GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 153, FEBRUL 153, FEBRUL 153, FEBRUL 153, FEBRUL 153, FEBRUUUUUARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 20199999APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5, 6

- pag. 4

ORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

Doamnelor ºidomniºoarelor

cu chipul ºisufletul frumosle dorim sã aibã

parte de dragosteºi fericire!

La sediul Asociaþiei „GAL MicroregiuneaHârtibaciu” au fost organizate douã întâlniri cuprimarii din teritoriu, parteneri în asociaþie.

La întâlniri au participat Mihai Blotor, din parteaasociaþiei Prietenii Mocãniþei ºi Cristina Iliescu dinpartea grupului Colinele Transilvaniei.

Tema principalã a discuþiilor a fost depunerea deproiecte pe Mãsura MP2 – Promovarea turisticãºi patrimoniu – unde au fost alocaþi 415 mii de euro.Primarii au fost informaþi cã înafarã de obiectiveleclasate ca monumente istorice, se pot depuneproiecte ºi pentru cele de interes cultural – CãmineCulturale, alte construcþii de interes cultural, careau nevoie de reparaþii sau dotãri.

Cristina Iliescu de la Colinele Transilvaniei asolicitat sprijin din partea primarilor pentruamplasarea unor infochioºcuri în comunele aflate laintrarea în teritoriul GAL MicroregiuneaHârtibaciului. Acestea vor oferi informaþii turisticedespre zonã ºi urmeazã sã fie amplasate în locurivizibile pentru turiºti.

Pentru continuarea activitãþilor desfãºurate deAsociaþia Prietenii Mocãniþei, Mihai Blotor a propussã se facã un parteneriat între asociaþie ºi ADIConsorþiu de Dezvoltare Interregionalã Sibiu – Agnita.

Echipa tehnicã a GAL Microregiunea Hârtibaciuºi-a arãtat disponibilitatea de a sprijinii toateiniþiativele ºi proiectele menite sã protejeze ºi sãpromoveze patrimoniul cultural al zonei ValeaHârtibaciului.

Comunicat de presaAsociaþia „Breasla Lolelor” din Agnita, a participat

în data de 7 februarie 2019, în Sala Oglinzilor alForumului German din Sibiu, la proiecþia filmului „Fugalolelor din Agnita”. La acest eveniment au participat unnumãr însemnat de persoane, invitaþi ai organizatorilor,dar ºi câþiva membri ai asociaþiei lolelor din Agnita.

Realizatorul filmului, Viorel Andrievici, a explicatce a trãit în ziua fugii lolelor, în efortul sãu de a surprindecât mai multe momente importante ale zilei, dar ºinenumãratele ore de muncã depuse la montajul filmului.

Filmul documentar a fost realizat în anul 2018, cuajutorul Forumului Democrat din Sibiu, ºi prezintãobiceiul lolelor aºa cum este el practicat an de an înAgnita. Valoarea acestui documentar este potenþatã deprezenþa muzeografului Mihaela Nevodar, care prezintãobiceiul din punctul de vedere al istoricului, cuargumente ºtiinþifice, dar ºi de meºteºugarii agniþeni,la rândul lor lole active, Florin Cioca, Cosmin Drãgan,Zoltan Lorinczi, care aratã modul cum se confecþioneazãun costum de lole.

Dupã terminarea filmului, membrii AsociaþieiBreasla Lolelor au fost invitaþi sã rãspundã întrebãrilor

SpriSpriSpriSpriSprijin pentrjin pentrjin pentrjin pentrjin pentru turism ºi patrimoniuu turism ºi patrimoniuu turism ºi patrimoniuu turism ºi patrimoniuu turism ºi patrimoniu

Asociaþia „BrAsociaþia „BrAsociaþia „BrAsociaþia „BrAsociaþia „Breasla Lolelor” din Aeasla Lolelor” din Aeasla Lolelor” din Aeasla Lolelor” din Aeasla Lolelor” din Agnitgnitgnitgnitgnitaaaaa

celor prezenþi în salã, într-o atmosferã prietenoasã, cugogoºi ºi vin fiert. Astfel, toþi participanþii au fost lãmuriþiîncã o datã de importanþa acestui obicei pentrucomunitatea agniþeanã, indiferent de etnie, punându-seîn luminã valoarea culturalã a acestui obicei sãsesc vechide sute de ani.

Asociaþia „Breasla Lolelor” din Agnita aducemulþumiri organizatorilor, realizatorilor filmului, care autransformat aceastã searã într-un real succes.

Biroul de presã al Asociaþiei„Breasla Lolelor” Agnita,

PãtruBogdan

ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-VVVVVOR ªIOR ªIOR ªIOR ªIOR ªITTTTTÃCUTELE TÃCUTELE TÃCUTELE TÃCUTELE TÃCUTELE TÃCERIÃCERIÃCERIÃCERIÃCERI

GAL MicroregiuneaHârtibaciu

Cei mai mulþi bani cãtresectorul privat

Tribuna, Fofeldea ºiCentenarul Marii Uniri

Obiceiuri agrare la româniide pe valea Hârtibaciului

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

Cei de mai demultGavril Iosif Sinai

SONETFrancisc Lorinczi

Gânduri selenareMagda Ignat

MIRESME ªI POEMEDoina Pavel-Barbu

SSSSStrtrtrtrtresul þi-l fesul þi-l fesul þi-l fesul þi-l fesul þi-l faci singuraci singuraci singuraci singuraci singur

„Eºti un naiv ºi jumãtatedacã te duci la bisericã”

Episcopul AndreiMoldovan - debut peValea Hârtibaciului

Patru duminicipregãtitoare –

Patriarhul Daniel

GrGrGrGrGrupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiPPPPParararararohiei Coohiei Coohiei Coohiei Coohiei Covvvvveº, la Teº, la Teº, la Teº, la Teº, la Teatreatreatreatreatrululululul

Gong din Sibiu ºi laGong din Sibiu ºi laGong din Sibiu ºi laGong din Sibiu ºi laGong din Sibiu ºi laMãnãsMãnãsMãnãsMãnãsMãnãstirtirtirtirtirea Oaºaea Oaºaea Oaºaea Oaºaea Oaºa

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2019

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Uneori lucrurile din jurul nostru se

schimbã atât de repede încât aproape cã nuavem timp sã ne adaptãm acestor schimbãri.Câteodatã, cea care se schimbã este natura,iar ea atunci când este vorba de neadaptare,este o stãpânã durã.

Din nefericire, de curând, ne-a arãtat câtde schimbãtoare ºi nemiloasã poate fi. A trecutde seara pânã dimineaþa, de la vreme însoritãºi foarte caldã, la zãpadã de câþiva zeci decentimetri. Iar în toate zonele afectate au fosto mulþime de evenimente rutiere. Inclusiv peValea Hîrtibaciului.

Dacã majoritatea evenimentelor au fostminore, precum vehicule care datoritãdrumului alunecos au ajuns în ºanþ fãrã caincidentul sã provoace pagube materiale sauvictime, altele s-au soldat cu distrugereaautovehiculului ºi a rãnirii grave a ocupanþilormaºinii. Ca în cazul lui B.M. de 42 de ani dinAgnita care, în zona localitãþii Hosman, datoritãdrumului acoperit cu mâzgã ºi zãpadã a pierdutcontrolul volanului ºi s-a rãsturnat în ºanþ.Acesta ºi pasagerul din autovehicul au ajuns laspital în stare gravã, cu multiple traumatisme.

Iar ei au fost cei norocoºi. Pentru cã uneveniment care a avut loc în circumstanþeasemãnãtoare, în apropiere de Nocrich, s-asoldat cu rãnirea gravã a conducãtorului autoR.O. de 44 de ani din Agnita dar ºi cu decesullui N.V.C. de 41 de ani aflat pe locul din dreaptaºoferului.

Faþã de moartea unui om condusulautovehiculelor în stare de ebrietate, aºa cumau fost depistaþi S.S. de 50 de ani din Agnita –0,53 mg/l alcool pur în aerul expirat, G.B.I. de29 de ani din Agnita 0,52 mg/l sau D.D.I. de46 de Ani din Hîrseni judeþul Braºov – 0,72mg/l pare sã nu aibã semnificaþie. Dar dacãþinem seamã de faptul cã D.D.I. a ajuns cumaºina în ºanþ era posibil ca accidentul, foarteasemãnãtor cu cele de mai sus, sã aibãconsecinþe mult mai grave.

Controalele rutiere care au dus ladepistarea celor de mai sus au condus ºi laidentificarea în trafic a unor vehicule caretransportau material lemnos fãrã ca cei carele conduceau sã deþinã acte de provenienþãpentru masa lemnoasã. Astfel au fost amendaþiP.I.J. de 43 de ani din Satu Mare judeþulHarghita ºi A.V. de 32 de ani din Coveº.Lemnele au fost confiscate ºi predatereprezentanþilor Ocolului Silvic competent.

Vã reamintim sã vã luaþi un minim demãsuri de siguranþã atunci când sunteþiproprietarul sau administratorul unui imobilcare nu este locuit permanent. Informaþiidespre astfel de imobile circulã ºi existãpersoane care profitã de astfel de situaþii. S-aîntâmplat la Brãdeni, Fofeldea ºi Ghijasa de Susunde astfel de imobile nelocuite ºinesupravegheate perioade lungi de timp au fostcãlcate de hoþi iar valoarea bunurilor sustrasedepãºeºte 2.500 de lei.

Poliþiºtii de pe Vale Hîrtibaciului, prinactivitãþi specifice muncii de poliþie, au returnatfamiliei pe minora M.M.I. din Iacobeni, plecatãvoluntar de acasã ºi gãsitã pe raza localitãþiiBeneºti. Prin aceleaºi activitãþi specifice aureuºit sã localizeze pe raza oraºului Agnita, sãidentifice ºi sã reþinã o persoanã pe numelecãreia exista un mandat de arestare la niveleuropean emis de autoritãþile din Germania.

Pe raza localitãþii Alþîna a avut loc ointervenþie mai puþin obiºnuitã a poliþiºtilor.Aceºtia au fost nevoiþi sã solicite ajutorul grupeispeciale de intervenþie din cadrulInspectoratului de Poliþie al Judeþului Sibiuîntrucât un numãr de 20-25 de persoane decetãþenie rromã s-au adunat în faþa casei uneipersoane de aceeaºi etnie proferândameninþãri. Intervenþia poliþiºtilor a dus lareþinerea lui C.V. de 41 de ani din localitate ºia lui L.P. de 32 de ani din Dealu-Frumos cãrorali s-au întocmit dosare penale pentru violarede domiciliu, ameninþare ºi distrugere. În cauzãmai sunt cercetate ºi alte persoane din acelgrup.

Ca la urs au fost chemaþi poliþiºtii. La unurs care, la ferma Coveº, a dat iama într-o turmãde mioare. Pânã la sosirea poliþiºtilor ursul afost alungat de câinii din fermã dar a lãsat înurma sa câteva oi moarte. În cauzã A.J.V.P.S.ºi-a declinat competenþa arãtând cã trebuiausã intervinã Primãria ºi medicul veterinar.

Ca de obicei, poliþiºtii au arãtat locuitorilorde pe Valea Hîrtibaciului care au avut deînfruntat stihiile naturii precum ºi problemelepe care acestea le-au creat, cã au fost la datorieºi cã sunt

… mereu alãturi de dumneavoastrã!

Cred cã sentimentul cel mai greu deexprimat, pentru noi ca oameni, este iubirea.Prin definiþie, sã iubeºti înseamnã sã renunþila tine, sã te deschizi cãtre celãlalt, sã aiîncredere în el, sã fii dispus sã trãieºti alãturide el, sã împarþi tot ceea ce viaþa vã pune încale. Adicã tot ceea ce nouã, ca persoaneindividuale, egoiste ºi unice, nu ne place sãfacem pentru cã ne este fricã de eºec ºi dedurerea pe care o aduce.

Evenimente ca Valentine’s Day sauDragobetele ne amintesc exact acest lucru.Cã trebuie sã iubim ºi cã existã oameni caremeritã iubirea noastrã. Dar iubirea ar trebuicelebratã zilnic, nu doar o datã pe an. Maiales dacã o îndreptãm asupra tuturorsemenilor noºtri. Mai ales dacã o acceptãmîn toate formele ei, de la iubirea spiritualã areligiei creºtine pânã la iubirea fizicã a doioameni.

Evoluþia omenirii este marcatã deindividualism, de egoism, de dorinþa de a fi„primul”. Uitãm însã cã „primul” este doarunul iar el singur nu poate face nimic. Nupoate schimba lumea. Nici nu doreºte sã oschimbe pentru cã este lumea lui, o lume încare nu iubeºte pe nimeni altcineva în afarãde el însuºi. Însã uitã, sau ignorã voit, cãlumea lui este ºi lumea în care trãiesc„ceilalþi”. Cã el, „primul” nu ar exista dacã

nu ar exista „ceilalþi”. ªi cã, la urma urmelor,lumea o formeazã „ceilalþi”. Cum ar fi o lumedoar cu un singur om?

Atitudinea, revoluþionarã la acea vreme,a religiei creºtine care propovãduia iubireapentru semeni într-o lume în care omul ºiviaþa lui nu avea valoare a schimbat, încet-încet, lumea. A schimbat-o pentru cã amînceput sã-l iubim, sã avem încredere în celde lângã noi. Sã nu ne mai gândim la el ca laun duºman sigur ci ca la un posibil prieten.Am început sã ne construim lumea bazându-ne pe încredere ºi iubire nu pe egoism ºi urã.

Aºa am ajuns în aceastã lume de azi, încare colaborãm pentru ca toþi sã o ducem maibine ºi încercãm sã nu ne mai întoarcem învremuri întunecate în care forþa oarbã ºivoinþa unuia singur impuneau regulile. Înistoria recentã am trãit era unei dictaturi pecare am înlocuit-o, prin voinþa noastrã, cudemocraþia. Am fãcut-o pentru cã, în faþagloanþelor, am avut încredere în necunoscutulde lângã noi. Tot noi suntem cei care riscãmsã permitem acum reîntoarcerea dictaturiipentru cã nu mai credem unii în ceilalþi ºi înce putem face împreunã.

Istoria românilor ne aratã cã suntem unpopor plin de resurse, muncitor ºi rãbdãtordar ne învaþã ºi cã tot ce am reuºit sã creãmam fãcut-o atunci când am colaborat unii cuceilalþi. Am izbândit când am fost uniþi, cândam avut încredere unii în ceilalþi. Iar izbânzilenoastre au devenit legende sau au intrat în

cãrþile de istorie pentru cã au fost aproapemiraculoase.

Eroii neamului sunt cei care s-au dus lamoarte pentru noi ºi cei pentru care noi ne-am dus la moarte. Pentru cã ne-au iubit ºi ne-au fãcut sã îi iubim. Nu ne-au adunat alãturide ei prin forþã ci prin iubire.

Cred cã ar trebui sã le urmãm exemplulîn viaþa de zi cu zi. Sã fim eroi pentru cei dinjurul nostru, nu prin forþã ci prin iubire. Sãcredem cã iubirea ºi nu ura este cea caremiºcã soarele ºi stelele. Sã credem cã paceaºi nu violenþa este rãspunsul pentru clãdireaviitorului.

În jurul nostru sunt destule momente încare, dacã am dãrui dragoste am primidragoste. Dar din egoism, de fricã, din„obiºnuinþa” de a nu ne bãga unde nu nefierbe oala refuzãm sã facem acest lucru. Iar,de unde nu dai, nu primeºti. Mai dureros estecã, de multe ori, în loc de dragoste „dãruim”urã ºi violenþã. ªi ne mirãm cã primim înapoiurã ºi violenþã…

Ar trebui sã avem încredere unii în ceilalþiºi sã colaborãm în fãurirea unui viitor sigurpentru urmaºii noºtri. Sã acceptãm cã ideilealtora pot fi mai bune ca ale noastre iar atuncicând vrem sã-i convingem pe ceilalþi dejusteþea ideilor noastrã sã o facem cuargumente ºi nu cu violenþã.

Ar trebui sã pornim pe un drum în careiubirea este mai puternicã decât ura.

Cãtã V.

Stimaþi locuitori de pe Valea Hîrtibaciului!ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi

obligaþia de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180 de zile înainte de aceastã datã,la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãriiacestuia. Nu lãsaþi sã treacã acest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de identitatela medic, la bancã, la notar sau orice altã instituþie iar un act de identitate expirat nu vã estede folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identi-tate trebuie sã aveþi asupradumneavoastrã:

· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit (contract de vânzare-cumpãrare, contract

de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la primãria locului de domiciliu etc.)ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14 aniAþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi nu

au încã act de identitate ? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtia pentru a-i pune în legalitate, cucel mult 15 zile dupã împlinirea vârstei de 14 ani, conform legii.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al oraºului Agnita funcþioneazãîn sediul Poliþiei oraºului Agnita ºi are urmãtorul program cu publicul:

de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12

ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-ORICUM, VENI-VVVVVOR ªI TOR ªI TOR ªI TOR ªI TOR ªI TÃCUTELE TÃCUTELE TÃCUTELE TÃCUTELE TÃCUTELE TÃCERIÃCERIÃCERIÃCERIÃCERI

Deºi, cu temeinicia unei mult prea puþineºcoli adevãrate, totuºi, pânã la urmã, plugarul-grãdinar din vocaþie ºi scribul-gazetar ºivorbitorul de radio din întâmplare, acestinstinct autodidact al meu a izbutit, pânã laurmã, sã punã câteva „semne de lecturã”între filele multor cãrþi bune de citit, dupãcare n-a mai avut timpul necesar sã sereîntoarcã la relectura lor. ªi ce rãu îi pareacum, când a ajuns la anii înaintaþi aibãtrâneþii sale. Adicã: la 84 de ani împliniþi,duminicã, 24 februarie, de sãrbãtoarearomâneascã a „Dragobetelui”.

Încercând sã mã destãinui, voi spune cã,cu toate cã a trecut atâta amar de vreme, nicimãcar acum nu reuºesc sã gãsesc un rãspunsla urmãtoarea întrebare întrebãtoare: ce aºifi fãcut mai mult ºi mai bine decât am fãcutcu învãþãtura scrisului tipãrit al acelor cãrþiuitate ºi rãmase necitite?! Ca urmare, nu îmimai rãmâne decât sã mã consolez cu propria-mi concluzie autobiograficã: Am trãit, relativmult, ºi numai arareori în afara timpului ºi aspaþiului geografic românesc. Apoi, sã mãînsor, la vremea potrivitã, cu o fatãdumbrãveancã ºi sãsoaicã frumoasã,autoromânizatã prin nemãrginita ei dragostede Þarã, fiind ºi o vrednicã gospodinã,temeinic aºezatã la casa ºi nevoile ei. Sãizbutim, amândoi, a lãsa în urma noastrã doicopii cuminþi, omenoºi, frumoºi ºi talentaþi:bãiatul în ingineria lucrului bine fãcut, iar fataîn precizia ingineriei mecanicei fine ºi în artacompunerii ºi exprimãrii vorbelor româneºtipe calea undelor herþiene ale radioului; unnepot, din partea bãiatului, dascãl de ºcoalã,plecat prea de timpuriu în necunoscutul

acestei lumi; o neastâmpãrat de harnicã ºipriceputã norã, inginer-profesor; sã citesc saunumai sã rãsfoiesc cu privirea un maldãr decãrþi (din care nici mãcar una nu îmiperpetueazã nici prenumele de Ioan ºi nicinumele de Vulcan); sã umplu în zadar un preapuþin încãpãtor cufãr mare (geamantan) cumanuscrise ºi adnotãri de tot felul; sãagonisesc o melancolicã arhivã de scrieri ºifotografii-document, cuprinzând sute ºi sutede articole-ilustrate, scrise, rescrise, publicateºi neplãtite de zgârcitele gazete ºi reviste,precum ºi casetele cu vocile ºi gândurile careexprimã bucuriile ºi tristeþile mele ºi ale miilorde oameni cãrora le-am aþinut calea cumicrofonul Radioului Românesc în mânã,vreme de mai bine de 60 de ani.

Aºadar, un trudnic ºi permanentzbucium, într-o mult prea grãbitã ºizgomotoasã lume ca nelumea! Mult prea multpentru un hârtibãcian-sibian care mereu ºi-aiubit Þara, Credinþa strãbunã, Limba, Neamul,Portul popular, Cântul doinit,Trecutul mãreþ,Prezentul trist ºi Viitorul optimist alRomâniei. ªi am fãcut-o cum am ºtiut ºi pututeu mai bine, mai frumos ºi mai omenos! Caurmare, nãdãjduiesc ca ultima-i lacrimãfierbinte sã întârzie cât mai mult a se rãcii ºizvânta pe obrazul meu, ca ºi în noianul

îndepãrtat sau apropiat AL TÃCUTELORTÃCERI ALE VEªNICIEI!

NOTÃ: În speranþa de-ai îndrepta ºi penedrepþii acestei Lumi, dar ºi cu teama uneiºoptite ºi sfinte rugãciuni, îndrãznesc sã-l rogpe Bunul Dumnezeu ca pe cei demni de a Samilã sã-i reînvie la fiecare o mie de ani,fãcându-i „uitaþi” pe Pãmânt, chiar ºi numaipentru o singurã clipitã Cereascã!

Rugãminte la care aº mai ataºa scrisulspuselor înþelepte a doi oameni de seamã ailumii. Cele ale medicului-filozof ºi teologelveþian Albert L. P. Schweitzer (1875-1965),prin care constata cã la 20 de ani avem chipuldãruit de Dumnezeu; la 40 de ani, cel dat deviaþã, iar la 60 de ani, cel pe care fiecare îlmeritãm. Privindu-mã în oglinda dimineþilor,am încercat sã continui aceastã înþeleaptãînºiruire de vorbe adevãrate ºi de cronologiide cifre inventate, ajungând la concluzia cãdupã mai mult de 80 de ani de viaþã, omul arechipul cu care îl bate Dumnezeu. Tot acelaºisavant mai spunea cã, pânã una alta, rostulomului este sã trãiascã nu sã existe, în vremece filozoful ºi istoricul roman Lucius Seneca(n.cca.4 î.Hr.-d.65) ne învaþã cã esenþialã esteîntrebuinþarea vieþii, nu durata sa.

Sibiu, miercuri 20 februarie 2019Ioan Vulcan-AGNIÞEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 3

Mai mult de 1 MILION de Euro nerambursabiliprin GAL în Microregiunea Hârtibaciu

Cei mai mulþi bani cãtre sectorul privatProiecte în valoare totalã de peste

1.300.000 de euro au fost contractate sausunt în proces de contractare prin GALMicroregiunea Hârtibaciu în cadrulStrategiei de Dezvoltare Localã (SDL)2016-2020. De 87% din sumã beneficiazãinvestiþiile private, iar 13% merg cãtreproiecte sociale.

La începutul anului 2018 AsociaþiaGAL Microregiunea Hârtibaciu a datstartul depunerilor de proiecte pemãsurile de finanþare stabilite conformSDL. Pânã în prezent au fost selectate25 de proiecte aferente a cinci mãsuri, învaloare de 1.302.180,8 euro, dintre care1.260.725.8 euro nerambursabili ºi doar41.455 euro contribuþie proprie abeneficiarilor. Cei mai mulþi bani,1.093.088,8 euro, se îndreaptã cãtreinvestiþiile private, unde au fost selectate22 de proiecte.

Investiþiile în agriculturã aucontractat pânã în prezent 32,5% dinsumã, adicã 410.000 euro. Este vorba de8 proiecte în cadrul mãsurii MA2 –Instalarea tinerilor fermieri, undebeneficiarii au semnat contractele definanþare, fiecare în valoarenerambursabilã de 40.000 euro.

Rusu V.E. Constantin I.I. din Chirpãreste unul dintre beneficiarii finanþãrii pemãsura MA2. Ca urmare a sprijinului,acesta doreºte dezvoltarea ºi mãrirea

exploataþiei, prin achiziþia de juninci delapte, comercializarea producþiei, precumºi amenajarea unei platforme de gunoi.Primind prima tranºã la semnareacontractului de finanþare, fermierul aachiziþionat pânã la ora actualã junincilede lapte ºi lucreazã la îndeplinireaplanului de afaceri.

Deasemenea, pe mãsura MA3 –Sprijin pentru micii fermieri, s-ausemnat ºase contracte, fiecare în valoarenerambursabilã de 15.000 euro. Având învedere faptul cã pentru ambele mãsuride finanþare se acordã sprijin forfetar,beneficiarii au încasat prima tranºã de75% din sumã la semnarea deciziei definanþare, urmând ca diferenþa de 25% sãfie acordaþi cu condiþia implementãriicorecte a planului de afaceri.

Unul dintre proiectele câºtigãtoare peaceastã mãsurã a fost depus de SimonN. Iuliana PFA, care doreºteModernizarea exploataþiei apicole dinAgnita. „Continuãm prin acest proiectinvestiþia pe care am început-o în strategiatrecutã”, a declarat Iuliana Simon. Planulde afaceri înscris în proiectul depuspresupune creºterea numãrului de familiide albine, de la 75 câte sunt în prezent la85, achiziþia de utilaje ºi echipamenteapicole, printre care dispozitiv manual dedescãpãcit cu abur, uscãtor de polen,nuclee de împerechere, sistem

fotovoltaic, aparat de înseminareartificialã a mãtcilor ºi vagon modular.Totodatã, între obiectivele propuse seregãseºte comercializarea producþieiproprii. „Am încasat prima tranºã definanþare ºi ne apucãm de treabã”, a maispus beneficiarul proiectului.

În ceea ce priveºte sfera nonagricolã,pânã în prezent au fost semnate contractede finanþare pentru ºase proiecte ºi încãdouã se aflã în perioada de contractarefiind selectate. Cele opt proiecteînsumeazã 683.088,8 euronerambursabili, 54,2% din sumacontractatã pânã în acest moment.Mãsura MN1 – Înfiinþarea de activitãþinonagricole numãrã cinci proiecte cufinanþare nerambursabilã totalã de

ºi combaterea sãrãciei, în valoare totalãde 167.637 euro nerambursabili. Estevorba de douã Centre comunitaremultifuncþionale pentru servicii integrate,la Brãdeni ºi Bârghiº, ºi Modernizareaunei strãzi în satul Hosman, comunaNocrich, pentru asigurarea accesuluicetãþenilor la servicii sociale de bazã.Toate aceste trei proiecte sunt în perioadade contractare, urmând sã semnezecontractele de finanþare.

Toate proiectele selectate pentrufinanþare, detalii despre mãsuri ºi SDL,precum ºi informaþii ºi documente utiledepunerii de proiecte se gãsesc pe site-ul oficial al Asociaþiei GAL MicroregiuneaHârtibaciu: www.gal-mh.eu

Prin Strategia de Dezvoltare Localã

310.000 euro. Douã dintre aceste proiecteprimesc finanþare de câte 50.000 eurofiind axate pe servicii, iar cele trei, cuactivitãþi de producþie, câte 70.000 euro.Fiind deasemenea mãsurã cu sprijinforfetar, 70% din sumã a fost încasatã lasemnarea deciziei de finanþare, iar 30%vor fi acordaþi cu condiþia implementãriicorecte a planului de afaceri.

Cele trei proiecte selectate pemãsura MN2- Sprijin pentru activitãþinonagricole însumeazã 373.088,8 euro,valoare nerambursabilã, la care se adaugã41.455 euro, contribuþie proprie abeneficiarilor. Douã dintre proiecteledepuse ºi selectate pe aceastã mãsurã seaflã în perioada de contractare, iar unul asemnat contractul de finanþare.

Referitor la mãsurile care seadreseazã beneficiarilor publici, pânã lamomentul actual au fost depuse ºiselectate trei proiecte pe MP1 -Investiþii pentru incluziunea socialã

2016-2020 aprobatã, MicroregiuneaHârtibaciu va beneficia de sprijinnerambursabil de 2.922.430,31 euro.Dintre aceºtia 20% sunt alocaþi pentrucheltuieli de funcþionare ºi animare aGAL -ului, iar 2.337.944,31 euroreprezintã valoarea totalã de finanþarenerambursabilã a proiectelor.

În acest moment sunt deschisemãsurile: MA1 – Dezvoltareaexploataþiilor agricole, MA4 – Sprijinpentru cooperare în agriculturã ºiMP2 – Promovare turisticã ºipatrimoniu

Citiþi în urmãtoarele numere dinGazeta Hârtibaciului, descrieri aleproiectelor finanþate precum ºi alteinformaþii despre activitatea GALMicroregiunea Hârtibaciu.

Detalii, informaþii utile ºi documentenecesare depunerii de proiecte pe acestemãsuri se gãsesc pe www.gal-mh.eu

A consemnat Bogdan Albu

4 2019GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

În fiecare an, în 25 februarie,fofelzenii rememoreazã stingerea dinviaþã a marelui lor înaintaº, AugustTreboniu Laurian, fiul satului care a fãcutfilosofia la Cluj ºi ºtiinþele fizice laInstitutul Politehnic din Viena ºiGöttingen, legându-ºi numele pentrueternitate de limba latinã! Nãscut la 17iulie 1810, la Fofeldea, Augustin Trifan -fiul preotului unit Pavel Trifan - a rãmasîn memoria atât a elevilor (de la Sf. Sava)ºi studenþilor sãi (de la UniversitateaBucureºti), dar mai ales în istoria tuturorromânilor, prin întreaga activitate depusãpentru unitatea culturalã ºi naþionalã.Preluând numele de August ºi Treboniu -imposibil de maghiarizat, ºi amintind destrãmoºtii noºtri romani - Augustin Trifana înnobilat românii de pe Hârtibaciu,comuna Nocrich fiind mândrã cu celedouã personalitãþi istorice, nãscute peaceste meleaguri: Samuel von Brukenthalºi A. T. Laurian. Nu întâmplãtor primalegãturã istoricã a Sibiului cu Nocrich-uleste guvernatorul Transilvaniei, baronulSamuel Von Brukenthal, un colegiunaþional moºtenindu-i numele.

Tribuna, Fofeldea ºi Centenarul Marii UniriSibiul – Agnita ºi Botoºani, unite de fofelzeni!

talentul, inteligenþa, fondul de cunoºtinþeacumulate i-au plasat în elita culturii ºiºtiinþei româneºti”: istoricul ºi savantulNicolae Iorga, matematicianul acad.Octav Onicescu, acad. Simion Sanielevici,geologul acad. Ion Simionescu, etc.

Cunoscând reputaþia ColegiuluiNaþional Botoºani la nivel european,pentru excelenþa în educaþie, IoanGruncã, preºedintele Asociaþiei A. T.Laurian Fofeldea, a propus - încã din 2018- o relaþie de parteneriat ºi colaborareîntre Agnita - Fofeldea - Botoºani,cunoaºterea conducerilor celor treiinstituþii fiind programatã în acest an,schimbul de experienþã ºi de bunepractici fiind necesar ºi oportun, pentrutoate comunitãþile care pãstreazã vieamintirea acestuia.

În „Tribuna Sibiului” din 22 iulie1970, apãrea articolul aniversar „AugustTreboniu Laurian”, autor Mihai Rusu.Constatând cã: „Printre personalitãþile deseamã care au rãsãrit din satele judeþuluinostru ºi au rãspândit luminã între fiiipoporului sãu, continuând opera dedeºteptare naþionalã a ilustrului dascãl

Mulþi tineri se întreabã care estesecretul nemuririi, irosindu-ºi tinereþileîn cãutarea unei fericiri iluzorii, asiguratede mirajul unor civilizaþii demult apuse.A.T Laurian nu ºi-a pãrãsit neamul,participând activ la Revoluþia de la 1848din Transilvania ºi înþelegând cã singuraºansã pentru neamul românesc este sã-ºi cunoascã istoria!

Memoria lui Laurian este pãstratã ºicinstitã de douã colegii: în Agnita deColegiul Tehnic ºi la Botoºani de ColegiulNaþional. Agnita ºi Botoºaniul deapãnãzilnic „Istoria Laurianului”. Gimnaziuldin Botoºani a luat fiinþã în 1859, anulUnirii Moldovei cu Þara Româneascã ºiodatã cu mutarea în clãdirea nouã –Palatul (cum l-a numit N. Iorga), din 1885,a primit numele de „Liceul Laurian”.Au apãrut „Spiritul Laurianului” ºi„Familia Laurianului”, liceul dinBotoºani nefiind numai o simplã instituþieºcolarã, ci „un focar de culturã, gazdã anumeroase acþiuni ºi activitãþi, care a datoraºului ºi þãrii personalitãþi de seamã alevieþii culturale, ºtiinþifice, economice, darºi buni români, oameni cu o pregãtirealeasã, capabili sã se integreze însocietatea româneascã pe care audinamizat-o”. Aici au fost elevi – „pe care

avrigean Gheorghe Lazãr, un loc defrunte îl ocupã August Treboniu Laurian,de la a cãrui naºtere se împlinesc 160 deani”, autorul îi prezintã viaþa ºi opera,concluzionând în final: «Fãcând parte dingeneraþia ilustrã care a ctitorit în veacultrecut trezirea noastrã naþionalã, ºi a pustemelii edificiului modern al culturiinoastre – Cipariu, Bariþiu, Pumnul,Mireºan ºi aþii, August Treboniu Laurian,omul nãscut pe meleagurile Sibiului acum160 de ani, binemeritã recunoºtinþa ºicinstirea întregului nostru popor. Existãoare vreun semn în Fofeldea în faþa cãruiageneraþiile actuale sã stãruie o clipãevocându-i personalitatea? Nu ºtim,pentru cã n-am fost încã în satul acestade pe Olt. Ne gândim însã cã aºa cumFrîua a ajuns Axente Sever, iar Binþinþi –Aurel Vlaicu, nu s-ar putea ca Fofeldeasã devinã August Treboniu Laurian?».

La aproape 50 de ani de la scriereaarticolului, Tribuna consemneazã cãurmaºii generaþiilor paºoptiste dinFofeldea, nu au uitat truda ºi sacrificiileacestora. Fofeldea nu ºi-a schimbatnumele, dar continuã sã aminteascãtinerilor istoria zbuciumatã a acestorlocuri. Aºa cum moºtenirea lui AugustTreboniu Laurian a fost preluatã de fiul

sãu Dimitrie Laurian, care a ºtiut sã seridice la înãlþimea faptelor tatãlui, dinFofeldea s-a ridicat un alt fiu de preot,Ioan Bunea. Nãscut în 1868, a urmatºcoala primarã în Fofeldea, Chirpãr ºiSibiu, absolvind liceul în Sibiu ºi literele(româna, maghiara ºi germana) laBudapesta, luându-ºi doctoratul înesteticã cu teza „Estetica lui Plotiros”(1894). Din iulie 1919, dr. Ioan Bunea afost primul director al fostului GimnaziuSuperior de Stat din Sibiu, care - la 14iunie 1919 - a fost naþionalizat de StatulRomân. Reproducem acel moment din„Istoria Colegiului Naþional GheorgheLazãr din Sibiu de la origini pânã în anul2017” autor Cosmin-Crãciun Cruciat:«Dupã mai bine de douã secole denãzuinþe, cu contribuþia esenþialã a luiOnisifor Ghibu (…) limba oficialã depredare devenea, începând cu anul ºcolar1919/1920, limba românã. Fostulgimnaziu devenea liceu, luându-ºi numelelui Gheorghe Lazãr ºi un corp profesoralformat numai din profesori români». Dr.Ioan Bunea a inaugurat epoca românã a

colegiului (fondat la 1692, în epocalegendarã), conducând aceastã instituþiepânã în 1934; timp de 15 ani omul «înalt,osos, cu mers calculat, cu o þinutãîntotdeauna îngrijitã, mãsurat la vorbã,hotãrât în fapte, exigent cu sine însuºi ºicu noi, dar ºi înþelegãtor al sufletului ºinecazurilor celor pe care-i educa» aconstruit un nou destin acestei instituþii.Sã revedem gândurile preot prof. dr. IoanStanciu (din 1943): «Ca sã ne justificãm

pentru ce vom aminti aci progreselerealizate în legãturã cu liceul nostru, neprovocãm la acuza ºi permanenta ofensãadusã Românilor, cã anume noi nurealizãm nimic, ci tot ce facem, facem înfolosul individual ºi în detrimentulcolectivitãþii. Deci noi mai multdistrugem, decât creem ºi astfel numeritãm sã fim element conducãtor deStat. Nu vom nega niciodatã cã ºi la noiau fost abuzuri, cã oameni nemernici auajuns la situaþii înalte ºi s-au îmbogãþit îndetrimentul obºtei. Dar sã nu se uite cãun neam nu constã din aceste uscãturi,ci ca o pãdure din stejari sãnãtoºi ºiviguroºi. (…) Internatul s‘a realizat cuneobosita stãruinþã a fostului director alliceului nostru, Dr. Ioan Bunea, azidecedat. (…) Palatul internatului e oclãdire de o rarã frumuseþe ºi edificatdupã toate regulile moderne (…)Internatul azi are numele: Internatul Dr.Ioan Bunea al Liceului GheorgheLazãr.»

În 2019, sãrbãtorim centenarulLiceului Gh. Lazãr, fofelzenii demonstrândcã ºtiu sã-ºi descopere istoria!

Domnul Ioan Gruncã – veºniculîndrãgostit de meleagurile natale ºi istorialor – ne-a declarat cã ºi în acest an îºidoreºte sã continue efortul de a merge„pe urmele lui A. T. Laurian”, pentrua uni cultural Sibiul – Fofeldea – Agnitaºi, de ce nu, ºi Botoºaniul!. Îi dorim multãsãnãtate, convinºi cã fiecare pas sprecercetarea trecutului ne dezvãluie multepagini de istorie, prea uºor uitate!

Marius HALMAGHI

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul XI, nr. 126, FEBRAnul XI, nr. 126, FEBRAnul XI, nr. 126, FEBRAnul XI, nr. 126, FEBRAnul XI, nr. 126, FEBRUUUUUARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 201ARIE 20199999

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Grupul de catehezã al Parohiei Coveº a fost laîntâlnirea cu Ion Creangã, la Teatrul Gong, din Sibiu

Pe data de 26.01.2019, pe principiul cã, culturaîncepe întotdeauna cu o poveste, grupului de copiiai Parohiei Coveº (20 de participanþi), cu vârstecuprinse între 6-13 ani, care iau parte sãptãmânalla întâlnirile organizate de bisericã, i s-a oferitbucuria de-a participa la piesa de teatru, care atranspus minunat pe scenã, povestea „Harap Alb”,a renumitului scriitor moldovean, Ion Creangã. Opoveste, care s-a lãsat jucatã pe scenã cu multprofesionalism ºi suflet de român autentic. Cei mici,pe toatã perioada desfãºurãrii piesei de teatru, aufost încântaþi sã-l cunoascã pe marele povestitor,care nu a fãcut altceva decât ceea ce ºtia el cel maibine sã facã, i-a introdus pe micuþi în viaþa poveºtilor,ce modeleazã sufletul ºi caracterul unui copil ºi încel din urmã al unei þãri, care trãieºte din sevapovestirilor dãtãtoare de poftã de viaþã. Nici ceimari, ce-i drept nu s-au simþit altfel, decât copiii!Hotãrârea de a citi ºi alte poveºti, a devenit opromisiune ºi un anganjament de a o înfãptui.Aºadar, o dupã-masã de zi, care s-a lãsat cu odegustare de culturã ce, parese, aduce mai multãbucurie, decât ceea ce livreazã internetul lãsat pemâna copiiilor, care dã acestora, de cele mai multeori, orice altceva, dar numai bucuria de-a trãifrumos, nu. A nu se înþelege cã el este doar nociv!Aviz pãrinþilor ºi bunicilor! Vom repeta aceste mici

La începutul Triodului, Patriarhul Daniel aspus cã perioada pregãtitoare pentru post estefoarte importantã întrucât ne ajutã sã învãþãmpatru lucruri esenþiale ca „sã ne înviem sufletuldin moartea pricinuitã de pãcat”. În cele patruduminici pregãtitoare ne deprindem cu patrulucrãri mari: rugãciunea smeritã, pocãinþasincerã, milostenia generoasã ºi postirea sauînfrânarea, a explicat Preafericirea Sa. În primadin cele patru duminici, a Vameºului ºi aFariseului, 17 februarie 2019, PatriarhulRomâniei a participat la Sfânta Liturghie înParaclisul „Sf. Grigorie Luminãtorul” dinReºedinþa Patriarhalã. Perioada Triodului careîncepe în aceastã zi cuprinde zece sãptãmânidintre care primele trei ne pregãtesc treptatpentru intrarea în Postul Mare.

„Perioada Triodului este un timp derugãciune mai intensã, de ascultare mai atentãa Sfintei Scripturi, o perioadã de pocãinþã ºi despovedanie, de împãrtãºire euharisticã mai deasãºi de milostenie mai multã arãtatã celor în nevoi”,a subliniat Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel.

Sfânta Evanghelie din Duminica Vameºuluiºi Fariseului ne aratã cã „treapta de bazã aurcuºului duhovnicesc spre înviere esterugãciunea smeritã”.

Duminica Fiului Risipitor ne aratã cã a douatreaptã sau condiþie a învierii sufletului dinmoartea pricinuitã de pãcat este „pocãinþasincerã, adicã hotãrârea de a ne lepãda de untrecut pãcãtos ºi apãsãtor pentru a începe o viaþãnouã trãitã dupã voia lui Dumnezeu”.

Apoi, Duminica Înfricoºãtoarei Judecãþi, nearatã treapta a treia în acest periplu, ºi anume„milostenia sau ajutorarea celor aflaþi în nevoi”.

Dupã cele trei sãptãmâni pregãtitoare,urmeazã Duminica Izgonirii lui Adam din Rai,izgonire cauzatã de faptul cã omul nu a postit,nu s-a înfrânat, dar ºi pentru cã nu s-a pocãit ºinu a cerut iertare.

Referitor la Evanghelia cititã la SfântaLiturghie din prima duminicã a Triodului,Patriarhul Daniel a evidenþiat ce trebuie sã reþinãcreºtinul din cele douã exemple prezentate încapitolul 18 din Evanghelia dupã Luca: vameºulºi fariseul.

„Sã învãþãm de la fariseu fapta cea bunã,iar de la vameº, rugãciunea smeritã”

Preafericirea Sa a constatat cã „Evangheliaacestei duminici este, înainte de toate, unîndemn la rugãciune smeritã”:

„Din Evanghelie se vede cã fariseul este unom drept, dar mândru, în timp ce vameºul esteun om pãcãtos, dar smerit. Prima concluzie pecare o putem trage la auzirea acestei Evangheliieste aceea cã Dumnezeu preferã un pãcãtossmerit unui drept mândru”, a remarcat PãrintelePatriarh.

„Totuºi, cântãrile Triodului, care se referãla Evanghelia acestei duminici, lasã sã seînþeleagã cã preferinþa lui Dumnezeu pentrusmerenie nu înseamnã aprobarea pãcatelorvameºului ºi nici nesocotirea faptelor bune alefariseului. Din acest motiv Cartea Triodului neîndeamnã sã imitãm virtuþile sau faptele buneale fariseului ºi în acelaºi timp sã cultivãmsmerenia vameºului”.

Patru duminici pregãtitoareca sã ne deprindem pânã lapost cu patru lucrãri mari –

Patriarhul Daniel

„Aºadar, Biserica ne îndeamnã, în acelaºitimp, la fapte bune ºi la multã smerenie”.

În acest context, Patriarhul României a atrasatenþia cã rugãciunea fãrã smerenie nu are efect.„Atât vameºul, cât ºi fariseul au trecut de uºiletemplului din Ierusalim, în care au început sã seroage, însã numai smerenia vameºului care s-apocãit cu adevãrat a deschis uºile milostiviriicereºti, «uºile pocãinþei» ºi ale iertãrii pãcatelor”.

„În omul plin de sine nu mai este loc pentruDumnezeu.

Amintind remarca Sfântului GrigoriePalama cã „rugãciunea adevãratã este însãºiprezenþa lucrãtoare a lui Dumnezeu în omul carese roagã”, Preafericitul Pãrinte Patriarh amenþionat cã atunci „când omul se smereºte,adicã se goleºte de sinele egoist, se umple deprezenþa smeritã, iubitoare ºi sfinþitoare a luiDumnezeu. Când însã omul este plin de sine, înel nu mai este loc pentru prezenþa iubitoare ºismeritã a lui Dumnezeu”.

„Cine se iubeºte pe sine în mod pãtimaº ºiexclusivist nu-L poate iubi cu adevãrat nici peDumnezeu, nici pe aproapele sãu”, a subliniatPreafericirea Sa.

De aceea Evanghelia ne aratã cã „Cel carese smereºte pe sine se va înãlþa”, adicã va fiînãlþat, „deoarece suf letul care Îl are peDumnezeu ca centru al veþii sale se lumineazãºi se ridicã, sau creºte în relaþia cu Dumnezeu,fiind înãlþat în iubirea lui Dumnezeu”, a continuatPãrintele Patriarh.

La finalul predicii rostite în Paraclisul „Sf.Grigorie Luminãtorul”, Patriarhul Daniel areamintit cele patru lucrãri pregãtitoare pentrupost: rugãciunea, pocãinþa, milostenia ºiînfrânarea, insistând asupra celei dintâi:

„Sã ne ajute Dumnezeu ca aceastã primãduminicã a Perioadei Triodului sã fie un începuttemeinic pentru rugãciunea smeritã carecuprinde în ea rugãciunea pentru toþi oamenii,deoarece Dumnezeu doreºte ca «toþi oamenii sãse mântuiascã ºi la cunoºtinþa adevãrului sãvinã»”, a spus Preafericirea Sa.

(https://basilica.ro/patru-duminici-pregatitoare-ca-sa-ne-deprindem-pana-la-

post-cu-patru-lucrari-mari-patriarhul-daniel/)

GrGrGrGrGrupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiupul de copii ºi tineri aiPPPPParararararohiei Coohiei Coohiei Coohiei Coohiei Covvvvveº, la Teº, la Teº, la Teº, la Teº, la Teatreatreatreatreatrul Gongul Gongul Gongul Gongul Gongdin Sibiu ºi la Mãnãsdin Sibiu ºi la Mãnãsdin Sibiu ºi la Mãnãsdin Sibiu ºi la Mãnãsdin Sibiu ºi la Mãnãstirtirtirtirtirea Oaºaea Oaºaea Oaºaea Oaºaea Oaºa

escapade, nu din alt motiv, decât pentru acela, de-a ne lãsa modelaþi spre Cerul, care se ia doar cumonedele virtuþilor.

La mãnãstirea Oaºa, locul în care cerul acoborât pe pãmânt

Un grup de tineri, cu vârste cuprinse între 16-30 de ani, ai Parohiei Coveº, însoþiþi de pãrintele ºid-na preoteasã, au hotãrât sã meargã în locul undesoarele e mai puternic, iar oamenii sunt parcãtransfiguraþi de iubirea autenticã ºi au chipulîngerilor - la Mãnãstirea Oaºa. Data de 08 februariea.c., pentru mulþi dintre aceºtia are sã fie pentrumult timp, data care a marcat o zi altfel. Dupãparticiparea la Sfânta Liturghie, care s-a sãvârºit la06:00 dimineaþa ºi micul dejun luat în trapezamãnãstirii, întreg grupul s-a întâlnit cu pãrinteleIoan. Un pãrinte cu mult drag de întâlnirea cuoamenii, care s-a lãsat asaltat timp de aproximativdouã ore de întrebãri aducãtoare de claritate ºi desoluþii la probleme actuale ºi de impact. Întâlnireaar fi continuat, probabil, pe toatã perioada zilei, dacãpãrintele nu ar fi avut ascultare ºi dacã, desigur, arfi fost anunþat. Întâlnirea s-a încheiat cu licurici debucurie dumnezeiascã, daruri oferite sufletelorparticipanþilor, prin acei monahi, care în sinceritatedragostei de Dumnezeu, au fãcut din locul acela,un loc special, unde anual, mii de tineri se întâlnescºi se lasã la rândul lor modelaþi de bucuria de-a ficopiii lui Dumnezeu. Mulþumirile le îndreptãm spreDumnezeu, spre pãrintele Ioan ºi monahii de acolo,dar ºi spre cei care ne susþin pentru a avea astfelde întâlniri pline de sens. Cã, da, tânãrul astãzi,cautã un sens al vieþii, numai sã fie în stare, cei maimari un pic, ca sã li-l dea.

Pãrintele Andrei IANCU, Coveº

DANS DE LINIªTIDaniela Pãnãzan Lorinczi

E tristã primãvara-aceastaªi Valea s-a pornit sã plângã-n hohoteDe Verde ºi - Albastru pe care se plimbã-nvoie DumnezeuCoborât în noi – mângâiere de liniºti celeste.

E tristã primãvara-aceastaªi Valea-ºi cântã frumuseþea în lacrimiDe Luminã pe care danseazã MunþiiFãgãraºuluiÎn lanul lor de aur plin

Primãvara se naºte încã-o datã Maicã aDurerii.

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2019

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Þînþ Florin (Brãdeni),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Andrei Moldovan, s-a nãscut la 15 iulie 1885în comuna Apold, judeþul Târnava-Mare, (MS)fiind descendent a douã familii de preoi, dinTransilvania. ªcoala primarã a urmat-o în satulnatal, în perioada 1896-1897, primind certificatulde absolvire din partea ªcolii primare de statmaghiare. ªi-a continuat studiile la Liceul Greco-Catolic din Cristur, Liceul Romano-Catolic dinOdorhei (1902-1903) ºi Liceul Ortodox dinBraºov, unde a promovat bacalaureatul. S-aînscris la ºcoala normalã din Sibiu, iar dupãabsolvirea ei, în anul 1906, a intrat în învãþãmânt.În 1907 a fost acceptat la Academia Teologicãdin Arad, unde a obþinut licenþa de teolog, înanul 1911. În perioada în care a studiat la Arad,a îndeplinit ºi funcþia de arhivar la Episcopia dinArad.

Dupã ce s-a cãsãtorit cu Valeria Suciu, fiicaunui medic din Abrud, a fost hirotonit deMitropolitul Ioan Meþianu, la 12 noiembrie 1911,pentru parohia Hendorf (Brãdeni), protopopiatulSighiºoara. A pãstorit aici ºi în parohiile vacantetimp de circa 12 ani, cu o întrerupere în timpulrãzboiului, când, vreme de doi ani ºi trei luni, aslujit ca preot militar.

Pentru activitatea sa din timpul rãzboiuluia fost decorat în douã rânduri. În anul 1922 afost inclus de Mitropolitul Bãlan în grupulpreoilor trimºi în misiune peste Ocean.

În America a pãstorit, o perioadã în 6parohii, cel mai mult slujind în Gary Indiana (17ani). În 1939 a fost ales secretar al ConsiliuluiEpiscopesc, funcþie ce a îndeplinit-o pânã în1950. În anul 1933 a rãmas vãduv, murindu-isoþia. Câþiva ani mai târziu ºi-a pierdut doi dincei trei copii.

Anul 1950 a adus schimbãri majore în viaþasa, find ales episcop de cãtre sinodul BOR, înlocul episcopului Policarp Morusca, care a fostreþinut de autoritãþile româneºti în þarã.Patriarhia a recunoscut aceastã alegere ºi i-acerut sã vinã cât mai grabnic în þarã pentru a fihirotonit.

Andrei Moldovan a parcurs un adevãratmarº triumfal prin Mânãstirile ºi Eparhiile dinRomânia, culminând cu hirotonirea sa, în 12noiembrie 1950, sãvârºitã în CatedralaMitropolitanã din Sibiu, ºi cu ceremonia deinvestire desfãºuratã la Palatul Patriarhal în 19noiembrie 1950. Sa întors înapoi în America, deaceastã datã în calitate de episcop. Ajunseserãînsã, înaintea sa ºtirile din România ºi, prinurmare, a fost primit cu foarte multã ostilitate,marea majoritate a credincioºilor, preoilor ºiparohiilor refuzând, în ciuda poruncilor venitede la Bucureºti, sã-l recunoascã drept episcopullor. Rezultatul a fost scindarea în douã Eparhiiºi o luptã pentru dreptate. Considerând cã peaceastã cale va putea intra în posesiaproprietãþilor vechii Episcopii, în special areºedinþei de la Vatra, a arhivei, a bunurilormobiliare, ºi a ziarului Solia, s-a adresat justiþieiamericane, care însã nu i-a dat dreptate, niciatunci ºi nici în urmãtorii ani.

Episcopul Andrei Moldovan a fãcut oprioritate a activitãþii sale din acþiunea delegitimare, pe de o parte în faþa credincioºilor ºia preoþilor ortodocºi români din America, iar pede altã parte în faþa ortodocºilor de altã etniecare asistau la „spectacolul” oferit în presã ºi întribunale de grupurile rivale din sânul românilorortodocºi din America. Dacã, având sprijinulconsistent al Patriarhiei de la Bucureºti, în faþastrãinilor a reuºit în mare mãsurã sã se impunãca singurul episcop canonic al românilorortodocºi din America, pe marea majoritate a

românilor nu a reuºit sã-i convingã. În ciudafaptului cã în publicaþiile oficiale ale EpiscopieiMisionare ºi în unele rapoarte trimisePatriarhului Iustinian, erau prezentate ca fiindsub jurisdicþia sa, doar un numãr redus de parohiii-au recunoscut autoritatea canonicã.

Amintim cã în lupta împotriva acestora, înfrunte cu episcopul lor, Valerian Trifa, a reuºit,se pare, sã obþinã o victorie importantã. Fãcândparte din delegaþia care a reprezentat BisericaOrtodoxã Românã la Conferina pan-ortodoxã dela Rhodos (23 septembrie - 2 octombrie 1961), areuºit sã impunã prin vot de blam din parteaparticipanþilor, la adresa lui Valerian Trifa.

Ziarul Credinþa a fãcut publicã aceastãcondamnare, titrând pe prima paginã: Trifacondamnat unanim în Conferinþa Ortodoxã þinutãla Rhodos. Delegaþii Bisericilor Naþionale dinîntreaga lume, care au reprezentat Bisericile dinRhodos, au condamnat unanim pe Valerianconsiderându-l ca impostor nelegiuit, nedemn dea purta cârja de pãstor.

În14 martie 1963, dupã aproape 13 ani depãstorire, obosit de povara anilor de muncãistovitoare ºi neapreciatã, la vârsta de 78 de ani,episcopul Andrei Moldovan s-a mutat la Domnul.

Patriarhia Românã a acordat o atenþiedeosebitã acestui moment. În catedralapatriarhalã din Bucureºti, duminicã 17 martie1963, s-a oficiat o slujbã de pomenire iarPatriarhul +Justinian i-a adus elogiile cuveniteîntr-o cuvântare rostitã cu acest prilej. Mai mult,o delegaþie alcãtuitã din mitropolitul Moldoveiºi Sucevei, +Justin Moisescu, ºi rectorulInstitutului Teologic din Bucureºti, diac. prof. dr.Nicolae Nicolaescu, s-a deplasat în Statele Unite,pentru a participa, în catedrala din Detroit, laslujba de înmormântare a Ierarhului. La slujbade înmormântare au participat, alãturi dedelegaþii Sfântului Sinod, ºi episcopul grecGhermanos ºi vicarul Simion Mihãlþan, alãturide un sobor de preoþi români, greci, ruºi, sirieni.În cuvântãrile rostite cu aceastã ocazie a fostelogiatã viata ºi activitatea sa pastoralã.

Numele lui este aºezat în rândul fericiþilorºi pururea pomeniþilor ctitori ºi slujitori aisfintelor altare, la numeroasele biserici unde s-a nevoit ºi mai ales în localitãþile de pe ValeaHârtibaciului unde ºi-a început activitateapreoþeascã.

Pr. Florin ÞÂNÞ,Parohia Brãdeni

Episcopul Andrei Moldovan -debut pe Valea Hârtibaciului

Noi vorbim tot timpul de stres, toatã lumeaiar e cultã... ºi s-au învãþat.

,,– Pãrinte, am un stres… – Dar de unde þi l-aicumpãrat?” Stresul þi-l faci singur, ca sã nu fiistresat, trebuie sã ai pe „Doamne Iisuse” în minte,un pic de agheasmã bãutã dimineaþa, sã fiiîmpãrtãºit o datã la o lunã, ºi sã faci un pic derugãciune permanet ºi stresul pleacã!

Dar, în momentul în care rãspunzi la rãu curãu, la ambiþie cu ambiþie... nu faci nimic. Asteanu fac altceva decât sã distrugã omul! ªtiþi peromâneºte, ce înseamnã sã fii stresat? Vã dau unexemplu practic. Aþi vãzut vulcanii ãia, care dormºi scot un pic de fum prin nori… ºi maibolborosesc? ªi deodatã se ridicã un nor de fum ºilavã ºi astupã câteva sate, comune sau oraºe.

Aºa este ºi omul stresat! În el zacebuboiul rãutãþii, urii, rãzbunãrii, rãzboiulmândriei ºi al încãpãþânãrii, ele nu suntmanifestate, dar el fierbe ca un vulcan! Darasta nu e treaba lui Dumnezeu, nu e vina Lui!Pentru cã acolo, în inima aia, nu mai stã Hristos!

SSSSStrtrtrtrtresul þi-l fesul þi-l fesul þi-l fesul þi-l fesul þi-l faci singuraci singuraci singuraci singuraci singur

Tu te-ai îmbolnãvit de inimã ºi iei 20 de pastilepe zi, dar nu e vina lui Dumnezeu! Nu aºa era scrisla El în Cartea Vieþii aºa... dar tu ai venit ca un„fur ºi un tâlhar” ºi ai completat condica cu altediagnostice! Care sunt diagnosticele datecreºtinului de Dumnezeu: Blândeþea! Smerit!Dragostea! Credinþã, Nãdejde ºi Putere!

Dar la creºtinul ortodox ce scrie: Orgoliu,Carierã, Impresii, Urã, Rãzbunare… ªi aºa noisuntem lipsiþi de harul Lui! „Invãþaþi de la Mine,cãci sunt blând ºi smerit cu inima” (Mt. 11, 29);„fiþi blânzi ca porumbeii”, iubiþi-vã cu cãldurã uniipe alþii, din toatã inima. (1 Petru 1, 22) „Vorbiþiîntre voi cu psalmi, cu cântãri de laudã ºi cu cântãriduhovniceºti.” ... „Precum v-am iubit Eu pe voi,aºa sã vã iubiþi ºi voi unul pe altul”.

Dumnezeu, ne-a ºi spus, „sã nu apunã soareleîn mânia voastrã”... ºi noi ortodocºii... ne trebuiecâteva luni ca sã dãm „bunã ziua” la cineva ca ne-a supãrat odatã! ªi vrând, nevrând... noi tragemde-a stânga!

Parintele Calistrat ChifanSursã: Ganduri din Ierusalim

Vorbele celorlalþi: Mã, dar ce faci? Tu, sã teduci la bisericã? Ai înebunit?!!! Ce e ºi cu popii ãºtia...Las, cã þi-i ºtiu eu ºi pe ei!!! Eºti un naiv ºi jumãtate,dacã te duci la bisericã. Te spalã ãia pe creier, acolo.Pãi... tu nu vezi ce fac popii ãºtia, cã-i aratã la ºtirilede la televizor în fiecare zi?! Gânduri cãtre el însuºi:„Nu mã duc la bisericã atâta timp cât eu cunosc cefel de popã este ãsta. De parcã nu aº ºti ce fapte faceel... El sã mã înveþe pe mine. Unde ai mai vãzut tudin asta.” Sau: „Dupã o sãptãmânã de lucru, în caream tras ca un rob, e vremea sã mai stau ºi pe acasã,cu familia. Ce, ºi acasã mã pot ruga...” Sau: „Las, cãBiblia este o naraþiune ºi atât. Dumnezeu, dacã exista,l-aº fi vãzut ºi eu.”

Cam aºa ar suna niºte pretexte ºi gândurireferitoare la a merge sau nu la bisericã. Unii, printrecare, când eram adolescent, mã numãram ºi eu, spunpoate ceva de genul: „Lasã fratele meu biserica. Eusã mã duc acolo... Eh, acolo se duc numai cei caresunt buni ºi foarte cuminþi.” Alteori: „Dar, babele aleamã enerveazã la culme. Se cred atotºtiutoare ºi numã lasã în pace. Eu nu mã duc acolo, sã se ia oameniide mine, cã nu ºtiu ce sã fac în bisericã”. Buniculmeu, pretexta ºi el spunând: „‘i, animalele? Ce fac cuele 2-3 ore? Am treabã, nu pot lãsa asta acum.”Prietenul meu spunea: „Trebuie sã-mi spãl maºina.Când sã o mai spãl?!” Vecinul meu, care era mai acrudin fire: „Hm, auzi, sã mã duc eu la bisericã. Pãi ãia,care merg, se duc acolo ºi când ies, numai a creºtininu aratã a fi.”

Cam aºa ar arãta în linii generale o radiografiea gândurilor noastre, care justificã lipsa prezenþei înbisericã, duminica. Ca sã fiu limpede de la început,în articolul de faþã, nu doresc sã judec pe nimeni.Pentru cã, dacã aº face aceasta, mai întâi ar trebui sãtrec de mine ºi de toþi cei pe care-i îndrãgesc ºi iubesc.Departe, aºadar de mine gândul de-a emite judecãþi.Dacã aveþi rãbdarea de-a mã citi pânã la capãt, o sãvedeþi cum stau lucrurile, de fapt. Vã amintiþi când afost ultima oarã când v-aþi bucurat cu adevãrat,dezinteresat? Adicã a venit peste voi, peste dvs obucurie, din aceea, care te topeºte tot? Pentru minetreaba asta, de exemplu, a fost astãzi, când am vãzut-o pe fiicã-mea, cu câtã bucurie dansa prin casã ºi înaceastã asaltare de voioºie, m-am lãsat ºi eu antrenat,trezindu-mã cã râdeam amândoi ºi apoi toþi trei (s-aadãugat ºi soþia), în hohote, de te miri ce stil de dans,pe care ne lãsam purtaþi, transformând întreaga casãîntr-un ring al bucuriei. Ce vreau sã spun prin aceasta?Cã, dacã nu acceptam oferta fiicei mele, eram maisãrac în fiinþa mea ºi, în întâlnirile cu ceilalþi oameni,poate aº fi fost morocãnos. Aº fi putut sã o refuz,spunându-i cã am nu ºtiu ce lucru de fãcut. Aºa cumrefuzãm ºi sã vorbim cu Dumnezeu, care se face diniubire pentru noi ca un copil. Aveam justificarea ºipretextul potrivit, dar nu am fãcut-o. ‘tiþi de ce, înprimul rând pentru mine. Mi-e era dor sã fiu din noucopil. Aici am vrut sã ajung... ‘tiu cã poate dvs. sautu, care citeºti aceste rânduri, nu mai ai copii mici.

Sunt mari. Sunt departe. ‘tiu, cã poate eºti unadolescent, care citind aceastã micã anecdotã de maisus, îþi aminteºti de joaca cu pãrinþii, frãþiorul etc.‘tiu cã ºi tu, ca ºi mine, te-ai lãsat de multe ori acaparatde alte ºi alte treburi, aºa zis mai importante, dar,care, nu ofereau ceea ce te împlineºte ºi te bucurã. ‘imai ºtiu cã, nouã, indiferent de vârstã, ne place sãfim copii. Viaþa ne aratã uimitor de clar aceasta. Eh,treaba asta cu bucuria de-a fi copil, se întâmplã dinpunctul meu de vedere, mai ales în bisericã. Înbisericã, eu, care sunt creºtin, mã simt iubit deDumnezeu. Simt, dacã sunt în bisericã, cã sunt încontinuare copilul lui Dumnezeu, indiferent de ce aºface. Asta nu înþelegem, cã biserica este pentru ceipãcãtoºi, nicidecum pentru cei drepþi. Biserica asta,de pe pãmânt, la asta mã refer... Pãi, nu o spune ºiMântuitorul: „Nu am venit pentru cei drepþi, ci pentrucei pãcãtoºi ” (Mc 2, 17). De unde dar lucrul acesta,cã biserica este pentru cei sfinþi? Dintr-o indiferenþãa noastrã, mai degrabã, de-a ºti cum stau lucrurile, înfapt. Referitor la bucuria de a fi copil, nu simþeamatât de intens aceasta, când stãteam acasã. De ce?Pentru cã, a spus-o Mântuitorul: „Unde sunt doi sautrei adunaþi în numele Meu, acolo sunt ºi Eu”(Mat18, 20). Este de ajuns sã dãm o privire prin SfântaScripturã, sã vedem cât de bucuroºi erau oameniiaceia, când Dumnezeu era în mijlocul lor. Unii dintreei, uitau sã ºi mãnânce (de aici ºi faptul cã, atuncicând mergi la bisericã duminicã dimineaþa, înîncercare de-a nu fi mâncat acasã, Dumnezeu te saturãde iubirea Lui ºi mai mult). În schimb, dacã stai acasã,doar cu familia ta ºi nu ai parte de vecinul tãu carete-a cam supãrat poate, ºi de lumea întreagã pe careo cuprinde Liturghia eºti mai sãrac, aºa cum eram ºieu, atunci când preferam sã fac orice altceva, numaila bisericã sã nu merg. Fãceam asta pentru cã nuînþelegem cã Liturghia este o declaraþie de dragostefãcutã de Dumnezeu cãtre noi. ‘i când Dumnezeudeclarã cã te iubeºte, instant îþi ºi dãruieºte darurileLui, indiferent de preotul pe care-l placi sau nu. Cãcinu pentru el mergem la bisericã. Problema se pune,ca ºi în cazul unui cuplu de îndrãgostiþi; e în stare elsau ea sã accepte ºi sã vadã iubire lui sau a ei? Aceastaeste cheia prin care fiinþa celuilalt se contopeºte cufiinþa mea ºi-mi dã din însuºirile lui. Cu atât mai mult,când e vorba de Dumnezeu. Dacã noi, oamenii amsimþi cã suntem copiii lui Dumnezeu, ar fi raiul pepãmânt. Nu spun eu aceasta, ci toþi Sfinþii Pãrinþi aiBisericii. Sã cãutãm la sens ºi scop. Este ceea ce facacum dãtãtor de nãdejde ºi de curaj? Îmi dã miesiguranþã faptul cã dacã stau departe de Dumnezeu,voi fi ºi împlinit, chiar ºi atunci,când nu-mi va maimerge bine? Pentru cã asta se întâmplã cu noi, ceeace vrem noi, aia ne dã Dumnezeu. Dacã vrem sã stãmdeparte de El, atunci ne face voia. Întrebarea retoricãeste: Pot eu sã mã bucur cu adevãrat, fãrã sã-l ficunoscut pe Cel care este izvorul tuturor bucuriilor?

Pr Andrei IANCU,Coveº

„Eºti un naiv ºi jumãtatedacã te duci la bisericã”

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNM A R T I EM A R T I EM A R T I EM A R T I EM A R T I E

Cloþan Toma 98 de ani 14 martie NouLãptea Lucreþia 95 de ani 13 martie ªomartinIgnat teodora 92 de ani 20 martie VãrdNeamþu Maria 90 de ani 03 martie AlþînaDroc Doina 90 de ani 16 martie RetiºDraºovean Constantin 89 de ani 10 martie RoºiaBrumboiu Elisaveta 88 de ani 09 martie Dealu FrumosLucan Elena 88 de ani 23 martie MarpodMihai Maria 88 de ani 31 martie RetiºAron Lucreþia 87 de ani 10 martie RoºiaLascu Aurelia 87 de ani 27 martie VãrdStãnilã Augustin 86 de ani 07 martie MihãileniIonuþ Mariea 86 de ani 13 martie SãsãuºBorcea Maria 85 de ani 01 martie CornãþelAldea Livia 85 de ani 21 martie CornãþelLuca Miron 84 de ani 01 martie AlþînaVintilã Ioan 84 de ani 08 martie RoºiaLisan Paraschiva 84 de ani 25 martie DaiaMuntean Maria 84 de ani 27 martie DaiaMãlãescu Ariadna 83 de ani 04 martie IlimbavPreda Nicolae 82 de ani 08 martie NucetKeresteº Ioan 82 de ani 12 martie BruiuIonaº Cornelia 82 de ani 19 martie ChirpãrHunuzãu Ana 82 de ani 19 martie ChirpãrRogoz Verghina 82 de ani 21 martie RetiºÞichindelean Paraschiva 82 de ani 24 martie AlþînaSbârcea Olimpia 82 de ani 26 martie RetiºIonuþ Maria- Alexandra 82 de ani 26 martie SãsãuºLancerics Maria 82 de ani 27 martie CaºolþMãþãra Traian 82 de ani 30 martie MarpodBraga Victoria 81 de ani 12 martie ªomartinBoca Victoria 81 de ani 31 martie CaºolþPopºor Ana 80 de ani 05 martie ChirpãrNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.

Celor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta tatãlui.

Gânduri selenareMagda Ignat

Selenizeazã paºi în gândurile meleridicând praf din pulbere de stele;se îngreuneazã de povarã, încetinind,dar devin strãlucitoare, luminând... gândurile mele ...

Plutind în eter, se leapãdã de grea povarã,despovãratã de praful selenar, mã simtuºoarã;Cerul mã primeºte cu braþele-i deschise înospeþie,cãci într-o bunã zi-mi va deveni veºnicie... aºa-mi sunt gândurile ...

În oceanul eternitãþii, pe bolta cereascã,doar gânduri uºoare, or sã mã-nsoþeascã.Împletite-n salbe de stele strãlucitoare,o sã le port pe umeri, în loc de aripioare...... acestea îmi sunt gândurile ...

Cei de mai demultGavril Iosif Sinai

în filonul de viaþã pãstrat sub podeaua casei- cãci nu-i vom lãsa sã plece la cimitir -strãmoºilor noºtri le plac povestirilenepoþii cu ocru le vopsesc craniilecând luna se frânge într-un colþ de nor

a doua noapte bunicul îmi ziceiatã ciobanul cum îºi usucã obieleleacolo în lunãîl zãresc fãrã mioarãploaia de stele l-a udat pânã la piele

nu ºtiu câte lacrimi pot sã coboaredin norul amintirilor peste podeleo pãdure feliatã în epoci de noduri ºi semneîntr-o haltã în care calcã opinca buniculuisãrutãrile vor desena urma tãlpilor sale

arterele istoriei sunt pline de eialimentând nervul pãmântuluicare zvâcneºte în ritualuri ºi horeîn visele plecate-n haiduciecând sub cãmaºa de in apar cicatrici ºi

sudoare.

MIRESME ªI POEMEDoina Pavel-Barbu

În nevãzutul arc rescriem noi poemeªi pe tavane fade cai înhãmaþi necheazãPrin pãrul meu, azi timpul mai plouã vagimiresmeªi tremurã pãcatul ca soarele- n amiazã.

Azi tu mirosi a tihnã bãutã- n cãlimarãªi glasul tãu miroase a tainicã venire,E cald aici în tine ºi-s umbre lungi de varã,În haosul din mine, miros de rãtãcire.

Arcuºul se sfâºie în dangãt de magieªi-n palma lunii macii se cuibãresc regalMiroºi a adiere turnatã- n nostalgiePoet ºi poezie, desculþe- n zbor astral.

ªi chipul meu albit miroase - adânc a tâmplãarhanghelii cãrunþi cad lung prin ploi rãzleþe,din glezna nopþii tainã de floare se întâmplãCãrãri neîntâmplate de-atâta frumuseþe................Mã ridicam din ape mai plinã de pãcateLa marginea uitãrii, pe umbre dezmãþate.

SONETFrancisc Lorinczi

Ne pârguim ca poame sub cerul azuriuMustind de fericire, ciorchini împodobindaltarulRãpuºi de miezul dulce, de fructul auriuNe umplem cu fântâna ce dãruieºte harul.Ne perindãm prin astre sã cãutãm luminãPânã-n depãrtarea oarbã, sporindu-neorgoliulNe-ascundem stalactitã într-o lugubrã minãªi ne hrãnim banchiza sufletului-sloiul.Suntem ºi Caini ºi Abeli în cumpãna vieþiiAlegem ºi arginþii ºi-n lanuri sã ne scãldãmUmblând mânaþi de furii prin þarinile minþiiSã cãutãm altare, ofrande sã-nãlþãm.

Dupã iluzii-n goanã ne mãsurãm cãdereaÎn timp ce pierdem aripi ne piere ºi iubirea.

PLUGUªORULPluguºorul este un obicei exclusiv românesc,

nu se întâlneºte la alte popoare. Elemente ale luise regãsesc separat în diferite pãrþi ale Europei,dar numai la noi aceste elemente s-au reunit într-un obicei agrar, un rit magic, având ca scopprosperitatea agrarã, provocarea belºuguluiagricol. E vorba de magia imitativã, el reproducândsimbolic aratul ºi semãnatul pentru a influenþanoua recoltã. Romulus Vuia îl considerã cel maide seamã obicei din seria celor agrare ºi „...l-amputea aºeza chiar în fruntea tuturor obiceiurilornoastre populare, deoarece este consacrat unelteiprincipale a agriculturii, chiar în perioada cândîncepe ziua sã se mãreascã, prevestind renaºereanaturii ºi prin practicile de promovare a fecunditãþiipentru anul ce se apropie”.

Variantele transilvãnene ale poezieiPluguºorului sunt mai arhaice ºi circulã în treiversiuni: versiunea-colindã, care e cântatã,mulþãmita colacului la sfârºitul colindelor ºimulþãmita de la obiceiul cununii la secerat, ambelerecitate.Textul seamãnã evident cu urarea colaculuide la ceata colindãtorilor, doar cã e mai lung: 200-300 de versuri ce nareazã peripeþiile munciloragricole, de la arat pânã la facerea colacului.

sunetul lor, spiritele rele. La fel – biciul, care-lreprezintã pe þãran. Iniþial a fost rit de purificarede spiritele malefice ºi a devenit unul de fertilitateºi o modalitate de urare.

În satele de pe Valea Hârtibaciului, în anii’80 ai secolului trecut, oamenii în vârstã ne-aurelatat cã, în ajun de An Nou, elevii mergeau cuPluguºorul învãþat la ºcoalã. Aºa a fost în Hosman,Agnita (sat pe vremea aceea), Ruja, Bãrcuþ,Beneºti, Retiº, Fofeldea, Merghindeal, Iacobeni(copiii ºi feciorii), Bârghiº, Ighiºu Vechi... Copiiierau rãsplãtiþi cu nuci, mere, scoverzi, cozonac,în ultimul timp – cu bani.

În Fofeldea mergeau întâi copiii, apoi feciorii,dar numai la fete ºi notabilitãþi.Textul era spus debãiatul care avea drãguþã acolo. Cum acesta erafoarte lung (câteva sute de versuri!), se citea lalumina unui lãmpaº, în curte, la geamul unde eraluminã. Lângã el erau feciorii care urau, iar în curtealþi 3-4, ce pocneau din bice mari, împletite dinfire groase de cânepã. Dar grupul cel mai numerosera al celor cu clopote ºi tãlãngi, care fãceau ogãlãgie ce se auzea în tot satul, iar câinii lãtrau demama focului! La sfârºit, erau omeniþi cu bãuturã,cozonaci ºi bani. Interesant, în Retiº Pluguºorulera cântat, cu refren Florile dalbe! În Beneºti

Obiceiuri agrarela românii de pe valea Hârtibaciului

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu(continuare)

Obiceiul ca atare a dispãrut în Ardeal, a rãmasdoar textul, cu funcþie de urare, în locul aceleiamagice, iniþiale, de invocare a roadei bune.Cercetãtorii presupun cã la originea Pluguºoruluie o strãveche invocare a fertilitãþii, în primul rânda grâului, care asigura pâinea cea de toate zilele,ca ºi în cea mai importantã rugãciune creºtinã.Posibil, considerã unii cercetãtori, prima formã s-a nãscut în practica muncii ºi a fost un tratat deagrotehnicã veche, ritmul ºi rima fiind doarmijloace mnemotehnice pentru mai buna reþinerea indicaþiilor practice. Greu de crezut, cãci totulse reþine practic, la lucru, nu învãþând un textpoetic! A fost reintrodus probabil pe cale livrescãîn Ardeal, prin intermediul elevilor. Am scrisprobabil pentru cã, deºi existã multe texte ºidescrieri ale obiceiului, nu avem mãrturiianterioare mijlocului secolului al XIX-lea. Cea maiveche variantã e în culegerea lui Alecsandri, Poeziipopulare ale românilor, din 1866. Ea e reprodusãdupã G. Sion ºi e o prelucrare a acesteia, deci acestPluguºor e o creaþie cultã.

De asemenea, trebuie þinut seama ºi de faptulcã, pânã pe la 1700, la nivel popular Anul nou sesãrbãtorea la 1 martie, când începe noul ciclu agrar.Începutul aratului de primãvarã era o adevãratãsãrbãtoare pentru þãrani. La origine, Pluguºorule, de fapt, ceremonialul primei brazde, practicatde cãtre cãpetenia obºtei patriarhale. El avea oînsemnãtate magicã, scopul fiind sã producã prinanalogie holde bogate în anul ce-ncepea. Astfel seexplicã caracterul agrar al obiceiului Pluguºoruluiîn plinã iarnã, dar ºi faptul cã funcþia magicã adevenit simbolicã. Odinioarã prima brazdã erarealã, urmatã de altele, trase de toate plugurilesatului, pânã se termina aratul. La 1 ianuarie primabrazdã nu mai semnificã începutul munciloragricole, ci al anului.Treptat semnificaþia magicãa dispãrut, devenind o simplã urare, felicitare. Cutrecerea obiceiului în repertoriul copiilor, plugula devenit tot mai mic (pluguºorul!), pânã când adispãrut, rãmânând biciul, clopotele, strigãtele(mânaþi, mãi!) ºi buhaiul, care sã sugereze aratul.

Buhaiul simbolizeazã mugetul taurului(simbol al fertilitãþii), animal al cãrui cult estrãvechi ºi larg rãspândit la popoarele antice. Uniicercetãtori considerã cã buhaiul semnificã boulînjugat la plugul ritual. Clopotele reprezintã boiiºi, pe lângã rostul practic, trebuiau sã alunge, prin

colindãtorii aveau tãlãngi de la vaci sau clopote deoi, bici ºi buhai. Buhaiul era un ºteand acoperit lafund cu piele de oaie sau de caprã, bine întinsã ºilegatã cu un cerc sau aþã groasã. O ºuviþã de pãrdin coada calului trecea prin mijlocul pielii ºi eraînnodatã în interior sau fixatã cu un beþiºor. Unbãiat þinea buhaiul, altul îºi înmuia palmele în borºsau în zeamã de varzã ºi trãgea de ºuviþa de pãr.Se auzea un zgomot puternic, amplificat de cutiade rezonanþã a vasului.

Copiii între 10-16 ani din Chirpãr se organizauîn grupuri de câte 4-5, care aveau un bici ºi douãclopote. Urarea era spusã de doi bãieþi, ceilalþisunau din clopote ºi pocneau din bici. Mergeau pela toþi locuitorii care-i primeau ºi cãpãtau bani. Totîn cete mici umblau ºi copiii din Caºolþ. Textul erarecitat de ºeful cetei, iar îndemnul Ia mai mânaþi,mãi! (cei cu bicele rãspundeau: hãi, hãi!) era însoþitde pocnetul bicelor ºi de clinchetul clopotelor.Primeau mere ºi nuci, azi – bani. Feciorii mergeauºi ei cu Pluguºorul, dar numai la neamuri ºiprieteni, fiind rãsplãtiþi cu bãuturã ºi bani.

În Henndorful (Brãdeni) vechi se mergea cupatru boi (cei mai frumoºi din sat), cu jug ºi plug,la care se punea o talpã. Boii erau împodobiþi cuflori. Feciorii, de la 17 ani în sus ºi îmbrãcaþiromâneºte, plecau de dimineaþã, din curte în curte,oamenii aºteptând cu porþile deschise. Primeaupicioare de porc ºi bani. Tot ficiorii mergeau cuPluguºorul ºi în Ilimbav. Era un plug cu rotile(uneori puneau ºi o grapã, cu brad pe ea), pusîntr-o cãroaie cu douã roþi, trasã de patru boi lajug. Dupã ce boii au dispãrut, feciorii trãgeau plugulºi unul spunea pluguºorul. La poartã stãteau ºiprimeau rachiu, vin, bani. Obiceiul s-a practicatpânã în anul 1958 aici. În alte sate, ca, de exemplu,în Nucet, nu s-a ºtiut de Pluguºor.

Au fost deci douã modalitãþi de practicare,dupã vârsta urãtorilor. Copiii umblau cu un plugminiatural (pluguºor!), iar feciorii, cu un plug trasde boi. Cãci osatura obiceiului constã în imitareamuncii pentru a provoca creºterea ei la proporþiioptime. Probabil cã textul s-a ataºat ulterior ºiprovine din oraþia colacului. Varianta cea mai vecheºi cea mai cunoscutã e cea corectatã substanþialde Alecsandri ºi popularizatã prin ziare, calendareºi manuale ºcolare. Ea e reprodusã dupã G. Sionºi e o prelucrare a acesteia, deci e o creaþie cultã.

Va urma.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI8 2019

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Primele douã luni ale anului au venit cumulte bucurii, atât pe plan ºcolar cât ºi peplan extraºcolar. Acestea au fost pline deactivitãþi educative ºi atractive pentru elevi.Ei s-au distrat dar au participat ºi la activitãþiîn care au trebuit sã-ºi dovedeascã toatecapacitãþile intelectuale.

Aºa cã noi, dascãlii avem o misiune dublã:pe lângã activitatea didacticã, desfãºurãm ºio activitate extraºcolarã sau cultural-educativã. Ne desfãºurãm activitateaprofesionalã în cadrul ºcolii, dar nu încetãmsã fim educatori ºi în afara ei, urmãrind,bineînþeles, obiective specifice ºi apelând lamijloace ºi forme adecvate. Numai în mãsuraîn care ne continuãm misiunea ºi în afaracadrului profesional pe care îl oferã ºcoalaputem fi consideraþi buni profesori. Cele douãlaturi ale activitãþii noastre, ºcolarã ºiextraºcolarã, nu numai cã se suprapun, darse ºi întregesc ºi se completeazã reciproc,imprimând acestei profesiuni un rol sporit înprogresul general al educaþiei.

ªi cum ne aflãm în februarie ne gândimla o lunã în care frigul ºi viscolul se amestecã

Se întâmSe întâmSe întâmSe întâmSe întâmplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Agnitgnitgnitgnitgnitaaaaaîn toate! Pãmântul se trezeºte la viaþã, naturarenaºte, zilele devin mai lungi ºi mai blânde,natura începe sã-ºi arate farmecul. Nici eleviinoºtri nu au uitat sã se bucure de aceastãsãrbãtoare. Astfel, clasa a ºasea împreunã cudiriginta Dana Zgabercea, a organizat unconcurs intitulat „Cine iubeºte, primeºte”în care elevii ºi-au arãtat mãiestria. Unii aupictat, alþii au scris poveºti sau poezii iar alþiiau confecþionat diferite obiecte.Cele maifrumoase au fost premiate iar la sfârºit toþielevii au fost felicitaþi ºi s-au îndulcit cu undelicios tort de ciocolatã.

Dar ei nu au fost singurii care au avut desãrbãtorit. În semestrul al II-lea din acest anºcolar, elevii clasei a IV-a împreunã cuînvãþãtoarea Banu Angelica, au hotãrât cafiecare zi de vineri sã fie una specialã. Aºa cãvinerea aceasta au dat startul unor serii deactivitãþi sub genericul NOUÃ NE PLACELA ªCOALÃ! Prima vineri sãrbãtoritã a fost:ZIUA PRIETENIEI. Toþi elevii s-au pregãtittimp de o sãptãmânã pentru a face un miccadou unui coleg de clasã. Prin tragere la sorþis-a stabilit cãrui coleg oferim surpriza.Toþi

armonios cu aerul mai blând ºi zilele maisenine.Se spunea în popor cã în primajumãtate a lunii îngheaþã tot, iar în a douajumãtate se dezgheaþã. Denumirea din latinãvine de la zeul subteran, Februs. Dar luna luifebruarie este ºi luna când sãrbãtorimdragostea, iubirea, când din nou în sufletelenoastre rãsare soarele, soare care îºi faceapariþia tot mai des ºi pe cer. Când vine vorbadespre a sãrbãtori cel mai frumos sentiment,românii au parte de douã zile dedicate iubirii.Douã zile în care pot face declaraþii dedragoste ºi pot oferi cadouri persoanelor pecare le iubesc: celebrul Valentine’s Day ºiromânescul Dragobete. Mulþi aleg sãsãrbãtoreascã iubirea doar de SfântulValentin, notorietatea acestei zile fiind multmai mare. Unii îl preferã pe Dragobete,amintindu-ºi cu drag de tradiþiile româneºti,în timp ce alþii profitã de ambele ocazii pentrua face o surprizã persoanei dragi. Simþim depe acum, în preajma acestei zile, un început

elevii au aºteptat nerãbdãtori ºi bucuroºi. Lafinal toatã lumea a fost mulþumitã. S-au oferitdulciuri, îmbrãþiºãri ºi zâmbete. Pentru cã ne-am simþit atât de bine, vinerea viitoare vomsãrbãtorii ZIUA VESELIEI în cadrulCarnavalului primãverii.

Pe lângã aceste activitãþi elevii colegiuluinostru au mai organizat ºi alte evenimente lafel de interesante ºi plãcute. Ele s-au îmbinatperfect cu olimpiadele ce se desfãºoarã înfiecare an în aceastã perioadã a anului.

ªi nu ne oprim aici, pentru cã, tot peparcursul acestei luni nu uitãm ºi deOLIMPIADA DEªEURILOR. Aºteptãm încontinuare sã ne susþineþi ºi sã donaþi toatedeºeurilor de echipamente electrice ºielectronice pe care le aveþi stricate pringospodãriile dumneavoastrã.

FIÞI SUPORTERI ÎN CONTINUAREAI PROGRAMULUI NOSTRU!

Prof. Dana Elena Zgabercea

La Colegiul Tehnic „August TreboniuLaurian” din Agnita, vacanþa de varã a debutatcu o nouã sesiune a proiectelor de mobilitatepe care unitatea de învãþãmând le-a oferit înultima perioadã elevilor colegiului nostru.Destinate perfecþionãrii profesionale aacestora ºi familiarizãrii lor cu exigenþelemuncii într-o firmã de profil din spaþiul vest-european, activitãþile proiectului din acest ans-au desfãºurat pe parcursul a trei sãptãmâni,pe meleaguri iberice, la þãrmul OceanuluiAtlantic, în Portugalia.

(A.I.A.M.). Am ajuns în Campusulorganizaþiei din Barcelos, la ora 11.00 (1.00ora României), unde elevii aveau sã parcurgãstagiul de pregãtire numit internship ºi amfost aºteptaþi aici de un angajat al organizaþieiintermediare, care s-a ocupat de cazareanoastrã.

Ziua de luni a debutat cu micul dejun lacantina campusului, dupã care în prima partea zilei am vizitat oraºul Barcelos, împreunãcu unul din ghizii organizaþiei. OraºulBarcelos este centrul unei importante regiuni

Jurnal Portughez

În anul ºcolar 2017-2018, Colegiul Tehnic„August Treboniu Laurian” a aplicat pentruun proiect european de tip „Erasmus Plus –Mobilitãþi” ºi a câºtigat o finanþare în granttotal de 112.585,00 EURO. Proiectul, cutitlul „Stagiu de practicã la nivel europeanpentru confecþioner produse textile ºitâmplar universal” avea un grup þintã de 37elevi din clasele a XI-a, domeniul Textile-Pielãrie, specializarea „Confecþioner produsetextile” ºi domeniul Fabricarea Produselor dinLemn, specializarea „Tâmplar universal”.Selecþia participanþilor, desfãºuratã în lunanoiembrie a acestui an ºcolar, 2018-2019, aurmat o procedurã riguros elaboratã,completatã de o pregãtire lingvisticã (în limbaenglezã) pe platforma online OLS, pregãtirecoordonatã de doamna profesoarã MorariuAna-Maria, o pregãtire pedagogicã ºi opregãtire cultural, coordonate de doamneleprofesoare Ionele Daniela Elena ºi VasilescuNicoleta. Am participat la acest proiect încalitate de profesor coordonator ºi profesorînsoþitor, alãturi de colega mea, doamnaprofesoarã Anghelina Paraschiva, responsabilcu pregãtirea ºi selecþia participanþilor ºiprofesor însoþitor.

Pentru a ajunge la locul desfãºurãriiactivitãþilor proiectului, ce urmau sã înceapãpe data de 28 ianuarie 2019, cei 20 de eleviselectaþi pentru primul flux s-au adunat îndimineaþa zilei de vineri, 25 ianuarie, în curteaºcolii pentru a lua autocarul care a asiguratprima parte a deplasãrii, pânã la aeroportulinternaþional din Budapesta. A doua parte acãlãtoriei a debutat în dupã-amiaza zilei de26 ianuarie, cei 2.902 de kilometri ce separãmetropola ungarã de Porto fiind parcurºi întrei ore ºi jumãtate cu o aeronavã a companieiWizz Air Budapesta. De la Porto la Barcelosam parcus ultima secþiune a drumului cuautocarul organizaþiei intermediare careurma sã ne cazeze, ASSOCIACAO INTER-CULTURAL AMIGOS DA MOBILIDADE

agricole. Lanuri de porumb, solarii în care secultivã tomate, varzã, salatã, ardei, ceapã,morcovi, dar ºi plante ornamentale se întindcât vezi cu ochii de jur împrejur. Oameniimuncesc pe câmp de dimineaþa pânã seara ºiîn ciuda absenþei ploilor pe tot parcursul verii,uscãciunea este cu desãvârºire absentã, totuleste verde ºi îngrijit. În jurul amiezii am servitprânzul în campus dupã care am vizitat celecinci firme la care au fost repartizaþi eleviipentru desfãºurarea stagiului de practicã,stagiu care s-a desfãºurat câte 7 ore pe zi,conform cu acordul de formare stabilit prinproiect. Întorºi în campus am fost întâmpinaþide managerul firmei intermediare, domnulNuno Barbosa, împreunã cu care am parcursprima ºedinþã tehnicã în care ne-a fostprezentat regulamentul campusului.

Activitãþile de weekend s-au desfãºuratsub formã de excursii în mai multe locaþii,Braga, Guimaraes, Porto, Viana do Castelo,Valença do Minho, Tui (Spania) ºi nu înultimul rând Ponte de Lima.

Mobilitatea noastrã din acest an a luatsfârºit, iar în final, dar nu în ultimul rând secuvine sã adresãm mulþumiri tuturor celorcare ne-au oferit sprijinul lor pentru bunadesfãºurare a lucrurilor pe parcursul acesteia:colectivului de dascãli ºi direcþiunii ColegiulTehnic „August Treboniu Laurian” care s-auimplicat nemijlocit în toate fazele desfãºurãriiproiectului, domnului Sebastian Dotcoºadministrator al judeþului Sibiu pentrufacilitarea obþinerii de echipament deprotecþie pentru elevi, elevilor participanþi înmobilitate ºi bineînþeles echipei deprofesioniºti de la Associaçao InterculturalAmigos da Mobilidade din Barcelos,Portugalia reprezentaþi de managerulorganizaþiei Nuno Barbosa, adevãraþiprofesioniºti în domeniul lor de activitate,preocupaþi în permanenþã sã asigure cele maibune condiþii celor pe care îi gãzduiesc.

Coordonator proiect,Prof. Ionele Daniela Elena