Gazeta Artelor

12
I (Seria II No. 1-2.) 26-27 50 bani exemplarul bani 50 15 1903 THEATRU SCULPTURA, ARCHITECTURA, DANS ABONAMENTE: In tarä p. 50 N-re . . lei 25 5 50 . . 25 . . 10 Pentru se porto : Strada 63 APARE BI-L1JNAR SUB DIRECTIUNEA D-LUI JUAREZ MOVILLA BUCURESCI ABONAMENTE : Pentru invtätorl, preoti de sat. Pentru 50 8 le 25 . 12 numér bani. Strada CovacT EMN L justitutele din nóstre particulare o- de a considera musica, gimnastica, mai mult ca de distractie de pa- de cât ca de inv- serios menirea a intregi educatiunea instructiu- nea ce li se incredinteza. Unele institute duc derarea acestor de inv- acolo, nici pro- grama Ministerului nu o Un cas tipic ni'l examenele claselor a de pe la institutele de -re, examene d. N. Bran, pictor profesor de de- caligrafie, a cinat de Minister a le face. Din raportul sd atre prese- dintele comisiunel examinare, reiese in special la Institutul Pompilian nu s'a la desemn materia cerutä de program, a nevoit lase repetente tóte cele 19 eleve din clasa 5-a, cärora de ddduse a de- semna un cap de gips (femee) dar cari o- nu s'a cum se de- semnézd asemenea lucru. De mirat. Tot elevele pregdtite in familie. Causa principalä a nea- juns, explica d. Bran in raport prin faptul functionéza pe la institutele particulare ca profesóre de desemn, persóne cari ele singure nu desemneze. Exemplu tipic e profesóra de de- semn de la Institutul care primind 2 ore modelul de la d. Bran, tat elevelor ; dar spre nenorocul ei d. Bran a fóia de de- semn lucratä de profesóra inaintat Presedintelui Comisiu- nei raportul mentiunea e mai slab al pro- fesórel de al multor eleve. Singure de la Institutul Negoescu excelat note intro 7 10. Pe la institute, slab de tot. E de regretat constatä asemenea desconsiderare a pro- gramel speräm autoritätile superióre vor lua ca pe viitor sä se dea cuvenita atentie artelor. Chestia e acum : Ce se face nenorocitele eleve cart din pri- cina desemnului, remân repetente in cl. 5-a, de póte la cele-l'alte materil vor fost bune de pro- movat ? Correggio. UN GREW 1867 I. AL 1. Daniil G. Carussy ndscut Bucuresa fost al vechet de Musicd Vocald Instrumentald; a clase liceale, thea- la Grddina pe care o luase cu de la d. in a- Alex. Tdndsescu, din de anul 1864, andajd Mihdileanu cu &ex. Gridi, Anestin, N. Leontescu George I. Florian, D lonescu-Basarab, Stoenescu, trescu Elena Tudora Alexandrina Bälleanu. care exceld furd : pdtarul din Radu din Fermeedloarea (Vodevile), Falermo din Orbul dupd acest turned, toamna concurs, fu din Ministerul odatd George Prejbeanu, care pentru a se angaja pentru theatrul ce deschidea lexandria 1866 ca artist Director de scend, cu 1. Ordleanu d-nele Stefdnescu, Ecaterina Georgescu Piesa care se fu Roco Piso; cdntecul din actul I al Caracceolo de d. Carussy, deveni limp un popular acel cAh ce plácere la (mu- de Carussy). Dupd se o acest cdntec cu Orchestra proprietart /i negustort ai lraversdnd diferite strade, avu un banchet care se la vara 1867 trecurd Turnu Mdgurele, dar o saM de specta- col, se sparse de la proprietatea Herman se fdcu in o se jucd cu succes repertor din .Alexandria 1867, se fdcu o combinare cu elemente noui ca Maria Hristescu, d-na vara se un din la Cdmpu-Lung Carussy urmd cu trupa sa spectacole prin Giurgid, Vacea vara pe din publiculul piesa pe care jucd, care paralisat urechia. .Ast-fd fu a párdsi theatrul. Carussy e colaboratorul ne a re comunica episodul cari provocat sa cum ji relative la theatre pule de cum /i la alte episode scenice din limpid dupd terminarea Naterea de Musia Vocale din Bucuresci. GLIPTICA Carnee niste reliefuri sunt in pietre pretióse, fie ele frumóse, rare dure. Arta, care se ocupä cu pietrelor necesare cameelor melor, se gliptica; sculp- de gliptografi. la materialului din erad confectionate ; ori-ce tare chiar scoicile asemenea distinatiuni ad luat nu- mirea de Cele exemple aces- arte le gasim, dupä tóte pro- babilitätile. in scarabeele egip- tiene - cum espune Cyril Davenport din conferin- tele la Society of-Arts Londra represintä o binatiune cameo intaglio,. cd gravate fondul : etc. Printre primele exemple asemenea intrupärile micilor sculp- incrustatiuni pe peceti origine e- trusc e, asemenea s'ad mai produs cameo de in Roma, mult crestinismu- lui, gäsesc miei medalioane di argile chiar din tim- sunt de dintr'un material nu dur, Steatitä, Serpentin sad Syenit, cari Py- romac sad Obsidian chiar instrumente otel dur ; intre sunt exem- nu din Amethyst, Carneol, Obsidian Jaspis mai multe par a fäcute din sti- sad portelan, o- verde sad al- bastru. Printr'al de Christos, se cunostea Onyxul stri- at ca materialul mai proprid pentru meelor era de eel mai abili intrebuintarea scädu, in a- timp valoarea ca de ornament. Onyxul, o a un anhydrid, gälbul sad ros, de in neregulate rilor s'a in straturi distinct pro- din in induntru. www.digibuc.ro

description

Gazeta Artelor

Transcript of Gazeta Artelor

  • I (Seria II No. 1-2.) 26-27 50 bani exemplarul bani 50 15 1903

    THEATRU SCULPTURA, ARCHITECTURA, DANS

    ABONAMENTE:In tar p. 50 N-re . . lei

    25 550 . .25 . . 10

    Pentru se porto

    : Strada 63

    APARE BI-L1JNARSUB DIRECTIUNEA D-LUI

    JUAREZ MOVILLABUCURESCI

    ABONAMENTE :Pentru invttorl,

    preoti de sat.Pentru 50 8 le

    25. 12

    numr bani.Strada CovacT

    EMN Ljustitutele

    dinnstre particulare o-

    de a considera musica,gimnastica, mai mult

    ca de distractie de pa-de ct ca de inv-

    serios menirea aintregi educatiunea instructiu-nea ce li se incredinteza.

    Unele institute ducderarea acestor de inv-

    acolo, nici pro-grama Ministerului nu o

    Un cas tipic ni'l exameneleclaselor a de pe la institutelede -re, examene d. N.Bran, pictor profesor de de-

    caligrafie, acinat de Minister a le face.

    Din raportul sd atre prese-dintele comisiunel examinare,reiese in special la InstitutulPompilian nu s'a la desemnmateria cerut de program,

    a nevoit lase repetentette cele 19 eleve din clasa

    5-a, crora de ddduse a de-semna un cap de gips (femee)dar cari o-

    nu s'a cum se de-semnzd asemenea lucru. De mirat.

    Tot elevele pregdtitein familie.

    Causa principal a nea-juns, explica d. Bran in raportprin faptul functionza pe lainstitutele particulare ca profesrede desemn, persne cari elesingure nu desemneze.Exemplu tipic e profesra de de-semn de la Institutulcare primind 2 oremodelul de la d. Bran,tat elevelor ; dar spre nenoroculei d. Bran a fia de de-semn lucrat de profesrainaintat Presedintelui Comisiu-nei raportulmentiunea e mai slab al pro-fesrel de al multor eleve.Singure de la InstitutulNegoescu excelatnote intro 7 10. Pe la

    institute, slab de tot.E de regretat constat

    asemenea desconsiderare a pro-gramel sperm autorittile

    superire vor luaca pe viitor s se dea cuvenitaatentie artelor.

    Chestia e acum : Ce se facenenorocitele eleve cart din pri-cina desemnului, remn repetentein cl. 5-a, de pte la cele-l'altemateril vor fost bune de pro-movat ?

    Correggio.

    UN GREW1867

    I. AL 1.

    Daniil G. Carussy ndscut Bucuresa fost al vechet de Musicd VocaldInstrumentald; a clase liceale, thea-

    la Grddina pe care o luase cu de la d. in a-Alex. Tdndsescu, din

    deanul 1864, andajd Mihdileanu cu &ex. Gridi,

    Anestin, N. Leontescu George I. Florian, D lonescu-Basarab,Stoenescu, trescu Elena Tudora AlexandrinaBlleanu.

    care exceld furd : pdtarul din Radu dinFermeedloarea (Vodevile), Falermo din Orbul

    dupd acest turned, toamna concurs, fudin Ministerul odatd George Prejbeanu, care

    pentru a se angaja pentru theatrul ce deschidealexandria 1866 ca artist Director de scend, cu 1.

    Ordleanu d-nele Stefdnescu, EcaterinaGeorgescu Piesa care se fu Roco Piso; cdntecul

    din actul I al Caracceolo de d. Carussy, deveni limp unpopular acel cAh ce plcere la (mu-

    de Carussy). Dupd se o acest cdntec cu Orchestraproprietart /i negustort ai lraversdnd diferite strade,

    avu un banchet care se lavara 1867 trecurd Turnu Mdgurele, dar o saM de specta-

    col, se sparse de la proprietatea Herman se fdcu ino se jucd cu succes repertor din .Alexandria

    1867, se fdcu o combinare cu elemente noui caMaria Hristescu, d-na vara se un

    din la Cdmpu-LungCarussy urmd cu trupa sa spectacole prin

    Giurgid, Vacea varape din publiculul piesa pe

    care jucd, care paralisat urechia. .Ast-fd fu a prdsi theatrul.Carussy e colaboratorul ne a re comunica episodul

    cari provocat sa cum ji relative la theatrepule de cum /i la alte episode scenice din limpid

    dupd terminarea Naterea de Musia Vocaledin Bucuresci.

    GLIPTICA

    Carnee nistereliefuri sunt

    in pietre pretise, fie ele frumse,rare dure.

    Arta, care se ocup cupietrelor necesare cameelormelor, se gliptica;

    sculp-

    de gliptografi.

    la materialuluidin erad confectionate ;

    ori-ce tarechiar scoicile

    asemenea distinatiuni ad luat nu-mirea de

    Cele exemple aces-arte le gasim, dup tte pro-

    babilittile. in scarabeele egip-tiene - cum espune CyrilDavenport din conferin-tele la Society of-Arts

    Londra represint obinatiune cameo intaglio,.

    cd gravatefondul : etc.

    Printre primele exempleasemenea intruprile micilor sculp-

    incrustatiuni pepeceti origine e-trusc e, asemenea s'ad mai produscameo de in Roma,mult crestinismu-lui, gsesc miei

    medalioane di argilechiar din tim-

    suntde dintr'un material nu

    dur, Steatit, Serpentin sadSyenit, cari Py-romac sad Obsidian

    chiar instrumente oteldur ; intre sunt exem-

    nu din Amethyst,Carneol, Obsidian Jaspismai multe par a fcute din sti-

    sad portelan, o-verde sad al-

    bastru.Printr'al de

    Christos, se cunostea Onyxul stri-at ca materialul mai propridpentru meelor era

    de eel maiabili

    intrebuintareascdu, in a-

    timp valoarea cade ornament.

    Onyxul, o aun anhydrid,

    glbul sadros, de

    in neregulaterilor s'a instraturi distinct pro-

    din in induntru.www.digibuc.ro

  • 2 GAZETA ARTELOR

    Aceste unter amorf apar reflexul

    albe, transpa-rente posed proprietatea de aabsrbe lichidele din careprimes3 frte des na-

    prin saturatiunile apelesubterane continnd co-borate d. e. apa contineafier, coloratiunea se producea dingalben rosu. piatraeste negru alb nu-mesce Sardonyx dach striurilese din alb senumesce Calcedonyx, stri-ate rosu alb numesc Car-neolonyx, verde puncte

    Helyotrop ; calcedonulverde Chrysopras, care Fri -deric mare ornat caste-

    s favorit Sans-soucia dinPotsdam.

    luera-tul cameelor, a luatun mare nu

    cuttori artelor,dar a chiar o mare

    esteflre Oberstein, principa-tul Oldenburgian Birkenfeld,s'a format din causa bogatelor

    de sein acele - Cumexploatatiunile de

    sedin India, E-

    gipt Brazilia sunt con-fectionate.

    In privesce coloratulpietrelor s'a ajuns acum la omare perfectiune, se pot co-lora n ori-ce nuante;mare exactitate abilitate artis-

    se fidel tte formelenaturale. Ast-fel rosul obtine

    Pernitrat de negrul prinmiere zahar, albastrul

    prin de de(Bleu de verde prin

    de nickel. Prin acidulsulfuric se colreanaturala, pentru a le deschidecolrea se Acidul

    de multe la unelepietre prin se ob-

    o coloratiune mai inchisa.Ca instrument pentru prelucra-

    tul se intrebuinta laceput o aschie de dia-mant care se tot

    se intrebuintavirful de diamant pentru

    pe suprafataa pe timp a-

    deverata sculptare a sefacea mM mai prin a-jutorulinstrument analog strungul bi-utierilor.Pietrele dure pentru

    praf de dia-mant ; mol de fier aleinstrumentelor de se aco-pera un strat gros de

    de diamant for-printeacsta, la o rotatiune

    repede, un viguros instrument desculptat. Asemenea

    (meri), o specie Corund,intrebuintare la

    prelucratul pietrelor in game

    Pentru lustruitul pietrelorbisnuite se aprpe

    general tripoli-ul, alte a-semenea minerale.

    Greg a-bih

    probe suntla din timpurile

    (323 luiChristos) sunt ; cele

    fine exemplare de la primulla al treilea

    Christos sunt inteadever operele

    artistilor cariRoma.

    secolului al tre-ilea incepu influenta gre-

    asupra demee romane, de la acea

    se observevalkel artistice. Se ase schimba figurile dinmythologie legendecrestine: pe Herculevid, Venus fu in fe-

    Maria chiar capul Medu-fu schimbat in fptura Sf.

    ronica ; chiar, nu estede mirat carneele romanenu o valre mare artis-

    ; de remarcat este abi-litatea care lucra Car-(piatra de singe) prin re-

    de scene restigni-rea Christos.

    epoca adusechiar daca

    nu a fost in stare a-sine forme noul.

    - cam pe la al 6-lea- incepu se

    teze scoicile pentru

    o re-putatiune partefrurnusetea artistice,parte pentru frumuseteapietrelor din care sunt confectio-nate. Dintre cele mari sunt :una mrime de 29 34 centi-metri se gsesce la Paris, iaralta de 24 centimetri laena, representnd scene din viata

    Tiberiu,August. Exemplarul maimos August,dinteun frumos Sardonyx de15 X 22 centimetre se gasescein British-Museum din Londra.

    Chiar vase, cupefost analog cameelor

    pietre scumpe, putinedin ele ajuns la noi aces-tora timpul le-a urmele,

    cele mai multelui.

    cucerirea Mithri-dates din Pont, a dusa

    sine nu putin de miide vase sculptate in pietretise, dintre care renu-mit din acest este cupa far-

    de Natio-nal din care estetat dinteun superb Sardonyx deun diametru de 20 centimetri

    probabil putem vedea olucrare veche egiptna.

    Ca incheere adaug, ide exil al nemuritorului

    vidiu, cetatea Tomis, posedamerse am v-

    multe din ele frte frumsepe la de dinConstanta, gsite printre ruinelede la nord-estul orasului in-contestabil unele o va-

    IonDesenator

    FAUSTde

    Hectorspthmani urmat un

    bit succes la Theatru S. Bernhardt dinrepresentatifie La Dam-

    nation de Faust" de H. Berlioz ; orga-nisate de Soc. Audit. musicale de subconducerea Ed. Colonne. - Odisea

    opere care la inceput a avut oprimire partea publiculuifrancez, cauz publicul de peacea frte religios, consi-derase opera Berlioz ocrare a necuratuluf e frte intere-sant. scurt modal

    a fost aceast

    Berlioz a lucrat la ea unde a a-; in tren, in vapor,

    -Invocatia ahan din Passau ; la Viena corn-

    introductia (Le viel hiver faitau printemps") ; Aria Mephi-

    sto, baletul silfidelor faimosulmaghiar, la Pesta ;

    la Praga pestedesteptk pentru nota corul de In-

    la apoteosa Margaretelvenise Ter-

    zetul ( Ange ador la clestemage") compuse parte la Rouen

    din

    E curios modul a cornpusse la Paris un an de absenta,

    se la bratamicul H. Heine. spre

    Montmartre, se pluton deo

    care un studentese inlimba Berlioz acel

    rpit de frumusetea serel ilumi-nat de o veni in

    de a'l introduce opera careacum e de studentilorast-fel :.Nobis subridente luna; quaerentes;

    eamus, interas fortunati dicamus;vidi, visi. igitur.

    nptea utnbla prin cap me-lodia audit dar a doua trebui sii piecedin ajungnd in Gara de Nord

    duse la de bileteintrebat ce ; Berlioz nustiu ce preocupat desusmentionatul un biletpentru Enghien. Urcandu-se in tren a-dormi mormind melodia auzit, laMontmartre. Dup un timp futat de striOtul voci care

    Voiajorn pentru !"carnetul note, melodia

    dar nu o mai Erarat. din vagon, auzi trei

    care pe el, fre-donad melodia carescriind-o acum gsi finalul.

    Berlioz latin aldin opera sa.

    mat operaimprejurri de

    Berlioz a avut de suferiturma el.-Prima auditiune a avut

    la opera la 6Interpreti ad fost :

    ger (Faust) ; H. (Mphisto) ; I.Henri (Brander) M-me Dufflet-Mail-lard (Margareta). Orchestra condush

    H. Berlioz. Dar innu 100

    Atuncl Berlioz aIn cariera mea de artist nu am fostmai crud lovit ca acum depublicului : ruinat

    am cheltuit o denu am avut".

    Directiunea din par-tea Berlioz, asigurarea opera sava avea mare succes, ast-fel enorme repe-

    solisti, colo resultatul fudefi

    opera sa croit dru-mul spre a ajuns la

    Pasdeloup, Colonnemoureux, ad fcut opularitate mare. Auditiunile admat in 1877-1878 in concer-

    Pasdeloup, M. Talazac in Faustd-na in Margareta. -

    Prima a avut loedin Carlo in Febr. 1893

    sub directiunea Raul Giinsbourg.de (Faust) ; G.

    Melchisedec (Mphisto) ; M. (Bran-d-na Calv (Margareta).

    Chef de orchestre : Leon zehin.fine prima la Paris,

    la 6 Maid 1903Bernhart, sub patronagiul Soc.

    Audit. musicale din :zuan Alvarez (Faust) ; M. Renaud(Mephisto) Chalmin (Brander)d-na Calv Ca

    schimbat : Ed.zlain.-Succesul pe care

    1-a obtinut opera Berlioz a fost e-norm ; e apreciath dee se desigur va ajunge la deNu numaiLa Damnation de Faust" dar deprin provincie admire

    Berlioz.De ch H. Berlioz va privi din

    satisfeetie lacare ignorat 1846

    Se zice poporul fanatic defacut auditiunea

    o manifestatie pie-in el. Tot popor acum

    pietrele pentru a'f un monumentla Grenoble care va inaugura inAugust anul acesta. S'a adeverit pro-fetisaroa sa, pe care a rostit'o petul mrte mor ; dar voi o

    apreciatI musica mearecunste a

    fost, e un lucru stabilit,tot-d'a,una mrte se recunose

    orn.Aci reamintesc de Schu-

    bert, in timp a-fu cer-

    o ; nea-ce briceagul

    placa ultima saSerenada" obosit drum a-dormi eu capul diminta

    mort.Fu inteun mod miserabil

    toemal duph ani de se des-mare

    la de veci, ri-dicard monumente busturi pretutin-dint

    -Ca in-void mai

    interpretat rolul Faustanume E. Jean

    Fr. Tamagno, 1. Verguet Salza.Margaretef

    Rose Canon, M-meba, Mad. de Nuovina Erna

    adusidin-adins de R Gunsbourg din

    voci sonoreG.

    Paris in 25 1903

    Decadenta

    Condi(iile de pentru in-strumente la noi, e una din cele

    ce contin regu-lamentele de admitere in

    prin asta setoti ce ar avea talent, cari

    media musical intimpul sese mai demulti acestia O mare

    e se prirnesceun numr (restrns) de e-levi prin un concurs ce nudovedi la inceput,tica a aprpe tot-deauna

    multi talent.dintre multi elevi se pottalentati, earl

    trebue incurajati in spre carieraartistica, pentru a putea fi des-coperiti, nu e de ajuns un con-curs, trebuestudiul pentru un timp re-care,

    numal atunci profesorul septe pronunta sigur. Nuvorbese de protectie, us frte lamod, in detrimentul talentelortot-deauna, de cte ori nu seimpun chiar nu pte

    urme de talent, de multe orimusical necesar.

    3) o e maredependinta de stat. Practica

    Conservatoriile fondatedin initiativa privata, nedepin-

    stat, realisat maimari progrese, administrndu-sede avnd totdeauna

    spre a introduce ttereformele necesare la timp, ase pune in curent totdeaunaprogresele ce arta,aceste progrese colosalerelativ frte Exernplele cele

    isbitre sunt celebrele Con-servatorii din Leipzig Viena,Cons ervatorii absolut independentede stat, care nu

    un de ajutor din parteastatului, admirabil sunt

    ce exista.Exemple multe.servatoriul din Viena

    societati musicale (musicei") al comitet dispunetotul resultatele ce le-a dat,vorbesc de sine. Conservatoriuldin Leipzig deschis la 1843 deFelix Mendelsohnpus sub conducerea Direc-

    *) Vedi inceputul in No. 23 al cGa-zeta Artelorp.

    www.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR 3

    torium (comitet de 5 persne dincele vaza) ce are atribu-

    pur administrative, par-tea priveste peprofesor in parte, dupa alocul de experiment al tuturormetodelor a introdus la timptte reforrnele necesare, etc. a nu-mrat attea ca profe-

    a nenumratilebri; ani abeade la a

    reputat Conservatoriu ;construit un local de care suntgelse tte conservato-

    aro intro profesori un nu-de celebrittl de talia crora

    nu dispune un alt conserva-tori, n'ar puteacaz s le un Conservatoridde stat.

    Nu trebue s la noiinc initiativa privata nu

    pte rusi pe deplin pentru unmoment ; dar ar nevoe

    de ajutorul statului, dar attajutorul, nu diriguirea.

    Exemplele de sus ar trebuis ne servsc t-deauna de

    cred convingerea,re-care chibzuial,ar fi posibil lucrul la

    cum t organisate Con-servatoriile la sunt departede a de or-ganizarea actual nu e po-sibil fie alt-fel. In deprograme, regulamente, etc. unconservator are nevoe a-numitenu de profesori ci deadevrate puteri pedagogice deo parte, pe de alta de

    Cu la noistatul catedrele de Conservator(asimilate secundar),

    una alta la o nu vaputea avea nici o peda-

    Prin asta nune pen-

    tru tte catedrele numal asemeneaalese, asta nu se pte caci

    ar costa sacrificil imense,nu e ; dar cel putintru clase de perfectiePiano, pentru teorie composi-tie un bun de orchestra.

    cum se laConservatoriile,

    de diletantismmai bine cum a spus, nu-mi aduc

    cine, pensine de seatpentru deDeparte de a luacios chestiunea, constatacest lucru un avantaj colosalpentru o organi-zatie. Cci cemare de dilentantism ? Ne

    musica prinde din ce cela rdcini in educatia ge-

    neral a tineretului, desirentul pornit din moda, desigurse va transforma timpulcesitate, cred departe dea combate acest curent, trebueserios prin organizareade clase speciale pentru

    lucru ce exist in altein care clase nu li se

    tot timpul tecnica unulinstrument, ci li se furnisezetot felul de ale deschide dragostea conside-ratia pentru Clasele de di-

    mea, cumla tar,

    presint singura solutiecare ne pt crea un sprijin

    prin taxe spri-jin absolut necesar pentru reali-progresului a prtei artistice

    dise, sprijin pe carenu-1 pte da suficient,

    are el destule sarcini ;

    al 2-lea mare avantaj s'arcrea un public musical constientde la care depinde ori-ce

    credOperel e le-

    gat strns de o ast-fel deorganizatie.

    este dilentan-tismul nostru e periculospericulos pentru avnd numalceva cunostinte spicuite de ici decolo, pe imaginznumal, nu pte arta,

    mai o intelege dos. Deaci se intelege un ast-fel dediletant va tot exage-rat de pretentios, nu nicio data precis ce vrea ; se intelege

    nu vor fi o dataagenti progres nici susti-

    artel. Cnd pe diletantface mai de aprpe

    cut mretia deliciulprecum greutatileumili pe vei preface caprin farmec fervent admi-

    adevrat alDin acestia se pte

    tui publicul pe care artaar putea conta, ct de marenevoe avea de un ast-felde public In alte diletan-tismul a fcut adevrate

    pe a furnisat pu-ce adevrat a pus

    rul la artelor, peasta dic, cte mari ar-tistice nu sunt opera cutrui

    diletantdar organizarea mai

    favorabila ce o cred ar dinpul separarea Conserva-

    2 :1) Sectia Di-numr pu-

    tin de ani, usre deadmisibilitate programe po-trivite 2) Sectia artistica

    suficiente, alegerechibzuit puterilegice artistice necesare.

    a ade organizri, va su-

    biectul unui articol viitor.loan C.

    Leipzig

    RTIVTII NOVTRI

    Anestin, primele thtrale le fcuanul 1860 in curtea Darvari din str. Carol, Darvari,

    pe din sub directiunea Millo,din fragedal copilrie avea mult aplecare arta seremara de

    In anul 1862, unire alfr grdina Creps din Jignifa,uncle a da antreu. Aceste spectacole se

    vara ele la 1864, cnd futrupa pentru turneul ce propusese a face prinorasele Giurgiu,

    De la acst se de sa in arta dramatie,talentul nscut, or-ce rolurY se nu numa le

    mult era aplaudat, genere escela, avusese ocasiu-nea fu elev a face Pe acesta Anestin

    vedea, studia multeRolurile sale nu limitate dnsul june comic, tra-

    vesti, pre noble ale role dificile, era bine obfinea succese.In anul 1867, fcu parte din asociatiunea dramatia din T.-Mgurele,

    turneul din PitestiA jucat in Theatrul National mai multe loca-

    lurile de theatru mai principale din Capital care publicul putut a-precia distinge ca pe unul din

    este societar al Theatrului din Craiova unde se de ofrumoas reputatiune.

    portretul pagina I)

    Lunile fost destulde bogate in evenimente artistice prin-tre care, de sigur, importantpentru este -asainsucces d-nei in operaTraviata la teatrul Verme. de

    Morlini a reusitsacriticii a angaja pe d-na pen-tru representatii extraordinare aoperei Traviata; lundu'si in

    angajamentul de a pune in scenaJartiera (intr'un act

    tablourii de Hartulari -Prima a 7raviatei

    a avut la Maid st. n.Cu tte preturile locurilor era

    dublate, timpul nefavorabil, vastulgemea de un public ales, printre

    care frte multiAparitia pe a d-nei afost eu salve departe din s'a artat ostilin tot representatiei,prin sgomot a paraliza aplausele la a-dresa celebrei cntrete.

    Representatia in ei n'a a-vut de asteptat Publiculdiscuta animatie intro acte.care avut ocasiunea de a a-plauda d-naacum trel in Tosca la ttrulScala" d.esilusionati dar maidesilusionat era din

    care atras reclamastrade, prin etc.

    dat pltind un spec-tacol numai extraordinar nu

    tenorului (Al-baritonului Ardito (Germont).

    prin modul defectuos de a

    cnta provocad nemultumirea ilari-publicului. va glumeti de la

    galerie cerut bisareamiei tenorulcrul in serios consimtit

    a inceput protes-fluernd sgomot. din

    care nu mai voceaorchestra.

    D-na aria Amamismulg aplauselea cerut insis-

    timpdar nu a fost acordat. la

    al 3-lea lojistaluri a se goli la

    - in artistiila a in-

    cepul un sgomotasurditor.

    A doua ziarele locale in-trecea in a elogii

    ; biciuind baritondin a

    representatia nu a avut dorit.Singur della Sera" are

    la adresace ziar de celebra

    nstr atat vocearespiratia grea. Evident Vio-

    nu cea mai potrivit vocei sale,corespunde mai

    Nu cine-vaVioleta dach nu amorul,

    romantica idealitate. D-nan'a fost nici odat

    eri domnia sanu a dea de un per

    musical nesigur cte in-tonatiune, putin nenal. Domnia sa nu a gsit un ac-cent in una din

    aA di sa a 11-a

    a d-naprin o im-

    presariului se desface

    de a cnta alte patru repread'hognd tot de odat nu

    doresce se represinte, operain care d-sa

    Presa unanimitate ex-primat sa de asupra aces-

    retrageri impresariul Morlini afost nevoit rolul

    pe soprana Decuind, in acelasi tenorul Pin-

    Ravazzolo.Am asistat la prima representatie

    Traviatei aceste element&rmas frte nemultumit.

    Violet are o vocede agilitate, notele

    cam stridente. Tenorul Ravazzolosuperior lui Pintucci o meza-voce

    -de care cam face abuz-siscie acutele. Publicul

    putin la phrea en-tusiast : aplausele nu mai

    supra fapt ceziarul La Lombardia : Prima

    presentatie a Traviatel preturileun spectacol extraordinar

    din causain Traviata ieri nu

    extraordinar optimismul pu-care voesse a repara

    condamnabila purtare deGang.

    de

    D. G.maestri de de la cursul

    secundar din Capital, nemultumiti deprocedarea d-lui D- Kiriac, oca-siunea Concursuluf Musicalde

    redactat un memorid caretiprit 35 pagini

    resOndit gratuit 2000 ex.tara, d-lui Mi-

    nistru aladevruri crude

    multe preri ; dar in timpun violent in special

    d-lui G. Kiriac fost membruin juriul examinator al concurs

    acusatiuni o gra-vitate exceptional.

    de demonstratiunileasupra modului partinitor cum

    s'ar fi clasificarea, in afar de ar-gumentarea prerilor 5 profe-

    de : Costescu,nescu, G- Take PopeseuM. special de

    d-lui Kiriac, ea de un farsor, pla-giator speculant.

    parte din :Dup ce am dovedit

    s'a fcut prin aplicarea ideelconcurs obligator se-pot intrevedea consecintele inviitor, necesar s spunemtotul, att origin a acestei

    precum sen-timentele de care a fost

    care a sugerat onoratu-lui minister al instructiunei ideiaacsta".

    Mal acum cti-va ant se in -trce la Paris d. D. G. Kiriac-ca diplomat al Conservatoruluide de acolo, ceea-ce s'adoveclit urma, nu esteadevrat incepu o

    realizareade armonisareace se Biserica

    care original,D-sale, de

    multi nu numai la ciin Grecia in alte s'ad

    mai fcut nisce asemenea in-l'arn

    sincercampania lui serisa. Se face omare vlv, presa a vorbit,

    in fine s'a o auditiunede musica la internatulteologie din Capital, undeasistatD. Ministrn al Instructiunel de

    precum alte persne,auditiune piese musicalecare spunea D-sa le-armonizat. Avem pentru

    Dl. Kiriac de a sosit laParis, n'a produs azi o

    a sa decare putem aprecia

    www.digibuc.ro

  • 4 A

    daca talentul de compositor,dar cel putin sciinta musical, pecare se zice ar fi peacolo, pe unde a umblat. - Peatunci piesele

    care se recomanda, am fosts ne artam cam

    s ne pronuntm maio re-care ceea cea facut D-sa, nu este ceva

    ad lucrat di-rectiunea acsta ; dar aluat D-sa ales in nume de

    a fost amforma in care fostmonisate in cestie, nuse pte preta unei reforme

    conditiuneade capetenie a adevratereforme de asemeneanu in frumusete, ci insimplitatea pentru ca

    accesibila de ain Archaismulin care a D-sa armonizandacele departe de asugera sentimentul religios inditor, dificulttile tehnice ale ar-

    sale, sunt vorde granit, care nu va per-

    mite vulgarizarea acelorCel putin nu s'a des-mintit prezicerea Iatdar, in ,parte, isvorul de unde apornit risbunarea D-lui Kiriacasupra care

    gelozie pentrunoi ne de a corn-

    pune original amtot facut umbra lucrrilor sale,se ast-fel o de

    cama sa rdsbunare. Dar revenim lacestie. fine o discutie prinpres, pentru contra se

    pentru D-sa prin budgetuinstructiunei pe anul

    o

    speciala,

    la Conservatorul din Bucu-ordinul No.

    din Aprilic 1900, se face nu-mirea d-lui Kiriac la aceape ziva de Septembriean, la care functiunedar nici nu-i, cacursul de ro-

    a catedrei sale, ci facesolfegii ansamblul coral

    ebicinuit. vreme Dl.G. Brtianu titularul deprincipil elementare esind la pen-sie, anume pe ziva de Aprilie

    d. Kiriac imediat o ocupape acsta, pentru Septem-

    bre acelasi an, ca nu fiede la una din aceste 2 catedre,reusesce ca ele fie unificate,despre care se face Di-rectiunel Conservatorului or-dinul No. dinCatedra acsta a continuat

    titlu in budgetul Minis-fi-

    nanciar in budgetul

    totul cuvintele mu-sica ea-tedra a rrnas sub denumirea de

    elementare,coral, la care in este

    numit titlul provizorid, urmajuri, darnu in urma concursxamen real de capacitate, cumam fost Asigurat ast-felde vdnd armoni-Arile sale pentru biseric, nu prindrddcini, unbnesc urma ne

    multumit eel 360 leimensual catedrel sale, ini-

    mare dintre tte le-furile celor-l'alte catedre de laConservatorul din Bucuresci, d-sa

    si-a indreptat privirea in spre

    Dar dac ne aten-sale pure de

    maestru compositor de a-supra motivelor sale de inspira-

    vrem s ne incredintmdespre caracterul personsale, se petrece cevatotul extra-ordinar, mai audit

    analele activittel musicale, inorf-care din lume. Unexemplu, din pretinsele sale corn-positiuni, pentru a se stabili, cineeste acest D. G. Kiriac, ce

    de maestru compositor este,moralul, cinstea, patriotis-

    mul, competinta priceperea, ina da o directiune

    nstranationala.reproduce pune :

    banditulul Zdrelea deDumitriu, aceiasi

    altade valori in fine lui

    ce seo conceptiune

    a d-lui D. G. Kiriac la pag. 46.din Prima Carte de Religiesoit de Corale Religisepentru uzul primare in-

    de Dim. LN, Ciocan,

    D. G. demusice.

    Noi care aveam avemalte opiniuni ilusiuni frumsedespre d. D. G. iriac, ne abtinempentru moment de a ne da pare-rile, insusid. Kiriac rspund me-

    va rspundene vom pronunta.

    G. Art.

    NOVEIsLI

    (VezI articolul No. 24)

    DE PIANOProf. d-na Ecaterina

    Urmaresc de aprpe chisa depiano a Ecaterina Niculescu-

    de vre-o trei ani.acst avi-

    ditatea curiositatea chimistuluifisicianului care vrea s des-

    copere o E o rarade piano, despre care ocupat

    anii trecuti de care trebuevorbesc acum,

    mult, e una din claseledesfiintate" (?!) la nenorocitulnostru Conservator dedeclamatie.

    E o rar de piano ele-mente majoritate excelente

    o care eaptitudini didactice mult de

    superire.Se vede... de aceia s'adesfiintat. Ma e la noi.

    e - se vede - srta Conservato-nostru : Ce e bun, afara". .

    nu stea acolo ; n'are ceacolo".

    la comparatiade sus privitre la fisicianulcare caut descopere o lege,

    mi se pare descoperitlegea care viata Conservato-

    nostru : Clasele doveditebune, s se desfiinteze ; profesorii

    profesrele excelente, sedea pe Clasele absoluttrebuincise, despre a nece-sitate d mult o lume

    se in parte.Praesoril profesrele maisunt la Conservator,

    geamantanul". Cam a-csta legea... dinConservator.

    Acst stare ede la fosta directiune ;

    acela ori aceia lupt vorlupta pentru conducerea Conser-

    pe o cale buna, vormulte de suferit,personale ale unora din a-

    cst deviitorl de fme, se vorpune in cale tot tot maiinversunat.

    Din acest punct de vedere co-mitetul musical actual chiar avnd

    un politicnu cred va avea norocul

    duce lupta un bunE un complex de interese per-

    sonale, mai presus ori-ce...arta,cari vor comitetulsical de precum s'a inlturat

    directiunea severde a d-lui Paul

    Ciuntu. ? - Wachmaunfctit aparitia la chiar masa co-

    'examinare.Cine ce mai clocesce acum

    pensionarul, de vrerne ce, du-hul caracteristic luidiplornatia-i insinuanta recunos

    s'a asedat la vechea-idatatre de diurne,

    cum spus : Bagati dese pte s iar in

    capul vostru".reflectnd un moment

    pra tuturor acestorfapte, a fortiori simtl nevoiaa pune in maio de piano de vakrea celeiaa d-nei Niculescu-Ioanin pentruca se vad mai con-trastul isbitor care la noi

    merit, pricepere,lent pe de o parte, intrenulitate, interese personale

    de de parte.

    Desfiintata de piano ad-nei Niculescu-Ioanin, presint ocuriositate deosebita : E o

    dar... desfiintat dePare dar ;

    de cursul acesta de pianose face la d-na Niculescu-

    de d-sa nu mai figu-ca profesra a Conservato-

    tru- c predacursul gratuit- de in organi-satia Conservatorulul nu existclasa de piano a Niculescu,

    cea mare parte dinlevele sale a figura inmatricola Conservatorului,nu de cM la finelela examen.

    M opresc de a face vre-o re-asupra punct. Des-

    tul resultatele sunt strlucite.La examenul acesta, pre-

    sintat total 20 eleve, ttes munca ta-

    lentul alextrem de sarguitre.

    ordinea care a decursexamenul :

    Anul - Eleve particulareHaker Margareta. - Studil de

    Cramer ; Sonata p. de Beet-hoven. Ghermani Ecath. - Studilop. 780 p. II de Czerny ; Sonataop. p. de Beethoven.

    Anul Eleve particulareEmilia.--Studii op. 35

    p. IV de Mulder ; Impromptu op.142 p. f. Schubert.

    Conservatoruluop. 112

    p. I, de Khler ; op. 42 p.I. de Schubert.

    op. 35,p. I Mulder ; Rondeau, brillantde Weber

    Anul - Eleve particulareBasilescu op. 130,

    p. II de Khler ; Concert op. 58,p, de Moscheles, (pianoPetrovan Silvia).Anul IV-Elevele Conservatorului

    Eftimescu Elena. - op.3 , p. I de Impromptuop. 142, part. I Schubert.

    Alexandrescu Maria. - Studiop. 13, p. de ; Con-certstiick p. Weber, (pianoII Malls Alexandrina).

    Mavrocordat -130, p. III de Khler ; Polacca

    brillante, Weber.Paraschivescu Zoe.-Studi op.

    130, p. de Khler ; Concertop. 32, p. finals Weber, (piano IIStoicescu Ana)

    www.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR 5Anul V. -Herv Louise.-II Capricio de

    Moscheles ; Concert de Scharwenka (piano II Heruvim Aurora).

    Hakr Addlina. op. 3de Schumann-Paganini ; PolonesaEs dur Chopin.Anul V.- Elevele

    Karbus Apollonia.- deChopin; Capricio brillante de Men-delsohn.

    Colintineanu Nr.6 de Talberg ; Concert p.de Ries. Adlina).

    Walter de- Concert de Chopin (piano II

    Maria).Malla Alexandrina. Elgie

    de Concert op. 51,Mayer, (piano II Stoicescu Ana).

    Stoicescu Ana.- Staccatoprice de Vogrich, Caprice espag-

    de Moscowski.Anul VI.-Elevele

    Aurora. - Spinenliedde Liszt ; Alceste de Glch -Saint-Sans.

    Maria.--Gnomen Reigende Liszt ; Polonaisa de .

    Petrovan Silvia.-L'Oiseau de; Rapsodia 12 de Liszt.m de a vorbi

    de Ma releva cte-va

    dintre elementele de va-lre. Incoutestabil premiul Idat d-relor Petrovan Silvia,nescu Maria al II d-rei HeruvimAurora, din anul al VI-lea, este unindiciu de valrea artis-

    a acestor eleve, carecursul, ales ele suntconsiderate pe nedrept ca

    ale Conservatorului.Technica frasarea in -

    teligenta, nuantarea aci acivigursa, tte concurg ane dovedi flre mun -

    tte stintcurnd ne putem astepta la

    personalitati artistice demne deatentia musicale.

    Sunt alte eleve, dininferiori, al cror talent tech-

    te surprindeadmiratie.

    D-ra Stoicescu Ana din anulal V-lea in Staccato-Caprice deVogrich s'a presintat ca

    nude ea ca Claritate,colorit de o Acor-durile stacate de o verti-

    totusi de o claritateexacitate uimitre. In Caprice Es-pagnol de Moskowsky s'a aratatca interpret de o tinet

    !

    sentiment.despre mi s'a ceamai

    D-ra Malla Alexandrina,un temperament artistic de o

    dulce, de un sentimenta-delicios. Nuantarea de-

    frasare in teligenta,Am audit pianissime, de sub -tile, Elegie de atta

    colorit in concertulde Mayer

    dragoste de maretalent, a le interpretaast-fel.

    D-ra Hacker Adelina a pus multsentiment mai ales in interpreta-rea Poloneze Chopin

    delicat, nuantare fericitprinsa,

    D-rele Valter Elena,neanu Herv Louise,dovedit technica, darpentru moment.Karbus a venit. rd instudiului de Chopin.

    A cu Capricciode Mendelsohn. Era

    de emotiune. Totusi aputut dovedi e o deviitor, un delicat,

    o frasare inteligenta.Din anul al d-ra Pa

    raschivescu Zoe cele mai fru-mse sperante. sur-prindtre. Cromaticele legatearpegiile, de o claritate uimitre

    de o agilitate rar se aude.mare talent in-

    teligent dea putea o mare pianista.

    D-ra Basilescumare agilitate sen-

    inteligentdar in timp

    o care tes'o clasezi pic de pen-

    al 5-lea.imposanta,

    E un element de viitor.D-ra Jeanna Malla din anul al

    treilea e un bun element. Areo se

    apropie de clape seAcsta ins cred se

    va corecta usor. Tot d-raWalter.

    Cele-l'alte eleve, bunevorba, se pare s'adat grele pentru pu-

    In genere resultatul a fost strd-mai stralucit de m

    teptam.elevi peprofesre eu su-

    perire ca ale

    Fericit e am putut aveacte-va ore de satisfac-tie sufletsca, de mare

    Rite dePiano la Conservator

    conservatorultil dinBucuresci,

    zilele de 8 (Profesrad-na Em. Saegiu), I 12 (d-naZenide d-ra Miclescu) mar-cat de data asta cte-va talentemenite calea per-fectiunii.

    La cursul examenelorSaegiu am putut remarca

    pe Focsennu, GeorgescuHodatzky anul al VI

    interpretat mod artistic bucatidin Mendelsohn, Chopin,ven, Henselt Liszt.

    interpretatcisiune claritate urmatrele e-leve din anul V, cursulM. Zenide : Penescu, Birnberg,Nicolaid Margareta Eliad.

    Se pte mndri de asemenead-ra Zoe Miclescu cu talente devalre printre tin a remarca

    trcAt Virginia, La-zrescu M. din a-nul IV.

    Printre cele depus exa-menele in particular sunt demnea fi remarcate ; d-rele Marianescu Petrovan cari obtinut

    cursurile profe-sra Niculescu ; D-rele : Iacobini,Virginia Gheorghiade anul al VIeleve ale profesre depiano d-na Matilda Pandele-Nau-mescu care denotat pe

    abilitatea exercitiunilaptitudine pentru acest

    strument de concert ; Mar-gareta Grigorescu etc.

    DIN ISTORIA ARTELOR NOASTRE

    Prima

    Pe -la 1855, Mi-nisterul pentru motive

    de economie, sec-tiunea catedrade peSeminarul Central care se gsiain Hagiita din Jic-

    case se compunead dinpatru corpuri comunicad prin

    strade ; principalul corp inStr. cele-l'alte cu fa-tada in Str. Labirint.

    Motivele cari provocat a-transformare (decddere) prin

    alipirea Vocal peSeminar, a fost Arhimandri-tul Visarion, un cult

    marl boeri unul dindecedatului N. Cretulescu,

    Primatul Romniel de atunci nu'lvedea II persecuta

    tot felul de neajunsurica altor clerici, iar ina intervenit direct pe Mi-nisterul Cultelor dede sub directiunea sa, fapt carese indeplini

    De la scolila alipirea sa de Seminar,

    toti recrutati din fa-modeste, supusiexamen li se cerea peo voce ureche la

    intonatiuni.sub o ingrijire

    mai printeascasub o ordine

    $cla avea D-rul care eraobligat ca putin de oripe visiteze

    parte claavea bolnita 2 sa ingrijitor labolnit. regulat

    la cap fie-carevara de pe

    in gar-derbe mai multe hainecum : uniforme, blusa dedou de de costu-mele de purtare de oniform de de postavul

    perechi cisme devacs bun o le cndesia din dece in dede casa pentru dormitre, rufriapentru crcfuri de pat

    de plapom, fete debatiste, legaturi de gt

    altele, un avea untrosou bogat curat.

    Ordinea zilel era : la 5 ore di-minta scularea, la ' /2splat, la 6rugciunea me-ditatie la 7 cnd se tre-cea la dejun; la 8 intra profeso-

    in clase la de la a-

    Bibliografia menilorscris de un tipirit lala pagina 133 intre altele zice :

    Fricos ca tot cayositiunea da averea, in-

    cepe persecute perului un renumedemn de misiuneaArchimandrit Dionisie fo-stul inspector seminarului fu

    Un alt tot de patriotcuvios luminat succed la se-

    a fost supus si-lindu-se bunul exilaacesta dou rinduri.

    ,,Acesta era eruditulparinte Veniamin Catulescu, etc. etc.

    G. Valentmeanu.2) Spital

    or la 12 repausclase la 12 la prn-zul de la la 2iarna in salne iar vara curte;la 2 cursurile de la5, de la larepaos clase, la 6 cinala de la la7 recreatie, apol meditatiela 9 cnd se faceanea in dormi-Ore, se aranja pentru cul-

    iar la 10 se stingea lampeleveilleuse ,

    fie-care dormitor trebuiaun guvernor, care era dator

    altele supra-veghezeelevilor in

    caz,disciplina ce urma

    in era mo-celor-l'alte

    acsta se datoreste direc-Archimandritului Vi-

    sarion.Daniel G.

    Credearn simpaticul colegGh. Costescu, d. Ghenecos,institutor director la No. 7din va avea prudenta dea nu se chestiede care totul chestiaScris-Cititului musical Pri-

    Credeam va cuta nu se maiaventureze In niece diseutiuni asu-pra care nupentru d-sa un interes... a-propiat.

    Deci, m mir de ase amesteca. Ar dr oexplicatie: acea a Indrtnice

    pentru acest motiv se is-Ghenecos) care a preferat

    o barbatul, dar de Injuriilecare a apucat le profereze, nu

    resistentacontra contra pro-gresului, a fost totdeaunatuturor acelora ca simpaticul

    1

    fabet privire la materie,vrea dea aere de savantde enciclopedist marepedagog, normalist,am contest dreptul

    de a se amestecaPartea acsta, plus partea

    la interese In materie de au-l-a usturat de aceea In

    ultimul No. al salecale trivialittl.

    coleg, tocmai aceleinjuril ce laadresa mea, m mai multIn credint e la

    se lucreze temeinicmult pe terenul musical, pentru

    ca de mic, copilul secu bune, fiemai putin reutciosi,

    mai expresilmai putin venin,

    de caracter.de simpatice

    coleg, fi avut norocultivi sufletul cupartea temeinic -cred n'ai fi positiade a te sbate In noroio a altuia . de zeci de

    fi putin orbit deenciclopedice... decu caetele d-tale

    expresil ca : Indrugape

    Pink, nascocire, etc. etc. cifi ajutor coleg care

    - se pe un teren de aridlipsit de interes personal.

    ti-ar fost deajuns educa-tiunea musicala, cum o d-ta

    primare, fi ajuns reu-tatea de a sustine neadevrnri

    fi cu venin E-privire la d. Wach-

    www.digibuc.ro

  • 6 GAZETA ARTELOR

    man la moralistul d. lun, a-snpra n'am aruncat o

    de fost de parteamea mod sincer.

    Drept e : de la acelela institutor, simplu ale

    musicel, e o bata discuta chestil de music,

    adaugl d-tadidactice

    sicale de ale meleface pl-

    trimit gratuit cele 8 (opt)1902,

    mai ai un dram de consciint, level citi, pentru ca nu

    cal precumplace te

    . de acestea tetept ca eel mai apropiat No. alrevistel verde tot cete'ncerci ma-

    privire lamusicale la activitatea

    mea de maestru denu voiesci taxat ca atare.

    Acum, trecnd peste cele 2 co-de ce mi a-

    dresat prin care n'al putut deci chiar te-ai ferit demon-

    strezi cele sustinute de mineNo. 22 al Gazetei Artelor" sub titlu:Nu ne trebue Pri-mar ar fi de intru pu-

    fond - pentru respectultorit cititorilor - te :Trebue nu ca ori ce obiectde seadreseze nu numal papagaliceste"

    ci mult-putinda, pentru ce musica se

    trateze papagalicesce, culti-vnd mod inconscient numal u-rechea vocea, cnd ea ptese adreseze mintel, cultivnd para-

    timp urechea,ochiul ttemintea.

    D-ta ceri persistm vecheade a memorisa: 2 2

    fac 4, ca elevul deapentru ce cum ajunge acolo

    mult, apentru tot-d'auna a-

    adevr de care setoate ocasiile respective. In

    ca fie-care ce se

    easurile similare.un copil, posednd un quan-

    meinice, se folossca de eleformatiunile chorale. a-sistat la de tratateanul acesta cu chiar numalla productia de la 26 la carea asistat d. Ministru al Instruc-tiunei un mare numar de insti-tutorI profesori de musia, pteai scadea din

    nu te cred attde refractar pe ct te lupti do-vedesci. concede totul,dar ct de putin sunt sigur.

    Dar catadixilla practice, tocmai

    d-ta care re-cum obligat ainteresa, ai luatmi-o arunci cap : somez pe co-legul de redactie d. Const.Bungeteanu, care a practicat

    8 copil cl. W de lascla sf declaren'a reusit a face acest scurt timpmateria celor 3 ani metodanu resultate utile

    De alt-fel faptul cum d.Bungeteanu, pe care'l scia convinsde resultatelemusical primar, precum

    de folsele ei, cum pte figuraComitetul Redactiei revistecare se chiar

    contra convingerilor sale.o lmurire. Ct despre

    d. Ghenecos, mai vrea ladispositie.

    Juarez

    Tte mandatele privitrela Gazeta Artelor" se voradresa d-luT I.la Stabilimentul de Arte Gra-fice Universala" strada Co-

    14,

    s'a dat in parcul Otte-o serbare de

    Uniunea Uni-sub patronagiul d-lui

    Cezarescu prim-ajutor de Primar.era In -

    de orchestra d-lui C. Deme-profesor de violoncel la

    Conservator, a o mu-verse

    cari duratla

    A mult un stu-dent care, o vertigins,a desemnat multe de per-

    politice cunoscute. Are maretalent.

    Un comitet de stud enteserbarea de confeti

    realisat trebue fiede de Felicitampe organisatori. Serpentin

    PICTORIDT

    Rembrandt a lost col mai olandese; s'a laLeyda la 1609. A fost contra reactiune in-treprinsa numele in contra clasice a compositiunei ;

    sobrietatea culorilor.Nimenl nu puterea sa, a su,

    tea sa imitarea ce produce lumina leumbra restul, armonie a ansambluluf.

    Printre sale sunt mal ales sa" Sama-riteanul" Pelerinz Emaeni" Rondul de etc. A murit la

    SCRIS-CITIT-MUSICAL

    Confratele de la Universul"Cohen Linaru, la o parte dinConferintele pro-

    primare, serie ur-

    primar

    musical primar ofi la in fase, dar e ! cezic, fase ? E chiar in-tercat gata, se va

    daca ce'l cresc, pezel devotament, vor mai

    pricepere.Ceea-ce am audit eri,frumosul local al pri-

    mare de beti No. 20 GeneralGolescu", sperast-fel.

    dat aci, in fata ded. Haret a unui

    imens public, probe despre modulde predare a muzicel vocale

    la din primare.modul de predare nu e

    de ; e vechiul obici-nuitul mod intuitiv,acea care mult decap, rationament,imediat, neted cetrebue E se poate de

    nimerit aceast metod, alespentru solfegiului carenu e nick dedupa cum vor o prezinteteoriciani, defel de probleme titluripoase nefolositoare, ci un studiu

    un ce setimpul prin imitatiune, prin

    exemplul staruitor, prin-ai metode intuitive.

    A. cunoaste notele, sunetul, du-rata ritmul e ope care mintea a unuicopil, o prinde inlesnire

    Att numai staruindprea mult asupra unui

    nu'l osteneitiast-fel, distragi atentiunea.

    de sigur dulcea in-a d-rel Popilian,

    pe fetitele din clasa II repetede ori daram constatat poate dirt cauzaplictiselei, vocile micilorse din co ce. Nu

    am privit simpatiestaruitre a d-lui Bungeteanu,cnd d-sale din clasa 4,

    binisor un cntecvoci, se asu-

    pra masuri cam per-tonul. Mi se pare

    elevul cumfrasa, o pricepe o mai

    mai bine into-natiunea.- cum ar fi, elevi

    posed, chiar de a-cum, un exercitiu scriereacitirea muzicei vocale. Las la oparte : Scris-citit-musical, Tra-tarea musical sol-si,Desvoltarea musical

    scrierea lui" titluripe program mi le ex-

    prin : intonarea ntervalu-lui sol-si, insistenta asupra

    si etc., parteacare a fost a-

    cestor probe musicaletre. Diferite coruri executate

    precisiunede1:1, de de

    baeti No. 20 30, fac demni delaudd, pe d-rele Popilian,nescu, Stoenescu Petrescu, pe

    Bungeteanu, Demetrescupe maestrul Juarez Movilla, care,

    cum mi s'a zis, e ins-pectorul musical al claselor pri-mare.

    Cu att mai mult,de

    propri ci profesori de ttemateriile, se pot indeletnici

    dede (rebuitre a

    tului. resadesc in inimele ti-nerilor dragostea frumo-

    care atrage sineblandetea de moravuri !

    - Experientele nouade predarea (scris-citit

    musical) tratat institutrelor siinstitu-torilor de d. Juarezceput din Octombrie

    o total camvre-o 2 N. R.

    EXAMENELE CONSERVATORULUI

    ded-na Charlotta

    Incontestabil, d-na Charlottae profesra de de la

    Conservator darcea mai norocsa. ele-mentelor voci de viitorla d-sa mult ca la care

    de sigur si acest noroc sus-tine tot mai sus reputatia,de profesre de

    de abia 1-2lemente organ de viitor, d-na

    are tot-deauna 2-3muncesce,

    ca le formeze, dar nu ein vint.

    Cele mal superire mi: d-ra Adela Umling,

    din al doilea d-ra ElenaBonciu din anul al 4-lea. Cea

    o voce de sopranolegera, de o flexibilitate uimitre

    curat corect in into-nare, frasare inteligentagilitate ca bbele deextensiune larga portamenteledulci, netrganate.

    o voce de con-registru medi de jos

    oval, rotund, gras dulce ingato. mult sentiment.Ambele gura corecttinuta perfecta. Corpul la ambele

    dar suficient pentru role mig-none din Operet, in Con-certe.

    1) D. sosindn'a putut lectiuneade a El.

    T. Petrescu, precum conferinta asu-pra metodei, de d-na Zoe Pro-topopescu.-N. R.

    www.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR 7

    cele-l-alte, d-ra PopescuFiloftea din anul V are timbruplcut, vibrant un trilfrumos. D-ra Lucretiaare voce de un volum sub-tire, care se la ;

    nu cred va putea resistah mari Pentru concertepiese de Salon, e frte

    studiind pte avea suc-cese.

    D-ra Lucia e de untemperament Aria Som-

    din Africane. ptefi sugerat impresie.

    D-ra Elenalescu Elena de voci

    dar fragile, pen-tru operet. corect, nuan-

    plcut sentiment.emotie n'ar fi stricat.

    de asemeneavoce drgut, nu

    cient de puternica. Mai; putin dejen-calitate frte

    D-ra Dragulanescu, voce desoprano frte flexibila, dar de unvolum prea putin sonor, prea sub-

    duke.Un element bun de ca

    corp ca voce e d-ra ElenaSieber din anul I. Aud

    n'ar ajuta-omsura maestrului. Ar fi s

    element numal pentruConcerto.

    In genere elementemajoritate voci ;

    guitre, inteligente ascultatresfaturile profe-

    CLASA DE CANTOProfesor d. G.

    Neobositul nostru maestru dde

    s'a hotarit din a face Cantonu elevi ci

    -eleve. In adever pe 10 eleviare 7 eleve. De sigur faptulacesta e un deosebit

    se pot combina vocile pentruterzete lesne de

    inteo voci deAstfel se pte o

    tivitate larga propriedragostei cu care

    maestru deAnul acesta a un singur

    absolvent : tenorul Stanescu.cea-i dulce, simpatica, in-sinuant, are nevoe deextensiune registru de sus.

    Din cei-l'alti any, organul eelmai de viitor e al d-lor

    al treilea.Vom avea peste 3-4 any, un basde un timbru o sonoritate deo frumusete rara. Numa s

    lenes, Scena Aria dincrezia Borgia a desvelit

    Puternic in registruare nevoie

    pentru notele pro-funde.

    D. N. Constantinescu (bariton)de N. (tenor) din anulal 4-lea, d. Wasicky (tenor)

    A. Nioolescu (bariton) din anulal treilea a voci bnne, dar

    strlucite. D. Nicolescu parea avea frumse in vi-itor, avend vocea egal binetimbrata.

    Dintre d-re, desigur d-ra S.vulescu Rodica Nestorescu suntelemente voci de viitor. Tim-bru simpatic, sonor, extensiunemare, flexibilitatetru al treilea ales d-raSvulescu). mult

    se urmele

    D-ra Victoria

    ales d-ra Nitescu Sofia,mai pe am observatposza gura gresit de noteleunele albe, guturalelele nasale peste msura. Incon-testabil in special d ra Nitescu,de anul trecut acum aprogrese, dar nu se va vin-deca de sunetele nasale, nu neputem pronunta pte avea

    viitor drumul musicel.Persistenta sa de a continuacanto, face va reusiin cele din

    Cele-l'alte elemente, pentrument nu presint

    in relief.Cu vremea.... pte....

    e.

    Nscut 14 1872. In 1891 a absolvit conservatorul dinclasa profesoruluY Gallino, eu premiul I; tot in acest an a fcut din

    regretatult Manolescu la Viena. In teatru aLiciu, Sturdza Dragomir anul 1892; In 1894

    1895 ajunul nouluY teatru, Iasr i-a dat un ajutor,

    de predilecfie sunt din comedie, : Bolnavul inchipuit ; Bobs dinluY Carol ; Don Cezar de Bazan ; Controlorul vagnelor de dormit ; Dunndin Niob ; Posthumus din Blanduzia ; Poirier, etc., etc.

    absolvent al de Belle Arte ocup o catedr de desemn.

    Declamatie

    Romanescu ne-apresentat pentru anul I o

    d-ra Simionescu care aDe o

    deo drgu dictiune fru-

    ms.anul al d-ra Nathalia

    Dumitriu, ne-a arAtat are putintemperament un mare defect :prea vorbWe moldovenesce. Alt-fel,degajat D-ra Laxercia, are avantajul o frums

    de scen, gratise,voce dar nu destul tempera-ment. D-ra are pronun-

    defectus, neesteticeniel focul sacru"-cum se spune-nu se prea vede are.Anul I-i.D. Popeea are o voce;

    dictiunea las de -Vasile, dupe mine are multe

    va ajunge un bun comic.Dar ales o calitate are : E

    nunimeni. schimb capul este cammare pentru

    St. Dinu are multtemperament, schimb are defec-

    vorbetecuvintelor nu se aud.

    D. Marinescu unacerute bun actor.

    Voce masc gesturistngace temperament.

    D-1 Mihlescu, frte inteligentsimpatic. redea

    care interpretz adevrataPrea

    de musculatura fetii. P. Lo-custeanu G. Hagi Stoica suntmai de

    simte frte mult, e in-teligent, impre-

    ; ochiul mai ales, frteresfrnge simtmintelesimtirea. Cel-Falt, are o frumsfigur de binecroit pentru roluri din re-pertoriul modern pte pentru anu-mite role din repertoriullui Shakes-peare. Aprofundza ori-ce rol

    detaliurile mult exactitate.Anul Julia Dumitrescu,

    rece, voce destul de

    D-ra are darul de-aimita, dar nu de-a creea. Pro-nuntia defectus. Jocul exagerat.

    D-ra Zoe, frte simpaticva frte bine de ironie

    spuse salonCnd vocea i se va des-

    volta va putea aborda dramamantic& Despre d-ra Voiculescu nuverbose d-sa nu poate ficonsiderat ca a jucat

    la Teatrul altiin provincie.

    D-1 Ion Dumitrescu asemeneajc Teatru de vre-o 8-9acum 3-4 a jucat rolele

    d-lui Nottara din Constantincoveanu etc. etc. Acestia nu mai

    sunt elevi ci artiti. Cafost ca elevi iari

    dup attia dese pte pretinde mai mult.

    D-1 Frncu Alex. are pentru tra-gedie fisic o voce frte puter-

    frums. Gest larg ener-Nu are destul temperament

    nici nu s'a ocupat serios d-saniel profesorul de d-sa.

    D-1 Maximilian e comic talen-tat de viitor. In Teatru de-o avea:iorocul se ocupe d-1 Gusti

    va ajunge departe.

    Serbarea Cantinelor

    1903 orelo3 p. a avut la omare serbare sub patro-nagiul Ana Spiru Haret,in folosul Cantinelordin urmtrea pro-

    :

    Partea 1. a) Ferarul, de B.Anastasescu. b) Osta-

    de Chor mixtexecutat de pri-mare, sub conducerea insti-tutor Saxu.

    2. a) glorioase, fantesieb) Ideal, reverie de Alexandre-

    C. Alfred pri-mare de No. 6. dedicateAA. LL. Principelui CarolPrincipesel Elisabeta.

    3. Nozze de Duet (Moz-zart). de AdelaUmling Zoe eleve ale

    4. a) de CiprianPorumbescu. b) Capela dezer. Cntecul Soldatului, exe-cutate de chorul barbtese al Se-

    sub conduce-rea d-lui profesor D. Teodorescu.

    5. Cavatina din Semiramis (Ros-de domnioara Adela

    Umling elevaPartea II. 6. a) Chor de Mari-

    nary, de b) de pri-mvara, de Porumbescu

    -

    de Kreutzer. d) (gatade drum), I. Otto executat

    barbatescCentral condus de domnul profe-sor D. Teodorescu.

    7. a) b)catifea, recitate de Su-

    hamel din cl. I, a rurale No. 4.8. Fantasie din Puritanii,

    la de eleva Proto-popescu N. Margareta,

    de fete No. 14.9. Duet din (Auber)10. Valsul din Dinorah

    (Mayerbeer), deLucretia Barsescu, eleva

    Intro ambele a fost o marede obiecte lucrate in mare

    parte de eleve institutre.se vede programul

    a fost bogat variat. Cho-rul copiilor, in special Ferarul"a placut Ne-am mirat muk

    de talentul pianistfred C. Alexandrescu. Chorurileconduse de d. Theodorescu, maiales cele din partea a doua

    putin ca la con-cursul musical.

    Un talent care meritamentionat e mica ProtopopescuN. Margareta, eleva d-lui Teutsch.Are un larg, tact bine sim-

    digitatia peCeea ce a deliciul

    tuturor fost anecdotele demititica Suhamel din cl. I

    natural, lipsde jena, imitatie

    nu se pot astepta de

    www.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR

    la de e viitor

    1-alte numere, bineexecutate.

    lucru insh. Cred nemerit caprogi fel concertepentru Cantine,executate de copii. Ar

    caracteristic chiar atractios,destul de rar.

    In genere totul a mers bine;

    con-lucrat direct indirect, la reu-sita debine-facere.

    Diez

    ProdugiuneaConservatorului

    Anul 1902-1903 s'a in-cheiat la Conservator cunuita productiune a elevilor celormai

    prod uctiuni nernsura maximului de munch

    de talente ce e in staredea anual Conservatorul.

    In genere vorbind, se pte a-anul acesta s'a muncit

    mult de cel trecut, darcriza de talente deosebite,

    persista, baputea acesta esit

    putine.Nu insira intreg progra-

    mul care ne-a dela 2 p. m aprpe de ora

    Dar trebue s vorbesc ceva deexecutant.

    Executiunea Uverturei din Pre-de Weber de orchestra

    Conservatorului sub conducereameritosului profesord. Rudolf Peters, a presintat

    superire de precisie, colo-rit fin, interpretare justa, claritate

    sonoritate. S'a muncit consci-incios, mult. Resultatele, exce-

    Clasa de de Camera d-lui D. Dinicu s'a produs cuun Trio de Rubinstein ex. de d-raDebora Goldenberg (Vielina) d.A. (violoncel) d-raH. Peickert (piano). Executiuneabung, efecttiunea nefiind de mareefect.

    Oratoriul Messiade Haendel ex. chorchestra sub conducerea D.G. Kiriac, a fost imposanta, bine

    Credeamalte un an de

    caci dr s'o facutnumal att la clasa choral.

    Dintre d. G. I.contrabasist, elevul d-lui ErcoleCarini, e un talent extraordinarAm admirat agilitatea, precisiu-nea, claritatea curtenia sune-

    dar alesletelor scse pe contrabas, caun violoncel. mareinterpretatie de talent rar.

    D-ra Margareta Dimitriu a do-vedit cu de Proch

    posed o oce laagilitati. Legate frtefrumse. E o distins ad El. C. D.

    Mare talent, mult musi-cal, multa vigre sonoritate

    d-ra DeboraGoldenberg eleva d-lui JuliusWiest. Meditation din Thais deMassenet Sielanka, deWieniawsky executate vira

    Goldenberg arta,a consacrat-o talent deosebit.

    vigre mare

    am observat la d-ra A. Geor-gescu, eleva Em. Saegiu,in Concertul in re minor pentrupiano orchestra.

    D. Georgescu, elevul d-lui E-linescu, d-rele L.

    eleve aledar d. N.

    Dinicu, d. C. Stnescu,tenor, elev al -lui G.

    d. eiev al(corn) sunt elemente

    pentru moment nu datocasia a le prenumra printre

    D. I. Petrescu (violina) ald-lui Dnescu d-ra M. Davys(violina) eleva s'apresintat in conditiunf sub me-diocru. In special, nu pentruce d. Petrescu n'a cntat con-certul de Ernst care la exa-men 1-a executat admirabil ci aschimbat piesa, cu o altacient studiat.

    La declamkie, d. Maximiliane un talent superior dar

    devarul.D-ra Voiculescu in

    din Patrie a lui Victorien Sar-dou bine. Se simte mult in-fluenta profesrei d-na A-ristizza Romanescu, care ttese s'o imiteze, dar nu vorajunge a o

    nimic mai mult.Ar fi de preferit ca elevelecaute a pierde originalit itea

    care in ce caz, e depretuit de o copie insuficienta.

    D. I. Demetrescu, idemd. Nottara. D-ra

    n'a putut nedea msura talentulul.

    PROD U

    din

    Productia a avutJol 26 in sala National,plath, totusi intrat salk,

    bucuria iubitorilor de aarhi-plin.

    Productia s'a deschis Uverturadin opera lustigen Weiber vonWindor de orchestra Con-

    sub conducerea maestru-lui director G. Musicescu sub acrui direetiune conservatorul face mari

    Exeeutia. frtea-

    chitat consciincios de datoriaD-ra Eleonora Stefneseu, absolventd

    are o voce dc contralth nuin deajuns de potrivit marea

    arie din aFavoritas. cum aexecutat bucata se vede consciinta

    de eminentul profesorde apoluna din eleve, care rar apar ; ed-ra Raluca Rotez care a pre-miul din anul al Ill. Un asemeneatalent trebue incurajat prin mij-Ideele chipurile. D-ra Botez pre--sentat arie din il

    care imbogatitseria de trlumfurI ce a avut pnd

    audittunile de peste de laconservator, precum de la

    Posed tot ce trebue unelviitre artiste, pevocea-i plind o tinutdcutd o excelentd, sentimentceea ce in te miscd ino uimitre ca forte,care-I convin mai oprana dramatica

    A urmat Rapsodia dela piano de d-ra

    eleva profesre Asp. War-lam, Idila executat dinflaut de elevul a mult pu-blicului Scena de balet deBriot pentru de ta-lentatul elev M. Barbu.

    S'a jucat apoi Lade V. Alexandri de d-ra Manole

    Cristea. Cristea arefrte natural D-ra Manoleare de dar nu destula

    in voce.

    tinu oin care neajunsurile

    de care Conservatorul per-ce lipsa de

    premii pentru drept trecela cetirea promotiunei,

    a Tarantellade Anthiome executat de corul ele-

    de la Teorie elevede S. Teodoreanu,

    reese din executiaa unde distingea

    de bine vocea aavut un

    Elevul Lebell merit atentiune fe-cum a la

    violoncel Berceuse" din Jocelyn deGodard La cinquantaine" debriel Marie. E de asemeneaprofesorul Gorianz. D-ra Co-

    mica elevd a Siona dovedit Sonata pentru piano alui Grieg. e distins elevda clasei de piano de la Conservatorul

    D-ra a ariadin Othelo, actul al IV. Cam rece pescend, posomoratd. nu ede tot una din iubitele

    ale d-na L.absolventd, o sopranocare a aria din Lucia maretalent Dictiune dar naturalpentru triluri agilitti D-naa absolvit I din

    Concertul pentru de Vieux-temps a fost excelent executat de ab-solventul copil Anghelescu careare un talent mare pentru

    Duetul ThomasVisul nopti de executatde d-na d-ra Sion, a fostrelativ bine.

    Ultimul numdr, care lumedin plecase, 1'/a fost comedia inteun act Cu voia

    de Toti e-levii elevele ad partefost bine. Se vede d-1 Manoliu. e bunprofesor. Am esit multumitide la serbare scolard.

    ARTA DRAMATICAE curios de

    o des'a mai infiintat una,

    care dreptul mai seiea la intrecere cea

    mai eranu nevoe de un de

    Conservator, mai bun maislab de existent. Nu dis-cutde este o...

    Sper am ocasie a vorbidespre acestea atunci cred

    pot unConservator la noi, ce inteleg edprin Academle cam ce de

    de noudnilor.

    De o trebue cons-tat la d mu-

    declamatie Acade-mia de drama-

    se serios la Pro-ductiunea 29 re-sultatele se par mai mult de

    satisfacetre.Void mentiona in fuga

    lui, elementele cele devoce e a d-lui Frid.

    Kestelooth elev al Aurelin regis-

    tru de sus camnotele jos, vocea de bari-

    ton a d-lui Kestelooth, e viitorcald ;

    ratie colorit frumos.ca figura-I in desavan-tagi.

    D. Kiriazide G. (tenor) Ata-nasescu, ad voci crudeinsuficient definite.

    Dintre elevele ConstantaPiersiceanu, cea mai cu ed-ra Eufrosina Avramescu so-

    cu registru depreferinta, dulce, flexibil.

    sunetele sentimentcolorit frumos. Se vedea cam in-

    de aceea distona putin.D-ra Olga are mai

    mare, in regis-de jos mai ales

    stint stridente.cald vibrant. Cu timpul

    tele D-ra Enescu, vocenu tocmai mare, dar cam

    rece.La piano, d-lui

    bune, dar nu ce d-sa seasedase drpta laacoperindu-le din fata

    Nu le putm vedea positia.Mica R. Haschill eleva

    Ofelia Teodoru are talent.La mandolin, d N. Fortunescu,

    elevul d-rei Fieschy, aretemperament artistic, sim-tire, ne miram cum de si-aales un instrument mai gred. Se-renada de I. Silvestri cu acorn-paniament de e inteadevrde frrmusetea a

    o un sentiment de orand delicatete.

    La declarnatie, pentru tragedied. Alexandrescu e un ele-ment frte pretios. din Bas-tardul a fost de o drama-tied emotionantd, sincernatural exageratie.nul e suficient de

    S'a de d. I. Lupascacomedie Paciurea.

    D. Buzescu are temperamentdramatic; n'are voce sufi-

    depentru drama.

    D-ra Fc. are voceprestanta temperament, nu

    departe de comun.D-ra Faliero are corp frumos

    de dar Vocea a-desea ePierde mult din efect

    D-ra Cornelia slan sese imiteze pe Romanescu.Pentru D-cle, de n'oin pace divina Aristizza?Nu mai zadarnicremneti palide e

    data. Dar vio-trmbita...

    violoncel...cu vremea. Destul -

    tru anul viitor se anunt deschi-de Armonie,

    sitie, Contra-punct, OrchestratieFuga, d. Wachmann.Hm N'a tratat de asteaan! la Conservator eranete ce ede mirat tocmai d. Wachmanncare anatemiza, proscriacari se la A-cademie, tocmai d-sa a dat...

    predea despre .Curios sunt ce-o

    de aid.

    Absolventii din anul acestala Conservator ad organisatpatronagiul comitetului musicalrepresintatie-concert la

    scopul de a se aduna un fondde ajutor pentru dinConservator.

    acstddabild din tte punctele de

    a fostde d. presedintele co-

    mitetului de

    s'aduna suma respectabila, dupdam peste o mie de lei.

    www.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR

    un act caritabil actfat de care

    i-a afkiaDach asemenea s'ardat acum, sigur d.

    Wachmann ar putut unfond pentru

    Conservator, a Theatrupopular, pe an

    concert simfonic pentru acestscop, in 37 era un capital res-pectabil ; s'ar trimis stri-

    talente.Represintatia

    la a doua pro-ductiunea a avutca program aprpe nu-mere ca in ajun.

    Cte-va puncte deosebite, lereleva.

    In primul d-ra A. Umling,e o voce o claritate cristalin,

    timbruse la agili-Corectitudinea sunetelor

    pus in cntareaBel ragio din opera Semiramisde Rossini, ne-a probat sufi-

    din anulal a profesred-na Charlota e un ele-ment excelent de viitor.

    D-ra Catopol e elementvoce simpatica ; mai are destudiat. Vocalisele aparadesea necorecte.

    D-ra Margareta Dimitriu a mersdestul de bine ; totusi variatiu-nile in ajunsite.

    Duetul din Hamlet cntat ded-ra d. Cous-tantinescu a esit slab, chiardin ambil obositi.

    Le-o fi ! atta munch !...Punctul care a produs

    tie mare a fost un concert executat la piano de mititicaM. Delavrancea, fiica nos-

    literat Barbu Delavrancea.Atta vigurositate sunarea

    acordurilor, precisiunela un copil

    D. Delavrancea era inm'am gndit un

    ment, din operile sale varmne mare ; volumeleopera care lumea a

    viitor se a din-tre cele strlucite ?S'a

    simpatie d-lui Delavranceaale plete

    de n'o Msa clapelepianulul. maide ea, aplause, lipsit. A

    revie la piano smai cnte.

    Represintatia s'asra vecine" cntatjucat de baritonul N.

    nescu. E un gen prinde.

    De la

    La de menaj aStatului, s'a dat serbareade an distribuirea premiilor.

    Serbarea a fost patronat ded-na Ana Sp Haret.

    Serbarea s'a inceput prinRegal, cntat de corul elevelor

    sub conducereade muzic d. Movill.

    D-na directoare Elena Deme-trescu a tinut ovntare in care a artat folosul

    nu numal pentruelevele dar pentru celebogate.

    Cborul elevelor pe 2 3 vocia cntat apol : Imnul de

    Menaj, compus de d Juarez Mo-Hora, marsul,

    Sadirea o compositiesel a d-lui Movill, a produsmare efect, bine nuantat.

    aceea s'a distribuireapremiilor de d-na Ana Sp.Haret, in modul urmator :

    Pentru rie.-Premiul I,Dimitriu Elisabeta ; al II-lea, A-vramescu Elena ManzrescuVasilikia; Tudor Maria,

    Elena, ConstantaTeodoreanu Elena.Pentru

    -PremiulMaria ; al II-lea, Gheorghiu

    Teodora, Cernat AlexandrinaPredescu al A-nastasiu Elena, Nutescu Elisabeta

    Botescu Maria.Pentru croitorie. - I,

    Papadopol ; al II-lea,Georgescu Zoe Gheorghiu ;al Ctoiu Ana, PopescuVictoria Popescu Aneta.

    de onre. - Lacatrie. Botescu Maria, BurgheleaVirginia, Stancescu StefaniaLinculescu Vasilikia.

    LaPopescu Victoria, Elena,

    Ecaterina LinculescuVasilikia.

    La croitorie. - Burghelea Vir-ginia, Vasilikia, Teo-dorescu GheorghiuTeodora.

    Musica Premiul I, Pa-padopol PaulinaVasilikia al Popescu C.Aneta A. Maria ;al Cernat Alexandrine,Georgescu C. Zoe. TeodorescuTeodora, Oprescu EcaterinaAnastasiu Elena.

    distribuirea premiilor, nu-mersa asistenta a visitat expo-sitia de lucru, expositia de pr-

    de legume.a ramas de pro-

    gresele realizate in primul an defolositre

    D-na Haret a felicitatd-na Directre Elena

    trescu frumsele rezultateobtinute de pentrustatornica

    instruirea de a-semenea d MovilM, pentrureueita chorurilor.

    distribuit pentrula 15 disinse.

    Cursul a fostde d. J. Movill in mod gratuit.

    In asistent am ped-nele Florescu, general Demos

    colonel dr. Petrescu, N.Staicovici,Paucescu,NataliaSturdza, Rdulescu-Motru Evol-ceanu, Peretz, RalucaMoga, Davidescu,Laurian,Boteanp, Seulescu, Rmniceanu,Stratilescu, Gvnescu,teanu, Ionascu (Craiova),Cordoneanu, Stefanopol, Negri--sanu, d-ra colonel Boteanu, etc.;

    Dim. Aug. Laurian, Bal-teanu, Pr. Iordachescu, C.ciurescu, M. Demetrescu, sub-directorul secun-dar ; Manolescu, Cordoneanu,grisanu, Stroe Popescu,Stefanopol, etc. Rep

    Reviste ziare primite la re-dactie schimb

    ; Alarma ;; Liberalul ; Conservato-

    rul ; Observatorul ; Revista In-v6tatorilor (Buza) ;

    ; Vocea Tutovel ; ;Revista (Iasi) ; Albina ;Invierea ; Revista Poporului ; S-natatea ; Desteptarea ;

    Femeilor, etc.

    Demisia Ciuntu

    D-1 Paul Ciuntu noulrector al Conservatorulul

    declamatiune dindat demisia

    din postul la care '1 chemaseministru Haret.

    aci patru documente dinunul este un pecare d 1 Ciuntu l'a adresat

    Cultelor In-structiunii publice ; iar altinssi textul demisiunel d-sale

    din se pot vedea motivele acestel demisiuni: apol2

    RAPORTUL:Domnule Ministru,

    De cnd ati bine-voit in-credinta de directoral Conservatorului, am avut ocasiede a convinge a'mi da

    trebue depusaa ridica acest institut acolo

    undo menirea de a unge.Acceptnd greami-am impus singur laput datoria de a relisa acest ideal.

    Pentru a ajunge acest scopeste nevoe de a lucra modconsequent, dup6 un plan deter-

    ; este nevoe am tta au-toritatea pentru indepli-nirea Jul.

    Cnd bine-voit a'midinta directia acestul institut, am

    e de sineavea de a lucra

    vingerea vadicta.

    In de acst initiativalibertate lucru, la

    Conservator tot felul dedin partea presi-

    comitetulul musical, ast-fel nu pot lucra conform

    pe care mi'l fceampot lua rspunderea

    mers al institutului.In consecint, v rog, domnulenistru, a precisa

    atributiunile comitetuluimusical, ale presidentului,sunt atributiunile directorului.

    In tot cazul permit a vcomunica, 'mi este peste pu-tinta s de bunul mersal institut vreme nu

    avea directiunea erectiv.Primiti, etc. Pau! Ciuntu

    DEMISIUNEA :raportul me din diva in-

    ceputului lunel am avutonrea a v ruga s bine-voiti aprecisa cari anume atribu-tiunile comitetului musical, alepresidentului ale directorului,do re-ce, dup cum se procedza

    este sefaca ceva pentru desvoltarea a-cestel institutiuni dou direc-tiuni tendinte diametral opuse.

    In ce ati bine-voit a'miacorda in de 28 Maid, mi-aticerut supunere complecta comi-tetului musical". De re-ce nu a-asta am inteles va fi situatiamea, cnd am primit directia Con-servatorulul, de re-ce ase-meni conditiuni, avnd numal di-rectiunea nominal, nu pe

    efectiva, nu'mi pot lua rs-punderea mers acestelinstitutiuni, v rog bine-voiti

    primi demisiunea dindemnitatea de director al Conser-vatorului, din postul de profe-sor de armonie, contrapunct fuga.

    Primiti, etc. Paul Ciuntu.

    Epoca de 9 :Iat ce ne-a spus d. :

    D. Ciuntu nu se poatede purtarea mea ; am fost mult

    delicat d-sa nu i-amspus un chiara peste atributiile

    o instalare nus'a fcut recoman-dat pentru catedra de armoniecontra-punct ca

    de nu ne-a prezintato lucrare, diploma d-sale, o

    frte curisa In care sem-directorulut conservatorulul

    din Lipsca eraunor de pe la

    riel din Germania. Mai mult : cndce am procesul

    bal recomandare rugatcnte ceva la piano - venise ca

    faimos pianist-ne-a declarat dede zile n'a

    d. Malla adoga : Muzicescu,era mi-a spus :

    nu recomanda,vrea ministrul, ce

    Scrisoarea

    Iubite DomnuleAm cetit in Epoea de azi

    privitre la demisia d-talela lmuririle date D-1 Malla.

    Cred de datoria mea ex-plicatie la cele ce mi se atri-bue. Am rmas mirat de se

    necomplecta ?Iat textual cele spuse de mine :Nu 'nteleg pentru ce aceiasi

    lege unora iarPe se grabeete numi

    pe baza titlurilor,propo-

    nimente, trimite la toamn!?nu recomanda, ciun limp ca ocasie

    se afirme ; dar titlu-rile sunt conforme cerintelelegii D-1 Ministru a-1vedea asigurat, recomandplcere.

    Aceste vorbe justificateprovocate de un rspuns ce mi

    se de sus intfo cestiunece direct m privea, d'aceia am

    inceput asa.pentru invitarea ce ti s'ar

    fi fcut ca sa ne cnti, nun'am audit

    Peale fi spus cnd nueram, nu

    Regret s'a ajuns lucruriledar aminte de

    vorbele spuneam :avea multe

    de fel de Leprevedeam, dar nu credeamse vor de curnd

    atta furie asupra d-tale. Ca-zul in miniatura se asaman cuevenimentele din Belgrad.

    am ed de aceste,face idee. De asi fi

    car mai tnar, defi aiurea, exclama ca

    celebrul Glinka : mi-esia, dar tresc in ea nu pot.De aceia a laBerlin.

    mele cordialeG. Musiceseu

    d. Co-mitetului musical al Conservato-rulut a trimis , VointaNational urmatrea scrisre:

    Domnule director,Aud de persoana mea

    este de Ciuntu

    4) Printr'o intamplare uncititor al Artelor" gasind o-riginalul o publicam,spre lamurirea chestiunel. N. R.

    www.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR

    Jurnalul" cum(??) mea, fi invocat o

    a Muzicescu.ca se n'am m

    apar de de Ciuntu,care n'am avui personal absoluto discutiune, incident.

    unele procedri alerector mi-a prut contrariitului regulelor deviint de comitet des, m'am adresat pe calecelui drept a cunste a decide.

    asemeni, s se n'am a-cordat vre-un interview. Unsingur prieten de la Adevrul" m'a

    ce se aceluia,dupe mult insistent, i-am spus

    dup ce rugat nu pu-nu a face

    lemica. d. Ciuntu, precum n'am voitam discutii particulare dom-

    nia-sa.Cele ce am aflat abia eri publi-

    case ziarul Epoca", trebuiede un alt prieten de la ziar,

    care a mai s lao d'alaturi care probabil a

    din cele ce spunm.Reproducerea, sigur n'afost nu spusesem

    d. Muzicescu am voitsupunem la examen de piano pe d.Ciuntu. Nu puteam spune aceasta pen-tru bunul motiv noi nu acoloca examinm pe d. Ciuntu ci

    pe baza provizoratulcatedrei de armonie. Am spus

    ce se raportulde recomandare atunci prinurmare, rolul al comisiei se ter-

    minase, d. i-atrele cuvinte familiare : Ciuntule,

    ne ceva !" d. Ciuntu a rs-puns : N'am pus pe pianode 9 !". Dmna Sihleanu aturisit acsta chiar in

    se la De altrnintreleaaflu asemenea declaratie a maid. Ciuntu profesorului Dinicu.

    In scrisrea ce d. Ciuntua de la d. Muzicescucare ar voi reproseze inexac-titate, cred ar fi mult pro-fitabil d-lui Ciuntu s n'o publice,nu face de confirme dupprerea, ca artist, chiar a d-lui Muzi-cescu, d. Ciuntu nu ar fi trebuit s fierecomandat pe baza actelor ce produ-sese, ci lsat se afirme

    dac l'a recomandat este legeanu mai mult.

    S dar constatat :1) n'am avut nimic ded. Ciuntu prin urmare n'a-

    vm pentru m2) n'am dat un interview

    voi da isclite.3) nu nici o rspundere de

    cele se sail se vor cavenind de la mine.

    Muhumesc, d-le director, pentru os-pitalitatea ce a acorda acestei

    I. Malls.11 lunie

    Epilog: D. Sihleanu, afost numit provisorid ca directoral Conservatorului din Bucuresci.

    Punct. Colector

    GENERRLE DE

    Se anul acestadin luna Octombre s'a

    experimentat metoda Scris-Cititu-lui-Musical inconisat de d. J.

    Spre a se vedea resultatele ex-perientelor, in localul

    General Golescu, 26o serie de practice cucopifi productiunea musical.

    lipsa de linistedin causa imens ceasista, elevil putini

    spre mirareasatisfactia cunoscatorilor s'a pututconstata neasteptate. Co-

    dictat su-net pe din do,separat acorduri. In speciallectiunea d-lui C. Bungeteanu auimit toti.e mult materie in 8 ;

    e In adevrchiar te-

    s'a concentratrialul din 3 in 8 sprea se arta maximul posibil, dar

    gradatin 3 ani, metoda e

    usor.D. Ministru de

    activitatea a :s'ar munci tot la Materna-

    s'ar sci mult.Un profesor deun altul criticnd, :

    rog, ce co-acestia, ce

    d-ta, in cl. I secundar ?

    - Apoi, nuMruntisurile.... Las-le.

    Iat programa :PROCRAMA:

    Ora -8 jum. a. m. MusicaMetoda de Predare,

    tiunea Protopopescu.Ora jum.-9 a. m.

    Musical. Tratareasical sol-si (desvoltarea sunetuluiSi scrierea lectie practic

    de cl.de d-na El. T Petrescu.

    Ora 9-9 jum. a. Tra-tarea cnteculut lnlectie de aplicare

    de d-ra M. Popilian.Ora9 a. m

    Musical. tetracordulul aldoilea (sol-la-si do), lectie prac-

    de cl.de d. Anghel Demetrescu.

    Ora 10 10 jum. a, in.hora, cor 2

    aplicare de cl. IV pri-de d. C. Bungeteanu.

    Ora jum.-11 a. m. Criticalectiunilor. Conclusiunile.

    Ora a. m.Choral : Ed. Hbsch, Imnulgal, G. Musicescu,coruri 3 voci ex. de elevele

    No. sub conducereaLavinia Mnescu ; G. Musicescu,Hora de la Plevna, F. Massini,Patria Rndunelelor, coruri

    3 ex. deNo. sub conducerea ElisaG. Stoinescu ; G DinCarpati, G. Scorpan,

    Primvara, coruri 3ex. de No. 30

    de sub conducerea C.Bungeteanu ; N. Banulescu, Patru

    Cine are mareCanne pe 3 ex.

    No. 20 de sub con-

    G. Musicescu, TrompeteleD. Kiriac, Secerisul, J. Movill,Cornistul de la Grivita,pe 2 3 ex. de elevil

    No. 1. de fete20 de sub conducereaJuarez

    Din programul,prea inaintate, s'a suprimat

    lectiunea d-lui Anghel DemetrescuS'a fcut distribuirea pre-

    miilor, presidat de Revi-sort colar Capitalel A.B. Sinisteanu G. Stoinescu.fost premiati 100 elevieleve. Premiile fost oferite gra-tuit de d. Juarez

    din de sale.

    LECTIUNI PRACTICEScris-Citit Musical

    Tinute la 26 1903, ind-lui C. a

    unnI

    Tratarea musical Sol-Si

    1. Se caetele se facnecesare.

    Cntati (li se tonul):-Do ; Do-Sol-Mi-Do.

    : Do-Mi-Sol-Do-Mi-Sol ;(Mi-Sol de sus), Sol-Mi-Do-Sol-Mi-Do. : Do. : Mi.

    : Sol. : Do. Cn-: Mi (de sus). : Sol.

    : Mi (de sus). :Do ; Sol ; Mi ; Do. cuvintemusicale invtat ?Spun cti-vavintul musical : Do-Mi. 11 cnt

    decuvinte musicale invtate.

    2. : Do-Mi (dejos). Cnt, de cte-va ori,

    singuri. Cntati,tot aceste sunete, in deDo-Mi, : o-i. de c-te-va (Li se schimb tonulurcnd Do la Sol se

    Sol o). Cntati, iar : o-i dar: o acesta. de multe

    cte unul singur.Cntati tot sunetele a-cestea, in deSol-Si. Cnta, de multe

    apol unul singur.Ce cuvint musical

    Din cte sunete musicalecompus ? Care e

    sunetul I ? Care e sunetul ;se scrie nota Sol ?: Si se pe linia

    III. se nota ?la tabla, se

    imediat de unul dinSol-Si de cte un timp fie-care

    ; apoi, de timpi ; de; de patru timpi.note timp, tot acest

    musical. Scrie Sol de untimp Si inteun timp.de 2 Sol inteun timp Side un

    cele la tabl, cte

    3. Sol-SiDo-Mi jos) Cn-

    : Do-Mi (de sus) : Sol-Si. Cu care musical sea-

    Sol-Si ? Cntati : Do-Mi ;Sol-Si Cnt de multe

    : Do-Mi-Sol-Do.Cntall : Sol-Si ; Sol-Do.de mat multe

    caetemusical : Sol-Si, in tte

    fie-care lung de cte1, 2, 3 4

    T. PetrescuNo. de Sueurescl

    el. IIDE APLICARE

    (A doua junAtate de or)Tratarea In

    A. Schitn de planPregtirea.-

    const in intonarea cuvintelorsicale sciute de insistn-du-se asupra cuvntulul sol-si" de re-ce acest cntec estedat ca aplicare..

    2. Predarea cuprinde 4 :a) Intuitia ; b) Intona-rea (descifrarea lui) ; Memori-sarea ; d) Aplicareavintelor la note. Reproducereaprin executarea cn-

    de separat3. Aplicarea.- Copierea cae-

    tele de a

    de pe Darea lectiilor pen-tru

    B. Plan desvoltat1. Ce musical v'a

    invitat D-na ?R. Cuvntul Sol-si. - vor

    pune diferitelecuvinte musicale a cunoscuteinsistnd asupra cuvntuluitat

    Pe ce linie Si"vom invta un

    cntec3.-Cntecul deja ta-

    se va aranja partea car&vine spre elevi.

    a) L Ce pe ?Ce st la inceputul

    portativului ? (Cheia de Sol).L ce linie cheia.

    acsta ? (Pe linia II-a).Cititi -are ? Dar acsta ?

    (Unu, dol).L Dar acest semn este ?

    L e(De un timp).

    b) intoneze cine-va pri-mele 2 Elevul

    a sma de Elevilpe grupe vor a-

    ceste 2 cor,de data acsta masura..

    Tot ast-fel se va proceda pen-tru cnteculul, observn-du-se intregirea dese o nou.

    Memorisarea con-form principiilor metodice.

    d)poesie

    le ve-tabel. InstitutoruL

    trece lacare sub nota

    Se deiutind din ce in

    msura da temposel

    4.- L Ce cntec v'amast- ?

    L Din ce musicaleformat el?

    unul siugur, altul grupndu-i ajungtt clasa.5. - co-mande)

    Maria N. Popilliancu diplomi a Normal&

    de Institutre-Iag.

    el.Sublectul : Tratarea

    hora".

    A. de plan.I. lntroducerea : (Examinarea

    cunoscintelor) a) Intonarea inter-valelor do-mi-sol-do, b) intonareaintervalelor do-fa-la-do. e) into-narea intervalelor ; do-do;re-sol-si-re. Idem acorduri,

    Tratarea : a) Analisa sem-nelor musicale b)tonarea din cntec. e)Intonarea generalld) Paralelism

    e) lntonarea cntecululintreg in ansemblu.

    : a)altor cntece inv6tate. b)tirea cntecului invtatde 2, 4, 6, 8 elevi. Tran-scrierea cntecului caete.

    B. Desvoltarea.la diapazon. Co-

    ia (into-sol; pe do ;

    do de lawww.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR

    do-do sol-sol; si-si ;re-re sunt b) In

    se procedzA intervaleledo-fa-la-do. La fel ou re-sol-si-re. Se divide grupul elevilor

    4 intervalelein ensemblu. (acordurl)

    Cum se aceste 5insemnate pe ?

    are portativul ?Ce note stint asedate pe ? Cenote pe ? Ce

    semnul acesta ? Dece se munesce cheia de sol?

    notele aratN ! N ! N ! b) La intonare se

    ia interval in confor-mitate de 2, 3, 42, 3, 4 sunete

    un scurt desemnmelodic. Se folosesc

    de amandouSe corul

    vocile. e) Se face repeti-rea demulte

    III. a) caractertional patriotic. b) Se fac

    grupe se pe rindcorul pentru interesul dea emulatiune. Se corula se pe caete.

    PropunatorC.

    No. 30 de din

    LISTA PREMIATILORLA

    cla 20Clasa I

    Premiul Georgescu N. Al.Premiul G. Stefan

    Dobrea Nicolae.Premiul Wescu P. Const.,

    G. Negoescu Ion.Clasa II

    L Constantinescu N. N.I. Ni-

    colae, Stroescu P. PauLPremiul M. La-

    D. DumitruClasa IIIL Miron.

    Premiul Solacolu V. Fer-nand, MihAilescu N. Sterian,nescu D. Gheorghe.

    Premiul Faliero, UrsulescuTheodor, loanin I. N. Gh. Opris,Stoicescu Emil.

    Premiul Andoni P. Mihail,

    Cesar, Codreanu Nicolae.Gr. Nico-

    lae, C. Const., Economi-dis Ion, Steriade El. Gh.

    Premiul Radulescu T. M.,Panculescu Al., Bunu V. Gh.,Grigorescu.

    ;claClasa

    Premiul Nitescu VeneraPremiul Maria,

    Pop Felicia, Ion Maria.Premiul Nedelcu Constanta,

    Stroescu Margareta, Obretin Ele-na, Spirescu Elisabeta.

    ClasaPremiul L Zoe

    Pop Veturia. Dumitrescu Alec-sandrina, Petrovici Aurelia, Do-brescu Cordelia, Elena.

    Premiul Popescu Cornelia,Sprescu Elena, BArbulescu Elena,

    Zeligher Mihaescu Lucia,

    Anastasiade V., Maria,pescu Maria.

    ClasaL Rosca Ersilia.

    Bunescu MariaSpirescu Maria.

    Florica,TrAtinescu Eugenia, Svartz Sara,Corlatescu Aurelia, Rotmanrolina, Ecater., Gheor-ghiu Olga, Christescu Stella.

    L Georgescu MariaElena.

    Premiul Moga Maria, Pa-gintu Lusana, Bene Elena, Bru-sescu

    Natalia,Gesticone Maria, Stella,Chisbrumer Toni, Tomescutalia.

    30 betiClasa

    Premiul L leremia V.che, Dracopol V. Ion, FinkelsteinA. Ribhard, Ianculescu V. Cra-ciun, Siegenz C. Victor,lescu A. Const Andreescu C.Christea.

    Premiul Paunescu N. St.,Gold I. Spiru Dumitru, EfimovV. Al., Stefanopol C. Al., Andreescu Artur, Elefterescu I.

    Vasilescu C. Al., Deme-trescu M. G.Gr., Grigorescu C. Toma.

    Premiul Buzescu Const.,Mateescu C. RadulescuC Vasile,lescu M. Eugeniu, Crutescu Const.Popa . Gh., Dudesteanu D. Ion.

    11 feteClasa III

    Premiul L Costescu Florica.Premiul Pop Eufrosina, Vel-

    ciu Lucia.Premiul Unguru

    Elena Stan Niculina.Clasa IV

    stasia.Premiul Biernaschi Maria,

    Alexandrescu Elena.Premiul Nicolae Elena, Ni-

    Eugenia, Silvia.

    ERBARINST. de IJ1tZICEANU"

    DI N

    23 a. , orele 9 seara aavut National o mareserbare D-na E-caterina Urziceanu directoarea Institu-tului nume Sala ThtruluiNational era conplectatnentecesul a fostSerbarea a deschis-o D-ra ElenaChristodulo care a executat cu multtalent la piano Rigoletto". Cte-vascene din actul din Athalie deRacine, fost recitate in 1.de : Artensia Popp,Maria, Aurora, MarineanuSabina tefanescu Lelia.Simpatecele d-re Frumuseanu Juli-etta Angelescu Maria ail executatadmirabil la 2 piane : Dansebre" de Saint Tunete apla-

    a smuls talentataBoicescu La Fiance

    du Timbalier", balada Victorgo, La comedie enfantine, ju-Florica Schina, DoraGuran, Elena Boicescu, Lilly Popp,Angela Stnesen, Lavinia Talpeanu,Lelia Mimi ErnaBeligradeanu Georgetta Guran. S'adistins Schina -XIV. Dora Guran - Annetriche Elena Mr. lePrince ; asemenea cele-l'alte

    fost joc descen dictiune Piesa s'a ter-minat in aplausele publicului dan-sul Menuet" executat de elevele carejucat in de elevele

    Rosica, Titi, Bla-ustein Regina, Drug Esche-

    Sylvia, Gioroceanu Eliza,Elena Olga.

    Prima parte s'a terminat cu Me-phisto", Vals de Liszt executat cumult talent de elevele AnaEschenasy Marietta Urziceanu.

    Son Altesse Comedie inacte de Vilagros. Le Roi a

    admirabil de d-rele AdelineCalfoglu eminentei nstretiste; - Olga Aurora Nego-escu, Sabine Marineanu, Edm Bdu-lescu, Rositta Chriseis te-phanidi Paula Drug, Titi Dobruneanu,Luna ischenasy Savopol.distins D-rele : in Prunette-Bouchencoeur, in Madame laBourgmaistre, Sabine Marineanu inDame perruquierenea cele-l'alte d-re ail fost frte bine-

    D-ra Herescu a executat binePolnische Tanze de Scharwenka ; iard-ra Angela Kindilids a executat lapiano Grande Polonaise de iszt.

    Serbarea s'a terminat cuscene din ,Malade imaginaire" de Mol-

    de Urziceanu A-lice-Argan, Lelia Cepleanu-Belline,phia Blaustein. M. Diafoirus. AmelieDemetriad - Thomas Diafoirus, MarieDemetriad-Beralde, Herescu -M.

    David-- Anglique,lietta Urziceanu-Le petite LouisonJulietta Frumuseanu-Toniette.

    In rezurnat sorbarea a avut unces tinerele eleve do-vedit un mare talent. le-a

    prin frenetice.E regretabil D-na Urziceauul'a formarea bogatului program nu a

    adaugat unavem piese de

    frumse usre ce s'ar putut juca-E trist c in limba

    selucrurile se vor indrepta

    Din numerosul public care atat la acst serbare, am remarcat inbeignoire loji in splendide toilettepe d na d. N Rornanescu d-nad-nu Dr- d-na d-nu

    Stanceovici, d-na d-nuStrainescu, d-na d-nu Stoenescu d-na

    d-na Cvaleru d-na Georo-ceanu, d-na Plesoianu, d-nul

    Micsunescu, d-na Colonel Istrate,d-na d-na d-nuTlpeanu, d-na d-nu Eschenasi, d-na

    Moscu, d-nu Colonelpol familia, Fam. InginerFam. Guran, d-na Charlotte abetay

    Beligradeanu Moscu,Avram, d-nu aior

    Familiile Popp,cher Esceenasi,Colonel Marcu, Angelescu Bumbacila,Colonel Dum Boicescu, Dr.Schina Christodelo, Ma-ior DeMetriad, d-nu Maior Aug.Demetriad. 1. David Konteschweler,

    Maior Stanceovici, Kindeli-dis Stanovici, Stanescu.

    Banchetul de Domnisre era formatdin d-relerescu, d-ra Tanti simpati-

    d-re Stnescu, A-melie Marineanu Eschinasy,Ortensia Popp, . Barbulescu, uroraLelia Stefneseu,

    Marie ngelescu, arieElena Boicescu, alfoglu OlgaPiesoianu, Aurora Negoescu,

    Paule Titi DobruneanuSavopol, Herescu Angela

    Kindilidis, Lelia Cepleanu,Amelie Demetriad,

    Niculescu, V.,Fortunescu. Christescu, Nicu audman,

    Costica, etc. Art

    Din,,Parsifal" de R. Wagner la ParisLa Paris intro multele societti pen-

    tru cultura este una anume:des Grandes auditions musi-

    cales de France". Sus numita societatecare de 13 are de scop dea rspandi in public opere necunos-

    din musica veche mo-francez Societatea

    contesa o mareamatre de

    recrutati de arist'ocratiaun capital pentru

    a suporta ori-ce cheltueli, desatie executiuna a capo-doperilormusicale, clasice moderne. de-cursul 13 societatea a

    presentat ,Beatrice Bene-de Berlioz, care nu s'a representatin Franta

    Messias" de Haendel, L'oratorio dede Bach, Troyens" de Ber-

    care a servit de debut pentru d-raDelna, Desertorul" de Monsigny

    Doui avari" de Grtry; acestedin fost representate lapera-comich de sub directiuneaCarvalho; vine 'TristanIsolda. .Crepusculul de R.Wagner, precum doucare executat compositilinedite de ale tinerel franceze

    ruseGratie acestel soc. am putut vedea in

    dou auditiuni, fraemente din 'Parsifalde R. Wagner directiunea d-lui

    care e cunoscut in lumea mu-sical de aci, ca un bun vigurosrigent aceste auditiuni am pututasculta urmtrele din Parsifal

    marea scen aconsacratiel Graal, din actul

    scena intro KlingsorKundry o parte din scena de amor,

    din actul al dinVinerea mare, marsul fnnebru ma-rea din actul al 111-ea

    am avut ocazia de a vedea Par-sifal in de ori la

    anuale, ce ad la Bayreuth,m'am convins aceast

    a fost cea mai din ope-rile R. Wagner, chiartiunile sale. Ceea ce este simfonia No.9 Beethoven, tot

    pentru R. Wagner. cele-l'alteopere s'a a dominatde lirismul Wagner poetul

    voie locul musican-tul. deveniconscient, ponderat suveranpe arta sa, raportul intro cuvinte, gest

    decor, a Au-ditiunile or fragmente fost di-rigiate autoritate pricepere

    d. Alfred esceptnd uneleorchestra cor, totul

    a mers Vorbind despre in-terpretarea solietilor, pot spunefost lamentiona d-na care a

    partea Kundry, cu o voce ad-cucorind numerse aplause.

    Nu mai d. in ParsifalDaraux Gurnemdnz, Chanel

    al Klingsor inM. Roder Amfortas.

    Tot meritul revine d-lui A. Cor-care prin dirijarea auditiunei a

    este un bun consciinciosdirijor unsical destul de desvoltat, ocazieParisienilor de a asculta parti din ceamai a maestrului dinBayreuth -Auditiunile ad avut inNouveau-Thatre.

    HaynesParis in 20 lunie 1902

    Milano.- Duph o serie repre-sentatiunl, stagiunea (1902-903)

    a teatrului Scala s'a inchis la 14Aprilie st. n.

    Succesul acestel stagiunga operalui H. Berlioz : damnatiunea Faustcare s'a dat de ori. Ziarele relevacest fapt ca extra-ordinar pentruprimul teatru italian.-

    ilustrul tragedian Tho-maso Salvini-cu ocasia retrageril salede da representatil de a-dio in din Italia,din Milano deja aultima Moartea Civila,

    Otello. I facut ovatiuni entu-siaste.

    - Concertul Augusta Fran-cescatti (in 9 ani). care a a-vut in sala conservatoruluia prost. Presa n'a ga-sit de cuviint releveze acest fapt.

    - La teatral Dal Verme s'a datTosca de Puccini prima-dona RinaGiacchetti, care a fost o irepro-

    Peste cte-va ziie se va da Traviatacelebra compatrit d-na Dar-

    cum noua Giarrettierainteun act 3 tablouri. Textul scrisede publicistul Carlo d'Ormeville, iarmusica de loan de Hartulari-Darcle(fiu1)-in 17 ani.

    - Celebrul violonist polac BronislawHuberman a anuntat va da un mareconcert in sala teatrulul Filodramatici.

    - Din Bologna aflu d-ra OnoriaPopovici a fost aplaudata inValentina din opera Hughenotii, maicu sm in Duetul final Marcel,

    fcut adevarate ovatiuni.-

    dou mari(al V-lea al V-lea) date la teatrulScala" s'a executat compositiapentru cor orchestra, deGalegnani Conservatorului

    . Cititorii gsi a-

    www.digibuc.ro

  • GAZETA ARTELOR

    supra cores-din al Gazetei Artelor".

    asupra corn-sunt imprtite. Un fapt

    e : ea n'a corespuns pu-privinta -care

    a avut sub directiuneas'a superioritatea

    din cor aceia a vociloraceia a sopranelor in

    dintre soprane o vocede un timbru care predo-mina intreg atentiuneapublicului. Gang.

    La 25 Aprilie st. Cu omare solemnitate, s'a pus prima piatrdfundarnentald pentru reeonstituirealebrel clopotnite Carnpanile , din piata

    an asistat la cerernonietele de Torino (din partea easel regale),rninistrul cultelor din Francia

    din aria-tocratie o multirne de peste 50 milde spectatori.

    La 26 Aprilie s'a a V-aexpositie internati. nald de arte, in pa-

    publice.sunt de acord in a

    prea mare exces decora-sdlilor. spectatorulul admird

    luxul, eleganta artel deco-rative a insista asupra ope-rilor de Cu deosebire esin sectiunile italieni

    Lombardia Latid. M