GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 15UL 15UL 15UL 15UL 154, MARTIE 2014, MARTIE 2014, MARTIE 2014, MARTIE 2014, MARTIE 20199999APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5,

- pag. 4

ORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiui

- pag. 5, 6

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 7

LA MOARA VECHE DIN HOSMANSE MACINÃ

EVENIMENTE ªI SE OBÞINE CULTURÃ

Dacã lucrurile se vor desfãºura conform planificãrilor,peste trei ani cei 26 de km de drum, de la Mediaº pânã laBârghiº, nu va mai avea nici gropi, nici plombe, ºoferii vorfi mai relaxaþi, consumul de carburanþi mai mic ºi reparaþiilemai puþine.

Dupã un an ºi patru luni de la semnarea contractuluide finanþare pentru proiectul „Reabilitare ºi modernizareDJ 141 Mediaº - Moºna - Peliºor - Bîrghiº”, în 8 martie afost semnat contractul de proiectare ºi execuþie a lucrãrilor.Pentru proiectul tehnic sunt prevãzute patru luni iar pentruexecuþia lucrãrilor 30 de luni.

La semnarea contractului între Consiliul Judeþean Sibiuîn calitate de beneficiar ºi SC Drumserv SA – SC Betacops

DRDRDRDRDRUM NOU DE LA AUM NOU DE LA AUM NOU DE LA AUM NOU DE LA AUM NOU DE LA AGNITGNITGNITGNITGNITA LA MEDIAªA LA MEDIAªA LA MEDIAªA LA MEDIAªA LA MEDIAªSRL, prin lider al asocierii SC Drumserv SA., în calitatede executant, Daniela Câmpean preºedinta CJ Sibiu aprecizat:

„Ne dorim lucrãri de calitate ºi respectarea termenelorcontractuale. Procedurile de achiziþie ne-au întârziat destulde mult derularea acestui proiect, având în vedere cã amsemnat contractul de finanþare în noiembrie 2017. Oameniisunt nerãbdãtori sã vadã drumul acesta modernizat. Nebazãm pe experienþa anterioarã cu dumneavoastrã ºi vãoferim tot sprijinul Consiliului Judeþean Sibiu pentru aputea ajunge sã circulãm cât mai curând pe acest drum, încondiþii europene”.

Modernizarea drumului se face din fondurile europeneobþinute în cadrul Programului Operaþional Regional 2014-2020. Valoarea totalã a proiectului este de 84.612.237,97lei, inclusiv TVA, din care: valoarea cheltuielilor eligibile –83.819.488,59 lei, iar valoarea cheltuielilor neeligibile –792.749,38 lei. Pe lângã cheltuielile neeligibile, ConsiliulJudeþean Sibiu trebuie sã asigure o contribuþie proprietotalã de 2% din valoarea totalã eligibilã a proiectului ºianume suma de 1.676.389,78 lei.

Pentru cei care circulã între Mediaº ºi Agnita vor urma30 de luni în care lucrãrile de modernizare le vor crea undisconfort mai mare decât gropile ºi plombele actuale.Variante ocolitoare mai lungi sunt prin Richiº – Aþel –Mediaº, 47 km. ºi prin Ighiºu Vechi – Zlagna –Moºna –Mediaº, 42 km.

Pentru locuitorii satului Hosman a devenit un faptobiºnuit ca uliþa pe care se aflã casa cu nr 211 sã fie mereuplinã cu maºini. În curtea casei cunoscutã ca „Moara Veche”,pe lângã o moarã veche reabilitatã, funcþioneazã ºi o brutãrieîn cuptorul cãreia se coace pâine tradiþionalã ºi o marevarietate de plãcinte fãcute dupã reþete vechi de pe ValeaHârtibaciului.

Curtea, cu poarta mereu deschisã spre stradã, esteînchisã în spate cu o ºurã veche, care a fost amenajatã ºi adevenit „ªura Culturalã”. În spatele ei o grãdinã cu pomi,pavilioane ºi umbrele, este mereu pregãtitã sã primeascãmusafirii veniþi sã participe la diverse evenimente culturaleorganizate de familia Cotaru – Gabi ºi Iohan, cu sprijinulgastronomic al Luizei Boldijar. Aici în ºurã ºi în grãdinãevenimentele culturale se þin lanþ; expoziþii, târgurimeºteºugãreºti, seri muzicale, simpozioane, workshop-urietc. Aici s-a nãscut cunoscutul eveniment gastronomic„Transilvanian Brunch”

Primãvara aceasta evenimentele au debutat în 8 martie,cu obiceiul sãsec din Agnita „Kaffeeyeid” coordonat de ElenaBarbu iar la sfârºitul lunii, din 23 pânã în 30, se organizeazã„Sãptãmâna femeilor la ªurã”.

Este un proiect organizat de asociaþile „Hosmandurabil” ºi „Castipold” în parteneriat cu Institutul PolonezBucureºti, asociaþia „A.L.E.G.” ºi asociaþia „MyTransilvanya”.

În cadrul proiectului s-a realizat expoziþia cu tablouri„Poloneze ºi românce care au schimbat lumea”, în care suntprezentate tablourile a 34 de mari personalitãþi din celedouã þãri, care au excelat în domeniile lor de activitate,ºtiinþã, culturã, sport, politicã. Sunt prezentate Maria Curieºi Ana Aslan, Nadia Comãneci alãturi de celebra atletã HalinaKonopacka, luptãtoarele anticomuniste Elisabeta Rizea ºiElzibiete Zawocka.

Având ºi o scurtã prezentare, privitorul aflã 34 depoveºti fascinante despre poloneze ºi românce care au avutcurajul sã-ºi schimbe þãrile, Europa ºi lumea.

Vernisajul expoziþiei a avut loc sâmbãtã 23 martie iarprezentarea ei, ca ºi a evenimentelor ce urmeazã, au fostfãcute de Gabriela Cotaru din partea gazdelor, Ania Bethagede la Apold ºi Camelia Proca de la asociaþia „A.L.E.G”.

În spiciurile lor, acestea au vorbit despre eforturileacestor femei, pentru a rãzbate ºi a obþine rezultate

deosebite în toate domeniile, mai ales în cele care seconsiderau cã ar aparþine doar bãrbaþilor. Camelia Proca asubliniat faptul cã în manualele ºcolare activitãþile marilorpersonalitãþi feminine sunt ignorate deºi acestea auinfluenþat istoria omenirii.

În afarã de expoziþie, în grãdina de la Moara Veche, ceiprezenþi au putut admira ºi procura produse de pe ValeaHârtibaciului, ceramicã de la Nocrich, costume populare,pãlãrii, miere, alte produse apicole ºi produse de patiseriedupã reþete poloneze ºi româneºti pregãtite de Luiza.

O surprizã plãcutã le-a fost oferitã musafirilor de ungrup folcloric din Hosman. Grupul pregãtit de veterana StoiaElena ºi mai tânãra coordonatoare Maria Nicula, i-a încântatpe cei prezenþi cu o suitã de cântece populare foartefrumoase ºi mai ales foarte bine interpretate, pentru careau meritat pe deplin aplauzele.

Activitãþile de la ªura Culturalã din Hosman au continuatîn 24 martie cu un Workshop privind comunicareainterpersonalã coordonat de Daniela Boltres din Germania.În 25 a avut loc o searã de film iar în 26 seminarul „Egali,dar nu la fel” coordonat de asociaþia A.L.E.G din Sibiu, în27 a fost o searã de film iar în 28, „Ziua Porþilor Deschise”.

Proiectul „Poloneze ºi românce care au schimbatlumea” se va încheia în 29 martie când va fi organizatã o„Searã Polonezã” cu preparate tradiþionale polonezepregãtite de Ioan Bebeºelea ºi asortate cu o povestemuzicalã susþinutã de DJ Coralie de Gonzaga.

I. Bârsan

I. B.

RAPSODII DEPRIMÃVARÃ

DANSUL GENERAÞIILOR– FESTIVALUL AGNIÞENILOR

LA A XIV-A EDIÞIE

În amintirea erouluicaporal Dragoman Simion

CUVÂNT LA SÃRBÃTOAREABUNEI VESTIRI

TTTTTrrrrrei întrei întrei întrei întrei întrebãri pentrebãri pentrebãri pentrebãri pentrebãri pentruuuuuSorin OniºorSorin OniºorSorin OniºorSorin OniºorSorin Oniºor, „f, „f, „f, „f, „foooootttttogrogrogrogrografulafulafulafulaful

satului rsatului rsatului rsatului rsatului românesc”omânesc”omânesc”omânesc”omânesc”

Filã de AcatistMaria Pãnãzan Lorinczi

„Mãrþiºor” ºi de „ZiuaMamei” în Parohia Coveº,

dar ºi alte activitãþi

PPPPPososososostul Martul Martul Martul Martul Mare. Ne. Ne. Ne. Ne. Nu posu posu posu posu postiþi cutiþi cutiþi cutiþi cutiþi cufricã ºi nici cu obsfricã ºi nici cu obsfricã ºi nici cu obsfricã ºi nici cu obsfricã ºi nici cu obstinaþietinaþietinaþietinaþietinaþie

fffffaþã de raþã de raþã de raþã de raþã de rezultatezultatezultatezultatezultat - pag. 6

Jocul satului - Intratul în joc(ceatã) al feciorilor

PrPrPrPrProf. Mirof. Mirof. Mirof. Mirof. Mircea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Noiºtoiºtoiºtoiºtoiºteþeanueþeanueþeanueþeanueþeanu

PE TRUPULUNEI VIORI, PLOUÃ

DOINA PAVEL - BARBU

Colegelor mele din ciclul primar....

Primãvara

îmi rânjeºte viaþaIoan Gligor Stopiþã

Ai noºtri suntem noiIosif Sinai

Francisc Lorinczi - pag. 7

- pag. 7

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2019

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Deºi în nenumãrate rânduri am

informat despre mãsurile ce trebuie luateatunci când aveþi în grijã sau administrareun imobil nesupravegheat sau nelocuittemporar, reiterãm aceste mãsuri.Respectiv, instalaþi sisteme de alarmã ºi/sau supraveghere video, achiziþionaþi unulsau mai mulþi câini de pazã, comunicaþivecinilor cã lipsiþi o vreme pentru caacestora sã le atragã atenþia eventualemiºcãri suspecte ºi chiar sã anunþaþi poliþiade lipsa dumneavoastrã din imobil.

Vã readucem în vedere aceste simplemãsuri de precauþie pentru cã în ultimaperioadã au avut loc mai multe intrãri prinefracþie în imobile care nu erau locuite sauai cãror proprietari au lipsit temporar deacasã.

Astfel de evenimente au avut loc, câtedouã, la Marpod ºi Hosman. La Hosman,într-un caz paguba în urma intrãrii prinefracþie a fost estimatã la aproape 200 leiiar în cel de-al doilea nu s-a putut constatacu exactitate. La Marpod situaþia s-arepetat ºi dacã într-un caz paguba nu aputut fi evaluatã, în celãlalt a fost evaluatãla 2.000 de lei. Intrãri prin efracþie au avutloc ºi în imobile din Agnita ºi Coveº de undeau fost sustrase bani ºi bunuri.

Obiºnuitele rezultate ale controalelorrutiere din ultimul timp s-au concretizat înpermise ridicate ºi dosare penale pentruconducere sub influenþa alcoolului, laAgnita, pentru P.T. de 35 de ani din Vlãhiþa,Harghita – 0,86,mg/l alcool pur în aerulexpirat ºi în cazul lui M.A. de 68 de ani dinAgnita. Acestuia din urmã i s-a întocmitdosar penal ºi pentru refuzul de a fi testatcu etilotestul precum ºi de a furniza probebiologice în vederea testãrii medico-legale.În cazul lui M.D.C. de 25 de ani din Brãdeni– 0,49 mg/l ºi A.D.C. de 24 de ani dinaceeaºi localitate – 0,98 mg/l nu s-a pututridica permisul pentru simplul motiv cãaceºtia nu posedau permis de conducere.Lui M.C.I. de 39 de ani i-a fost reþinut, peraza localitãþii Hosman, nu permisul deconducere ci, lemn de nuc. Aproape 3metri cubi de lemn de nuc pentru care nudeþinea acte de provenienþã. Dar cel maineobiºnuit rezultat al unui control rutiers-a ivit la Iacobeni unde, într-un autoturismcare circula dinspre Sighiºoara spre Agnitaa fost depistat un minor domiciliat înSighiºoara plecat voluntar de acasã.Surpriza cea mare: conducãtorulautovehiculului L.N. de 31 de ani dinCãlimãneºti, Vâlcea, era cãutat deautoritãþile din Marea Britanie.

O altã persoanã cãutatã, M.D.A. de 25de ani, datã în consemn naþional, a fostlocalizatã, identificatã ºi prinsã la Netuº.Dupã reþinere a fost depusã în arestulInspectoratului Judeþean de Poliþie Sibiu.

Un eveniment deosebit a avut loc peraza localitãþii Coveº. C.I.N. de 47 de anidin localitate, în timp ce conduceaautoturismul proprietate personalã spreAgnita a pierdut controlul volanului ºi aintrat în ºanþ. Accidentul a condus larãnirea uºoarã a doi copii, pasageri învehicul. Dupã accident CIN a dusautoturismul acasã, fãrã sã anunþeautoritãþile. Acestea au fost anunþate demedicul de gardã de la Spitalul orãºenescAgnita la momentul prezentãrii în urgenþãa minorilor rãniþi.

Evenimente mari sau evenimente mici,sunt motive la fel de bune pentru capoliþiºtii de pe Valea Hârtibaciului sã seafle …… mereu alãturi de dumneavoastrã!

Constituþia României afirmã, la articolul1 punctul (5) cã În România, respectareaConstituþiei, a supremaþiei sale ºi a legiloreste obligatorie.

Respectând Constituþia am dreptul sãscriu ºi sã public ceea ce gândesc conformarticolului 30 punctul (1), Libertatea deexprimare a gândurilor, a opiniilor sau acredinþelor ºi libertatea creaþiilor de orice fel,prin viu grai, prin scris, prin imagini, prinsunete sau prin alte mijloace de comunicareîn public, sunt inviolabile, exprimare din caream putea sã înþelegem cã oricine are dreptulsã spunã orice. Dar, chiar orice? Cu siguranþãcã nu, pentru cã tot în Constituþie, la acelaºiarticol dar la punctul (6) se afirmã Libertateade exprimare nu poate prejudicia demnitatea,onoarea, viaþa particularã a persoanei ºi nicidreptul la propria imagine iar la punctul (7)Sunt interzise de lege defãimarea þãrii ºi anaþiunii, îndemnul la rãzboi de agresiune, laurã naþionalã, rasialã, de clasã sau religioasã,incitarea la discriminare, la separatismteritorial sau la violenþã publicã, precum ºimanifestãrile obscene, contrare bunelormoravuri.

Rezumând cele de mai sus aº zice cã potsã spun ºi sã fac public tot ce îmi trece princap cu condiþia ca ceea ce afirm sã nu aducãprejudicii unei persoane, unui grup depersoane, þãrii sau sã incite la violenþã de

orice fel ºi pe orice motiv, obligat fiind sãrespect Constituþia ºi legile þãrii.

Aceastã obligaþie o are fiecare cetãþeanal þãrii atunci când exprimã o opinie în modpublic. Dar o persoanã condamnatã penal,pentru cã nu a respectat Constituþia ºi legileþãrii în vigoare la acest moment, are aceastãobligaþie? Cu siguranþã obligaþia rãmâne. Daro va respecta? Cu siguranþã cã nu.

Avem mai multe exemple „celebre” înacest sens. Un fost primar - celebru - sauposesorul unui post de televiziune – celebru- care, dupã o condamnare definitivã, au fugitdin þarã (adicã nu doar cã au încãlcat legeadar au ºi refuzat sã îºi asume responsabilitateapentru gestul fãcut) sau un ºef de partid –celebru - care încalcã atât de des legea încâta decis sã o modifice în folosul sãu.

Iar când ai la dispoziþie un post deteleviziune de ce sã nu-l foloseºti ca sãprejudiciezi demnitatea, onoarea, viaþaparticularã a unor persoane care nu au fãcutaltceva decât sã aplice legea pentru cã astale era meseria? Sau mai nou sã inciþi laviolenþã publicã ameninþând cu bãtaia pe ceicare nu sunt de aceeaºi pãrere cu tine? ªitotul la adãpostul legii, pe care o ignorã cândeste vorba de propria persoanã.

Pentru cã, nu-i aºa, legea este ca o barierã:cãþeii trec pe sub ea, dulãii o sar, iar boii, intrãcu coarnele în ea? Iar din punctul lor de vederenoi, oamenii de rând, suntem boii.

ªi, probabil au dreptate. Pentru cã nouã,oamenilor de rând, majoritãþii, ni se pare ceva

normal sã respectãm legea. Atât de mult orespectãm încât odatã aplicatã abia îndrãznimsã o modificãm la nevoie. „Dupã lupteseculare care au durat …” treizeci de ani, casã-l parafrazãm pe nenea Iancu, am reuºit sãajungem la un cadru legal decent pentru oþarã europeanã din secolul XXI. Iar ei, în maipuþin de doi ani, au reuºit sã distrugã acestcadru legal ºi sã-l întoarcã în favoarea lor. ‘iîncã nu au terminat. Pentru cã mai au doi anide mandat. Dacã nu cumva vor aranjalucrurile de aºa fel încât sã aibã mai mult dedoi ani la dispoziþie.

Orice naþiune modernã a luptat ºi ºi-aapãrat din greu valorile pe care ºi le-a trecutîn Constituþie. Nu doar le-a trecut pe hârtieºi a uitat de ele. Le-a apãrat ºi întãritpermanent ºi în faþa oricui dacã a crezut înacele valori. Iar acele valori au apãrat, larândul lor, naþiunea. Au þinut-o unitã ºi aufãcut-o sã evolueze. Noi nu suntem în staresã ne exercitãm dreptul de vot darãmite sã-lapãrãm. Pe el ºi celelalte drepturi ºi libertãþi,alãturi de Constituþia care le proclamã.

Aºa cã, atâta timp cât legea, care exprimãpãrerea majoritãþii, este încãlcatã de câþivaca ei iar noi, majoritatea, stãm cu mâinile însân ºi nu facem nimic sã o apãrãm, sã neapãrãm valorile ºi credinþele, cred meritãmsã fim asemuiþi cu boii din zicalã.

Cred însã cã mai este timp sã schimbãmcalea lucrurilor. Aºa cum am fãcut-o de multeori de-a lungul istoriei.

Cãtã V.

În chiar prima parte a „LuniiMãrþiºorului”, peste care se suprapuneasfârºitul „Zilelor babelor”, priveam infinitulsenin al cerului de deasupra Hotelului ºiBisericii de Gheaþã, din vecinãtatea cabanelorturistice Bâlea Lac ºi Paltinu, din MunþiiFãgãraº, imaginându-mi cã de acolo, de sus,de tot, aº fi putut „pipãi” cu ochii meiînlãcrimaþi de gerul întârziat al iernii, ca ºide dogoarea strãlucitoare a soarelui, penajulargintiu al stolurilor zburãtoare alegãlãgioºilor cocori, reveniþi pe meleaguriromâneºti din îndepãrtatele þãri calde aleAsiei ºi Africii. Aºadar, acea îmbucurãtoareºi imaginarã imagine se cuibãrise în minteamea mult mai devreme decât sã fi ajuns, pânãla noi, adierile echinocþiului astronomic ºimeteorologic al Primãverii. Astfel încât,dându-mã jos din înãlþimea înzãpezitã amunþilor, florãresele sibiene aveau sã-mi ofereo plãcutã dovadã a desprimãvãrãrii: câtevaînmiresmate bucheþele de zambile albe ºiviolete, nãpãdite de harnicele albine.

În cele ce urmeazã, dragã cititorule, amsã te rog, pentru început, doar sã priveºti, cuochii bucuriei sufletului tãu ºi cu iubirea inimiitale, plãpândul ºi gingaºul ghiocel, pentru aînþelege cã, în sfârºit, a venit Primãvara!Prevestitorul ghiocel fiind doar una dintremirificele creaþii floricole a lui Dumnezeu!Atâta-i de gingaº ºi de frumos! Dovadã cã fãrãel nicicând nu vine primãvara româneascã!ªi, apoi, nu uita ceea ce spunea, cândva, înpredicile sale creºtineºti ºi omeneºti,pãrintele Arsenie Boca, blândul ºi cumintelenostru duhovnic: „Cine are iubire, are prisosde putere!”. Un succint fragment desprinsdintr-o poezie a lui Tudor Arghezi: „Aºeazã-te la gura sobei, / (Soba-i soarele pãtrat) /Dã-mi, pãmântule, cu bobii, / Dupã cum ne-am mai jucat. / Culcã-te tu ºi viseazã, / Eu tescormon ºi te ar, / ªi-o sã vezi pe la amiazã, /Cã nu-i jocul în zadar. / Lasã-þi, cum îmi placemie, / Somnul greu pe seama mea, / Pun unbob ºi-mi dai o mie, / Dormi ºi nu te deºtepta./ Te-oi trezi eu, bunãoarã, / Dupã sacii de lamoarã.” („Primãvara în câmp”).

Un surprinzãtor ºi trist adevãrprimãvãratec decupat din câteva poeme aleregretatului Adrian Pãunescu: „Ce dacã vineprimãvara / Atâta iarnã e în noi / Cã martiese poate duce cu toþi cocorii înapoi”. Aºadar,o cutremurãtoare previziune poeticã adresatãneamului românesc! Pentru cã cine ar fibãnuit cã astfel îi va gãsi pe români întâiaPrimãvarã de dupã Centenarul UniriiTransilvaniei cu România! Tot mai dezbinaþi,tot mai certãreþi ºi tot mai intoleranþi! Numaicã nelãsându-ne sã cãdem pradã disperãrii,

RAPSODII DE PRIMÃVARÃacelaºi poet ne îndeamnã sã privim cum „S-aînbolnãvit pentru a câta oarã / Vãzduhul de-oluminã fãrã leac, / Nu ºtiu ce sã mai zic, ce sãmai fac, / Orice-aº vorbi se-audeprimãvara”.(Poezia: „Exerciþii deprimãvarã”); „Ce ritm pãgân, ce primãvarãoarbã, / Ca dintr-un infernal, greºit trecut, /Vin mugurii bolnavi în pomul slut / ªi florile,pe el, încep sã fiarbã(…) / Când primãvaraeste nenoroc, / Þâþâna toamnei scârþâie ºidoare…”(Poezia: „Primãvara oarbã”); „Nu vãe milã sã ucideþi mieii, / Nu aveþi atâtea bunuride mâncat? / V-aþi ºi fãcut cãciuli strãlucitoare/ Din bietul petic jupuit al pieii.” (Poezia:„Mormânt de miel”); „Asearã când nedespãrþeam, asearã, / Tot mai era un pic deprimãvarã, / ªi-acum aruncã ochii pe fereastrã/ A viscolit pe despãrþirea noastrã(…) Nici numai ºtiu de-i noapte sau e ziuã, / Era doarninsoarea noastrã de adio.” (Poezia:„Ninsoarea de adio”).

Recunoaºtem sau nu, însã principalamenire a femeii în familie este aceea de aaduce copii pe lume. De a le da viaþã din viaþaei ºi un nume de renume. De a-i creºte, educa,ocroti ºi iubi! ªi cu toate acestea, mult preatârziu vom înþelege ºi un alt mare adevãr alvieþii Omului. Acela cã oricât am fi de bãtrâni,tot copii de mame ºi de taþi rãmânem atâtavreme cât ne mai trãieºte mãcar unul dintrepãrinþi. Numai dupã ce pleacã din aceastãlume ºi ultimul dintre ei, abia atunci nu maisuntem copii de pãrinþi ºi începem aîmbãtrâni total ºi definitiv!! Ca urmare, vãîndemn ca atâta vreme cât mai sunt ei în viaþãsã nu uitãm a le da ascultare ºi a le oferi, fãrãpic de zgârcenie, ºi dragoste, ºi ocrotire, ºimângâiere, ºi cãutare. Iar mãcar din când încând sã înlocuim telefonul cu scrisul pe hârtiea câtorva rânduri. Pentru bãtrânii noºtripãrinþi ºi bunici, (cu precãdere pentru cei dinsate ºi cãtune) nu-i bucurie mai mare ca atuncicând tot mai episodicul poºtaº le lasã în pragulcasei o scrisoricã de la voi ºi de la copiii voºtri.Pentru cã sunt acei dragi pãrinþi ºi bunicidespre care acelaºi poet, Adrian Pãunescu,spunea în ale sale nemuritoare versuri din„Repetabila povarã”; (…) „Cã din toate, cesunt, cel mai greu e sã fii / Nu copil de pãrinþi,ci pãrinte de fii / (…)Cine are pãrinþi încã nue pierdut, / Cine are pãrinþi are încã trecut /(…) / Iar când vom începe ºi noi a simþi / Cãpovarã suntem, pentru-ai noºtri copii, / ªi abiaîntr-un trist ºi departe târziu, / Când vom ºtidisperaþi veºti, ce azi nu se ºtiu / Vom pricepede ce fiii uitã curând, / ªi nu vãd nici un ochide pe lume plângând”. Crâmpeie de declaraþiide dragoste ºi iubire, nu numai dintre o fatãºi un bãiat, sau dintre un soþ ºi o soþie, ci ºi

dintre România ºi românii sãi: „Draga meadragã, nu te iubesc cu inima cã mi-e teamã cãse opreºte din bãtaia ei ritmatã ºi dãtãtoarede viaþã; nici cu mintea pentru cã ea esteuitucã. Eu te iubesc cu sufletul, cã el eveºnic!”.

ªi ultimele mele gânduri gânditoare,compuse ºi scrise la sosirea CELEI DINTÂIPRIMÃVERI DIN CEL DE-AL 2-LEACENTENAR AL ROMÂNIEI: Aºezãrile þãriimele au rezistat în timp ºi în spaþiu nu numaiprin vrednicia fiilor lor, dar ºi a celorlalþioameni care s-au perindat prin ele. Astfelîncât trecutul îndepãrtat, ca ºi cel maiapropiat, este deopotrivã glorios, trist ºidureros. Oferind, în schimb, speranþa unuiviitor optimist ºi luminos. Totul e sã ºtim undeºi cum sã-l cãutãm! Pentru a afla cine am fost,cine suntem ºi cine vrem sã fim! Neuitândnicicând nici acel din urmã sfat patriotic alVlãdicului Andrei ªaguna (1809-1873),Mitropolitul Ardealului, odihnitor Întru-Domnul în Mausoleul Þintirimului RãºinarilorMãrginimii Sibiului: „Împãcaþi-vã! Nu vãmai sfãdiþi”.

În încercarea de a da uitãrii lunga ºifriguroasa iarnã, de cum a dat colþul ierbii,cei mai vrednici þãrani-plugari ardeleni au ieºitîn câmp la arat ºi semãnat cu plugurile,rotilele, grapele ºi semãnãtorile trase de cai.Iar cei mai înstãriþi dintre ei, cu puternicelelor tractoare ºi „maºinãrii” de tot felul. Leþin isonul muncii câmpului grãbitele pãsãricãlãtoare ale cerului, revenite pe la cuiburilelor româneºti din îndepãrtatele „þãri calde”.ªi este firesc sã se întâmple aºa de vreme ce,rãsfoind filele Calendarului Bisericesc, amaflat cã mai zilele trecute (luni, 25 martie) afost sãrbãtoarea creºtinã, pentru româniiortodocºi ºi greco-catolici, a Bunei Vestiri.

Bãtrânii plugari români ºi saºi ai satelorde pe lunga vale folcloricã ºi etnograficã aHârtibaciului, denumeau acest vechi ºifrumos þinut transilvan ca fiind cel alpãstorilor de vite cornute. Adicã, al vacilor ºibivolilor cu lapte, precum ºi al junincilor ºitãuraºilor de prãsilã, din cele mai valoroaseºi productive rase. ªi o precizare: într-atât derenumiþi erau bãtrânii gospodari ai acestorsate dintre Sibiu, Agnita ºi Sighiºoara încâtfiecãrui anotimp al anului îi dedicau câte unmare târg de animale ºi bucate. ªi de fiecaredatã gãzduit de orãºelul Agnita, aºezarea meanatalã, consideratã a fi capitala acestei vãi,lungã de 100 de kilometri ºi strãbãtutã,cândva, de vestitul trenuleþ de marfã ºi decãlãtori „Mocãniþa”.

Sibiu, 26 martie 2019Ioan Vulcan-AGNITEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 3

Cel mai îndrãgit eveniment cultural alagniþenilor, aºteptat cu emoþie de pãrinþiiai cãror prichindei fac spectacol pe scenã,de tinerii ce-ºi etaleazã frumuseþea ºitalentul prin dans ºi prin cântec, deveteranii ce se bucurã sã revinã pe scenã,retrãind bucuria tinereþii dar mai ales despectatorii ale cãror aºteptãri n-au fostînºelate niciodatã, bucurându-se în fiecarean de acelaºi spectacol ºi totuºi diferit .

Diferit, pentru cã în fiecare an „DansulGeneraþiilor” a avut un moment artisticcu o temã care a dat nota spectacolului ºianul acesta tema a fost „Un bal de pevremuri”.

Îmbrãcaþi în costume de epocã artiºtiiagniþeni au umplut scena cu cântece dinvremea copilãriei, au dansat tango, vals,polcã ºi au jucat sârba, purtata, învârtita,hodoroaga ºi ficioreasca. ªi ca la orice bal,la bucuria tinerilor iau parte ºi adulþii caren-au pregetat sã se prindã în joc dovedindu-ºi virtuozitatea ºi calitãþile de jucãtori.

Dar bucuria ºi emoþiile cele mai mariau fost transmise în salã de prichindeii careau fãcut primii paºi pe scenã, încântându-ºi pãrinþii ºi bunicii cu nonºalanþa cu cares-au strãduit sã joace pe ritmuri deficioreascã, sârbã ºi învârtitã. Aplauzele cucare au fost rãsplãtiþi au fost binemeritateºi primite cu zâmbete ºi saluturi adresatecelor din salã.

La balul de pe vremuri a luat parte ºicorul „Ilarion Cociºiu” condus de VoichiþaPãdure, care împreunã cu cel al elevilorau dat culoarea momentului evocatinterpretând cântece de petrecere.

Un moment inedit a fost realizat de

DANSUL GENERAÞIILOR – FESTIVALUL AGNIÞENILORLA A XIV-A EDIÞIE

grupul de chitariºti pregãtiþi de MariusGhizãºan, al cãror debut pe scena Caseide Culturã a fost primit cu aplauze.

Mândrele ºi frumoasele jucãtoare dinBruiu, pregãtite de învãþãtoarea CristinaCaloian au readus pe scenã Brâul Fetelordar ºi o suitã de jocuri hârtibãcene.

Au fost trei ore de spectacol în careau cântat surorile Cezara ºi AntoniaGînfãlean, Teodora Sasu, Adela Toader ºiPaula Moldovan, instrumentiºtii NicolaeVâºtea cu Florin Coºorean, MariusGhizãºan ºi îndrãgita solistã Ioana Bogdancare a avut ºi rolul de prezentatoare .

Dansurile ºi jocurile populare au fostprezentate de Ansamblul Folcloric„Cununa” al Casei de Culturã „IlarionCociºiu” din Agnita, Ansamblul folcloricHârtibaciul”, echipa de dansuri a ªcoliiGimnaziale „GD Teutsch”, echipa dedansuri a Clubului Elevilor, ªcoalaPopularã de Artã „Ilie Micu” Sibiu ºi clasaexternã Agnita.

Taraful Casei de Culturã condus deVâºtea Nicolae compus din instrumentiºtiiCoºoreanu Florin, Cândea Ioan, GhizãºanMarius, Holerga Nicu ºi Stoica Feri asusþinut partea muzicalã a spectacolului.

Reuºita spectacolului s-a datoratprofesorului Ioan Sârbu care împreunã cuprofesoara Doina Pãrãu au realizat încãodatã un frumos eveniment cultural înAgnita.

De menþionat expoziþia de portrete încreion ºi tablouri, din holul Casei deCulturã, realizate de eleva Stoica Cristinaºi profesoara ei Pãcurar Silvia.

I. Bârsan

4 2019GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Armata I-a românã a pierdut atunci 27.410oameni (morþi, rãniþi, dispãruþi). Între celepeste 27.000 de jertfe, înregistrate în mareaepopee a Mãrãºeºtilor, s-a numãrat ºi viteazulvoluntar transilvãnean, caporalul SimionDragoman, care între miile de eroi ºi-a dat viaþape câmpul de luptã, pentru libertatea ºiunitatea poporului român.

Originar din partea Sibiului, mai precis dinsatul Þichindeal, se cãsãtoreºte cu Burja Ana,nãscutã în satul Nucet în 1885 ºi decedatã însatul Hosman, la 27 ianuarie 1972, la vârstade 87 de ani. κi întemeiazã o frumoasã familie,în satul Hosman, pe valea Hârtibaciului,judeþul Sibiu, binecuvântatã de Dumnezeu cucinci copii, trei bãieþi ºi douã fete: Ioan, Simion,Nicolae, Paraschiva ºi Maria.

În „Monografia satului Hosman”, de laªcoala generalã din localitate, la capitolul:„Datini, obiceiuri, ºi folclor”, citim referitor laportul popular: „pieptarele celor tineri eraudecorate cu frumoase motive naþionale, încoloritul cãrora predomina roºul. Acestepieptare erau confecþionate de un ompriceput, numit cojocar. Este pãstratã pânãastãzi amintirea unui astfel de cojocar, penume Dragoman Simion, care cosea cu odeosebitã mãiestrie motivele naþionale”.

În jurul anului 1900, se numãrã printreromânii ardeleni emigranþi în America,datoritã lipsurilor materiale ºi în urmaabuzurilor stãpânirii austro-ungare dinTransilvania. Departe de casã, de cei dragi ºide þarã, nu uitã nici o clipã cã este român ºicreºtin ortodox. În urma sfinþirii din 1898 abisericii ortodoxe: „Bunavestire a Prea SfinteiNãscãtoare de Dumnezeu”, din Hosman,emigranþii români originari din Hosman, trimito sumã de bani, folosiþi la cumpãrarea unuiclopot, în anul 1902.

„De asemenea s-a mai primit din America,de la Simion Dragoman, suma de 55 decoroane, sumã cu ajutorul cãreia s-au cumpãratpatru icoane (mãrimea 108 x 56 cm)reprezentând pe cei patru Evangheliºti”.

În amintirea eroului caporal Dragoman Simion

Revine acasã ºi dupã intrarea Românieiîn rãzboi, a înþeles cã acum a sosit ceasuleliberãrii Ardealului ºi înfãptuirea mãreþuluiideal naþional: România Mare. Cu aceastãnãdejde, însufleþit de un înalt sentimentpatriotic, trece clandestin munþii, pe potecitãinuite („vama cucului”), înrolându-sevoluntar în armata românã ºi fãcând parte dinRegimentul 23 infanterie-Cãlãraºi.

Ia parte la numeroasele atacuri ºi laistovitoarele marºuri ale armatei române,având gradul de caporal. În torida varã a anului1917, va lua parte la marile încleºtãri cuinamicul, în luptele de la Mãrãºeºti, unde îºiva da viaþa pe câmpul de luptã. Soþia sa Ana,rãmâne vãduvã de rãzboi, la 32 de ani,dedicându-se creºterii ºi educãrii celor cincicopii, rãmaºi orfani de tatã.

„Patria Recunoscãtoare”I s-a acordat „post mortem” o diplomã de

erou. Diploma reprezintã un grup de soldaþiromâni la atac, conduºi în mod simbolic demarele erou naþional, care a înfãptuit primaunire a tuturor românilor: Mihai Viteazul.

În partea de sus, simetric, de-o parte ºide alta, în cele douã colþuri sunt douã stemeheraldice, pe care se pot vedea un leu în stângaºi doi peºti în dreapta. Peºtii reprezintãDobrogea, iar leul aminteºte de leii afrontaþi,consideraþi în epoca lui Mihai Viteazul, dreptstemã a Transilvaniei.

În registrul superior, sub un arc romanic,este reprezentat Domnitorul Mihai Viteazulîn poziþie ecvestrã, cu sabia în mâna dreaptãîntinsã înainte, ºarjând în luptã, conducând pesoldaþii de la Mãrãºeºti, având în faþã douãtrâmbiþe care sunã atacul. Domnitorul esteînconjurat de trei portrete, posibil domnitori,sau alþi luptãtori români.

În partea centralã este redat, într-ocompoziþie, un grup de ºase soldaþi, înfãþiºaþiîn iureºul unui atac. Soldatul din parteacentralã, îmbrãcat sumar, numai în cãmaºã, cubaioneta la armã, aplecat, este în poziþie detragere. Soldatul din dreapta sa, înaintând

vijelios, cu mâna dreaptã întinsã înainte ºi cuprivirea înapoi, îmbãrbãteazã soldaþii ce vin dinurmã.

Tot cu privirea în urmã este ºi gornistulde alãturi, având cascã pe cap ºi sunând dintrompetã atacul. În partea stângã suntreprezentaþi doi soldaþi îngenunchiaþi, cupuºtile în poziþie de tragere; unul cu privireaînainte scrutând inamicul, iar celãlalt privindspre camaradul din stânga. În partea dreaptã,al ºaselea soldat, atins de gloanþele inamice,se prãbuºeºte pe spate, cu puºca în mânastângã, în timp ce îngerul îi sprijinã capul cumâna stângã, iar cu mâna dreaptã ridicatã, îiaduce o creangã de laur.

Deasupra grupului de soldaþi fluturãdrapelele de luptã, care au în partea superioarãSf. Cruce ºi cununile de biruinþã. Întreagascenã a atacului nãvalnic, emanã optimism ºiîncredere în victorie.

În partea inferioarã a scenei de luptã, esteînfãþiºat un gard de sârmã ghimpatã dãrâmatºi o cascã militarã rãmasã pe pãmânt. În parteastângã este semnãtura artistului care a realizatgravura: Stoica D ºi anul ‘919. Sub aceastãscenã, de-o parte ºi de alta, simetric, se aflãdouã medalioane, care au în partea inferioarãcununi de laur, ºi care reprezintã foarteexpresiv, în partea stângã, portretulDomnitorului Mihai Viteazul ºi anul 1601, iarîn partea dreaptã, portretul din profil al regeluiFerdinand ºi anul 1919. De-o parte ºi de altasunt câte o creangã de laur - semnul biruinþei.Între aceste douã medalioane suntinscripþionaþi anii: 1916-1919. Partea inferioarãconþine urmãtorul text:

„În amintirea Eroului Caporal DragomanSimion cãzut în lupta de la Mãrãºeºti în timpulrãsboiului pentru întregirea neamuluiRomânesc. Patria recunoscãtoare”.

Pe chenarul cu motive decorative dinpartea stângã sunt trecute urmãtoarele locaþiicu rezonanþã istoricã, amintind de marilebãtãlii: Mãrãºti, Oituz, Tisa; iar pe cel din

partea dreaptã: Mãrãºeºti, Jiul, Neajlov.În anul 2017, Diploma a fost prezentatã

de Muzeul Naþional al Unirii din Alba Iulia într-o miniexpoziþie ca exponatul lunii august:„Diplomã de erou al bãtãliei de la Mãrãºeºti”,în contextul împlinirii centenarului acesteilupte ºi ca semn de cinstire a eroilor noºtri.

Duminicã, 6 august, 2017, la Mãrãºeºti, aavut loc ceremonia comemorativã acentenarului luptelor de la Mãrãºeºti, la careîn prezenþa a 5000 de oameni, au participat:preºedintele þãrii, militari, diplomaþi ºi alþiinvitaþi de onoare; naþiunea românã fiindîndemnatã de-a pãstra memoria bravilor eroi,de a le cinsti jertfa ºi de-a le continua idealurile.Este ceea ce face în mod neobosit, ºi cu multãardoare, Asociaþia Naþionalã Cultul eroilor„Regina Maria”, iar Biserica strãmoºeascã, încomuniune de iubire a viilor cu morþii, îicinsteºte la Praznicul Înãlþãrii Domnuluinostru Iisus Hristos, care este ºi sãrbãtoarenaþionalã, fiind proclamatã Ziua Eroilor, cât ºila fiecare Sf. Liturghie, când se roagã:

„Pe fericiþii întru adormire eroi, ostaºi ºiluptãtori români, din toate timpurile ºi dintoate locurile, care s-au jertfit pe câmpurilede luptã, în lagãre ºi în închisori, pentruapãrarea patriei ºi a credinþei strãmoºeºti,pentru libertatea ºi demnitatea poporuluiromân, sã-I pomeneascã Domnul Dumnezeuîntru împãrãþia Sa”.

Mausoleul de la Mãrãºeºti, ridicat pe loculmarilor bãtãlii, în memoria celor care ºi-aujertfit viaþa aici, pãstreazã osemintele a 6000de eroi, soldaþi ºi ofiþeri, având în centrusarcofagul comandantului Armatei I-a românã,Eremia Grigorescu.

Inscripþia de pe frontonul mausoleului:„Întru slava eroilor neamului”, ne îndeamnãla neuitare ºi cinstire a celor care în cele maigrele momente din istoria naþionalã n-aupregetat sã-ºi de însãºi viaþa, pentru împlinireamarilor idealuri, de libertate ºi unitate.

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul XI, nr. 127, MARTIE 201Anul XI, nr. 127, MARTIE 201Anul XI, nr. 127, MARTIE 201Anul XI, nr. 127, MARTIE 201Anul XI, nr. 127, MARTIE 20199999

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Sãrbãtoarea Bunei Vestiri sau popular„Blagoveºtenia”- termen de origine slavã, estepraznicul în amintirea zilei în care SfântulArhanghel Gavriil a vestit Fecioarei Maria, cãva naºte pe Fiul lui Dumnezeu .

Buna Vestire este prima sãrbãtoareconfirmatã în documente, dintre sãrbãtorileMaicii Domnului. Data la care se serba aceastãsãrbãtoare a variat în primele secole creºtine,însã începând cu secolul XI, data de 25 Marties-a generalizat în toata lumea creºtinã, ca fiindziua închinatã Bunei Vestiri.

Temeiul Scripturistic al sãrbãtoriiBunei Vestiri

„Iar în a ºasea lunã, a fost trimis îngerulGavriil de la Dumnezeu, într-o cetate dinGalileea, al cãrui nume era Nazaret, cãtre ofecioarã logoditã cu un barbat care se numeaIosif, din casa lui David; iar numele fecioareiera Maria. ªi întrând îngerul la ea, a zis:Bucurã-te ceea ce eºti plinã de har, Domnuleste cu tine. Binecuvântatã eºti tu între femei.Iar ea, vãzându-l, s-a tulburat de cuvântul luiºi cugeta în sine: Ce fel de închinãciune poatefi aceasta? ªi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie,cãci ai aflat har de la Dumnezeu. ªi iatã veilua în pantece ºi vei naºte fiu ºi vei chemanumele lui Iisus. Acesta va fi mare ºi Fiul CeluiPreaînalt se va chema ºi Domnul DumnezeuÎi va da Lui tronul lui David, pãrintele Sãu. ªiva împãrãþi peste casa lui Iacov în veci ºiîmpãrãþia Lui nu va avea sfârºit. ªi a zis Mariacãtre înger: Cum va fi aceasta, de vreme ceeu nu ºtiu de bãrbat? ªi rãspunzând îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine ºiputerea Celui Preaînalt te va umbri; pentru

CUVÂNT LA SÃRBÃTOAREABUNEI VESTIRI

,,A fost mai uºor pentru Apostoli sã creadã cã Hristos a înviat, de vreme ce L-auvãzut înviat. A fost uºor pentru creºtini sã creadã în învierea lui Hristos, pentru cã auavut mãrturia Apostolilor. Dar, Maica Domnului a crezut pe baza unei simple fãgãduinþecã se va petrece cu ea un fapt ce depãºeºte legea firii. A crezut posibil, imposibilul. ªiprin aceasta l-a facut posibil”, dupã cum susþine Pãrintele Dumitru Stãniloae.

aceea ºi Sfântul Care Se va naºte din tine, Fiullui Dumnezeu Se va chema. ªi iatã Elisabeta,rudenia ta, a zãmislit ºi ea fiu la bãtrâneþea eiºi aceasta este a ºasea lunã pentru ea, ceanumitã stearpã. Cã la Dumnezeu nimic nu estecu neputinþã. ªi a zis Maria: Iatã roabaDomnului. Fie mie dupã cuvântul tãu! ªiîngerul a plecat de la ea.”(Luca I,26-38)

Când zorile se aratã, toatã firea se bucurã;pãsãrile cântã, pomii înfloresc, vãzduhul seîmbatã de mirosul florilor ºi toatã natura râdede bucurie încãlzindu-se de la razele soarelui.Aºa a fost Sfânta Fecioarã Maria asemãnatã înSfânta Scripturã cu zorile, cu razele ce seivesc, cu luna care e mai strãlucitoare decâttoate stelele ºi care lumineazã în timpul nopþiiîmprumutându-ºi strãlucirea de la soare.

Prin Fecioara Maria a început a se risipiîntunericul care învãluia omenirea, fiindcã,prin minunata strãlucire a virtuþilor sale nearatã calea de urmat ºi ca un soare strãluceºteîntre noi ºi Dumnezeu. Iatã dar despre cinese întreba Solomon împãratul zicând: „Cineeste aceasta care se iveºte ca zorile, frumoasãca luna ºi aleasã ca soarele?” Iar împãratulDavid zice: „Dumnezeu ºi-a aºezat scaunul Sãuîn soare!”

Iatã, deci, cã Sfânta Fecioarã Maria esteaºa de curatã, aºa de stralucitã, ca soarele ºiluna care lumineazã în întunericul nopþilor, aºacum cântã Biserica noastrã: ,,Scaun deheruvimi Fecioarã” sau ,,ceea ce eºti maicinstitã decât heruvimii ºi eºti mai slãvitã fãrãde asemãnare decât serafimii” (IerodiaconVisarion Iugulescu).

Numai aºa, Fecioara Maria s-a învrednicit

a fi Maica lui Dumnezeu, Nãscãtoare deDumnezeu - gr. Theotokos.

Dumnezeu, Cel în trei strãluciri, SfântaTreime, a binevoit a Se uni cu creaþia Sa ceamai sublimã – omul, prin asumarea unui trupomenesc. Dumnezeu a dorit sa desfiinþezeorice barierã dintre El ºi umanitate, a dorit sadevinã palpabil; Cel ce era nevãzut sã devinãvãzut; Cel ce era de neatins, sa devinã tangibil;Cel Cãruia te rugai fãrã a-L vedea, sã devinãprezent, sã dialogheze cu creaþia Sa.

Dintr-o iubire desãvârºitã fatã de om,Dumnezeu S-a intrupat; S-a umanizat devenindDumnezeu-Omul, asemenea nouã în toate,afarã de pãcat. Aceastã înnomenire a luiDumnezeu trebuia sã se realizeze printr-oconlucrare a Sa cu omul. Astfel, FecioaraMaria, cea mai curatã fapturã omeneascã,devine reprezentanta întregii umnitãþi, în eaîmplinindu-se toate proorociile VechiuluiTestament, care fac referire la ÎntrupareaFiului lui Dumnezeu.

Nicolae Cabasila observã cã, dacã la creareaprimului Adam, Tatãl se sfãtuieºte cu Fiul ºi cuSfântul Duh, venirea la existenþã a Fiului lui

Dumnezeu ca om are loc dupã obþinereaconsimþãmântului cu totul liber al SfinteiFecioare. Cea care-L naºte nu e folositã ca mijlocal venirii Lui la existenþã ca Om, fãrã voia ei.Nicolae Cabasila ne mãrturiseºte cã „Dumnezeunici nu a înºtiinþat de mai înainte pe Adam, nicinu l-a înduplecat sã-ºi dea coasta din care aveasã se zideascã Eva, ci lipsindu-l de simþire i-arãpit mãdularul. Dar, procedând la zidirea nouluiAdam, a înºtiinþat-o mai înainte pe Fecioara ºi aasteptat credinþa ºi învoirea ei”.

Aceastã sfântã sãrbãtoare a Bunei Vestiri,ne aduce ºi nouã credincioºilor vestea ceabunã a venirii lui Hristos în lume pentru acurãþi lumea de pãcat ºi ne invitã pe toþi caurmând calea postului, a curãþirii sufleteºtiprin pocãinþa ºi mãrturisirea pãcatelor, sãdorim cu credinþã, dragoste ºi fricã deDumnezeu a ne uni cu Creatorul nostru prinîmpãrtãºirea Sfintelor Sale Taine: Trupul ºiscumpul Sãu Sânge din Sfântul Potir, ca sãputem mãrturisiri ca Fecioara Maria: ,,Fie miedupã cuvântul Tãu” Doamne, Amin.

Parohia Ortodoxa Vecerd,Pr. Marius Andrei BRISCAN

Sorin Oniºor, cunoscut drept „fotograful satuluiromânesc”, a oferit în exclusivitate un interviu pentrubasilica.ro în care a prezentat, pe baza explorãrii anumeroase aºezãri rurale prin arta fotograficã, aspecteprivind modul de viaþã la sat în contemporaneitate.

Fotograful este unul dintre cei 14 artiºti care au participatla Expoziþia Chipul satului românesc, organizatã recentde Agenþia de ºtiri Basilica ºi prezentatã la Palatul Patriarhieidin Capitalã.

Lucrãrile lui Sorin Oniºor au fost foarte apreciate depublicul care a vizitat expoziþia în perioada 27 februarie – 9martie 2019, datoritã stilului consacrat în cei 15 ani de cândimortalizeazã oameni „calzi ºi buni la suflet”, fierari, pãstori,cãrbunari etc. din toate regiunile României.

Basilica.ro: Sunteþi cunoscut drept un iubitor alsatului românesc ºi aþi declarat de mai multe ori cã „lasat este adevãrata viaþã”. Cum vede un fotograf mediulrural românesc în 2019?

Civilizaþia capitalistã îºi întinde tot mai mult tentaculelecãtre inima ºi sufletul satului românesc, atingând încet-încet ºisatele mai izolate ºi pervertind frumosul care încã existã acolo.

TTTTTrrrrrei întrei întrei întrei întrei întrebãri pentrebãri pentrebãri pentrebãri pentrebãri pentru Sorin Oniºoru Sorin Oniºoru Sorin Oniºoru Sorin Oniºoru Sorin Oniºor,,,,,„f„f„f„f„foooootttttogrogrogrogrograful satului raful satului raful satului raful satului raful satului românesc”omânesc”omânesc”omânesc”omânesc”

La sate existã omenie, iar oamenii sunt credincioºi. Credtotul din suflet ºi nu doresc sã facã rãu nimãnui.

κi împart pâinea cu cei din jur, îºi iubesc aproapele însensul bun ºi simplu ºi se ajutã la muncã.

Basilica.ro: Aþi colindat zeci de sate româneºti, darºi mari oraºe din România ºi din întreaga lume. Este certcã la þarã sunt oameni mai „calzi” ºi mai „buni la suflet”.Dar cei de la oraº? Unde se pierde frumuseþea lor?

Bineîneles cã la þarã sunt oamenii mai calzi, mai buni,mai ospitalieri ºi explicaþia este urmãtoarea: cu cât sunt maideparte de noua civilizaþie care pãtrunde ºi în România, cuatât ei sunt mai aproape de rãdãcinile sufletului românesc,muncitori, ospitalieri, buni, calzi.

La sat ai gãina în ogradã, ai porcul, ai cârnaþul în cãmarã,ai zacusca, ai ouã, ai vaca în grajd cu lapte. Societãþile arhaicerurale nu sunt benefice pentru societatea capitalistimperialistã care are supraproducþie ºi are nevoie de profit.

Îmi place foarte mult la sat, deoarece ai liniºte, aer curat,oameni faini, ospitalieri.

Cei cu care merg la workshop-uri ºtiu cã dacã vizitãm unsat ºi intru la o familie, în 10-20 de minute suntem prieteni lacataramã. Oamenii îºi scot din cãmarã ce au ei mai bun ºi þi le pun

în faþã. Chiar dacã suntem 15 oameni cu aparate de fotografiatla piept ºi care fotografiem prin curte.

Cum se pot compara toate astea cu o viaþã în oraº undeai 22 de zile de concediu pe care le iroseºti fãrã sã îþi daiseama, iar dupã aceea restul de 300 ºi ceva de zile în acelaºifel, la muncã ºi acasã?

Nu mã simt bine în oraºe. M-am nãscut ºi am crescut lasat pânã în clasa a VIII-a ºi îmi plac satele. Acolo respir. E unalt ritm al vieþii, apropiat de naturã, de anotimpuri, de zi ºinoapte.

Viaþa de oraº mi se pare mai mult decât gri. Lumea mergela serviciu 11 luni pe an, dar la þarã e altfel.

Fiecare anotimp are riturile lui. Lumea stã iarna, toamnaculege, primãvara seamãnã, vara stã la umbrã, mai lucreazã.

Filã de AcatistMaria Pãnãzan Lorinczi

Hotãrându-se dinainte de fiinþare menirea-þi, Ioachim ºiAna te-au oferit lumii ca Maicã a Celui ce o va mântui. Adusu-te-au ca Dar la templu ºi închinatu-te-au Domnului, hãrãzindu-te a fi Nãscãtoare de Dumnezeu, Pururea Fecioarã ºi MaicaLuminii:

Bucurã-te, Cea care ai fost închinatã la Templu;Bucurã-te, Cea care-n sfinþenie ai crescut Viaþa;Bucurã-te, Cea care ai primit sã ierþi pãcatul strãmoºesc;Bucurã-te, Har care þi-ai asumat Crucea Rãscumpãrãrii;Bucurã-te, Cea care prin Naºtere ai nãscut Viaþa;Bucurã-te, Aleasã a fi Nãscãtoarea Fiului lui Dumnezeu;Bucurã-te, Viþa de vie ce ai rodit ºi oilor le-ai dãruit Pãstor;Bucurã-te, Cea care ai deschis Calea în Adevãr ºi Viaþã;Bucurã-te, Cea care ai adus Lumina Vieþii în Luminã,Bucurã-te, Mlãdiþã care ai crescut în Pomul Vieþii

Mântuirea;Bucurã-te, Poarta Betleemului ºi Scarã care ai deschis

Cerul;Bucurã-te, Cea care ai nãscut Iubirea din Pâinea Vieþii;Bucurã-te, Marie, Maica Luminii Celei Adevãrate!

Instantaneu surprins în naturã. Foto credit: Sorin Oniºor (continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2019

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Þînþ Florin (Brãdeni),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Mi-ar fi plãcut sã spun în atât de puþinecuvinte tot ce înseamnã credinþa. A spus-oînsã Sf. Grigorie de Nyssa în comentariul sãu„La titlurile Psalmilor”, cu sute de ani înainte.A nu exista întru Tine este a nu existadefel... ºi-i spunea aceasta lui Dumnezeu.Curajos om, curajos glas. Unde am pierdutcuminþenia celor ce scriau odinioarã pentrucontemporani? Înconjuraþi de rãzboaie ºiplãgi, rãniþi de împãraþi împovãraþi cumoartea supuºilor lor, încercuiþi de griji pecare astãzi doar ni le putem închipui, þineau,în inima ºi scriitura lor, o cãldurã umanã fãrãsfârºit. Citeau altele decât noi, trãiau altfel,respirau alt aer ºi o altã hranã le sãturafoamea? Sigur.

Dar nu era numai aceasta. Nubatjocoreau cuvintele, le cântãreau ºi leaºezau asemeni unor pietre transparente într-o construcþie egalã în frumuseþe ºi luminã.

Urau ºi iubeau, plângeau ºi râdeau ca noi?Visau aceleaºi vise ca noi ori scriau la aceeaºiluminã din ochi? Zilele ce au trecut am înþelesodatã în plus câtã responsabilitate apasã pescriitura ta atunci când spui cu voce tare cegândeºti în nopþile de frãmântare. Texte tariau rupt ºtirile, au agresat piaþa de vorbe ºicuvinte a unei Românii desfigurate de vrajbaunei ierni sufleteºti ce pare fãrã sfârºit.Batjocura ca scriiturã nu poate naºte decâturã, frânge dialogul ºi transformã literele înteribile nãluci care te bântuiesc. Uneori oviaþã. Tonuri, jumãtãþi de frazã, semne aleunei alte punctuaþii decât a celeigramaticale... Ura suspendã scriitura orirealismul, naºte fracturi de gândireucigãtoare, rãneºte oameni. Uneori copii. Alteori vârstnici. Loveºte crunt în liniºtea, puþinã,care ne-a mai rãmas. Rãneºte demnitãþi ºirãpeºte demnitatea.

Pentru cei care cred în Evanghelia luiIisus Hristos „se vede” Postul Mare. Aînceput Triodul, perioada de pregãtire aîntâmpinãrii Paºtelui. De duminicã se renunþãla carne. Prilej de atenþie sporitã la ceea cesunteþi. Ca oameni. Ce planuri de viaþã aveþi.Sigur cã nu e uºor sã-þi iei un astfel deexerciþiu în serios. Sã cauþi sã rãmâi cuHristos chiar când simþi cã totul pare cã surpãliniºtea din jur.

Aud vorbindu-se tot mai des de un proiectal României care sã salveze România. Zileletrecute, când cu „simulãrile” la clasa a opta,dupã orele de examinare, tinerii ce-ºi vorreaºeza viitorul într-o bancã de liceu, au ieºitla soare. Dezorientaþi de subiecte ori proprianeºtiinþã i-am auzit recãpãtându-ºi glasul cândau început sã se încurajeze. De la cuvinte

Carnaval ºi lãsatul secului decarne

În data de 23 ºi 24 februarie, în zilelede sâmbãtã ºi duminicã, la Coveº s-auderulat activitãþi pentru cei mici, dar ºipentru cei mari, din localitate. Sâmbãtã,pe 23 februarie, parohia a organizat unCarnaval pentru toþi copiii doritori sãparticipe. Aceºtia au fost animaþi în jocuri,dans ºi karaoke, pe toatã perioadadesfãºurãrii carnavalului. Ei, fiindantrenaþi în programul artistic, de cãtred-na preoteasã ºi voluntarii prezenþi lamicul eveniment. Finalul programului afost încununat de o micã gustare, gogoºifãcute de voluntarii acþiunii ºi prãjituri.

PPPPPososososostul Martul Martul Martul Martul Mare. Ne. Ne. Ne. Ne. Nu posu posu posu posu postiþi cu fricã ºitiþi cu fricã ºitiþi cu fricã ºitiþi cu fricã ºitiþi cu fricã ºinici cu obsnici cu obsnici cu obsnici cu obsnici cu obstinaþie ftinaþie ftinaþie ftinaþie ftinaþie faþã de raþã de raþã de raþã de raþã de rezultatezultatezultatezultatezultat

„Mãrþiºor” ºi de „ZiuaMamei” în Parohia Coveº,

dar ºi alte activitãþicopii, în cadrul unor ateliere dedicatemãrþiºorului. La realizarea acestora, aucontribuit în mod special voluntariiparohiei (tinerii de liceu ºi facultate), peacþiuni sociale ºi culturale, iniþiaþi depreotul paroh ºi preoteasa Andra Iancu,care i-au învãþat pe copii, paºii în realizareametanierelor. Efortul depus înconfecþionarea metanierelor colorate, afost rãsplãtit cu zâmbete ºi cuvinterecunoscãtoare, din partea tuturor celorcare le-au primit în dar.

De „Ziua Mamei” la CoveºPentru data de opt martie, de ziua

mamei, grupul de catehezã al ParohieiCoveº, a transmis în duminica lui zecemartie, mamelor din bisericã ºi nu numai,voioºia copilãriei ºi dragostea faþã demamã.

La finalul Liturghiei, copiii, ca niºtemici apostoli, din faþa Sfântului Altar, auoferit un buchet de cântãri ºi poeziimamelor, fiinþelor, care se jertfesc cu timpºi fãrã timp pentru copii ºi familie. Auzulºi vederea acestui program artistic, auprodus multã bucurie oamenilor înbisericã, dar ºi lacrimi, izvorâte din inimicuprinse de dorul ºi de emoþia amintiriimamei. Interpretarea cântecelelor ºi

simple la câte un zâmbet ºtrengar, totullumina. Nu vreau sã mã gândesc ce era pemessenger.

Nu se posteºte cu fricã ºi nici cuobstinaþie pentru rezultat. Postul esteexerciþiu de încurajare între noi, ca oameni.

Un soi de activitate informativã sporitã -cum ar spune specialiºtii, tot mai mulþi, înIntelligence... Puºtii aceia pe care-i afiºãmdrept niºte fantome transparente când vorbimde ºcoalã, pe care-i atârnãm în paginilecataloagelor ºi-i taxãm în carnete de note îºidesfãºurau propria lecþie de viaþã. Sevindecau de frica unui moment pentru carenu i-a pregãtit nimeni: oglindirea în foaia albãde examen. Acolo unde te frãmântã demoniineputinþei, unde se scurtcircuiteazãmemoria, oricât de antrenatã ar fi. Unde eºtisingur. Aºa este ºi cu postirea. Un examenpentru care nu te poþi pregãti la nesfârºit.Care nu are catalog ºi nici carnet de note. Deaceea nu se posteºte cu fricã ºi nici cuobstinaþie pentru rezultat. Postul esteexerciþiu de încurajare între noi, ca oameni.De aceea am amintit de frãmântãrile din ºtiriºi comentarii, din emisiunile de actualitate ºidin realitatea imediatã. Pentru a posti avemnevoie sã ne încurajãm în bine, în cãldurãsufleteascã, în luciditate roditoare.

E cu totul ºi cu totul altfel. E legat totul denaturã, de soare, de rãsãrit, de apus. Lumeaare încã o altã noimã la þarã.

Basilica.ro: Aþi iniþiat numeroºitineri în arta fotograficã ºi, evident, le-aþi transmis pasiunea pentru frumuseþeavieþii autentice de la þarã. Unii dintre eiparticipã alãturi de dumneavoastrã laExpoziþia „Chipul satului românesc”organizatã de basilica.ro. Mai iubesctinerii satul românesc? Înþelegfrumuseþea vieþii simple de la þarã în erasmartphone-urilor?

Tinerii de la oraº, sau în special ei, nuprea ºtiu ce e acela satul românesc, pentrucã nu au de unde sã înveþe, crescând de miciîntre blocuri sau în mall-uri. Ei trebuie sã fieduºi cât mai mult, cât mai des în sate, înnaturã, departe de oraºe.

Mulþi nu au privilegiul sã aibã pãrinþii,bunicii sau chiar strãbunicii de la þarã. Dinexperienþã, chiar am observat cã tinerii

participanþi la workshop-uri au fost la începuttare miraþi, aproape ºocaþi când au gãsit atâtafrumuseþe prin sate, începând cu aceleminunate rãsãrituri ºi terminând cu omãmãligã proaspãt fãcutã la stânã.

Ei au redescoperit lumea satului ºi mulþidintre ei s-au îndrãgostit iremediabil de ea,revenind de multe ori cu mine sau singuri prinsate.

Aºa cã tinerilor le trebuie doar o ocazie,le trebuie doar un ghid care sã-i îndrepte sprenaturã, spre sat ºi le va ajunge, pentru cã eivor fi cuceriþi ºi se vor îndrãgosti de acestelocuri.

Sorin Oniºor organizeazã periodicworkshop-uri de fotografie, în cadrul cãroraparticipanþii pot învãþa de la el aceastã artãºi pot explora meleagurile româneºti.

Multe dintre lucrãrile care îi aparþin aufost prezentate în S.U.A., Japonia, China,Qatar sau Finlanda.

Foto credit: Sorin OniºorSursa: basilica.ro

TTTTTrrrrrei întrei întrei întrei întrei întrebãri pentrebãri pentrebãri pentrebãri pentrebãri pentru Sorin Oniºoru Sorin Oniºoru Sorin Oniºoru Sorin Oniºoru Sorin Oniºor,,,,,„f„f„f„f„foooootttttogrogrogrogrograful satului raful satului raful satului raful satului raful satului românesc”omânesc”omânesc”omânesc”omânesc”

(continuare din pagina 5)

Sarcasmul, manipularea, rãutatea cãutatãºi convingerea cã pururea ai dreptate nu tecresc în exerciþiul acesta. Primul pas al uneiRomânii noi ar fi sã postim de prostie, derãutate, de cabotinism ºi false democratizãri.De multa urã care ne face sã scrâºnim dindinþi, fãrã sã mai avem timp sã respirãm. Sãnu furi, iar când o faci sã recunoºti cã ai fãcut-o. Sã nu minþi, iar când o faci sã recunoºti cãai periclitat adevãrul. Sã nu ucizi, iar când ofaci sã nu te ascunzi dupã formule elipticesperând cã ceilalþi îþi mai acordã încãcircumstanþe atenuante. De aceea Postul eun exerciþiu de curaj ºi asumare. A nu existaîn Tine, Doamne, înseamnã a nu exista defel,spuneau cei de demult. Când ne-am pierdutcuvintele?

Pentru cei care cred în Evanghelia luiIisus Hristos începe Postul Paºtelui. Pentruceilalþi, care nu se raporteazã la Scripturã, eînceputul primãverii. ‘i unii ºi alþii avem dedãruit unii altora enorm. Împreunã putemînvãþa cã nu putem exista decât în iubire uniipentru alþii. Unii altora primãvarã. Adicã,mereu, un nou început...

Pr. Prof. Constantin NECULASursa: https://republica.ro/postul-mare-

nu-postiti-cu-frica-si-nici-cu-obstinatie-fata-de-rezultat

Evenimentul a putut avea loc ºi datoritãunor tineri din Sibiu, care au sponsorizatºi au bucurat acþiunea, chiar ºi prinparticiparea lor la aceasta.

Duminicã, pe 24 februarie, cei mariau fost aºteptaþi la lãsatul secului pentruPostul Sfintelor Paºti. Persoanele care auparticipat au fost servite cu un fel principalºi tort, la final. De asemenea, cei prezenþis-au putut bucura ºi de discuþii pe diferiteteme, împreunã cu preotul paroh.

Mãrþiºoare oferite în dar înbisericã

Pe data de 03 martie a.c., copiii dingrupul de catehezã al parohiei, au oferitla finalul Sfintei Liturghii tuturordoamnelor, domniºoarelor ºi bunicuþelor,câte o metanierã coloratã, ca mãrþiºor.Acestea au fost confecþionate manual de

poeziilor, au demonstrat cã toþi copiii s-au pregãtit cu multã seriozitate. În timpuldesfãºurãrii programului, zâmbetele aufost la ele acasã ºi s-au lãsat dãruite celorprezenþi, amintindu-le acestora defrumuseþea copilãriei, dar ºi deresponsabilitatea lor de adulþi, de-a seocupa de copii ºi de-a le trasa valorile, carefac ca oamenii sã se bucure ºi sã existeîmpreunã.

La finalul declaraþiilor de dragostespuse de copii prin momentul artisticoferit, toate mamicile, bunicile ºi fetele,au primit în dar câte o floare ºi o ciocolatã.

Pr. Andrei IANCU, Coveº

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNA P R I L I EA P R I L I EA P R I L I EA P R I L I EA P R I L I E

Ai noºtri suntem noiIosif Sinai

Sparg nuci în casa bunicilornoaptea luna inundã pãmântul,din poza îngãlbenitã de pe pereteîmi sare-ntre zile Iosif, bunicul...“acum macinã istoria”, îmi zice sfãtos.

Se strâng la masa tãcerii ai mei buni,sub poarta sãrutului noi chicotimcând se înfruptã lacomi din infinit.

Îmi pun merindele în ºtergarul de inºi respir aerul epocii prin chindeucer Carpaþilor rãbdare la poalebrazilor sã gâdile muza la picioaresã-i cadã valahului doina în fluiersã scuipe ºi sã sãrute pãmântulcu foc sã-ºi ardã patima ºi urâtul.

Aruncaþi de pe umãr cernita uitareHârtibaciul s-o înghitã în apele sale,pe unde pasc oile noastrese ºtie cã þin de umbrãrugãciunile tale.

Colegelor mele din ciclul primar....

Primãvara

Mãrioarã, Mãrioarã,Tu nu vezi cã-i primãvarã?Nu mai este frig pe-afarãToate plugurile arãIarã pãsãrele miiCântã calde simfonii!

Mãrioarã, Mãrioarã,Tu nu vezi cã-i primãvarã?Au ieºit albineleColindã grãdinileCâmpul este plin de floriSãlcile au mâþiºori!

Mãrioarã, Mãrioarã,Tu nu vezi cã-i primãvarã?Lumea-n curãþenieAºteaptã cu smerenieDup-un post lung ºi piosÎnvierea lui Hristos!

Marinescu Victoria 01 apr 91 de ani IlimbavVlad Maria 01 apr 90 de ani MihãileniPopa Ana 01 apr 90 de ani NouFrank Gertraud 06 apr 90 de ani MerghindealJurca Mihai 12 apr 89 de ani MihãileniStãnilã Letiþia 17 apr 88 de ani MihãileniNica Maria 02 apr 87 de ani BrãdeniGalici Marioara 05 apr 87 de ani VãrdMacriº Livia 08 apr 87 de ani CornãþelDavid Ioan 06 apr 86 de ani DaiaBorcea Ioan 12 apr 86 de ani RoºiaNistor Maria 06 apr 85 de ani ªalcãuMihu Paraschiva 17 apr 85 de ani CornãþelOþetea Zosim 06 apr 84 de ani RetiºTocitu Elena 07 apr 84 de ani CornãþelDragomir Paraschiva 09 apr 84 de ani RoºiaFrãþilã Niculina 18 apr 84 de ani SãsãuºCiulei Silvia 22 apr 84 de ani RetiºTârnoveanu Aurelia 28 apr 84 de ani BrãdeniBucneriu Traian 05 apr 83 de ani DaiaAldea Anuþa 25 apr 83 de ani MarpodFrunzã Maria 29 apr 83 de ani RoºiaTatu Ioan 03 apr 82 de ani CaºolþVasiu Iosif 05 apr 82 de ani BeneºtiBaboº Paraschiva 06 apr 82 de ani MarpodÞichindelean Ioan 15 apr 82 de ani AlþînaDorobanþ Elena 01 apr 81 de ani RetiºPârvu Eva 06 apr 81 de ani NouDoda Viorica 15 apr 81 de ani CornãþelNiu Ana 18 apr 81 de ani BrãdeniLemnaru Maria 20 apr 81 de ani BrãdeniBãrtuº Ioan Viorel 03 apr 80 de ani MerghindealGabor Octavian 03 apr 80 de ani Merghindeal

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilorCelor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

îmi rânjeºte viaþaIoan Gligor Stopiþã

... îmi rânjeºte viaþa ca o fiarã-n laþmârâie jivina clipitã de clipitãcând sinodul literaþilor cu duhul în maþîmi transformã gândul într-o dinamitã

... degeaba mã judecaþi când n-aveþi habarºi nu ºtiþi mai nimic despre mine,despre îngeru-mi negru, coºarce-mi curãþã funinginea arderii de sine

... poate-s ºarpele cu colþ dintr-un minereunecunoscut, încã, în tabelul lui Mendeleevaruncat din cer de nu ºtiu care zeuîn nu ºtiu care erã, care ev...

... poate-s mistreþul cu colþi de argintprin codrii întunecaþi un sclipitvoi, doar gonaci într-un timp autistdupã pãcãtoasa-mi fãpturã ºi sufletu-mi trist

Bãieþii intrau în joc între 14 ºi 18 ani,dupã ce erau primiþi în ceatã, mai întâi înceata celor care n-au efectuat serviciul militar.Dacã aveau fraþi ºi surori mai mari, trebuiausã-i aºtepte sã se cãsãtoreascã. Intrarea înjoc era similarã ieºirii lor în lume ca ficiori.Din acea zi puteau sã stea de vorbã cu fetele,sã se-mprieteneascã cu ele, adicã sã iasã lafete.

Bãiatul intra în sârbã ºi i se alãturadrãguþa sau o nevastã din neam, sã aibã cucine sã joace apoi învârtita. Proba cea maigrea, la care trebuia sã confirme, eraFicioreasca (Bãtuta), joc de bãrbaþi. ÎnGhijasa de Sus, la un moment dat, în timpuljocului, feciorii se dãdeau bãtuþi ºi ieºeau dinjoc, chipurile fiind obosiþi. La fel fãceau ºimuzicanþii, iar tinerii aspiranþi rãmâneau cumâna dreaptã ridicatã, semn cã au trecutexamenul. De acum au trecut la ficiori! Seconsidera intrat în joc tânãrul care reuºea sãjoace trei jocuri consecutive. De acum, puteasã-ºi þinã drãguþã, sã joace cu ea la horã.Fecioraºii din Retiº intrau ºi ei la rarã. Dacãscândãleau (se încurcau), se retrãgeauruºinaþi ºi mai treceau câteva luni pânã cândputeau încerca din nou.

Se pare, îºi aducea aminte, în anul 1978,nenea ªerban Simion (Simionu Berghii de laScãianu) din Sãsãuº, cã intrarea în joc se fãceala marile sãrbãtori. Tânãrul se înþelegeadinainte cu 2-3 feciori mai pricepuþi ºi maibine vãzuþi, care-l luau între ei când jucau debãþ (fecioreasca). Dupã câteva jocuri, la unsemnal, muzicanþii cântau vivat ºi flãcãii îlaruncau în sus de trei ori, strigând ura! Dupãce se termina jocul, cei intraþi în joc trebuiausã dea o veadrã de vin flãcãilor. Dacã nufãceau aºa ºi intrau în joc de unii singuri, eraupedepsiþi sã bea o gãleatã de apã sãratã!

În Retiº, bãieþii de 14-15 ani care voiausã intre în rândul feciorilor, trebuiau caduminica sã joace ficioreasca, sã ºtie sã batãcoasa ºi sã fie în stare sã tragã brazda la coasã.Astfel, puteau ieºi seara pe uliþã, pe lângãficiorii ãi mari ºi, eventual, sã-i fure nãfrãmuþa(batista) unei frumuºele de vârsta lor. Sârba,învârtita, haþegana le învãþau cu mamele lor,cu surori mai mari, cu vecine, cu neamuri.Unii legau o sfoarã sus la grindã! Cuficioreasca era mai greu! Apelau la un însuratpriceput ºi care ºtia cum sã-i înveþe. Se

Jocul satului - Intratul în joc(ceatã) al feciorilor

PrPrPrPrProf. Mirof. Mirof. Mirof. Mirof. Mircea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Ncea Drãgan-Noiºtoiºtoiºtoiºtoiºteþeanueþeanueþeanueþeanueþeanuasociau câþiva învãþãcei, luau o fele de rachiupentru instructor ºi învãþau figurile prin locuriferite, de obicei în ºurã. Duminica, dupãslujbã, când ceata de feciori scotea jocul, sealipeau ºi ei pe lângã. În Mohu, pânã la 17ani, bãieþii aveau voie sã intre numai la sârbã,fãrã sã joace cu fete. Dacã o fãceau, fecioriiãi bãtrâni îi pedepseau lovindu-i cu recãlul laspate.

Pe vremuri, bãieþii învãþau, cu multînainte de a le veni rândul, la care jocuritrebuiau spuse strigãturile, de cine ºi în cemoment al jocului.

Mândra mea ºtie jucaC-o-nvãþat-o maicã-sa;Astã mândrã joacã bine,Cã mã-nvaþã ºi pe mine!

Cine joacã ºi nu strigãN-aibã-n traistã mãmãligã!Aibã tot chitã uscatã,Cã-ºi þine gura-ncuiatã!

Joacã bine, mãi bãiete,Nu cu ochii dupã fete;Cã fetele se mãritã,Tu rãmâi cu buza friptã!

Joacã badea uºurelCã mâncã picior de mielªi costiþã de purcelªi bea câte-un pãhãrel!

Aº juca ºi nu ºtiu bine,M-aº lãsa ºi mi-i ruºine.Aº juca ºi n-aº juca,Hupa, þupa, iac-aºa!

Astã mândrã ºti’ jucaC-o-nvãþat-o maicã-sa.Þine-o, Doamne, lângã mineSã mã-nveþe jocu’ bine!

Culese de la Mihai Ioan (al Ghirãului),86 de ani, Bãrcut, 7 III 2005

PE TRUPUL UNEIVIORI, PLOUÃ

DOINA PAVEL - BARBU

Pe asfalt, desenezi o casãde mucava;cu o mânã bãtrânãadun trotuarul în faþa ta;el pare o garã,tu pari un anotimp de iubire spre mine.Tu erai o clipã de iluziiEu rãmãsesem,strãine,o întrebare în albîntr-un oraº obositSigilat între privirile tale.Pe asfalt,cu mâinile goale,eu desenez o casã de fum.Umbre de sarese topesc prin zãpadadin palma ta,precumcerul de rouã,cãzut în cascadã...pe trupul unei viori mute,Plouã.

Francisc Lorinczi

Poveºtile cu zâne mã prind în dans de searãªi se revarsã somnul peste-a liniºtii iatacªi braþe reci cu ºoapte reveru-mi împresoarãNu pot ieºi-n luminã, mã - mpovãreazã - n prag.Sãlbatice caverne, þinut uscat ºi sterpCascade cresc în zboruri când ochii îºi ridicãªi prins sã joc pe jarul iniþiaticului cercRâvnesc la vãlul candid, ardoarea-mi sã sestingã.În fluviile iubirii tânjesc aleasa mareSã îmi gãsesc o perlã în cochilia verii,Mã trezesc în spasme: sudori îmi curg amareSunt farmece mãiestre înnãvodate serii.ªi azi aud un clopot rãsunând din mareÎmi pare cã-i amorul venind pe-un cal cãlare.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI8 2019

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Copiii din Nocrich au învãþat sã protejezemediul ºi sã recicleze. Acþiunea a avut loc în cadrulunui proiect cofinanþat din Fondul SocialEuropean, prin Programul Operaþional CapitalUman 2014 - 2020.

În cadrul programului, s-au desfãºurat acþiunide reciclare, ore de sustenabilitate, proiecte deeducaþie plasticã cu teme ecologice ºi competiþii.

Profesoara de geografie a ªcolii GimnazialeNocrich, Alemanuþa Toader, pune accent, potrivitiniþiatorilor proiectului, pe educaþia ecologicã ºiprotecþia mediului, participând, de-a lungultimpului, cu elevii, la competiþii unde aceºtia suntrecompensaþi cu premii, printre care se numãrãLocul I la etapa naþionalã a Concursului „Patrulade Reciclare”, doi ani consecutiv, Premiul I la fazajudeþeanã a „Patrulei de Reciclare”, Locul I laconcursul „Oraºul Viitorului”, aflat la prima ediþie,precum ºi alte distincþii la concursuri naþionale,regionale ºi judeþene.

În sala în care se þin orele de geografie, laªcoala Gimnazialã Nocrich sunt machete citadine,vulcani în miniaturã ºi desene cu mesaje care pardesprinse dintr-o campanie dedicatã naturii. „Laopþionalul „Geografie localã”, TIC, copiii învaþãabc-ul cartografierii digitale în Arc Gis ºi QuantumGIS”, a explicat Alemanuþa Toader. Aceasta estedoar unul dintre profesorii dedicaþi de la Nocrichcare fac naveta zilnic ºi iubesc sã împãrtãºeascãnu doar cunoºtinþe, ci ºi voie bunã.

Anul acesta, ªcoala din Nocrich organizeazãediþia a IV-a a Concursului de ecologie ºi protecþiamediului, C.A.E.R. 2018-2019, „Respectã mediul!”.

ªcoala Gimnazialã din Nocrich este una dinteºcolile din judeþul Sibiu cuprinse în proiectul„EduCaT”, proiect cu finanþare europeanã,destinat prevenirii abandonului ºcolar, integrãriicopiilor proveniþi din medii vulnerabile ºisprijinului material al familiilor defavorizate,precum ºi nondiscriminãrii.

„Sunt 43 de preºcolari care participã laProgramul Grãdiniþa Prietenoasã ºi 180 de elevicare frecventeazã ªcoala dupã ºcoalã din claselepregãtitoare – VIII. Proiectul urmãreºte, prin

Mulþi ne-au întrebat: ce legãturã are limbaenglezã cu ecoturismul? Proiectul “English forthe Community”, organizat de British CouncilRomânia în parteneriat cu Romanian-AmericanFoundation (RAF) oferã rãspunsul la aceastãîntrebare.

Engleza este o competenþã-cheie înecoturism: ajutã comunitãþile sã aibã acces laun public internaþional ºi sã împãrtãºeascã ideicu organizaþii strãine. Competenþele de limbaenglezã deschid porþile tinerilor cãtreoportunitãþi de angajare în ecoturism ºi reducnevoia lor de a migra pentru a gãsi de lucru înafara comunitãþilor lor. Iar oamenii cei maipotriviþi pentru a-i ajuta pe tineri sã îºidezvolte cunoºtinþele de limbã sunt chiarprofesorii lor.

Acþiunile ºi programele comunitare, caactivitãþi voluntare, reprezintã o oportunitate deînvãþare valoroasã, care nu vine prin studiereacãrþilor, ci prin implicarea activã ºi personalã înprocesul de învãþare. Voluntariatul este activitateadesfãºuratã din proprie iniþiativã, prin care opersoana îºi oferã timpul, talentul ºi energia însprijinul altora.

Colegiul nostru organizeazã aproape lunaractivitãþi de voluntariat în cadrul SNAC, în caresunt implicaþi elevi ºi profesori voluntari din ºcoalã.Luna aceasta a fost dedicatã MÃRÞIªORULUI. Înprezent, mãrþiºorul este purtat întreaga lunãmartie, dupã care este prins de ramurile unui pomfructifer. Se crede cã aceasta va aduce belºug încasele oamenilor. Se zice cã dacã cineva îºi puneo dorinþã în timp ce atârnã mãrþiºorul de pom,aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României ºi Moldovei, pomiisunt împodobiþi de mãrþiºoare. În Transilvania,mãrþiºoarele se atârnã de uºi, ferestre, de coarneleanimalelor domestice, întrucât se considerã cãastfel se vor speria duhurile rele. Mãrþiºorul esteo tradiþie în România, Republica Moldova ºiteritoriile învecinate locuite de români sauaromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite înBulgaria, Albania, Macedonia.

Se întâmSe întâmSe întâmSe întâmSe întâmplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din Aplã la Colegiul din AgnitgnitgnitgnitgnitaaaaaElevii ªcolii Gimnaziale dinNocrich au învãþat cum sã

protejeze mediul ºi sã recicleze

implementarea acestor programe, îmbunãtãþireafrecvenþei la ore a copiilor, eficientizarea procesuluide învãþare-predare-evaluare, creºterea interesuluifaþã de anumite materii ºi sprijinirea elevilor pentrua-ºi îmbunãtãþi rezultatele ºcolare. Trebuie spus cão mare implicare o are comunitatea localã prinintermediul adulþilor care vor fi consiliaþi parental,proiectul presupunând o abordare integratã acomponentelor sociale: ºcoalã-familii-instituþii”, aspus prof. Luiza Nicoarã, directorul ªcoliiGimnaziale din Nocrich.

Alãturi de beneficii educaþionale, cum ar ficonsilierea, ajutorul la teme, orientareaprofesionalã a adolescenþilor, copiii primesc zilnico gustare consistentã. Tot în cadrul proiectului,copiilor li se oferã ºi seturi de igienã personalã,fiind învãþaþi cum sã le foloseascã. Alãturi deeducaþia ecologicã, educaþia pentru sãnãtate e unpunct asupra cãruia profesorii implicaþi în proiectul„EduCaT” insistã.

Sibiul, prin Casa Corpului Didactic, a atrasfonduri europene de peste 16 milioane de lei, înpatru proiecte educaþionale mari, implementateºi în zone defavorizate ºi vizând copii din mediivulnerabile, afectate de sãrãcie care au nevoie desprijin pentru a nu fi tentaþi sã abandoneze ºcoala.Este vorba despre: „Edica – Educaþie, Dezvoltareinstituþionalã, Capacitate administrativã”,„EDuCaT – Educaþie Durabilã de Calitate pentruToþi”, „Fii practic, mergi la ºcoalã” ºi „Competenþã,inovare ºi profesionalism în educaþie” a precizatAlexandru Dumbravã, directorul Casei CorpuluiDidactic Sibiu.

ºcolar, KA201 ERASMUS+ intitulat “BIASSCHOOL TV”2018-1-ES01-KA201-051005,având ca parteneri urmãtoarele ºcoli ºi organizaþii:MT SERVICIOS DE FORMACIÓN (Grupo Mt) dinZaragoza-Spania- coordonatorul proiectului, ªcoalaSan Gabriel din Zaragoza, Spania,ØrestadGymnasium din Copenhaga, Danemarca.Grupul þintã este format din 29 de elevi de laColegiul Tehnic ”A.T.Laurian”, cu vârsta de peste10 ani care vor participa la activitãþile desfãºurateîn decurs de doi ani. Obiectivul proiectului „BiasSchool TV” este de a crea un canal de televiziunecolaborativ ca un proiect integrat în curriculum-ulfiecãrei instituþii educaþionale partenere.

LIMBA ENGLEZÃ ªI ELIMBA ENGLEZÃ ªI ELIMBA ENGLEZÃ ªI ELIMBA ENGLEZÃ ªI ELIMBA ENGLEZÃ ªI ECCCCCOOOOOTURISMULTURISMULTURISMULTURISMULTURISMULsunt reduse, ceea ce îi forþeazã sã migreze cãtreoraºe mai mari din þarã sau în strãinãtate.

Resurse pentru profesori –Teacher Activity Groups

Un aspect esenþial în acest proiect estereprezentat de dezvoltarea aºa-numitelorTeacher Activity Groups (TAGs). Prinintermediul lor, profesorii din fiecare zonã seîntâlnesc lunar sã împãrtãºeascã idei ºi pãreri,sã acceseze resurse ºi cursuri interactive online,sã se susþinã în introducerea unor activitãþi sautehnici noi la clase ºi sã încurajeze, astfel,dezvoltarea fiecãrui membru al grupului. Cheiaproiectului sunt cei nouã Country Trainers -fiecare dintre ei este responsabil pentru o zonã,în cadrul cãreia oferã susþinere ºi trainingpentru formarea unui TeacherActivity Group.Fiecare TeacherActivity Group este gestionatde cãtre doi facilitatori locali care trãiesc ºipredau în zonele respective

În judeþul Sibiu proiectul English for theCommunity este gestionat de British CouncilRomânia ºi Romanian-American Foundation înparteneriat cu Inspectoratul Judeþean Sibiu,reprezentat de Inspector ºcolar general, prof.Novac Emilian Marius ºi Inspector ªcolarpentru Limba englezã, prof. Pitariu Laura.

Participanþii la acest proiect - profesori dinpeste 17 ºcoli din judeþ - se întâlnesc lunar încadrul TAG Sibiu, discutã probleme de predarea limbii engleze, încearcã sã gãseascã soluþii laprovocãrile apãrute în cadrul orelor, identificãstrategii care funcþioneazã bine în clasã,împãrtãºesc idei ºi reflecteazã în mod eficientasupra predãrii ºi învãþãrii limbii engleze.

Oportunitãþi pentru elevi – concursulEco English

Într-un efort de a creºte gradul deconºtientizare a tinerilor în ceea ce priveºteconservarea ºi protejarea mediului înconjurãtorºi de a dezvolta abilitãþile acestora prinintermediul limbii engleze, profesorii din cadrulTAG Sibiu au iniþiat un concurs ce urmeazã ase desfãºura în perioada aprilie-mai 2019.Concursul Eco English îºi propune încurajareaºi promovarea gândirii critice, înþelegereaconexiunilor dintre mediul ambiant, mediu

Unobiectiv prioritar împãrtãºit de toþi parteneriiacestui proiect, ca organizaþii dedicate educaþiei,este de a realiza o schimbare de paradigmã îneducaþie. Pentru aceasta, în perioada 11-15 martiea fost organizat un curs de formare, intitulat:”Instrumente de editare video”, desfãºurat înZaragoza, Spania, la care au participat Petru Mirela- coordonatorul de proiect, Zgabercea Dana ºiBraicu Andreea, elevã în clasa a XI-a A. Astfel cã,în perioada urmãtoare elevii selectaþi împreunãcu toþi cei care vor sã se mai implice, vor avea deeditat mai multe filmuleþe care vor fi folositeulterior în buna desfãºurare a proiectului.

Pe parcursul ultimei sãptãmâni a luniifebruarie elevii clasei a VI-a A, coordonaþi deprofesoara Zgabercea Dana au confecþionat dindiferite materiale, frumoase mãriºoare care în ziuade 1 Martie au fost dãruite doamnelor ºidomniºoarelor din oraºul Agnita. Elevii împãrþiþipe grupe au mers prin ºcoli, magazine ºi diferiteinstituiþi ale oraºului ºi au adus în sufleteleoamenilor un strop de soare iar pe chipurile lorun zâmbet strãlucitor.

Tot în luna martie elevii claselor de primar ºigimnaziu împreunã cu învãþãtorii ºi diriginþii lorau organizat Carnavalul Veseliei. Primii au fost ceimai mici, urmaþi la câteva zile de elevii degimnaziu. Ambele evenimente au fost gãzduite deRestaurantul Grãdina de Varã, cãruia îi mulþumimpe aceastã cale de ospitalitate. La Ruja evenimentuls-a desfãºurat în incinta ºcolii.

Activitãþile din cadrul colegiului nu s-auterminat aici. În aceastã perioadã s-a încheiat ºiselecþia pentru formarea grupului þintã de elevi învederea participãrii la activitãþile de predare/învãþare/formare din cadrul Proiectului departeneriat strategic pentru susþinereaschimbului de bune practici în domeniul

prezentarea sau fotografierea diferitelorobiective ecoturistice/naturale, elevii vor luacontact cu spaþii noi; prin videoclipurilerealizate vor promova conservareabiodiversitãþii, iar prin comunicarea în limbaenglezã vor reuºi sã înþeleagã dimensiuneaglobalã a problemelor ecologice. Detaliiledespre concurs, modalitãþile de înscriere ºicondiþiile de participare vor fi publicate pe site-ul ISJ Sibiu.

Credem cu tãrie cã predarea eficientã ºiînvãþarea limbii engleze în ºcoli le oferã tinerilorºansa de a-ºi dezvolta abilitãþi lingvistice ce îivor ajuta sã îºi gãseascã locuri de muncã încomunitatea lor - în ecoturism, de exemplu - ºiastfel sã susþinã mai departe comunitatea. Nedorim ca proiectul English for theCommunity sã ofere un model eficient al feluluiîn care profesorii îºi pot susþine elevii pentru acontracara riscul ºomajului, obþinând astfel unimpact pozitiv, sustenabil ºi de lungã duratã încomunitãþi.

Prof. Farca Andreea, Facilitator TAG SibiuProf. Gãinã Niculina, Facilitator TAG Sibiu

Prin urmare, un obiectiv principal alproiectului este acela de a asigura oportunitãþide dezvoltare profesionalã pentru circa 150 deprofesori de limba englezã pe o perioadã detrei ani, contribuind astfel la crearea unei noigeneraþii de profesioniºti în mediul rural prinintermediul unei educaþii de calitate. În proiectsunt implicaþi profesori din oraºe mici ºi satedin nouã judeþe din România. Activitãþile dinproiect se desfãºoarã în Vatra Dornei, TârguNeamþ, Miercurea Ciuc, Haþeg, SighetuMarmaþiei, Bihor, Sibiu, Sighiºoara ºi Fãgãraº,iar toþi profesorii din zonele ruraleapropiate sunt încurajaþi sã se alãturegrupurilor.

Fiecare locaþie a fost selectatã datoritãpotenþialului deosebit pentru dezvoltareaecoturismului. Sunt unele dintre cele maifrumoase zone din România, însã totodatã zoneîn care oportunitãþile de angajare pentru tineri

natural, mediu înconjurãtor ºi influenþa (pozitivãsau negativã) a factorului antropic, gãsirea unorsoluþii pentru protejarea mediului, promovareaecoturismului ºi a dezvoltãrii durabile. Prin

La încheiere, vreau sã felicit atât eleviiimplicaþi în aceste activitãþi cât ºi pe profesorii lorcare i-au îndrumat ºi sã le urez spor la muncã încontinuare ºi la cât mai multe astfel de aþciuni.

Prof. Dana Elena Zgabercea