GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 64, UL 64, UL 64, UL 64, UL 64, SEPTEMBRIE 2011SEPTEMBRIE 2011SEPTEMBRIE 2011SEPTEMBRIE 2011SEPTEMBRIE 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 8

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 5

- pag. 6 Obiecte donate muzeuluiObiecte donate muzeuluiObiecte donate muzeuluiObiecte donate muzeuluiObiecte donate muzeuluiValea HârtibaciuluiValea HârtibaciuluiValea HârtibaciuluiValea HârtibaciuluiValea Hârtibaciului

În 12 septembrie sunetul clopeþelului a stârnit dinnou emoþii. Dacã pentru elevii mai mari s-au datoratreîntâlnirii cu profesorii ºi colegii, pentru prichindei afost semnalul intrãrii într-o lume nouã, cu reguli noi, cudascãli noi O lume în care au venit cu flori. Maiemoþionaþi decât micuþii elevi au fost pãrinþii care le-austat alãturi pânã i-au vãzut la pupitre.

Deacum le vor fi alãturi învãþãtorii iar pãrinþii îi voraºtepta uneori, sã le ducã ghizdanul, pentru mulþiprichindei prea greu, prea încãrcat

NOI LE URÃM TUTUROR SUCCES!

Înãlþarea Sfintei Cruci, zi de mare sãrbãtoare a

creºtinilor ortodocºi, a fost prilej de bucurie

spiritualã pentru credincioºii din Agnita care au luat

parte la sfinþirea troiþei ridicatã în curtea bisericii

„Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena”.

A fost înãlþatã prin grija pãrintelui Mihai Naicu

, ºi acesta a mulþumit ,cu acest prilej, enoriaºilor

care i-au fost alãturi contribuind cu bani ori cu

muncã la realizarea acestei minunate cruci ce

înfrumuseþeazã ºi îmbogãþeºte spaþiul spiritual al

bisericii.

TROI|A

Consiliul Local a aprobat în ºedinþa ordinarã din28 septembrie propunerea primarului privindrectificarea bugetului local al oraºului Agnita.

Bugetul oraºului a înregistrat veniturisuplimentare de 235,50 mii lei provenite dinurmãtoarele surse:

- 106 mii lei din valorificarea bunuri dindomeniul privat al oraºului , respectiv vânzarea unorterenuri ºi construcþii,

- 80,50 lei au fost primiþi de la Consiliul JudeþeanSibiu pentru susþinerea proiectelor de dezvoltarelocalã ,

- 49 mii lei din surse defalcate pentruechilibrarea bugetului local.

Din aceste venituri Consiliul Local a aprobat sãse cheltuiascã 44,50 mii lei pentru continuarealucrãrilor de amenajare a târgului de animale, 40,90mii lei pentru lucrãri la grãdiniþe ºi ºcoli, 30,80 miilei pentru plombãri pe str. Nouã, Piaþa Teutsch ºiCoveº, 30 mii lei pentru lucrãri de canalizare pestr. Avram Iancu, câte 8 mii lei pentru continuarealucrãrilor la capelã, catedralã ºi biserica parohieinr. 3.

Se vor mai face lucrãri la clãdirea pompierilor,la prelungirea instalaþiei de apã în Ruja ºi va fiachiziþionat un sistem video ºi alarmare la poliþie.

I.B.

~COALA~COALA~COALA~COALA~COALAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITA

RECTIFICAREDE BUGET

CONCURSUL C{RU|ELOR –CONCURSUL C{RU|ELOR –CONCURSUL C{RU|ELOR –CONCURSUL C{RU|ELOR –CONCURSUL C{RU|ELOR –ÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARIÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARIÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARIÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARIÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARI

Dona\iiDona\iiDona\iiDona\iiDona\iiAL|ÎNA

TRUVERII @N ~URA LUI ~TEF - pag. 2

ASOCIA|IA APADOR ÎN AJUTORULASOCIA|IA APADOR ÎN AJUTORULASOCIA|IA APADOR ÎN AJUTORULASOCIA|IA APADOR ÎN AJUTORULASOCIA|IA APADOR ÎN AJUTORULCELOR BOLNAVI ~I SINGURICELOR BOLNAVI ~I SINGURICELOR BOLNAVI ~I SINGURICELOR BOLNAVI ~I SINGURICELOR BOLNAVI ~I SINGURI

Satul care nu vrea s[ moar[Proiectul „Circuitul turistic «S[s[u` –

patrimoniu în pericol»”

Picturã de Maria Gherman

LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{

ESTE VORBA DESPRE GRECI - pag. 5

Poezia religioas[ româneasc[(III)

Campania “Salveaz[-\i trecutul!Campania “Salveaz[-\i trecutul!Campania “Salveaz[-\i trecutul!Campania “Salveaz[-\i trecutul!Campania “Salveaz[-\i trecutul!Salveaz[ monumentul!”Salveaz[ monumentul!”Salveaz[ monumentul!”Salveaz[ monumentul!”Salveaz[ monumentul!”

- pag. 6

26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

AGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TI

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

De la Poli\ie …

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

O toamnã lungã, frumoasã, caldã ºi uscatã.Motiv suficient pentru ca circulaþia pe drumurilepublice sã se menþinã la cotele zilelor de varã.ªi bineînþeles, motiv de evenimente rutiere.

În urma activitãþilor de îndrumare ºi controla traficului rutier din zona de competenþã,poliþiºtii Compartimentului de Poliþie Rutierã dincadrul Poliþiei oraºului Agnita au depistat în traficmai mulþi conducãtori auto care au încãlcatlegislaþia rutierã.

N.N. de 32 de ani din Ruja avea o îmbibaþiealcoolicã în aerul respirat de 0,74 mg/l, S.C. de53 de ani din Dorohoi judeþul Botoºani – 0,49mg/l iar W.S.A. de 53 de ani din Austria – 0,57mg/l. G.S. de 20 din Ruja a condus un autoturismFord fãrã plãcuþe de înmatriculare, fãrã permisºi având o îmbibaþie alcoolicã de 0,61 mg/l înaerul respirat. A fost depistat cu uºurinþãdeoarece a „uitat” autoturismul perpendicularpe axul drumului atunci când s-a retras cãtrecasã. Tot din Ruja este ºi C.C. de 19 ani care afost depistat pe strada Avram Iancu din Agnitaconducând un autoturism fãrã a poseda permisde conducere precum ºi M.N. de 61 de ani careconducea un autoturism având permisulsuspendat. Tuturor celor în cauzã li s-a întocmitdosar penal.

În aceastã perioadã nu au lipsit niciaccidentele.

De la cele uºoare precum cel al lui M.I. de43 de ani din Merghindeal care, având oîmbibaþie alcoolicã de 0,55 mg/l în aerul respirat,conducând o bicicletã cu sistem de frânare defects-a dezechilibrat ºi a cãzut; pânã la unele cevamai grave. De exemplu F.I.V. de 33 ani dinSãrmaºu judeþul Mureº a depãºit un biciclist aflatîn trafic. Biciclistul, aflat sub influenþa bãuturiloralcoolice, s-a dezechilibrat, a fost acroºat deautoturism ºi a fost rãnit uºor.

La Nocrich, T.B. de 72 de ani, a traversatperpendicular artera principalã din comunã, pebicicletã ºi fãrã sã se asigure, ieºind inopinat înfaþa unui autoturism marca VolkswagenTransporter care circula regulamentar. Dinfericire conducãtorul auto, ºofer profesionist D.Ide 56 de ani din Cristian, conducând prudent areuºit, prin manevre de evitare, sã reducãimpactul cu biciclistul neatent. Deºi a fostnecesarã intervenþia SMURD ºi internareabiciclistului la Spitalul Clinic Judeþean Sibiu,rãnile minore au permis externarea acestuia lacerere câteva ore mai târziu.

Accidentul care putea avea cele mai graveconsecinþe a avut loc la ieºirea din Agnita cãtreSibiu. O autoutilitarã marca Roman, avândsistemul de semnalizare defect, a virat stânga întimp ce un autoturism marca Logan se angajaseîn depãºirea acesteia. ªoferul autoturismuluiLogan, V.S. de 21 de ani din Târgu Mureº, aefectuat manevre de evitare, a intrat pecontrasens ºi apoi a ieºit de pe carosabil lovindfrontal un dâmb de pãmânt. V.S. s-a ales cu rãniminore iar pasagerul din dreapta, în vârstã de18 ani, doar cu zgârieturi.

Incendiile sunt evenimente destul deneobiºnuite pentru aceastã perioadã a anului.Dar la Netuº a ars o anexã gospodãreascã, 30 degãini ºi o Dacie datoritã unei sobe supraîncãlzite.La Vecerd un incendiu a distrus ºura, fânuldepozitat ºi o cãruþã iar la Dealu-Frumos a arsacoperiºul unei anexe a bisericii ortodoxeprecum ºi 4 tone de fân aflate în anexã. Copiidin Dealu-Frumos a cãror joacã a provocat foculau scãpat din fericire neatinºi. Chiar dacãîndemnul „Nu vã jucaþi cu focul !” este adresatîn special copiilor, el este valabil la orice vârstã.Este adevãrat, la vârste mai mari ne jucãm cufocul din sobe nesupravegheate, nu cuchibriturile.

Spre deosebire de moara de cereale dinBîrghiº, nelocuitã ºi vizitatã ocazional, de undeau fost sustrase douã motoare electrice; dinStejãriºu, Noiºtat ºi Ighiºu Vechi, deºi au fostsparte case nelocuite ºi nesupravegheate iarbunurile din interior au fost rãvãºite saudeteriorate, conform administratorilor acestoranu s-a furat nimic. Revenim cu aceastã ocazie cusolicitarea de a monta sisteme de alarmã sau aachiziþiona câini de pazã pentru asemeneaimobile nelocuite.

Cum nu putem încheia doar enumerândevenimente negative trebuie sã punctãm mãcarun eveniment pozitiv. Respectiv, în data de09.09.2011 pe raza comunei Alþîna a fost depistatnumitul Goga Ilie de 23 de ani din Alþîna penumele cãruia a fost emis mandat de arestarepentru 10 ani emis de Tribunalul Sibiu ca urmarea unei infracþiuni de viol. Susnumitul a fostreþinut ºi depus în arestul Inspectoratului dePoliþie Sibiu.

Considerãm cã am dat destule dovezi alefaptului cã poliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciului sunt

Participanþii la concursul cãruþelor de laMarpod nu fac parte din cluburi selecte ºi nicicaii, partenerii lor de concurs nu au pedigriuri.ªi unii ºi ceilalþi sunt doar truditori în agriculturã.Harnaºamentul lor nu este unul de lux ci unul demuncã, înmuiat în sudoare, îmbibat de praf ºispãlat de ploi. Nici atelajele pe care le trag nusunt construite conform unor standarde stabilitede specialiºti. Sunt cãruþe solide destinate sãtransporte cele necesare în gospodãrie: fânporumb, cartofi, lemne, piatrã, orice are nevoiegospodarul.

Dar odatã pe an, la sfârºitul verii se strângpe dealul de la Marpod, îºi compun atitudinisportive ºi înceacã sã demonstreze care sunt ceimai cei. Aici se vede cât este de îngrijit tovarãºulde muncã al omului, cât de bine se cunosc unulpe altul, cât de bine colaboreazã.

Anul acesta, la a IV-a ediþie, organizatorii audiversificat probele. Pe lângã parcurgerea unuitraseu cu cãruþa trasã de un cal ori cãlãritul fãrãºa, s-a organizat o probã dificilã în care roluldeterminat l-a avut nu numai puterea calului cât

Muzeul de Istorie ,,Valea Hârtibaciului”Agnita doreºte sã mulþumeascã pentru donaþiilefãcute:

- D-nei Floriþã Marina, director al Scolii cucls. I- VIII, G.D. Teutsch Agnita, - documentexerox color ,,Din activitatea cercurilor ºcolare” înanii - 1952, 1953, 1954, 1957, 1958;

- D-nei Popenþa Cornelia – un chindeuþãrãnesc cu motive geometrice din zona Bîrghiº,þesut de bunica ei (aproximativ 100 de ani). Pemargine cipcã, cusutã manual, iar la capete ciucuride culoare alb, galben, negru ºi roºu.

- D-nei Doris Hutter, preºedinta HOGAgnetheln din Germania – o carte „Wer bist du?”…autor, Horst Fabritius.

- D-nei Camelia ªtefan, muzeograf, ºef desecþie la Muzeul de Etnografie ºi Artã PopularãSãseascã ,,Emil Sigerus” – Catalog de colecþie;,Elemente decorative în broderia sãseascã”.

- D-lui Ovidiu Baron, ºef secþie marketingMuzeul de Etnografie ºi Artã Popularã Sãseascã,,Emil Sigerus” – o carte ,,Paysage et ImagegePoetique”.

- D-nei Bârsan Maria, nepoata protopopuluiMuntean Aurel (Merghindeal)- covor þesut larãzboi în douã iþe, din pãr cu alesãturi de hãruþ,vãrgi cu tricolorul, motive florale ºi geometrice,din douã foi, cromaticã (roºu, galben, albastru,verde, lila, alb pe fond negru), din douã foi cusutepe mijloc.

- chindeu þesut la rãzboi, în trei iþe, urzealãbumbac, bãtãturã fuior intercalat, învergat cu roºuºi negru, motive geometrice. Pe margine ciucurialbi, roºii ºi negrii.

- D-nei Virchea Eugenia din Bîrghiº - chindeuþesut la rãzboi din bumbac, cu motive geometriceromboidale, motive geometrice: în cruce, gheruþã,cârlig, stea, caprã, urma mâþei, motive vegetalestilizate(frunze ºi flori), cromaticã(negru ºi galbenpe fond alb).

- D-nei Nevodar Dana - feþe de pernã þesute larãzboi, în patru iþe, bumbac cu alesãturi, motivegeometrice ºi florale, cromaticã(roºu, galben,albastru, verde, pe fond alb).

- D-nei Scutea Viorica - chindeu þesut la rãzboi,în trei iþe, bumbac, motive geometrice,cromaticã(galben, negru pe fond alb).

- D-lui Bãra Virgil - canceu, ceramicãsmãlþuitã, sãseascã, motive florale ºi geometrice,cromaticã(albastru pe fond alb), cu toartã ºilimbã(Hager Paula -1911).

Muzeograf, Nevodar Mihaela

Vaida ªtefan (ªtef) din Alþîna este posesorulunei impresionante colecþii de obiecte vechi ºivaloroase: costume populare, unelte, mobilier,ceramicã, icoane. Toate au fãcut neîncãpãtoarecasa pãrinteascã. De aceea ºi-a cumpãrat o casã,tot veche, în care doreºte sã-ºi amenajeze unmuzeu. Pentru a-ºi realiza visul este nevoie demuncã multã ºi mai ales de bani. Pânã atunci areparat vechea ºurã, pe care a pardosit-o cucãrãmidã þigãneascã, în care gãzduieºte întâlniriculturale.

Grupul muzical Truverii a gãsit în „ªura luiªtef” cadrul potrivit pentru a susþine un minunatconcert de muzicã europeanã veche care i-aîncântat pe cei prezenþi. Cei cinci componenþi aigrupului au cucerit repede inimile spectatorilorcu cântecele lor deosebite, pline de muzicalitate,interpretate la instrumente nemaivãzute pânãacum în Alþîna.

De la atmosfera plinã de farmec a muziciimedievale, spectatorii au fost readuºi acasã degazdã, rapsodul hârtibãcean ªtefan Vaidaacompaniat de Doru Niþescu. Ei au dat o scurtã

CONCURSUL C{RU|ELOR – ÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARICONCURSUL C{RU|ELOR – ÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARICONCURSUL C{RU|ELOR – ÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARICONCURSUL C{RU|ELOR – ÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARICONCURSUL C{RU|ELOR – ÎNTRECERE ÎNTRE GOSPODARI

mai ales relaþia dintre om ºi cal. A fost probatragerii unui buºtean pe un traseu marcat cu stâlpi,imaginând copacii din pãdure ce nu trebuiau atinºi.Dificultatea probei a demonstrat buna colaboraredintre stãpân ºi cal.

Cea mai spectaculoasã probã a fost cãlãritulfãrã ºa. Aici a contat atât îndemânarea cãlãreþuluicât ºi calitãþile de bun alergãtor al calului. Laaceastã probã s-au înscris doar cinci concurenþi,toþi tineri, cai ºi cãlãreþi.

Pentru spectatori a fost o frumoasã zi de varã,în care au aplaudat prestaþiile concurenþilor într-un peisaj minunat. În aceastã atmosferã s-a relaxatºi marele comentator sportiv, îndrãgostitul deconcursuri cabaline Cristian Þopescu.

Organizatorii concursului au fost Primãria ºiConsiliul Local Marpod ºi Asociaþia GALMicroregiunea Hârtibaciu.

Truditori cu organizarea au fost familiileMehrer ºi Mihaela Manfred, Daniela Greulich ºiGerd Ziegler (iniþiatorii concursului) ºi Iohan cuGabriela Cotaru, cu prietenii lor care s-au ocupatcu verificarea animalelor ºi au format juriul.

Premiaþii concursului au fost; la cãruþe,Bãrtuº Ioan din Ilimbav locul I, Galea Sãndel dinMarpod locul II ºi Subþirel Dumitru din Nocrichlocul III, la cãlãrit Baboº Avram din Marpod iar latras buºteanul Subþirel Dumitru din Nocrich..

I. Bârsan

Dona\iiDona\iiDona\iiDona\iiDona\ii AL|ÎNA

TRUVERII @N ~URA LUI ~TEF

replicã muzicalã cu frumoase cântece populare depe Hârtibaci.

Minunata searã muzicalã a fost încheiatã cuo gustoasã cinã oferitã de gazdã. Înainte de a începeconcertul, un miel întreg ºi-a gãsit culcuº într-unceaun în care a fiert încet rãspândind în jurmiresme minunate. A fost un schimb avantajospentru toþi. Alþînãrenii au fost încântaþi de muzicã,Truverii de tocanã.

Stimaþi locuitori din Asociaþia „ValeaHârtibaciului”,

Vã informãm cã 50 de specialiºti, biologi ºisilvicultori vor inventaria speciile de plante ºianimale protejate de lege, de pe 260.000 ha dinsiturile Natura 2000 din Podiºul Hârtibaciului -Târnava Mare – Olt, zonã în care se aflã ºilocalitatea dvs.

În prima etapã a evaluãrii, care se va încheiaîn noiembrie 2011, vor fi cercetate 87 specii deplante (printre care angelica, arnica, papuculdoamnei, narcisele, dediþeii), 23 specii demamifere (cum ar fi lupul, ursul, pisica sãlbaticã,vidra), 55 specii de pãsãri (ex: uliul pãsãrar, uliulporumbar, cârstelul de câmp) ºi 10 specii dereptile. Procedura de inventariere a celor peste

I Bârsan

FACT-SHEET PROIECT„Pentru Naturã ºi Comunitãþi Locale - Bazele

unui management integrat Natura 2000 în zonaHârtibaciu - Târnava Mare –Olt”

-PH+ PRO MANAGEMENT Natura2000-Obiective Generale:Pânã în 2020, menþinerea stãrii de conservare

favorabilã a speciilor ºi habitatelor de interescomunitar ºi naþional se asigurã prinmanagementul participativ al SPA ºi SCI-urilor dinzona Hârtibaciu – Târnava Mare - Olt, asigurându-se în acelaºi timp cadrul necesar pentru o utilizaredurabilã a resurselor naturale ca bazã de dezvoltarepentru comunitãþile locale.

Scopul proiectului:Realizarea cadrului necesar pentru un

management corespunzãtor al terenurilor ºiactivitãþilor din SPA ºi SCI-uri în vedereaconservãrii speciilor ºi habitatelor de interescomunitar ºi naþional, ºi asigurarea condiþiilorminime necesare finanþãrilor din fonduri europene

INVENTARIERE SPECII ~I HABITATENATURA 2000 AUGUST-NOIEMBRIE 2011

260.000 de ha va fi încheiatã în august 2013.

Acþiunile de inventariere se vor desfãºura peteritoriul a trei judeþe, Braºov, Sibiu ºi Mureº, încadrul proiectului POS MEDIU, co-finanþat dinFondul European de Dezvoltare Regionalã –„Pentru Naturã ºi Comunitãþi Locale – Bazele unuimanagement integrat Natura 2000 în zonaHârtibaciu – Târnava Mare - Olt” implementat deWWF, în parteneriat cu Fundaþia ADEPT, FundaþiaMihai Eminescu Trust, Agenþia Regionalã pentruProtecþia Mediului Sibiu Regiunea 7 Centru ºiAsociaþia Ecotur Sibiu.

Mai multe informaþii puteþi obþine de laPrimãrie. Vã mulþumim

- - - - - Proiect cofinan\at prin FondulEuropean de Dezvoltare Regional[ –

atât ca plaþi compensatorii dar ºi pentruimplementarea planurilor ºi proiectelor dedezvoltare durabilã a comunitãþilor locale.

Proiect este implementat de Asociaþia WWFDCP România (WWF DCP RO), în parteneriat cuFundaþia ADEPT (ADEPT), Fundaþia MihaiEminescu Trust (MET), Agenþia Regionalã pentruProtecþia Mediului Sibiu Regiunea 7 Centru(ARPM 7C), Asociaþia Ecotur Sibiu (ECOTUR)

44 de comunitãþi, 90.000 locuitori:Judeþul Sibiu: 23

Agnita, Alþina, Arpaºu de Jos, Avrig, Bârghiº,Biertan, Brãdeni, Bruiu, Cârþa, Chirpãr,Dumbrãveni, Hoghilag, Iacobeni, Laslea, Marpod,Merghindeal, Mihãileni, Moºna, Nocrich,Porumbacu de Jos, Roºia, Valea Viilor, Vurpãr

Judeþul Mureº: 6 Albeºti, Apold, Daneº, Saschiz, (Sighiºoara),

VânãtoriJudeþul Braºov: 17

Beclean, Buneºti, Cincu, Comana de Jos,(Fãgãraº), Hoghiz, Jibert, Mândra, Pãrãu, Rupea,ªercaia, ªoarº, Ticuºu Vechi, Ucea de Jos, Ungra,Viºtea de Sus, Voila

Durata proiectului: 48 luni, martie 2011-februarie 2015

Valoare totalã proiect: 14.764.054 Lei /3.491.806 Euro (cu T.V.A.)

Suprafaþa proiect: 267.000 haLocalizarea proiectului-arii protejate:Podiºul Hârtibaciului ROSPA 0099, se

suprapune peste urmãtoarele situri Natura 2000Sighiºoara Târnava Mare ROSCI0227, (din

care 10% aprox. nu este suprapusa de SPA),Pãdurea de stejar ºi gorun de la Dosul

Fanatului ROSCI0144,Pãdurea de stejar ºi gorun de pe Dealu

Purcãretul ROSCI0143,Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu

ROSCI0132 ºi peste urmãtoarea arie protejatãde interes naþional Rezervaþia Naturalã“Stejarii seculari de la Breite MunicipiulSighisoara”.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

În urmã cu patru ani am fost invitatîmpreunã cu primarul Curcean Marius Radula o întâlnire cu o delegaþie a asociaþieiolandeze „Roemenie Priject KerkenOosterbeck”, organizatã la Biserica Reformatãdin Agnita. Atunci am aflat cã în Olanda ºi înalte þãri dezvoltate, persoanelor aflate îndificultate li se asigurã servicii de curãþenie,cumpãrãturi, prepararea mâncãrii, platafacturilor, procurarea ºi administrareamedicamentelor. Olandezii ne-au întrebat dacãputem dezvolta ºi în zona noastrã asemeneaservicii, ei fiind dispuºi sã ne ajute atât princonsiliere cât ºi financiar. Pentru aceasta eranevoie de o asociaþie neguvernamentalãnonprofit.

Astfel a luat fiinþã, cu sprijin financiarolandez, Asociaþia „APADOR” „AsociaþiaPentru Asistenþã la Domiciliu Olandezã –Românã), formatã din medici , preoþi ºi altepersoane fizice, al cãrui preºedinte a fost alesDr. Dogaru Ileana medicul comunei Mihãileni.Ideea era cã bãtrânii din satele de pe ValeaHârtibaciului au cel mai mult nevoie de ajutoriar doctoriþa de la dispensarul din Rãvãºel eracea mai implicatã în ajutorarea bãtrânilor dinsatele comunei Mihãileni ºi dispusã sã sprijinedezvoltarea unor asemenea servicii.

Pentru sediul asociaþiei, Consiliul LocalAgnita, la propunerea primarului, ne-a acordatun spaþiu în folosinþã gratuitã, în aceeaºi clãdirecu sediul Casei Seniorilor.

Cu sprijin financiar din Olanda au fostcalificate, prin cursuri la Crucea Roºie Sibiu,trei persoane pentru asistenþã la domiciliu,care apoi prin bunãvoinþa d-nei Toth Ana dinSfântu Gheorghe, au fãcut practicã la asociaþiaDiakonia, asociaþie care asigurã asistenþã la unnumãr de peste 300 de persoane din jud.Covasna.

În timpul activitãþilor pentru constituireaasociaþiei APADOR, au venit în Agnita cumateriale pentru spital ºi UAMS,reprezentanþii Crucii Roºii Germane dinHeidelberg. Am profitat de ocazie pentru a-ipovesti doamnei Strothe Dorina (fostã Drãgan)despre intenþiile noastre. Încântatã de ce a aflatDorina ne-a vorbit despre un sistem decomunicare din Germania, foarte eficient, princare persoanele aflate în dificultate pot solicitaajutor atunci când au nevoie ºi ne-a promis cãva face tot posibilul sã fim dotaþi cu unasemenea sistem. Promisiunea a devenit faptãmult mai repede decât ne-am aºteptat.

În decembrie, anul trecut, d-nul Hans-Jurgen Strothe ºi doi tehnicieni din Germaniaau montat la sediul APADOR sistemul decomunicare rapidã cu persoanele aflate îndificultate ºi ne-au predat 40 de aparate pentrua fi instalate la beneficiari. Sistemul este pecât de simplu pe atât de eficient. La sediu seaflã trei linii telefonice fixe conectate la ominicentralã, conectatã la rândul ei la uncalculator. La beneficiar se aflã un aparatconectat la telefonul propriu. În caz denecesitate beneficiarul apasã butonul roºu ºiapelul ajunge la centralã. Aici operatorulidentificã codul apelantului, îl introduce încalculator ºi aflã cine este persoana caresolicitã ajutor. În calculator sunt trecute toate

ASOCIATIA APADOR ÎN AJUTORUL CELOR BOLNAVI ~I SINGURIASOCIATIA APADOR ÎN AJUTORUL CELOR BOLNAVI ~I SINGURIASOCIATIA APADOR ÎN AJUTORUL CELOR BOLNAVI ~I SINGURIASOCIATIA APADOR ÎN AJUTORUL CELOR BOLNAVI ~I SINGURIASOCIATIA APADOR ÎN AJUTORUL CELOR BOLNAVI ~I SINGURIinformaþiile necesare despre beneficiar:numele, problemele medicale pe care le are ºinumele celei mai apropiate persoane carepoate fi contactatã. Dacã beneficiarul poatevorbii operatorul aflã problemele pe care leare. Dacã e în imposibilitate sã vorbeascã seapeleazã persoana indicatã care se va deplasapentru a vedea despre ce este vorba. În afarãde aparatul conectat direct la telefon,beneficiarul dispune de un buton care poate fipurtat ca pandativ sau brãþarã ºi care are o razãde acþiune de 300 de metri. În cazul în carebeneficiarul are un accident ºi nu poate ajungela aparatul telefonic, simpla apãsare pe butonalarmeazã centrala ºi operatorul poate acþiona.

Din informaþiile pe care le-am primit, înGermania sunt peste 300 000 de beneficiari aiacestui sistem de comunicare. Nu sunt numaipersoane bolnave ci ºi persoane sãnãtoase darsingure, cãrora sistemul le oferã un confortpsihic, având convingerea cã oricând pot apelaºi solicita ajutor în caz de necesitate. Centraladin Agnita poate oferii acest confort oricãreipersoane din România care doreºte ºi caredispune de o linie telefonicã fixã. Este o soluþiepentru toate persoanele care îºi întreabã copiiiplecaþi la serviciu: „Ce mã fac dacã mi seîntâmplã ceva?”

În anul trecut preºedintele ConsiliuluiJudeþean Martin Bottesch a cerut mai multorprimãrii din judeþ sã finanþeze asistenþa ladomiciliu a persoanelor cu probleme desãnãtate, sugerând sã contacteze pentru acestserviciu Asociaþia Caritas din Alba Iulia. În lunaiunie Primãria Agnita a realizat un contract cuAsociaþia Caritas, iar asociaþia APADOR a pusla dispoziþia acesteia tot ce a fost necesarpentru asigurarea serviciilor: sediu, personalcalificat ºi lista persoanelor care solicitauajutor.

Timp de un an doamna Gyorgyi Emoke,un om minunat, reprezentanta AsociaþieiCaritas a implementat în Agnita sistemul deasistenþã la domiciliu. Din 20 iunie 2011Asociaþia APADOR a preluat serviciul ºicontinuã sã asigure asistenþã la 41 de persoanedin Agnita, Ruja ºi Coveº.

În 23 septembrie în sala de ºedinþe aPrimãriei din Agnita a avut loc o întâlnireemoþionantã cu reprezentanþii Crucii Roºii dinHeidelberg, veniþi sã vadã cum funcþioneazãsistemul informatizat pe care ni l-au donat. Laeveniment au participat prefectul HoraþiuRãcuciu ºi preºedintele Consiliului JudeþeanMartin Bottesch.

Primarul Curcean Radu Marius a fãcut oprezentare a serviciilor din Agnita care oferãasistenþã medicalã ºi socialã persoanelor dinoraº, în colaborare cu SPAS (Serviciul pentruasistenþã socialã) din Primãrie. A vorbit despreactivitatea UAMS unde sunt internate 36 depersoane bolnave care au nevoie de tratamentºi îngrijire medicalã permanentã, asigurate depersonal calificat coordonat cu profesionalismºi multã dãruire de dr. David Doina.

Costurile pentru o persoanã internatã laUAMS ajung la 11 000 lei pentru o lunã. Pentruo persoanã care beneficiazã de serviciileAPADOR cheltuielile prevãzute sunt de 104lei pentru o lunã.

Dar primarul a vorbit cel mai mult despreimportantele ajutoare primite de la CruceaRoºie din Heidelberg, de care au beneficiatSpitalul Orãºenesc, UAMS, Centrul de Îngrijireºi care a donat acum oraºului sistemulinformatizat de comunicare ºi monitorizare apersoanelor. A prezentat auditoriului modul defuncþionare al acestui sistem, problemelebeneficiarilor, persoane în vârstã ºi bolnave,destul de reticente la orice aparat care li separe cã le complicã viaþa. A mulþumit domnuluiGerard Crãcãnel, geriatrul de la CasaSeniorilor, care a fãcut muncã voluntarã pentrua instala aparatele la beneficiari ºi a introduceîn calculator datele necesare pentru fiecarepersoanã.

Doamna Diemut Theato de la CruceaRoºie din Heidelberg a vorbit despre felul încare funcþioneazã sistemul în Germania ºi apredat în mod simbolic primarului din Agnitaun aparat destinat beneficiarilor.

În cuvântarea sa prefectul Horaþiu Rãcuciua apreciat modul în care primarul oraºuluiAgnita a rezolvat multele problemele socialeale locuitorilor.

Preºedintele Martin Bottesch a remarcatcã oraºul Agnita este singurul din judeþ care aimplementat sistemul de îngrijire la domiciliuconsiderând cã acest succes se datoreazã ºibunei colaborãri a primarului Curcean cusocietatea civilã, cu voluntarii a cãror activitateo sprijinã ºi care este în beneficiul oraºului.

Cei prezenþi au fãcut apoi o vizitã laimobilul de pe strada Mihai Viteazu nr.9 undefuncþioneazã Casa Seniorilor, APADOR ºi încurând va funcþiona un centru pentru tineret,foarte bine dotat tot cu ajutorul prietenilordin Heidelberg.

Au trecut patru ani de când în Agnita nuse ºtia nimic despre grija pentru persoaneleaflate în dificultate ºi care au nevoie de ajutor.Datoritã unor activitãþi de voluntariat susþinutede primarul oraºului ºi cu sprijin material ºifinanciar de la asociaþia „Roemenie ProjectKerken Oosterbeck” reprezentatã de domnulLeen van Doom ºi al Crucii Roºii dinHeidelberg cu preºedintele Thomas Locher,în Agnita beneficiazã de ajutor 41 de persoane.

Asociaþia APADOR are patru angajaþi carese deplaseazã la domiciliul beneficiarilor, patrucolaboratori care asigurã serviciul depermanenþã la centrala telefonicã ºi mai mulþivoluntari care activeazã pentru bunafuncþionare a sistemului. De un real folos a fostcolaborarea cu asociaþiile Caritas din Harghitaºi Diakonia din Covasna cãrora le suntemfoarte recunoscãtori pentru ajutorulnecondiþionat.

De serviciile asociaþiei APADOR au nevoiefoarte multe persoane singure din satele depe Valea Hârtibaciului. Pentru asta asociaþiaare nevoie de fonduri.

Este cazul ºi este timpul ca ºi instituþiilejudeþene sã se implice pentru a dezvolta acestsistem. Poate Consiliul Judeþean Sibiu vaprevedea în viitorul buget mai mulþi banipentru problemele sociale. Poate Crucea Roºiedin Sibiu, al cãrei preºedinte este prefectulHoraþiu Rãcuciu, se va implica concret ºimaterial în aceastã activitate, sprijinitã pânãacum de alte instituþii similare strãine. De cesã cerem ºi sã primim ajutor numai de departeºi nu de la cei apropiaþi? Dacã vor sã ne fieaproape.

Bârsan Ilarion – secretar APADOR

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

În 24 septembrie 2011 s-a lansat proiectul„Circuitul turistic «Sãsãuº – patrimoniu înpericol»” satul cunoscând un moment desãrbãtoare. Timpul frumos, bun pentrudrumeþie, a contribuit din plin la atmosferade bunã dispoziþie pe care organizatorii s-austrãduit sã o asigure evenimentului.

Au þinut sã fie prezenþi la manifestareade lansare a proiectului toþi partenerii, alãturide gazde fiind conducerea Primãriei comuneiChirpãr, primarul Chirion Stãnuleþ ºisecretara Rodica Niculina Rus dar ºireprezentanþii Ocolului Silvic Agnita - ing.fond forestier Toth Arthur ºi ing. ºef districtBogdan Bârsan ºi ai Asociaþiei GALMicroregiunea Hârtibaciului - preºedinteIlarion Bârsan. Din Sibiu, au fost invitate ºireprezentate urmãtoarele instituþii ºiasociaþii: Consiliul Judeþean Sibiu - consilierElena Hulpuº, Asociaþia Judeþeanã de Turism– director executiv Simina Manea, AsociaþiaIlle et Vilaine – director Valentin Arvunescu.Nu în ultimul rând, prezenþa reprezentantuluiAmbasadei Franþei la Bucureºti, FrancoisPanouille, a conferit întregii manifestãri onotã distinctã, oficialã a dezbaterilor, pe caretoþi cei prezenþi au fost de acord cã au fostconstructive ºi extrem de utile înimplementarea proiectului.

Programul manifestãrii a ocupat întreagazi de sâmbãtã urmãrindu-se ca toþi parteneriisã cunoascã proiectul ºi satul ºi sã catalizezemembrii Obºtei Satului în urmãrireaobiectivelor proiectului. Vechiul sediu al ºcoliidin Sãsãuº a fost, din nou, un spaþiu primitor

Satul care nu vrea s[ moar[Proiectul „Circuitul turistic «S[s[u` – patrimoniu în pericol»”

„Poporul meu piere din lipsã de cunoaºtere”acest proiect. Toate dezbaterile s-au finalizatseara târziu, în jurul unui foc de tabãrã,atmosfera grãdinii dar ºi a mâncãrurilorservite, a ceaunului preparat de familiavânãtorului, contribuind din plin la regretulde a încheia o primã întâlnire ºi dorinþa de aorganiza fiecare nou pas în implementareaacestui proiect.

Un proiect mic, dar mare pentrucomunitate

Prin acest proiect, Asociaþia ObºteaSatului Sãsãuº, fondatã în 2010, îºi continuã,programul de activitãþi pentru atingereaobiectivelor de promovare ºi valorificare apatrimoniului local prin dezvoltare durabilãºi înfrumuseþarea localitãþii. Dupã

numãrul mare de proiecte depuse obligândServiciul de cooperare ºi acþiuni culturale alAmbasadei Franþei la o selecþie extrem destrictã. Pentru toþi cei interesaþi, lista celor11 asociaþii beneficiare ale cofinanþãrii esteuna care onoreazã dar ºi obligã AsociaþiaObºtea Satului Sãsãuº: Argeº Solidaire (jud.Argeº), Asociaþia Alba-Manche Împreunã(jud. Alba), Asociaþia Cele mai frumoase satedin România (Braºov; projet national),Asociaþia culturalã Kratima (jud. Timiº),Asociaþia Împreunã pentru dezvoltareacomunitãþii (jud. Braºov), Asociaþia ObºteaSatului Sãsãuº (jud. Sibiu), Asociaþia ProUrbe(Arad), Asociatia Salvaþi Bucureºtiul(Bucarest), Asociaþia pentru tranziþie urbanã(Bucarest), CeRe (Bucarest), FundaþiaProPatrimonio (Bucarest; projet national).

doresc sã contribuie voluntar la integrareasatului în circuitele turistice naþionale ºi dece nu internaþionale.

Proiectul va fi finalizat în mai 2011,echipa de proiect fiind formatã din membriiAsociaþiei Obºtea Satului Sãsãuº dar ºireprezentanþii partenerilor (PrimãriaComunei Chirpãr, Ocolul Silvic Agnita ºiAsociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu); echipase va întâlni lunar, în toatã aceastã perioadã,pentru organizarea ºi urmãrirea îndepliniriiactivitãþilor planificate.

Preºedintele Asociaþiei, Gheorghe Donu,a precizat, o datã în plus, cã toate eforturilefãcute, din 2007 pânã în prezent, trebuiesccontinuate astfel încât toþi actorii locali sãparticipe la renaºterea satului, implicareaacestora trebuind sã fie voluntarã ºi activã învalorificarea peisajului natural ºi cultural alacestor minunate locuri.

Circuitul Ecomuzeu, propus însat, neexploatat

Satul Sãsãuº a dezvoltat, din 2006, (încadrul Asociaþiei Ecomuzeul Regional Sibiu)un proiect cultural de identificare ºipromovare a patrimoniului material existent.Cu sprijinul specialiºtilor francezi (coordonatde dl. Georges Zouaine-Gaia Heritage) s-aidentificat un circuit de vizitare a unor caseºi gospodãrii tradiþionale integrate în cadrulunor tematice distincte, dar complementare.Fondul imobil construit are o valoarearhitecturalã deosebitã, pãstrându-seconstrucþii din sec. XIX-lea (majoritatea dinpiatrã, cãrãmidã ºi lemn de stejar) tot satulfiind protejat prin PUG-ul localitãþii. Structurastufoasã a drumurilor locale, legând mai multepiaþete nu dispune de elemente de ghidare(indicatoare, nume de strãzi, etc), satul fiindvizitat anual de grupuri mari de turiºti. Unrisc potenþial îl reprezintã ºi «importul»

Din bugetul planificat de 34.000 lei,Ambasada Franþei a decis atribuirea uneisubvenþii de 10.000 lei, diferenþa trebuind sãfie asiguratã de Asociaþia Obºtea SatuluiSãsãuº; în acest sens, s-au fãcut demersuri învederea obþinerii unor sponsorizãri parþiale,astfel încât, cel puþin 2/3 din buget sã fieasigurat, diferenþa constituind contribuþiavoluntarã a echipei de proiect. Se cuvine amenþiona cã din bugetul proiectului nu se vorachita retribuþii sau salarii, toate cheltuielileurmând a se efectua pentru asigurareainfrastructurii materiale în scopul realizãriiobiectivelor proiectului. De altfel ºiamenajãrile necesare sunt ambiþioase: unnumãr de 7 structuri de popas cu masã masivãcu 4-6 locuri, 4 panouri semnalizare ºi 20 deindicatoare stradale dar ºi organizarea uneiserii de activitãþi conexe. Alãturi de membriiechipei de proiect sunt aºteptaþi toþi cei care

ºi ospitalier, micile amenajãri ce maitrebuiesc fãcute putând sã-l transforme într-un redutabil centru cultural zonal (cu salã deconferinþe, spaþiu de protocol, bucãtãrie, etc).Douã momente importante s-au desfãºurat înacest cadru: deschiderea manifestãrilor (cuo expunere a obiectivelor ºi rezultatelorproiectului) ºi dezbaterea conceptului„Identitatea localã”.

În cadrul dezbaterilor d-na ing. DanielaComan a prezentat proiectul „Case uitate dinMãrginimea Sibiului” – proiect unic în judeþulSibiu – finanþat de Uniunea Arhitecþilor ºisprijinit de Direcþia de Culturã ºi PatrimoniuCultural Naþional Sibiu. Îndrumarul editat încadrul acestui proiect prezintã atât soluþiipentru problemele care apar în mod frecvent,legate de locuirea, repararea ºi întreþinereaacestor construcþii, dar ºi un exemplu practicde restaurare a unei case din Poplaca.

Vizita pe traseul propus pentru marcarea dat prilejul unor dezbateri punctuale asuprafiecãrui loc propus pentru amenajare, dar ºiasupra traseului efectiv. Discuþiile au fostlibere, fiecare participant expunându-ºideschis opiniile, experienþa acumulatã îndiverse proiecte putând fi valorificatã ºi în

organizarea manifestãrii « Zilele Culturale aleSãsãuºului » (21-22.08.10) ºi a primei ªezãtoriCulturale (08-10.10 2010), Obºtea SatuluiSãsãuº a depus, la Ambasada Franþei, unproiect pentru finanþarea primului circuitturistic (in situ ºi fãrã ghid) de pe ValeaHârtibaciului.

Proiectul circuitului turistic „Sãsãuº –patrimoniu în pericol” a fost selectat pentrufinanþare de Ambasada Franþei în România,fiind unul din cele 11 proiecte câºtigãtoare(din cele 75 de proiecte depuse). Prinbunãvoinþa d-lui Francois Panouille,reprezentantul Ambasadei Franþei lamanifestarea de lansare a proiectului, amaflat cã cele 11 proiecte reþinute pentrucofinanþare sunt repartizate astfel: 11proiecte de urbanism, 2 proiecte privindpatrimoniul natural ºi peisager ºi 6 proiecteprivind patrimoniul construit (rural ºi urban),

soluþiilor ºi materialelor constructive utilizateîn mediu urban, lipsite de esteticã ºicontribuind activ la distrugerea peisajuluicultural moºtenit. Elementele arhitecturaleºi decorative de pe faþade ºi din gospodãrii,monumentul istoric biserica «AdormireaMaicii Domnului», biserica micã (fostabisericã greco-catolicã) ºi monumentul eroilordin sat, au fost subiectele a trei simpozioane(2007-2008-2009) organizate cu participareareprezentanþilor instituþiilor de culturã ºi aiadministraþiei judeþene. Concluzia:potenþialul local este insuficient valorificat,infrastructura localã fiind de invidiat (energieelectricã, apã, gaz metan, în aria de acoperirea reþelelor de telecomunicaþii mobile) satulavând o serie de puncte tari: fond cinegeticºi piscicol bogat, valoarea deosebitã apeisajului natural ºi cultural (cu o viziunepanoramicã a frontului de nord a munþilorFãgãraº), caracterul întreprinzãtor ºiospitalier al locuitorilor, un patrimoniuimaterial marcant (dinastia de pictori debiserici: familia Grecu, portul, etc).

Asociaþia Ecomuzeul Regional SibiuMarius Halmaghi

“CATRE POPOR”enciclic[ a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 40, SEPTEMBRIE 2011, nr. 40, SEPTEMBRIE 2011, nr. 40, SEPTEMBRIE 2011, nr. 40, SEPTEMBRIE 2011, nr. 40, SEPTEMBRIE 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

La ºedinþa ordinarã a Consiliului LocalAgnita din 28 sept, a luat parte ºi pãrinteleProtopop Ioan Jurca însoþit de reprezentanþiai vecinãtãþilor din Agnita.

Prezenþa acestora la ºedinþa aleºilorlocali a fost motivatã de dorinþa de a lemulþumii pentru sprijinul financiar acordatpânã acum ºi a-i informa asupra situaþieiacestei construcþii.

Capela a fost ridicatã pânã la acoperiº,unde s-a montat ºi folia protectoare.Problema este cã dacã nu se reuºeºte sã fieacoperitã pânã când dã îngheþul, costurile vorcreºte. În faza actualã, îngheþul ºi zãpada vorafecta construcþia neterminatã.

Întrebat de un consilier, pe ce finanþarea contat când s-a apucat de construcþie,pãrintele Jurca a rãspuns cã proiectul a fostdiscutat în ºedinþele vecinãtãþilor ºimajoritatea au aprobat ca fiecare enoriaº sãcontribuie cu 50 ron/an. Dacã s-ar firespectat aceastã hotãrâre, capela ar fi fostterminatã, fãrã a se fi solicitat sprijin de laConsiliul Local. Din pãcate nici 35% dinenoriaºi nu au plãtit aceastã contribuþie,echivalentul a patru pachete de þigãri ieftine.

Situaþia plãþilor pe vecinãtãþi în 2010 esteurmãtoarea: vecinãtatea „Români” cu 624familii 24,2%, vecinãtatea „Sf. IoanBotezãtorul” cu 400 de familii 53,5%,

Ierarhia Bisericii Greciei, care s-a întrunitîn ºedinþã ordinarã pe 5-8 octombrie 2010, simtenevoia sã se adreseze creºtinilor sãi, poporuluilui Dumnezeu, dar ºi fiecãrui om bineintenþionat, pentru a vorbi pe limba adevãruluiºi a dragostei. Zilele pe care le trãim sunt greleºi critice. Trecem ca þarã printr-o crizãeconomicã cumplitã care creeazã multoranesiguranþã ºi teamã. Nu ºtim ce ne aºteaptã înziua de mâine. Þara noastrã se pare cã nu maieste liberã, ci în fapt este administratã decreditorii noºtri. ªtim cã mulþi dintre voiaºteptaþi de la Biserica ce vã pãstoreºte sãvorbeascã ºi sã ia poziþie asupra evenimentelorla care suntem martori. Este adevãrat cã ceeace se întâmplã în patria noastrã este inedit ºicutremurãtor. Criza duhovniceascã, socialã ºieconomicã merge mânã în mânã cu rãsturnareaîntregii f iri. Este vorba de încercareadezrãdãcinãrii ºi distrugerii temeiurilor multortradiþii care pânã acum erau considerate de lasine înþelese pentru viaþa din spaþiul nostru. Dinpunct de vedere social se opereazã o rãsturnarea datelor ºi a drepturilor, desigur cu un argumentevident: mãsurile acestea le cer creditorii noºtri.Declarãm de aceea cã suntem o þarã subocupaþie ºi cã executãm poruncileconducãtorilor-debitorilor noºtri. Întrebareacare se naºte este dacã solicitãrilor lor privescdoar chestiunile economice ºi de asigurãri sauvizeazã ºi fizionomia duhovniceascã ºi culturalãa patriei noastre. În faþa acestei situaþii oriceom raþional se întreabã: de ce nu am luat maidevreme toate aceste mãsuri drastice, careastãzi sunt caracterizate drept necesare. De cenu am schimbat la timpul lor toate acestepatogenii ale societãþii ºi ale economiei pe careazi le realizãm în un mod brutal? Persoanele depe scena politicã din þara noastrã sunt, dedecenii, aceiaºi. Cum au socotit atunci costulpolitic, ºtiind cã conduc þara la catastrofã, iarazi ei se simt în siguranþã, pentru cã acþioneazãde pe poziþia celor care dau porunci? Au locrãsturnãri radicale pentru care altãdatã serevolta întreaga Grecie, iar azi ele se impunaproape fãrã împotriviri. Criza noastrãeconomicã, în cuvinte foarte simple, sedatoreazã diferenþei dintre producþie ºi consum.Între ritmul lent al producþiei pe care îl atingemºi nivelul ridicat de viaþã cu care ne-am învãþatsã trãim. Când ceea ce se consumã este multmai mare decât ceea ce se produce, atuncibalanþa economicã înclinã spre parteacheltuielilor. Þara noastrã, pentru a face faþã,este nevoitã sã se împrumute cu speranþa cãbalanþa perturbatã se va reechilibra. Atunci cândînsã nu se întâmplã acest lucru ºi debitorii cerreturnarea împrumuturilor plus dobândã, seajunge la crizã ºi la faliment. Criza economicãcare chinuie ºi dominã þara noastrã nu este însãdecât vârful iceberg-ului. Este urmarea ºi rodulunei alte crize, a celei duhovniceºti. Disproporþiadintre producþie ºi consum prezintã însã nu doaro dimensiune economicã, ci în primul rând esteun fapt duhovnicesc. Este indiciul crizeiduhovniceºti, care priveºte atât conducerea þãrii,cât ºi poporul. O conducere care nu a putut sãaibã o atitudine responsabilã faþã de popor, carenu a putut sau nu a vrut sã vorbeascã pe limbaadevãrului, care a promovat modele eronate,care a cultivat relaþiile clientelare, numai ºinumai pentru cã a avut ca scop deþinerea puterii.O conducere care în practicã se vãdeºte cã asubminat interesele reale ale þãrii ºi alepoporului. ªi pe de altã parte, un popor, adicãnoi, care ne-am purtat iresponsabil. Ne-am lãsatpradã bunãstãrii, îmbogãþirii facile ºi traiuluibun, ne-am dedat câºtigului uºor ºi înºelãciunii.Nu ne-am pus problema adevãrului lucrurilor.Revendicarea arbitrarã a drepturilor de cãtrebresle ºi grupuri sociale, cu o desãvârºitãnepãsare faþã de coeziunea socialã, au contribuitîn mare mãsurã la situaþia de astãzi. Esenþacrizei duhovniceºti este absenþa sensului vieþii

LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{LOBBY PENTRU CAPEL{vecinãtatea „De pe vale” cu 520 de familii22,7%, vecinãtatea „Blocuri” cu 820 de familii20,8%, vecinãtatea „De pe Climãs” cu 400de familii 37,5%, vecinãtatea „Laþcu” cu 45de familii 2,7%. Primãria Agnita a donat întotal 85 mii lei.

De remarcat faptul cã vecinãtatea de lablocuri, cu cel mai mare numãr de membrii,cu cele mai mari probleme de înmormântare;apartamente mici, slujbã oficiatã pe trotuar,în zgomot de maºini, soare sau ploaie, a datdoar 20,8%.

În ceea ce priveºte recuperarea banilorde la rãiplatnici, pãrintele a explicat cã existão evidenþã clarã a celor care au plãtit, evidenþãcare va fi introdusã în calculator. Dinmomentul în care slujbele de înmormântarese vor oficia în capelã, cei care sunt cucontribuþia la zi vor achita o sumã infimã,reprezentând curentul ºi utilitãþile. Ceilalþivor achita ceea ce n-au plãtit la timp plusinflaþia.

Pânã atunci, Protopopul Ioan Jurca i-arugat pe consilieri sã facã lobby, sã explicelocuitorilor agniþeni faptul cã aceastãconstrucþie nu este un moft, ea este absolutnecesarã. E pãcat cã românii ortodocºi nuînþeleg sã facã acum ceea ce au fãcut saºii înurmã cu 200 de ani.

I. Bârsan

ESTE VORBA DESPRE GRECI

ºi încarcerarea omului în prezentul rectiliniu,adicã în instinctul lui egoist. Un prezent fãrãviitor, fãrã perspectivã. Un prezent condamnatla plictis ºi monotonie. Viaþa a devenit un intervalde timp între douã date, a naºterii ºi a îngropãrii,cu un interval necunoscut între ele. Într-oasemenea perspectivã, deºertãciunea se ia laîntrecere cu iraþionalul ºi lupta o câºtigãtotdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor ºiîi întrebi: “de ce iei droguri, fiule?” ºi îþi rãspund:“spuneþi-mi dumneavoastrã de ce sã nu iau? Nusper nimic, nu aºtept nimic, singura mea bucurieeste atunci când înfig injecþia ºi cãlãtoresc (înalte lumi)”; sau atunci când atragi atenþia unuitânãr cã luând droguri va muri, iar el îþi rãspundecu un zâmbet tragic: “nu înþelegeþi cã eu iaudroguri, ca sã trãiesc”, atunci înþelegi cât deincredibil de adevãrate ºi de potrivite în tragismullor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sensal vieþii noi am urmãrit bunãstarea, traiul bun,puterea economicã. Când însã nu existã altãperspectivã de viaþã în afarã de consum, cândputerea economicã ºi demonstrarea eiostentativã devine singurul mod al recunoaºteriisociale, atunci diferenþierea de restul lumii estesingurul drum de viaþã, pentru cã altfel, dacã nueºti imoral, eºti prost. Aºa au gândit ºi au fãptuitmulþi, aºa am ajuns la diferenþierea ºi de putere,dar ºi de poziþie în poporul nostru. Întrebarea -dilema lui Dostoievski “libertate sau fericire?” otrãim în tot tragicul ei. Am ales bunãstareacontrafãcutã ºi am pierdut Libertatea persoaneinoastre, am pierdut Libertatea þãrii noastre.Astãzi omul în mod justificat tremurã maidegrabã “oare nu cumva i se vor micºoraveniturile?”, dar nu se neliniºteºte pentrudeficienþele educaþiei care îi privesc pe copiii sãiºi nu se îngrijoreazã de înjosirea persoaneiumane. Aceasta deci este esenþa adevãratei crizeºi sursa crizei economice pe care atât de nemiloso exploateazã actualii “negustori de popoare”.În Sinodul Ierarhiei, noi, pãrinþii voºtriduhovniceºti, ne-am fãcut autocritica, am doritsã ne confruntãm cu responsabilitãþile noastreºi sã cercetãm care este partea noastrã de vinãîn prezenta crizã. ªtim cã uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacþionat direct ºi lamomentul potrivit faþã de atitudini care v-au rãnit.Negustorii distrugerii relaþiei dintre popor ºiBiserica sa care îl pãstoreºte au exploatatîndeajuns ºi în mod pragmatic scandalurilefabricate ºi au încercat sã destrame încredereadumneavoastrã în Bisericã. Dorim sã vã spunemcã Biserica are antidotul consumului ca mod deviaþã ºi acesta este asceza. ªi dacã consumul estesfârºitul, pentru cã este o viaþã fãrã sens, ascezaeste drumul, pentru cã conduce la o viaþã cu sens.Asceza nu este privarea de plãcere, ciîmbogãþirea vieþii cu sens. Este antrenamentulsportivului care îl conduce la competiþie ºi lamedalie, iar aceastã medalie este viaþa carebiruieºte moartea, viaþa care se îmbogãþeºte cudragoste. Asceza este drumul libertãþii, împotrivasclaviei inutilului care astãzi ne înjoseºte. Neneliniºteºte situaþia Educaþiei noastre, pentru cãsistemul educaþional actual se raporteazã la elevnu ca la o persoanã, ci ca la un calculatorelectronic ºi singurul lucru pe care îl face estesã îl “încarce” cu materie, neinteresându-se deîntreaga sa personalitate ºi de aceea copiii noºtricu îndreptãþire se împotrivesc. De aceea suntemneliniºtiþi în privinþa proiectului Noului Liceucare se pregãteºte. Manualele ºcolare se scriu,într-adevãr, cu rãspunderea guvernului, darconþinutul lor îl vizeazã ºi pe ultimul cetãþeangrec, care aºteaptã de la Biserica sa sã îi facãcunoscut cu putere ºi glasul sãu smerit.Înþelegem cã toate parohiile noastre trebuie sãdevinã spaþii ospitaliere pentru tinerii noºtri, aºacum sunt deja destule dintre ele, în care mulþitineri gãsesc refugiu în cãutarea lor dupã sens ºisperanþã. ªtim cã cereþi de la noi, pãstorii voºtri,o Bisericã eroicã, cu vigoare, care sã aibã cuvântprofetic, cuvânt pentru tânãrul contemporan, nu

o Bisericã secularizatã, ci una sfinþitã ºisf inþitoare, o Bisericã liberã ºi care sãpãstoreascã cu putere. O Bisericã care nu seteme sã ia poziþie faþã de sistemul viclean alacestei lumi, indiferent dacã împotrivireaconduce la prigoanã ºi martiriu. Biserica estesingurul organism care poate sã stea nemijlocitalãturi de om ºi sã îl sprijine. Bisericã însãsuntem cu toþii ºi aceasta este puterea noastrãºi puterea ei. La unitatea dintre pãstori ºi poporþintesc negustorii de popoare ºi încearcã sã osubmineze. Ei ºtiu cã dacã vor “pierde” pãstorul,cu uºurinþã se vor risipi oile ºi le vor supune.Istoria ne învaþã cã acolo unde Dumnezeu a fostluptat, scopul final era omul ºi înjosirea lui.Întruparea lui Dumnezeu este cea mai marerecunoaºtere a persoanei umane. Biserica nuse opune guvernãrii, ci acelora care exploatândguvernarea ºi ascunzându-se în spatele puteriilucreazã sã vã priveze de speranþã. Aduceþi-vãaminte cã pentru mulþi specialiºti în economie,prezenta crizã este fabricatã, este o crizã careurmãreºte controlul mondial de cãtre puteri carenu sunt iubitoare de oameni. Biserica lui Hristosare cuvânt pentru actuala situaþie, pentru cã nua încetat sã fie ºi trup al lumii, parte a istoriei.Nu poate sã îngãduie nici nu fel de nedreptate,dar este datoare sã arate disponibilitate pentrumãrturisire ºi martiriu. ªtim cã oamenii de lângãnoi suferã de foame, se aflã în sãrãcie, se sufocãeconomic, deznãdejdea de multe ori stãpâneºte

inima lor. Cunoaºtem acest lucru, pentru cãprima lor oprire în cãutarea speranþei esteBiserica din zona lor, parohia lor. Scopul ºi luptanoastrã este ca fiecare parohie sã devinã centrulde unde activitatea pastoralã a bisericii localesã îmbrãþiºeze întreaga societate localãrespectivã. Decizia noastrã este sã creãm unobservator al problemelor sociale cu scopul dea urmãri îndeaproape ºi de a preîntâmpinametodic problemele pe care le creeazã prezentacrizã. Scopul nostru este sã dezvoltãm lucrareade asistenþã socialã a fiecãrei parohii, în aºa felîncât sã nu mai existe nici mãcar un om care sãnu aibã o farfurie de mâncare. Cunoaºteþi ºidumneavoastrã cã în aceastã privinþã Bisericarealizeazã o lucrare uriaºã. Cunoaºteþi acestlucru, pentru cã mulþi dintre dumneavoastrãsprijiniþi voluntar acest efort al parohiei voastreºi îl susþineþi economic. Vã chemãm sã staþiaproape fiecare de parohia voastrã, ca sã neconfruntãm împreunã cu aceste momente grele.Poporul nostru a trecut ºi altã datã prin sãrãcieºi foame, dar a îndurat ºi a biruit, pentru cã atunciavea perspective. Noi toþi putem sã ajutãm peunul ºi unul pe mulþi. Dumnezeu nu ne-a dat duhde fricã, ci de putere ºi de dragoste. Cu acestduh, adunaþi-va în jurul marii noastre familii,Biserica, scoþând la ivealã greºelile noastre,cãutând sensul vieþii în dragoste, vom ieºi dinacest ceas greu.

Ierarhia Bisericii Greciei

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

Pe culmea cea mai înaltã a unui dealse înalþã o bisericã de lemn. Puþin maijos, la câteva zeci de metri distanþã, e oaltã bisericã, din piatrã ºi cãrãmidã.Biserica din lemn e micã ºi pricãjitã, ceadin cãrãmidã, e înaltã ºi semeaþã. Aºa ela Ilimbav, locul unde pe un deal oameniiau strâns puterea credinþei într-un lãcaºcu masã de altar veche de la 1639 ºi într-un alt lãcaº pe care l-au ridicat chiar ei.

Dupã agitaþia Sibiului unde ºi pe trotuarse intrã în depãºire, un popas la Ilimbav e unmoment de respiro. Nu de alta, dar niciþipenie de om nu se aratã la orele amiezii peuliþele satului. Noroc cã mai auzi o vorbãrãzleaþã într-o curte sau alta ºi aºa întrebi denenea Ironim, cel care descuie biserica. Aºaa început pentru noi popasul la Ilimbav, satcu state vechi, atestat documentar la 1375,ºi cu locuitori puþini, abia vreo 350 de suflete.De zãbovit nu am zãbovit mult, doar cât sãvedem biserica de lemn ºi, din exterior, pecea din cãrãmidã, ambele lãcaºuri de cult fiindmonumente istorice.

Biserica mare poartã hramul “Sf.

Surse de inspiraþie alepoeziei religioase

Poezia religioasã stã la baza întregiievoluþii a limbii ºi a literaturii române, estestâlpul ei de temelie, deoarece „poeziareligioasã demonstreazã cã spaþiul unde s-aaºezat geneza poporului român a fost unspaþiu creºtin, cã s-au scris aici cãrþi (...)Existenþa, doveditã, între daco-romanii cepopulau Dacia ºi Scythia Minor a unormânuitori ai condeiului (oameni ai Bisericii)poate reprezenta o probã a neîntreruperiiexerciþiului cãrturãresc. Seria scriitorilor„strãromâni”, prin întinderea sa în timp,argumenteazã tocmai continuitatea acesteiîndeletniciri ºi face din spaþiul daco-roman sauprotoromânesc un loc integrat pe deplin înansamblul unor preocupãri ce aveau dreptscop producerea cãrþii.”1 De aceea, „liricareligioasã constituie genul cel mai binereprezentat la începuturile noastreliterare. (s.n. M.D.P.)”2

Poezia de inspiraþie creºtinã îºi aresursele în imnurile religioase ale veacurilorBisericii primare: „din epistolele SfântuluiApostol Pavel se vede clar cã în adunãrile decult se întrebuinþau nu numai Psalmii ºicântãrile din Biblie, ci ºi cântãri duhovniceºti,care nu sunt decât creaþia entuziasmuluireligios al celor dintâi creºtini.”3

De aceea, în rândul primilor mari poeþicreºtini îl putem evoca pe Roman Melodul,ale cãrui cântãri au avut o înrâurire deosebitãasupra evoluþiei ulterioare a poeticii creºtine:„geniul inspirat ºi pietatea profundã a acestuimelod promovarã imnul din stadiul sau formade tropar în cea de poem, adicã o serie destrofe sau de tropare înlãnþuite de aceeaºiacþiune în care se celebreazã episoade din

Aceasta poezie deosebitã stãscrisã la intrarea în biserica de laSadinca, jud. Sibiu, loc unde s-au pusbazele unei mici mãnãstiri condusãde pãrintele-cãlugãr David.

Atât de frumoasã pe cât de adevãratã.Un lung tren ne pare viaþa,Ne trezim în el mergândFãrã sã ne dãm, noi seamaUnde ne-am suit ºi când.Fericirile sunt halteUnde stãm cât un minutPânã bine ne dãm seamaSunã, pleacã, a trecut.Iar durerile sunt staþiiLungi, de nu se mai sfârºescªi în ciuda noastrã parcãTot mai multe se ivesc.Arzãtori de nerãbdareÎnainte tot privim,Sã ajungem mai degrabãLa vreo þintã ce-o dorim.Ne trec zilele, trec anii,Clipe scumpe ºi dureri,Noi trãim hrãniþi de visuriªi-nsetaþi dupã plãceri.Mulþi copii voioºi se urcã,Câþi în drum n-am întâlnit;Iar câte un bãtrân coboarãTrist ºi frânt sau istovit.Vine o datã însã vremeaSã ne coborâm ºi noiCe n-am da atunci o clipãSã ne-ntoarcem înapoi?Dar pe când, privind în urmãPlângem timpul ce-a trecut,Sunã goarna VEªNICIEI:<Am trãit ºi n-am ºtiut>

Notatã de prof Gheorghe Baciu

Poezia religioas[ româneasc[ (III)

Campania “Salveaz[-\i trecutul! Salveaz[ monumentul!”Campania “Salveaz[-\i trecutul! Salveaz[ monumentul!”Campania “Salveaz[-\i trecutul! Salveaz[ monumentul!”Campania “Salveaz[-\i trecutul! Salveaz[ monumentul!”Campania “Salveaz[-\i trecutul! Salveaz[ monumentul!”Bisericã desfãcutã bucatã cu bucatã

studiu publicat în “Revista teologicã”, nr. 3/2009. Punctul nostru de interes este însãBiserica micã de lemn, cea care poartã hramul“Buna Vestire” ºi este inclusã în Campania“Salveazã-þi trecutul! Salveazã monumentul!”.

Bisericã ortodoxã, apoi unitã, apoi

iar ortodoxãMulte necunoscute are încã pentru

cercetãtori Biserica de lemn din Ilimbav. Cânda fost construitã? Cine a pictat-o? Suntîntrebãri care îºi aºteaptã rãspunsuril. Ce seºtie e faptul cã biserica de lemn nu a fost iniþiala ilimbãºenilor, ci a fost adusã în anul 1852din localitatea Nou, cum scrie în ListaMonumentelor Istorice, sau din satul NouRomân, cum menþioneazã Ioan Abrudan.Acelaºi cercetãtor aratã faptul cã în NouRomân, biserica de lemn ar fi fost construitã“probabil în ultimele decenii ale secolului alXVIII-lea, dupã emiterea edictului detoleranþã religioasã, de la 1781” ºi cã iniþialaici s-au oficiat serviciile religioase pentrucomunitatea ortodoxã, apoi pentru cea unitã.La jumãtatea secolului al XIX-lea, edificiul afost cedat / vândut ilimbãºenilor, dupã ce înNou se construise o bisericã în piatrã. Aºa seface cã biserica de lemn a fost desfãcutãbucatã cu bucatã, pe fiecare bârnã fiindmarcate numere, multe dintre ele fiindvizibile ºi astãzi în exteriorul bisericii. Datãfiind demontarea, pictura interioarã apereþilor s-a pierdut, recuperându-se, dinfericire, scenele zugrãvite pe bolþile naosuluiºi pe tavanul absidei.

Odatã ce biserica a intrat în ograda lor,nici ilimbãºenii nu au stat cu mâinile în sân ºiau ridicat o turlã pe latura de vest amonumentului. “Motivul acestei intervenþiil-a constituit, cu siguranþã, dorinþacredincioºilor de a deþine clopote de felulcelor care rãsunau în turnul cel mare albisericii ortodoxe. Comunitatea a achiziþionatun asemenea clopot, în anul 1854. Pe obiectulturnat în bronz se poate citi urmãtoarea

dedica-þie: „Î(n). N(umele). T(atãlui). F(iului).D(uhului). Sunt a Troi(þei) ºi al Bunei Vestiriszau fokut acest klopot pe seama SfinteiBisericzi Unite a Illimbavului Iioan LukaParochial Mat-Hei ignat dascãl Zoszim TokoaeKantor Ioan Nika Popi Krisnik Zavu ToakaIoan Pfilip Ceorg Caelf la Sibiu 1854”. Dealtfel, lângã bisericuþa de lemn se gãseºtemormântul preotului paroh Matei Luca.

Istorie de la 1639?La sfârºitul secolului al XVIII-lea a fost

plasatã de cãtre cercetãtori construireainiþialã a Bisericii de lemn “Buna Vestire”.Cine poposeºte la Ilimbav poate avea însã osurprizã; nu de alta dar pe masa din altar estenotat un alt an. Astfel, pe piciorul meseialtarului este inscripþionat, cu caracterechirilice, anul 7147, adicã 1639, afirmã echipacare a lucrat la Proiectul “60 de biserici delemn”. Adicã, masa este cu peste o sutã deani mai bãtrânã decât biserica.

Întrebãri ridicã ºi identitatea celui carea zugrãvit pictura. Cum pisania s-a pierdut(probabil odatã cu demontarea ºitransportarea bisericii) nu se mai ºtie cine arealizat pictura interioarã; se ºtie doar cãaceasta a fost finalizatã la 1811. Se bãnuieºteînsã cã pictor ar fi fost un meºter þãran, dinsatele de pe Olt pentru cã “factura þãrãneascãa picturii e evidenþiatã de expresia ei curatãºi sincerã, fãrã a fi naivã”, subliniazã IoanAbrudan, în studiul menþionat. Zugravulnecunoscut e însã lãudat de cercetãtorulteolog pentru rigurozitatea cu care aorganizat programul iconografic, în stilul arteibizantine. În ceea ce priveºte starea picturii,trebuie spus cã ea a rezistat în condiþii multmai bune decât în alte lãcaºuri similare, darde conservare ºi restaurare este nevoie ºi aici.ªi nu este exclus ca eventualele lucrãriinterioare sã scoatã la ivealã ºi alte picturiacoperite sub stratul de var; de altfel, în altar,o astfel de picturã a fost scoasã la ivealã. Cuma fost odinioarã iconostasul aceste biserici?Se poate doar bãnui pentru cã doar în

registrul superior mai sunt vizibile picturi.În rest, totul e acoperit în tencuialã ºi var.Dintre icoanele iconostasului se maipãstreazã doar cele de la uºile împãrãteºti,cu imaginile Sfântei Fecioare Maria ºi cea aArhanghelului Gavriil.

Cât priveºte arhitectura edificiului, sãºtiþi cã meritã atenþie, la fel ca ºi pictura.Biserica nu e una mare, mãsoarã 12 metrilungime ºi 5,5 metri lãþime, dar are un pridvorcu stâlpi sculptaþi ºi îndelung fotografiaþi decei care poposesc aici. Cam atât desprebiserica de lemn a ilimbãºenilor, restul puteþisã-l descoperiþi singuri.

Articol - Maria SpãtariuFoto - Eugen Pop

istoria mântuirii în legãturã cu Mântuitorul,cu Sfânta Fecioarã, cu Sfinþii Apostoli, orieroismul sfintelor figuri din istoria Bisericii.”4

Meritã subliniat în acest context rolul majorpe care l-au avut, în evoluþia poeziei religioasecreºtine, Sfântul Ioan Damaschin, CosmaIerusalimiteanul, Teodor Studitul sau IosifStuditul, monahia Cassia sau Icassia, CosmaMelodul sau binecunoscuþii imnologi EfremSirul ºi Simeon Noul Teolog.

Poezia religioasã româneascã îºi gãseºteizvorul atât în imnurile ºi troparele creºtine,în Psaltire sau în Cântarea Cântãrilor, cât maiales în colindele de Crãciun ºi cântecele destea. Aº spune, în acest context, cã primelecreaþii ale noastre au fost scrise în limbalatinã, într-o perioadã când limba românã încãnu era deplin alcãtuitã. Niceta deRemesiana, primul autor de imnuri de la noi,apoi Ioan Cassian din Scythia Minor, cu alesale cãrþi de învãþãturã (Conlaþiunile,Filocalia, Aºezãminte monahale), DionisieExiguul, mare învãþat daco-roman, sunt doarcâteva pietre de temelie a limbii poezieiromâneºti care „s-a nãscut în aceastã fericitã,statornicã, înceatã ºi fecundã rodire spiritualãa trei limbi ce purtau mireasma textuluioriginal ebraic, aramaic din care au pornitSeptuaginta ºi Noul Legãmânt, prin limbagreacã ºi Vulgata timpurie. Ioan Cassianul,Dionisie, Niceta ºi ceilalþi vor stãpâni acestelimbi fiind aici tãrâm de legãturã, punte întrerãsãrit ºi apus.”5

De asemenea, colindele au influenþatpoezia noastrã româneascã, dovedind cã auavut un rol major în dezvoltarea vastuluispaþiu sacru de care vorbea ºi Eugen Simion.Suntem întru totul de acord cã poeziacolindelor „ne dezvãluie marea frumuseþe ainimii curate din gândirea ºi viaþa neamuluianinat de crestele Carpaþilor (...), pentru cã

fiinþa unui neam, vorbind de un neam creºtin,nu este numai naturã, adicã produs alpãmântului, instinct întunecat ºi nãzuinþãoarbã, ci este mai întâi spirit, dardumnezeiesc, vedere duhovniceascã ºimodelare conºtientã. Ea aparþine Împãrãþieilui Dumnezeu. Izvor de energie spiritualã,zestrea acestei fiinþe etnice se transmiteurmaºilor drept virtute a învierii din parteacelor adormiþi în dreapta credinþã în vedereacontinuãrii pe pãmânt a unui destin propriu,dupã un plan rânduit de Creator.”6

Colindele au influenþat sensibilitateaartisticã a poeþilor din versificaþiile româneºti,ele înseamnã experierea Iubirii luiDumnezeu, fiindcã prezenþa divinã esteIubire: „a-l cunoaºte pe Dumnezeu înseamnã,în înþelesul bucuriilor pe care le trãim însãrbãtorile împãrãteºti, a recunoaºte cã totulîn lume, dar mai ales noi înºine, suntem daruliubirii lui Dumnezeu. Iubirea aceasta însã areun caracter cosmic, de care nu-i strãinã nicicolinda româneascã”.7 Nu puþini sunt autoriide poezie care s-au lãsat fascinaþi de ritmul ºimuzicalitatea colindelor. Îi amintim astfel pe:Mihai Eminescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic,Zorica Laþcu-Teodosia etc.

Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI

1 Dan Horia Mazilu, Cuvânt înainte, Antologia 1700de ani de poezie religioasã, Editura Ager, 2003, pp. 5-6

2 Ibidem, p. 63 Petre Vintilescu, Poezia imnograficã, Editura

Renaºterea, Cluj-Napoca, 2005, pp. 8-94 Ibidem, p. 465 Ioan Alexandru, Iubirea de Patrie, vol. II, Editura

Eminescu, Bucureºti, 1985, p. 1946 Ilie Moldovan, Valori creºtine ale familiei în

România..., din volumul de comunicãri „Familia ºi viaþala începutul unui nou mileniu creºtin”, Bucureºti, 2001,pp. 146-147

7 Ilie Moldovan, Iubirea – Taina Cãsãtoriei.Teologia iubirii. În Hristos ºi în Bisericã, volumul I, AlbaIulia, 1996, p. 228

Nicolae” ºi a fost construitã între anii 1826-1836. Pentru ridicarea ei, obºtea sãteascã aobþinut un împrumut de la banca Universitãþiisãseºti, iar mai apoi “fiecare locuitor acontribuit dupã puteri, aducând în sat piatrãcu piatrã din cariera aflatã în apropiere, uniicu carele, alþii, mai sãraci, purtând povara înspinare”, scrie lect. dr. Ioan Abrudan, într-un

EI S-AU N{SCUT @N OCTOMBRIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

Este Sfântul Dumitru. Se începe iarna.Se tunde coama cailor, pentru ca sã creascãfrumos. În ajunul lui Sf. Dumitru se fac focuripe lângã care se adunã copiii ºi strigã: „Hai lafocul lui Sâmedru”. Focurile acestea se facdin gãteje, paie ºi puþin bãlegar. Se fac înnumãr de 9. Flãcãii ºi fetele sar prin foc. Ceice-l trec se vor cãsãtorii în anul acela. La urmãvin babele ºi le dau colaci, nuci, mere. Cândpleacã spre casã, iau câte un tãciune ºi-laruncã prin grãdinile cu pruni, ca sã facãprune multe în vara viitoare. În noaptea de

Cãtanã Eufimia 82 de ani 01 oct MarpodMãniº Livia 98 de ani 02 oct ChirpãrCiurar Valeria 84 de ani 02 oct BrãdeniNeghirlã Ortansa 90 de ani 03 oct MetiºBenchea Ion 88 de ani 03 oct MihãileniBarb Eugenia 87 de ani 03 oct MerghindealBotoº Ana 85 de ani 05 oct AlþînaBintea Paraschiva 80 de ani 06 oct MihãileniMicloº Rozalia 88 de ani 08 oct Ghijasa de SusStãnilã Maria 81 de ani 09 oct MihãileniArmean Lucreþia 87 de ani 11 oct CoveºPãcurar Mãriuþa 87 de ani 11 oct CoveºToma Sora 82 de ani 12 oct MihãileniRafailã Frosina 81 de ani 12 oct ªomartinOnea Emil 82 de ani 13 oct RetiºMuntean Victoria 84 de ani 14 oct RujaHordobeþ Ironim 83 de ani 14 oct IlimbavHordobeþ Livia 86 de ani 16 oct IlimbavZamfir Virsavia 86 de ani 16 oct RujaMoga Ana 84 de ani 16 oct MetiºGheorghea Mihaiu 81 de ani 16 oct MihãileniAlamã Eleonora 83 de ani 18 oct MarpodLenghel Paraschiva 87 de ani 19 oct AlþînaMinciunã Virgil 87 de ani 19 oct BruiuBoar Ana 91 de ani 20 oct IlimbavBobari Aurelia 87 de ani 20 oct RujaIrod Anica 86 de ani 23 oct Ghijasa de SusBãrdaº Ioan 85 de ani 23 oct RetiºPopiþã Elisabeta 87 de ani 24 oct MetiºOpriº Maria 85 de ani 24 oct MihãileniStãnilã Ion 81 de ani 24 oct MihãileniRau Ana 92 de ani 25 oct AlþînaBãjan Ioan 86 de ani 25 oct MarpodNistor Maria 87 de ani 27 oct VãrdItu Victoria 91 de ani 28 oct Ghijasa de SusToma Amalia 88 de ani 28 oct AlþînaBârsan Elena 85 de ani 28 oct AlþînaVancea Vasile 85 de ani 29 oct MetiºVulea Maria 84 de ani 29 oct MerghindealÞichindelean Maierean 82 de ani 29 oct AlþînaBaba Ion 83 de ani 30 oct Metiº

FOAIE VERDESPIC DE GRÂU,

Foaie verde spic de grâu,Spune-mi, Leano, când sã viu?Mai târziu ori mai devreme,Când duºmanii taie lemne?Mai târziu ori pe-nserat,Când duºmanii s-au culcat?C-asar-am fost în grãdinãªi m-o muºcat o albinã.ªi albina avea ciocªi m-o muºcat dintr-un loc.ªi albina avea dinþi,ªi m-o muºcat înadins.

Hãlângrãvean Versavia, 50 de ani,Agnita, 18 febr.1984

NICU GANEADupã coasã

Din biserici verzi de iarbãvechi de câteva minute,

Se înalþã înspre cerurirugãciunea lumii mute.

Tribul de furnici sopranecântã oda libertãþii

Mãmãruþele se cainãîntru libertatea vieþii;

Greieri mici cerniþi cu smoalãþârâie încetiºor

ªi-ºi pun þiterele-n slujbaprea cucernicului cor.

ªi de-odatã; iatã omul,Gadinã din insectarPune mâna pe o furcãªi le suie templu-n car!

Împ[r\irea c[milelor

TE-AM VÃZ’T, BÃDIÞÃ,PRIN SAT,

Te-am vãz`t, bãdiþã, prin sat,Erai tare supãrat.ªi mai ieri de dimineaþãTe-am vãzut galben la faþã.Nu ºtiu de ce boalã zaci,Ori, bade, numa’ te faci.Întreba-te-aº, dar mi-i teamãCã nu mi-i bãga în samã.Întreba-te-aº, dar mi-i fricãCã nu-mi vei zice nimicã.Bate vântu’ printre duziªi ploaia prin cucuruz;De-ai veni, bade, veni,C-un sãrut te-aº lecui.ª-aºa doinã þ-aº cânta,De-ai uita de boala grea.ª-ai uita de supãrareCu mine-n braþele tale.ª-ai uita cã ne-am sfãditªi cã de-un an n-am vorbit.ª-asarã-am stat la portiþã,Te-aºteptam sã vii,bãdiþã.Treceau fete ºi flãcãi,Tu nu erai printre ei.ª-atunci am intrat în casãªi mi-am pus capu’ pe masã,ª-am oftat, bade, din greuª-am strigat numele tãu.ª-am stins lampa supãratã,Nimenea sã nu mã vadã.

Cãluþiu Ileana, 48 de ani,Ighiºu Vechi, 9 februarie1983

În clipe de odihnã,am visat.

Am visat cã în mânã am un ban,cã am prins nemãrginirea.

Eram copilºi îmi doream un ban

mai mult decât lumina soareluiºi îl aveam.

L-am prins în mâinicu forþe prometeice ,

l-am strâns ca pe un idol aºteptat.

Din marele efort am tresãritºi m-am trezit cu pumnul strâns.

Un val de bucurieîmi scãlda ºi inima ºi faþa

26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRU26 OCTOMBRIE - SÂMEDRUSâmedru, ciobanii care vor sã afle cum va fiiarna, geroasã sau moale, îºi aºtern sarica înmijlocul oilor. De se va culca pe ea oaieneagrã, iarna va fi bunã; iar de se va culcaoaie albã, iarna va fi grea, cu zãpadã multã.În noaptea de Sâmedru de va fi lunã plinã ºisenin, iarna va fi bunã; iar de nu va fi lunãplinã, ci nor sau ploaie, este semn cã iarna vafi grea ºi zãpezi mari.

Din volumul „Mitologie româneascã”de Marcel Olinescu

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

împartã banii în felul arãtat de tatãl lor. Unaltul socotea cã testamentul nu putea fi aplicatºi cã nu avea, prin urmare, nici o valoare.

În sfârºit au gãsit un om cu judecatã, carele-a spus:

- Este cât se poate de uºor. Am sã vãîmprumut cu o cãmilã, pe care o veþi adãugacelorlalte ºaptesprezece. Cel mai mare vacãpãta jumãtate din cãmile, adicã nouã. Celde-al doilea va primi o treime, adicã ºase.Mezinul va primii douã, adicã a noua parte.Asta înseamnã, cu totul, ºaptesprezececãmile. Atunci o sã-mi iau ºi eu cãmila înapoi.

Cei trei fii gãsiserã cel mai bun sfãtuitor

Gãsim cam peste tot, chiar ºi înaritmeticã, o mulþime de enigme nedeslegate.Povestea arabã care urmeazã ne-o aratã cuprisosinþã.

Un om dorea sã se asigure cã, dupã ce vamuri, cei trei fii ai sãi vor gãsi un bun sfãtuitor.

Le-a lãsat, aºadar, moºtenireºaptesprezece cãmile, cu instrucþiuni clare:

- Cel mai mare dintre voi va avea partede jumãtate din cãmile, cel de-al doilea de otreime, iar mezinul de a noua parte.

Citind testamentul, cei trei au fost de-adreptul nãuciþi. Au cerut sfatul prietenilor.Câþiva le-au spus sã vândã cãmilele ºi sã

în micul pumn închis simþeamvisul,

idealul,fericirea.

Cu teamã l-am deschis încet,tremurãtor.

În loc de strigãtul de împliniream început sã plâng.

Plângeam cu lacrimi mari, copilãreºti,dupã bãnuþ,

dupã bãnuþul mult dorit,la care doar gândul,

gândul meu zburdalnica putut sã ajungã !

Prof. Baciu Gheorghe Victor

DAN HERCIUsingur e bine

fã abstracþie de tottrãieºte un timp singurca un ecou al propriei umbre

reacþioneazã independentiar ceilalþi, ºtiuþi ºi neºtiuþi,o sã aparã pe rândaºa cum îi vrei tu

nu mai presupune cã lumea te înþelegedacã ai ceva de spus,spune, scrie, strigã, plângi,minte, ºopteºte, zâmbeºteorice tãcere se poate folosiîmpotriva ta, oricând

cumpãrã-þi o grãmadã de cadouriºi bucurã-te, omule!Crãciunul vineîntotdeaunala aceeaºi datã

Vis

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0269-510465, int.112www.gazetahartibaciului.ro

e-mail: barsan.avh@gmail.comorele 800 - 1500C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Numãrul celor care au participat anulacesta la Ziua de Curãþenie Naþionalã înoraºul Agnita a fost surprinzãtor de mare.Având experienþa unor asemenea acþiunidin anii anteriori, Primãria Agnita ºi SCEco Valea Hârtibaciului au pregãtit saciºi mãnuºi pentru 100 de participanþi ºi s-au trezit cu peste 200 de voluntari tineriºi vârstnici.

Dupã ce a rezolvat urgent problemamaterialelor necesare, directorul SC EcoValea Hârtibaciului Marcel Cãlugãr a fãcuto scurtã instruire privind mãsurile deprotecþie necesare într-o asemenea activ-itate ºi s-au stabilit zonele de acþiune.Prichindeii au luat la puricat parcurile dinoraº, respectiv zona primãriei, parcul G.D.Teutsch ºi parcul Axente Lene, elevii dinclasele V-VIII s-au dus în zona eleºteu ºiparcul Steinburg iar liceenii în zona cu

AGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TIAGNI|ENII ECOLOGI~TI

cele mai multe gunoaie, respectiv drumulspre Vãrd. Serviciul de Voluntari Agnitaau acþionat în piaþã ºi pe drumul spre Ve-seud iar un grup de vârstnici de la CasaSeniorilor au fãcut curãþenie în parcareadin pãdurea Lempeº. Douã echipe de eleviau adunat ambalaje de plastic ºi hârtii însatele Ruja ºi Coveº.

La reuºita acestei acþiuni au contribuit20 de profesori de la Colegiul A.T.Laurianºi ªcoala Generalã G.D.Teutsch.

Rezultatul acestei frumoase activitãþide curãþenie a fost colectarea a 135 desaci mari plini cu tot felul de gunoaie arun-cate de nesimþiþii locali ºi din satele ve-cine. Deºeurile au fost transportate laStaþia de sortare a SC Eco Valea Hârti-baciului.

I Bârsan