GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

- pag. 5 - 6

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 28, UL 28, UL 28, UL 28, UL 28, SepTembrie 2008SepTembrie 2008SepTembrie 2008SepTembrie 2008SepTembrie 2008APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 8

- pag. 3

- pag. 4

Satul cu casele rãzleþe, amplasate pe ambele pãrþi alecelor douã vãi ºi pe uliþele care urcã spre dealurileînconjurãtoare, uliþe ce converg spre mijlocul satului, undese aflã ºcoala, cãminul cultural ºi biserica ortodoxã, cu unfalnic stejar pe tãpºanul de la intrare.

Biserica satului, ce poartã hramul „Cuvioasa

BINE A|I VENIT ÎN|ICHINDEAL

Paraschiva”, declaratã astãzi monument istoric, a fost ziditãîn anul 1791, pictura fiind finalizatã în 1818. Pictura muralãdin interior este cu totul deosebitã, cuprinzând scene dintrudnica viaþã a iobagilor ºi o prezentare ineditã a supliciuluilui Gheorghe Doja.

(continuare în pagina 4)

Harta reprezintã localitãþile pe care le vor strãbate în urmãtoarea perioadã, cei care vor sã ne reprezinte în ParlamentulRomâniei. Cetãþenii îi vor vedea, îi vor asculta ºi dupã ce vor alege, vor vedea ce vor culege.

NR: Harta a fost realizatã dupã Monitorul Oficial nr.595/8 VIII. 2008

|INUTURILE VIITORILOR ALE~I|INUTURILE VIITORILOR ALE~I|INUTURILE VIITORILOR ALE~I|INUTURILE VIITORILOR ALE~I|INUTURILE VIITORILOR ALE~IAGNITA~COLILE SUNT BINE PREG{TITE

FOTBAL

Pentru elaborarea unui proiect de management alSpaþiului de Protecþie Avafaunisticã (SPA) podiºulHârtibaciului, la Braºov a avut loc în 11 sept.a.c. a douaîntâlnire între asociaþiile ºi persoanele ce pot conlucraîn acest sens

Din iniþiativa asociaþiei „GAL MicroregiuneaHârtibaciu”, la Braºov s-au întâlnit reprezentanþi aiorganizaþiei internaþionale WWF, fundaþiei ADEPT,

PROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUI

fundaþiei MET, asociaþiei MILVUS ºi asociaþiei Pro Parkcare au discutat planul de elaborare ºi implementare aunui proiect menit sã punã în practicã protejareapãsãrilor din acest spaþiu, (al doilea ca mãrime din þaranoastrã).

WWF (World Wide Fund for Nature) este una din celemai mari ºi respectate organizaþii internaþionale

(continuare în pagina 2)

SCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORI

Personalit[\i ale V[ii Hârtibaciului

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

FolclorFolclorFolclorFolclorFolclor - pag. 7

Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi``i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda

- pag. 3

De la Poli\ie … - pag. 2

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2008

La început de nou an ºcolar, toate grãdiniþeleºi ºcolile din Agnita au autorizaþie de funcþionare.În ultimii doi ani toate clãdirile au fost reparate ºimodernizate, ºi toate aratã acum frumos pedinafarã ºi pe dinãuntru.

La Colegiul „AT Laurean” funcþionezã în acestan 41 de clase ºi toate au acoperire cu cadredidactice. Ca noutate , în clasa de matematicã –informaticã, cu 29 de elevi , informatica arecaracter intensiv, iar 30 de elevi se specializeazãîn profesia de tehnician operator maºini calcul.Tot aici încã 28 de elevi vor sã se califice în meseriade tâmplar ºi 30 confecþioneri textile – pielãrie,profesii pentru care au toate condiþiile sã ºi leînsuºeascã.

Dacã la Colegiul „AT Laurean” numãrulelevilor din cl. a I-a este mai mic cu 6 faþã de anultrecut , la ªc. Gen. „G. D. Teutsch” numãrulacestora e mai mare cu 15. De remarcat cã laaceastã ºcoalã s-au înscris 23 de elevi în clasa I-asecþia germanã , faþã de 7 elevi în anul trecut. Lasecþia germanã în clasele I – VIII învaþã 94 de elevi.

La deschiderea oficialã a noului an ºcolar, laColegiul „AT Laurean” au luat parte senatorul IoanCindrea, consilierul judeþean Ioan Terea ºiviceprimarul oraºului Agnita Dumitru Matei.

IB

AGNITA ~COLILESUNT BINEPREG{TITE

Ca de obicei, mijlocul lunii septembrieaduce cu sine începutul unui nou an ºcolar ºicu aceastã ocazie conducerea Inspectoratuluide Poliþie al Judeþului Sibiu a transmis un mesajde salut ºi urãri de bine tuturor elevilor ºicadrelor didactice.

Poliþiºtii din cadrul Poliþiei oraºului Agnitavã reamintesc cã începerea anului ºcolarînseamnã mai mulþi copii pe stradã, în specialla orele de vârf; ºi atrag atenþia conducãtorilorauto sã fie mai atenþi în acest sens. Pentruaceasta Poliþia oraºului Agnita, prin agenþii depoliþie rutierã, efectueazã activitãþi de prevenirea evenimentelor rutiere nedorite, respectiv suntîn desfãºurare activitãþi de verificare aconducãtorilor auto ºi a autovehiculelor.

Accentul în verificarea autovehiculelor seface în special cu privire la dotãrile acestora,pentru ca acestea sã nu stânjeneascãvizibilitatea conducãtorului auto sau sãîmpiedice reacþiile acestuia sau ale altorparticipanþi în trafic. Astfel, se verificã dacãautovehiculele sunt dotate în mod ilegal cumijloace speciale de avertizare sonorã; dacã auaplicate pe parbriz, lunetã sau geamuri lateralefolii neomologate, care restrâng sau estompeazãvizibilitatea; dacã sunt aplicate pe autovehiculafiºe, înscrisuri sau reclame care diminueazãeficacitatea dispozitivelor de iluminat sausemnalizare luminoasã ori citirea numerelor deînmatriculare; dacã au aplicate numere deînmatriculare sau înregistrare ºi dacã acesteasunt în conformitate cu standardele legale.

Situaþia mopedelor este una specialã,amintind aici obligativitatea înregistrãriiacestora la Primãria oraºului Agnita ºi a faptuluicã persoanele care conduc mopede sau ATV-uri trebuie sã facã dovada cã au dreptul sã ledeþinã ºi sã le conducã. De asemenea atragematenþia asupra obligativitãþii folosirii mijloacelorde protecþie precum ºi a folosirii vesteireflectorizante pentru conducãtorii de mopede,ATV-uri ºi biciclete, în special pe timpul nopþii.Este de menþionat aici cazul tinerei T.L. învârstã de 18 ani, domiciliatã în sat Bãrcut,comuna ªoarº, judeþul Braºov; care la începutullunii august a condus pe strada Bisericii dinoraºul Agnita un ATV neînregistrat, fãrã a purtamijloace de protecþie ºi fãrã a poseda permisde conducere. Lipsa de experienþã ºi neatenþiaîn conducere au produs un accident care dinfericire s-a soldat doar cu rãnirea uºoarã a tinereidar care putea avea urmãri mult mai grave.

Dacã tot suntem la prezentarea unorevenimente petrecute pe raza oraºului Agnitaamintim spargerea care a avut loc la S.C. TransS.R.L. din Coveº în noaptea de 29 spre 30 august2008 ocazie cu care societatea de mai sus a fostpãgubitã de mãrfuri (þigãri, bãuturi rãcoritoare,bãuturi alcoolice, cafea, dulciuri) în valoare de2.000 lei. Profesionalismul lucrãtorilor Poliþieioraºului Agnita a dus la identificarea ºiprinderea autorilor într-un timp foarte scurt.Aceºtia sunt C.T. în vârstã de 19 ani domiciliatsat Peliºor comuna Bîrghiº judeþul Sibiu ºi C.I.Mde 22 ani domiciliat în sat Nemºa comunaMoºna judeþul Sibiu cu reºedinþa în sat Metiºcomuna Mihãileni judeþul Sibiu care au pãtrunsîn incinta S.C. Trans S.R.L. prin scoaterea dinîncastrare a unei ferestre ce permitea accesulîn imobil. Activitãþile specifice desfãºurate depoliþiºtii din cadrul Poliþiei oraºului Agnita audus, nu doar la prinderea fãptaºilor ci, ºi larecuperarea în totalitate a prejudiciului. Înprezent C.T. este cercetat în stare de libertatede Parchetul de pe lângã Judecãtoria Agnita iarC.I.M. este cercetat în stare de arest preventivla inspectoratul de Poliþie al Judeþului Bacãupentru o serie de alte spargeri comise pe razaacestui judeþ.

Ca un anunþ de ultima orã, pentru toþititularii permiselor de port-armã din zonã,respectiv din oraºul Agnita ºi localitãþilecomponente, comunele Alþîna, Bîrghiº, Brãdeni,Bruiu, Chirpãr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal,Nocrich ºi localitãþile componente. Aceºtia suntrugaþi sã se prezinte la Filiala de Vânãtoare dinAgnita în perioada 30.10. – 07.11.2008 întreorele 0900 – 1300 ºi 1400 – 1600 în vedereaacordãrii vizei. Informaþii suplimentare se potobþine la Filiala de Vânãtoare din Agnita.

Poliþia oraºului Agnita

Suntem aici pentru dumneavoastrã

De la Poli\ie …Dragi gospodari,Vã invitãm sã vã alãturaâi Reþelei de Ferme Ecologice WWOOF Romania. Acest program

a fost recent lansat în Romania ºi vã oferã binevenita posibilitate de a beneficia de muncãvoluntarã la fermã precum ºi de a învãþa tineri din Romania ºi de peste hotare, desprepracticile agricole ecologice ºi tradiþionale româneºti.

WWOOF este un program din care fac parte peste 35 de þãri din toatã lumea. În traduceredirectã din limba englezã, WWOOF (Willing Workers on Organic Farms) înseamnãOportunitãþi pentru Voluntari la Ferme Ecologice. Scopul acestui program este de a susþinemicii agricultori în munca din gospodãrie ºi de a le transmite noii generaþii cunoºtinþele ºipracticile despre agricultura ecologicã ºi tradiþionalã.

WWOOF Romania - www.wwoof.ro – a fost creat de cãtre o echipã de voluntari, lainiþiativa unor prieteni fermieri români. WWOOF Romania este o iniþiativã localã cu implicaþiinaþionale, care promoveazã educaþia publicului despre practici agricole durabile din mediulrural românesc, susþine fermierii tradiþionali ºi pe cei certificaþi ecologic ºi reprezintã înacelaºi timp un schimb de experienþã între fermieri ºi consumatori.

Practic, în acest program, voluntarii sunt gãzduiþi de gospodari la fermã, pe toatãperioada voluntariatului, fãrã a percepe remuneraþie pe perioada de ºedere. În schimb,voluntarii vor presta munca de care este nevoie în gospodãrie ºi vor învãþa din experienþadumneavoastrã lucruri practice despre agriculturã, creºterea animalelor, bucãtãriatradiþionalã etc.

Persoane de contact:Ramona Duminicioiu - 0746337022 (limba romanã ºi francezã)Ed Klaunig - 0751585394 (limba englezã)E-mail: wwoofromania@gmail.com Web: www.wwoof.ro N.R. Informaþii se pot obþine ºi la sediul Asociaþiei „Valea Hartibaciului”str. Piaþa Republicii Nr. 19 Agnita.

SCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORISCRISOARE C{TRE AGRICULTORI

În 1936 se construia în sat ºcoala actualã. Oºcoalã micã, fãrã prea multe spaþii, fãrã salã desport, fãrã bibliotecã în care de peste ºapte deceniitoate au încremenit în proiect!

Care este destinul unei ºcoli rurale, acum– în anul de graþie 2008? O ºcoalã situatã într-o comunã af latã în imediata vecinãtate amunicipiului Sibiu, o ºcoalã dintr-o comunã cu opopulaþie ºcolarã în plinã creºtere, o ºcoalã cu uncolectiv didactic tânãr ºi dornic de afirmare.

La toate aceste întrebãri certitudinea esterealitatea palpabilã. Cu sprijinul financiar alMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii ºiInspectoratului ªcolar Judeþean Sibiu s-a inaugurat,la 15 septembrie 2008, un corp nou de clãdire –un corp modern executat dupã toate cerinþeleconstructive moderne.

Invitat fiind la deschiderea anului ºcolar amavut ocazia rarã (ce-i drept) sã vãd copii fericiþi,pãrinþi curioºi ºi încântaþi, o directoare tânãrã ºiambiþioasã, învãþãtori grijulii (preocupaþi sã vadãcopii mulþumiþi) ºi nu în ultimul rând un primarce bifeazã realizãrile muncind în folosulcomunitãþii. Un colectiv tânãr ºi unit în aspiraþiilegitime!

Multe succese în noul an ºcolar ºi cât maimulþi elevi premianþi la olimpiadele naþionale!

Marius Halmaghi

~coala din Ro`ia~coala din Ro`ia~coala din Ro`ia~coala din Ro`ia~coala din Ro`iaRedivivusRedivivusRedivivusRedivivusRedivivus

independente, care lucreazã în scopulconservãrii naturii.Beneficiazã de fonduri dinsponsorizãri ºi din 1985 a investit 1165milioane dolari în peste 11000 de proiectederulate în 130 de þãri. Proiectele vizeazãoprirea degradãrii accelerate a mediului peglob ºi sprijinirea locuitorilor planetei pentrua trãi în armonie cu natura.

Fundaþia ADEPT are ca obiectivprotejarea patrimoniului natural ºi culturalaflat într-o relaþie de interdependenþã curegenerarea economicã a zonei.

Fundaþia MET (Mihai Eminescu Trust)sprijinã conservarea patrimoniului cultural ºinatural ºi revitalizarea satelor ºi oraºelor dinTransilvania.

Asociaþia MILVUS a fost constituitã în1991 ºi se ocupã de protecþia pãsãrilor ºi anaturii ,activând în domeniul conservãrii,educaþiei, cercetãrii ºi consultanþei cu scopulde a schimba România într-un loc mai bunpentru pãsãri, naturã ºi oameni. A avut unrol determinant pentru declararea Podiºului

Hârtibaciului ca SPALa întâlnirea din Braºov a fost constituit

„Grupul de Iniþiativã Podiºul Hârtibaciuluipozitiv”(GIPH+) format din : GALMicroregiunea Hârtibaciu, GAL PodiºulMediaºului, GAL Dealurile Târnavelor,MILVUS, ADEPT, asociaþia ValeaHârtibaciului, Sighiºoara Durabil, ARPMCentru, A.P.M.-urile din Sibiu, Mureº ºiBraºov, asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiuºi WWF Programul Dunãre- Carpaþi.

Grupul va fi coordonat de Joachim Cotarude la GAL MH, Tibi Hartel de la fundaþia METºi Rãzvan Popa de la ADEPT.

Prioritãþile proiectului sunt:inventarierea , zonarea ºi studierea speciilorºi habitatelor, elaborarea unui plan demanagement, pregãtirea mãsurilorcompensatorii, educarea ºi conºtientizareapopulaþiei din zonã.

Toþi participanþii au fost de acord caproiectul sã fie depus de WWF, aplicantulprincipal al proiectului.

I. Bârsan

PROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORPROTEJAREA P{S{RILORDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUIDIN PODI~UL H}RTIBACIULUI(continuare din pagina 1)

Veacuri întregi de-a rândul nu ni s’arecunoscut în patria noastrã altã menire decâtsã muncim fãrã de rãgaz, pentru ca alþii sã sepoatã rãsfãþa din roadele muncii noastre.

Acum se împlinesc o sutã de ani, abia osutã, de când în urma unei miºcãrideznãdãjduite, ni s’a recunoscut dreptul deliberã migraþiune, nu libertate individualã, cidreptul de a ne schimba stãpânii.

Suntem un popor de oameni sãraci, darun neam trainic: alte popoare s’ar fi stins demult de pe faþa pãmântului, dac’ar fi trebuitsã poarte o viaþã, cum a fost a noastrã.

Am rãbdat ºi am nãdãjduit, am aºteptatsã vie un timp, când vom putea ºi noi la largulnostru; ºi nãdejdea nu ne-a fost în deºert. Avenit acel timp, am apucat ºi noi sã rãsuflãmºi aducându-ne aminte de izvorul, din care amieºit, am pornit cu nesaþ spre dezvoltare.

O! tari trebuie sã ne simþim noi româniicãrturari ºi nevrednici am fi de luminasoarelui, dacã ne-am pierde încrederea înviitor, când ne aducem aminte de pãrinþiinoºtri, oameni inculþi ºi sãraci care duºi dedorinþa lor de a ne vedea luminaþi pe noi,

SUNTEM UN POPOR DE OAMENI S{RACI,… S’AR FI PUTUT OARE S{ NU FIM?- pagini de istorie - 1884-

bãteau drumul de þarã cu traista’n spinare,ca sã ne aducã nouã pâine ºi schimburi.

ªi pline erau drumurile de asemeneapãrinþi, cât þine Ardealul, þara ungureascã ºiBanatul. Românii toþi din toate pãrþile,ajungând sã rãsufle, mai întâi ºi mai întâi laînvãþãturã s’au gândit.

Aceasta n’o face un popor pornit spreperire ci unul care aspirã ºi mânat deinstinctul sãu firesc voieºte sã se ridice, cavrednic sã fie de mãrirea ce o simte peneºtiute în el însuºi.

Amarnicã dezamãgire însã!A trecut absolutismul, a trecut ºi

„provisoriul” ºi a urmat era libertãþiiconstituþionale.

În ajunul acestei ere pline erau ºcolile ºicele secundare ºi cele superioare aici la noiacasã de tineri români susþinuþi cu traista, banoi din sãrãcia noastrã ne-am învrednicit atrimite tineri ºi la Pesta ºi la Viena ºi la Lipscaºi în genere în þãrile cu o culturã proprie alor, ca de la izvor sã ne aducã nouã lumina.

Ce s’a ales din toþi aceºti tineri!?O ºtim, o simþim cu toþii, cãci parte din

noi au fost. Mulþi, foarte mulþi din ei au trebuit

sã-ºi iee lumea în cap, iar ceilalþi, rãmaºi aici,aproape toþi s’au îngropat în mizeria munciipentru cojile de pâine aruncate de liberaliinoºtri concetãþeni care sunt buni patrioþi câtãvreme stau ei singuri la masa cea mare.

ªi câþi moºnegi ºi câte vãduve pieritoarede foame stau astãzi plângându-se amarnic:

- O! dacã nu l-aº fi dat la ºcoalã, cã n-ar fitrebuit sã-l înstrãinez!

- O! dacã nu l-aº fi dat la ºcoalã, cã nu l-aºvedea astãzi domn pieritor de foame, ci plugarharnic ºi mulþumit de soarta lui!

- ªi unde s-au dus toþi cei dezmoºteniþi,unde au pribegit?!

O þarã era, în care se puteau duce.Þara, în care toþi pribegii îºi gãsesc locul

de adãpost, România.Aici se duce nemeºul secuiul, dupã ce ºi-

a risipit averea, aici sasul, dupã ce ºi-a pierdut-o, aici neamþul scãpãtat, aici bulgarul, sârbulºi grecul, când n’au din ce trãi.

Noi românii unde sã mergem, când numai suntem toleraþi în patria noastrã?!

Ne chiamã oare cineva sã ne ducem înRomânia?

Sursa: Tribuna nr. 4, joi 19 aprilie/1 mai 1884

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 3

Între cei care au sfinþit locurile pe unde auumblat, un loc aparte îl ocupã învãþãtorul EmanoilSuciu. (Mulþumim ºi pe aceastã cale doamneiDoina Pantelescu din Agnita, pentru datele ºidocumentele oferite.)

S-a nãscut în 15 martie 1876, în satul Peliºor(pe atunci, comuna Mãgãrei, judeþul TârnavaMare), în familia învãþãtorului Ioan Suciu. Buniculdin partea tatãlui se trãgea din Copºa Mare. Omãtuºã din Peliºor l-a adus în satul ei ºi i-a dattoatã averea, neavând copii. Bunica era din IghiºulVechi, din neamul lui Oros, venit din secuime (lise spune ºi azi „sãcuii”!). Din secuime a venitstrãbunicul lui Emanoil Suciu, preot, cu 9 copii,alungat de unguri.

A studiat la Dumbrãveni, între anii 1886-1890(aici a frecventat ºi douã clase secundare, înmaghiarã), Mediaº, Blaj. Între1892-1895 a urmattrei cursuri pedagogice la seminarul „Andreian”din Sibiu. În 1900 a dobândit diploma de învãþãtor.Tatãl l-ar fi vrut preot, dar îi plãceau jocurile,teatrul ºi i-a spus cã el „nu-i pentru preot”. Caînvãþãtor a funcþionat în urmãtoarele ºcoli:

- Albeºti (Sighiºoara), 1895-1899- Bârghiº, 1899-1900- Peliºor, 1900-1921- Apoº, 1921-1922- Peliºor 1922-1934În Peliºor a fost învãþãtor-director dupã

pensionarea tatãlui sãu.Adevãrat apostol al satelor, s-a devotat total

ºcolii ºi vieþii cultural-artistice sãteºti. Nu l-auinteresat avuþiile materiale, cheltuia mult pe cãrþi.Datoritã lui s-au construit în Apoº douã localuride culturã, iar în Peliºor a fost primul ce s-aimplicat în transformarea cârciumii în ºcoalãromâneascã. La fel – în construirea bisericii dejos. Cea veche era în cimitir, a fost demolatã ºi,cu copiii, din mânã în mânã, au dat toatã cãrãmidajos.

În Peliºor le-a fãcut þiganilor cãmin culturalseparat. Nu erau analfabeþi în Peliºor, mergea peacasã, pe la oameni, sã-i înveþe sã citeascã ºi sãscrie. Era un om foarte corect ºi sever. Acasã,dupã orele de ºcoalã, îºi lua cioarecii, cãmaºa ºiaºa mergea la lucru pe hotar.

Având harul artei, al frumosului, a cules ºivalorificat folclorul local, a condus formaþii deteatru ºi de dansuri populare, ba chiar a jucat elînsuºi pe scenã, împreunã cu toþi ai familiei. DarEmanoil Suciu a avut ºi har creator. A compus 5anecdote în versuri, 9 comedii într-un act, drama„Nunta Mãrioarei” ºi romanþa „Cântec vechi”.Câteva titluri:

- Ciobanii la Bucureºti – anecdotã originalãscrisã în versuri

- Tândalã la teatru – dialog- Pãcalã la petrecere – tablou de la sat- Pãzitorul de noapte – tablou de la sat (piesã

poporalã)- Un traiu domnesc – comedie originalã într-

un act....- Autobuzul lui Tãnase – anecdotã originalã

scrisã în versuri- Nunta Mãrioarei – (subiectul luat din viaþa

Personalit[\i ale V[ii HârtibaciuluiEmanoil Suciu (15 III 1876 – 30 IX 1934)

poporului de la sate)- Cum vorbim!?... - disertaþie publicã....- Þiganul cãtanã – comedie originalã într-un

act scrisã în versuri- Þiganul în cãruþã – dialog în versuri- Þiganul ºi bãtaia – anecdotã scrisã în versuri- Þiganul la târg – dialog scris în versuri- Nu mi-e fricã, românicã! – anecdotã

poporalã- Nunta þiganului – comedie originalã într-

un act scrisã în versuri- Arde în þigãnie!!! – anecdotã originalã scrisã

în versuri- Þiganul la vânat – comedie originalã în

versuriToate pornesc de la fapte petrecute în sat.

Aºa, de exemplu, tragedia „Nunta Mãrioarei” sebazeazã pe o întâmplare tragicã. E un loc, „ValeaMorii”, acolo a avut loc, cu fata morarului, dramafiind o satirã la adresa cãsãtoriei din interes. Într-o zi de varã, unui sãtean i s-a rãsturnat carul cufân. Trecând Emanoil Suciu pe acolo, sãteanul i-a strigat: „Dom’ ’vãþãtor, sã nu mã pui în foaie!”

Piesele au apãrut în „Editura autorului” ºis-au tipãrit în „Tipografia poporului”, Sibiu,„Tipografia arhidiecezanã”, Sibiu, „Tipografia J.Schmidt”, Agnita.Cum menþioneazã autorul,scrierile sale „s-au jucat pe scena teatrelor dinBraºov, Sibiu, Sighiºoara, Blaj, Arad, Timiºoaraetc., precum aproape la toate satele dinTransilvania, Banat ºi Bucovina”. Cele mai multese pot juca ºi azi! Ele „dau seama” despre cum setrãia în satul sud – ardelean la începutul secoluluitrecut.

Moartea a survenit pe neaºteptate. S-a luptatmult sã obþinã un local pentru ºcoalã, cãci eraîntr-o casã. Era duminicã ºi trebuia sã vinãministrul Angelescu la inaugurare. A urcat încamerele de sus sã se schimbe ºi acolo a fost gãsitmort, în genunchi. Avea doar 58 de ani.

Prof. Mircea Drãgan Noiºteþeanu

Emanoil Suciu cu Cãluºerii din satul Mãgãrei

Sunt singurã în lumea pustie,Dar azi m-am întâlnit cu cineva!...Este pãpuºa cu ochii albaºtri,Cu pãr mãtãsos de catifea!

Mã-mprietenesc cu ea ºi plecãm...În lumea minunatã a pãpuºilor.Sper ca într-o zi sã mã pierdÎn ochii unei alte pãpuºi frumoase,Dar acum cutreier încântatãMinunata lume a pãpuºilor,Lumea de vis a poveºtilor,Lumea copilãriei mele.

LUMEALUMEALUMEALUMEALUMEACUCUCUCUCU

P{PU~IP{PU~IP{PU~IP{PU~IP{PU~ICristina Drãgucian,

cl a IV-a C

Material preluat din Revista „Mlãdiþe” a ªcolii Generale G. D. Teutsch

În vara acestui an, începând cu data de24 iulie ºi pânã la 10 august, BisericaReformatã din Agnita împreunã cu BisericaReformatã din Oosterbeek a organizat încadrul unui schimb de experienþã între tineriidin Oosterbeek ºi tinerii din Agnita oexcursie în Olanda cu un scop religios ºicultural. A fost a treia excursie dupã celeorganizate în anii 2004 ºi 2006. În acest an,la excursie au luat parte tineri din localitãþileAgnita, Bârghiº ºi Cluj aparþinând la diferiteconfesiuni: ortodoxã, luteranã, romanocatolicã ºi reformatã. Tema acestui schimbde experienþã între tineri a fost: „Viaþa ºisocietatea noastrã în toate culorile ei”. Amales aceastã temã pentru cã am dorit sãaccentuãm faptul cã ei sânt responsabili deformarea societãþii în care trãiesc, de eidepinde calitatea viaþii în societate.

În prima sãptãmânã am stat împreunãcu tinerii olandezi într-o cetate a cercetaºilor.În aceste zile, cât am desfãºurat activitãþiîmpreunã, am avut prilejul sã ne cunoaºtemreciproc ºi sã întãrim în grup simþulcolectivitãþii. Am vizionat un filmdocumentar despere evenimentele din celde al doilea rãzboi mondial, care s-au petrecutîn apropiere de Oosterbeek, ºi un alt filmdespre acel regim comunist, care a pusamprenta asupra evoluþiei istoriei secoluluial XX-lea în România. Într-o altã zi cele douãgrupuri de tineri au pus în scenã un basm ºiastfel s-au implicat aproape toþi din tineriiprin prezentarea vreunei figuri din basmulales.

Pe parcursul primei sãptãmâni,partenerii noºtri din Olanda au organizatdouã excursii. Prima într-un mic orãºel, penume Giethoorn, o micã Veneþie, o atracþieturisticã deosebitã, unde am avut prilejul sãne plimbãm cu bãrcile pe canalele carecuprind întregul oraº. Câteva zile mai târziuam vizitat parcul de distracþie Efteling, undeam vãzut prezentate povestiri, în diferitefeluri ºi figuri din basme renumite, dartotodatã am avut posibilitatea de a participala cele mai moderne moduri de distracþie.

În cea de-a doua sãptãmânã am fostcazaþi la familiile tinerilor olandezi ºi astfelam putut sã le cunoaºtem viaþa familialã maiîndeaproape. Gazdele noastre ne-au primitîn casa lor cu multã dragoste, ne-am simþitde parcã am fi devenit pentru o sãptãmânãmembri ai familiilor la care am fost cazaþi.Într-una din zilele acestei sãptãmâni amefectuat o excursie în oraºul istoric ºimulticultural Amsterdam, unde am vizitatdiverse biserici, muzeul Rembrant ºi amfãcut o plimbare cu vaporul.

În prima duminicã am luat parte la slujbadivinã din biserica romano-catolicã, în cea de-a doua am participat la liturghia reformatã.Slujbele au fost celebrate de preoþiicomunitãþilor. Împreunã cu gazdele noastream participat la liturghie, tinerii avândposibilitatea sã adreseze un cuvânt demulþumire comunitãþilor bisericeºti dinOosterbeek, evidenþiindu-se caracterul

ecumenic ºi tolerant al acestei întruniri.Pe parcursul schimbului de experienþã,

de mai multe ori s-a fãcut evaluarea celorîntâmplate, iar în ultima zi la evaluarea finalãam constatat cu toþii, cã acest evenimentreligios ºi cultural a fost o reuºitã, sprebeneficiul spiritual-sufletesc al ambelor pãrþi.

Scopul acestei întruniri a fost, ca noi,tinerii din România sã cunoaºtem mai binesocietatea olandezã, cultura ºi viaþabisericeascã din Oosterbeek, ºi sãconºtientizãm cã ºi noi avem propriilenoastre valori. Cunoaºterea ºi pãstrareaacestui tezaur religios ºi cultural este datorianoastrã. În rãstimpul anilor de cândmenþinem contactul dintre cele douãcomunitãþi ºi olandezii au avut ocazia sãcunoascã mai îndeaproape viaþa ºi gândireanoastrã.Iar în aceste douã sãptãmâni grupuldin Oosterbeek a putut sã vadã ºi sãaprofundeze încã o datã mentalitatea ºimodul de viaþã al agnitenilor.

Un alt scop atins al acestui eveniment afost ca relaþiile de prietenie dintre noi, dejaexistente - în interiorul grupului ºi cu tineriidin Olanda – sã se aprofundeze ºi sã sestabileascã noi prietenii. S-au legat prieteniicu adevãrat sincere. Aceste prietenii care seformeazã între tineri creºtini sunt maiprofunde decât oricare altele , pentru cãforþa de coeziune este credinþa, încredereaînrãdãcinatã în Dumnezeu. La baza acestorprietenii stã faptul cã mai avem un prieten,pe Acela care ne-a numit pe noi prietenii Luiîn Sfânta Scripturã: Isus Hristos. El nespune: „Voi sunteþi prietenii mei”(Ev.Ioan15,14) Dacã prin credinþã suntemlegaþi de El, am devenit prietenii Lui, ºi prinEl suntem mai apropiaþi unul de celãlalt, ºilegãturile între om ºi om, prieten ºi prietense întãresc.

Am revenit în þarã cu sufletul îmbogãþit.Am dori ca valorile ºi trãirile aduse cu noi însuflet sã le fructificãm spre folosul societãþii,comunitãþii ºi al bisericii. Dorim ca tinerii sãdevinã membrii de încredere ºi fideli aibisericilor de care aparþin ºi sã formezeviitorul vieþii spirituale în comunitãþilecreºtine în care trãiesc.

Mulþumim bisericilor din Oosterbeekpentru organizare ºi pentru dragostea cucare ne-au primit; reprezentanþilor oraºuluiAgnita pentru suportul moral acordat; firmeiTransmegic pentru transportul asigurat,pentru cã au stat la dispoziþie în permanenþãºi pentru atmosfera prieteneascã în autocar;ºi Agenþiei Naþionale pentru sprijinulfinanciar.

De acum înainte va cere cineva desocotealã viaþa tinerilor? Nu asta conteazã.Conºtiinþa noastrã este aceea, care ne ceresã rãmânem recunoscãtori lui Dumnezeuprin rugãciunile noastre zilnice ºi printr-uncomportament demn de o viaþã creºtinã.

Agnita la 10 septembrie 2008.Kozma Endre

Preot reformat

Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi`Tineri din Agnita, Bârghi``i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda`i Cluj în Olanda

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

Mai mult ca sigur cã pictura acestei scenenu este întâmplãtoare, ci rezultatul unorvechi tradiþii privind participarea oamenilorlocului la evenimentele din anul 1514

Prin scenele frescelor, tematicacompoziþiei, notele de culoare - încadrate înornamentaþie de tip brâncovenesc combinatecu cea barocã – bine integrate într-oarhitectonicã dificilã, pictura muralã abisericii din Þichindeal reprezintã o bijuteriea fraþilor Grecu din Sãsãuºi.

Dar parcã cel mai izbitor lucru constã înmodul de prezentare a scenelor cu adâncisemnificaþii sociale ºi naþionale: þãranulromân ducându-ºi crucea – îmbrãcat în portulpopular specific – cu cioareci, cãmaºã,cãciulã ºi ºerpar.

Aici în bisericã, îºi gãseºte þãranulmângâierea ºi încurajarea, credinþa cã aºacum Mântuitorul a fost rãstignit ºi apoi aînviat, tot aºa ºi rãstignirea lui este o calespre înviere ºi biruinþã.

Þichindealul a dat mulþi oameni vrednicineamului românesc, nãscuþi ºi aparþinândacestui sat. Dar cel mai important lucru îlreprezintã faptul cã n-au uitat locul de undeau plecat. Dovadã cã ori de câte ori revin pemeleagurile natale, îi cuprinde acelaºi fiorde emoþie ºi nostalgie, aceleaºi sentimentede respect pentru înaintaºi, de aduceriaminte de vremurile trecute – cu pulsul treazal satului de odinioarã – retrãiesc atâteaîntâmplãri formând toate împreunã ununivers aparte, rãmas în inimã ºi în sufletpentru totdeauna.

La ieºirea din sat, pe partea stângã a vãiiîn sensul ei de curgere se gãseºte se gãseºtecimitirul satului –PROGADIA . Este loculunde sute de ani viaþa oamenilor cu bucuriiºi necazuri, cu dureri ºi întristãri, cuînstrãinãri ºi reveniri cu iubiri ºi dezamãgiricu suferinþe sau împliniri a fost îngropatã aici

pentru totdeauna sau pentru o lume viitoare.Nu existã þichindelean, care revenit pe

meleagurile natale, pentru o perioadã maiscurtã sau mei lungã sã nu urce cãrareaProgadiei, pentru a aprinde o lumânare lamormântul în care îºi dorm somnul de vecimoºii ºi strãmoºii acestora.

Este un semn de pioasã aducere amintefaþã de cei care le-au dat viaþã ºi care prinîntreaga lor existenþã au pus mai presus deorice, creºterea copiilor lor în datinilestrãbune, în spiritul cinstei, dreptãþii ºimuncii, a credinþei în biserica ortodoxã ºi nuîn ultimul rând în spiritul veneraþiei ºi a unuiprofund patriotism pentru neamul românesc.

În prezent doar câteva familii apte demuncã mai locuiesc permanent înÞichindeal. Haidem sã facem totul ca într-unviitor apropiat aceastã localitate sã nudisparã de pe hãrþile geografice ca aºezareomeneascã. Sã nu lãsãm ca numele ei sãrãmânã în memorie doar ca Vale a

Þichindealului – o apã micã, formatã dinizvoare reci.

Sã nu uitãm cã din aceste izvoarestrãmoºii ºi-au potolit setea, ºi-au rãcoritfeþele prelinse de broboane de sudoare înarºiþa soarelui, în ele au gãsit bucuria zileide mâine, tãria de a rezista tuturorîncercãrilor.

Dragii mei, sã ajutãm acest sat sã nuajungã sã ne provoace sentimente demelancolie, de jale ºi de nesfârºitã întristareprivindu-l cum se stinge încetul cu încetul.

Animaþia activitãþilor zilnice, glasurileoamenilor, zbenguielile copiilor (puþini ce-idrept) sã nu rãmânã o amintire îndepãrtatãîncât inima sã ni se strângã într-o surdã ºinemãsuratã durere

Singura ºi cea mai veche instituþie asatului – biserica – continuã ºi astãzi,duminica ºi în sãrbãtori, sã fie locul de

BINE A|I VENIT ÎN |ICHINDEAL

întâlnire al puþinilor þichindeleni rãmaºi însat. Aici se vãd între ei, se roagã împreunãºi dupã terminarea slujbei religioase, îºiîmpãrtãºesc bucuriile ºi necazurile zilelor pecare le mai au de petrecut în aceastã lumetrecãtoare.

Þãranul întruchipeazã poezia cea maifrumoasã a sufletului nostru românesc.Numai el cunoaºte vibraþiile subterane aleholdelor legãnate de adierea vântului, aropotelor de ploaie dãtãtoare de viaþã, astropilor de rouã licãrind sub soareledimineþi, numai el simte cu întreaga lui fiinþãbucuria ºi frumuseþea rodului pârguit pepãmântul din care a rãsãrit ºi în care se vaîntoarce odatã – pentru totdeauna.

Iar noi cu toþii sã dovedim cã suntemurmaºii acestui þãran român, sunet curat în

vorba româneascã.Eu sunt copilul adoptiv al acestui sat pe

care-l iubesc foarte mult.

N.R. Cuvântarea de salut rostitã deeducatoarea Viorica Davidoiu Lazãr, fiicãadoptivã dar vrednicã a satului Þichindeal.Ea face parte din categoria acelor harnicidascãli ce au luminat sufletele copiilor dinsatele noastre, fãcând cu dragoste muncã deapostolat. Asemenea oameni , care mai suntprin ºcolile ºi grãdiniþele noastre, meritã sãfie cunoscuþi ºi apreciaþi.

Ne înclinãm cu respect în faþaactivitãþii ei pe care o dorim cât

mai îndelungatã.

(continuare din pagina 1)

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul I, nr. 6, septembrie 2008Anul I, nr. 6, septembrie 2008Anul I, nr. 6, septembrie 2008Anul I, nr. 6, septembrie 2008Anul I, nr. 6, septembrie 2008

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Singura mãnãstire de pe ValeaHârtibaciului ºi din protopopiatul Agnitapoartã hramul „Naºterea Maicii Domnului”.În fiecare an hramul mãnãstirii adunãcredincioºi din toatã zonã ºi chiar ºi din locurimai îndepãrtate. Anul acesta sãrbãtoarea din8 septembrie, care deschide anul bisericesc,a fost marcatã ºi prin prezenþa ÎPS PãrinteDr. Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul Sibiuluiºi Mitropolitul Ardealului. Înainte de SfântaLiturghie a fost sãvârºitã slujba AghiasmeiMici sau Sfeºtania, iar apoi, puþin trecut deora 9, dupã sosirea Înalt Prea SfinþituluiPãrinte, a început Sfânta Liturghiearhiereascã. La ea a participat, alãturi de ÎnaltPrea Sfinþitul, un sobor de 21 de preoþi ºidiaconi, preoþii fiind majoritatea din parohiileprotopopiatului Agnita, dar ºi din alte pãrþi,cum ar fi stareþul mãnãstirii Sâmbãta de Sussau de la Mitropolie. Sfânta Liturghie s-aîncheiat cu un bogat cuvânt de învãþãturã ºisensibilizare duhovniceascã rostit de cãtreÎnalt Prea Sfinþitul Pãrinte Laurenþiu. Apoisãrbãtoarea hramului a fost împlinitã prinsãvârºirea Sfintei Taine a Maslului ºistropirea cu apã sfinþitã ºi ungerea cuuntdelemn sfinþit a tuturor credincioºilor careau participat, rezistând astfel razelorputernice ale soarelui din aceastã zi frumoasãde început de toamnã.

S{RB{TOAREA „NA~TEREA MAICIIS{RB{TOAREA „NA~TEREA MAICIIS{RB{TOAREA „NA~TEREA MAICIIS{RB{TOAREA „NA~TEREA MAICIIS{RB{TOAREA „NA~TEREA MAICIIDOMNULUI” LA M{N{STIREA DE LA NOCRICHDOMNULUI” LA M{N{STIREA DE LA NOCRICHDOMNULUI” LA M{N{STIREA DE LA NOCRICHDOMNULUI” LA M{N{STIREA DE LA NOCRICHDOMNULUI” LA M{N{STIREA DE LA NOCRICH

A fost cu adevãrat o zi specialã pentruOrtodoxia de pe Valea Hârtibaciului, care seaflã dintr-un anumit punct de vedere într-uncadru oarecum mai retras ºi marginalizat. Printot ceea ce au fãcut pânã acum ºi plãnuiescsã facã în continuare, mãicuþele vieþuitoareîn aceastã mãnãstire au dovedit cã se poate ºicã nu existã loc în care Dumnezeu sã nu poatãfi fãcut cunoscut. Ar fi de dorit ca modelul pe

care îl reprezintã Mãnãstirea „NaºtereaMaicii Domnului”, atât în privinþa sãrbãtoririihramului, cât ºi în privinþa susþineriirevigorãrii ºi intensificãrii trãirii religioase acredincioºilor din aceastã zonã, sã devinã unpunct de reper ºi un impuls pentru toatecomunitãþile ortodoxe.

Participant

Localitatea Alþâna este aºezatãundeva la jumãtatea drumului dintreAgnita ºi Sibiu, pe valea râului Hârtibaci.Numele de Alþâna derivã din Alzo,întemeietorul aºezãrii, un colonistgerman.

Prima atestare documentarã alocalitãþii este din anul 1291, într-undocument ce se referã la niºte schimburide terenuri între parohia din Alþâna ºiMarpod. Conform unor legende carecirculã pe cale oralã, satul a fost iniþialpe o altã vatrã numindu-se Androhel. Deaici satul a fost strãmutat pe actuala vatrã.Nu existã documente, dar sigur pe vecheavatra a satului Androhel a fost ocomunitate religioasã de ortodocºi,deoarece astãzi, dupã atâtea sute de ani,mai apar urme ale unui cimitir pe loculunde se presupune a fi fost satul, urmaunui cimitir fiind o dovadã certã a faptuluicã a existat ºi o bisericã ºi o comunitatereligioasã.

Despre atestarea documentarã aParohiei Alþâna putem vorbi abia din anul1856, conform însemnãrilor din cele maivechi inventare ale parohiei.Localitatea Alþâna are douã biserici, unacu hramul Adormirea Maicii Domnuluiºi una cu hramul Sfinþii Apostoli Petru ºiPavel. Tot prin tradiþie se spune cã pelocul vechiului cimitir, numit„gropãtoare”, ar fi existat o vechebisericã de lemn despre care nu existãînsã documente.

Biserica Adormirea Maicii Domnuluia fost construitã pe locul alteia în anul1856, când cea veche a fost dãrâmatã dincauza deteriorãrii, materialul fiindrefolosit la construirea celei noi. Nu secunosc ctitorii, dar prin tradiþie se spunecã biserica a fost ridicatã doar cu ajutorul

PAROHIA AL|ÂNA SE PREZINT{ºi sprijinul financiar al credincioºilor.Biserica este construitã din cãrãmidã,având fundaþia de piatrã, ºi este acoperitãcu þiglã, iar turla, în care se aflã douãclopote ºi o toacã de metal, este acoperitãcu tablã din aluminiu. Suprafaþa clãdiriieste de 186 mp, reprezentând o îmbinarea stilurilor bizantin ºi gotic. Clãdirea areformã de navã, interiorul fiinddreptunghiular, iar altarul în formãsemicircularã.

Pereþii Bisericii nu sunt pictaþi, de-alungul timpului fiind fãcute mai multereparaþii, una dintre ele în anul 1955, anîn care s-a ºi zugrãvit. Iconostasul esteconfecþionat în totalitate din lemnsculptat, dat cu bronz, având icoane fixedispuse în 3 rânduri, pictate în anul 1936în stil bizantin de cãtre pictorul RudolfLorez din Sibiu. Actualmente biserica seaflã în reparaþii, fiind înlocuitã tencuialaexterioarã ºi þigla, urmând ca, în funcþiede obþinerea fondurilor, sã continuãmlucrãrile ºi la interior.

Preoþii care au slujit la aceastãparohie, în ordine cronologicã sunt:Simion Tatu, Dionisie Tatu, Ioan Petriºor,Pompei Trifu, Vasile Chescu, Petru Tîrziu,Filip Criºan, Ilie Popescu, MirceaPopescu, Neagu Nicolae ºi, actualmente,Stoia Mircea.

Numãrul credincioºilor din parohie,conform ultimului recensãmânt, este de147 de familii, cu un numãr de 950 depersoane, de diferite vârste. În localitatese mai aflã o comunitate evanghelicã ºidouã secte, adventiºti de ziua a ºaptea ºicreºtini dupã evanghelie.

Cealaltã bisericã, Sfinþii ApostoliPetru ºi Pavel, fostã proprietate greco-catolicã, a fost construitã în anul 1940 totprin contribuþia ºi ajutorul credincioºilor,

în timpul pãstoririi preotului TraianBelascu. Biserica este construitã petemelie de piatrã cu zid de cãrãmidã ºiacoperitã cu þiglã, având stilul în formãde corabie cu boltã semicircularã ºi osuprafaþã de 168 mp. Biserica areiconostas din lemn scluptat, fiind pictatãîn anul 1943 de cãtre pictorul BucãtaruIoan. De-a lungul timpului s-au fãcut maimulte reparaþii pentru întreþinereabisericii. Actualmente acoperiºul esteschimbat, biserica aflându-se într-o starede conservare, iar pe timp de iarnãslujbele se þin în aceastã bisericã,deoarece este încãlzitã cu gaz metan.

Casa parohialã a fost cumpãratã înanul 1996 de comunitate, cu ajutorulprimãriei, fiind plãtitã de comunitate.Casa aflându-se într-o stare avansatã dedegradare a necesitat reparaþii capitale,actualmente fiind într-o stare acceptabilã.

Din punct de vedere economicsituaþia parohiei Alþâna este la limitaexistenþei, iar financiar supraveþuim princontribuþia credincioºilor ºi diferitevenituri, iar diferenþa am primit-o de-alungul anilor din partea primãriei, caresperãm sã ne ajute în continuarefinanciar.

Frecvenþa participãrii la slujbelebisericeºti, raportatã la numãrul decredincioºi ai parohiei, este în jur de 20%,aceºtia fiind dintre cei de vârsta a treia.

Ca preot cred cã cea mai maresatisfacþie o ai atunci când slujeºti într-obisericã înfrumuseþatã ºi întreþinutã, darmai ales atunci când este plinã decredincioºi care au o viaþã religioasãactivã ºi aleasã din punct de vedere moral.

Pr. Stoia Mircea.(Alþâna)

Am socotit cã este necesar sã abordezacest subiect ºi în foaia noastrã religioasã,deoarece este legat tot de activitatea Bisericiinoastre.

Ideea construirii unei capele în cimitirulortodox ca sã serveascã drept spaþiu pentruînmormântarea celor decedaþi nu este asemnatarului acestor rânduri. Ea este multmai veche. Vã aduc aminte cã vrednicul depomenire domnul Armean Marcel înprogramul sãu de administrare a oraºului, cucare a ajuns primar, a propus ºi acest punct– construirea unei capele în cimitir. Deasemenea în campania electoralã dinprimãvara acestui an ºi PNL a avut înprogram un punct cu privire la construireacapelei.

Pe de altã parte, peste 98% dintrecredincioºii din zona blocurilor îºi dorescacest lucru, mai ales cei care au trecut directprin situaþii legate de înmormântãri. Cu toþiicunoaºteþi calvarul coborârii unui sicriu dela etajul 4 pânã în faþa blocului, mai ales înblocurile cu apartamente mici.

IDEI ÎN DEZBATERE

DE CE O CAPEL{ÎN CIMITIRULORTODOX?

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr. Du-mitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

(continuare din pagina 5)

La fel vã sunt cunoscute deranjul ºiînghesuiala din apartament, de pe întregul etajsau chiar de pe o scarã întreagã. Aceasta nuînseamnã cã ideea ºi problema nu îiintereseazã ºi pe credincioºii care locuiesc lacasã ºi înþeleg mersul lumii pe viitor sauînþeleg modul civilizat de desfãºurare a acestorevenimente. În Apus nu se concepe ca mortulsã fie þinut acasã. Este o cerinþã a UniuniiEuropene de a ne alinia ºi în privinþa acestuiaspect la standardele lumii civilizate în rândulcãrora am dorit sã intrãm ºi am fost primiþi. Odatã construitã capela ºi utilizatã de cãtrefiecare familie care are cazuri de deces,aceastã problemã nu mai este atât destresantã, deranjantã ºi obositoare. Ar mai fiºi alte motive care pot fi invocate. Oricum ideeaa pornit de la credincioºii noºtri ºi estesusþinutã de marea majoritate a lor.

Dar pentru cã mai sunt unii care au totfelul de variante ºi doresc sã se facã auziþi sausã schimbe mersul lucrurilor, am socotit cãtrebuie sã aduc lãmuriri suplimentare ºipentru ei, iar dacã cineva doreºte ºi mai multelãmuriri, oricând sunt dispus sã discutãm acestsubiect.

Ideea ºi punerea în lucrare a acesteicapele a fost dezbãtutã cât se poate dedemocratic. În luna ianuarie a. c. în toateadunãrile societãþilor de înmormântare dinoraº s-a dezbãtut aceastã problemã, s-auprezentat ºi douã variante de schiþã de proiect,s-au purtat discuþii asupra proiectului, s-austabilit ºi modul de finanþare, detaliileprivitoare la colectarea sumei, oamenii carese ocupã îndeaproape de realizarea lucrãrii etc.Fiecare ºi-a putut exprima pãrerea, apoi s-asupus la vot. S-a votat aproape în unanimitatepentru construirea capelei, modul de finanþareºi celelalte aspecte, lucruri care s-auconsemnat probabil în procesele-verbale aleºedinþelor fiecãrei societãþi. Ori ne place, orinu ne place democraþia, cei care n-au fostprezenþi la aceste dezbateri sau au fostîmpotriva acestei lucrãri trebuie sã se supunãvotului majoritãþii.

În continuare voi prezenta câteva detaliiºi lãmuriri pornind de la unele aspectediscutabile sau obiecþii ridicate în legãturã cuconstruirea capelei.

1. De ce s-a pus capela în cimitir?Rãspunsul cel mai scurt ºi lãmuritor ar fi

cã acolo este cimitirul în care se îngroapã toþicei adormiþi în Domnul. Saºii de ce ºi-au puscapela în cimitir ºi nu în altã parte?

Însã putem oferi ºi lãmuriri suplimentare:a) cimitirul este proprietatea parohiilor

noastre, ori primul act la dosarul ce seîntocmeºte pentru un astfel de demers esteextrasul C.F. cu dovada proprietãþii asupraterenului;

b) o altã obiecþie frecventã este cã încimitir capela ar fi prea departe ºi este greude mers pânã acolo. ªtim foarte bine cã, ºiacum ºi pe viitor, cine doreºte sã participe laslujba de înmormântare ºi sã însoþeascã pe celdecedat (rudã, prieten etc.) vine mai întâi lacasa decedatului ºi dupã slujba religioasã îlconduce pânã în cimitir. Deci chiar ºi fãrãcapelã cei care participã la înmormântareajung pânã la cimitir. Oriunde în altã parte arfi amplasatã capela (în centru, la blocuri, lângãcatedralã etc.), toþi cei care doresc sã-l conducãpe cel plecat dintre noi pe ultimul drum, totpânã în cimitir merg. Cred cã ar trebui – înviziunea celor care susþin amplasarea în altãparte a capelei - mutarea cimitirului dupãcapelã!!!

c) amplasatã în altã parte, capela n-arcorespunde deplin cerinþelor UniuniiEuropene. Va veni timpul când se va luamãsura interzicerii desfãºurãrii procesiunilorde înmormântare pe drumurile publice. Încazul în care capela ar fi amplasatã în altã partedecât în cimitir, familia ar întâmpina problemeîn plus: transportul celui decedat de la capelãºi a participanþilor la slujba religioasã pânã lacimitir.

d) mai existã ºi unele obiecþii oarecumforþate ºi împotriva evidenþei ºi a realitãþii: cãe prea departe, cã e pe deal, cã e greu de merspânã acolo la condoleanþe etc. ªi acum, dacãdorim sã prezentãm condoleanþe, dacã dorimsã însoþim pe ultimul drum pe cineva, chiar

dacã locuieºte în capãtul oraºului cãtre Ruja,Vãrd sau Coveº, iar noi locuim în cealaltã partede oraº, mergem pânã acolo, oricât de departear fi, ºi apoi de acolo pânã în cimitir, pe jossau cu maºina. Am putea spune chiar cã dinacest punct de vedere cimitirul este amplasataproximativ la distanþã egalã de extremitãþileoraºului. Tocmai în scopul de a facilita accesulîn cimitir pe jos sau cu mijloace auto, primãriaa reabilitat ºi va definitiva strada Griviþa.

e) existã ºi puncte de vedere care susþincã problema construirii capelei ar trebui sãfie a Primãriei sau a Uniunii Europene.Primãria însã nu poate construi pe un terenpe care nu-i proprietarã. Cimitirul este parohialºi nu comunal, deci parohiile sunt proprietare.Pentru cã este vorba de un obiectiv de interespublic, al majoritãþii cetãþenilor acestui oraº,Primãria ºi Consiliul Local ne-au ajutat ºi nevor ajuta. Pe cei care susþin cã se pot accesafonduri europene pentru aºa ceva, îi invit sãvinã sã le pun la îndemânã documentaþia ºi sãfacã toate demersurile necesare pentru aprimi astfel de fonduri. Niciodatã UniuneaEuropeanã n-o sã fie dispusã sã cheltuiascãfonduri pentru capele mortuare. Cei care seocupã cu obþinerea unor astfel de fonduri ºtiucâte acte, câte cerinþe, câte aprobãri, câteetape, câtã documentaþie, câte studii suntnecesare pentru a putea accesa astfel defonduri. Ori prin proiectul depus pentru astfelde fonduri trebuie sã dovedeºti eficienþãeconomicã, dezvoltare economicã, profit etc.,aspecte care nu se potrivesc în cazul uneicapele mortuare. Mai mult se cheltuiesc banimulþi pânã la aprobarea proiectului.

f) lucrarea aceasta este a noastrã, atuturor credincioºilor ortodocºi ºi de alteconfesiuni, cu excepþia saºilor ºi maghiarilor,care au cimitirul ºi capela lor. Ea a fostdemaratã prin societãþile de ajutor deînmormântare ºi cu ajutorul acestora. Niciunadintre aceste societãþi nu are personalitatejuridicã (cod fiscal, cod IBAN etc.). ori o astfelde lucrare trebuie efectuatã cu forme legale.În acest scop la Parohia Agnita II s-a creat unsubcont la sucursala BCR la care are accesdelegatul societãþilor, domnul Muntean Aurel.Domnia sa are evidenþa tuturor încasãrilor ºia plãþilor care se fac prin acest subcont. Baniipentru construirea capelei se vor derula numaiprin acest cont ºi acest cont va fi folosit numaipentru aceastã lucrare. Modul de încasare eabsolut legal, cu chitanþe personalizate aleArhiepiscopiei Sibiului ºi Parohiei Agnita II.

2. Obiecþii asupra detaliilor tehnice:a) capela este prea mare. Într-adevãr, la

adunãrile pe care le-am avut în luna ianuaries-a formulat aceastã obiecþie, atunci când totulera în faza de schiþã, iar de la 281 m2 suprafaþãutilã s-a redus în proiectul definitivat la 141m2, deci la jumãtate. Dacã am fi redus maimult, s-ar fi ajuns la dimensiunile unui garaj,ale unei sãli dreptunghiulare, iar nu ale uneicapele. Din punct de vedere arhitectural atrebuit sã fie respectatã ºi o anumitãproporþionalitate a dimensiunilor. Având învedere cã pentru un om care stã în picioare enecesarã o suprafaþã de 0,70 m2, ladimensiunile proiectate ale capelei ar încãpeaînghesuite aproximativ 200 de persoane, amputea spune media participanþilor laînmormântare.

b) de ce are demisol ºi este în plan treflat?Pentru cã studiul geo ºi proiectul prevãd ofundaþie la peste 2 m adâncime, ar fi pãcat caacest spaþiu sã nu fie folosit, mai ales iarna.Forma tref latã, cu 3 abside, asemeneacatedralei, permite la demisol crearea a 3spaþii distincte cu suprafaþã mai micã, unde,pe timp de iarnã, poate fi privegheat celdecedat, cu posibilitatea de încãlzire aspaþiului de la un reºou sau calorifer electric.

c) de ce trei încãperi? Pentru cã s-aîntâmplat sã fie ºi 3 morþi în oraº în acelaºitimp, situaþie în care dreptul de utilizare acapelei este pentru toþi. Pe timp de varã saucând temperatura permite se pot folosi în modseparat cele 3 abside de la parter (capelapropriu-zisã).

Amplasatã la 5-6 m mai jos de drumulactual, la cota 0, se creeazã o platformã dreaptãpânã la capelã, inclusiv cu drumul deaproximativ 10 m, platformã pe care ar putea

sta ºi asista la slujbã încã aproximativ 400-500de oameni, fiind astfel utilã ºi în cazul în careparticipã mai mult de 200 de persoane careintrã în capelã.

d) o altã obiecþie susþine cã sunt prea mulþibani de dat, e prea scumpã. Tocmai pentru anu fi împovãrãtor din punct de vedere financiars-a hotãrât sã se lucreze în etape ºi tot în etapesã se strângã banii. Societãþile au demarat diniulie acþiunea de colectare a banilor, iar ceicare au înþeles necesitatea acestei capele s-au achitat (mai ales pensionarii ºi cei cuposibilitãþi reduse). Trebuie sã ºtim cã cei carecolecteazã banii ºi alþii care se ocupã de totdemersul actelor o fac cu totul benevol ºigratuit, punându-se astfel în slujba noastrã, aîntregii comunitãþi. Aceºti oameni ar trebuirespectaþi, ajutaþi ºi în niciun caz purtaþidegeaba pe drumuri sau chiar umiliþi.

Scurtã dare de seamã a ceea ce s-a fãcutpânã acum în vederea construirii capelei ºi astadiului în care se aflã acest demers:

Primãria Agnita a prevãzut în bugetul peanul acesta o sumã de 50000 RON. S-au alocat20000 RON încã din al II-lea trimestru, sumãcu care s-au achitat documentaþia necesarã ºiavizele cerute prin certificatul de urbanism.Ar mai fi de obþinut acordul unic ºi autorizaþiade construcþie, apoi urmeazã întocmireacaietelor de sarcini în vederea licitaþiei lucrãrii.Pentru a obþine autorizaþia de construcþie, înprealabil trebuie achitatã taxa de 0,8% dinvaloarea de deviz la Inspectoratul de Stat înConstrucþii (de ex. 700000x0,8%=5600 RON).O datã obþinutã autorizaþia, în timp de un ande zile trebuie turnatã mãcar fundaþia. Ori ladata la care domnul Muntean Aurel a prezentatsituaþia erau strânºi aproximativ 30000 RON,sumã cu care nu se poate începe mãcarfundaþia. Se ºtie cã o datã demaratã lucrarea,între constructor ºi beneficiar se întocmeºteun contract cu termene de execuþie a lucrãriiºi de achitare a lor. Ori neavând sumanecesarã, cine se încumetã sã-ºi asumerãspunderea pentru o comunitate întreagã,mai ales când este vorba de astfel de sume? S-a calculat ºi s-a constatat cã cu cei 50 RON defamilie (sau 25 RON/persoanã) – conformevidenþelor societãþilor – ar trebui ca pe an sãse strângã suma de aproximativ 125000 RON,la care se pot adãuga cei 30000 RON care maisunt de primit de la Primãrie ºi Consiliul Local,deci în total 155000 RON. Aceastã sumã, carereprezintã aproximativ 20-25% din suma totalãprevãzutã, ar fi suficientã pentru a demaralucrãrile pânã la cota 0. Acesta este ºi unuldin scopurile pentru care am oferit acestelãmuriri, pentru a-i impulsiona pe cât mai mulþiîn susþinerea acestei lucrãri. Cu siguranþã înviitorul nu prea îndepãrtat, în lipsa acesteicapele, va apãrea o firmã de pompe funebre,care ne va oferi toate serviciile specificeacestor situaþii, dar care va avea ºi efectesimþitoare asupra buzunarelor noastre (cineva,plecat din Agnita în Belgia, mi-a relatat cã aavut un deces în familie, situaþie care l-a costatîn total în jur de 10000 Euro).

Care ar f i avantajele construirii ºiexistenþei unei astfel de capele?

În cazul unui deces, cei ai familiei, dupãce vor rândui toate cele îndãtinate cu celadormit, vor putea duce ºi aºeza în capelãtrupul neînsufleþit, eliminând tot deranjul ºistresul de acasã. În capelã se poate privegheanon-stop sau, dupã dorinþa familiei, la oanumitã orã privegherea poate fi întreruptã,

se poate încuia, iar a doua zi se reia. Se evitãoboseala excesivã, mai ales cã de multe oridecesele apar dupã o boalã îndelungatã, dupãsãptãmâni sau chiar luni de nesomn pentruîngrijirea celui bolnav. Capela se va folosi înmod gratuit de cãtre cei care au contribuit laconstruirea ei, plãtindu-se doar consumul decurent ºi apã de pe perioada folosirii ei. Astfelse evitã povara unor cheltuieli mari care aparîn cazul apelãrii la firme de pompe funebre.Capela va fi dotatã cu o încãpere separatã,unde familia îºi poate aduce ºi pãstra celenecesare unui astfel de eveniment: prosoape,parastasul, bãutura etc. Tot în capelã vor puteaaduce condoleanþe ºi coroane rudele ºi ceiapropiaþi, evitându-se deranjul ºi îmbulzealade acasã. Acasã pot sã stea eventual, pentru ase odihni, rudele ºi prietenii veniþi de departe.Pe lângã evitarea deranjului ºi a stresului,utilizarea capelei ar da ºi o notã de civilizaþie.

Un alt punct la fel de important îlconstituie faptul cã prin folosirea capelei s-arrespecta întru totul rânduiala liturgicãortodoxã care prevede cã orice mort trebuieprohodit în bisericã. Capela va fi sfinþitã caorice bisericã ºi ea va putea îndeplini funcþiade bisericã. În ea se va sãvârºi ºi SfântaLiturghie în zilele speciale de pomenire amorþilor.

Folosindu-se capela, familia ºi cei careparticipã la prohodire pe timp de caniculã, deploaie, de frig etc. vor fi feriþi de acesteintemperii.

În cazurile celor decedaþi ºi ale cãrortrupuri au intrat în procesul de descompunere,organele sanitare nu mai permit sã fie þinuþiacasã.

Amenajarea parcãrii la intrarea în cimitirpermite accesul uºor ºi comod, cu maºina saupe jos, am putea spune chiar mai convenabilcomparativ cu anumite alte zone din oraº. Înplus, ºtim cu toþii cã drumul pânã la cimitireste strãbãtut zilnic, sãptãmânal sau la anumiteintervale de multã lume pentru a rosti orugãciune sau a aduce un gând bun ºi omângâiere sufletelor celor plecaþi dintre noi.

Dacã acum pentru unii dintre noi estegreu sã ne desprindem de unele obiceiuri alenoastre (mortul privegheat acasã, prohodit încurte, la uºa blocului etc.), generaþiile viitoare,copiii noºtri, sigur vor adopta variantaconsideratã civilizatã din lumea occidentalã.În Uniunea Europeanã nu se mai concepe sãþii mortul acasã, ci doar la morgã sau la capelã.Aceastã practicã a început sã prindã viaþã ºi lanoi în multe pãrþi. Am participat la Cluj laînmormântarea unui apropiat. Am ajuns înseara din ajunul înmormântãrii. Acasã am gãsitdoar familia ºi rudele, pe masã tabloul celuidecedat cu o lumânare aprinsã, iar a doua zi laora 11 fix a fost adus de la morgã sicriul cutrupul celui decedat, în capela cimitirului undea fost prohodit, iar apoi înmormântat. Capelanoastrã ne-ar oferi posibilitatea de a-i privegheape cei plecaþi dintre noi aºa cum se cuvine,dupã datina noastrã.

Sper ca aceste rânduri sã aducã lãmuriripentru cei nedumeriþi în aceastã privinþã, sãîncepem mai hotãrâþi aceastã lucrare, sã ovedem finalizatã ºi fiecare dintre noi sã ofolosim cât mai târziu posibil, colo la adâncibãtrâneþi.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Pr. Ioan Jurca (Paroh AgnitaII ºi protopop Agnita)

IDEI ÎN DEZBATERE DE CE O CAPEL{ ÎN CIMITIRUL ORTODOX?

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 7

@N LUNA OCTOMBRIEESTE ZIUA LOR

Toma Lazãr Laurean 1 oct. 83 de ani MarpodBarb Eugenia 3 oct. 84 de ani MerghindealBotoº Ana 5 oct 82 de ani AlþânaMicloº Rozalia 8 oct. 85 de ani Ghijasa de SusToma Octavian Ileana 8 oct. 82 de ani MarpodGeorgica Ioan 10 oct. 90 de ani MarpodBrezae Eufrosina 13 oct. 83 de ani AlþânaGherghel Ambroziu 13 oct. 81 de ani BruiuBãrãrabã Livia 16 oct. 88 de ani BeneºtiMinciunã Virgil 19 oct. 85 de ani BruiuLenghel Paraschiva 19 oct. 84 de ani AlþânaHuciu Zenovia 19 oct. 81 de ani AlþânaValeczki Vilma 22 oct. 81 de ani ªomartinIrod Anica 23 oct. 83 de ani Ghijasa de SusBabori Aurelia 24 oct. 88 de ani RujaVulcan Ana 24 oct. 84 de ani AlþânaZamfir Virsavia 25 oct. 92 de ani RujaRãu Ana 25 oct. 89 de ani AlþânaMuntean Victoria 27 oct. 94 de ani RujaNotaru Lucreþia 27 oct. 90 de ani RujaPãcurar Paraschiva 27 oct 86 de ani BruiuItu Victoria 28 oct. 88 de ani Ghijasa de SusRusu Ioan 28 oct. 88 de ani Ghjasa de SusTatu Amalia 28 oct. 85 de ani AlþânaBârsan Elena 28 oct. 82 de ani AlþânaVulea Maria 29 oct. 81 de ani Merghindeal

Noi le urãm bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Cerem scuze pentru eventuale erori datorate neactualizãrii listelor.

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICECuvântul Domnului

Un om îi cerea lui Dumnezeu mereuacelaºi lucru (ne spune o poveste evreiascã):

- Tu, care eºti puterea însãºi, dãruieºte-mi, te rog, o sutã de mii de dolari! Pentru tinee un fleac! Poþi face tot ce vrei! Pentru tine,timpul nu înseamnã nimic, iar o sutã de anisunt precum o clipã! O sutã de mii de dolari,pentru tine, nu fac mai mult decât un ban! Terog din suflet, dã-mi un ban!

Iar Dumnezeu a rãspuns:- Aºteaptã o clipã...

Regimul potrivit

O altã poveste evreiascã spune cã un omcare împlinise o oarecare vârstã ºi care sesimþea foarte obosit a mers la un doctor vestit.

Doctorul i-a luat tensiunea, s-a uitat laochi, l-a controlat la plãmâni ºi în gât. I-a fãcuto encefalogramã, o electrocardiogramã, maimulte teste ºi analize. Când rezultateleanalizelor au fost gata, doctorul l-a chemat pe

pacient, a verificat unele amãnunte, a scristimp de un sfert de orã ceva pe o foaie albã ºiîn cele din urmã i-a spus:

- Am scris totul aici. Începând de azi,nu mai fumezi ºi nu mai pui în gurã nici opicãturã de alcool, cu nici un chip. Nu te maiatingi de cartofi, de fasole ºi în general denimic ce conþine amidon. Nu mai facidragoste. Iatã ce poþi mânca: salatã ºi prazfiert, fãrã nici un fel de adaos, gulii fierte înabur, mere la cuptor – fireºte, fãrã zahãr – ºi,de douã ori pe sãptãmânã, câte o sutã degrame de carne slabã la grãtar. O datã pesãptãmânã, ai voie sã mãnânci un iaurt naturalºi o bucãþicã de peºte fiert, fãrã ulei ºi fãrãunt. Dacã nu-mi urmezi sfaturile, n-ai s-o ducimai mult de trei luni.

- ªi dacã le urmez, a întrebat omul, potspera sã trãiesc mai mult?

- Nici vorbã, a spus doctorul. Doar cãtimpul va trece mai greu.

Din volumul„CERCUL MINCINOªILOR”

de Jean Claude Carriere

Foaie verde trei pãtace,Zis-a maica cã mi-a faceUn pieptar ºi-un lãibãraºªi m-a da dup-un diac;Da eu zic cã nu m-oi ducePân’ mi-ar pune la cap cruce;Juratu-m-amºi mã jorDar tot dupã diac mor.ªoadã vreme ajuns-am Doamne,Cã fetele-s doamne;Cu laibãre de cartoane,Pãrinþii le mor de foame.

Frunzã verde pe cuptor,Are mama trei nurori.Una, de vrednicã mare,Spalã hainele-n cãldare;Iar a doua, de vestitã,Într-o zi mãnâncã-o pitã.A treia, de lãudatã,Toatã ziua umblã beatã.

Frunzã verde corn de cerb,Auzi, mândro, ce te-ntreb?Sânul tãu cel înflorit,Ce-l þii tot acoperitIa destupã-l puþintelSã mã uit ºi eu la el.Cã de când nu l-am vãzut,Doi ºi trei ani au trecut.

Rea bucatã-i dragostea,Cine prinde-a o gusta,N-are cap de-a o purta,Nici minte de-a o lãsa.

Du-te, bade, la dracu’,Nu-mi mai face cu capu’,C-am trecut codru’ cu tineªi n-ai pus mâna pe mine.Cã eu înc-am aºteptatFãr’ un pic de sãrutat,

Eu ºi cu viitorul meu, IncertulStãm seara ºi ne discutãm:Pe mine mã apasã greu prezentul,Aºa întinºi pe pat cum stãm,Aºa sudaþi cum ne aflãm,Eu ºi cu viitorul meu, IncertulStãm seara ºi ne cercetãm.

Suspicioºi ca doi duºmaniNe temem pentru urmãtorii aniCe-i vom petrece împreunãÎn ardere de tot nebunãÎn aºteptarea ultimei secundeVorbim de Doamna care tundeªi de stãpânul care-adunãDin suflete, doar partea bunã.

Apoi, ºi cu trecutul meu, ConcretulStãm seara ºi ne rãsfoim:Pe mine mã încearcã mult regretulCând mã revãd aproape de sublim,Când mã revãd încetul cu încetulÎntr-un ridicol rol de mim Însingurat ºi anonimPrea fals pentru aºa – concretulPrea revolut pentru aºa regim.

Eu ºi prezentul meu – IncertulStãm seara ºi ne duºmãnim.

Nicu Ganea

ÎN TREI TIMPIÎN TREI TIMPIÎN TREI TIMPIÎN TREI TIMPIÎN TREI TIMPI

Foaie verdetrei p[tace

Frunz[ verdepe cuptor

cules de Mircea Drãgan NoiºteþeanuFolclorFolclorFolclorFolclorFolclor

La Þichindeal se pãstreazã ºi se poartãportul popular tradiþional

Grãdiniþa cu flori e oglinda sufleteascã a gospodinei.Gospodina care îºi iubeºte grãdina cu flori

îºi iubeºte ºi casa.

Proiectul: „Circuitul bisericilor pictate de fraþii Grecu”Sãsãuº - 27 septembrie 2008

Primãria din Marpod ºiasociaþia „GAL MicroregiuneaHârtibaciu”, vor organizasâmbãtã 4 octombrie un concursde cãruþe. Acesta se va desfãºurape pãºunea Marpodului începândcu ora 10. (Inscrierile se vor faceîncepând cu ora 8)

Concurenþii vor fi premiaþi,ocupantul locului I va primi unham.

Concursul va avea treicategorii; cãruþe cu un cal, cãruþecu doi cai ºi Cãruþe conduse decopii.

Caii ºi cãruþele vor fiverificate înainte de concurs.Copii admiºi la concurs vor aveavârsta între 10 ºi16 ani ºi vor fiînsoþiþi de adulþi.

Premiile vor fi ºi în furaje ºijocuri pentru copii.

IB

CONCURSULC{RU|ELOR

eºecuri considerãm ca f iind necesarãînþelegerii evoluþiei tehnicilor transgenezei,dar ºi ca o modalitate de a-1 incita pe cititorîn parcurgerea paragrafelor urmãtoare:

1970 — transferarea genei interferonului

(localizatã pe perechea a 5-a de cromozomi)în plasmide de E. coli care, cultivatã in vitro,producea interferon uman, de circa de 200ori mai ieftin decât cel obþinut prin extrageredin sângele omului;

1978— obþinerea unei bacterii transgenice

care sintetizeazã insulina umanã, ca urmarea transferului genei umane care codificãaceastã proteinã;

1979- comercializarea acestei bacterii ºi

producerea industrialã a insulinei înbioreactoare;

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

IMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENE

Interiorul îl reprezintã pe proprietar,Faþada reprezintã localitatea

C.S. AGNITA PE LOCUL 5 DUPÃ 5 MECIURIA V-a etapã nu i-a adus echipei agniþene decât un punct în meciul

jucat cu Juventus Sibiu ºi terminat cu scorul de 2-2.Pânã acum CS Agnita n-a pierdut nici un meci ºi a avut ghinionul sã

remizeze acasã când putea sã câºtige.În celelalte meciuri jucate pânã acum agniþenii au obþinut urmãtoarele

rezultate:- CS Agnita - ASA Sibiu 3 - 0- Gaz Metan II Mediaº – CS Agnita 1 - 1- CS Agnita – Amicii Copºa Micã 6 - 2- Unirea Ocna Sibiu – CS Agnita 3 - 1Mircea Vasiu antreneazã urmãtoarea echipã: Þerbea, Filip, Becheº,

Munteanu, Blaga, Ionele, Zedler, Niþu, Cionca, Belciu, Mãrginean, Opriþã,Polei, Moldovan, Lupºa, Albu, Jecan ºi Bârsan.

Urmãtoarea întâlnire a echipei din Agnita va fi sâmbãtã 27 sept. LaSibiu cu echipa Juventus. Le urãm succes!

FOTBAL

Campania demaratã, în 2007, în GazetaHârtibaciului am considerat-o utilã fiind unsemnal de alarmã privind pierderea treptatãa identitãþii sudului Transilvaniei. Semnalula fost luat în derâdere de unele publicaþii fiindcotat ca un demers inutil faþã de marileprovocãri ale globalizãrii. În context considero datorie „de onoare” a publica materiale cesunt utile cercetãtorilor (ºi nu numai) înscopul clarificãrii a ceea ce se doreºte de laacest þinut. Strategile de dezvoltare durabilãsunt necesare, dar toate pleacã de la realitãþilezilei. Realitãþi ce nu pot fi ignorate. Iar noimai pãstrãm pe aceste meleaguri adevãratecomori ce nu ºtim sã le preþuim. Iar „ciurdasatului” este spectacolul viu al satului cemeritã sã-l conservãm ºi sã-l promovãm caprodus turistic.

Ce facem cu organismele modificategenetic? Dorim o agriculturã ecologicã sauo agriculturã intensivã cu mari producþiila ha, ºi cu alimente ce nu mai stimuleazãimaginaþia nimãnui în a le gusta?

transferului unui fragment de plasmidãbacterianã care codifica aceastã proprietate.Deºi lipsit de valoare agricolã, acest tutun aconferit realizatorului sãu (prof. VanMontagu, Universitatea din Gând, Belgia)calitatea de pionier al transgenezei vegetaleîn Europa;

perioada 1980-1990reprezintã etapa primelor tentative, mai

întâi în SUA, apoi ºi în Europa, pentruaplicarea transgenezei în terapiile umane, fiepentru a lupta împotriva unor maladiigenetice (muscoviscidozã, miopatiaDuchenne), fie împotriva diverselor tipuri decancer;

1986- premierã mondialã pentru cultura

experimentalã, în câmp, a unei plantetransgenice (în Belgia). Începând cu acestmoment se constatã extinderea parcelelorexperimentale ºi creºterea numãrului

SALVA|I CIURDA SATULUI!

De la biodiversitate laOrganisme Modificate Genetic (O.M.G.-uri)?AICI NU SE CULTIVÃ

O.M.G.-URI! o campanie de promovare a

turismului ecologic

Chiar ºi în stil telegrafic, o trecere înrevistã a principalelor realizãri ori chiar a unor

1982— naºterea primului animal transgenic,

un ºoarece gigant, obþinut prin transferulgenei hormonului de creºtere de la ºobolani;

1983- obþinerea primei plante transgenice, un

tutun rezistent la un antibiotic, datoritã

speciilor de plante transgenice aproape pestetot în lume;

1994- în SUA se comercializeazã prima plantã

transgenicã: o tomatã care rezistã la oconservare de lungã duratã (tomata „MacGregor”);

1996- primele transporturi de containere cu

soia ºi porumb transgenic din SUA în diverseporturi ale Europei; explozia de culturicomerciale cu plante transgenice în SUA,Canada ºi Argentina;

1997— obþinerea primelor animale

transgenice producãtoare de medicamente;consolidarea opoziþiei faþã de OGM-uri înmediile ºtiinþifice din Europa ºi chiar din SUA;

1998- eºecul primelor culturi comerciale de

porumb transgenic în Franþa; apar primeleastfel de culturi în Spania.

Dupã aceastã perioadã asistãm la ocreºtere a opoziþiei sindicatelor agricoleeuropene ºi americane faþã de seminþeletransgenice, dar ºi la o intensificare aeliminãrii alimentelor provenite din planteletransgenice fie de cãtre consumatori, fie de

cãtre marile societãþi distribuitoare dinEuropa occidentalã. (va continua)

Sursa: Vasile Cristea, Simone Denaeyer– De la biodiversitate la O.M.G-uri? – ColecþiaUniversitas, seria Biologie, pag. 86

Prezentare ºi selecþieAsociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

Marius Halmaghi