GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 61, UL 61, UL 61, UL 61, UL 61, IUNIE 2011IUNIE 2011IUNIE 2011IUNIE 2011IUNIE 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 8

- pag. 4

- pag. 8

„10 MARIHÂRTIB{CENI”””””

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 8

- pag. 4

- pag. 5-6

- pag. 7

O zi caldã ºi frumoasã foarte ne-a zâmbit peste colineledin Valea Hârtibaciului, o zonã deja familiarã sufletului meu,descoperitã ºi redescoperitã, mereu aceeaºi, mereu alta...Luni, 23 mai, la ora 13, am deschis poarta Bibliotecii dinAgnita pãºind cu emoþie ºi sfialã într-un paradis al cãrþilorfoarte primitor ºi ospitalier, întâmpinaþi fiind, eu ºi soþul meu,Francisc-Mihai, de vorbe calde, prieteneºti, izvorâte dintr-unsuflet sensibil ºi deosebit, doamna bibliotecarã Ofelia Rodinã.I-am fost propus cu câteva sãptãmâni înainte o întâlnire desuflet la Biblioteca Agnita, cu oameni care preþuiesc ºi iubesccartea ºi care ar dori sã împãrtãºeascã, alãturi de noi, bucuriade a da tiparului un volum pe care l-am aºteptat ani în ºir,izvorât din pasiunea nestinsã ºi dragostea pentru gimnasticã,acest sport foarte greu dar foarte frumos, care ºi-a îmbogãþit,de la Nadia Comãneci încoace, un tezaur superb ºi prin toatedatele lui pilduitor.

Deºi întâlnirea era programatã la ora 14, am fost extremde plãcut surprinsã de faptul cã la 13.30 oaspeþii deja au sositºi mi-a fãcut o bucurie deosebitã sã cunosc Oameni aleºi, foarteamabili care m-au primit cu braþe deschise, petale ale inimiloriubitoare de culturã, ca ºi când aº fi Acasã, loc de eternãreîntoarcere ºi regãsire. Am avut astfel ocazia sã îi reîntâlnescpe Distinsa Doamnã Prof. Eleonora Tudoran ºi pe DistinsulDomn Ilarion Bârsan, dimpreunã cu soþia, redactor al GazeteiHârtibaciului pe care l-am întâlnit la Sibiu, dar ºi sã faccunoºtinþã cu personalitãþi de seamã ale oraºului: DoamnaIoana Varga, profesoarã de românã ºi francezã, Doamnaînvãþãtoare Maria Muntean, Doamna muzeograf MihaelaNevodar, Doamna Silvia Suciu, bibliotecarã în Agnita timp de25 de ani, Doamna farmacistã Irina Sebe, Domnul Directoral Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” ing Dragoman Ioan,Domnul Director al Clubului Sportiv Agnita, prof. ZaharieGanea, Domnul prof. Ovidiu Ciocãnea, Domnul prof. EmilÞerbea, Domnul prof. Virgil Bãra ºi nicidecum ultimul, socrulmeu Lorinczi Francisc, mare iubitor al cãrþii, ca ºi al teatrului.

Agniþenii au aºteptat de multã vreme reabilitarea reþelelorde apã ºi canalizare ºi refacerea arterei principale din oraº.De aceea s-au bucurat când în primãvarã, tot oraºul a devenitun vast ºantier, acceptând disconfortul inevitabil produs deasemenea lucrãri. Adicã drumuri înfundate , praf zgomot,întreruperi de furnizare a apei, ºi uneori întreruperi de curentºi gaz. Cu toate studiile tehnice, cu toate analizele, aparprobleme neprevãzute ºi pânã la rezolvarea lor cetãþeniiacceptã situaþia.

Mai grave sunt problemele cu care s-au trezit locuitoriide pe Aleea Teilor.

Aici, din cauza trepidaþiilor produse de utilajele cu carese lucreazã pentru introducerea conductelor, au fost afectateunele clãdiri cãrora le-au crãpat zidurile, fiind necesare lucrãriurgente de reparaþii pentru a nu se ruina cu totul.

Tot pe Aleea Teilor, vechile conducte de apã menajerã ºipluvialã care se vãrsau în Hârtibaci, inclusiv cele care veneaude pe strada Aurel Vlaicu au fost întrerupte ºi conectate laconducta nouã. Numai cã aceastã conductã este înfundatã, eanu curge nicãieri ºi când plouã, apa în loc sã ajungã în Hârtibacivine în casele oamenilor, aducând cu ea ºi apa menajerã.

Aºa s-a întâmplat ºi sâmbãtã, când ploaia torenþialã le-aumplut camerele de la demisol cu toate murdãriile provenite

Întâlnire de suflet la Biblioteca Agnita

LUCR{RILE DE CANALIZARE D{UNEAZ{ GRAV LOCUIN|ELORLUCR{RILE DE CANALIZARE D{UNEAZ{ GRAV LOCUIN|ELORLUCR{RILE DE CANALIZARE D{UNEAZ{ GRAV LOCUIN|ELORLUCR{RILE DE CANALIZARE D{UNEAZ{ GRAV LOCUIN|ELORLUCR{RILE DE CANALIZARE D{UNEAZ{ GRAV LOCUIN|ELOR

din canalul care este înfundat, obligându-i pe locuitori sãevacueze cu pompa apa din noul canal. ªi asta tot timpul câtau þinut ploile.

Oamenii pot accepta disconfortul cauzat de un ºantiernecesar dar nu pot accepta sã le fie distruse bunurile, ºi cinevatrebuie sã-i despãgubeascã.

I. Bârsan

Am realizat apoi prezentarea cãrþii „Performanþã ºiprestigiu. O istorie a gimnasticii feminine româneºti”, apãrutãla Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, prima carte de acestgen de la noi, în care subsemnata am investit înainte de toatepasiune, muncã ºi dragoste. ªi exact acest lucru am vrut sãsubliniez în prezentare, mai ales cã de faþã erau ºi elevi. Tineriinoºtri au nevoie de modele iar gimnastica, prin tot ceea cepresupune practicarea acestui sport la nivel de performanþã,are multe modele de oferit ºi are multe de spus tinerilor.

Mulþumesc din suflet gazdei noastre, BiblioteciiOrãºeneºti din Agnita, pentru primire ºi ospitalitate. Amplecat din paradisul cãrþilor cu promisiunea cã vom reveniatât cu o carte de poezii cât ºi cu volumul despre poeziareligioasã româneascã, pe care nãdãjduiesc sã îl editez nupeste multã vreme. Mulþumesc celor care au participat laprezentarea cãrþii dedicate istoriei gimnasticii, m-au onoratcu prezenþa lor ºi m-am bucurat sã îi cunosc cu aceastã ocazie.

Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI

Cea mai frumoasã zi din viaþa elevilor este aceea în caretoatã lumea le ureazã „Vacanþã plãcutã”

ULTIMA ZI LA ~COAL{ PRIMA ZI DE VACAN|{ULTIMA ZI LA ~COAL{ PRIMA ZI DE VACAN|{ULTIMA ZI LA ~COAL{ PRIMA ZI DE VACAN|{ULTIMA ZI LA ~COAL{ PRIMA ZI DE VACAN|{ULTIMA ZI LA ~COAL{ PRIMA ZI DE VACAN|{Ca peste tot în þarã, plãcuta festivitate a adunat în curtea

ºcolilor din Agnita mulþimea elevilor, a dascãlilor ºi apãrinþilor.

La ªcoala „G.D. Teutsch” festivitatea a început cu unscurt program artistic de poezie, cântece ºi dansuri, prezentatde elevi. A urmat un moment surprizã, un momentemoþionant, pregãtit de elevii „absolvenþi” ai clasei a IV-a C, care au þinut sã-i mulþumeascã în mod deosebit învãþãtoruluiIoan Sârbu, pentru cei patru ani frumoºi petrecuþi împreunã.

Apoi elevii au fost felicitaþi ºi li s-a urat „Vacanþã plãcutã”de cãtre Marina Floriþã directorul ºcoli, preotul Ioan Jurca,ºi Radu Marius Curcean primarul oraºului.

A urmat momentul aºteptat cu emoþie de cei mai harnicielevi, acordarea premiilor. Premianþii au fost chemaþi în faþãde învãþãtori ºi diriginþi cu care au fãcut un frumos schimb dedaruri. Elevii au primit diplome, felicitãri ºi cãrþi iar dascãliimulþumiri ºi flori.

Le urãm ºi noi o vacanþã plinã de bucurii.I Bârsan

~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\âna

S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{

Economia de proximitate dinBretanie

- pag. 2

BIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPOD

Cuverturi \esute la r[zboi

MOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILOR - pag. 4

EXIST{ DUMNEZEU?EXIST{ DUMNEZEU?EXIST{ DUMNEZEU?EXIST{ DUMNEZEU?EXIST{ DUMNEZEU?

Folclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanu

M[rturisireM[rturisireM[rturisireM[rturisireM[rturisire

“CUPA ORA~ULUI AGNITA” “CUPA ORA~ULUI AGNITA” “CUPA ORA~ULUI AGNITA” “CUPA ORA~ULUI AGNITA” “CUPA ORA~ULUI AGNITA”

GAL MICROREGIUNEA HARTIBACIU –UN NOU INCEPUT

Ziua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a Mediului

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

De la Poli\ie …În perioada 1 martie-31 octombrie, 2011

la nivelul ªcolii cu clasele I-VIII Alþâna sederuleazã proiectul intitulat „ Centrul culturalde etnografie ºi istorie localã”, finanþat defundaþia Soros România. Proiectul estestructurat pe 12 activitãþi, concepute în douãpãrþi. Prima etapã martie –iunie se bazeazãpe ateliere de creaþie (icoane pe sticlã, atelierde olãrit ºi modelaj în lut, atelier de cusut,creaþii populare). Pe lângã aceste atelierecare s-au desfãºurat în incinta ºcolii, eleviiimplicaþi în proiect (un grup þintã alcãtuit din45 de copii), au participat la cele douãateliere din localitate, care mai pãstreazãmeºteºuguri tradiþionale ( împletitul funiilor,meºteºug specific saºilor, ºi împletitulcoºurilor de nuiele, meºteºug specificrromilor).

Aceastã primã parte a proiectului s-afinalizat prin organizarea unei expoziþii, într-o salã special amenajatã în ºcoalã, în care au

Chiar dacã reciclarea este o activitate utilãºi chiar necesarã, aºa cum am mai menþionat ºialtã datã, „excesul” poate provoca probleme. ªinu ne referim la excesul provocat de bunul simþci la cel pe care îl provoacã dorinþa de câºtignemuncit.

Ca ºi alte cazuri prezentate de noi, cel de laPeliºor din 06.06.2011, respectã aceleaºi tiparecare necesitã intervenþia Poliþiei. Adicã utilajeagricole nesupravegheate ºi dorinþa unorpersoane de a face un ban rapid ºi necinstit.Pentru cã nu poþi numi altfel decât furt dispariþiaa douã grape metalice din componenþa unui utilajagricol iar scopul furtului este, clar, vânzareametalului la centrele de fier vechi. Iatã cum pentruun câºtig relativ mic, comparativ cu valoarea realãa obiectului, paguba proprietarului este marepentru cã la valoarea în bani se adaugã ºi utilitateaobiectului. „Paza bunã trece primejdia rea” spuneun vechi proverb românesc. Chiar dacã aici nueste vorba de primejdie ci doar de pagubã, pazabunã poate face diferenþa. Depozitaþi uneltele ºiutilajele în locuri îngrãdite sau închise, pe caresã le vizitaþi cât se poate de des ºi dotaþi acestespaþii cu alarmã sau cu „ham-ham”. Veþi fi cusiguranþã bucuros cã nu fluieraþi a pagubã.

Respectarea regulilor de conducere pedrumurile publice este o temã obiºnuitã a acestuiarticol. ªi ca de obicei, suntem nevoiþi sã oreluãm. Cu alte exemple, pentru cã avem.Compartimentul Poliþiei Rutiere din cadrulPoliþiei Agnita, în colaborare cu lucrãtoriiPosturilor de Poliþie arondate, executã numeroasecontroale preventive în trafic în vederearespectãrii normelor de circulaþie rutierã pedrumurile publice. În data de 06.06.2011, întimpul unui astfel de control efectuat în comunaNocrich, a fost depistat numitul N.G. de 46 deani din Porumbacu de Sus care conducea unautovehicul Dacia fãrã a poseda permis deconducere. Ca urmare, acestuia i s-a întocmitdosar penal. Tot dosar penal s-a întocmit ºi pentrunumitul V.D.M. din Iacobeni care în data de07.06.2011 a reuºit, cu ajutorul alcooluluiingurgitat, sã rãstoarne autovehicolul marcaSuzuki Vitara pe pare îl conducea. Incidentul, carea avut loc la ieºirea din oraºul Agnita cãtre Sibiu,nu s-a soldat cu victime dar ºoferul s-a ales ºi curidicarea permisului de conducere. Minora A.O.E.a fost însã o victimã a propriei neatenþii.Conducând dinspre Agnita spre Vãrd o bicicletãcu sistemul de frânare defect, minora a pierdutcontrolul bicicletei ºi a cãzut. A fost internatã laSpitalul clinic Judeþean Sibiu cu diagnosticul detraumatism cranio-cerebral acut închis,traumatism coloanã cervicalã ºi multiple rãnisuperficiale. Desfãºurarea incidentului a fostconfirmatã ºi de trei martori oculari prezenþi înzonã.

Simþim, ca ºi dumneavoastrã, efectele crizeisociale ºi economice în care ne aflãm. Dar noi nelovim de aceste efecte ºi pe plan profesional. Neconfruntãm cu furturi mãrunte ca cel din10.06.2011, când o persoanã necunoscutã asustras douã mulinete de pescuit în valoare de100 de lei, dintr-un magazin din Agnita. Dinvizionarea înregistrãrilor sistemului desupraveghere a fost identificat C.I. de 60 de anidin Agnita ºi s-a reuºit recuperarea integralã aprejudiciului. Avem cazuri de angajãri fãrãcontract de muncã terminate violent. Printr-unaccident de muncã cum este cazul celui din Bruiudin 30.05.2011, când M.C. de 30 de ani dinSîngeorgiu de Pãdure – angajat fãrã contract demuncã de cãtre o firmã din judeþul Mureº –s-aaccidentat în timp ce ajuta un coleg sã ridice oschelã. Sau printr-o ceartã ce a degenerat în bãtaiecum s-a întâmplat la Nocrich când T.A. din Nocrichangajat cioban la C.G. din Rãºinari a vrut sã plecedin slujbã. C.G. a fost atât de convingãtor cu bâtape care a folosit-o încât T.A. a rãmas, dar nu lastânã ci la spital. Sau avem cazurile unor gesturiextreme ca cel din 02.06.2011 din Brãdeni, cîndL.A.F. de 20 de ani a fost gãsitã spânzuratã iarcercetãrile nu au relevat urme de violenþã, nefiindsuspiciuni de omor.

Nu putem încheia fãrã sã subliniem excelentacolaborare de care s-au bucurat lucrãtorii PoliþieiAgnita din partea lucrãtorilor de Judiciar dinPoliþia Fãgãraº ºi a celor de la Postul de PoliþieCincu. Colaborarea acestor instituþii a dus laidentificarea ºi prinderea autorilor unei tâlhãriice a avut loc în Gherdeal în data de 22.05.2011.Chiar dacã paguba nu a putut fi recuperatã, C.P.C.de 25 de ani din Þeline, C.N. de 19 ani din Þeline,C.D. de 28 de ani din Rupea ºi C.G. de 16 ani dinRupea au fost deferiþi justiþiei pentru infracþiuneade tâlhãrie.

Toate cele de mai sus credem cã sunt doveziale faptului cã orice s-ar întâmpla poliþiºtii de peValea Hîrtibaciului sunt ...

Opt familii de romi din comuna Brãdeniau primit, într-un cadru festiv, cheile laapartamentele nou construite pentru ei prinprogramul Phare „Case pentru viitor”.

Prin acest program, menit sã ducã laîmbunãtãþirea calitãþii vieþii romilor, s-auconstruit opt apartamente de câte treicamere, în douã imobile. În timpul realizãriiapartamentelor, opt beneficiari au lucratefectiv la construirea lor, urmând

~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\âna~coala cu clasele I-VIII Al\ânafost prezentate toate produsele copiilor,realizate de-a lungul acestei perioade (icoanepe sticlã, ºtergare, cusãturi specifice, ouãîncondeiate, lãdiþe de vecinãtate, linguri delemn cu motive specifice, diferite obiecte delut).

Echipa de proiect este alcãtuitã din prof.Linte Cristina (coordonator), înv. MullerRozemarie, înv. Þerbea Flavia, înv. FarkaºAdriana. De asemenea, am beneficiat desprijinul colaboratorilor externi: ªtefan Vaida,Alþâna, Raluca Teodorescu, muzeograf,Muzeul de Istorie Sibiu, Silviu Purece, lectoruniv. dr., Facultatea de Istorie ºi Patrimoniu,”Nicolae Lupu”, Sibiu.

A doua parte a proiectului se va derulaîn perioada iulie-octombrie ºi va consta înrealizarea schimbului de experienþã cu eleviialtor ºcoli (din judeþul Argeº ºi Neamþ).Fiecare ºcoalã îºi va prezenta tradiþiilespecifice locului natal, înþelegând în acest

mod complexitatea lumii în care trãiesc.Scopul principal al proiectului este

creºterea interesului elevilor pentrurespectarea ºi pãstrarea tradiþiilor locale.Implicarea tuturor etniilor prezente încomunitate (români, saºi, rromi, maghiari)contribuie la înþelegerea diversitãþii culturale.

Aceastã acþiune dorim sã continue ºi înanii ºcolari urmãtori, prin culegereapermanentã de materiale de cãtre copii,pãrinþi ºi utilizarea centrului creat în ºcoalãîn acest scop.

A consemnat Prof. Cristin Linte

Excelent tur al proiectelor ºi persoanelorresursã.

Conceptul de economie de proximitate -un ºantier vast, ne-a impresionat prin numãrulde actori ºi de mijloace publice care au fostinvestite.

In proiectul « Preferaþi local » ne-a atrasatenþia, printre altele, implicarea ºi susþinereadin partea Camerei de agriculturã din Ille etVilaine. Am observat cã ºi atunci când ai unproiect bun, cu o bunã strategie si cuprofesioniºti buni, e nevoie totuºi de timppentru a învinge inerþia beneficiarilor.

Agricultura ca domeniu si organizaþiileei specifice participã mult la reflexia societãþiiprivind calitatea vieþii. Aceasta poate creapiste noi pentru producãtorul rural ºi poatesalva uneori o afacere. Agricultorii sunt dince în ce mai mult puºi în situaþia de a-ºi însuºicunoºtinþe specifice altor meserii.

Am fost impresionaþi de eforturileComunitãþii comunelor Val d’Ille ºi alecomunei St Germain sur Ille care oferãlocuitorilor centre de interes în vedereadinamizãrii vieþii satului. Este un demerspuþin imaginabil, deocamdatã, în comuneleromâneºti.

La Mellé am aflat despre posibilitateaaplicãrii conceptului de dezvoltare durabilãchiar ºi la scara unei comune mici.Dinamismul familiilor implicate în GAEC « 4Carari » ºi filozofia lor ne-a adus aminte dedictonul popular românesc « Omul sfinþeºtelocul »

Pedagogia doamnei Duval ºi deschidereaei spre oameni este fãrã îndoialã un factor desucces al vânzãrii directe ºi al prezenþei pe

S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{Bugetul total alocat acestui proiect a fost

de 1 090 000 lei, la care comuna a contribuitcu 115 039 lei. Restul banilor au venit de laUniunea Europeanã ºi Guvernul României.

De acum, opt familii din cu 24 de copiibeneficiazã de o locuinþã la standardeeuropene. Primarul Aurel Dobre le-a înmânatcheile, apartamentele fiind repartizate printragere la sorþi, ºi le-a cerut sã respectecondiþiile ºi sã trãiascã frumos în locuinþefrumoase.

Colectivul acestui proiect a fost compusdin Elena Curcean coordonator de proiect,Braga Florin (rom) asistent 1 coordonator deproiect, Silaghi Eugenia (rom) asistent 2coordonator de proiect, Ecaterina Topalãexpert achiziþii ºi Ancuþa Cãlugãr responsabilasistenþã socialã (SPAS Agnita)

I Bârsan

pieþele importante din an.La Plein Fougères am înþeles, la faþa

locului, ceea ce doamna Felipot menþiona înprezentarea sa: familiile cumpãrã din ce înce mai puþinã carne la casete de 10 kg,preferând cantitãþi mai mici, pentru folosireimediatã.

Voinþa doamnei Pinard de a învãþaprelucrarea brânzeturilor pentrudiversificarea producþiei de fermã este unexemplu de ceea ce înseamnã sã vrei sãreuºeºti în agriculturã.

Neobositul Yannick Frain ne-aimpresionat prin tenacitatea ºi forþa de aimplementa un proiect cu actori multipliprecum cel de acreditate AOC a oilor dinpãºunile sãrate din jurul Mt. Saint Michel.Pasiunea lui pentru pãstrarea ºi promovareacalitãþii ºi a unicitãþii oilor sale este un modelde atitudine faþã de meseria de agricultor.

Am vãzut un proiect foarte complex cuelemente de inserþie socialã susþinut de unmare numãr de actori în cadrul platformei« Le lien gourmand » (Legãtura gurmandã).Laeþitia Goupil, consiliera la Camera deagricultura din Ille et Vilaine ne-a fãcut sãînþelegem cât de importantã este existenþaunui post ca al ei care favorizeazã aducereala o masã comuna a actorilor, informarea ºimedierea acestora, pe scurt, care face caproiectul sã avanseze. « Este atât depasionant încât n-aº vrea sã fac altceva » ne-amãrturisit Laetitia.

Familia Denoual de la « Ferma de laLand » ne-a arãtat cum a fost capabilãgeneraþia pãrinþilor sã urmeze diverseformãri continue pentru a fi la zi cu tehnicile

concomitent ºi cursuri de calificare, aºa cãodatã cu terminarea lucrãrilor au obþinut ºiun certificat de muncitor calificat. Calificareaa fost una din condiþiile prevãzute încontractul de atribuire.

Calificarea a fost necesarã pentru a puteaîndeplini altã condiþie; gãsirea unui loc demuncã pentru a-ºi putea plãtii utilitãþile. Ceicare acumuleazã datorii la utilitãþi, mai maride 2000 lei vor fi evacuaþi. Alte condiþii,pentru a devenii proprietari ai locuinþei, peste5 ani, sunt: sã nu schimbe destinaþia locuinþei,un comportament civilizat cu ceilalþicolocatari, obligaþia copiilor de a merge laºcoalã ºi de a nu avea mai mult de 20 deabsenþe pe semestru ºi sã nu þinã animale încasã. Încãlcarea acestor obligaþii îi lasã fãrãlocuinþã.

Economia de proximitate din BretanieEvaluarea sejurului în Ille et Vilaine 16 – 20 mai 2011

si tehnologiile moderne astfel încât sa le fiede ajutor tinerilor in dezvoltarea afacerii defamilie.

Am vãzut un adevãrat consorþiu:crescãtorie de porci de nivel înalt, producþiede mezeluri, vânzare directã în magazinulpropriu. La acestea se adaugã închiriereasãlilor de festivitãþi, amenajate în casa veche,cu un porc la cuptor inclus.

In afarã de calitatea muncii ºi detehnologia folositã, formula lor de succesconsta în preocuparea pentru calitateaproduselor ºi a serviciilor oferite.

Magazinul Douz’Aromes din Betton ne-a impresionat din mai multe motive: mai întâiprin demersul colectiv cu mecanism de luarea deciziilor foarte democratic, constructiv ºieficient. Apoi prin varietatea produselor, darºi prin tehnica de vânzare cu un sistem decasã electronic ºi cod de bare, cu gestionareastocurilor ºi repartizarea încasãrilor peproducãtor.

« Ajutor ºi susþinere pentru producãtorulagricol» ni s-a pãrut a fi deviza actorilor publiciºi privaþi din Ille et Vilaine.

Mulþumim ADEVIA, Camerei deagriculturã din Ille et Vilaine ºi colaboratorilorsãi, îi mulþumim Gabriellei Joly care a ºtiutsã îmbine energia cu profesionalismul ºi cu orelaþie umanã cãlduroasã pentru a ne face sãvedem, sã înþelegem ºi sã simþim atâtealucruri importante în timpul sejurului nostrubreton.

A consemnat Valentin Arvunescu,organizatorul unui schimb de

experienþã cu parteneri din GALMicroregiunea Hârtibaciu

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

Fratii Grecu(sec.18 – sec.20)

(n. sec 18 – d. sec 20 ), sunt o familie celebrã de pictori(zugravi) bisericeºti a carei istorie se întinde de-a lungul atrei generaþii.Familia provine din Arpaºul de jos, dar o mareparte a membrilor au trãit în satul Sasauº, com Chirpãr.Ceimai cunoscuþi dintre ei sunt : Nicolae, Alexandru ºi VasileGrecu. Ceea ce i-a facut celebri pe fraþii Grecu este încercareazugravilor de a da o interpretare proprie a scenelor ,executatecu stângãcie, “ într-o tratare naivã, dar cu sens moralizator...ºi cu o vãditã intenþie a zugravului de a include ºi imagini cenu sunt consemnate în Erminie, printr-o contribuþie personalãîn contextul naraþiunii biblice.” Scenele biblice împrumutãceva din înfãþiºarea istoriei românilor. La Colun, si Fofeldeatradiþia se pãstreazã, aºa cã în scena biciurii lui Iisus, soldaþiipoartã unifrome de husari, iar Simon care poartã crucea luiIisus este îmbãrcat asemenea þãranului român. De curandasociatia GAL Microregiunea Hartibaciului a contribuit laeditarea unei brosuri cu traseul cultural al bisericilor pictatede fraþii Grecu.

Sir Alexander Cockburn(1802 – 1880)

(n.24 sep. 1802 – 20 noi. 1880) nãscut la Alþâna, ca fiu aldiplomatului englez Alexander Cockburn si a Yolandei Vignier.A fost un important politician si magistrat. A studiat la TrinityHall, Cambridge si a absolvit cu licenþa de diploma în domeniullegislaþiei. In 1825 a fost numit în Middle Temple, unul dintrecele 4 barouri engleze. In 1841 este numit consilier regal.In1847 este ales in camera comunelor iar în 1851 procurorgeneral al Regatului Angliei, devenind primul “Lord ChiefJustice” din istoria Angliei, funcþie pe care a deþinut-o pânã lamoartea sa în 1880 .

Kurt Mild(1914 – 2008)

(n. 24 ian. 1914 în Nocrich, d. 19 noiembrie 2008 Koblenz)muzicolog, organist , dirijor. A studiat la Sibiu cu Mitzi KleinHintz ºi organistul Franz Xaver Dressler. Între 1933 si 1936,el ºi-a continuat studiile muzicale la Lipsca, apoi, între 1936si 1939, la Berlin. În 1940, Mild s-a întors la Sibiu pentru aprelua postul de director artistic al Reuniunii de Muzicã„Hermania”. Dupã un memorabil recital de orgã, dat înbiserica reformatã de pe strada Kogãlniceanu, el a fost numitmaestru de cor la Opera Românã din Cluj, post pe care l-apãstrat pânã în anul 1970. Paralel cu îndeplinirea exemplarãa obligaþiilor sale de serviciu de la Operã, el a desfãºurat ofructuoasã activitate didacticã la Conservatorul „GheorgheDima”, unde a revitalizat disciplina orga si a introdus predareaclavecinului. Cea mai frumoasã operã a lui Mild ca misionaral muzicii barocului în România a fost descoperirea epocaleinoastre soprane de oratorii, Emilia Petrescu, solistã aFilarmonicii din Bucuresti, care a fost destul de inteligentãpentru a se supune disciplinei stilistice pe care el i-a impus-o.Când s-a impus ºi la noi curentul interpretãrii istorice a muziciivechi, în special aceleia a creaþiei lui Bach, el a fost uniculnostru muzician influent care a cunoscut ºi a putut sã impunãîn sfera lui de influenþã „tainele” ºi normele acesteia dinGermania, de la începutul anilor1940. În anii ’50 ºi ’60, izolaþitotal de pulsul vieþii muzicale europene, experienþele saleacumulate în anii 1933-1942 au constituit pentru tânãrageneraþie de interpreþi ai muzicii baroce, un îndreptar de ohotãrâtoare valoare informativã si formativã. Învãþãturile salestau la baza întregii miºcãri actuale de muzicã veche dinTransilvania, indirect chiar din toatã România.

Lucian Bologa(1901 – 1957)

(n.2 dec. 1901 com. Marpod, d. 22 august 1957 la Marpod)psihosociolog si pedagog, considerat de Revista de Pedagogie,septembrie 1957: “unul dintre cei mai de seamã pedagogiromâni”. Cu toate acestea, cãrþile sale: “Psihologia vieþiireligioase”, Editura Cartea Româneascã, Cluj, 1930 ºi “GeorgKescheusteiner ºi actualitatea ideilor sale”, Sibiu, 1941 aufost puse sub interdicþie politicã de partidul comunist. A avutde suferit din cauza Securitãþii, fiind considerat «reacþionar»”.Fiu de preot, dintr-o familie de tradiþii preoþeºti, ortodoxe, afost licenþiat al Institutului Teologic din Sibiu . În perioada1922-1926 a urmat cursurile Facultãþii de Litere ºi Filozofiela Universitatea din Cluj.

În 1926 a obþinut licenþa în litere ºi filozofie, specialitateapsihologie-pedagogie ºi sociologie cu distincþia “cum laude”.

„10 MARI HÂRTIB{CENI”””””

În 1930 a fost licenþiat în teologie, filozofie, a obþinuttitlul de doctor în psihologie ºi sociologie, cu lucrareaPsihologia vieþii religioase, moment de vârf al creaþiei saleºtiinþifice. A desfãºurat o intensã activitate editorialã ºipublicisticã.Ca om, profesorul Lucian Bologa s-a remarcat cao personalitate cu þinutã moralã, modest, cinstit, cu uncaracter ferm, hotãrât ºi intransigent cu el însuºi ºi în relaþiilecu semenii. Ca om de ºtiinþã, a fost dãruit studiului ºicercetãrii, deschis informãrii pluridisciplinare, a abordatprobleme de interes în domeniul psiho-pedagogic cu rigoare,obiectivitate ºi temeinicie.

Dan Herciu(1973 - ?)

(n. 27 iulie1973 la Agnita), scriitor ºi poet. “Originardupã tatã, din localitatea Ghijasa de Sus cu înaintaºi vestiþica rapsozi populari ºi poeþi, scrie poezie din adolescenþã,debutul fiindu-i înregistrat pe site-ul de literaturã agonia.ro.“( Gherasim Rusu Togan, GH ). Volumul de debut “Taxa peviciu” primeºte în 2009 premiul întâi acordat la Concursul deDebut al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. In 2010primeºte premiul Niram Art pentru Poezie / Trofeul RefleXosMadrid. Poeziile lui Dan Herciu au fost traduse în limbilespaniolã ºi portughezã.

Michael Barner(1881 – 1961)

(n. 1881 Agnita, d. 1961 Medias ) pictor ºi muzician. S-anãscut în Agnita ca fiu al unui meºteºugar originar din Movile.A urmat ºcoala primarã în Agnita ºi ªcoala Superioarã deComerþ din Braºov. Înclinaþia spre desen o descoperã încã dela 15 ani fiind apreciat, de pe atunci în cercuri mai largi.Urmeazã studiile la universitãþile de artã, secþia picturã, dela Budapesta ºi Munchen. Prima expoziþie o va inaugura în1907 la Sibiu dar pe tânãrul artist îl atrãgea depãrtarea, visândsã înveþe meseria de la maeºtrii ºcolii flamande de picturã.Cu vioara sub braþ ºi trusa de picturã în spate pleacã în Olanda,revenind însã în 1912 din nou la Sibiu pentru o a doua expoziþiepersonalã, la fel de bine primitã. Deºi cu o situaþie materialãprecarã el refuzã orice post de profesor de desen ºi lucreazãca liberprofesionist în Sibiu, Reghin ºi Mediaº. În acest timppicteazã portretul lui Stefan Ludwig Roth din aula liceului dinMediaº. Tabloul se aflã astãzi la Muzeul Vãii Hârtibaciuluidin Agnita. Zãdãrnicit se întoarce în oraºul natal unde scrieºi culege poezii ºi cântece populare sãseºti. Se preocupã deproiecte arhitecturale este primul care are viziunea nouluicartier Steinburg. Moare în 1961 la Medias. De mareimportanþã rãmâne implicarea lui M.B. în domeniul folcloruluimuzical þigãnesc, comunitate a cãrei limbã o stãpânea bine,interpretând in situ multe dintre melodiile culese de Heinrichvon Wlislocky. In Muzeul Vãii Hârtibaciului se afla 32 de picturiîn ulei, 21 de acuarele ºi 45 de schiþe în cãrbune, toate semnateM. Barner.

Marcel Pãrãu(1962 - ?)

(n. 15 aug. 1962, Coveº) interpret de muzicã popularã,artizan ºi culegãtor de folclor. Debutul sãu scenic ºi muzicals-a petrecut în anul 1977, fiind elev al Liceului Economic dinMediaº. În 1986 îi este acceptat dosarul la cunoscutul festivalde folclor “Cântarea României”. Tot în acelaºi an debuteazãîn radio-televiziunea românã. S-a nãscut cu cântecul, ºi a reuºitsã adune în lada sa de zestre peste 150 de melodii popularedin zona Vãii Hârtibaciului, ale cãror texte au rãmasneschimbate. Pe lângã faptul cã culege ºi interpreteazã melodiidin zona reprezentatã, Marcel Pãrãu se ocupã de brodareapãlãriilor ºi recondiþionarea costumelor populare. Una dintremarile realizãri a lui Marcel Pãrãu o reprezintã implicarea saactivã în viaþa folcloristicã hârtibãceanã. În calitate de membrual ansamblului profesionist “Cindrelul Junii Sibiului” ºireferent muzical, tradiþii ºi obiceiuri la CJCPCT Sibiu, ºi-aadus aportul la organizarea unor festivaluri de înaltã þinutãartisticã ºi promovarea ansamblurilor locale.

Alexandru Augustin(1908 – 1995)

(n. 9 apr. 1908 în satul Ghijasa de Jos ) medic militar, ºefal Organizaþiei mondiale a “Crucii Roºii”. A urmat facultateade medicinã „Dr. Carol Davila” din Bucureºti, pe care aabsolvit-o în vara anului 1941 cu gradul de sublocotenent. Aparticipat la cel de-al II-lea Rãzboi Mondial, încadrat la partea

operativã a spitalului Brâncovenesc din Bucureºti. Activitateadesfãºuratã în acest spital a fost apreciatã cu numeroaseordine ºi medalii româneºti ºi strãine. În aceºti ani a fostavansat succesiv în ierarhia militarã, pânã la gradul de general-locotenent. Perioada anilor 1953-1955 este determinantãpentru Alexandru Augustin, el consacrânduse chirurgieiurologice, unde obþine titlul de profesor doctor docent. Cafuncþii îndeplinite în sistemul medical al Armatei Române, afost ºef de secþie urologie în Spitalul Militar Central „CarolDavila” din Bucureºti, apoi comandant al acestuia, iar din 1965,pentru competenþa doveditã, a fost numit în cea mai înaltãfuncþie pe linie medicalã militarã: ºef al Direcþiei Medicale aarmatei - funcþie îndeplinitã pânã la vârsta de 65 de ani, cânds-a pensionat. A fost ºi preºedintele Crucii Roºii Mondialeîntre anii 1972- 1974 ºi preºedinte al Crucii Roºii MilitareMondiale în anii 1974 ºi 1975 - funcþie declaratã onorificã peviaþã. La aceste titluri de anvergurã internaþionalã se adaugão bogatã colecþie (peste 40) de diplome ºi medalii româneºtiºi internaþionale. La 14 aprilie 1995 înceteazã din viaþã, fiindînmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Belu dinBucureºti.

Spitalul militar de urgenþã din Sibiu poartã astãzi numele“ Gen. Lt. Dr. Alexandru Augustin”

Trude Schullerus(1889 – 1981)

(n. 3 mai 1889 Agnita, d. 24 ian. 1981) pictoriþã ºigrafician. A studiat pictura la Sibiu ºi Munchen ( 1906 – 1914).Pânã în 1923 au apãrut cu precãdere schiþe, acuarele ºi pânzepe ulei reprezentînd peisaje natale care vor fi arãtatepublicului în 1922 într-o expoziþie proprie. In 1923/24 artistastudiazã la Leipzig în cadrul „Academiei de Graficã“ cãlãtorindsimultan între Marea Balticã ºi nordul Italiei, realizând însãcã arta ei nu poate cãpãta maturitate decât în spaþiul natal.Se întoarce în Sibiu unde lucreazã ca liberprofesionistinspirându-se integral din motive transilvãnene: þãrãnci, cetãþi,flori, peisaje naturale. Multe dintre lucrãri, chiar ºi cele dinperioada târzie poartã influenþa lui Cezanne. T. S. preia între1930-1948, în cadrul fundaþiei Sebastian Hann, conducereadepartamentului pentru artã popularã.

Ioan Hantau(1939 –)

(n. 23 iulie 1939, în satul Þeline, comuna Brãdeni),profesor universitar, doctor în educaþie fizicã ºi sport,conducãtor de doctorat. A fãcut ºcoala generalã în Retiº, liceulîn Agnita ºi facultatea la Institutul de Culturã Fizicã, Bucureºti(ICF). În 1962 terminã facultatea ºi ocupã postul de asistentla ICF, pânã în 1970 când devine lector la atleticã grea. În1992 este numit conferenþiar iar din 1996 profesor universitarpânã în 2005. În 1997 obþine doctoratul în Educaþie Fizicã ºiSport iar din 2000 este conducãtor de doctorat în sport. Încãde la 17 ani, în perioada 1956, 1957 ºi 1958 a fost campionnaþional la trântã. În 1965, locul III pe echipe la campionatulnaþional de lupte libere. În 1970, campion naþional la judo cuechipa ICF, atât ca antrenor cât ºi ca luptãtor. În 1980 a fostantrenorul lotului olimpic la judo ºi a scos primul campioneuropean. În perioada 1990 – 1994 a fost PreºedinteleFederaþiei Române de Judo. Este antrenor emerit la judo ºiautorul a 15 cãrþi de specialitate ºi cursuri universitare ºipeste 100 de lucrãri ºi comunicãri la simpozioane ºtiinþificeinterne ºi internaþionale. I-a ajutat pe numeroºi tineri dinAgnita ºi de pe Valea Hârtibaciului sã obþinã diploma deprofesor de Educaþie Fizicã. Din 2003 este Cetãþean deOnoare al oraºului Agnita.

În cadrul programului „10 MARI HÂRTIBÃCENI” a început campania de propuneri caredureazã o lunã, dupã care urmeazã cea de votare, de trei luni.

Cei interesaþi pot accesa web-site: www.marihartibaceni.com.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

Valea Hârtibaciului are foarte multelocuri în care, oprindu-te pentru popas, îþivine sã nu mai pleci. Ai vrea sã zãboveºti câtmai mult ºi sã-þi speli ochii ºi sufletul cufrumuseþe.

Un asemenea loc au descoperit ºi fraþiiDimitriu din Sibiu.

Plecaþi mai demult din þarã, aceºtia ºi-augãsit un rost în Germania, unde au înfiinþat ofermã de bizoni. Dorul de casã, pe care numaicei plecaþi îl înþeleg, i-a fãcut sã-ºi încercenorocul ºi în þarã. Aºa au aflat un loc minunat(rimã involuntarã), undeva printr-o zona maipuþin circulatã, aproape de drumul judeþeandinspre Marpod spre Chirpãr. Aici auconcesionat de la primãria din Marpod unteren iar în noiembrie 2010 au adus de laferma din Germania 10 bizoni, care s-auadaptat foarte bine.

Mai puþin bine se adapteazã curajoºiiîntreprinzãtori cu birocraþia din România,unde cei care doresc sã facã ceva, trebuie sãfie foarte pricepuþi, sã ºtie cum sã strãbatãprin hãþiºul sistemului naþional, în care nuºtii niciodatã cât e de vinã sistemul ºi cât„bizonul” care-l aplicã.

Pânã una alta, bizonii din Germania se

,,Îmi simt firul vieþii tãiat ca de unþesãtor, care m-ar rupe din þesãtura lui.”

[citat din relatarea despre vindecareaîmpãratului Ezechia]

“Viaþa e ca o þesãturã complicatã, þesutã

la rãzboi cu suveica.” - Acest motto sepotriveºte ca o mãnuºã femeilor din Retiº ºialte sate care împletesc coverturi, ºtergare,preºuri la rãzboi.

Încã de mic am ºtiut ce este acela rãzboide þesut, dispozitiv pentru urzealã, suveicã,mosorel, diferenþa dintre lânã, aþa de þesut,spata, iepe (pedale), sul. N-am avut de alesdacã vroiam sã ºtim sau nu, pentru cã bunicaera înnebunitã dupã noile modele decuverturi, mai ales daca era unul pe care nuîl avea. Adormeam auzind iþele cum seschimbã, spata bãtând cu putere în þesãturãºi ne trezeam cu acelaºi zgomot. Vara, dupãtunderea oilor, se spãla lâna … un proces lungºi urât mirositor. Marile ºi micile merceriierau vizitate pentru aþã. Nu orice aþã erabunã, nu orice culoare, nu orice marcã. Mãuitam la punga mare cu aþã, la lâna ce sescurgea pe sârmã dupã ce a fost spãlatã ºirãspãlatã, la cojile de copac, la florile saufrunzele alese cu grijã ºi mã întrebam, cepoate ieºi bun din toate astea?

Cum va face bunica o cuverturã din toateastea? Va face magie?

Nu fãcea nici o magie însã munceapentru fiecare milimetru de aþã ºi lânã. ªi,ca produsul final sã iasã, noi aveam parteanoastrã de contribuþie, ºi nu era puþinã. Iarcomentariile, normal, însoþeau fiecaremilimetru de aþã. Trebuia sã o ajutãm la adusapa ºi ca sã nu iasã culoarea din lânã avea

Un tren de 17 vagoane ºi o locomotivã ºi-a gãsit drept loc de depou în sala de ºedinþe aprimãriei din Agnita. E un tren cu vagoanefãcute din deºeuri de carton, peturi ºi altemateriale reciclabile. Constructorii acestuitren în miniaturã au fost prichindeii de lagrãdiniþele din Agnita, Grãdiniþa 16 din Sibiuºi Grãdiniþa nr 2 din Sighiºoara. Plãcuþeleindicatoare de pe vagoane aratã ruta acestuitren; Sibiu – Agnita – Sigiºoara..

În cadrul proiectului „Mocãniþa Copiilor”iniþiat ºi coordonat de Maria Brumar, AdrianaPriºcã ºi Simona Armeana, timp de douã lunimicuþii constructori au ascultat poveºti, aufãcut excursii, au pictat, au modelat ºi fiecaregrupã a realizat un vagon personalizat .Le-aufost alãturi prietenii mai mari din „Serviciul

BIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPODBIZONII DE LA MARPOD simt bine în liniºtea de pe Valea Hârtibaciului,iar proprietarii lor îi îngrijesc ºi cultivã peterenul din jurul fermei plante furajere pentrua le asigura hranã ºi pe timpul iernii

Admirând priveliºtea minunatã, undeprivirea trece peste coame de dealuriîmbrãcate cu pãduri ºi pajiºti ºi se opreºtepe mãreþia Munþilor Fãgãraº, înþelegi de ceproprietarii s-au oprit aici: pentru cã iubescfrumuseþea curatã a naturii.

Am pus întrebarea fireascã, a profanuluicu idei:

- De ce nu faceþi aici un loc de popasturistic, cel puþin un loc de picnic? Ar fi destulde cãutat ºi eventual o sursã suplimentarãde câºtig.

N-am primit un rãspuns direct. Amdiscutat multe alte lucruri, legate de bizoni,de afaceri ºi de frumuseþe. ªi aºa am deduscã ar fi foarte deranjaþi de „bizonii” cu maºinicare, invadând locul, ar polua cu peturi, hârtii,manele ºi alte resturi de civilizaþie aceastãfrumuseþe purã. ªi ar fi pãcat.

I-am lãsat pe proprietari cu toatefrumuseþile. Ale lor personale ºi ale loculuiîn care stau ºi pe care-l sfinþesc cu muncã.

I. Bârsan

Cuverturi \esute la r[zboinevoie de apã sãlcie ºi aºa am învãþat cã existãapã bunã de bãut ºi apã cu un gust mai ciudat,care nu e bunã la mâncare, cã nu poþi facedecât ceai cu ea ºi nici acela nu iese bun. ªiuscarea lânii era un proces greoi, de regulãlâna se usca în grãdinã (departe de gãini ºialte animale) întinsã pe o pãturã (prelatã).

De multe ori lâna era plouatã, fiindcãeram plecaþi la hotar ºi nu avea cine sã o adune(ca sã nu o plouã), aºa cã se mai punea ºiurmãtoarea zi la uscat ºi tot aºa. Dar, lânaodatã uscatã, trebuia scãrmãnatã ºi sortatã,ºi atâta îþi trebuia sã nu o scarmeni cumtrebuie, cã îþi luai tu porþia de scãrmãnealã.Noroc cu bunicii care ne scuteau de o bunãparte de muncã. Apoi, bunica sau buniculpleca pe la sfârºitul verii sau toamna (dupãadunarea recoltelor de pe hotar) la huci(fabrica unde se mai scãrmãna odatã ºi setorcea lâna). Pleca cu câþiva saci de lâna ºi seîntorcea cu un sac de legãturi. Apoi legãturilede lânã erau duse la vopsit (în ultima vremela Sibiu, unde lâna vopsitã era ºi spãlatã, ºiuscatã) sau erau vopsite acasã, unde trebuiauapoi spãlate ºi uscate.

Uneori, bunica ne arãta un model pehârtie milimetricã ºi recunosc cã mã uitamca mâþa în calendar la ce vedeam (îmi arãtaea). Alteori (însã) avea câte o bucatã decuverturã ca model despre care ne spunea cãea va schimba culorile, cã acolo va mai adãugaceva, cã floarea aia nu e cum o vrea …. modelulera în mintea ei ºi noi ne uitam la ea cu niºtefeþe mirate încât adãuga: o sã vedeþi voi laurmã ce-o sã iasã. Se scotea aþa ºi trebuiaurzitã, altã operaþiune lungã ce trebuia fãcutãcu grijã, nu oricine putea face asta … ºi trebuiasã ai modelul bine ºtiut ca sã nu greºeºti Apoi,

se întindea urzeala în rãzboi, se trecea toataprin spatã sau spete, (douã sau trei) cu câterau mai multe cu atât modelul era maicomplicat. speram sã ne fi terminat treaba,însã trebuiau fãcute mosorelele de lânã, ºibunica repede le mai termina … Nu ne lãsasã lenevim … cã ea nu creºte niºte leneºi, ºiapoi trebuie sã învãþãm ºi noi sã lucrãm cãaºa fac oamenii gospodari (nu putea spune“fetele gospodine” cã i-ar fi sãrit Florin în cap,cã el nu e fatã; ºi apoi, bunicul era cel care oajuta mereu).

Dupã o sãptãmânã sau douã (depindeadacã bunicii îi era rãu sau dacã avea o femeiecare sã o ajute), vedeam un lat de cuverturãºi eram nerãbdãtori sã-l vedem ºi pe celãlalt.Bunica trebuia sã le potriveascã, sã le coasãºi apoi puteam sã admirãm în voie ceea cenoi ºtiam teoretic din ce ne spusese ea.

Îmi e uºor sã mã gândesc la viaþa mea cala o cuverturã. Dumnezeu are modelul în

minte ºi eu aº vrea sã îl ºtiu, sã am detaliilebine explicate însã …. nu le am ºi nu le ºtiu.Adunate la un loc, întâmplãrile din viaþa meapar fãrã noimã însã în final ele au logicã, sens,farmec, frumuseþe …. se leagã. Viaþa nu mi-io loterie, nu-i un joc de zaruri sau cãrþi … e oþesãturã de dragoste ºi încredere

Cineva moare ºi mi se pare cã va fi ogaurã în þesãturã. Însã ceea ce pentru minepare dezastru, Dumnezeu va folosi aceapierdere în a o face … o binecuvântare. Înmijlocul durerii, spun vrute ºi nevrute, nuînþeleg mai nimic ºi Îl trag pe Dumnezeu larãspundere. Însã … þesãtura continuã. Mãplictiseºte aºteptarea ºi tot procesul anevoiosdar cu toate astea … þesãtura merge înainte.

ªi cuvertura va fi tãiatã de pe sul,potrivitã ochi cu ochi ºi cusutã în aºa fel încâtsã iasã perfect, sã fie demnã de admirat,folosit. În timp ce o admir nu mai pun lasocotealã bombãnelile de la spãlat, adus apa,cules frunze sau flori, cãutat aþa, de la fãcutmosorelele, vorbit în ºoaptã ca sã nu segreºeascã vreun punct, trezitul din cauzabocãnitului spetei în urzealã ºi cuverturã.Toate au devenit amintiri …. acum realizezcã a meritat munca, osteneala. Bucata tãiatãdin urzealã pare micã, singura … fãrã sens.Eu numai am bombãnit cã lâna e groasã, cãbate prea tare spata, cã dureazã prea mult …Am întrebat-o pe bunica de ce trebuie sã batãcu atâta putere în þesãturã ºi mi-a spus cãmodelul e mai frumos ºi mai legat dacã e bãtutbine.

Tot acest proces de realizare a þesãturilorse face pe timpul ierni de dimineaþa ºi pânãseara târziu la cãldura sobei. Dupã terminareaþesãturii urmeazã de fãcut cipca care poate fidin lânã sau din fileu (un process de realizarefoarte dificil).

Articol scris de Florin-VroseSbarcea

MOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILORMOC{NI|A COPIILOR

de Voluntari Agnita” ºi cei din asociaþia„Prietenii Mocãniþei”

În toatã perioada aceasta copiii au fãcutminunate cãlãtorii imaginare, cu vecheamocãniþã, pe traseul Sibiu – Agnita –Sighiºoara.

La finalul proiectului fiecare grupã ºi-aaºezat vagonul pe ºine, în curtea grãdiniþeiºi au aºteptat aprecierea pãrinþilor pentruopera realizatã. Din pãcate, picãturile deploaie i-au obligat sã ducã repede lungagarniturã, din vagoane perisabile, în depoulimprovizat într-o salã de clasã, unde n-au fostcele mai bune condiþii de apreciat frumuseþealucrãrii.

Acum agniþenii au ocazia sã admiremocãniþa fãcutã de copii, în sala primãriei.Nu se ºtie când vor putea admira ºi mocãniþaadulþilor, circulând pe ruta Agnita – Sibiu. Sãsperãm cã nu vor aºtepta pânã vor creºte mariconstructorii „Mocãniþei Copiilor”

I Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 37, IUNIE 2011, nr. 37, IUNIE 2011, nr. 37, IUNIE 2011, nr. 37, IUNIE 2011, nr. 37, IUNIE 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Odatã cu începerea anotimpuluicãlduros, Valea Hârtibaciului intrã însãrbãtoare, pentru cã, aºa cum ne-auînvãþat strãmoºii noºtri, în fiecare bisericã

Copile, pune-þi genunchii în rugare.Aici se af lã salvarea-þi ºi iubirea-þi,Aici tu eºti în ascultare ºi-n bucurieAici tu simþi cã eºti un OmCare-ºi plineºte menirea iubitor.

Eu ºtiu cã mântuirea e-n iubireªi cã doar iubind te vei gãsi-n LuminãDar gãsit-ai oare calea spre rugareCând nopþile-þi petreci în prihãniriSi-þi vinzi iubirea celor în nelegiuri?

Copile, pune-þi genunchii în rugare.Ridicã ochii spre cer ºi cautã salvare.ªi tu ºtii cã mântuirea e-n iubire.Iubeºte dar, fii un Om ce face-ascultareÎn rugare ºi-atunci primi-vei iertare

Daniela Pãnãzan Lorinczi

În ziua de 2 iunie 2011, la sãrbãtoareaÎnãlþãrii Domnului ºi a tuturor eroilor români,la ªcoala de Arte ºi Meserii Iacobeni,structura Noiºtat, a avut loc o frumoasã slujbãîn cadrul cãreia s-au sfinþit steagurile:tricolorul românesc ºi steagul UniuniiEuropene. Slujba de sfinþire a drapelelor afost urmatã de un frumos spectacol artisticde jocuri populare, prezentat de copiii de laaceastã ºcoalã sub directa coordonare aprofesorului Lãcãtuº Sorin.

Au participat, pe lângã elevii de laIacobeni ºi de la Noiºtat, ºi cadrele didacticede la Iacobeni, Netuº ºi Noiºtat, în frunte cuconducerea ºcolii Iacobeni, doamnadirectoare Lãstun Otilia Bogdana ºi domnuldirector adjunct Ilea Ovidiu Ioan. În cuvântulde învãþãturã rostit de Preacucernicul preotPopescu Ion a fost evidenþiatã legãturaindisolubilã între Bisericã ºi ºcoalã ºiimportanþa colaborãrii acestor douã instituþiipentru a spori binele în societatea în caretrãim.

Pr. Ioan Popescu(Noiºtat)

Marile sãrbãtori creºtine sunt zilemari din viaþa Mântuitorului în care Ela instituit Sfintele Taine rânduite spresfinþirea ºi mântuirea noastrã.Naºterea Sa vorbeºte de naºtereanoastrã din nou, botezul Sãu de apasfinþitã prin care ne botezãm noi, Cinacea de Tainã ºi Rãstignirea ne vorbescdespre jertfa Trupului ºi Sângelui Sãucu care ne împãrtãºim în cadrul SfinteiLiturghii, Învierea Sa ne vorbeºte

ScrisoareScrisoareScrisoareScrisoareScrisoareunui tân[runui tân[runui tân[runui tân[runui tân[r

TAINA SFÂNTULUI MASLU DE OB~TE LA VECERDdin aceastã zonã se sãvârºeºte SfântaTainã a Maslului de obºte cu ºapte preoþi.Rânduiala acestei Sfinte Taine are ca ºielemente specifice ºapte Apostole

ZIUA EROILOR LA NOI~TATZIUA EROILOR LA NOI~TATZIUA EROILOR LA NOI~TATZIUA EROILOR LA NOI~TATZIUA EROILOR LA NOI~TAT

(fragmente din scrisorile SfinþilorApostoli) ºi ºapte Evanghelii, care sunturmate de citirea a ºapte rugãciuni deiertare a pãcatelor ºi de cerere a tuturorcelor necesare existenþei noastre.

Aceastã sãrbãtoare a avut loc ºi laVecerd, duminicã, 5 iunie, începând cuora 14. Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii,sãtenii din localitatea Vecerd au îmbrãcathaina de sãrbãtoare luându-ºi porturilenaþionale ºi au venit la Sfânta Tainã aMaslului. La sãrbãtoarea vecerzenilor auparticipat urmãtorii preoþi: Pr. RusuMihai (Ghijasa de Sus), Pr. DumbravãDorin (Mihãileni ºi ªalcãu), Pr. VecerzanPaul (Ighiºul Vechi), Pr. Tatoiu Ioan(Fofeldea), Pr. Toma Sebastian (Movile),Pr. Dolea Aurel (Stejeriºu), care aurãspuns invitaþiei preotului paroh BogdanMarius-Ciprian. Slujba a fost condusã dePr. Rusu Mihai.

Pr. Bogdan Marius Ciprian(Vecerd ºi Metiº)

SEMNIFICA|IASEMNIFICA|IASEMNIFICA|IASEMNIFICA|IASEMNIFICA|IA~I~I~I~I~I

IMPORTAN|AIMPORTAN|AIMPORTAN|AIMPORTAN|AIMPORTAN|ATAINEITAINEITAINEITAINEITAINEI

SFÂNTULUISFÂNTULUISFÂNTULUISFÂNTULUISFÂNTULUIBOTEZBOTEZBOTEZBOTEZBOTEZ

despre puterea iertãrii ºi a dezlegãriipãcatelor în Taina Spovedaniei,Înãlþarea Domnului ne vorbeºte deTaina Sfântului Botez, cãci în ziuaÎnãlþãrii a întemeiat Domnul IisusHristos aceastã Sfântã Tainã,Pogorârea Sfântului Duh ne vorbeºtede darurile Sfântului Duh pe care leprimim în Taina Sfântului Mir, precumºi în taina Preoþiei.

(continuare în pagina 6)

Maica Domnului Îndureratãpicturã de Silvia Pãcurar

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Prin împãrtãºirea cu Sfintele Tainesufletul se pregãteºte de înãlþarea sa lacer, de viaþa veºnicã, de împãrãþia luiDumnezeu. Prin Sfintele Taine pe careni le-a lãsat Mântuitorul Iisus Hristos ne-a arãtat ºi ne-a deschis calea spre cer.

Botezul este taina care prin întreitacufundare în apã sfinþitã în numele SfinteiTreimi ne oferã harul iertãrii pãcatelorºi ne face membrii ai Bisericii creºtine.Lucrarea aceasta sfinþitoare ºi

SEMNIFICA|IA ~I IMPORTAN|A TAINEI SFÂNTULUI BOTEZSEMNIFICA|IA ~I IMPORTAN|A TAINEI SFÂNTULUI BOTEZSEMNIFICA|IA ~I IMPORTAN|A TAINEI SFÂNTULUI BOTEZSEMNIFICA|IA ~I IMPORTAN|A TAINEI SFÂNTULUI BOTEZSEMNIFICA|IA ~I IMPORTAN|A TAINEI SFÂNTULUI BOTEZ

mântuitoare de suflet e o tainã ºi nunumai o închipuire sau simbol, cum credmulþi chiar dintre creºtini.

E naºterea „din apã ºi din duh” (Ioan3, 5), poruncitã de Mântuitorul când azis cãtre apostolii sãi: „Mergând învãþaþitoate neamurile, botezându-le în numeleTatãlui ºi al Fiului ºi al Sf. Duh...” (Matei28, 19; Marcu 16, 16). Poruncile nu suntsimboluri sau închipuiri, ci legi, rânduielicare trebuie pãzite cu sfinþenie ºiîmplinite spre „iertarea pãcatelor” ºi spre„învierea vieþii”.

De la cel ce se boteazã se cere înprimul rând credinþa în Dumnezeu Tatãl,Fiul ºi Duhul Sfânt. Dacã este în vârstã ise cere ºi regretul pentru toate pãcatele.Copiii, neavând pãcate personale, nu autrebuinþã de pocãinþã, iar credinþa în locullor o mãrturisesc naºii. Mãrturia unorapentru credinþa altora îºi are temelie înSf. Evanghelie: slãbãnogul (Marcu 2,5),sluga sutaºului (Matei 8, 5-13) ºi fiicafemeii cananeence (Matei 15, 22-28) s-au vindecat prin credinþa celor ce aumijlocit pentru vindecarea lor la IisusHristos. Naºii sunt martorii care rãspundcu sufletul lor pentru credinþa finilor.

Mulþi oameni îºi pun întrebarea „dece este necesar botezul copiilor?”,argumentând prin faptul cã aceºtia nu au

pãcate ºi nu sunt conºtienþi de credinþamãrturisitã la botez ºi de alegereaacesteia. Existã mai multe aspecte ºiconsiderente care îndreptãþesc botezulcopiilor: nimeni nu se mântuieºte fãrãBotez, nimeni nu poate intra în împãrãþialui Dumnezeu fãrã naºtere din apa ºi dinDuh (Ioan 3,5); toþi oamenii, inclusivcopii, se nasc cu urmãrile pãcatuluistrãmoºesc, dupã cum spune psalmistul:„întru fãrãdelegi m-am zãmislit ºi în

pãcate m-a nãscut maica mea”(Psalmul50, 6); pãcatul lui Adam, pãrinteleneamului omenesc, prin consecinþelesale, a trecut la toþi oamenii, cãci „în eltoþi au pãcãtuit” (Romani 5,12); poruncaBotezului este datã pentru „toateneamurile” (Matei 28, 19); SfinþiiApostoli au botezat „case” sau „familii”întregi: casa sutaºului Corneliu (Fapte 10,47-48), casa Lidiei (Fapte 16, 5), casatemnicerului din Filipi (Fapte 16, 23),casa lui ªtefana (I Corinteni 8,16), casalui Crispus (Fapte 18, 8) ºi locuitorii dinSamaria care desigur aveau copii; botezulcopiilor a fost rânduit de canoaneleBisericii (Canonul 84 al Sinodului Vecumenic ºi canonul 8 al Sinodului VIIecumenic); întotdeauna copiii au fostbotezaþi în toate bisericile ºi în rãsãrit ºiîn apus, iar dacã mor fãrã sã fie botezaþieste mare pãcat.

Dreptul de a sãvârºi Taina SfântuluiBotez îl au, dupã Sfânta Evanghelie ºidupã Sfintele Canoane ale Bisericii,episcopii ºi preoþii. La nevoie, când eprimejdie de moarte ºi în lipsã de preotpoate boteza orice credincios creºtin,bãrbat, femeie sau chiar tatãl pruncului.Botezul acesta din necesitate se faceafundând pruncul în apa curatº ºi rostindformula Botezului: „se boteazã robul/

roaba lui Dumnezeu (numele) în numeleTatãlui. Amin. ªi al Fiului. Amin. ªi alSfântului Duh. Amin.” Dacã cel botezatscapã de moarte, preotul întregeºteslujba dupã rânduialã, îl miruieºte ºi îlîmpãrtãºeºte.

La nevoie Botezul se poate sãvârºioricând ºi îndatã dupã naºtere. De regulãºi de obicei se face la ºase sãptãmâni dupãnaºtere, în orice zi de duminicã sausãrbãtoare, dupã Sfânta Liturghie. Naºii

(continuare în pagina 6)idoleºti ºi totodatã sã îl facã mãdularcinstit al Bisericii. Urmeazã lepãdãrile.Cu faþa spre apus se face întreita lepãdarede satana. Urmeazã întoarcerea cu faþaspre rãsãrit pentru a face întreitamãrturisire de unire cu Hristos. Unireacu Hristos se face prin credinþã, iardovada credinþei creºtine se aratã prinrostirea Crezului de cãtre naºi sau decãtre preot împreunã cu naºii. Dupãsfinþirea apei de Botez se face ungereacelui ce se boteazã cu untdelemnulbucuriei. Ungerea este semnul împãcãriicu Dumnezeu. Ramura de mãslin din carese face untdelemnul adus de porumbelîn corabia lui Noe a fost semnul pãcii ºial mântuirii din potop (Facere 8,11). Apapotopului în care s-au înecat pãcateleoamenilor preînchipuie Botezul (I Petru3,20-21), iar porumbelul preînchipuie peDuhul Sfânt. Ungerea ne mai aduceaminte de sfinþirea prin ungere aarhiereilor, împãraþilor ºi prorocilor dinVechiul Testament. Însuºi MântuitorulHristos este „unsul Domnului” (Isaia 61,1; Luca 4,18; Fapte 10,38), iar de la El ºinoi ne numim „creºtini”. Ungerea maiînchipuie aromatele cu care trupulDomnului a fost uns înainte de îngropare,ca sã ne aducã aminte cã cei ce se boteazãse îngroapã cu Hristos ca sã ºi învieze cuEl (Romani 6, 3-4).

Urmeazã partea cea mai importantãa Botezului, însãºi sãvârºirea Tainei prinîntreita afundare a copilului de cãtrepreot în apa sfinþitã ºi prin rostireacuvintelor: „se boteazã robul/roaba luiDumnezeu(numele) în numele Tatãlui.Amin. (întâia afundare) ºi al Fiului. Amin.(a doua afundare) ºi al Sfântului Duh.Amin. (a treia afundare). Acum ºi purureaºi în vecii vecilor Amin.

Întreita afundare mãrturiseºtecredinþa noastrã în Sfânta Treime,închipuie cele trei zile petrecute deDomnul în mormânt ºi aratã însãºimoartea noastrã faþã de pãcat, îngropareaºi învierea noastrã în Hristos la viaþa ceanouã. Lumânarea aprinsã este semnulmãrturisirii lui Hristos, Lumina lumii.Haina albã (crisma) în care se îmbracãnoul botezat închipuie lumina harului ºistarea de nevinovãþie ºi de curãþireîngereascã pe care o primeºte sufletulprin Sfântul Botez. Cu haina aceasta nevom înfãþiºa toþi în faþa judecãþii luiDumnezeu.

Pr. Roajdã Cãlin(Hosman)

celui botezat îi devin pãrinþi sufleteºti ºitrebuie sã fie oameni maturi, ortodocºi,buni creºtini. Pãrinþii nu pot fi naºiicopiilor lor. Finii sunt datori sã-ºicinsteascã naºii ca pe învãþãtori ºi pãrinþiilor, iar naºii sã se îngrijeascã de viaþareligioasã ºi moralã a finilor lor, ca ºi cumar fi copiii lor.

Înainte de Botez se citesc rugãciunileprin care se pune numele copilului.Urmeazã citirea rugãciunilor-exorcisme,prin care preotul roagã pe Dumnezeu sãdepãrteze de la cel ce se boteazã toatãputerea duhurilor necurate: duhulînºelãciunii, al vicleºugului, al necurãþiei,al lãcomiei, al minciunii ºi al slujirii

EI S-AU N{SCUT @N IULIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

ochii îmi îmbâtrânescmai repede ca trupul

înainte aveam ochii mariºi albaºtri, tare albaºtri.câteodatã le dãdeam apãde la tine din palme ºideveneau fântânisau vise gemene

Sbârcea Gheorghe 90 de ani 01 iulie RetiºPopa lucreþia 87 de ani 01 iulie ªalcãuTiut Paraschiva 83 de ani 01 iulie MetiºLungociu Ioan 80 de ani 01 iulie BeneºtiStãnuleþ Ioan 87 de ani 02 iulie IlimbavBarbu Ioan 89 de ani 02 iulie Retiºªerb Ana 87 de ani 03 iulie RujaMititel Emilia 84 de ani 04 iulie CoveºMuntean Maria 83 de ani 05 iulie MerghindealAna Maria 83 de ani 06 iulie RujaBaciu Gheorghe 82 de ani 07 iulie RujaDrãgan Ioan 80 de ani 09 iulie ÞelineIancu Maria 85 de ani 10 iulie StejeriºÞânþ Ioan 84 de ani 10 iulie RetiºMorar Maria 84 de ani 14 iulie MarpodVasiu Ana 83 de ani 14 iulie Dealu FrumosManoil Elena 98 de ani 15 iulie FofeldeaTrif Versavia 85 de ani 16 iulie ChirpãrHordobeþ Elena 82 de ani 16 iulie IlimbavRaicu Anica 85 de ani 17 iulie Ghijasa de SusIrod Maria 83 de ani 21 iulie Ghijasa de SusBrezae Emilia 91 de ani 22 iulie AlþânaVasiu Iosif 90 de ani 23 iulie Dealu FrumosDrãgan Letiþia 85 de ani 23 iulie MihãileniBrumar Zenovia 85 de ani 24 iulie RetiºBaciu Ionel 88 de ani 25 iulie BrãdeniSbârcea Ioan 85 de ani 29 iulie Retiºªerban Augustin 80 de ani 30 iulie ªalcãuNeagu Ana 83 de ani 31 iulie FofeldeaComãneciu Veturia 83 de ani 31 iulie RujaStãnilã Sora 80 de ani 31 iulie MihãileniDamian Ana 83 de ani iulie HosmanPetrese Ioan 86 de ani iulie Hosman

Un bãrbat a mers la frizer sã se tundã. Întimp ce frizerul îl tundea pe client, cei doi auînceput o conversaþie interesantã desprediverse subiecte. În cele din urmã au ajunssã vorbeascã despre Dumnezeu, iar frizerula spus: “Nu cred cã Dumnezeu existã.””De ce spui asta?” a întrebat clientul.”Trebuie doar sã ieºi pe stradã ºi sã vezi cãDumnezeu nu existã. Spune-mi, dacãDumnezeu ar exista, ar mai fi atâþia oamenibolnavi? Ar mai fi copii abandonaþi? DacãDumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinþã ºidurere. Nu-mi pot imagina cum ar fi sã iubeºtiun Dumnezeu care permite sã se întâmpleasemenea lucruri.”

Clientul s-a gândit pentru un moment, darnu a rãspuns, pentru cã nu voia sã înceapã odiscuþie în contradictoriu. În scurt timp,frizerul a terminat de tuns ºi clientul a plecatmai departe. Imediat ce a ieºit din frizerie avãzut însã pe stradã un om neîngrijit, cu pãrullung ºi murdar. Pãrea un om sãrman.Clientul s-a întors la frizer ºi i-a spus: “ªtiiceva? Frizerii nu existã!”

“Cum poþi spune asta?” a întrebatfrizerul nedumerit.

”Eu sunt aici ºi sunt un frizer. ªi tocmaite-am aranjat!”

”Nu e aºa!” a spus clientul. “Frizerii nuexistã pentru cã dacã ar exista nu ar mai fioameni cu pãr lung ºi neîngrijit, ca omul deafarã.”

”Dar frizerii existã! Ceea ce se întâmplãe cã oamenii nu vin la mine.”

”Exact!” a spus clientul plin de încântare.“Asta e ideea! ªi Dumnezeu existã! Ceea cese întâmplã este cã oamenii nu merg la El ºinu Îl cautã. De aceea existã atâta durere ºisuferinþã în lume.”

LA TOATE PORTIÞELEIeºeau mãiculiþele.Numai la portiþa meaNu mai ieºea nimenea.Ieºi, mãicuþã, din mormânt,De vezi feciorii cum cânt.Ieºi, mãicuþã, din groapã,De vezi feciorii cum pleacã.Dar pe mine n-are cine,Mama-i moartã de trei zile.Surorile-s mãritate,Tata-i bãtrân ºi nu poate.Dare-ar dumnezeu un foc,Sã ardã Bârghiºu’1 totªi Coveºu’ jumãtate,Agnita a treia parte.Sã rãmâie numa’ parii,Sã sã-nþepe generalii.

Mi-e dragã viaþa...ªi-aº vrea sã-nchin un pahar,

Cu cel dintâi muritor care vineSã-mi fure ºi clipa , ºi ziua , ºi anul ,

Vorbindu-mi mereu despre cerulalbastru ,

De soare, de lunã ºi ... despre tine!

Mi-e dragã ºi forma...Misterul mãreþelor piramide ,

Sã stau sã rezolv ecuaþiile vieþiiÎn spaþii stelare veºnic nevide...

Mi-e drag asfinþitul ...Când soarele coboarã boem ,

Iar luna rãsare sã scrie-ntre aºtriCel mai frumos ºi nostalgic poem.

Mi-e drag ºi versul ºi visul de dor ,Chitara ce plânge ºi coardele sale,

ªi-aº vrea sã-nchin un paharCu cel dintâi muritor care-mi iese în

cale ,ªi vrea ca sã soarbã ,

Cum soarele soarbe un nor,Trecutul bãtrân de pe-al vieþii covor ,

Þesut cu migalã de mâinile tale !Prof. Baciu Gheorghe Victor

SPALÃ-MI,MAMÃ, HAINELE,Cã se duc cãtanele.Dragu’ mamii, le-am spãlat,Numa’ nu s-o prea uscat.Lasã-le, maico, mai ude,C-aºa-s bune la rãgute.La rãgute tinerele,Sã intre doru’ prin ele.La rãgute de-acuma,

EXIST{EXIST{EXIST{EXIST{EXIST{DUMNEZEU?DUMNEZEU?DUMNEZEU?DUMNEZEU?DUMNEZEU?

de Octavian Paler

Folclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanu

Generalii ºi maioriiCare-o cãtãnit ficiorii.Dare-ar Dumnezeu o datãSã facã fetele-armatã.Pe mine, sergent-major,Sã strig-pas alergãtor!ªi la stânga, ºi la dreapta,Sã vadã cum e armata.ªi la stânga, ºi culcat,Sã vadã cum e soldat.

Floriþã Gabriel,13 ani, Agnita

8 octombrie 1982

1 E o adaptare la realitatea localã, cãciîn alte culegeri apar Sibiul, Braºãul(Braºovul).

ªtiu ara, ºtiu semãna,Cu puºca nu ºtiu umbla.Maica din toate mã scoate,Da din douã nu mai poate:Din cãtane ºi din moarte.Din cãtane m-ar putea,Da din moarte, ba ºi ba!

Mihãilã Ana,67 de ani, Coveº,

18 mai 1988

M[rturisireM[rturisireM[rturisireM[rturisireM[rturisire

DAN HERCIU

pitã slanã ºi vin de buturugãpoeþii îsºi eu nu-s

poeþii au frustrãri ºi eu n-amam citit metri întregi de poezie ºi eu nu„poeþii ca ºi soldaþii nu au viaþã personalã” ºi euamun poet nu face compromisuriun poet nu scrie pentru baniun poet trebuie sã facã musai o fotografie cu dinescu sau cupitiº d-zeu sã-l hodineun poet trebuie sã cunoascã lumea bunã din poeziesau cel puþin sã-l pupe-nun poet are o legãturã specialã cu divinitatean-am

un poet trebuie sã fie înþeles doar de poeþi„sã facem selecþie” strigã cinevaaºa nu se mai poateam o carte ºi suntmembru al uniunii scriitorilorha!ce mai zici

mã uit la poeþi / ºi nu zic nimicsunt prea mulþi

înainte îþi mângâiam sâniicu ei. cu ei. ºi coapselese prefãceau în lumânãrisau suflare grea

acum îi car dupã minepeste totgrei ºi inutilica douã tatuajedin puºcãrie

Privire incompletã

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Într-o atmosferã deadevãratã sãrbãtoare s-adesfãºurat sâmbãtã 28 mai, celmai mare turneu de tenis demasã din Agnita consacrat înexclusivitate copiilor.

Confirmând aºteptãrile, unnumãr de 40 de copii din Agnita,localitãþile învecinate, din Sibiuºi Odorhei s-au întrecut într-unspirit de adevãrat fair-playpentru titlul de campion alturneului. Participanþii au oferitnumeroºilor susþinãtori prezenþiîn salã, partide foarte disputateºi echilibrate, unele chiardramatice. Câºtigãtorii turneului

Înfiinþat în urmã cu ºase ani,la indicaþiile MinisteruluiAgriculturii, pentru atragere defonduri europene pe axa Leader,Grupul de Acþiune Local,„Microregiunea Hârtibaciu” aaflat, în sfârºit, cã a fost selectat.Urmeazã sã mai îndeplineascão serie de formalitãþi juridice ºisã prezinte la MinisterulAgriculturii documenteleaferente doveditoare, precum ºiniºte angajamente pentru aputea primii liber la finanþareaproiectelor prevãzute în Planulde Dezvoltare.

În acest sens a avut loc, laprimãria din Agnita, ºedinþaAdunãrii Generale a membrilorGrupului de Acþiune LocalMicroregiunea Hârtibaciu,pentru a se analiza noile condiþiiîn care asociaþia îºi va desfãºuraactivitatea. S-a aprobat execuþiabugetarã pe anul 2010, a fostaprobatã primirea de noimembrii, a fost validatã Comisiade selectare a proiectelor s-aupropus ºi aprobat modificãri alestatutului, conform cu Planul deDezvoltare aprobat ºi a fost alesnoul Consiliu Director.

Discuþiile au fost ample,deoarece conform ghidului dupãcare s-a elaborat Planul deDezvoltare, a fost necesar sã seþinã cont de o serie de condiþiicare au vizat mai mult forma ºinu fondul problemelor asociaþiei.Atât Consiliu Director cât ºiComisia de selectare au trebuitîncadrate în anumite criteriiimpuse.

Suntem o echipã tânãrã formatã din specialiºti în domeniul IT, o echipã care ºi-a propus sã ducã webdesign-ul ºi dezvoltarea de aplicaþii web ºi aplicaþii RTIS (Sisteme de Informare în Timp Real) ºi Sistemeinteligente de transport (ITS) la un nivel înalt. Valoare noastrã principalã este orientarea cãtre client ºi cãtrenevoile sale, iar crezul nostru este munca în echipã.

Sefavrom vã propune un parteneriat, de durata, bazat pe sinceritate, responsabilitate ºi calitate.Totodatã oferim servicii de web development, sisteme de management al conþinutului, sisteme de

cumpãrãturi online (magazine on-line), comerþ electronic, flash multimedia, branding ºi print design. Pentrumai multe informaþii despre proiectele finalizate, proiectele aflate în lucru accesaþi adresa site-ului nostruwww.sefavrom.eu la secþiunea Portofoliu, sau accesând pagina de facebook www.facebook.com/sefavrom. Înaltã ordine de idei suntem încântaþi sã auzim despre proiectul dumneavoastrã, vã rugãm sã ne contactaþi laadresa de email contact@sefavrom.eu sau la numãrul de telefon 0040/766 260 976 sau prin intermediul site-ului ºi vom fi în contact în scurt timp. Nu uitaþi cã vara aceasta sunt reduceri la realizarea site-urilor. Detaliipe www.sefavrom.eu

Organizaþia NaþiunilorUnite (O.N.U.) marcheazã la 5iunie Ziua Mondialã a Mediuluiºi a stabilit 2011 drept AnulPãdurilor, avertizând cã, înfiecare an, se distrug cincimilioane de hectare de pãdureºi dispar sute de specii deanimale ºi vegetale, odatã cudefriºãrile masive.

Noi, echipa de voluntaridin Agnita împreunã cu eleviai ªcolii G.D. Teutsch, am þinutsã sãrbãtorim aceastã zisâmbãtã, printr-o drumeþie înpãdurea Dancu. Ca de fiecaredatã în grup numeros, ampornit sã vedem care mai estarea pãdurii ºi odatã ajunºi,ne-am odihnit la umbra deasãa copacilor viguroºi,înconjuraþi de liniºte. Pe drum,dar ºi în pãdure, am strânsPET-urile ºi alte resturi deplastic sau metal abandonatede turiºtii neglijenþi. ªi nu înultimul rând, am petrecutcâteva ore plãcute în aer liber,departe de calculatoare ºioraº.

Maria Brumar, voluntarwww.agnita.info

“CUPA ORA~ULUI “CUPA ORA~ULUI “CUPA ORA~ULUI “CUPA ORA~ULUI “CUPA ORA~ULUIAGNITA”AGNITA”AGNITA”AGNITA”AGNITA”

Preºedintele asociaþiei,Bârsan Ilarion, a informatAdunarea Generalã cã datoritãdificultãþilor de comunicare cuMinisterul Agriculturii, amandatat un grup reprezentatival GAL-urilor din toatã þara careurmeazã sã ia legãturã cuaceastã instituþie. Grupul esteformat din doi membrii aisocietãþii civile, doi membrii aiunor Gal-uri selectate ºi unmembru a unui GAL neselectat.Grupul urmeazã sã prezinteMADR problemele GAL-urilor ,iar acestora punctul de vedere alrespectivei instituþii cu care pânãîn prezent s-a comunicatunilateral, adicã numai de sus înjos.

La ºedinþã au participat dinpartea Direcþiei pentruAgriculturã a judeþului Sibiu,Valentin Tudorache un eficientsusþinãtor al GAL-urilor din judeþºi Gheorghe Budralã director alDADR Sibiu. Acesta a solicitatsprijin din partea GALMicroregiunea Hârtibaciu,pentru reorganizarea târguluitradiþional din oraºul Agnita.Având în vedere amenajãrilefãcute de Primãria oraºului întârg, DADR vrea sã vinã însprijinul micilor producãtoriagricoli ºi ai realizatorilor deproduse tradiþionale, pentru omai bunã valorificare a munciiacestora.

I. Bârsan

GALMICROREGIUNEAHARTIBACIU – UN

NOU INCEPUT

de a învãþa ºi practica un sport!Rãspunzând invitaþiei

organizatorilor, douã dintre celemai bune jucãtoare din þarã lasecþiunea cadete, Andreea D. ºiDenisa B., componente ale CSROMGAZ Mediaº, au susþinut odemonstraþie de tenis de masãîn faþa celor prezenþi,demonstraþie completatã deantrenorul Gh.Vaida care apunctat rolul ºi importanþaantrenamentelor în procesul depromovare ºi atingere aperformanþei în acest sport.

Organizatorii turneului s-austrãduit sã asigure tuturor celor

Ziua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a MediuluiZiua Mondial[ a Mediului

au fost oaspeþii de la Odorheicare au câºtigat atât la fete câtºi la bãieþi.

Bartha Szilard s-a dovedit ºide aceastã datã cel mai bun,câºtigând în finalã cu 3-0 în faþalui Pãcurariu Nicolae(Agnita).La fete s-a impus sora lui, BarthaFruzsina de numai 9 ani,revelaþia turneului, pe locul doiclasându-se Oancea Ana-Maria.S-au mai remarcat Aldea B,Moldovan R, Naicu T, RebegelB, Dragoman D, Baºa R, dar ºimult mai tinerii Baºa Emilian ºiOancea Paul, toþi aceºtiademonstrându-ne cã vârsta nueste un obstacol în faþa dorinþei

prezenþi momente unice ºibeneficiind de sprijinulPrimãriei oraºului Agnita, al CSAgnita ºi a DJTS Sibiu, i-aupremiat pe cei mai buni ºi maimerituoºi dintre competitori cudiplome, cupe, medalii, placheteºi alte surprize.

Remarcãm ºi de dataaceasta, generozitatea unorsponsori locali, oameni cu sufletºi dragoste pentru copii, pãrinþisau rude, care au contribuitefectiv la reuºita turneului, toþicopiii prezenþi fiind trataþi cudulciuri, prãjituri, ciocolatã,sandwish, apã, suc, etc.

Organizatorii mulþumesc

tuturor acestor oameni de bineºi le adreseazã un salut cãlduros,plin de respect ºi admiraþie. Deasemenea mulþumesccolaboratorilor, profesorilor desport de la instituþiile deînvãþãmânt din oraº,persoanelor implicate în moddirect sau indirect pentruaportul lor nepreþuit sinecondiþionat în realizareaacestui proiect.

Organizatori: Csaba Zedler,prof. Iancu Mihaila, ing. PaulOancea.

A consemnatCsaba Zedler