peisaj degradat prin distrugeri saupoluare.

Având în vedere noutatea abordãriiconceptuale ºi cadrul legislativ lacunar –normele de aplicare a Legii 451/2002 privindprotecþia peisajului sunt încã în curs deelaborare de cãtre Direcþia Generalã deAmenajare a Teritoriului, Urbanism ºi PoliticaLocuirii din cadrul M.D.L.P.L. – dezbatereadin cadrul Colegiului Prefectural asupra unuiset de mãsuri având drept obiectiv protecþiapeisajului natural ºi cultural din judeþul Sibiueste în egalã mãsurã o acþiune de pionieratîn domeniu cât ºi o necesitate stringentã.Menþionãm în context, organizarea la Sibiu,în cadrul Programului „Sibiu – CapitalãCulturalã europeanã în 2007” a celei dea VI-a Reuniuni a grupului de lucru pentruImplementarea Convenþiei Europene aPeisajului, prima gãzduitã de România, înorganizarea M.D.L.P.L., Comisariatuluipentru „Sibiu – CCE în 2007” din MinisterulCulturii ºi Cultelor ºi, implicit, a DJCCPCNSibiu. Cu acest prilej a fost lansat Ghidul devalorificare a patrimoniului rural dinRomânia, un posibil model ºi punct depornire a unui astfel de document pentruspecificul judeþului nostru.

DIRECTOR EXECUTIVal DJCCPCN Sibiu

prof. dr. Vasile Criºan

PROGRAMprivind aplicarea legisla\iei române`ti în domeniul conserv[rii,

protej[rii `i punerii în valoare a peisajului cultural în jude\ul Sibiu

DUMINECA TOMIIS{RB{TOAREA H}RTIB{CENILOR LA MARPOD

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2008

�

O notã în plus la calitatea spectacoluluia fost datã de prezenþa corului mixt din Alþâna.Format din tineri dar mai ales din vârstnicicu suflet tânãr, acest cor a readus pe scenãfrumuseþea cântecelor vechi, cântate înºezãtorile din satele noastre. Pentrufrumuseþea interpretãrii, pentru valoareacântecelor prezentate cu dragoste ºi suflet ,meritã felicitaþi împreunã cu tânãrul ºitalentatul lor solist Vaida ªtefan.

Ansamblul „Cununa” al Casei de CulturãIlarion Cociºiu din Agnita, în al cãruirepertoriu coregraful Nelu Sârbu a incluselemente din toatã zona Vãii Hârtibaciului, afost aplaudat pe mãsura valorii sale.

Deschiderea spectacolului a fost fãcutãde îndrãgiþii soliºti locali Ioan ºi AndraHordobeþ. Au urcat apoi pe scenã jucãtoriidin Bîrghiº participanþi la toate ediþiile,

(continuare din pagina 1)

conduºi de Borzea Ioan directorul CãminuluiCultural. Un grup de copii ºi feciori din Retiº,conduºi de Baciu Ioan au fost aplaudaþi pentrufrumuseþea jocului lor tradiþional, Ficioreasca

Rarã retiºanã. Micuþii jucãtori au dovedit cãpot duce mai departe jocul de suflet alretiºenilor.

O frumoasã impresie a fãcut ºi echipadin Noiºtat, comuna Iacobeni, instruitã într-

un timp foarte scurt de profesorul SecereNicolae, echipã care a participat pentru primadatã, cu succes, la un asemenea spectacol.Chirpãrenii conduºi de Zãmãcãu Vasile ºi-au

prezentat sârba, purtata ºi învârtita, jocurilelor inconfundabile. Echipa de fete din Roºia ,

De multe aplauze s-a bucurat ºiconsacratul solist vocal Marcel Pãrãu, carereuºeºte permanent sã punã în valoarecântecele de pe Hârtibaci.

Reuºitul spectacol a fost încheiat desoliºtii ilimbãºeni Ioan Hordobeþ ºi frumoasalui fiicã Andra, premiatã la festivalul Cânt ºiJoc pe Hârtibaci ºi la alte festivaluri naþionale.

Fãrã arome de grãtare, mici ºi bere laMarpod a avut loc un mare spectacol alhârtibãcenilor de la care cei care l-au vãzutau plecat cu un plus de bucurie sufleteascã.

În afarã de interpreþi ºi de instructorimeritã felicitaþi toþi cei care i-au sprijinit, ceicare se preocupã ca valorile spirituale aleaceste zone sã nu se piardã. Iniþiativaasociaþiei „Valea Hârtibaciului” de a organizaîn fiecare an acest festival în altã localitatedin zonã a dat roade ºi aratã cã „tot ce-iromânesc nu piere”

Gazdele celei de a IV-a ediþii din 2009vor fi retiºenii, la invitaþia primarului dincomuna Brãdeni Aurel Dobre.

I. Bârsan

bune jucãtoare, bine instruite de profesoaraBorcea Eliza, au beneficiat de prezenþamicului solist Comºa Iliuþã, care a cuceritsimpatia publicului prin originalitateainterpretãrii.

Pânã la ediþia precedentã a festivalului,în Marpod nu a fost echipã de jocuri populare,folclorul acestor locuri fiind reprezentat deilimbãºeni, care pe vremuri nu preaîndepãrtate, obþineau premii importante lafestivaluri naþionale uimind cu frumuseþeaportului ºi a jocurilor. Acum aceste frumuseþispirituale au fost preluate de copiii dinMarpod, conduºi cu mult profesionalism deinstructorul Tãrchilã Ioan, fiu al acestorlocuri. Aplauzele primite din partea pãrinþilorºi a consãtenilor au fost binemeritate, tineriijucãtori reuºind sã punã în valoare frumuseþeajocurilor din aceste locuri.

În a treia zi de Paºti, când bucuria marii sãrbãtori mai adãsta în sufletul creºtinilor, locuitoriisatului Noiºtat, comuna Iacobeni, au avut parte de un minunat spectacol folcloric prezentat laCãminul Cultural, de elevii ªcolii Generale pregãtiþi de profesorul Secere Nicole.

Din cele prezentate de profesoara Otilia Bogdana Lãstun organizatoarea spectacolului,acesta face parte dintr-un amplu proiect aflat în derulare; „Limba ºi cultura româneascã –paºaport pentru viitor”, ce are drept obiectiv general „pãstrarea nealteratã a limbii româneprin redescoperirea ei în creaþiile populare ºi în opera marilor scriitori”.

Frumuseþea jocurilor ºi a cântecelor prezentate de elevii din Noiºtat dovedesc cã acolounde sunt dascãli de vocaþie, a cãror activitate nu se limiteazã la orele plãtite, viaþa culturalãa satelor poate renaºte. Evenimentul de la Noiºtat dovedeºte cã „omul sfinþeºte locul”

La reuºita spectacolului a contribuit ºi orchestra Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” dinAgnita condusã de Nicolae Vâºtea precum ºi un grup de dansatori din ansamblul Cununa.

Modul de abordare ºi de implementare a proiectului ne-au convins cã acesta îºi va atingescopul. Bucuria celor care au vãzut ºi au aplaudat spectacolul sunt edificatoare.

I. B.

Asociaþia Valea Hârtibaciului a câºtigatun concurs, la Institutul Cultural Românprimind aprobare pentru realizarea unuiproiect de mare amploare, privind unspectacol folcloric, având ca temã legendasatului Androhiel, ale cãrui vagi urme se maigãsesc azi pe hotarul comunei Chirpãr, lagraniþã cu Alþâna.

Libretul, regia ºi coregrafia spectacoluluivor fi realizate de Irina Dragomancoordonatorul proiectului, manager deproiect fiind prof. univ. Dr Zamfir Dejeu,Cercetãtor ªtiinþific Principal 1 la „Arhiva deFolclor a Academiei Române” Filiala Cluj –Napoca. Spectacolul va avea ca scenograf peLectorul Universitar Dr. Liana Moraru de la„Academia de Arte ºi Design Cluj – Napoca.Dirijorul Aladar Pusztai va conduce oorchestrã formatã din 23 de persoane iarcompozitor va fi Dan Variu. Pe scenã vorevolua 18 dansatori ºi 2 soliºti vocali.

Având drept scop promovarea culturii, atradiþiilor ºi folclorului de pe ValeaHârtibaciului în spectacol vor fi prezentate15 dansuri specifice zonei - Hora de laFofeldea, Purtatã, Învârtitã Sincopatã,Fecioresc, Muºamaua, Hodoroaga, ÎnvârtitãAsimetricã, Jocuri fecioreºti de cãtãnie,Cãluºar de bâtã, Rara din Retiº, Dansulmorþilor, Joc din Glâmboaca, Învârtite,Haþeganã - , 30 piese muzicale, 9 cântece, 6momente de ritual – Hora satului, Nuntã,Seceriº, Plecarea în Cãtane, ªezãtoare ,Moment funebru- , pe parcursul unui fir epicbazat pe legenda Androhielului.

Un partener important pentruimplementarea proiectului este ConsiliulJudeþean Hajdu-Bihar din Ungaria, care vaasigura o prezentare a spectacolului în oraºulDebrecen.

Proiectul va fi susþinut de InstitutulCultural Român care a aprobat o finanþarenerambursabilã reprezentând 87,13% dinvaloarea totalã estimatã a cheltuieliloreligibile.

Suntem convinºi de succesul acestuiamplu spectacol, coordonat de IrinaDragoman, care va promova valorile culturaleale zonei noastre.

I.B.

REÎNVIEREA TRADI|IILORSATULUI ROMÂNESC

Proiect finanþat de

Institutul Cultural Român

LEGENDA

ANDROHIELULUI

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul I, nr. 2, Mai 2008

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Existã pe “Valea Hârtibaciului” o veche tradiþie pecare toate parohiile din protopopiatul Agnita o respectãîn fiecare an pentru credincioºii din acest protopopiat,ºi anume cea a Maslului de obºte. Astfel ne putem întrebace este acest maslu de obºte? ªi rãspunsul este simplu:înseamnã sãvârºirea Tainei Sfântului Maslu pentru toatãobºtea creºtinã a unei parohii. De fapt aceste masluride obºte au devenit adevãrate sãrbãtori ale parohiilorrespective, la care sunt invitaþi mai mulþi preoþi (de obicei7 preoþi) pentru a sãvârºi Taina Sfântului Maslu, dar ºipentru a face rugãciuni necesare pentru sãnãtateatrupeascã ºi sufleteascã a întregii comunitãþi, cât ºipentru animalele sau culturile satului.

Taina Sfântului Maslu este una din cele 7 Taineale Bisericii alãturi de Botez, Mirungere, Împãrtãºanie,Spovedanie, Preoþie ºi Nuntã. În cadrul Tainei SfântuluiMaslu, prin rugãciunile preoþilor ºi prin ungerea cuuntdelemn sfinþit, se împãrtãºeºte creºtinilor bolnaviharul vindecãrii de bolile trupeºti ºi sufleteºti, precumºi iertare de pãcate.

Împlinind ºi noi tradiþia am sãvârºit Maslul de obºtela biserica Parohiei Movile cu hramul “Sfântul Nicolae”,în ziua de 2 mai a. c., mai precis în ziua de vineri dinsãptãmâna luminatã, pe care Biserica o închinã sãrbãtorii“Izvorului Tãmãduirii”. Au fost invitaþi ºapte preoþi laaceastã sãrbãtoare a satului nostru: pãrintele CerneaGrigorie, decanul de vârstã al protopopiatului nostru,preot la biserica “Sfinþii Constantin ºi Elena” din Agnita,pãrintele Nicolae Mãrginean, preot la parohia AgnitaIII, pãrintele Mircea Stoia de la parohia Alþâna, pãrinteleScutea Ioan de la parohia Retiº, pãrintele Lazãr Nicu dela parohia Brãdeni, pãrintele Constantin Ciprian de laparohia Netuº ºi subsemnatul preot paroh MoldovanAdrian.

A fost o sãrbãtoare rodnicã ºi foarte frumoasãpentru sufletele credincioºilor din satul Movile ºi unprilej de rugãciune pentru toate nevoile acestui micuþ,dar frumos sat. Pentru toate acestea nu ne rãmâne decâtsã mulþumim bunului Dumnezeu cã ne-a dat putere sãsãvârºim ºi în acest an aceastã sfântã tainã pentrucomunitatea noastrã, dar ºi preoþilor care an de an vincu dragoste pentru noi la aceastã sãrbãtoare a noastrã,pogorând prin rugãciunile lor harul Duhului Sfânt asupracomunitãþii noastre ºi nu în ultimul rând mulþumesccredincioºilor din satul meu care fac posibil prin râvnaºi devotamentul lor acest eveniment an de an.

Ni s-a spus cã suntem deschizãtori de drumuripentru cã cu maslul nostru de obºte se începe seriamaslurilor de obºte pe „Valea Hârtibaciului” ºi probabilcã aºa ºi este de vreme ce de câþiva ani suntem primaparohie care sãvârºim ºi împlinim aceastã tradiþie lasãrbãtoarea „Izvorului Tãmãduirii”.

Cu acest prilej al sãrbãtorii satului nostru vãadresãm ºi noi credincioºii din parohia Movile tuturorcredincioºilor de pe “Valea Hârtibaciului” salutul pascal“HRISTOS A ÎNVIAT”.

Pr. Moldovan Adrian

(Movile)

Este binecunoscut faptul cã atât în viaþa individului,cât ºi în cea a unui popor, se gãsesc date sau evenimentecare primesc caracter de referinþã ºi care nu pot fi uitateniciodatã. Istoria noastrã, atât de mult ºi de greuîncercatã, este marcatã de astfel de evenimente. Estesuficient sã ne gândim doar la evenimentele care au avutloc în anii 1848, 1859, 1877, 1918 ºi 1989, pentru a neda seama cât de valoroase au fost ele pentru viaþanoastrã, cât de adânc au intrat ele în conºtiinþa noastrã,pentru a fi mereu aduse în memorie ºi cinstite aºa cumse cuvine.

Aceºti ani amintiþi s-au înscris în istoria noastrã ca„ani revoluþionari”, ca ani în care, în urma revoluþiilorsau luptelor armate, poporul român ºi-a câºtigat uneledrepturi sfinte, care i se cuveneau, dar pe care nu leavea.

Un astfel de an de referinþã este anul 1848, anulrevoluþiilor europene, dar ºi a Þãrilor Române: Muntenia,Moldova ºi Transilvania. Când vorbeºte despre revoluþianoastrã din anul 1848, marele nostru istoric NicolaeBãlcescu zicea cã ea (revoluþia) „n-a fost importatã dinstrãinãtate, n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fãrãtrecut ºi viitor ... Revoluþia generalã (din Europa, n.n.) afost ocazia, iar nu cauza revoluþiei române. Cauza ei sepierde în zãrile veacurilor. Uneltitorii ei sunt optsprezeceveacuri de trude, suferinþe ºi lucrare a poporului românasupra lui însuºi”.1 ªi adevãrul acesta este: sute de ania luptat poporul român pentru câºtigarea drepturilor lui,drepturi care sistematic îi erau refuzate de cãtre cei carese fãcuserã stãpâni pe þara moºilor ºi strãmoºilor noºtri.Nemaiputând suporta atâta nedreptate ºi împilare,poporul român s-a rãsculat, cerându-ºi drepturile: maiîntâi în Moldova, apoi în Muntenia ºi pe urmã înTransilvania, de parcã s-ar fi ºtiut sau s-ar fi bãnuit cãpeste 10 ani, în 1859, în ordinea aceasta se vor uni, subun singur domnitor, cele douã provincii: Moldova cuMuntenia, urmând ca peste 60 de ani de la ele sã seadauge ºi a treia: Transilvania (1918) formând RomâniaMare sau statul naþional unitar, aºa cum a fost în vremeaviteazului nostru strãmoº Decebal.2

Dacã ne oprim numai la revoluþia ºirevoluþionarii transilvãneni ai anului 1848 întâlnim oserie de oameni care au rãmas în istoria noastrã ca niºte

Maslul deob`te laparohiaMovile

Oameni `i evenimenteluceferi, care au luminat calea pe care urma sã meargã,în continuare, acest popor ardelean, atât de încercat înistoria sa. Avram Iancu, Ioan Buteanu, Andrei Mureºan,George Bariþiu, Simion Bãrnuþiu, Timotei Ciparu, PapiuIlarian, Ioan Axente Sever, ªtefan Ludwing Roth,episcopii Andrei ªaguna ºi Ioan Lemeni, dimpreunã cuAUGUST TREBONIU LAUREAN, hârtibãceanul ºifofelzeanul nostru, sunt numai câteva nume care auchemat la Blaj, în 3/15 mai 1848, poporul român pentrua-ºi cere drepturile de care era privat ºi anume:desfiinþarea iobãgiei, independenþa naþiunii române, cudreptul de a fi reprezentatã în dieta þãrii ºi în dregãtorii,în proporþie cu numãrul ei; independenþa Bisericiiromâne; dreptul de a folosi limba românã în legislaþie ºiadministraþie; desfiinþarea iobãgiei fãrã despãgubire;libertatea cuvântului, a scrisului ºi a tiparului; asigurarealibertãþii personale ºi a întrunirilor; înfiinþarea gãrziinaþionale; salarizarea clerului român; învãþãmântulromân de toate gradele, inclusiv o universitate românã;convocarea unei adunãri constituante; amânareaproblemei „unirii” cu Ungaria etc.3

Cei doi preºedinþi ai Adunãrii Naþionale de la Blaj,episcopii ªaguna ºi Lemeni, au hotãrât ca acea “Petiþiunenaþionalã” sã fie cititã de August Treboniu Laurean, unuldin fruntaºii revoluþiei.

Cine a fost acest August Treboniu Laurean?AUGUST TREBONIU LAUREAN, s-a nãscut în

20 iulie 1810, de sãrbãtoarea Sfântului Ilie, în satulFofeldea, judeþul Sibiu. Studiile le face la Sibiu, la Cluj ºila Viena. În anul 1842 este numit profesor de filozofieîn Bucureºti, unde împreunã cu Nicolae Bãlcescuînfiinþeazã ºi conduce “Magazinul istoric pentru Dacia”ºi publicã unele lucrãri valoroase. El a fost ideologul,luptãtorul ºi militantul activ pentru luminarea poporuluiromân ºi pentru afirmarea dreptului sãu legic la existenþaliberã ºi independentã.4

Cã a fost un om de o vastã culturã, o dovedesctitlurile de inginer, filozof, latinist, istoric, geograf ºiarheolog, pe care le-a deþinut. Cã a fost un marepatriot ºi revoluþionar pentru drepturile românilor, odovedesc alegerea lui ca secretar al Adunãrii de la Blajºi faptul cã el a dat citire “Petiþiunii Naþionale” ºi cã afost ales într-o delegaþie care sã susþinã, în faþa

împãratului de la Viena, drepturile românilor ardeleni.Cã a fost iubit de oameni, o dovedeºte miºcarea acestorade eliberare a lui, în urma arestãrii lui din august 1848,miºcare reuºitã. Cã a dorit formarea unei Româniimoderne, o dovedeºte aportul adus sub domnitorul A.I.Cuza, ca profesor la Universitatea din Bucureºti, ca unulcare se numãrã printre fondatori ei.5

Dupã revoluþie se stabileºte, pentru puþin timp, laIaºi, ca profesor, iar din 1858 revine la Bucureºti, caprofesor universitar. A fost membru al AcademieiRomâne ºi unul din marii oameni de culturã pe care i-aavut neamul nostru românesc în secolul XIX.

A murit în anul 1881, la vârsta de 71 de ani înBucureºti, unde existã atât bustul lui cât ºi o piatrã care-i poartã numele. Pe bustul lui stau scrise cuvintele: “LuiAugust Treboniu Laurean (1810–1881), ºcolarii ºiadmiratorii sãi, 1902”. Dar ºi în localitatea lui de naºtereexistã un asemenea monument, care aduce amintegeneraþiilor prezente ºi viitoare cine a fost marele omde culturã, marele patriot ºi revoluþionar, AUGUSTTREBONIU LAUREAN.

Dacã ani ºi ani marele nostru LAUREAN a fostuitat din cauza vremurilor vitrege, iatã cã acum, cânddrepturile românilor sunt câºtigate, aºa cum au doritrevoluþionarii de la 1848, ei pot fi sãrbãtoriþi ºi cinstiþiaºa cum au dreptul, aºa cum li se cuvine. Dacã în toatemomentele istorice Biserica noastrã ortodoxã,româneascã ºi strãmoºeascã, a fost prezentã, iatã cã ºide data aceasta ea participã, la 3/15 mai 2008, laîmplinirea a 160 de la Revoluþia de la 1848, precum ºi laîmplinirea a 198 de ani, de la naºterea lui, A.T. Laureanºi 127 de ani de la plecarea lui în veºnicie.

Ne înclinãm în faþa monumentului din Fofeldea ºine rugãm lui Dumnezeu ca sufletul acestui vrednic românºi luptãtor pentru drepturile românilor sã fie aºezat înpanteonul nemuririi! Vrednicã sã-i fie pomenirea!

Pãrintele Gregoriu din Agnita

1 NICOLAE BÃLCESCU, Opere, vol. I, Editura Academiei Române,Bucureºti, 1953, p. 307.2 MIHAI RACOVIÞAN în Tribuna din 17 august 1991.3 FLORIN TUCÃ, Locuri ºi momente paºoptiste, p. 32.4 Ibidem, p. 162.5 MIHAI RACOVIÞAN, în Tribuna din 17 august 1991.

Date precise despre Biserica ortodoxãdin Agnita sunt consemnate abia spre sfãrºitulsecolului XVIII , chiar dacã existenþa ei estemenþionatã ºi în anii anteriori.

O datã cu construirea bisericii “Sf.Nicolae” ne sunt prezentate tot mai multeinformaþii despre viaþa religioasã a românilorortodocºi din Agnita. Aceastã bisericã a fostconstruitã începând cu anul 1795 ºi pânã în1797, cu cheltuiala a doi negustori români dinBraºov: Dumitru Orghidan ºi Radu Bogdan.În acea vreme preot în Agnita era IgnatieCrãciun Tataroviciu, hirotonit la Buda în 1782.Biserica a fost sfinþitã la 24 iulie 1821 de cãtreepiscopul Vasile Moga.

Construirea unei biserici noi în centruloraºului Agnita, de proporþiile unei catedrale,a început în anul 1939 ºi s-a terminat în anul1948. Protopopul Pãcalã Emil a obþinutaprobãrile necesare de executare a lucrãrilor,a primit o parte însemnatã a fondurilor deconstruire a noii biserici de la stat ºi a începutlucrarea de edificare în anul 1938. Planulconstrucþiei a fost întocmit de marele arhitectV. Smighelschi din Bucureºti. Executarealucrãrilor dupã planul aprobat a fostîncredinþatã anteprenorului Fr. Zinz dinAgnita, care a construit biserica cu meºterizidari, tâmplari ºi tinichigii tot din Agnita.Fondurile bãneºti principale au fost obþinutede la Comuna politicã a oraºului Agnita, carea atribuit parohiei ortodoxe Agnita o suprafaþãmare de pãdure pentru exploatare în scopulconstruirii noii biserici. Pãdurea a fostvândutã de cãtre beneficiarã (parohia Agnita)firmei de exploatare a lemnului „Lomasch”din Cohalm (Rupea). Fondurile obþinute dinexploatarea pãdurii au fost suficiente pentruridicarea clãdirii în roºu sub acoperiºul detablã, pentru tencuitul exterior ºi pentruprocurarea lemnului de stejar necesar laconfecþionarea iconostasului ºi stranelor.

În anul 1945 protopopul Emil Pãcalã s-aretras la pensie, iar în locul lui a venitprotopopul Marcu Chirion, care a continuatlucrarea de construire a bisericii. Acesta a

ocupat funcþia de protopop ºi paroh al Agniteiîntre anii 1945-1950. În acest timp s-a pictatbiserica ºi a fost confecþionat iconostasul ºistranele, cu fonduri provenite din contribuþiilecredincioºilor agniþeni ºi din colecte. Întreanii 1930-1959, concomitent cu protopopiiEmil Pãcalã, Marcu Chirion ºi Zare Vitalie,în postul de paroh al parohiei Agnita II afuncþionat preotul Pora Emil.

Biserica poartã hramul Sfinþilor ÎmpãraþiConstantin ºi Elena. Este situatã în centruloraºului, într-un loc liber, la confluenþapârâului Groden cu râul Hârtibaciul, înimediata vecinãtate cu ºcoala (azi ColegiulTehnic „August Treboniu Laurian”) ºi Casade Culturã. În jurul bisericii se aflã o zonãverde, iar în faþa ei este amenajat un parc.

Forma clãdirii este de cruce greacã, cucoloane ºi multe ferestre în pereþi. Stilularhitectonic este cel bizantin, fapt vizibil încãde la prima vedere prin existenþa a trei cupole,dintre care una este fixatã pe locul deîntretãiere a celor douã braþe ale crucii.Materialul din care este construitã constã încãrãmidã, beton armat, lemn ºi tablã arãmitã.

În interior bolta centralã este continuatãîn forma crucii de patru abside semicircularesprijinite pe pereþi. Pardoseala este dinciment ºi mozaic. În subsol are un coridor ºiun loc amenajat în vederea unei instalaþii deîncãlzire centralã.

Pereþii în interior sunt zugrãviþi cuornamente specific bisericeºti ºi pictaþi întehnica tempera de cãtre pictorul profesorNicolae Brana în anii 1946-1948.

Iconostasul este lucrat artistic din lemnde stejar sculptat de cãtre tâmplarul NagyDomokos în colaborare cu maestrul tâmplardin Agnita, Heinrich Barner, cu Ioan Bodea,Neuman Iosif ºi sculptorul Varga Ianoº.

Stranele în numãr de 92 ºi pupitrelecântãreþilor sunt executate artistic din lemnde stejar în atelierele maestrului HeinrichBarner din Agnita.

Masa sfântului altar este construitã dinzid, în formã dreptunghiularã.

Chivotul de pe masa sfântului altarreprezintã macheta bisericii în miniaturã ºieste executat din lemn placaj de cãtresculptorul Nagy Domokos în anul 1945 dindonaþiile bãneºti ale credincioºilor din zonaFloreasca.

În cele douã turnuri ale bisericii suntaºezate pe socluri puternice de stejar treiclopote. Un clopot mare de 500 kg se aflã înturnul drept, donat de cãtre credincioºiiparohiei Agnita în 1969 la stãruinþa preotuluiparoh protopop Zare Vitalie ºi a epitropilorHârþoagã Simeon ºi Moldovan Cornel, iarcelelalte douã clopote, unul de 141 kg. ºi altulde 81 kg. sunt montate în turnul stâng.Acestea au fost cumpãrate în anul 1969 de laparohia Evanghelicã C. A. Bruiu ºi apoi plãtiteintegral de cãtre credincioºii AndreiLaurenþiu ºi soþia sa Eugenia spre pomenire.

PAROHIA AGNITA 1 SE PREZINT{

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2008

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Virgil Manase (Merghindeal), Pr. Ioan Socaci (Chirpãr), Pr. Alexandru Copãceanu(Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram (Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. CalinRoajda (Hosman), Pr. Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. NicuLazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail

la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Stimaþi cetãþeni,Iubiþi credincioºi,Biserica ar trebui sã se bucure de aceeaºi

atenþie ca orice altã instituþie publicã. Ea estea comunitãþii, astfel cã ºi ea ar trebui sã steaîn atenþia organelor de conducere locale,judeþene sau naþionale.

În oraºul nostru e nevoie de mari eforturifinanciare pentru a pune la punct locaºurilenoastre de cult ortodoxe: catedrala ortodoxãtrebuie sã devinã un simbol al oraºului ºi înacest sens are nevoie de lucrãri de reparaþiigenerale costisitoare; biserica Sfinþii ApostoliPetru ºi Pavel (aparþinând Parohiei Agnita III)trebuie finalizatã; se impune construirea uneicapele mortuare în cimitir; sunt necesarelucrãri de drenare ºi renovare la biserica dinRuja, precum ºi lucrãri de întreþinere la

biserica din Coveº etc.Fãrã o susþinere hotãrâtã în Consiliul

Local rezolvarea acestor probleme cu greuîºi va gãsi prioritatea pe agenda viitorilorconsilieri locali.

Prin prezenþa mea în acest for deconducere local am nãdejdea cã toateproblemele mari ale parohiilor noastre îºi vorgãsi rezolvare.

Stimaþi alegãtori,Iubiþi credincioºi,Ca viitor consilier local, prin votul

dumneavoastrã, voi susþine toate lucrãrile deinteres public pentru oraº ºi sateleaparþinãtoare, voi fi cu foarte mare grijã labuna chivernisire ºi cheltuire a banului publicprin hotãrârile ce vor fi luate în ConsiliulLocal.

În ceea ce priveºte interesul meu ºipreocuparea mea pentru buna gospodãrire ºiadministrare a Bisericii stau mãrturierealizãrile din timpul celor 10 ani depastoraþie la Coveº ºi aproape 18 ani la Agnita.În calitate de consilier local cu sprijinuldumneavoastrã doresc sã pot ajuta ºi mai multparohiile noastre.

Pentru interesul parohiilor noastrevotaþi candidatul independentPR. JURCA IOANVã asigur cã o parte din indemnizaþia de

consilier va fi direcþionatã în scopul sprijiniriiºi rezolvãrii unor cazuri sociale, precum ºi înscopul organizãrii ºi desfãºurãrii unor acþiunicu caracter cultural sau educativ.

Votând candidatul independent PR.JURCA IOAN, votaþi pentru interesulcredincioºilor din Agnita, Coveº ºi Ruja.

Votaþi poziþia 10 de pe buletinele devot pentru Consiliul Local Agnita.

O întâmplare din sãptãmâna luminatã m-a determinat sã trag acest semnal de alarmãºi sã scriu aceste rânduri. Cu ceva vreme înurmã, când comunitatea sãseascã ºi implicitcea evanghelicã era puternicã în oraºul nostruºi în satele de pe Valea Hârtibaciului, erafoarte greu, dacã nu chiar imposibil, ca cinevade alt neam sau de altã confesiune decât ceaevanghelicã sã fie acceptat în cadrul ei. Astãzicomunitatea evanghelicã s-a împuþinatdramatic, datoritã exodului masiv cãtreGermania. Astfel ºi-a schimbat radical ºipoziþia în ceea ce priveºte adoptarea în cadrulei a noi membrii. Ba mai mult practicã ºi unprozelitism subtil (atragerea credincioºiloraparþinând altor culte), cel puþin BisericaEvanghelicã C. A. din Agnita. Mai exactdespre ce este vorba. O datã cu studiereareligiei în ºcoli fiecare confesiune ºi-a instruitcopiii potrivit apartenenþei lor confesionale.La ªcoala Generalã nr. 1 din Agnita clasele Bde la I pânã la a VIII-a aparþin secþiei germane.În clasele I-IV învãþãtorii se strãduiesc dedimineaþã ºi apoi ºi dupã-masã sã-i introducãpe elevii lor într-ale limbii germane. În claseleV-VIII elevii de la secþia germanã mai studiazãîn limba germanã doar limba maternã (2-3 orepe sãptãmânã) ºi eventual istoria (1-2 ore pesãptãmânã), celelalte discipline fiind studiateîn limba românã.

Imediat ce copilul este înscris la secþiagermanã, pãrinþilor li se sugereazã subtil cãexistã posibilitatea pentru el de a face o orãîn plus de germanã, dacã opteazã pentrureligia evanghelicã. Iar pãrintele, care ºtie cãare de plãtit multe ore de germanã de acumînainte ºi puþin timp la dispoziþie, se gândeºtecã pentru copilul sãu nu stricã o orã degermanã în plus pe banii statului român,aceastã orã urmând a fi susþinutã de preotulevanghelic. Este primul pas fãcut de pãrinþiicopilului, nãscut ºi botezat ortodox, în direcþiavinderii sufletului odraslei lor. Sigur cã orãde orã de religie evanghelicã copilul va învãþanumai ceea ce þine de aceastã confesiune ºinimic despre credinþa în care este botezat.De asemenea, de-a lungul anilor de ºcoalãurmeazã ºi alte „atenþii” materiale, mai multsau mai puþin consistente, cu ocazia marilor

sãrbãtori, dar ºi de altã naturã. ªi iatã cã spresfârºitul clasei a VIII-a copiii evanghelicitrebuie sã fie confirmaþi – un fel de intrareoficialã în cadrul comunitãþii evanghelice,care constã într-o verificare a cunoºtinþelorreligioase, împãrtãºirea lor ºi ungerea cu mir.Acum pot apãrea consecinþele opþiunii de astudia ºi cunoaºte religia în limba germanã,opþiune în aparenþã nevinovatã ºi beneficãpentru pãrinte ºi copil.

Miercuri, 30 aprilie 2008, se prezintã labiroul de la protopopiat un pãrinte, careaparþine chiar parohiei mele, ºi-mimãrturiseºte necãjit cã are o problemãdelicatã. Copilul sãu care învaþã la secþiagermanã ºi e în clasa a VIII-a doreºte sã seconfirme duminicã la saºi ºi îmi cere sã încercsã-i schimb opþiunea. L-a adus ºi pe copil dinmaºinã în birou ºi dupã o vreme bunã dediscuþii cu copilul rãmânem înþeleºi ca acumsã nu facã acest pas, cã o sã-l ajut sã cunoascãºi învãþãtura de credinþã ortodoxã, iar apoi îndeplinã cunoºtinþã sã hotãrascã.

Credeam cã am rezolvat o problemã ºiam întors un suflet de la rãtãcire. Acestea sepetreceau pe la orele amiezii. Seara, când însfârºit îl gãsesc la telefon pe preotulevanghelic, îl anunþ cã pãrinþii copilului

Parohia Moard㺠ºi filia Rãvãºel de peValea Buii au trãit în sâmbãta Floriilor zi dealeasã bucurie, prilejuitã de instalarea nouluipreot al acestor comunitãþi ortodoxe.

În dimineaþa zilei de 19 aprilie a.c.credincioºii din Rãvãºel ºi Moard㺠au îmbrã-cat straie de sãrbãtoare, adunându-se înnumãr impresionant la biserica „Sf. Arhang-heli Mihail ºi Gavriil” din satul Rãvãºel,întâmpinându-l ºi primindu-l cu mare bucuriepe P.C. Pr. Cristian Lazãr, cel care urma sã lefie pãrintele lor spiritual. De asemenea, laintrarea în biserica din Rãvãºel a fost întâmp-inat ºi P.C. Pr. Protopop de Agnita Ioan Jurcade cãtre consãtenii sfinþiei sale ºi de alþicredincioºi, în mijlocul cãrora s-a aflat ºi pri-marul comunei Mihãileni, domnul Ioan ªchi-au.

Începând cu orele 930 soborul de preoþia oficiat slujba Acatistului Bunei-Vestiri, ur-mat de Sfânta Liturghie, într-o atmosferã deevlavie ºi reculegere.

La sfârºitul Sfintei Liturghii P.C. Pr. Pro-topop a rostit un cuvânt de învãþãturã, scoþândîn evidenþã rolul ºi importanþa Sfintelor Tainepentru viaþa spiritualã a credincioºilor. Toto-datã în cuvântul sfinþiei sale a îndemnat pecredincioºi sã rãmânã mai departe bunicreºtini aºa cum au fost ºi înaintaºii lor.

Apoi, cu binecuvântarea ºi din

Aten\ie p[rin\i!

Biserica Evanghelic[ C.A. din Agnita promoveaz[un prozelitism subtil `i periculos

ANUN| ELECTORAL

Instalarea noului preotla Moard[`-R[v[`el

încredinþarea Î.P.S. Dr. Laurenþiu Streza,Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealu-lui, P.C. Pr. Protop. Ioan Jurca i-a oferit P.C.Pr. Cristian Lazãr însemnele slujirii pastorale:Sfânta Evanghelie – lumina nestinsã aînvãþãturii Domnului Iisus Hristos; SfântaCruce – instrumentul mântuirii noastre ºiarmã asupra diavolului; cheile bisericii – sim-bol al cheilor împãrãþiei lui Dumnezeu ºi alcheilor dragostei, care vor deschide inimilecredincioºilor.

Dupã acest moment solemn ºiemoþionant în acelaºi timp, P.C. Pr. CristianLazãr a rostit un cuvânt de învãþãturã ºi demulþumire, dupã care a primit felicitãrilepreoþilor prezenþi: Protopop Ioan Jurca, Pr.Nicolae Creþu (Ighiºu Nou), Pr. Nicolae DorinDumbravã (Mihãileni-ªalcãu) ºi ale întregiiasistenþe. În continuare toþi cei prezenþi auparticipat la agapa creºtineascã oferitã decredincioºii din Moard㺠ºi Rãvãºel.

Astfel s-a desfãºurat în chip atât de fru-mos ºi înãlþãtor un eveniment major din viaþaacestor parohii de pa Valea Buii. Cu siguranþãtoþi cei prezenþi s-au întãrit în credinþã ºi însufletul lor a încolþit nãdejdea cã de acumînainte vor începe o viaþã nouã, mai aproapede Bisericã, mai aproape de Dumnezeu.

Pr. Nicolae-Dorin Dumbravã(Mihãileni-ªalcãu)

ortodox nu sunt de acord cu confirmareacopilului lor. Dar surprizã totalã. Excelenþasa îmi spune cã pãrinþii ºi-au dat acordul scrisºi chiar a fost invitat de ei la masa festivã dedupã confirmare.

Iau legãtura telefonic imediat cu tatãlcopilului, cel care cu 6-7 ore înainte erapãrintele ortodox îngrijorat de rãtãcireacopilului sãu, dar ºi de aceastã datã am partede o surprizã, poate ºi mai mare. Rãmânstupefiat când tatãl îmi explicã faptul cã a fostel lãmurit de copil, cã ºi-a dat acordul ºi cãduminicã va fi confirmat. Nu voi puteaînþelege niciodatã schimbarea radicalã aopþiunii acestui pãrinte în interval de câtevaore, dar cred cã Biserica Evanghelicã C.A.prin conducãtorul ei local a trebuit sã plusezecu promisiuni ºi favoruri legate de viitorulnoului ºi tânãrului suflet evanghelic.

Atenþie pãrinþi! Opþiunea dumneavoastrãpentru odraslele din clasa I de la secþiagermanã în ceea ce priveºte ora de religie ecu bãtaie lungã ºi uneori are ca ºi consecinþãpierderea sufletului copilului dumneavoastrã,pentru care o sã daþi socotealã în faþa luiDumnezeu.

Pr. Ioan Jurca(Agnita)

Biserica nou construitã a fost sfinþitã în anul1948 de cãtre mitropolitul Nicolae Bãlan, în timpulpãstoririi protopopului Marcu Chirion ºi acapelanului Pora Emil.

De-a lungul timpului aceastã bisericã a avutnevoie ºi de lucrãri de restaurare cauzate deanumite fenomene naturale.

Pânã în anul 1948 în Agnita exista o singurãbisericã parohialã, în care au slujit preoþii de-alungul timpului, ºi astfel o singurã parohie. Din1948, dupã construirea noii biserici, pânã în 1953,preoþii au slujit numai în biserica nou construitã,cu hramul Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena. Înperioada 1953-1959 s-a slujit alternativ în ambelebiserici.

Din 1950, protopop ºi paroh la Agnita I a fostpreotul Vitalie Zare. Acesta a condus protopopiatulºi parohia pânã în 1971. Lui Vitalie Zare i-a urmatîn postul de paroh al parohiei Agnita I preotulGheorghe Bordean. Acesta a slujit în Agnita din1972 pânã în 1976. Acesta s-a îngrijit în moddeosebit de efectuarea unor lucrãri de îmbunãtãþirea bisericii Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena. La1 ianuarie 1976 a fost numit protopop ºi paroh laAgnita I preotul Gregoriu Cernea. P. C. Prot. onor.Cernea Gregoriu a deþinut funcþia de protopoppânã în ianuarie 2004, când a renunþat la aceastãfuncþie, rãmânând doar paroh pânã la data de 1noiembrie 2007 când s-a pensionat. Tot de laaceastã datã a fost numit noul preot paroh laparohia Agnita I, Pr. Naicu Mihai.

Biserica ortodoxã din Agnita s-a dezvoltat de-a lungul timpului, constituind o comunitateconsistentã ºi puternicã de peste zece mii decredincioºi în zilele noastre.

În concluzie, putem afirma cã deºi nu secaracterizeazã printr-o fervoare deosebitã pe planreligios, creºtinii ortodocºi din Agnita prezintã înschimb o semnificativã stabilitate ºi constanþã înplanul pãstrãrii credinþei lor tradiþionale. BisericaOrtodoxã din Agnita poate fi consideratã astfel unexemplu pozitiv al modului în care credinþacreºtinã creºte ºi se rãspândeºte treptat în sânulunei comunitãþi. Sãmânþa aduce roadã doar dacãajunge în pãmântul cel bun (Matei 13; Luca 8 ).Cu siguranþã creºtinii ortodocºi din Agnita au fostpãmântul cel bun, care a adus roada credinþei de-a lungul existenþei acestei localitãþi.

În acest sens noul paroh al Parohiei Agnita Iîºi pune speranþa cã va reuºi cu ajutorul luiDumnezeu ºi al credincioºilor încredinþaþi sprepãstorire sã demareze un proiect de reparaþiecapitalã a bisericii ºi pregãtirea ei pentru a fiîmbrãcatã în hainã nouã de picturã.

Pr. paroh Naicu Mihai

PAROHIA AGNITA I

SE PREZINT{(continuare din pagina 5)

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 7

@N LUNA IUNIEESTE ZIUA LOR

Mihuleþ Aron Þichindeal 1 iunie 87 de aniHerbert Hedwina Dealu Frumos 5 iunie 81 de aniAlbu Iosif Beneºti 6 iunie 86 de aniJiman Elena Alþâna 6 iunie 85 de aniMorar Maria Bruiu 15 iunie 81 de aniMihu Ana Bruiu 19 iunie 91 de aniTatu Roman Alþâna 19 iunie 80 de aniCastrina Ana Marpod 20 iunie 86 de aniMicu Victoria Ghijasa de Sus 20 iunie 82 de aniPreda Nicolae Alþâna 21 iunie 86 de aniOprean Anica Ghijasa de Sus 22 iunie 81 de aniPeriat Emilia Alþâna 22 iunie 80 de aniNistor Toader Ghijasa de Sus 28 iunie 86 de aniDuda Emilia Alþâna 28 iunie 81 de aniCernea Iosif Beneºti 30 iunie 87 de ani

Noi le urãm bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor!

Aceastã manifestare cu joc era organizatãde feciorii din satul nostru împreunã cu ceidin localitãþile învecinate de obicei vara, înpãdurea Pulexa de la Ighiºteorf. Primul Maialse organiza de Rusalii pe cel mai înalt vârf depe toatã Valea Hârtibaciului, pe locul numit,,la Þanc”, în pãdurea satului, care la vremeaaceea era plinã de stejari multiseculari.Tinerii din satele vecine veneau în Beneºti lajoc, în special când avea loc maialul.

,,Acolo sã duceau carele cu bãuturi detot felul ºi muzicanþii cei mai prima dinBârghiº, Alþâna ºi de la noi. Jocul începea camtot aºa ca la cel de duminica numai cã aiciveneau tineri din toate satele. Numãrulperechilor la joc era de 3-4 ori mai mare.Pentru a putea juca toþi deopotrivã sã cântamai mult Haþegana ºi Învârtita. De obiceifetele din satul nostru nu prea jucau cu alþii.Mai bine stãteau pe margine. Nu pentru cãnu erau frumoase, dar parcã nu se potriveaula paºii de Invârtitã cu vecerzenii saubârghiºenii.

Toþi feciorii care veneau la maial erauîmbrãcaþi în haine de sãrbãtoare cu cizmelecare de care mai vãcsuite. Ai noºtrii secunoºteau dupã pãlãriile cu ºinoruri ºilãbãricile descheiate, fãcute toate în Beneºtide nenea lui Bârsan”.(Mihãiloaie Pavel 15.01. 1985)

,,Maialul era o petrecere mai amplã cese þinea în cea de-a doua zi de Rusalii înpãdurea de la Pulexa la comandã(observatormilitar). Aceastã petrecere popularã cu jocera organizatã de feciorii din satul nostru carenu au satisfãcut stagiul militar ºi la eaparticipa de regulã toatã suflarea satului:copii, tineri, cãsãtoriþi ºi unii din bãtrânii careputeau veni.

Când tinerii plecau în pãdure unde seorganiza maialul se luau în grupuri ºi urcaupe uliþa Bisericii, având în stânga grãdinilelu’ Hanãº, Dindeal, Hanea, ºi ai Crâºti, iar îndreapta progadea. Urcau încet Dealu Bisericiipânã la Groapa Chirionului ºi apoi pe la FaþaPopeascã pânã la Perii Raºcului. De acolo sevede cel mai bine toatã priveliºtea pânã hãtdeparte. Pe timp frumos când cerul este seninse vãd Munþii Fãgãraºului. De la PeriiRaºcului pe la Locu lu’ Pârþãlea ajungeau înPãdurea satului, în dreapta Lãcuþul ºi apoiîncet se îndreptau cãtre locul unde sedesfãºura aceastã manifestare în aer liber.

Pe lângã cei din satul nostru participauºi tineri din Ighiºul Vechi, Bârghiº, Ghijasade Sus ºi Vecerd. Din Alþâna nu prea veneau.Cei din Bârghiº urcau dealul pânã la Groapaai Largã, apoi treceau pãrãul Glodului ºi urcauprintre stejarii groºi pânã la locul maialului.

Acolo se fãcea un þarc din mãrãcini.Tinerii care intrau în þarc trebuiau sãplãteascã. Eu eram copil când am participatla maial, prin anii 1949-1950, dar ºtiu cãaduceau muzicanþi din Alþâna, Beneºti ºi dinBârghiº. În acei ani l-am vãzut pe unul Miºculadin Alþâna ce cânta la vioarã singur în mijloculþarcului. Localitãþile Beneºti, Ighiº, Bârghiººi Vecerd erau sate româneºti fãrã þigani.Þigani în acea perioadã erau numai în Alþâna.Ei erau ºi unii dintre cei mai buni muzicanþi.ªi în satele învecinate erau muzicanþi dar

aceºtia erau români. La maialurile dinpãdurea satului o cântat ºi nenea Pavel a lu’Hipli considerat la vremea lui ca fiind unuldintre cei mai buni muzicanþi din zonã.

Acest loc al pãdurii, unul din cele maiînalte de pe Valea Hârtibaciului era consideratun punct între aceste sate ºi era destul deaccesibil, aici tinerii puteau veni pe jos, darºi cu cãruþe. La maial se ducea bãuturã ºibutoaie cu bere de la crâºma din satul nostru.Mâncare ducea fiecare. Bãtrânii ºi unii dintrecei cãsãtoriþi petreceau pe la umbra stejarilor.Cei tineri jucau în þarc .Feciorii din Beneºtimai jucau ºi cu fete din satele învecinate. Dareu ºtiu cã învârtita din satul nostru are paºimai complicaþi ºi tinerilor le trebuiau multtimp sã o înveþe. Înainte de a te duce la joctrebuia sã ºtii foarte bine cã altminteri riscaisã nu ai o fatã în mâna dreaptã atunci când seîncepea jocul la Sârbã.

La maial jocul începea cu Sârba care erapornitã de feciori, aici jucau toþi laolaltã. Înacest moment fetele stãteau deoparte. Dupãun anumit timp de la începutul Sârbei feteleintrau ºi ele în dreapta fiecãrui fecior. Astaera o regulã nescrisã. Fetele întotdeaunaalegeau feciorii cei mai chipeºi, cei mai isteþi.Dar de aici veneau cele mai dese scandaluripentru cã unele fete intrau la feciorii din altesate ºi invers. Dacã o fatã din Beneºti se bãgala un fecior din Ighiº sau din Bârghiº eranormal ca celui din satul nostru nu-i conveneaºi de aici începea scandalul. Este foarte bineºtiut cã în toate împrejurãrile cu joc fetelealegeau feciorii.

Muzicantul era cel care dirija toatãdesfãºurarea jocului. Când vedea cã Sârba eraplinã de feciori ºi fete atunci se oprea dincântat. Dar dacã erau anumiþi feciori de lanoi din sat la care nu au intrat fete, câte onevastã, de obicei câte o rudã de-a fecioruluifãrã fatã, se bãga repede în dreapta lui.Femeia respectivã trebuia sã rãmânã ºi laurmãtoarele jocuri: Haþegana, Purtata,Învârtita, sau Pe sub mânã. Feciorul la care ointrat salvatoarea era pe moment mulþumit,dar numai în sufletul lui sã nu fi fost. Cei depe margine care urmãreau desfãºurareajocului înregistrau totul.

Fiind în toiul verii mai întotdeauna se lãsacu o vreme mare, o ploaie cu durduieli(tunete) ºi fulgere, dar ºi cu multe încãierãriîntre feciorii din Beneºti cu cei din sateleparticipante.”(Ioan Nistor 66 ani înregistrare1. 03. 2007).

„Beneºtenii nu erau mãrginiþi. Eiorganizau ºi plecau la joc ºi în alte sateînvecinate, unele chiar mai îndepãrtate,precum: Ighiº, Alþâna, Ilimbav, Ghijasa de Susºi de Jos, la înþelegere cu feciorii din acelesate. Ei îºi ziceau cã pleacã lãtureni. De multeori se împrieteneau cu fete din acele sate, cucare apoi se cãsãtoreau. Când plecau lãtureni,îºi împodobeau cãruþele cu jilþuri de piele ºibertii colorate, caii cu ciucuri roºii la cãpãþaneºi biciul de asemenea cu un ciucur roºu lacodorâºte” (Ioan Dima 15.01.2007).

Din volumul „BENEªTI ... un sat de peValea Hârtibaciului”

Viorel Nistor

MAIALUL

Dupã cum se poate bãnui, NastratinHogea a dat o grãmadã de lecþii (deºi nuse ºtie de la cine le-a luat).

Un negustor a venit într-o zi la el ºi i-aspus:

- Îþi propun un târg pe cinste.Împrumutã-mi cincizeci de dinari, din caream sã fac ºaptezeci. Câºtig curat: douãzecide dinari. Zece pentru tine, zece pentrumine. Ce zici?

- Întra-adevãr, n-ar fi de lepãdat, a spusNastratin, dupã ce s-a gândit câteva clipe.

Eu însã îþi propun un alt târg, mai bunpentru amândoi.

- Cum aºa?- Ei bine, iatã: îþi dau cei zece dinari.

Þine. Câºtigul îl dobândeºti pe loc, fãrã sãfi scos nimic din buzunar. Iar eu câºtigpatruzeci. Pe deasupra, vezi bine cã astane scuteºte de toate certurile care însoþescde obicei un asemenea târg.

Din volumul „Povesti filozofice

din toatã lumea”

De Jean- Claude Carriere

UN TÂRG PE CINSTEFRUNZULIÞÃ DE

NEGHINÃ

Frunzuliþã de neghinã,Inimã de zbucium plinã,De te-aº mai vedea-mpãcatãCum erai demult odatã.De m-aº mai vedea acasã,Colo printre-ai mei la masã.Sã mãnânc, sã beau râzând,Chiar de m-oi scula flãmând.Cãci la masã la strãiniCreºte floarea cea de crini.Of, da’ floarea crinuluiMie-mi pare-a spinului.Darã la ai mei la masãCreºte numa’ iarba deasã,Dar li-s feþele senine,Vorbele-de miere pline;Cã stã sorã lângã frate,Inima de-un dor le bate.ªi cumnat lângã cumnatã,De-ºi pricep durerea toatã.

Dan Ion, 75 de ani,Retiº, 2VIII 1981

(notat de el în 1926)

MÂNDRUÞÃ CU OCHIIVERZI

Mândruþã cu ochii verziIeºi afarã de mã vezi.Ieºi afarã pân’ la poartã,De vezi doru’ cum mã poartã.Mã poartã din poartã-n poartãCa pe-un om bãtut de soartã.Mã poartã din loc în locCa pe-un om fãr’ de noroc.Mândruþa cu ochii verziNiciodatã sã n-o crezi.Ea se joarã vinereaCã n-are pe nimenea;Dar asearã la fântânãAm prins-o cu doi de mânã.Unul îi þinea cofiþa,Altu-i sãruta guriþa.

Grup de femei din Alþâna,

10 mai 1987

MULT MÃ-NTREABÃ INIMA

Mult mã-ntreabã inimaDoru-mi-i de cineva?Eu i-am spus inimii meleCã mie mi-e dor ºi jeleDe tinereþele mele.Tinereþe ce-am avut,Cu amar le-am petrecut.Cu amar ºi cu necaz,ªi cu lacrimi pe obraz.Când s-o-mpãrþit urâtu’,

Eram pe câmp cu plugu’.Când s-o-mpãrþit dragostea,Eram pe câmp cu coasa.Pân’ am vint din câmp în sat,Dragostea s-o fost gãtat,Tot urâtu mi-o rãmas.Vai, ochilor, cum v-aº scoate,C-o fost ziuã, n-o fost noapte.V-aº scoate din cap afarã,C-o fost ziuã, n-o fost sarãªi mi-aþi fãcut viaþa-amarã.

Mihãilã Ana, 67 de ani,Coveº, 19 mai 1988

DRUMEÞIE

Singura mea poezie ca autor - Cu tentã simbolistã

Avea nevoie de floripentru buchetul anilorºi a intrat cu coºuleþulîn grãdina inundatã de culori.

Garoafele i-au dat un fir,margaretele – patru;liliacul i-a oferit o ramurãvioreaua – cerul albastru.

A bãtut ºi la uºa crinului,dar nu i-a rãspuns;trandafirul l-a certatºi din degetele luiau cãzut mãrgele roºii...

Dacã l-ai însoþi ºi tu,aþi fi oaspeþii crinului,spinii trandafirului v-ar mângâia,iar Toamna cu plete-argintiiv-ar întâmpina zâmbind.

Ioan Dobre -1966

FLUTURI NEBUNI

Iubito, în noaptea aceasta a murit Hamlet.Yorick a râs, putrezind mai departeÎn craniul lui ros de atâtea sãruturi.Numai inima mea cea bunã la sufletA oprit o secundã înaintarea în moarteªi a pornit sã boceascã cu petale de fluturi.

Mai avem ºanse iubito, mai avem zilePasãrea Phoenix, dragostea noastrã.Prin cenuºa cãlduþã a însolitei reptileFluturi nebuni îmi pãtrund pe fereastrãAtraºi de parfumul trecutelor zile.

ªi Hamlet mã-ntreabã de ce-i cade cortinaCe aplaudã lumea când e semnu-ntrebãrii,Unde-s fluturii buni ce formeazã luminaCe e pasãrea Phoenix cu cenuºa uitãrii?

Mai avem ºanse iubito, mai avem zileDragostea noastrã ArchaeopterixHamlet ºi Yorick ºi alte fosileCe vor renaºte-ntr-o zi precum pasãreaPhoenix

Mai avem ºanse iubito. Mai avem zile...NICU GANEA

FOLCLOR

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DE PRODUSEELECTRONICE ªI ELECTROCASNICE

LA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -

Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Cine vrea produse ºi servicii decalitate se poate adresa firmei S.C.MODEST IMPEX S.R.L.!

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are oechipã de constructori bine calificatã,cu experienþã, capabilã sã executelucrãri de cea mai bunã calitate, careoferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama demateriale necesare unei construcþii,de la cele folosite pentru fundaþie pânãla cele pentru finisaj. În magazinele firmei S.C. MODEST

IMPEX S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str.Mihai Viteazu se gãsesc cele mai variateproduse: aparaturã electro-casnicã,materiale ºi instalaþii sanitare, obiecte ºiaparate de uz gospodãresc, scule ºiaccesorii la preþuri fãrã concurenþã ºicalitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselorcumpãrate de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

ºi cu reduceri de preþ, în alte localitãþi.În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc

numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX

S.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

La „CHIRI”

Sâmbãtã 10 mai, agniþenii auavut parte de o zi plinã de satisfacþiisportive. Terenul de fotbal cu ungazon impecabil, a fost gazda întâl-nirii dintre CS Agnita ºi FC „U”Progresul. în cadrul Ligii a IV-a„Poliflex”.

Dacã pânã la pauzã scorul arãmas alb, în repriza secundã,învioraþi probabil ºi de scurtarãpãialã de ploaie, agniþenii au ata-cat mai insistent ºi au reuºit sã în-scrie douã goluri în poartaoaspeþilor. Golurile au fost marcatede Lupºa, în minutul 55 ºi Moldovanîn minutul 76.

Antrenorul agniþenilor MirceaVasiu a avut în teren urmãtoareaformaþie: Ionuþ Opriþa, Claudiu Ze-dler, Mihai Cionca, Alin Avram,Mircea Lungu, Alexandru Pãtrãºcu,

Ovidiu Lupºa, Silviu Mãrgine-an, Cristian Filip, Ionuþ Moldovan,Viorel Bârsan.

Dupã XXVII de etape echipa defotbal a CS Agnita ocupã locul 6 înclasament cu 48 de puncte, urmã-toarea clasatã fiind FC Tãlmaciu cu

SSSSS

PPPPP

OOOOO

RRRRR

TTTTT42 de puncte. Agniþenii au toateºansele sã încheie campionatul peacest loc.

Odatã cu meciul de fotbal de pestadion, în sala de sport sedesfãºura ediþia a III-a la voleiavând ca mizã „Cupa Hârtibaciului”.Devenitã tradiþionalã întâlnirea aavut loc între echipele Universi-tatea Braºov antrenatã de prof. IoanTurcu , Politehnica Bucureºti antre-natã de prof. Iancu Rãchitã ºi CSAgnita antrenatã de prof. StelicãSârbu. De remarcat cã cei trei an-trenori sunt agniþeni, de unde a re-zultat ºi farmecul meciurilor careau avut un caracter amical, miza fi-ind de fapt plãcerea de a juca.

CS Agnita a prezentat în terenurmãtoarea echipã: Ioan Fãcãlãu,Luci Mihãilã, Daniel Feldãrã,Iencuþu Rãchitã, Dorin Torbã, Pau-licã Oancea, Nini Naicu, ºi IonelRadu.

Diferenþa de tinereþe ºipregãtire ºi-a spus cuvântul ºi cupaa plecat la studenþii din Bucureºti.

I Bârsan