GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRUL 68, IANUARIE 2012APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 2

- pag. 5, 6

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 6

O iniþiativã de suflet a membrilor asociaþiei CasaSeniorilor din Agnita a avut loc începând cu ziuaSf. Nicolae, cel dãruitor de bucurii, pânã însãptãmâna Crãciunului. Cu obiecte deîmbrãcãminte aduse de membrii asociaþiei, ºiproduse alimentare cumpãrate cu bani dinsponsorizãri, au fost pregãtite pachete ºi dãruitecelor aflaþi în nevoinþã.

S-au bucurat de darurile primite bolnavii de laUnitatea de Asistenþã Medico Socialã, persoaneleaflate la Centru de Asistenþã Socialã, elevii din clasaI-a din Ruja ºi Coveº ºi 24 de copii de la ºcolile dinAgnita.

Le-au fost alãturi în aceastã acþiune voluntariide la S V Agnita, copiii de la grãdiniþele de pe Valeºi de la Blocuri, ºi cei 5 preoþi de la parohiileortodoxe din Agnita care au contribuit ºi cu o sumãimportantã de bani.

Acþiunea s-a finalizat în sala de ºedinþe aprimãriei, cu un frumos program de colinde

În Agnita a devenit tradiþie ca în 24 Ianuarie Muzeulde Istorie „Valea Hârtibaciului”, sã-ºi deschidã largporþile sãrbãtorind marele eveniment petrecut în urmãcu 153 de ani.

ªi anul acesta sala în care a fost comemorat istoriculeveniment s-a dovedit mult prea micã pentru cei dornicisã participe la serbarea organizatã de Mihaela Nevodarmuzeograf la Muzeul de Istorie, împreunã cu elevitalentaþi de la ºcolile din oraº.

Serbarea a început cu o prezentare cronologicã aevenimentelor din 1859, realizatã de prof. Ioan Vargacare prin modul de expunere a captat atenþiaauditoriului. Preotul Mihai Naicu a vorbit despreimplicarea Bisericii Ortodoxe în evenimentele acelor aniºi despre ecoul ºi influenþa lor în conºtiinþa românilortransilvãneni.

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE,SÃRBÃTORITÃ LA AGNITA

Într-un decor de ºezãtoare a fost prezentatã sceneta„Moº Ioan Roatã ºi Cuza Vodã”, urmatã de o suitã decântece patriotice. Minispectacolul a fost realizat deelevii Iucti Curcean, Cristian Nevodar, Mihai Aldea,Diana Nistor, Cristina Banu, Elisa Curcean, IuliaGavriliu, Crina Hârþoagã, ºi talentata interpretã dãcântece patriotice ºi religioase Anuþa Ghijãsan.

Spectacolul a fost completat cu o frumoasã expoziþietematicã de picturã a copiilor de la Clubul elevilorintitulatã „Alexandru Ioan Cuza ºi Unirea”, coordonatorMarinela Cernea.

I. Bârsan

AU DÃRUIT UN STROP DE BUCURIE

prezentat de prichindeii de la grãdiniþa de pe AurelVlaicu, de grupul de la Clubul Elevilor ºi de corulseniorilor.

Cu aceastã ocazie d-na Cioca Marcela a mulþumitdin partea asociaþiei, tuturor celor care s-au implicatîn aceastã acþiune dãruind un strop de bucurie celorbolnavi ºi lipsiþi.

I. Bârsan

Ca ºi în anii precedenþi momentul festiv a fostîncheiat în curtea muzeului unde actorii ºi spectatoriiºi-au dat mâna ºi au jucat Hora Unirii.

S-A APROBAT BUGETUL LOCALAL ORAªULUI AGNITA

REALIZÃRI ROMÂNEªTI CONTEMPORANE

- pag. 3

STEAGURI DEBREASLÃ DIN AGNITA

PAGINA ELEVILORªI PROFESORILOR

Un elev model

Despre Mihai Eminescu - pag. 4

PROIECTE EUROPENE

- pag. 4

Simetria - pro ºi contra - pag. 4

- pag. 4

2012 - ANUL OMAGIAL ALSFÂNTULUI MASLU ªI ALÎNGRIJIRII BOLNAVILOR

PÃRINTELE NICOLAE STEINHARDT,CUVÂNT LA DUMINICA A 32-A

DUPÃ RUSALII, A VAMEªULUI ZAHEU

Poezia religioasã a luiIoan Alexandru

Poveste

FOLCLOR CULES DEMIRCEA DRAGAN

NICU GANEADAN HERCIU

RAIUL - pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2012

O idee propagatã destul de puternic însocietatea româneascã de astãzi este cã, delocmândri cu originea lor, unii dintre româniafirmã cã toate aceste motive de mândrienaþionalã þin doar de domeniul trecutului, cãRomânia de astãzi ar fi... o “þarã bolnavã”, fãrãcivilizaþie, fãrã personalitãþi marcante, ea fiindmereu “codaºa Europei”. 

Pentru a contracara astfel de teoriinegativiste, menite sã-i þinã pe români “lalocul lor” (ºi depãrtându-i de tradiþia ºi sufletulneamului românesc), teorii stabilite de cei cese doresc “Atotputernicii Lumii”, Iluminaþisau francmasoni, vom oferi o serie de realizãriale geniului romanesc ale ultimilor ani.

* Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutulde Fizicã Atomicã de la Mãgurele, a realizatun CD ROM (din sticlã) cu o capacitate destocare de 15.000 ori mai mare decât a unuiaobiºnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fistocatã întreaga Bibliotecã a AcademieiRomâne, iar informaþiile ar putea rezista5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, invenþiasa a fost premiatã cu medalia de aur la SalonulMondial al Invenþiilor “Bruxelles Europa”, iarautorul doreºte cu orice preþ producerea deserie în Romania. Dar forurile din Româniaîntârzie la nesfârºit formalitãþile

* Constantin Pascu a realizat în anul2000, în premierã mondialã, un aparat carepurifica aerul în spaþiile de locuit: distrugebacteriile din aer, reþine praful ºi fumul deþigarã, atmosfera devenind “ca în salinã saupe litoralul marin”. Instalarea acestui aparatcosta atunci doar 480.000 lei!

* Petricã Ionescu este cel maiimportant regizor de operã dupã Zefirelli(afirmaþie fãcutã de George Astalos, în ian.2001)

 * România a câºtigat CampionatulMondial de bridge (considerat de mulþidrept cel mai inteligent joc de cãrþi) peInternet, în 16.11.2000 (107 - 75 cu SUA înfinalã).

 * Hackerii români sunt consideraþiprintre cei mai buni (ºi mai periculoºi) dinlume. “Distracþia” (conform declaraþiei lor,ei nu furã informaþii, ci doar doresc sã îºidovedeascã valoarea) celor “5 magnifici de laRãsãrit” a obligat CIA sã trimitã o delegaþiela Bucureºti. Printre site urile “sparte” de ei:US Army, US Air Force, US Navy, NASA,Coast Guard, departamente federale, etc.

* La salonul invenþiilor de la Geneva(aprilie 2001), România s-a clasat pe locul Iîn privinþa numãrului de premii obþinute ºipe locul II (dupã Rusia) ca numãr de invenþiiprezentate. Adicã a luat premii pentru toatecele 62 de invenþii prezentate (22 premii I;18 premii II; 22 premii III)!! Delegaþia românãs-a mai întors de la Geneva ºi cu 4 premiispeciale din partea delegaþiilor altor þãri, unpremiu de creativitate (pentru Ionuþ Moraru- invenþia “Biomer”), Medalia expoziþiei ºiDiploma salonului pentru contribuþiaexcepþionalã în promovarea invenþiilor.

* In anul 2003, la salonul de inventicãEURECA de la Bruxelles, ing. PetracheTeleman a obþinut medalia de aur, medaliade argint ºi încã patru premii pentru invenþiilesale ECOPIERA ºi MOPATEL - materialeecologice de construcþii - dar invenþiile nu aufost valorificate nici în ziua de astãzi.

* Prof. ªtefania Cory Calomfirescu aprimit medalia de aur a mileniului din parteaUniversitãþii Cambridge (ian. 2001), fiindaleasã ºi în Consiliul Director al prestigioaseiinstituþii britanice. Posesoare a douãcertificate de inovator, autoare a 8 tratate deneurologie, ªefa Clinicii de Neurologie dinCluj Napoca este primul medic din lume carea scris un tratat despre edemul cerebral. Înplus, medicul român a primit ºi medalia deonoare a mileniului din partea InstitutuluiBiografic American, fiind numitã ºi înconducerea acestei unitãþi.

Consiliul Local al oraºului Agnita aaprobat, în prima ºedinþã ordinarã din acestan, Bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul2012. A fost o ºedinþã scurtã, fiecare capitolfiind aprobat cu puþine întrebãri ºi comentarii.

De fapt, imediat dupã primirea sumeloraprobate de Consiliul Judeþean Sibiu,primarul Marius Radu Curcean a invitatdirectorii instituþiilor ce aparþin de Primãrie– sãnãtate, ºcoli, culturã – ºi au punctatprincipalele probleme ce trebuiau rezolvate.Apoi comisiile Consiliului Local ºi-au fãcut locde muncã în primãrie, au analizat veniturileºi au dezbãtut cum vor fi efectuatecheltuielile.

Aºa s-a fãcut cã discuþiile asuprabugetului pe anul 2012 au fost scurte ºi fãrãcontroverse, fiecare consilier fiind edificatasupra tuturor capitolelor privind cheltuielile.

Comparativ cu anul trecut, în Agnita sevor cheltui cu 11943 mii lei mai mult. Aceºtibani provin de la fonduri europene 7685 lei ºide la bugetul de stat 4544 lei, ambele sumefiind destinate finalizãrii lucrãrilor la arteraprincipalã. În total pentru artera principalãsunt alocaþi, din fonduri externe 17 647 mii lei

În afarã de artera principalã, cheltuielilela celelalte capitole sunt aproximativ egalecu cele de anul trecut.

Investiþiile totale prevãzute pentru acestan sunt în valoare de 20 849 lei. Principalelecheltuieli de investiþii din bugetul local învaloare de 13202 mii lei, sunt pentru:construcþia Policlinicii - cabinete medici defamilie 495 mii lei, modernizarea reþelei de

S-A APROBAT BUGETUL LOCAL AL ORAªULUI AGNITAiluminat public 554 mii lei, cofinanþare pentrumodernizarea Casei de Culturã 300 mii lei,reabilitare Piaþa Agroalimentarã 300 mii lei,reabilitare str. M. Eminescu 391 mii lei,reabilitare str. Abatorului 153 mii lei,reabilitare Parcul Eroilor 129 mii lei,reabilitare curtea de la Central 195 mii lei.

Lucrãri de investiþii mai mici de 100 miilei, importante pentru agniþeni sunt:reabilitarea parcului Steinburg 83 mii lei,reabilitarea parcului din spatele primãriei 34mii lei, iluminatul în parcul eroilor 51 mii lei,dezafectarea reþelei electrice din centruloraºului 70 mii lei (se desfiinþeazã stâlpii ºifirele) lucrãri de canalizare pe Avram Iancu75 mii lei, lucrãri de canal IMIX ºi ValeaÞiganilor 75 mii lei, staþie de pompare ºi reþeaîn intersecþia Agnita – Sighiºoara, Fãgãraº75 mii lei achiziþie sistem video 53 mii lei.

La Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu” înafara celor 300 mii lei cofinanþare din bugetuloraºului, au mai fost accesate fonduri învaloare de 1503 lei, aici urmând sã se facãample lucrãri de reabilitare, modernizare ºidotare.

În afarã de investiþii, în buget mai suntprevãzute cheltuieli pentru: reparaþiibranºamente apã pe str. Grãdinilor, 34,5 miilei, reparaþii instalaþie de apã pe str. ªcolii38,4 mii lei, pe str. Aleea Teilor 48 mii lei ºidecolmatat vale pe str. Horea 25 mii lei.

ªedinþa pentru aprobarea bugetului a fostuna din cele mai scurte ºi mai eficiente, toatecapitolele fiind aprobate în unanimitate.

I. Bârsan

REALIZÃRI ROMÂNEªTI CONTEMPORANE* Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana

Aslan ºi director al institutului cu acelaºinume, a avut o serie de pacienþi celebri:Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip BrozTito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle,preºedinþii Suharto ºi Ferdinand Marcos,generalul Augusto Pinochet (1993), prinþulAgacan (cu soþia), contele Olivetti, contesaZwarowskzy, etc.

* La olimpiada internaþionalã dematematicã de la Washington (iulie 2001),elevii români au obþinut o medalie de aur,douã de argint ºi trei de bronz. Ei sunt dinGalaþi, Arad, Vâlcea ºi Constanþa. Participareala olimpiade internaþionale de matematicã ºifizicã: 500 de elevi din 83 de þari. MihaiManea, medaliatul cu aur (din Galaþi ) are,la 18 ani, un palmares impresionant: medaliide aur timp de trei ani consecutiv lainternaþionale ºi Balcaniadã. Fireºte, el a fost“racolat” imediat de americani, optând pentruUniversitatea din Princetown (SUA).

* ªtefan Cosmin Buca, Maria Popa ºiMihai Ivãnescu au fost nominalizaþi, în varaanului 2001, pentru Premiul Nobel de cãtreinstituþii din SUA! Primul este student laEconomie, ceilalþi participã la programe încolaborare cu NASA.

* Nicu Mincu din comuna Iveºti (Galaþi)vindecã diverse boli cu leacuri ºi ceaiuripreparate din 170 de plante. La 81 de ani,aratã ca la 50, pentru cã, spune el, adescoperit un (secret) elixir al tinereþii.

* România este pe primele locuri înlume la exportul de inteligenþã. Deexemplu, la “Microsoft”, a doua limbã vorbitãeste româna, iar la NASA mulþi dintrespecialiºtii de prim rang sunt tot români.

* Radu Teodorescu este proprietarulcelei mai renumite sãli de gimnasticã din SUA(Manhattan / New York). Emigrat în 1972, aajuns cel mai celebru profesor de fitness depeste Ocean, printre clienþii sãi numãrându-se Robert Redford, Cindy Crawford, CandiceBerger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s. a.Celebrele casete video lecþii de fitnessproduse de Cindy Crawford începând din 1992au fost realizate împreunãa cu antrenorul sãu,Radu Teodorescu, care doreºte sã înfiinþezeîn România primul institut din lume depregãtire a profesorilor de educaþie fizicã înfitness pentru adulþi.

* Nicolae Bãlaºa (39 de ani), un inginermecanic din Dolj, socoteºte mental mai rapiddecât calculatorul (înmulþiri, împãrþiri, ecuaþiide gradul II, radicali de ordinul III ºi IV)! Fostinginer la Uzina Mecanicã Filiaºi, din 1994Nicolae Bãlaºa este actualmente ºomer

* Ion Scripcaru, strungar ºi laããtuºmecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gãseºtede 4 ani, 15.000 USD pentru a-ºi realizainvenþia epocalã (pânã la proba practicã):motorul care nu consumã nimic! Acesta artrebui sã funcþioneze pe baza gravitaþiei, fiindîn fapt “instalaþie mecanicã amplificatoare deputere, capabilã sã transforme forþa staticãgravitaþionalã în lucru mecanic”. “S-ar închidetoate centralele nucleare”, spune el. Numaicã OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenþii ºiMãrci) a refuzat sã-i breveteze invenþia în lipsaunei machete funcþionale, doar pe bazaschiþelor. Petre Roman ºi MinisterulCercetãrii ºi Tehnologiei l-au tratat cuindiferenþã (1997), iar sponsorii nu seînghesuie (ca ºi statul) sã-i asigure cei 15.000USD necesari.

* Sandu Popescu din Oradea esteprimul fizician din lume care a reuºitteleportarea unei particule. O aplicaþie aacestei invenþii: criptografia, transmitereamesajelor secrete. Acest eveniment epocal aavut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele dinBristol (Anglia) ale celebrei firme “HewlettPackard”. Pe vremea lui Ceauºescu, SanduPopescu a reuºit “performanþa” de a fi ºomerîn România.

* Ioan Davidoni (52 de ani), unbãnãþean sãrac material dar bogat în ideigeniale, este un exemplu relevant pentrumodul în care ne pierdem cea mai marebogãþie: inteligenþa ºi inventivitatea. Angajatal fabricii de sticlã din Tomeºti (Timiº), pentrucare a realizat, în câþiva ani, 45 de invenþii ºiinovaþii, el a fost disponibilizat când aîndrãznit sã-ºi cearã drepturile (o parte dincele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabriciila nivelul anului 1995, adicã de 4 ori greutateasa în aur!) ºi apoi a fost reangajat camuncitor... “din milã”!! Ulterior, IoanDavidoni a mai realizat douã invenþii deexcepþie: un recuperator de peliculã de þiþeiºi pantofi magnetici antistress ce pot asigurao longevitate de peste 100 de ani. Primainvenþie valoreazã miliarde de dolari în Vest,a doua a înregistrat 0 inutil la OSIM, pentrucã atât chinezii cât ºi americanii i-au furat ºifolosit invenþia cu un profit imens. Deexemplu, în SUA s-au vândut peste 10milioane de perechi, cu un profit de peste 1miliard de dolari. În acest timp, statul românignorã în continuare o invenþie, într-adevãrde miliarde.

* În 1991, Carol Przybilla a înregistratla OSIM brevetul unui aparat bazat pe invenþiasa mai veche, neconcretizat nici pânã acum.Între timp, principii incluse în tehnologiaaparatului au fost utilizate în realizareahiperboloidului inginerului rus Garin, cuaplicaþii militare malefice. Carol Przybilla amai realizat ºi alte invenþii deosebite: turbinacu combustie internã (1958, vândutã de statulromân firmei General Motors),termocompresor frigorific cu circuit închis(1959), motor eliptic, fãrã bielã (vândutãJaponiei ºi folositã în celebrele motocicletejaponeze), arma defensivã antitanc (anii ‘90).

* Justin Capra este un inventatorcelebru al României, din pãcate mereu tratatcu indiferenþã (chiar ostilitate) de autoritãþilestatului, condiþii în care nu e de mirare cãunele din invenþiile sale (de miliarde de dolari)i-au fost pur si simplu furate de americani. În1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventatprimul rucsac zburãtor, un aparat individualde zbor. Dupã 7 ani în care “semidocþiisavanþi” l-au tratat cu dispreþ pentru cã eradoar tehnician ºi nu inginer, în 1963,americanii Wendell Moore, Cecil Martin ºiRobert Cunings au preluat invenþia din

România ºi au lansat-o în fabricaþia de serie.În 1958, Justin Caprã a realizat prima variantãa rachetonautului, cu care s-a ridicat de lapãmânt la Ambasada SUA din Bucureºti.Rezultatul: ºi invenþia aceasta a fost furatã ºibrevetata în 1962 de Wendell Moore(“specializat” deja!), iar inventatorul a fostarestat de Securitate pentru cã ar fi dorit sãfugã din þarã cu aparatul sãu Justin Capra maieste ºi realizatorul celui mai mic autoturismdin lume, “Soleta”, care consuma 0,5l/100 kmºi al unei motorete unicã în lume cefuncþioneazã cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încãrcare).

* Mihai Rusetel a inventat motorul cuapã! “Cazul Rusetel”, este elocvent pentrugeniul românesc dar ºi pentru “talentul” cucare ne risipim forþele ºi putem sã ne pierdemvalorile. Proiectul a fost depus la OSIM în1980 ºi a fost brevetat în ianuarie 2001. Pânãatunci, securitatea l-a ºicanat pentru refuzulde a cesiona invenþia statului, iar în februarie1990, precaut, el a refuzat angajarea ca ºiconsilier tehnic la “Mercedes” (2.500 DMlunar) pentru a nu pierde, eventual,proprietatea invenþiei. Motorul sãu sebazeazã, ca principiu de funcþionare, pe“cazanul Traian Vuia”, invenþie folositã încãla locomotivele Diesel electrice pentruîncãlzirea vagoanelor. Poate fi utilizat îndomeniul transporturilor terestre ºi navale,în locul turbinelor din termocentrale, ºi chiara centralelor termoelectrice.

În lume, mai existã douã brevete îndomeniu (Japonia ºi SUA), dar acestea nudepãºesc nivelul locomotivei cu aburi,necesitând combustibil solid sau lichid.“Motorul Rusetel” foloseºte dreptcombustibil doar apa, ºi are dimensiunile unuimotor de Dacie, sursa de energie iniþialã fiindo banalã baterie de maºinã. Datele tehnicepreconizate de a patra sa machetã (10 l/100km consum de apã, 70 km/h viteza maximã)pot fi îmbunãtãþite la realizarea prototipului:un motor cu apã montat pe o Dacie 1310.Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaºte acest proiectchiar din 1980, a afirmat cã este dispus sãajute inventatorul cu orice are nevoie pentrurealizarea prototipului ºi a declarat, încântat:“reuºita ar fi un miracol, ºi cred cã în aceastãsituaþie ar trebui sã se inventeze pentru acestom Premiul Super Nobel”.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2012 3

Steagul este un element de recunoaºtere petimp de pace ºi rãzboi, un semn al victoriei dupãbãtãlie. Hristos poartã un steag în momentul învierii,ca victorie la porþile iadului, ºi în momentul înãlþãriila cer; la fel, Sfântul Mihail, ca personificare a bisericiica biruitoare asupra evreilor ºi pãgânilor poartã unsteag dupã victoria asupra diavolului. Întrebuinþareade steaguri la procesiunile bisericeºti aminteºte demomentul victoriei împãratului Constantin în numelelui Hristos, odatã cu expresia: In hoc signo vinces.Ca nou însemn de luptã, el poartã o traversã, careera legatã în partea superioarã cu douã ºnururi ºisusþinea un steag pãtrat din stofã ce era dotatã cu ocruce, ca simbol al lui Hristos. În vârful steagului,crucea era încoronatã cu aur. Mult timp, acest însemna fost întrebuinþat la procesiunile creºtine. Cã acestesteaguri bisericeºti au fost foarte îndrãgite în EvulMediu, o demonstreazã prezenþa lor numeroasã îninventarele bisericilor. Ca ornament principal alsteagurilor bisericeºti trebuie menþionatã crucea cuun medalion în mijloc, pe care este aºezatã oreprezentare doritã. Începând cu secolul al XI-lea,lungimea lui devine de douã ori mai mare decâtlãþimea, ºi era prevãzut cu imagini de sfinþi, mai alesacelea ale sfinþilor protectori. Apar ºi inscripþii,diferite ornamentaþii, precum miniaturi etc.1 . Totacum are loc ºi o mai temeinicã legare a traversei delance, pentru ca materialul de stofã sã nu fie distrusde intemperii. În vârful lancei sau traversei începesã fie pus de-acum un ornament vegetal, reprezentândde cele mai multe ori un crin2 .

Primele reprezentãri figurative însã apar dejaîn antichitate, pe ele fiind redate figuri de animale3 .

Steagurile de breaslã urmeazã în mare aceeaºievoluþie, ele fiind întrebuinþate de cele mai multe oricu ocazia procesiunilor. Pe ele apar reprezentatesimbolurile de breaslã (unelte sau produse specifice),în general dupã regulile heraldicii oficiale, sausimboluri religioase, precum sfântul patron sau scenereprezentative din viaþa acestuia, îngeri etc.Scoaterea lor din bisericã se fãcea în mod festiv, cuprilejul sãrbãtorilor anuale ale breslei sau aprocesiunilor comune organizate într-un oraº de cãtreaceste asociaþii meºteºugãreºti. Ele erau purtate înfaþa coloanei de cãtre un reprezentant al bresleirespective. Ca orice steag, el reprezenta onoarea ºidemnitatea instituþiei respective.

Desfãºurarea ritualurilor de scoatere asteagurilor avea loc într-un cadru organizat, la fel caîn cazul scoaterii ºi predãrii lãzii, cele douã obiectecãpãtând astfel valenþe de sacralitate. Era o mândriepentru toþi membrii breslei – maiºtri, calfe, ucenici– de a participa la aceste manifestãri împreunã cuînsemnul breslei.

La Agnita, principala zi de desfãºurare asãrbãtorilor comune de breaslã a fost prima miercuride dupã „Lunea juratã”4 .

În cele ce urmeazã, vor fi descrise steagurile debreaslã pãstrate actualmente la muzeul din Agnitaprecum ºi la biserica evanghelicã din acelaºi oraº.

1. Steagul blãnarilor din Agnita, 17455 .Este în formã de flamurã, din damasc, având

culoarea albastru închis.Pe avers apare simbolul breslei, un înger

încadrat într-un ornament de frunze de acant,susþinând o bucatã de blanã. Îngerul este îmbrãcatîntr-o tunicã purpurie, ale cãrei mâneci ajung pânã labraþe. Aripile lui sunt aurii, îndreptate înspre lateral.El este redat din faþã, având fruntea înaltã, ochiisugeraþi prin douã puncte negre, iar buzele cu culoareroºie. Pãrul este roºcat-maroniu. Blana pe care osusþine este de herminã, având formã pãtratã, cucolþurile ºi marginile galbene îndreptate spre interior.În partea inferioarã se observã un postament vegetal.În pãrþile exterioare ale blãnii se observã cifrele 1, 7,4 ºi 5, redate stilizat, în culoare argintie, reprezentândanul confecþionãri steagului: 1745. Ornamentul esteîmpodobit cu douã ºnururi de culoare roºie, ce seterminã deasupra, respectiv dedesubt, cu câte unciucure auriu. În afara cercului vegetal se pot observazece stele argintii, cu cinci, ºase, ºapte sau opt raze.Pe margini se gãsesc douã benzi continue argintii,albastre sau roºii, în mijlocul cãrora se aflã ornamentegreco-italice cu direcþia în sus6 . În partea inferioarã,sub emblemã, se vãd inscripþionate douã nume,aparþinãtoare probabil celor doi staroºti, scrise pedouã rânduri, cu majuscule albe: IOHANESTELLMANN / MICHAEL Kirchner. Deasupra literei„N” de la „Iohanes” apare o hastã orizontalã, cesemnificã dublarea literei. Numele celui de-al doileamaistru, Kirchner, este scris cu minuscule gotice.(fig.1)

Reversul are în câmpul central un leu rampantauriu, orientat spre dreapta. Acesta are o coadã dublã,aurie, având coamã de aceeaºi culoare, iar limba roºie.Este sprijinit cu membrele inferioare pe un postamentvegetal de culoare verde. Leul este încadrat de unornament vegetal rotund în formã de frunze de acant,de culoare verde. Celelalte figuri sunt identice cu celede pe avers, cu deosebirea cã aici apar doar ºase stele.

Dimensiuni: 2,07/1,15 m.2. Steagul breslei cizmarilor Agnita, secolul

al XVIII-lea7 .Este în formã de flamurã, din damasc, având

culoarea albastru închis.Aversul este identic cu reversul, fiind bogat

ornamentat. În câmpul central apare simbolul breslei,încadrat de un ornament rotund, brodat cu motivevegetale, de culoare albã ºi cu margini ocru.Ornamentul poate fi încadrat tipului renaºterii

STEAGURI DE BREASLÃ DIN AGNITA

Dr. Dorin-Ioan RUS

franceze8 . În câmpul central se distinge o cizmãînaltã, de culoare neagrã, cu vârful ascuþit ºi uºorridicat, îndreptat spre dreapta. În partea superioarãcilindrul cizmei este bombat spre interior, este brodatcu alb ºi are un ciucure la capãt. Pe linia medianã seobservã un ornament subþire, în zig-zag, de culoareocru. Tocul ºi talpa sunt redate de asemenea cu ocru.În dreapta cizmei se aflã un întinzãtor aºezat în poziþieverticalã, încadrat de douã margarete. În stângacizmei înalte, se aflã o gheatã înaltã, de culoareneagrã, îndreptatã tot spre dreapta, cu vârful ascuþit,cu partea superioarã deschisã, ceea ce permiteobservarea interiorului argintiu. Nasturii, liniamedianã ºi talpa sunt redate cu galben. Între gheatãºi cizmã se aflã de asemenea o rozetã romanã, avândaceleaºi elemente coloristice ca primele douã. Înstânga ei se gãseºte un cuþit specific aºezat vertical,cu mânerul de lemn ºi lama argintie bombatã spreexterior. Deasupra se aflã o altã unealtã specificã, cumânerul de lemn ºi lama metalicã în formã desemicerc, aºezat vertical, cu partea bombatã spreexterior. În dreapta lui, un alt cuþit specific, aºezatvertical, cu lama bombatã în jos ºi cu vârful subþiatîndreptat în sus. O ultimã unealtã specificã, tot uncuþit de cizmari, se aflã în partea superioarã aimaginii, deasupra cizmei, în poziþie orizontalã, avândmânerul de lemn orientat spre exterior, iar lama semi-rotundã orientatã cu vârful spre interior. În interiorulsemicercului inferior se mai af lã numeroaseornamente florale, redate cu ocru sau galben, iar înpartea inferioarã, la mijlocul ornamentului, respectivsub talpa cizmei se aflã redatã cu ocru o frunzã deacant.

În afara cercului în care sunt redate însemnelede breaslã, apar numeroase ornamente florale,menite sã umple întreaga suprafaþã a steagului.Acestea sunt frunze de acant, de culoare verde, ocruºi galben.

Dimensiuni: 2,40/1,70 m. (fig.2)3. Steagul blãnarilor din Agnita, 18469 .Are formã de flamurã, fiind confecþionat din

bumbac ºi damasc.Aversul este de culoare albastrã, având în centru

un chenar dreptunghiular ce conþine stema de la 1846a acestei bresle, iar în afara acestuia, pe suprafaþasteagului, se observã steluþe de culoare argintie, cuun numãr diferit de raze. Pe marginea steagului segãsesc franjuri de culoare albã. Stema este redatãîntr-un chenar argintiu, pe fond azuriu. Ea conþineprincipalele elemente care au apãrut ºi în stema dela 1750: un înger care susþine o blanã; deosebireaeste însã cã acum apar ºi doi lei rampanþi, precum ºiinscripþia care identificã breasla. Îngerul esteîmbrãcat într-o tunicã purpurie, ale cãrei mâneci ajungpânã la braþe. Aripile lui sunt aurii, îndreptate însprelateral, fiind acoperite parþial de inscripþie. El esteredat din faþã, având fruntea înaltã, ochii ºi nasul bineconturate ºi redate, iar buzele cu culoare roºie.Culoarea pielii de pe faþã este cea naturalã. Pãruleste roºcat-maroniu. Pieptul este uºor bombat.Întreaga reprezentare a sfântului este foartefrumoasã, meritând atributul unei lucrãri de artã.Blana pe care o susþine este o herminã, având formãpãtratã, cu colþurile ºi marginile galbene îndreptatespre interior. În partea inferioarã se observã unpostament vegetal, redat cu galben. Se distinge cugreutate o centurã aurie la brâul îngerului. Leii suntrampanþi, având membrele superioare ridicate pentrua susþine blana. Ei au coamele aurii ºi limbile roºiiîndreptate în sus, ca ºi capul, pãrând astfel cã privescspre înger. Membrele lor inferioare se sprijinã pepostament. Leii mai au cozile ridicate. Deasupraîngerului se aflã inscripþia, redatã cu litere aurii, înlimba germanã, cu litere gotice minuscule (Fraktur),aºezate în semicerc: Kürschner Zunft. La cele patrucolþuri ale chenarului se aflã cifrele 1, 8, 4 ºi 6 redatestilizat, în culoare aurie, reprezentând anulconfecþionãri steagului: 1846. Cifrele din parteainferioarã, 4, respectiv 6, sunt uºor acoperite de cãtremembrele inferioare ale celor doi lei. (fig.3)

Pe revers nu se gãsesc reprezentãrisemnificative. Aceastã parte a steagului este acoperitãcu numeroase flori, albastre, albe, grupate câte douãsau izolate, pe un fond galben-închis spre muºtar.

Dimensiuni:2,30/1,20 m.4. Steagul asociaþiei pantofarilor Agnita,

190010

Nu face parte din categoria steagurilor debreaslã, dar moºteneºte caracteristicile ºi simbolurileacestora, aºa cum asociaþiile au preluat multe dinobiceiurile breslelor. Are formã de flamurã, fiindconfecþionat din mãtase. Marginile sunt tivite cufranjuri aurii, la cele douã colþuri inferioare gãsindu-se ciucuri de aceeaºi culoare.

Pe avers se observã simbolul breslei pe un fondalbastru închis. În centrul imaginii se distinge un scutbaroc, cu lambrechini, auriu, în câmpul cãruia se aflão cizmã neagrã înaltã, în poziþie verticalã, cu vârfulorientat spre stânga. Scutul este susþinut cu ambelemembre superioare de cãtre doi grifoni aurii, care aucozile atârnate spre interior. Cele douã animale sesprijinã cu membrele inferioare pe o bandã de culoareroºie, pe care este redatã o devizã, scrisã cu literenegre, în limba germanã, cu litere gotice: în parteadreaptã: Handwerk hat iar în partea stângã gutenWerken. Deasupra stemei se aflã o altã inscripþie, înlimba germanã cu litere gotice, minuscule, argintii:Schuster Genossenschaft, iar în partea inferioarã, pedouã rânduri, în acelaºi mod, Agnetheln ºi dedesubt1900.

Reversul nu conþine însemne de breaslã. Într-un câmp purpuriu se aflã o ramurã de frunze verzide stejar alb (Quercus lobata)11 . Peste plantã este

aºezatã o bandã albastrã, cu o inscripþie în limbagermanã, redatã cu litere negre: Bette und arbeite!

Dimensiuni: 1,70/1,20 m.Dupã cum se poate observa, toate aceste

steaguri au formã de flamurã, drapelul propriu-zisfiind format din trei laturi drepte, a patra laturã fiinddespicatã formând un triunghi cu vârful spre interior.Spre comparaþie, se poate spune cã steagurile dinBistriþa din aceeaºi perioadã au toate formã de drapel,deci pânza are laturile drepte, formând un dreptunghi.Se mai poate remarca faptul cã nu apar reprezentãride sfinþi patroni, cum avem situaþia studiatã laBistriþa12 sau la Cluj13 , ci doar unele de îngeri în stemablãnarilor (care oricum se gãseºte în majoritateastemelor acestei bresle din Transilvania) sau pesteagul dogarilor. În locul acestora se preferãornamentarea steagurilor cu ornamente vegetale –de obicei florale – sau geometrice. Mai apar în stemereprezentãri animaliere, de lei, grifoni ºi vulturi.

Din reprezentãrile de mai sus, se poate observaºi o oarecare evoluþie a acestor simboluri. Chiar dacãîn unele cazuri acestea se regãsesc ºi dupã 1872, neputem face o idee despre evoluþia lor, iar pe de altãparte putem concluziona faptului cã ritualurile ºiobiceiurile de breaslã s-au pãstrat ºi la Agnita pânã laînceputul secolului al XX-lea.

Reprezentãrile de pe cele douã steaguri aleblãnarilor, de la 1745 ºi 1846, cunosc evoluþie înprimul rând sub aspect artistic. Dacã în primul cazavem de-a face cu o reprezentare oarecum grosierã,în cea de-a doua se observã un deosebit simþ artistical autorilor. Liniile sunt mai conturate, detaliile suntmai clar evidenþiate, culorile sunt mai vii, poate ºidatoritã materialului cu care au fost executate. Acestlucru se observã cel mai bine în cazul îngerului tenant,care apare reprezentat prin tehnica picturii, la 1745,ºi prin tehnica brodãrii, la 1846, având detaliile feþeiºi ale corpului foarte bine redate. Sub aspect heraldic,observãm apariþia leilor ca susþinãtori ai blãnii, alãturide înger. Lipsa lor din stema propriu-zisã de la 1745se poate motiva doar prin considerente de spaþiu,cãci regãsim acest animal, doar singur, pe parteaverso a drapelului. Se mai poate remarca prezenþaornamentului vegetal – frunzele de acant – în primulcaz, ca ºi inscripþia cu numele breslei în cel de-aldoilea caz.

În cazul cizmarilor, avem de-a face tot cu douã

steaguri, unul din secolul al XVIII-lea ºi altul de la1900. Cu toate cã acesta din urmã nu mai aparþineperioadei de breaslã, trebuie remarcatã ºi aici oanumitã evoluþie a simbolului pãstrat ºi dupã 1872.Pe steagul din 1872, observãm o modalitate de redaregrosierã, prin pictare, ornamentaþia fiind identicã peambele feþe ale steagului. Pe obiectul de la 1900, apareredat simbolul de breaslã doar pe una din feþe, pecealaltã observându-se o devizã ºi un ornamentvegetal, o creangã de stejar alb. Spiritul religios nueste manifestat prin reprezentarea sfântului patronal breslei, ci prin redarea în limba germanã uneilozinci preluate din filosofia cãlugãrilor medievali:„Ora et labora” („Bette und arbeite”). Simbolul debreaslã cunoaºte ºi aici o evoluþie. Dacã pe steaguldin secolul al XVIII-lea avem de-a face cu însemne debreaslã, fiind redate aici principalele produse – cizmaºi gheata înaltã – ºi unelte specifice, pe steagul de la1900, aparþinãtor deja asociaþiei, observãm o stemã.Nu mai apar unelte, ci doar un produs specific, cizmaînaltã, aºezatã într-un scut auriu, susþinut de doigrifoni, la fel din aur. Sub aspectul ornamentaþieiexterioare, se poate observa abundenþa dereprezentãri vegetale ºi geometrice pe steagul dinsecolul al XVIII-lea – caracteristica artisticã a secoluluiîn ceea ce priveºte obiectele de breaslã –, ca ºi lipsalor pe cel de la 1900. Inscripþiile nu lipsesc pe niciunul din steaguri, pe primul apãrând numelestaroºtilor de la momentul respectiv, pe al doileagãsindu-se texte (proverbe ºi lozinci).

Steagul croitorilor de la 1850 se prezintãoarecum modest sub aspectul ornamentaþiei, mai alesdacã luãm în considerare faptul cã meºterii acesteibresle erau cei care l-au confecþionat. El se remarcãmai degrabã prin abundenþa de reprezentãri florale,singurele elemente figurative care îl individualizeazãºi-l identificã fiind cele douã unelte specifice, acul ºifoarfecele. În afarã de acestea, alte elemente deidentificare ar fi inscripþia referitoare la denumireabreslei. Elementele heraldice ºi religioase lipsesc.În schimb, ornamentele florale sunt foarte binerealizate, se observã fineþea broderiei ºi deosebitulsimþ artistic.

Dintre toate aceste steaguri, steagul dogarilorde la 1820 se distinge prin bogãþia elementelorfigurative. Aici avem de-a face cu o bogãþie dereprezentãri, care fac sã sporeascã valoarea imagisticãºi astfel, simbolicã a steagului. Lipsa inscripþieiexplicative, a lozincii, lasã privitorului sarcina citiriicorecte ºi a identificãrii apartenenþei steagului. Depe avers aflãm de la o primã privire cã steagul aparþinedogarilor. Prin intermediul unui înger care zboarãpe cer, suflând în trâmbiþã, aflãm cã aceastã breaslãeste privilegiatã, fiind pusã atât sub protecþie divinã(îngerul, culoarea albastrã), cât ºi sub protecþieimperialã (coroana de pe scut, fasciile). Sub scutvedem redate planta din care butnarii îºiconfecþioneazã produsul specific: stejarul. Pe revers,observãm vulturul care aduce din înãlþimi un tondope care sunt redate uneltele specifice, precum ºivlãstarele tinere de laur care curg din ramura veche.Aceasta poate însemna prezenþa calfelor, a Frãþietãþii,ca ºi componentã ºu continuatoare a breslei mari.Sub toate acestea se observã strugurii care dauprodusul principal – vinul – care este depozitat înbutoaiele confecþionate de cãtre dogari. Aceastãabundenþã de imagini figurative este specificã stilului„Empire”, care era prezent în acea vreme (1820) înarta europeanã. Din cele douã imagini observãmredarea stemei breslei dogarilor din Agnita, compusãdin elemente heraldice ºi produse ºi unelte specifice.Din motive de spaþiu, probabil, n-a fost redatã întreagascenã pe aceeaºi suprafaþã a steagului, ci a fostîmpãrþitã în mod armonios pe ambele suprafeþe. Peambele feþe se observã miºcarea, sugeratã de îngerulîn zbor pe avers ºi de vulturul care aduce uneltelebutnarilor pe revers, ambele pe un fond azuriu, caresemnificã înãlþimile celeste. De aici rezultã cã breaslane sugereazã protecþia divinã la care ea era supusã.

În general se observã pe toate steagurile bogãþiade ornamente provenite din lumea vegetalã, prezentepe suprafeþele tuturor steagurilor. Ornamentelegeometrice sunt mai rare, fiind plasate mai ales lamarginea steagurilor. Pe toate steagurile observãmsimbolurile de breaslã, însoþite în majoritateacazurilor de elemente heraldice.

1 K. Atz, St. Beissel, Die kirchliche Kunst in Wort undBild, München/Regensburg f.a., p. 219.2 Ibidem., p. 220.3 G. Oswald, Lexikon der Heraldik, Leipzig 1976, p.

124-125, 130-131.4 Fr. Roesler, Heilige Zeit, în *** Summa 1900. Aus der

Vergangenheit und Gegenwart des königlichen MarktesAgnetheln, Heilbronn 2000, p. 63-74.5 Muzeul Orãºenesc „Valea Hârtibaciului” Agnita, nr

inv. C 65.6 F.S. Meyer, Handbuch der Ornamentik, Leipzig, 1927,

pl. 104/7, p. 183.7 Muzeul Orãºenesc „Valea Hârtibaciului” Agnita, nr

inv. C 61.8 F.S. Meyer, op.cit., planºa 103/10, p. 183.9 Biserica Evanghelicã din Agnita, fãrã nr. inv.10 Biserica Evanghelicã din Agnita, fãrã nr. inv.11 Conform F.S. Meyer, op.cit., planºa 35/2, p. 6712 D.-I. Rus, Darstellungen einiger Heiligen

Schutzpantrone der Zünfte in Siebenbürgen, în Apulum,vol. XL, Alba Iulia, 2006 (predat pentru publicare).13 A. Verres, A Kolosvári Szent-Mihaly Templom Zászlói

és a céhek története, Cluj-Kolozsvár, 1937.

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2012

PAGINA ELEVILOR ªI PROFESORILOR

În primãvara anului 2011 s-a desfãºuratîn ºcoala noastrã proiectul MastNetworking. La acest proiect autorii ºiactorii implicaþi ºi-au dat toatã silinþa pentrua ne impresiona cu diferite activitãþi. Auparticipat: Aldea Cãtãlin, Curcean Elisa,Curcean Iustin, Dobre Ioan Bogdan, NevodarCristian Ioan, Oancea Ana-Maria, Tibu MironaIoana, Torbã Andrei Costin, Ursu Sabine,Vesa Mihai, Cioca Raul Ionel, Avram NeluþuDorin, Vasiu Alexandru, Þerbea Otilia, LucaSas Patricia, Tibu ªtefana Alina, Radu VivianaMaria ºi Stoica Tania Naomi.

Ei au dat dovadã de creativitate ºiingeniozitate folosind în experimentele lormateriale diverse ºi inedite. Au abordatdiverse teme cum ar fi: eseuri, referate,compuneri, desene, decupaje, colaje,machete etc. Descoperind astfel simetria întoate formele ei. În zece lecþii de simetrie s-

ªtiaþi cã...Mihai Eminescu a fost bun prieten cu I.

L. Caragiale ºi colegi de redacþie. MihaiEminescu era supranumit Fãt-Frumosulpoeziei româneºti pentru cã în fotografia cuel se vedea un zâmbet blând ºi adâncmelancolic, niºte plete mari, negre, o frunteînaltã ºi seninã ºi ochi mari.

Mulþi sculptori vroiau sã-l sculpteze pepoet. Sculptorul Anghel i-a fãcut o statuie laBucureºti. Ion Lucian Murnu expune în 1975un bust monumental în care poetul apãrearomantic iar la retrospectiva din 1985compoziþia ,,Luceafãrul“ a fost apreciatã deAdina Nane. Doina Luchian i-a schiþatportretul în cãrbune ºi l-a trimis lui TituMaiorescu, desenul a apãrut apoi în ziar. GH.Petraºcu a pictat o compoziþie romanticãinspiratã de scene de dragoste din „ScrisoareaIV”.

Mihai Eminescu a mai avut o marepasiune, muzica. A cunoscut diferite nuanþede la tainica contemplare a melomanuluipentru creaþia clasicã ºi romanticã, muzicãlãutãreascã ºi popular-þãrãneascã pânã laimplicarea directã în profesiuni de cântãreþ.Desigur cã el nu a rãmas strãin mai ales decântecele lui Anton Pann, dupã cum a fredonatcupletele ºi ariile în stil românesc.

Folclorul l-a atras de-a lungul întregii salevieþi. La 15 august 1871, la Putna, s-a întâlnit

În anul ºcolar 2011-2012, Colegiul Tehnic„August Treboniu Laurian” Agnita, a primitaprobare ºi finanþare pentru douã proiecte demobilitãþi Leonardo da Vinci, proiecte aprobatecu un grant acordat în valoare de 98254 EU

I. LLP-LdV/IVT/2011/RO/196, cu titlul„Dezvoltarea de competenþe la niveleuropean în domeniul informaticii ºicomunicaþiilor în vederea integrãrii pe piaþamuncii”, depus în cadrul Apelului General ºiNaþional de propuneri 2011.

Proiect finanþat de Comisia Europeana, cuun buget aprobat de 55632 EU.

Partener extern: VITALIS GmbH - este oorganizaþie de primire în cadrul Programului deÎnvãþare pe tot Parcursul Vieþii, Leonardo da Vinci,din regiunea federalã Leipzig-Halle, SaxoniaGermania; locaþia: Gut-Wehlitz, Schkeuditz.

Grupul þintã al proiectului este reprezentatde un numãr de 20 de elevi din clasele X- XII de laColegiul Tehnic „August Treboniu Laurian” –Agnita (10 elevi din clasele cu specializarematematicã-informaticã ºi 10 elevi din clasele cuspecializarea tehnician operator tehnicã de calcul).Participanþii vor avea vârsta de 16 respectiv 17ani ºi au fost aleºi în urma selecþiei fãcute la nivelulºcolii. Aceºti tineri, viitorii profesioniºti îndomeniul IT, vor trãi ºi vor munci în Europa fãrãgraniþe interne.

ECHIPA DE PROIECT1. Prof. PETRUÞ MIRELA MONICA –

manager proiect2. LEB FLORIN - responsabil financiar3. Prof. CALBOREAN ANA - responsabil

monitorizare proiect4. Prof. DATEª MARIANA - responsabil

privind formarea profesionalã5. Prof. ÞERBEA EMIL - responsabil cu

diseminarea ºi valorizarea rezultatelor proiectului6. Prof. MAREª NICOLE EMIL - responsabil

privind pregãtirea pedagogicã, lingvisticã ºiculturalã a participanþilor

DETALII DESPRE PROIECTObiectivele proiectului vor fi atinse printr-un

parteneriat care cuprinde: Colegiul Tehnic„August Treboniu Laurian” Agnita – promotorulproiectului, VITALIS GmbH din Leipzig –organizaþia gazdã.

Perioada de stagiu este de 3 sãptãmâni:01.07.2012 – 21.07.2012 iar conþinuturile parcursesub îndrumarea ºi tutoratul specialiºtilor IT dincadrul firmei partenere germane sunt: Sistemede operare ºi reþele de calculatoare.

ANA MARIA PRIªCà este elevã în clasa a IV-a C a ªcolii „G. D.Teutsch“ din Agnita, fiind fruntaºã la învãþãturã începând din clasa I.Întreaga ei activitate se caracterizeazã prin hãrnicie, conºtiinciozitate,modestie, respect faþã de colegi ºi de profesori, ordonatã, fiind înacelaºi timp ºi o bunã colegã. Este pasionatã de matematicã, picturã,sport (baschet, înot, cãlãrie), muzicã, drumeþii, iubeºte natura ºiîndrãgeºte animalele. Pânã în prezent a participat la multe concursuriºcolare organizate la nivel local, judeþean, naþional ºi internaþionalobþinând rezultate absolut remarcabile: locul I la Concursul NaþionalMicul matematician (2010), Calificativul EXCELENT la ConcursulInternaþional Canguraºul Matematician, Locul II la Concursul judeþeande picturã ºi colaje (2010), calificatã la faza naþionalã a ConcursuluiMicul Matematician (2011) ºi la etapele finale de Evaluare în educaþie,atât la limba românã cât ºi la matematicã (2011). Elevã cu realizãristrãlucite, colegã deosebitã ºi exemplu de urmat, Ana Maria este unelev model al ºcolii noastre.

Învãþãtoare Mioara Mihãilã

Un elev model Despre Mihai Eminescu

cu marele lãutar bucovinean Grigore Vindireudar nu a ocolit nici repertoriul þigãnesc ºimelosul orãºenesc.

Eminescu a fost ºi critic muzical. GeorgeEnescu s-a temut cã nu se va putea ridica laînãlþimea versurilor eminesciene. Existãastãzi creatori care s-au identificat atât demult cu universul eminescian încât au semnat20-25 de titluri de diverse forme ºi genurimuzicale (Gheorghe Dumitracu, NicolaeBetan, Emil Montea, etc).

Pentru prima datã, Mihai Eminescuapare în filatelia românã în anul 1939, pe 2mãrci poºtale, emise cu ocazia împlinirii a 50de ani de la moartea lui. A fost primul poetromân prezentat de o marcã poºtalã ºi aldoilea scriitor, dupã Ion Creangã, apãrut în1937.

În anul 1964, în cadrul seriei Aniversãriculturale, îl regãsim pe marele nostru poetalãturi de Ion Creangã, Emil Gârleanu,Michelangelo Buonarotti, Galileo Galilei ºiWilliam Shakespeare.

Mihai Eminescu a gãsit la Iaºi cea maiprielnicã atmosferã a creaþiei lui poetice. Cabibliotecar, în liniºtea bibliotecii, adunã curãbdare vechi manuscrise, în care se descifratot mai mult trecutul

Mihai Eminescu a fost cel mai ales întretoþi scriitorii acestui neam, apãrut peneaºteptate în literatura convenþionalã aepocii. În viaþa lui scurtã a dus arta poeziei laînãlþimi neîntrecute pânã astãzi, îmbogãþindritmul, rima ºi expresia artisticã, a datcuvintelor simple valori noi ºi armoniisurprinzãtoare, sentimentelor adâncimeveºnica, viziunilor orizont nemãrginit.

A consemnat pentru voi, din volumulMihai Eminescu – un veac de nemurire,

Teodora Borchinã, clasa a VII-a A

Simetria - pro ºi contraProiect MAST NETWORKING – calitate în dezvoltarea competenþelor cheie de

matematicã, ºtiinþe ºi tehnologiiau cuprins aspecte diferite în urma cãroraelevii au realizat lucrãri cum ar fi:

- referate – „O lume ... fãrã simetrie?” -Vasiu Alexandru

- desene în care au utilizat simetria –Radu Viviana

- machetele roboþilor „Simetrics, Zotacºi Simpaticus”

Evaluarea a constat într-un chestionar deautoevaluare ºi o scenetã. Echipa proiectuluia ajuns la concluzia cã: „Viaþa tinde mereuspre simetrie, spre echilibru, dar nuexistã simetrie perfectã. Avem nevoie ºide asimetrie, adicã de evoluþie ºi defrumos!”

Premiat ºi rãsplãtit pe mãsurã, proiectuls-a bucurat de un succes deosebit, motivpentru care îi felicitãm pe toþi cei implicaþiîn realizarea lui, cadre didactice ºi elevi.

Cristina Banu, clasa a VII-a C

II. LLP-LdV/IVT/2011/RO/195, cu titlul„Pregãtire profesionalã la nivel european înfabricarea produselor din lemn”, depus în cadrulApelului General ºi Naþional de propuneri2011.

Proiectul finanþat de Comisia Europeana cuun buget aprobat de 42622 Euro.

Parteneri externi: VITALIS GmbH -organizaþie intermediarã în cadrul proiectului ºiBTZ-Bildungs und Tehnologiezentrum Borsdorforganizaþia de primire, din regiunea federalãLeipzig-Halle, Saxonia Germania; loca?ia: Gut-Wehlitz, Schkeuditz.

Grupul þintã al proiectului este reprezentatde 15 elevi din clasa a X-a, din Colegiul Tehnic„August Treboniu Laurian” Agnita, având domeniulde pregãtire fabricarea produselor din lemn,calificarea tâmplar universal.

Echipa de proiect1. Prof. VECERZAN MARGARETA –

manager proiect2. LEB FLORIN - responsabil financiar3. Prof. PETRARU OLARU NICULINA -

responsabil monitorizare proiect4. Prof. BIRSAN EMIL - responsabil privind

formarea profesionalã5. Prof. VECERZAN FLORIN – responsabil

cu diseminarea ºi valorizarea rezultatelorproiectului

6. Prof. ZGABERCEA DANA ELENA -responsabil privind pregãtirea pedagogicã,lingvisticã ºi culturalã a participanþilor.

Detalii despre proiectObiectivele proiectului vor fi atinse printr-un

parteneriat care cuprinde: Colegiul Tehnic „AugustTreboniu Laurian” Agnita – promotorulproiectului, VITALIS GmbH din Leipzig –organizaþia intermediarã ºi BTZ  din Borsdorf -organizaþia de primire.

Perioada de stagiu este de 2 sãptãmâni: 22aprilie 2012- 05 mai 2012.

Prin derularea celor douã proiecte seurmãreºte pregãtirea profesionalã a elevilor,dezvoltarea competenþele lingvistice, precum ºilãrgirea orizontul intercultural prin contactul cuactualitatea ºi tendinþele socio-culturale europene.

Cei 35 de elevi selecþionaþi vor putea sã-ºiconstruiascã solide portofolii profesionale prinCertificatul de mobilitate Europass care le vafacilita mobilitatea ºi le va spori ºansele de angajareîntr-o Europã fãrã graniþe ºi cu o mare diversitateculturalã.

Director, Prof. Petruþ Mirela Moica

PROIECTE EUROPENE

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul V, nr. 44, IANUARIE 2012

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Prin hotãrârea Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române anul 2012 a fost declaratca „An omagial al Tainei Sfântului Maslu ºi alîngrijirii bolnavilor” în întreaga PatriarhieRomânã.

Prin aceastã alegere ºi hotãrâre suntvizate mai multe aspecte: susþinerea ºipromovarea învãþãturii de credinþã ortodoxãdespre Taina Sfântului Maslu; aprofundareapastoralã ºi practicã a Tainei Sfântului Masluprin cercetarea ºi îngrijirea bolnavilor;actualitatea temei în viaþa Bisericii ºi asocietãþii; necesitatea pregãtirii din timp, prinstudii, articole, cãrþi de reflecþie ºi manifestãricu caracter liturgic, duhovnicesc, educativ,social-medical ºi teologic-ºtiinþific peparcursul întregului an 2012, a evidenþierii

Zaheu a fost ticãlos. De lucrul acesta secuvine sã fim ferm convinºi ºi pe acestatrebuie sã-l avem mai întâi în vedere, dacãne este vrerea sã tãlmãcim în adâncime textulevanghelic (Luca 19, 2 ºi urmãtoarele) undeel este pomenit.

2012 - ANUL OMAGIAL ALSFÂNTULUI MASLU ªI ALÎNGRIJIRII BOLNAVILOR

acestor activitãþi prin mijloacele media ºipublicistice ale Bisericii noastre, precum ºievaluarea, la încheierea anului, a modului deaducere la îndeplinire în eparhii aprogramului-cadru de celebrare a „Anuluiomagial al Sfântului Maslu ºi al îngrijiriibolnavilor”.

Întrucât, cel puþin în zona noastrã, TainaSfântului Maslu are parte de o evlaviedeosebitã din partea credincioºilor (uneoridepãºind, nejustificat, chiar evlavia pe carear trebui sã o avem faþã de Sfânta Liturghie),vom încerca ºi noi pe parcursul anului sãcontribuim la o mai bunã ºi mai corectãînþelegere ºi trãire a acestei Taine în viaþacreºtinilor noºtri.

Redacþia

PÃRINTELE NICOLAE STEINHARDT,CUVÂNT LA DUMINICA A 32-A

DUPÃ RUSALII, A VAMEªULUI ZAHEU„Iisuse, Care ai înviat din morþi, Înviazã ºi sufletele noastre”

(Acatistul învierii Domnului).

ºi nici chiar învierea morþilor. Minunea ceamare ºi fãrã seamãn aceasta este: prefacereatotalã a omului, sãvârºitã atât în vremea câta trãit El pe pãmânt, cât ºi dupã înãlþarea Sala cer, de-a lungul veacurilor, prin ºirulpractic infinit de mucenici, sfinþi, convertiþiºi transfiguraþi.

Este metanoia, pe care am numit-o:totala dezintegrare a omului pãcãtos ºiimediata lui metamorfozare în subiect dejertfa. Iatã cea mai uluitoare minune aDomnului, neîntrecutã, care pe toatecelelalte le lasã în urmã ºi le pune în umbrã,oricât de cutremurãtoare ar fi ºi ele. Darmetanoia, pentru cine ºtie ce este viaþa ºicunoaºte firea omeneascã, se aratã cu multdeasupra frângerii legilor naturale de cãtreMântuitorul. Cãci legile naturii suntdeterministe, cauzale ºi pasive ºi se supunFãcãtorului lor, pe când fiinþa înzestratã cudarul gândirii ºi conºtiinþei este liberã ºi,pentru a-i determina schimbarea, divinitateaînsãºi are de înfruntat dreptul de liberãalegere dãruit omului. De data aceasta, eanu porunceºte, scurt, ci numai acþioneazãpe calea harului îndrumãtor. Este nevoie înlumea moralã, din partea divinitãþii, de olucrare energeticã mai subtilã ºi mai radicalãdecât în lumea fizicã, în a slobozeniei decâtîn a legitãþilor. Aºa fiind, Hristos poate facedin cel mai din urmã ºi mai înrãit întrupãcate, un om nou.

Hristos nu este numai bun, milostiv ºismerit cu inima, ci e ºi puternic (Luca 5, 24)pentru a vindeca tot soiul de boli ºibeteºuguri trupeºti, dar lucrãrile acesteapãlesc în faþa marii minuni a prefaceriiomului. Ea dã dovadã în chip incontestabilºi irezistibil despre atotputernicia ºidivinitatea Celui ce o sãvârºeºte. Cãciîmpãrãþia lui Dumnezeu nu este în cuvânt,ci în putere (I Cor. 4, 20). Prin cuvântul-putere al lui Hristos omul cel vechi moare,se naºte un om nou, viu întru Domnul, unom scos din robia pãcatului ºi de substãpânirea satanei, cumpãnit de altecoordonate psihice ºi etice. N-a intervenitvreun element material, nimic faptic, nici oacþiune a celor de pe þãrmul creaþiunii:misterul e deplin ºi se produce între cer ºipãmânt, în acel spaþiu magnetic dintre ceidoi electrozi cosmici supraîncãrcaþi, în zonatransdetectabilã de dincolo de oricecoerciþiune ºi silire, consecinþa fiind cã insulîºi impune sieºi un mod de viaþã, o scarã devalori ºi o trezire a cugetului...PutereaDomnului de a replãmãdi omul vechi ºi de afãuri dintr-însul o fiinþã nouã s-a dovedit ºi lachemarea lui Levi-Matei (un vameº ºi el), alui Saul-Pavel pe drumul Damascului, aMariei-Magdalena (sau a femeii ori femeilorpãcãtoase), a tâlharului celui bun de pecruce. Aproape la fel se petrec lucrurile cufemeia samarineancã, orbul din naºtere,demonizatul din þinutul Gherghesenilor, alcelui de-al zecelea lepros ºi alþi tãmãduiþi carede-îndatã Îl urmeazã, preamãrindu-L peHristos (fãrã a pierde însã din vedere cã înaceste cazuri din urmã, metanoia cunoaºteºi temeiuri explicative, o logicã omeneascã

izvorâtã din recunoºtinþã).„Deci, dacã este cineva în Hristos, este

fãpturã nouã”, spune Apostolul (II Cor. 5,17); omul vechi a murit împreunã cu faptelelui. ªi ne-am îmbrãcat în cel nou,dezbrãcându-ne ºi dezpovãrându-ne devieþuirea cea veche. Hristos ne înnoieºteîntru totul, ne îmbracã în omul nou, ne facefii ai luminii, ca semn ºi izvor de naºtere:„Sã vã dezbrãcaþi de vieþuirea voastrã de maiînainte, de omul cel vechi, care se strigã prinpoftele amãgitoare; ºi sã vã înnoiþi în duhulvieþii voastre; ºi sã vã îmbrãcaþi în omul celnou, cel dupã Dumnezeu, zidit înfartidreptate ºi sfinþenia adevãrului” (Efeseni 4,22-24).

Puterea lui Hristos se vãdeºte maiales prin învierea celor vii, prin trecerealor de la întuneric, robie, deznãdejde ºipãcãtoºenie, la libertate, luminã ºibucurie: „Fiindcã v-aþi dezbrãcat deomul cel vechi dimpreunã cu faptele luiºi v-aþi îmbrãcat în cel nou, care seînnoieºte, spre deplinã cunoºtinþã, dupãchipul Celui ce l-a zidit” (Coloseni 3, 9-10).

Cuvântul „îmbrãcat” nu face referire lao acþiune de suprafaþã, ci are sens de„contopit cu”, fiind sinonim cu „întrupat”,ca ºi în cutremurãtoarea formulã; „Câþi înHristos v-aþi botezat, în Hristos v-aþi ºi

îmbrãcat”. Sf. Apostol Pavel subliniazã „baianaºterii celei de-a doua prin înnoirea DuhuluiSfânt” (Tit 3, 3-7), iar Sf. Apostol Petru scria:„Fiind nãscuþi din nou… prin cuvântul luiDumnezeu cel viu ºi care rãmâne în veac” (IPetru 1, 23).

Celui mort în pãcate, Domnul îi spune:fii viu; ºi-1 rãpeºte de sub stãpânirea morþiispre a-1 da vieþii, iar celui acum viu îirosteºte: mori vieþii acesteia trecãtoare sprea fi viu întru Mine. Prin botez ºi prinpocãinþã, Hristos refãureºte fãptura ceaveche, pe omul unei lumi care aparent esteaceeaºi, dar care ia cu totul altã înfãþiºare ºipoartã cu totul alte sensuri pentru cel cãruiai s-au deschis ochii inimii ºi cugetul. Botezuleste cu adevãrat o sfântã ºi înfricoºãtoaretainã, câtuºi de puþin o simplã ceremonie, ciactul care face din cel botezat o altã fiinþã.La orice botez se deschid cerurile, oferind osfântã ºi extraordinarã bucurie. Dovadã ºiospeþele care în referatul evanghelic maiîntotdeauna însoþesc convertirile: în casa luiMatei, în casa lui Zaheu…Instantaneitate ºiveselie – iatã principalele caracteristici alenaºterii din nou. Ospãþul – iatã firesculaccesoriu; potopul fericirii ºi al înnoirii – iatãconsecinþa imediatã. Pentru toþi botezullucreazã la fel, la orice vârstã, în toatecazurile când are loc naºterea de-a doua,adicã aceea haricã, spiritualã...

Era bogat – asupra punctului acestuiase opresc îndeobºte comentatorii, pornind,de altfel de la text. Dar nu aici aflãm esenþa.Nu toþi bogaþii sunt rãi ºi nemilostivi, nu toþisãracii sunt buni ºi nepizmaºi. Zaheu eravameº – iatã trãsãtura principalã. Vameº,adicã slujitor al ocupantului roman, trãdãtorde neam, colaboraþionist —cum se spune înveacul nostru, ºi tocmai termenul acestarecent ne ajutã sã pricepem cum nu se poatemai desluºit situaþia. Se vândusecotropitorilor þãrii sale, îi slujea, se fãcuseslugoiul lor. De aceea era ºi vrãjmãºit ºidispreþuit, nu întrucât era bogãtaº, ci cavânzãtor ºi om de încredere al unei puteristrãine ºi invadatoare, strãduindu-se a-iprocura venituri, taxe, biruri prin oricemijloace ºi punându-se fãrã preget ladispoziþia ei.

Este adevãrat cã Zaheu, de îndatã ce seschimbã, ia hotãrâri bãneºti: dãruieºtejumãtate din avere sãracilor, declarã cã vadespãgubi împãtrit pe cei nedreptãþiþi de el.Dar aceasta din pricinã cã setea de avuþiireprezenta viciul sãu major – abcesulpurulent al unei maladii interne. Pe calemonetarã avea, aºadar, sã se manifeste maiîntâi prefacerea prin care trecuse.Tãmãduirea opereazã cu precãdere tocmaiîn locul cel mai sensibilizat ºi mai infectat.Cãci în interval de câteva ceasuri, Zaheu nunumai cã se vindecase de patima bãneascã(de fapt consecutivã unei patologii maicuprinzãtoare), ci devenise un alt ins; nupierise numai arghirofilia, se cutremuraserãînseºi profunzimile fiinþei sale. ªi aceastaeste minunea: dispariþia omului vechi ivireaomului nou. ªi tot aceasta, în generalvorbind, este marea ºi uimitoarea minune alui Iisus Hristos. Nu vindecarea slãbãnogilor,muþilor, surzilor, gârbovilor, leproºilor,orbilor, muribunzilor; nu înmulþirea pâinilor,umblatul pe mare, tãmãduirea demonizaþilor

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2012

Ipostaze ale religiosuluiîn opera lui Ioan Alexandru

Ioan Alexandru este imnograful nostru prinexcelenþã. Aºezat în rândul marilor imnografi, îndescendenþa lui Roman Melodul, Cosma Melodul,Ioan Damaschin, monahia Cassia sau Icassia, SfântulEfrem Sirul, sau Sfântul Simeon Noul Teolog, IoanAlexandru a impus în poezia româneascã un spaþiuliric sacru prin excelenþã. Deºi existã unele reþinerifaþã de profunda religiozitate a poetului, eu cred cãIoan Alexandru este unul dintre poeþii preocupaþiconstant de relaþia omului cu divinitatea, de oînþelegere creºtinã a înduhovnicirii firii umane ºi aprezenþei sfinþeniei într-o lume care sedesacralizeazã voit ºi rapid. Nu e de mirare cã poetula preferat sã scrie imne. Aceastã specie literarã estecea mai potrivitã formã de a imagina, a crea ºi asusþine, chiar a trãi, spaþiul sacru. În concepþia luiIoan Alexandru, “mai presus de toate, imnul e poeziacare are în centrul sãu iubirea, agapeul, nu opusLogosului, iubirea veºnicã, ce implicã mai multetrepte: iubirea faþã de prunci, soþie, patrie, prieteni,eternitate. În aceste trepte transpare tot Cosmosul.Toatã fãptura se vrea iubitã. Toate plantele, toateanimalele. Chiar ºi vrãjmaºii. Iubirea toate leacoperã. Imnul se leagã de iubire precum Noede corabie, sã strãbatã istoria, sã cunoascãcufundarea, pieirea. Iubirea e pânza, vântul, navacare ne salveazã de la vremelnicie. Toate cãrþilemele sunt imne ale iubirii.”1

Imnele bucuriei, Imnele Transilvaniei, ImneleMoldovei, Imnele Þãrii Româneºti, Imnele iubirii,Imnele Putnei, Imnele Maramureºului suntvolumele care susþin convingãtor ideea cã IoanAlexandru este prin excelenþã un poet religios iaropera lui un spaþiu, in extenso, al sacrului. Poetulspunea cã a vrut sã scrie o trilogie a neamului, pentrucã “poezia e pentru mine imn. Celebrare, bucurie,împãcare, în lumina Logosului întrupat în istorie.Nu voi înceta sã cânt, nu mã voi lãsa strivit de griji,neignorându-le, totuºi. Ca un cuptor topind toatelucrurile, dând arderea focului tãmãduitor. In acestfel de rostire, cine iubeºte cu adevãrat are ºansã.Este iubirea pe care un poet trebuie sã-ºi aºezetemelia. Prin iubire, de la Ioan Cassianul pânã laVoiculescu, pânã în zilele noastre, transparespiritualitatea noastrã. Identitatea spiritualã efundamentalã.”2

Imnul nu a fost preferat întâmplãtor de poet.Ioan Alexandru a fost influenþat de poezia bizantinã,de Psalmii lui David, de Roman Melodul sauCântarea Cântãrilor (pe care a ºi tradus-o din limbaebraicã), fiind în acelaºi timp ºi un evocator al satuluitransilvan, un poet al vieþuirii liturgice a satuluitransilvan (precum Goga sau Coºbuc).

Preocuparea constantã a liricii alexandrine esteaceea de a revela relaþia omului cu divinitatea, felulîn care omul se poate întâlni cu Dumnezeu. Texteleteoretice despre Imn, pe care Ioan Alexandru le-apublicat în douã volume intitulate Iubirea de Patrie(în 1978 ºi 1985), susþin faptul cã poezia lui IoanAlexandru stã sub semnul Bucuriei trãite în LuminaLogosului. Iar aceastã bucurie are funcþie mesianicã,deoarece poetul devine, prin versurile sale, unapostol al graiului izvorât din dorinþa mistuitoare deregãsire a Patriei, care primeºte sens soteriologic:“poetul vorbeºte tot mai frecvent de funcþiamesianicã a creatorului ca “întemeietor în grai” alunei lumi de dincolo de distrugere. Majoritateapoeziilor sale sunt “poeme ale întoarcerii”, aleredescoperirii unei “patrii”, cu existenþa nealteratãde semnele istoriei, mântuitã într-o stare de primarãcontemplativitate.”3

Imnele alexandrine nu sunt nici pe departe „obolborosealã oracularã, o risipã de vocabule neaoaºe,de cuvinte sacrale canoninsindu-se zadarnic sã leînsufleþeascã”4 , ºi nici versuri care „consacrã un modcantitativ de înþelegere a poezie”, pe când „poetulnu mai þine la unicitatea revelaþiei, la caracterul deeveniment al scrierii unui poem, ci se mulþumeºtecu o mecanicã a bucuriei, productivã ºiuniformatizatoare”.5 Citirea cu un alt ochi critic atextelor de inspiraþie religioasã, a imnelor înîntregimea lor, ar putea scoate la ivealã un adevãratmistic al literaturii române, iar poezia luirecunoscutã ca „poezia teologiei ºi a liturgicii ºiteologia poeziei”.6 De aceea, putem afirma cã liricalui Ioan Alexandru este una intertextualitãþii, asuprapunerii sau de ce nu? a confundãrii celor douãplanuri: sacru ºi profan. Elementele divine saumotivele teologice se amestecã într-o structurãpoeticã de adâncime ale cãrei semnificaþii pot fiscãpate uºor din vedere. Rãzbate din liricaalexandrinã în primul rând fiorul trãirii sacrului, otrãire creºtinã, evidenþiind un homo religiosuspentru care „sacralitatea este o manifestare deplinãa Fiinþei”7 .

Ipostazele sacre apar în fiecare poem. Figuribiblice umplu de Luminã ºi sfinþenie universul liric.Meritã consemnat ºi faptul cã Ioan Alexandrutrãieºte liric atât prin simboluri ale VechiuluiTestament cât ºi prin cele ale Noului Testament.Numele deseori evocate sunt: Moise, Adam,Abraham, Iov, Rahila, Rut moabiteanca, Iona, Saul,Maria Magdalena, Maica Domnului, Mater Dolorosa,pe când evenimentele biblice rãspândesc Luminadivinã în poetica Imnelor: Exodul, Nunta, Intrareaîn Ierusalim a Mântuirorului, Rãstignirea, Învierea

Omul a îngenunchiat ºi a ºoptit:- Doamne, vorbeºte-mi!ªi o ciocârlie a început sa cânte, dar omulnu a auzit-o.

Aºa cã omul s-a ridicat în picioare’:- Doamne, vorbeºte-mi!Si bubuitul tunetului a rãsunat de la omargine a cerului la cealaltã, dar omul nua ascultat.

Omul a privit cãtre cer ºi a spus:- Dumnezeule, dã-mi voie sã Te vãd!ªi o stea a strãlucit scânteietoare, dar omulnu a observat-o.

ªi omul a implorat:- Doamne, aratã-mi o minune!ªi o viaþã s-a nãscut, dar omul nu i-a datimportanþã.

Aºa cã omul a strigat în disperare:- Doamne, atinge-mã ca sã ºtiu cã eºti aici!La care Dumnezeu s-a aplecat ºi l-a atinspe om. Insã omul a dat cu mâna, alungândfluturele, ºi ºi-a vãzut mai departe de drum.

Omule, nu lãsa sã-þi scape vreobinecuvântare, numai fiindcã nu o primeºtiîn felul în care o aºtepþi!

Poezia religioasã a lui Ioan Alexandru PovesteMântuitorului. Nu lipsesc dintre ipostazele sacreîngerii Gabriel sau Mihail dar ºi sfinþii precum:Maxim Mãrturisitorul, Ioan Casianul, ConstantinBrâncoveanu etc.

Impresioneazã insistenþa utilizãrii unor titluricare pot fi ºi o încercare continuã de a nu rupediscursul liric, de a nu disloca sintactic frazelepoetice ºi întregul armonic al universului liric. Deexemplu, într-un singur volum, am numãrat 12 poeziiintitulate Imn, alte 12 intitulate Iubire (Iubirea), 5numite Nunta (Nuntã) sau 3 intitulate Învierea. Înmod cert, poetul încearcã sã recupereze, prinreluãrile succesive de imagini poetice, un spaþiu alsacrului pe care sã-l redea trãitorului/ cititorului avidde sfinþenie.

Capodopere liriceCapodoperã a liricii lui Ioan Alexandru este

poezia Luminã linã, un imn al Luminii pentru Celcare vine ca sã aducã lumii Luminã. PentruAlexandru, Naºterea Luminii este “un rãsãrit ce nuse mai terminã”, care vine de dincolo de lumi:“Luminã linã, lini lumini/ Rãsar din codrii mari decrini,/ Luminã linã, cuib de cearã/ Scorburi cu mieremilenarã/ De dincolo de lumi venind/ ªi niciodatãpoposind/ Un rãsãrit ce nu se mai terminã/ Luminãlinã din luminã linã.” Întâlnirea cu Lumina linã aresemnificaþia unei întâlniri cu Iubirea ºi Nãdejdea,virtuþile necesare înluminãrii ºi înomenirii firiiumane. Primind Naºterea Domnului primim credinþaºi speranþa întâlnirii cu El, asemenea celor „treioameni” care „vor veni sã-L vadã”. Întregul universse scaldã în Lumina Naºterii, astfel încât totulrãmâne, definitiv, Iubire: „Cine te aºteaptã, teiubeºte,/ Iubindu-te nãdãjduieºte/ Cã într-o zi, luminãlinã,/ Vei rãsãri la noi deplinã/ Cine primeºte sã tecreadã/ Trei oameni vor veni sã-l vadã.”

Limbajul poetic din aceste versuri estecomparabil cu câteva stihuri din Imnele lui SimeonNoul Teolog, care întrebau retoric: „Cum îi faci peoameni dumnezei,/ cum întunericul îl faci luminã?/Cum scoþi din iad,/ cum îi faci pe muritorinestricãcioºi?// Cum tragi întunericul spre luminã,/cum þii în pumn noaptea?/ cum învãlui inima înluminã,/ cum mã prefaci întreg?”8 Din noapteaadâncului rãsar, la Ioan Alexandru, luminileluminilor: „Luminã lini, lini lumini/ Rãsar din codriimari de crini/ E-atâta noapte ºi uitare/ ªi lumile-aupierit din zare/ A mai rãmas din veghea lor/ Luminileluminilor.” Partea finalã a poeziei aduce o imaginea împãmântenirii Logosului. Nãscut pentru pacea ºilumina lumii, El primeºte în Vatra Lui pe cel însetat,pe cel înstrãinat, pe cel sãrac, pe cel care suferã.Textul face trimitere discretã la Fericirileevanghelice, pentru cã sunt fericiþi „cei sãraci cuduhul”, „cei ce plâng”, „cei ce flãmânzesc ºiînseteazã de dreptate”, „cei curaþi cu inima”, „ceiprigoniþi pentru dreptate”, iar pentru aceºtiaLogosul S-a Întrupat, fiindcã „Viaþã era într-Însul, ºiviaþa era lumina oamenilor; ºi lumina întru întunericlumineazã ºi întunericul nu a cuprins-o” (Ioan 1, 4-5): „Luminã linã, lini lumini/ Înstrãinându-i pestrãini/ Luminã linã, nuntã, veac,/ Tãmãduind veac,dupã veac/ Cel întristat ºi sãrãcit/ Cel plâns ºi celnedreptãþit/ ªi pelerinul însetat/ În vatra ta auînnoptat.// Luminã linã, leac divin./ Încununându-lpe strãin/ Deasupra stinsului pãmânt/ Luminã linã,logos sfânt.”

Finalul poeziei este metaforic, þinând cont deparalelismul refrenului poetic. Dacã în prima partea poeziei, refrenul era „luminã linã, lini lumini”, spresfârºit acest refren primeºte alte douã conotaþii. Maiîntâi, poetul spune „luminã linã, nuntã, veac”,metaforizând cosmosul întreg care nunteºte venireaMirelui ºi-apoi terminã imnul cu metafora „luminãlinã, logos sfânt”. Urmãrind figurile de sunet,aliteraþia ºi asonanþa, putem ajunge la concluziafinalã: Logosul este Lumina linã, conformãvorbelor evanghelice: „Eu sunt Lumina lumii; celce-Mi urmeazã Mie nu va umbla în întuneric, ci vaavea lumina Vieþii.” (Ioan 8, 12)

O altã preocupare constantã a poeticiialexandrine este aceea de a defini Iubirea, atât câtpoate mintea omeneascã s-o cuprindã. Calitateesenþialã a firii omului, iubirea este definitã, în imnul„Început de Iubire”, prin raportarea ei la Înviere,pentru cã definirea urmãreºte sã transmitã mesajulmântuirii: „Iubirea nu-i decât a ºti/ Cã trebuie sãieºi în întâmpinare/ Când clopotele cad pe cer/ ªi-þicer luminile fiinþii.” Ieºind întru întâmpinareaceluilalt înþelegi cã numai astfel poþi sã-L întâlneºtipe Cel ce este Iubire, pentru cã numai atunci „mireleva trece negreºit/ Sã-þi ia icoana stinsã de pe faþã”.Întâlnirea cu Iubirea înseamnã izbãvire, salvare,mântuire. Într-un alt imn, intitulat chiar Iubire, poetuladuce noi conotaþii lirice, asociind Iubirea supremãatât cu sfârºitul morþii, iubirea fiind începutuleternizãrii firii umane, cât ºi cu înveºnicirea omuluiprin biruinþa vieþii asupra morþii, deoarece: „Nu eu,ci moartea va dispare/ Încã puþin ºi ea nu va mai fi/Ea lucreazã-ntru împuþinare/ Eu iubesc ºi-ncep a-nveºnici/ Moartea piere, se împuþineazã/ ªi cu câtm-apropii de mormânt/ Golul lui în mine jubileazã/ªi nu-i ce-l mai umple pe pãmânt.” Tot Iubire estetitlul unui alt imn alexandrin în care definirea tindecãtre esenþializare. Creatoare fiind, iubirea aresensul unei eterne reîntoarceri, a unei recuperãri a„rãnilor rãmase fãrã lut”, care îºi are izvorul în„ulciorul plãsmuit divin”. Imaginea poeticã, ex

abrupto, este concentratã ºi integratoare: „Iubireaeste creatoare/ Ea-ntruchipeazã totul din puþin/ Dinrestul lepãdat fãrã suflare/ De la ulciorul plãsmuitdivin// Ea e sortitã-ntru recuperare/ De undevieþuire-a dispãrut/ κi pun amprentele izbãvitoare/Rãnile rãmase fãrã lut.”

Un alt imn conþine câteva idei de-o profunzimecreºtinã extraordinarã. Dacã scopul vieþii omuluieste îndumnezeirea ºi asemãnarea cu Dumnezeu,atunci, în mod sigur: „Singura tristeþe-ngãduitã /Omului pe pãmânt/ Din care moartea-iizgonitã/ E cã nu-i sfânt.” Sfinþenia la care suntemchemaþi, ca rãscumpãrare din moartea pãcatului, cadar ce oricând poate fi revendicat, este condiþia uneivieþuiri creºtine în iubirea cea mântuitoare, mai alespentru cã trebuie „sfinþeniei sã te supui/ Pestingerea de sine din iubire”. Sfinþenia este calitateafiinþei care poate determina pe om sã ierte ºi sãuite rãul pricinuit de ceilalþi, sã se smereascã ºi sãînþeleagã sensul jertfei euharistice: „Geniu poþi fi,stãpân peste popoare/ Omenirii binefãcãtor/ Dar sãtrãieºti ca frunza-n tremurare/ Din iubire slugãtuturor/ Rãul sã-l uiþi oricât þi se va face/ Sã te-nduride cel ce te-a lovit/ Cum vinul în iertare se preface/În sanctuarul graiului jertfit.”

Iubirea este esenþa vieþii. Poetul nu poateaccepta vieþuirea înafara ei, deoarece „fãrã iubirecosmosul îºi pierde tot rostul” (Psalm), motiv pentrucare dorinþa mãrturisitã a lui este „sã þin deÎmpãrãþie/ Umbrã de neprihãnire/ A stingerii desine/ Din iubire”(Mana). Într-o Ars Poetica, IoanAlexandru îºi fixeazã coordonatele unui programpoetic coerent ce nu se abate de la convingereafermã cã poetul trebuie sã fie un mãrturisitor alÎnvierii lui Hristos, un mãrturisitor în carne ºi oase.Iar poezia lui trebuie sã exprime bucuria ºi minuneaÎnvierii de care nu se poate despãrþi creºtinuladevãrat: „Vei cãlca peste scorpii ºi peste mormânt/Peste vipere vei pãºi peste moarte/ De iubireaLogosului sfânt/ Nu ne poate nimeneadesparte”.

Destinul poetului ºi misiunea lui de creºtin –mãrturisitor al Iubirii divine se regãseºte într-un textnumit Imn. Poetul se identificã cu destinul Patrieisale care, metaforic vorbind, este însãºi Patriacereascã. Iar poetul nu este altcineva decât cel princare glãsuieºte Dumnezeu. Finalul poeziei estedovada înþelegerii profunde a actului creºtin alÎnvierii, conform spuselor evanghelice „mai mareiubire decât aceasta nimeni nu are: sã-ºi punã cinevaviaþa pentru prietenii sãi”(Ioan 15,13): „Lupta ceagrea de douã mii de ani/ Nu eu o port ci Logosul oduce/ De-aceea-mi este locu-ntre sãrmani/ ªi mã simtîn Patrie pe cruce// Suferinþele unde-s în toi/ Întrecei mai fãrã de putere/ Pe cât suntem de strãini ºigoi/ N-avem timp decât pentru-nviere”.

Capodoperã a liricii alexandrine este ºi poemulintitulat Casa pãrinteascã, expresia poeticã deplinãa spiritualitãþii creºtine a satului ardelean. Casa dinlemn ºi de pãmânt este locul de intrare în lume apoetului dar ºi locul îmbisericit, în care „mama de-acum bãtrânã” ºi „tata alb de tot” dospesc pâineavieþii, „o parte pentru prunci ºi alta la altar”, iarduminica mãicuþa „în veºmânt cernit cu busuioc înmânã” duce jertfa cãsuþei sfinte a familiei ei, „oprescurã de jertfã la icoanã”. Casa pãrinteascã estesimbolul graiului de clopot transilvan, este CruceaRãstignitului Hristos cãruia i se închinã, este salutulînveºnicit al þãranilor (ºi astãzi îl mai spunem însatele transilvane): „Doamne ajutã ºi ziua bunã”, estesfânta cununie a tinerilor þãrani care-ºi întemeiazãcãminul în marea familie a satului, este botezulpruncilor în biserica plinã, este sãrbãtoarea creºtinãîn toatã semnificaþia ºi bogãþia ei, este bucuria,Naºterea, Învierea, Maica Domnului: „Sat transilvancãsuþã de pãmânt/ Muºcate la fereastrã busuioc lagrindã/ ªtergar curat icoane pe pereþi/ Ziua-nvieriiºi noaptea de colindã.// Rusalii, Boboteazã, postulcãtre Paºti / ªi Maica Domnului în plinã varã/Holdele-s coapte, secerãtori puþini/ Viaþa noastrã,þarã milenarã.” Satul este pentru Ioan Alexandru

„cuibul ceresc” al iubirii ºi omeniei, este mireasmaÎnvierii ºi a veºniciei. Aºa spune ºi în Imnul orfanului:„Satul se coace-n cuibul lui ceresc/ Miroase-a smirnãºi a omenie/ Miroase-a-nviere ºi-a curat/ Miroase-aom scãpat în veºnicie.”

Învierea este un alt leitmotiv central al Imneloralexandrine. Þintind mereu sã fie mãrturisitorulÎnvierii lui Hristos ºi al Iubirii divine, poetul recurgela numeroase alegorii ºi epifoneme. Pentru IoanAlexandru, „pulberea mormântului atinsã/ De vãpaiarugului încins/ La lumina candelei aprinsã/ De-nviere cosmosul e-nvins”, pe când „ªi moarteaþine de eternitate/ prin învierea ce s-a sãvârºit” întimp ce „Doar iubirea nu va conteni/ Lumina einãscutã în durere/ Pãmânt ºi ceruri n-o pot istovi/Lacrima de Înviere”.

Un imn intitulat chiar Înviere glorificã mareasãrbãtoare creºtinã, când întreg pãmântul estetransigurat de Învierea Mântuitorului iar firii umaneîi este redat adevãrul, care ne face pe toþi liberi:„Nu mai este moartea la putere/ Giulgiuri rãmasegoale în mormânt/ Pãmântul sfâºiat de înviere/ Evindecat de celãlalt pãmânt // De-acuma vieþuirea-ilibertate/ Frica de moarte-a dispãrut/ Strãvezi umilãvietate/ Paradisul care te-a-ncãput// E-atât de sigurcã nu mai este moarte/ Cã voi pleca de-aici fãrã sãmor/ Mã-ntorc la tine mamã de departe/ Cu fiul tãula chip nemuritor”

Întâlnirea cu Dumnezeu este o certitudine iaraceasta îi dã poetului nãdejdea cã moartea nu estedeloc sfârºitul omului, ci o ...eternã reîntoarcere înparadisul originar, care oferea dreptul la nemurire.Întru aceastã nemurire, poetul gãseºte libertatea ºiadevãrul vieþii care e Învierea, darul suprem alÎntrupãrii ºi Jertfei Fiului lui Dumnezeu, un dar carese dãruieºte, la rându-i, tuturor prin Înviere.Întâlnirea cu Dumnezeu este Iubire iar aceastã Iubireeste strãbãtutã de Luminã într-o nesfârºitãrugãciune. Viaþa aceasta vremelnicã, trecãtoare, esteo pregãtire lentã pentru Înviere, aºa înþelege poetulrostul omului dãruit sã cunoascã durerea ºi jertfasupreme asupra cãrora coboarã binecuvântareaDuhului Sfânt ºi lacrima care-l leagã de „celãlaltpãmânt”, toate fiind scrise „pentru ca voi sã credeþicã Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu; ºi crezândviaþã sã aveþi întru numele Lui” (Ioan 20,30): „Nepregãtim încet de înviere/ Acesta este rostultuturor/ Mai ales prin jertfã ºi durere/ Înaintezica fulgul de uºor// Harul numai sã-l pãstreziaproape/ Se dãruie pe cât pãmânt”. este primit/Tremurã columba peste ape/ Cât ai fi izvor de tãinuit// Ne depãrtãm din ce în ce de moarte/ Pe cât cunoºtic-aproape te-a înfrânt/ Când o lacrimã ne maidesparte/ Se strãvede celãlalt

1. Ioan Alexandru, Iubirea e pânza, vântul, nava carene salveazã de vremelnicie, apud Nicolae Bãciuþ, O istoriea literaturii române în interviuri, vol.I, EdituraReîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 212. Idem, p. 223. Ion Pop, Poezia unei generaþii, Editura Dacia, Cluj-

Napoca, 1973, p. 2194. Ion Negoiþescu, op. cit., p. 245. Alexandru ªtefãnescu, Istoria literaturii române

contemporane 1941-2000, Editura Maºina de scris,Bucureºti, 2005, p. 4896. Ioan Miclea, Despre poezia religioasã a lui Ioan

Alexandru. Pagini inedite, Blaj, 1973, Cuvânt înainte deProf. Univ. Ion Buzaºi, p. 647. Mircea Eliade, Sacrul ºi profanul, Ediþia a II-a, Editura

Humanitas, Bucureºti, 2000, p. 1098. Simeon Noul Teolog, Imne, Epistole ºi Capitole,

Scrieri III, Editura Deisis, Sibiu, p. 67

EI S-AU NÃSCUT ÎN FEBRUARIEGAZETA HÂRTIBACIULUI2012 7

Piroº Ana 01 feb 84 de ani BrãdeniÞichindelean Ana 01 feb 80 de ani AlþînaBorza Teodor 02 feb 86 de ani CoveºTobra Dumitru 02 feb 81 de ani RãvãºelBârsan Verghina 03 feb 95 de ani RetiºBîrsan Ioan 05 feb 80 de ani Ghijasa de SusCiorogar Marin 07 feb 86 de ani RujaÞichindelean Nicolae 08 feb 85 de ani AlþînaHelerea Viorel 08 feb 82 de ani BruiuMarika Ileana 08 feb 81 de ani BeneºtiBaciu Leontina 09 feb 91 de ani BrãdeniPavãr Alexandru 10 feb 89 de ani SãsãuºJurca Ioan 10 feb 86 de ani MihãileniNistor Teodor 11 feb 87 de ani Ghijasa de SusBogdan Ana 12 feb 89 de ani AlþînaTecuºan Margareta 12 feb 88 de ani CoveºIonuþ Ana 12 feb 87 de ani SãsãuºCioca Lucreþia 12 feb 86 de ani CoveºBoldijar Iosif 13 feb 81 de ani MetiºBucºã Ioan 14 feb 98 de ani AlþânaDragotã Aurelia 15 feb 85 de ani MarpodBoieru Gligor 16 feb 90 de ani MetiºConstantin Eugenia 16 feb 85 de ani BrãdeniOprean Elisabeta 17 feb 84 de ani Ghijasa de SusLuca Eleonora 17 feb 81 de ani AlþînaFlorea Maria 18 feb 83 de ani RujaBortmes Katarina 19 feb 92 de ani MarpodVoivoda Ana 19 feb 85 de ani RãvãºelBarbu Livia 19 feb 84 de ani RetiºIvan Aneta 20 feb 92 de ani MarpodOniþu Viorica 20 feb 89 de ani FofeldeaSân Ioan 20 feb 88 de ani MerghindealGînfãlean Ana 21 feb 83 de ani AlþînaMondoc Dumitru 21 feb 81 de ani BrãdeniBogdan Ana 23 feb 89 de ani MoardãºSinai Ana 24 feb 85 de ani IlimbavIlea Maria 25 feb 84 de ani Ghijasa de SusScutea Militon 26 feb 89 de ani ChirpãrDan Nicolae 26 feb 85 de ani MihãileniSbârcea Olimpia 26 feb 82 de ani RetiºNãstase Pavel 27 feb 89 de ani FofeldeaDumitru Filofteia 27 feb 86 de ani StejeriºJoldeº Ana 28 feb 95 de ani Ruja

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. IMPORTANT Rugãm Primãriile sã reactualizeze listele

DAN HERCIUdestãinuireacasãerau doar câteva lucruri schimbateLãbuº a îmbãtrânit,tu nu erai cu mine,iar þiganii din vecinitrecuserã de la guþã la merii crismãsînjurând sistemulpe italianã

în disco am ajuns târziucam dupã patru sticle de premiat„fata culcatã în iarbã”made în jidjveiºi paradoxalîncepuse sã îmi fie dorsã-mi spui cã am bãut destul

acum la finalam încercat sã folosesc niºte metaforedar cineva învârte patulîn sens inversaºa cã o sã închei cu urmãtorul vers:„e 22 decembrie 2007, e 3h 32ninge ironicîmi vine sã te strigdar mã opresc

iar fãtuca de pãrîmi desface fermoarulºi de ruºineîmi aprindo þigarã”

SÃRACÃ INIMÃ BUNÃ,Nu te-am mai avut de-o lunã;Nici de-o lunã, nici de-un an,Nici acuma nu te am.Sãracã inima-ntreagã,Doru’ te-o fãcut beteagã.Inimã supãrãcioasã,Ce þi-aº da sã hii voioasã?De mi-ai da bunu’ lumii,Cum þ-am fost, nu þ-oi mai hi.De mi-ai da bunu’ din þarã,Cum þ-am fost, n-oi mai hi iarã.Taci, inimã-n sânu’ meu,Sã nu te mai ºtiu fãr’ eu.Taci, inimã-n sân la mine,Sã nu te mai ºtie nime’.Fii, inimã, rãbdãtoare,Ca pãmântu’ sub picioare.Rabdã, inimã ºi taci,Ca pãmântu’ care-l calci.

Bratu Maria, 49 de ani, Retiº, 1978

DE CÂND BADEA M-O LÃSAT,Pieptu’ mi s-o-nveninat.Blãstãma-te-ar Dumnezeu,Nici mai bine, nici mai rãu,Numa cum îþi gândesc eu:Sã n-ai parte de-altã fatãPânã ce-i intra în groapã.Cine m-a pus pe mineSã prind dragoste de tine?Cu tine, c-un cãlãtor,Fãrã milã, fãrã dor.ª-acuma, bolnavã-n pat,M-ai lãsat ºi ai plecat.Pentru tine-un blestemat,Am vãrsat sânge-nchegat.De te-ai duce, bade, duce,Eu sã fac în urmã-þi cruce.Prãpãdi-te-ai, dragã-n lume,Sã nu-þi mai aud de nume.

Dan Ion, 75 de ani,Retiº, 2 VII 1981(notat de el în 1926)

FOAIE VERDE DE CICOARE,Mamã, inima mã doare,C-am un bãdiþ ca o floareª-am auzit cã el moare.Nu ºtiu, mamã, cum aº faceSã mã duc sã vãd cum zace.ª-am fãcut cum am pututªi m-am dus ºi l-am vãzut.

Raiul e ca o grãdinã frumoasã, cum nu ºi-opoate închipui mintea omeneascã. Dumnezeu aadunat acolo tot ce e mai frumos pe lumea aceasta.ªi aºa e raiul faþã de pãmânt, cum e palatul luiVodã, faþã de coliba sãracului. Nimeni nu-i ºtiecapãtul ºi poate sã fie tot aºa de întins ca pãmântul,dacã nu mai mare. El e aºezat în cerul al 9-lea ºi înel sunt curþile ºi palatele lui Dumnezeu. Tot raiule o grãdinã plinã cu fel de fel de pomi, care mai decare mai frumoºi ºi cu poame mai dulci ca mierea.Prin pomi sunt mii ºi milioane de pãsãri de totsoiul, una mai frumoasã ca alta, cu pene în toateculorile, de-þi iau ochii ºi care au un viers aºa deminunat ºi niºte cântece aºa de frumoase de-þifarmecã minþile. Cântece de acelea n-a fost urecheomeneascã sã le fi auzit ºi nici minte sã ºi leînchipuie. Toatã grãdina e ca un covor de iarbãverde, smãlþatã de cele mai frumoase ºi mai plinede miroasã flori, în mii de culori, printre care

RAIULlucesc merele de aur cãzute din pom. Printre pomicurg pârâiaºe de apã rece ca gheaþa ºi limpezi calacrima. Malurile sunt împodobite, din loc în loc,cu poiene de iarbã verde ca smaragdul, printre carelucesc flori în toate culorile pietrelor preþioase.Nu se aflã zugrav sã le poatã picta ºi poate niciculori sã se apropie de ele

Poamele nu se mai sfârºesc niciodatã, iar cândluau Adam ºi Eva câte unul, creºtea altul în locullui.

În mijlocul raiului este un munte de sticlã, peal cãrui vârf creºte muºchi ºi verdeaþã, dar de suitnu se pot sui decât aceia cãrora îngerii le aruncã oscarã de aur. Pe amândouã pãrþile acestei scãri suntlumini ca niºte stele. Sufletele celor buni, precumºi îngerii, sfinþii ºi arhanghelii se plimbã de colopânã colo ºi o duc într-o necontenitã desfãtare ºipreamãrire a lui Dumnezeu. Ici ºi colo sunt meseîntinse sub pomi, ori iarbã verde ºi toatã lumea

NICU GANEAPREMONIÞIE

Motiv:Stâlpi roºi de cari ºi molii,Prea bãtrânii stâlpi ai lumiiMult înfipþi în glodul negruPânã la rãrunchii humei,ªi înalt proptit în coastaUniversului – tavan,Or sã cadã azi ori mâineCel târziu peste un an!

Mai e puþin ºi se ridicã ceaþaRuinele romane sticlesc auriferIvitã de sub pâclã se nãzãreºte PIAÞACu clopote ciobite în partea dinspre cer;

Mai e puþin ºi negura va trece,Cahorte decimate se vor sui în arcãªi-n urma lor strigoii aleºi din zece-n zeceAu sã adune oase ºi lacrimi lângã barcã.

Încã puþin ºi zodia de ceaþãSe va topi ca aburul suflãrii caldeCând împãraþi romani zeificaþi în viaþãAu sã arunce toga iar styxul o sã-i scalde

Când marii seniori ai timpurilor tulburiPrin curcubeu vor trece în marºul de triumphLuând cu dânºii ceaþa ºi-a clopotelor cioburiSã recompunã delta culesului de stuph

Încã puþin ºi se ridicã ceaþa,Ruinele romane sticlesc auriferSub pâcla tremurândã se nãzãreºte PIAÞAO mânã de biserici cu clopotele-n cer

FOLCLOR CULES DEMIRCEA DRAGAN

ªi zace câtã pãrete,Cu gura friptã de sete.ªi cu apa ce i-am dat,Lacrimile m-o-necatªi din gurã-am cuvântat:Zaci, Ionele, ori te scoli,Mie-mi vin logoditori.Mãritã-te, mândra mea,Cã ºi eu m-oi însura:Cu fetiþa sfântuluiDin fundu’ pãmântului.Bucurã-te, groapã mare,Cã-n tine intrã o floare.Da nu intrã sã-nfloreascã,Cã intrã sã putrezascã.

Stãnuleþ Ana(a lu’ ªtefan), 74 de ani,Sãsãuºi, 18 iulie 1984

MÃI BÃDIÞÃ, BADIULE,Câne, blãstãmatule!M-ai învãþat a iubi,ª-acum mã faci a dori.M-ai învãþat sã iubesc,ª-acum mã faci sã doresc.Dar de min’ nu vei scãpa,Cã eu te voi blestemaPânã capu’ sus mi-a sta:Sã te duci, bãdiþã, duci,Sã te duci, bade, pe-un drum,Sã faci lumea împrejur,Sã mãnânci numa’ cãrbuni.Sã vii la bordeiu’ meuSã te miluiesc ºi eu:Cu o litrã de cãrbuni arºi,Precum tu iubeºti ºi laºi.Cu un pumn ºi cu-o mânuþã,Sã ºtii cã þ-am fost drãguþã.Sã stai în loc ºi sã gândeºtiCum poþi ca sã mai trãieºti.Sã-þi aduci, dragã, aminteCã-i blãstãm de oareunde.De la o fatã tinerea,Care te-ai iubit cu ea.

Dan Ion, 75 de ani, Retiº,2 VIII 1981(notat de el în 1926)

petrece, dar fãrã sã bea ºi sã mãnânce ca lapraznicele noastre, pânã-ºi uitã oamenii de ei.

Iisus Hristos umblã cu trãsura cu cai ºi toþicopiii când îl vãd fug în calea lui, cã le dã darurifrumoase ºi le vorbeºte blând. O ceatã de îngeri îlurmeazã, cântând ºi jucând. În altã parte MaicaDomnului cu o mulþime de mame stau de vorbã ºivorbesc despre copiii lor. Iar Dumnezeu stã înpalatele lui, la sfat cu sfinþii ºi, din când în când,se mai uitã pe pãmânt, sã mai vadã cum merglucrurile.

Din volumul „MITOLOGIE ROMÂNEASCÔde Marcel Olinescu

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8

2012

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0269-510465, int.112www.gazetahartibaciului.ro

e-mail: barsan.avh@gmail.comorele 800 - 1500C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Sala de sport din Agnita a fostgazda unui minicampionat de fotbal,

Chiar dacã a fost mini, numãrulspectatorilor ºi spectacolul în sinea fost maxi. Sala a fost mult preamicã pentru numãrul celor care audorit sã vadã fotbal adevãrat, adicãimplicare totalã din parteajucãtorilor, fair-play, întreceresportivã realã, fãrã încercãri depãcãlire a spectatorilor sauarbitrului.

Ar fi o adevãratã revelaþie caspiritul unor asemenea întrecerisportive sã-ºi gãseascã locul ºi însportul de performanþã. Adicã celmai bun sã câºtige cinstit, sã nupriveascã de sus la adversar iar ceiînfrânþi sã accepte bucuriaadevãratã dar temporarã aînvingãtorului care meritã felicitat

Cam asta s-a întâmplat laAgnita, unde au participat la acestminicampionat de fotbal 16 echipe, unele cu denumiri însuºite ad-hoc,altele mai cunoscute; A.M.T., GazMetan, Voinþa Agnita, Racheta,Dinamo Agnita, Diavoli Albi,Juventus, F.C. Peºtiºoru Brãdeni,No Name, Real, F.C. Deportivo,Liverpool, Fortuna, Pompieri I,Pompieri II, Chirpãr.

Marea întrecere din finalã s-adat între F.C. Deportivo ºi Juventus,câºtigatã de prima cu scorul de 12– 5.

Finala micã a fost câºtigatã deFortuna care a întrecut echipa Realcu 11 – 9.

Anul sportiv 2012 a început cucele mai bune auspicii pentru C.S.Agnita

Onorând invitaþia vecinilor depeste Olt, componenþii secþiei detenis de masã din cadrul CS Agnitaau participat la primul turneu dinacest an organizat, în premierã, înoraºul Victoria. Delegaþiaagniþeanã, compusã din 15 jucãtori( 9 copii ºi 6 adulþi), s-a alãturatcelor peste 80 de participanþi dinjudeþele Braºov ºi Sibiu la celepatru secþiuni ale acesteicompetiþii: copii (pânã la 14 ani),juniori (pânã la 18 ani), seniori ºisenioare.

Din echipele agniþene au fãcutparte copiii Radu Maniþiu (cel maitânãr participant), Ana – MariaOancea, Mihai Pãrãu, ºi junioriiBogdan Rebegel, RãzvanMoldovan, Nicolae Pãcurariu –Becheº, radu Miclea, EliseiLãcãtuº ºi Alexandru Nechita.Aceºtia s-au fãcut remarcaþi decãtre organizatori ºi spectatori prinjocul spectaculos ºi fair–playularãtat pe toatã durata desfãºurãriiturneului, toþi clasându-se în primajumãtate a clasamentului final.

Ana – Maria Oancea s-a clasatpe locul I la copii, a învins toþibãieþii de la aceastã categorie,constituind revelaþia turneului,secondatã de Mihai Pãrãu, locul IIla aceeaºi categorie, constituind o

MINICAMPIONAT DE FOTBAL

Deci primele patru clasate aufost JUVENTUS, F.C DEPORTIVO,FORTUNA ºi REAL

Glorie învingãtorilor, succescelor învinºi, la ediþia urmãtoare.

I. Bârsan

TENIS DE MASÃsurprizã foarte plãcutã pentruspectatori.

La juniori competiþia a fostfoarte disputatã, prezenþa înconcurs a doi fraþi gemeni careactiveazã în liga a II-a germanã,impulsionându-i pe ceilalþiparticipanþi. În final RãzvanModovan s-a clasat pe locul IIIdupã o prestaþie foarte bunã iarNicuºor Pãcurariu-Becheº pe loculIV, ambii fiind învinºi în semifinalede cei doi fraþi în urma unormeciuri foarte echilibrate.

Zestrea delegaþiei noastre afost îmbogãþitã de locul I ocupatde Csaba Zedler în competiþiarezervatã seniorilor, secondat dePaul Oancea, locul II ºi AdrianEftimie locul IV. Endre Cosma,Alin Opriºiu , Nicula Dumitru ºiceilalþi agniþeni au avut ºi eievoluþii bune, încheind competiþiaîn prima jumãtate a clasamentului.

Aºadar, un început de anîmbucurãtor, dãtãtor de marisperanþe pentru viitorul tenisuluide masã juvenil, pentru caremulþumim Primãriei oraºuluiAgnita, Clubului Sportiv Agnita ºiacelor oameni de bine din oraº,susþinãtori constanþi ºi eficienþi aiacestui minunat sport.

LA MULÞI ANI!tuturor agniþenilor.

Csaba Zedler

Acest serviciu vine în sprijinul persoanelor vârstnice cu problemede sãnãtate ºi neajutorate oferind:

- servicii medicale de calitate, promovarea unui stil de viaþãechilibrat, îngrijirea persoanelor aflate în suferinþã prevenirea apariþieisau reapariþiei bolilor.

Servicii medicale oferite: Tensiune, glicemie, tratamentinjectabil, pansamente etc.

Servicii suport: plata facturi utilitãþi, cumpãrãturi, menaj etc.Aparat alarmã medicalã (24 /24) MONTAJ GRATUIT:

Operatorul rãspunde prompt la apelul dumneavoastrã la orice orãdin zi ºi din noapte.

Pentru înscrieri ºi detalii:Fix>0269/513.141 0269/513.051Mobil >0784/391.031 0785/428.764

ASOCIATIA A.P.A.D.O.RSERVICIUL DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU