2

1.

Grupa ,,Albinuţ

Educatoare PETRONELA MOSULEAC

Grădiniţa cu Program

Normal nr 5

Câmpulung-Moldovenesc

judeţul Suceava

,,DRAGA MEA, COPILĂRIE!

revistă pentru copii şi părinţi

NR 2 AUGUST 2011

Copilul este o persoană: /Îl respect.

Copilul se minunează:/ Îl ajut să caute frumosul.

Copilul este curios:/Vorbesc cu el.

Copilul caută un model:/Sunt pentru el un exemplu.

Copilul îşi descoperă corpul :/Îi arăt că sănătatea este o forţă.

Copilul se îndoieşte de el însuşi:/Îi dau încredere în el

Copilul vrea să fie independent:/ Îl învăţ să fie responsabil.

Copilul îşi afirmă personalitatea:/ Îl ajut să se cunoască.

Copilul se gândeşte doar la el:/Îl învăţ să descopere societatea.

Copilul are nevoie de un ideal:/ Îl ajut să ofere un sens vieţii sale.

1.

Din sumar......

Din nou la grădiniţă,

Sunt copil ca fiecare de Adrian Păunescu

Ce spun copiii?...

Întâlnirea de dimineaţă.... la Grupa Albinuţelor

Grupa Albinuţelor se prezintă!

Să aflăm despre albinuţe!...

Activităţile opţionale în grădiniţa noastră!

Galeria de artă!

Împreună pentru copiii noştrii!...

Educaţi aşa!

Proiect tematic ,, Băgăţia toamnei!’’-

Copilul zilei!

Legile copilului!

Activităţi extracurriculare- La clubul copiilor

- Concurs de biciclete

Serbările în grădiniţă - Ridichea uriaşă!

Teatrul de păpuşi- în grădiniţă.

Concursurile....

Rezultate....

În aşteptarea lui Moş Nicolae şi a lui Moş Crăciun...

Moş Crăciun în prag soseşte!

Carnaval, carnaval....

Din activitatea noastră...

Pagina ecologiştilor....

Hai să mai facem o serbare!...

Poezii pe care le-am învăţat....

2.

Bine ne-am reîntâlnit!

,,.....A trecut şi vara aceasta. Am crescut şi iată-ne în grupa mare. Acum, mai mult ca oricând parcă, am

aşteptat să reînceapă grădiniţa. Am legat prietenii care ne recheamăîn sala de grupă !. Suntem mai

năzdrăvani, mai mari , dar mai ales suntem o gaşcă de băieţi puşi pe şotii. Abia aşteptăm să povestim

despre tot ce am făcut în vacanţă , să împărtăşim împreună bucuria revederii’’

Grădiniţa mea iubită, Azi din nou te-am regăsit. Eşti parcă tot mai frumoasă Sau poate eu am mai crescut.

Din nou la grădiniţă,

3.

Bine ne-am reântâlnit!

,,.....A trecut şi vara aceasta. Am crescut şi iată-ne în grupa mare. Acum, mai mult ca oricând, parcă,

am aşteptat să reînceapă grădiniţa. Am legat prietenii, care ne recheamă în sala de grupă !. Suntem

mai năzdrăvani, mai mari , dar mai ales suntem o gaşcă de băieţi puşi pe şotii. Abia aşteptăm să

povestim despre tot ce am făcut în vacanţă , să împărtăşim împreună bucuria revederii’’

Grădiniţa mea iubită, Azi din nou te-am regăsit. Eşti parcă tot mai frumoasă Sau poate eu am mai crescut.

Astăzi sunt în grupa mare Şi 5 ani am împlinit. Mi-a fost dor de toţi colegi Am multe de povestit

Iar educatoarea noastră, În prag ne-a întâmpinat; Multe flori i-am pus în braţe, Şi-mpreună ne-am pozat!

Draga mea copilărie!-nr 2

Sunt copil ca fiecare

de Adrian Păunescu

Sunt copil ca fiecare

Şi mă joc mereu,

Jucăria cea mai mare

Este tatăl meu.

Şi când tata nu-i acasă Ci-i altundeva , Jucăria cea frumoasă Este mama mea

Şi când mama şi cu tata

Sunt plecaţi de-aici

Pentru joc, să ţineţi seama,

Am nişte bunici.

Scumpă mamă, dragă tată

Roata nu stă-n loc,

Că voi fi şi eu odată

Jucărie-n joc.

4.

Cum se face parfumul?

Parfumul se face din apă, dop şi din parfum.

(5 ani)

Cum se înţeleg păsările sau animalele între ele,

dacă noi, oamenii, vorbim şi de multe ori nu ne

întelegem?

Păsările sau animalele vin unele lângă altele şi

vorbesc în şoaptă şi nouă ne spun numai "miau".

(10 ani)

Ce este timpul?

Timpul este o vreme care trece tot timpul.

(5 ani)

De ce găina nu zboară pe sus, ca celelalte

păsări?

Găina nu zboară pe sus ca celelalte păsări,

pentru că-i e frică să nu scape oul, când ii vine

.sa-l faca. (10 ani)

Ce spun copiii?

De ce circulă sângele în corp?

Sângele umbla prin corp, ca să îi prindă pe microbi şi să îi înece. (6 ani).

La ce folosesc sprâncenele?

Sprâncenele folosesc ca să ţina fruntea sus, să nu-i vină fruntea pe ochi. (6 ani)

De ce ne spălăm cu săpun?

Noi ne spălăm, ca să dăm săpun în ochi la

microbi. (5 ani)

Ce sunt amprentele?

Amprentele e cand punem mana pe o clanta si

raman degetele acolo si le gaseste politia. (8 ani)

5.

Ce este sufletul? Suflet e când îţi pune mama prăjituri pe farfurie şi îi laşi prăjituri şi lu ăla micu. (8 ani) Sufletul are o formă de inimă. (8 ani)

Ce este tristeţea? Tristeţe înseamnă când un om vine la altul şi bea mult. (7 ani)

De ce se pun potcoave la cai? La cal se pune potcoave, să nu cadă calul pe spate; atunci când pune frâna calul se înţepeneşte în potcoave. (9 ani)

Ce înseamnă cuvântul "modern"? Modern e când vezi ceva frumos şi e scump şi n-ai bani. (7 ani)

5

BUNĂ DIMINEAŢA, DRAGĂ GRĂDINIŢĂ

Bună dimineaţa, dragă grădiniţă,

Un băiat ţi-aduce mama şi-are şi-o fetiţă

Eu sunt cel mai mare, vezi că-mi şade

bine!

Dar nici eu nu-s mititică, uită-te la mine

Ţi-am adus o cască, şi-o rachetă mare……

Pentru tine , băieţele , nu e de mirare!

Şi eu o păpuşă, cu ochi ca de fragă

Când îi e somn îi cânt întruna ,,nani, mamă

dragă!

Bună dimineaţa, dragă grădiniţă,

Un băiat ţi-aduce mama şi-are şi-o fetiţă

6.

Întâlnirea de dimineaţă......

Grupa mare,,Albinuţ ’

eu sunt LULU

eu sunt GABI

eu sunt ROBERTO

eu sunt COSTICĂ

eu sunt OCTAVIAN

eu sunt BOGDAN

eu sunt FLORENTINA

eu sunt EMI

eu sunt ALEX

eu sunt CARLA

eu sunt BIANCA

eu sunt BOGDAN

eu sunt EMI

eu sunt MARIO

eu sunt CRISTINA eu sunt ALEX

eu sunt CEZAR

eu sunt IULIANA eu sunt ILIE

eu sunt CRISTINA

eu sunt TEO

eu sunt PETRICĂ

eu sunt COSTIN

eu sunt ANDREEA

eu sunt VALI

eu sunt ANA

6.

Trăieşte pe toate continentele in afară de Antartica. Ii plac zonele călduroase. Pentru unele dintre ele deşertul este cel mai bun. Unele albine sunt singuratice dar altele trăiesc în grup într-o formaţiune numită “roi”. Casa pe care şi-o construiesc se numeşte “stup”. Roiul este clar structurat: albina regină, adică matca, este singura care lasă ouă şi nu munceşte, albinele muncitoare care se ocupă cu strangerea polenului şi a nectarului, obţinerea şi stocarea mierii şi curaţenia stupului iar trântorii nu au ac şi au rol numai de înmulţire. După înmulţire trântorul este omorât şi împachetat în ceara. Trântorii sunt aleşi astfel: regina care este mai uşoara decât trântorul şi poate zbura mai sus decât acesta, zboară la înalţime, iar cel ce poate zbura alături de ea, este ales. In stup mai sunt şi albine care stau de pază. Ele păzesc stupul de trântor, urs şi soarece. Ca toate insectele, albina are corpul împărţit în trei părţi: capul, toracele şi abdomenul. Corpul este mic şi pufos, acoperit cu un par scurt şi foarte des. Pe unele dintre picioare are coşuleţe in care strang polenul florilor. Binenţeles că are aripi dar şi un ac localizat la capătul abdomenului lângă punguţa cu venin. Pentru proteine, mănâncă polenul florilor şi ca să aibă energie şi putere de muncă mănancă nectarul şi uleiul din flori. Poate fi foarte micută, de 3 cm, dar poate fi şi mărisoară pentru o insectă (4cm), şi nu cântareşte prea mult. Ea este colorată în mai multe culori: cu negru, cu galben sau portocalie, chiar cu urme de albastru sau verde. Trăieşte pe toate continentele în afară de Antartica. Ii plac zonele călduroase. Pentru unele dintre ele deşertul este cel mai bun. Oamenii de ştiinţă cred că sunt 20.000 de specii de albine în lume. Anumite specii nici nu s-au descoperit iar altele nu au un nume stabilit. Tot ei spun că albina este cea mai importanta insectă care ajută plantele să se înmulţească deoarece ea cară polen din floare în floare. Ele işi comunică una alteia locul cu polen prin dansuri numai de ele ştiute. Ele înţeapă numai dacă işi simt stupul atacat. In 5 minute, o întreagă colonie poate omorî prin înţepături o vacă. După ce albina înţeapă ca să se apere, odată cu pierderea acului, ea va muri. O colonie poate avea între 50.000 si 60.000 de albine muncitoare. Albinele muncitoare culeg nectarul florilor pe care îl preluclează în miere în tubul lor digestiv. Ele îşi construiesc stupul din ceara pe care o secretă din abdomen. Se estimează că într-un an o colonie de albine poate produce 180-225 kg de miere. O regină poate face şi 3.000 de ouă într-o singură zi.

7.

SĂ AFLĂM DESPRE ALBINĂ......

Limba engleză este cea mai

importantă limbă din punct de vedere

al comunicării, întrucât este

cunoscută, cel puţin, la un nivel de

bază, de aproape o treime din

populaţia globului (1,9 miliarde de

oameni).

Este limba internaţională de bază în

comerţ, afaceri, comunicaţii, aviaţie,

divertisment, informatică, diplomaţie şi în

internet.

Activităţile opţionale de Limbă engleză în grădiniţa noastră!

In plus, este limba maternă pentru aproximativ 400 de

milioane de oameni din Marea Britanie, Statele Unite,

Canada, Republica Irlanda, Australia şi în Noua Zeelanda, şi

este utilizată ca a doua limbă în multe alte ţări.

Little mouse,

Little mouse, little mouse,

Where is your little house,

Here is the door

Under the flor.

Este cea mai predată limbă din lume, cunoaşterea limbii engleze

fiind o necesitate în multe sectoare şi domenii de activitate.

Copiii asimilează cu multă uşurinţă cuvinte, cântecele în limba

engleză, ea fiind limba desenelor animate, cu care işi petrec

copilăria în fiecare zi. În unitatea noastră,opţionalul de Limbă

engleză se finalizează prin serbări, jocuri, activităţi

demonstrative, jocuri de rol.

8.

Seasons

Spring is green

Summer is bright

Autumn is yellow

Winter is white.

My Family

Mather and father

Are very happy, you see,

They have a big son

And a doughter, me.

Draga mea copilărie!-nr 2

Galeria de artă

9.

ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOŞTRI!

“Impreună pentru copiii nostri” Prin această acţiune am dorit să implic familiile copiilor de grupa mică in viaţa grădiniţei, aşa încât aceştia să devină parteneri activi în educaţia copiilor lor şi să înţeleagă importanţa integrării propriului copil în colectivitate încă din perioada preşcolară mică. Educatoare CIORNEI ELEONORA

Factorul decisiv în

succesul şcolar îl reprezintă

raportarea corecta a realităţii în

existenţa activităţii comune

familie - grădiniţă. Sunt

necesare sisteme complexe de

dezvoltare a responsabilităţilor

individuale şi colective, în

concordanţă deplină cu

preocupările, interesele,

deprinderile şi aptitudinile

fiecărui copil.

ÎNVAŢĂ SĂ TE JOCI CU COPILUL TĂU ! Prin aceasta acţiune părinţii învaţă să-şi facă timp pentru copilul lor, să vorbească cu el, să se joace cum ii place, să ia in serios jocurile lui, să se familiarizeze cu lumea imaginară a lui. În acest sens părinţii au desenat confecţionat si au lipit la aceeaşi masă cu copiii lor.

Ciornei Eleonora

10.

un spaţiu educativ pentru copiii mici; un loc de muncă; o instituţie care favorizează realizarea profesională şi

personală.

-un spaţiu unde copilul poate fi lăsat în siguranţă până la intoarcerea de la serviciu;

un loc unde copilul poate socializa cu alţi copii; un mediu în care nişte adulţi stăini intervin în educaţia

copilului propriu; o instituţie ce pregăteşte pentru şcoală.

Cadre didactice şi personalul din grădiniţă:

un loc de intalnire şi de imprietenire cu alţi copii;

un loc de joacă;

un spaţiu diferit de familie, unde nu mai este în centrul atenţiei;

un spatiu de invatare sistematica si de experienta sociala.

Părinţii se informează pentru a deveni mai buni, mai eficienţi pentru copiii lor, prin participarea la Cursul pentru părinţi ,,Educaţi aşa!’’.În unutatea noastră , se desfăşoară anual câte două asemenea cursuri pe durata a cinci săptămâni fiecare. Părinţii participă cu plăcere la aceste cursuri interactive , primesc teme pentru acasă ,urmăresc mici filmuleţe, îşi analizează conduita proprie fată de copil în această perioadă , aplică noi metode învăţate : aprecierea, lauda, stabilirea limitelor, izolarea şi pedeapsa, recompensele. Prof.înv. preşcolar MOŞULEAC PETRONELA

11.

Părinti :

Copii:

O primă instituţie social-educativă pentru copil , care să-i asigure: Intrarea în lume; Comunicarea şi stabilirea de relaţii cu un grup

constant de copii; Învăţarea sistematică, prin joc şi adaptată

vârstei; Un spaţiu în care copilul nu mai este în

centrul atenţiei, unde învaţă apartenenţa la grup (să împartă, să comunice, să colaboreze, să deprindă modele de comportament).

Ce se doreşte a fi gradinita?

EDUCAŢI AŞA!

curs pentru părinţi

instructori de părinţi: CIORNEI ELEONORA MOŞULEAC PETRONELA DÎRŢU ELENA

Ce înseamnă grădiniţa pentru....?

GHICITORI

Şade moşul în camară

Cu mustăţile afară.

(morcovul)

Am camasi nenumarate

Le port pe toate îmbrăcate.

(varza)

Feţisoară

Cu rochiţa rosioară, Când prind a te dezbraca

N-am de ce mă bucura

Că încep a lăcrima.

(ceapa)

Soarele o coace,

Mâna o rupe;

Piciorul o calca,

Gura o bea.

(strugurele - viţa de vie)

Supa de zarzavat de Otilia Cazimir

S-a dus gospodina,să ia zarzavat,

Şi vine acasă cu coşu-ncărcat

Cu morcovi,cu varză, cartofi, pătrunjel,

Cu sfeclă, cu ceapă, că toate-s la fel!

Şi toate încep să se certe pe masă:

-Ba, eu sunt mai dulce! - Ba, eu mai

frumosă!

Dar morcov, sau varză, cartof,pătrunjel,

Ori sfeclă, ori ceapă,

-Nu-s toate la fel?

Le ia gospodina pe rând să le spele,

Pe urmă le taie bucăţi - bucăţele:

Şi morcov, şi varză, cartof, pătrunjel,

Şi sfeclă, şi ceapă,

- Pe toate la fel!

Pe oala în clocot capacul tresaltă,

Şi fierb sărăcuţele, fierb laolaltă:

Şi morcov, şi varză,cartof, pătrunjel,

Şi sfeclă,şi ceapă, -

Fierb, toate la fel!

Pe urmă, tac toate .. Ce vreţi să mai spună?

Căci supa-i pe masa, şi-i straşnic de bună!

PROIECT TEMATIC -,,BOGĂŢIA TOAMNEI’’-grupa mare Albinuţele

12.

,,Copilul zilei!’’

Cele mai frumoase ,,zile de naşter e’’ le sărbătorim în grădiniţă. Cu multe zile înainte

de eveniment, copiii anunţă : ,,Mîine o să fie ziua mea !’’Acel mâine e departe. Totul se

rezumă la ,, mâine a fost’’ şi,,azi a fost’’, ceea ce s-a întâmplat cu mult timp înainte.

Copiii de azi pleacă grăbiţi spre viitor. Pentru cei de 4/5 ani, din vocabular se pare că

lipseşte cuvântul ,, ieri’’, ceea ce-mi dă de gândit :,,Ce repede se grăbesc spre viitor!’’

Mămicile lor se întrec în pregătirea torturilor. Parcă , predestinat, grupa se numeşte

,,Albinuţele’’. Am constatat cu mândrie, că majoritatea mămicilor aceastei generaţii de

preşcolari, sunt pricepute în pregătirea şi decorarea torturilor şi a prăjiturilor pentru

diferite ocazii. Ar trebui să etalez pe mai multe pagini această expoziţie de ,,torturi

festive’’, reprezentând un teren de footbal, un castel cu turnuleţe, un fluturaş sau o

maşinuţă, pentru ca fiecare copil să se bucure şi să se laude.

13.

LEGILE

voi deveni şi eu prietenul tău.

Ţine minte:

LEGILE COPILULUI

NU MĂ RĂSFĂŢA! Ştiu foarte bine că nu mi se cuvine tot ceea ce îţi cer…dar te încerc totuşi!

NU-ŢI FIE TEAMĂ SĂ FII FERM CU MINE! Eu prefer aşa.Asta mă aşează la locul meu.

NU FOLOSI FORŢA CU MINE! Asta mă obişnuieşte cu ideea că numai puterea contează. Voi răspunde mult mai bine dacă sunt condus.

NU FI INCONSECVENT! Asta mă pune în încurcătură şi mă face să încerc să scap nepedepsit, indiferent ce aş face.

NU-MI FACE PROMISIUNI! S-ar putea să nu le poţi ţine! Asta mă va face să-mi pierd încrederea în tine.

NU MĂ FACE SĂ MĂ SIMT MAI MIC DECÂT SUNT! Voi încerca să-ţi demonstrez contrariul purtându-mă ca o “persoană importantă”.

NU MĂ CORECTA ÎN PUBLIC! Voi fi mult mai blând, mai sensibil, dacă-mi vei vorbi blând, între patru ochi.

NU ÎNCERCA SĂ-MI ŢII PREDICI! Vei fi surprins să constaţi cât de bine ştiu ce e bine şi ce e rău.

NU MĂ CICĂLI ! Dacă o faci, va trebui să mă protejez prin a părea surd.

NU MĂ PEDEPSI PREA TARE! Mă sperii uşor şi atunci spun minciuni.

NU MĂ FERI DE CONSECINŢE! Trebuie să învăţ din experienţă.

NU MĂ RESPINGE CÂND PUN ÎNTREBĂRI CINSTITE! Dacă o faci, vei constata că nu te mai întreb şi îmi caut informaţiile în altă parte.

NU TE TEME CĂ PETRECEM PREA PUŢIN TIMP ÎMPREUNĂ! Ceea ce contează este cum îl petrecem.

POARTĂ-TE CU MINE CUM TE PORŢI CU PRIETENII TĂI! Atunci voi deveni şi eu prietenul tău.

Ţine minte ! :

INVĂT MULT MAI MULT DE LA UN MODEL DECÂT DE LA UN CRITIC! ŞI... ÎN AFARĂ DE ASTA, TE IUBESC FOARTE MULT...

...TE ROG, IUBEŞTE-MĂ ŞI TU LA FEL!

14.

CE FAC TOATĂ SĂPTĂMÂNA!

LUNI mă joc frumos în parc Şi din ramuri îmi fac arc MARŢI pun apă-n stropitoare Şi hrănesc şi pom şi floare. MIERCURI cu tăticul meu, Vizitez câte-un muzeu; JOI văd filme colorate Şi desene animate. VINERI, vin bunicii mei Şi-mi citesc poveşti cu zmei. SÂMBĂTĂ de dimineaţă, Merg c-un coşuleţ în piaţă, Iar DUMINECĂ eu zbor Printre nouri c-un vapor. Aşadar, prieteni buni, Săptămâna-ncepe luni Şi duminecă , fireşte, Săptămâna se sfârşeşte.

ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE!

ÎN VIZITĂ LA CLUBUL COPIILOR ŞI

ELEVILOR

15.

1 IUNIE –ZIUA COPILULUI

Pentru a sărbători într-un mod deosebit ziua de 1Iunie, grupa Albinuţelor au

vizitat Clubul Copiilor si Elevilor, apoi, pe Platoul din centrul municipiului au

desfăşurat un Concurs de biciclete şi triciclete sau de desene pe asfalt (pentru

copiii care nu aveau biciclete).La această activitate au participat părinţi,bunici,

fraţi mai mari.După terminarea concursului, copiii au plecat la grădiniţă, unde au

primit diplome, şi au mâncat tort pregătit de părinţii lor.

16.

ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE!

15.

Ridichea uriaşă

-dramatizare-

Povestitorul : Dragi copii, vă spun îndată O poveste minunată: ...Într-o zi cu soare plină, S-a dus moşul în grădină Să plivească şi să scoată, Din pământ ridichi şi ceapă! Cum mergea el printre straturi, Dintr-o dată a văzut Din pământ, cum a crescut O ridiche uriaşă: Mândră, roşie, făloasă!

Povestitor : Moşul s-a oprit din cale A privit-o cu mirare, Şi, tiptil, tiptil s-a dus Mai aproape şi şi-a spus:

Povestitor: Apucând-o de cotor, Trase singur, binişor Fără nici un ajutor.

Moşul : Dac’ o scot , facem din ea Sălăţele câte-om vrea.

Moşul (prinde de ridiche şi trage) Hei rup, hei rup Hai ridiche uriaşă Să te duc la noi acasă!

Povestitor: Dar ridichii nici nu-i pasă Din pământ nu vrea să iasă.

Moşul : Nu pot singur, ce-s de vină? -Babo, babo, vino, vină! De m-ajută ca să scot Uriaşa din grădină!

Baba: ,,- Iaca vin .dar de ce oare A crescut aşa de mare?’’

Moşul : Lasă, lasă nu-ntreba. Eu apuc de frunze-aşa; -Ia-mă de mijloc , nu sta!

Moşul si baba: Hei rup, hei rup Hai ridiche uriaşă, Te ducem la noi acasă!

17

Serbările ….în grădiniţă!

Cântec : Trage moşul, trage baba Trage dar degeaba( Are mama o fetiţă)

Baba: Stai moşnege binişor, Să mai chem un ajutor: -Măriucă, Petrişor Hai veniţi mai repejor...

Moşul: Vai ce greu se lasă scoasă!

Măriuca: Bunicuţo, vin în zbor.

Moşul: Eu apuc de frunze-aşa, Baba de cămaşa mea:

Baba: - Măriucă, nu mai sta, Prinde de cămaşa mea! Toţi trei: Hei rup, hei rup Hai ridiche uriaşă, Te ducem la noi acasă!

Moşul: Ce-o fi vrând să-i facem oare? Ne mai trebuie-ajutoare!

Cântec: Trage moşul, trage baba, trage şi nepoata Trage, trage, trage ,trage! Trag toţi trei degeaba.

Nepoata: Ia să-l chem şi pe-Azorică! ( Către ridiche)

- Nici acuma nu ţi-e frică? (către Azorică)

- Trage, trage fără frică!

Toţi: Hei rup, hei rup Hai ridiche uriaşă, Te ducem la noi acasă!

Moşul: Tii, dar greu se lasă scoasă! - Ce ne facem fraţilor? Mai chemăm un ajutor!

Nepoata: Pisicuţo, Miorlăilă Vino repede-n grădină! S-o scoatem din rădăcină!( arată spre ridiche) Hai mai repede-Azorică, Prinde-o de coadă pe pisică Şi-apoi trage fără frică!

Cântec: Trage moşul, trage baba, trage şi nepoata Căţeluşul Azorică, trag cu toţi degeaba.

Toţi : Hei rup, hei rup Hai ridiche uriaşă, Te ducem la noi acasă!

Baba: Nu suntem de-ajuns, vezi bine; Uite-un şoricel că vine; Să-l primim cum se cuvine: Toţi: - Vino, te rugăm frumos, Poate ne esti de folos.

Moşul: Eu apuc de frunze-aşa, Baba de cămaşa mea: Baba : Măriucă nu mai sta Prinde cingătoarea mea. Nepoata: Pisicuţo, ia-l îndată Pe-Azorică, chiar de coadă, Iar tu Chiţ, mai lasă frica Trage, cât poţi tu pisica !

Cântec: Trage moşul, trage baba, trage şi nepoata, Căţeluşul, pisicuţa trag cu toţi degeaba.

Toţi : Hei rup, hei rup Hai ridiche uriaşă, Te ducem la noi acasă!

Cântec: Trage moşul, trage baba, Măriuca, Azorică Şoricelul şi pisica, trag dar nu degeaba. A ieşit ridichea-ndată, şi-au căzut grămadă

Moşul : Aţi văzul cum a ieşit Când cu toţii ne-am unit? Toţi : Hai ridiche uriaşă Hai vino la noi acasă, Şi-o salată să gătim, Cu toţi să ne veselim.

Prof. învăţământ preşcolar Moşuleac Petronela 18.

19.

Teatrul de păpuşi constituie o formă de destindere,de recreere , de antrenare a copilului pentru formarea şi exprimarea originală a propriei personalităţi. Aşa cum oamenii mari sunt înconjuraţi de obiectele muncii lor ,copiii trăiesc în mijlocul jucăriilor. Printre acestea cele mai îndrăgite rămân păpuşile şi păpuşile animale. Păpuşa de teatru nu este acelaşi lucru cu păpuşa jucărie. Păpuşa jucărie este un obiect neînsufleţit care

capata viaţa şi personalitate în mâna păpuşarului

adult sau copil, ea stârneşte şi interesul copilului,

povaţa sa prinde mai uşor decât dacă ar fi pe cale

directa, prin vorba adultului

Aşa cum scria Călinescu ,, Copilul se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura, care îi satisface această pornire îl încântă....ca să fie opere de artă , scrierile pentru copii trebuie să intereseze şi pe oamenii maturi şi instruiţi ‚’’ Poveştile, basmele oferă posibilitatea familiarizării copiilor preşcolari cu relaţiile de sens, cu polisemia, cu armonia. În acest scop am încetăţenit obiceiul de a invita frecvent, trupe ca:

Teatru de păpuşi ,,Arabela ‘’din Suceava, Ţăndărică din

Bucureşti, Vasilache din Botoşani, cu care am încheiat parteneriate

. Vizionând un teatru de păpuşi, copilul se identifică cu personajul

respectiv, îşi trăieşte sincer rolul , simţind puternic ceea ce

întruchipează. Poveştile, prin conţinutul lor, trezesc în sufletele

copiilor admiraţia faţă de tot ce este nobil şi măreţ, educându-şi

astfel modestia , optimismul. ,,Cei trei purceluşi’’ , ,,Cenuşăreasa’’,

,,Punguţa cu doi bani’’, ,,Fata babei şi fata moşului’’ sunt doar o

parte din piesele literare pe care copiii grădiniţei le-au vizionat pe

parcursul acestui an şcolar.

TEATRUL DE PĂPUŞI ÎN GRĂDINIŢĂ!

ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE!

concursuri

Să-l prmim cum se cuvine!

20.

CONCURSURILE ..... sunt un mijloc de

evaluare a unor deprinderi şi cunoştinţe

dobândite în grădiniţă . Copiii devin mai

interesaţi de realizarea unor cerinţe

solicitate de educatoare în ceea ce

priveşte realizarea fişelor de concurs ,

atunci când sunt stimulaţi prin diplome

jucării sau jocuri, dar mai ales când

aceştia participă în mod constant la astfel

de competiţii. Copiii grupei ,,Albinuţele’’,

participă, încă de la grupa mică la

concursuri . Cel mai frecvent participă

la:Piticot, Învăţăm şi colorăm, Cu

Europa....la joacă, Penelul fermecat ,

Voinicelul...dar şi alte concursuri care

apar la nivel de unitate, judeţene,

naţionale sau internaţionale.

ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE!

21

IATĂ REZULTATELE!....

Îl aşteptăm pe Moş Nicolae şi pe Moş

Crăciun!

În preajma sărbătorilor de iarnă, copiii învaţă colinde, urături şi confecţionează podoabe pentru a decora spaţiul sălilor de grupă, Pomul de iarnă din sala de grupă sau pe cel din Sala de festivităţi. E o bucurie care le sporeşte copiilor bucuria şi nerăbdarea în aşteaptarea Crăciunului. El vine încet şi trece repede, lăsând o dâră de nostalgie. Sărbătorile de iarnă sunt cele mai frumoase sărbători din Bucovina. Cu această ocazie copiii cunosc colinde tradiţionale specifice zonei, obiceiul caprei, ursului, Irozii, etc. Prin serbările care se organizează , pătrund în taina naşterii lui Isus, ,,cunosc’’ peFecioara Maria, pe Magi,pe Irod Împărat .

22.

23.

Moş Crăciun în prag soseşte!

Niciodată nu lipseşte,

Îl cunoaşte orişicine;

Să-l primim cum se cuvine!

,,Carnavalul lui Moş Crăciun’’-program artistic

pregătit de grupa Albinuţele împreună cu educatoarea

lor Petronela Moşuleac

Iată-mă, sunt o fetiţă! Toţi mă ştiu după scufiţă Şi mai ştie fiecare Că n-am fost ascultătoare.

Carnaval, vesel carnaval

Să vedem, să vedem

Ce măşti ne-au venit la bal!

24.

Vai ce greu e să fii vulpe! Că toţi mă vorbesc de rău: Spun că-s hoaţă, că-s şireată, Ori că mint, şi-mi pare rău.

Eu sunt Alba ca Zăpada, Din povestea cu pitici; Eu sunt Alba ca Zăpada, Şi-am venit la voi aici!

Iarnă sunt şi am sosit Cu steluţe-n frunte, Fulgi de nea am presărat, Sus în vârf de munte.

Eu sunt Motanul Încălţat! Şi şoareci nu am prea mâncat. La stăpânul meu acasă, Azi trăiesc ca-ntr-un palat.

,,AM ÎNCEPUT SĂ SCRIU!’’

Utilizarea caietului, a fişelor, creionului , sunt mijloace prin care îl apropiem pe copilul preşcolar de activitatea şcolară. Încă de la grupa mare , preşcolarii şi-au adus penar cu rechizite de scris pentru a se obişnui să-şi păstreze în ordine creioanele colorate, cariocile, radiera, creionul, şi a le utiliza când i se solicită sau la propria lor decizie. Odată realizat acest lucru, copilul va deveni mai încrezător în forţele proprii, va fi mai ordonat şi se va concentra mai uşor în activitatea de scriere de la şcoală, eliminând etapa de joacă , curiozitatea .

25.

Am învăţat să ţes!

Din activitatea noastră !

Trăind într-o zonă cu o bogată încărcătură folclorică, cu îndeletniciri practice tradiţionale ( tors, ţesut la război, împlitit la ciorapi), care se mai păstrează în casa străbunicii, copiii fac cunoştinţă încă de la grădiniţă cu acestea. Atunci când le-am vorbit copiilor de la grupa mare,,Abinuţele’’ despre obiceiurile srăbunilor noştri, despre folclorul specific zonei , i-am familiarizat şi cu tehnica ţesutului la gherghef asemănătoare cu ţesutul la război. Consider că ei trbuie să cunoască , să păstreze aceste comori culturale şi să le transmită mai departe pentru a nu se pierde. Potrivit acestui obiectiv propus , aeste fetiţe dar şi câţiva băieţi chiar, au lucrat pe toată perioada derulării proiectului,, Lada bunicii’’, la gherghefele confecţionate de părinţii lor realizând covoraşe din care au realizat apoi, măşti împodobite din deşeuri diverse.

26.

Suntem ecologişti, verdeaţa iubim

Plantăm, ocrotim şi refolosim

Iar voi ace ice natura iubiţi

La noi la grădi veniţi

24.

27.

GRAIUL POMILOR

de Eugen Jianu

Astăzi a plouat toată ziua. Plângeau norii; lacrimile lor - stropi mari şi grei - se rostogoleau pe geam. Din pricina asta nici n-am putut iesi din casă, şi tare aş mai fi vrut, fiindcă îmi place să stau pe afară. Sunt atâtea şi atâtea de văzut de acolo. Am vrut să mă joc aici în odaie; am doar multe jucării. Dar nu

stiu cum, parca nici jucariile n-aveau chef de joacă. Până şi

maşinuţa cea galbenă de curse stătea posomorată în cutie,

adică în garajul ei. Pe semne că nici ei nu-i plăcea ploaia!

Atunci m-am dus lângă bunicu. Se uita pe geam, afară, privind

îndelung grădinită. Noi aveam o grădină cu pomi pe care ii

săpa la rădacină, vara, când e secetă; le toarnă apă celor mai

mici. Toţi pomii ii răsplatesc munca. Din grădina asta, de la

pomii ingrijiţi de bunicul, culeg fel de fel de fructe: mere, pere,

prune, caise, cireşe, piersici. Şi ce bune mai sunt! Abia aştept

să se coacă.

Î n toamnă l-am ajutat pe bunicu când lucra prin grădină. Doar

nu era să-l las singur! Am sădit împreună un măr. Era un

pomuleţ cam cât mine de mare.

- Dacă îl îngrijim bine, are sa crească o dată cu tine. Şi să vezi

ce mere frumoase, rumene că obrajii tai, are să facă!

Mi se pare acuma că tocmai la el se uită. Il cerceta cu luare-

aminte.

- Ai vazut? A înflorit mărul tău. Parcă are zăpadă pe crenguţe!

Anul ăsta are să facă câteva mere. La anul are să facă mai

multe!

Am văzut şi eu florile. Erau albe, parcă râdeau în ploaie. Nici că

le pasă de stropii mari şi grei!

- O să trebuiască să-i stropim de cum o sta ploaia. Să nu se

îmbolnăvească şi să nu-i năpădească omizile.

- Ţi-au spus dumitale pomii că trebuie să-i stropim?

- Sigur că da! Altfel cum?

M-am mirat mult; bunicul nu minte niciodată. De unde va fi

ştiind el limba pomilor? Şi când anume vorbeşte cu ei? Poate

noaptea atunci când eu dorm. Fiindcă ori de câte ori am fost

împreună prin grădină, nu l-am auzit vorbind cu pomii. Şi de ce

nu mi-a spus nimica. Sau, poate, încă nu înţeleg eu ce vorbesc

ei!

Cred că vorba pomilor numai bunicul o înţelege! Âsta e, dar

lasă, am să cresc şi eut am să-l rog pe bunicu să mă înveţe şi

pe mine graiul pomilor. Atunci am să ştiu să-i îngrijesc şi eu că

să culeg poame gustoase şi frumoase.

,,Suntem ecologişti, natura iubim, Plantăm, îngrijim , ocrotim, Iar voi, acei ce natura iubiţi, La noi la grădi veniţi!’’

Pagina ecologiştilor

https://cougar.collegiate-va.org/lower/first/assets/insect_clipart_ant.gif

HAI SĂ MAI FACEM O SERBARE!...

FURNICA Chiar pe arşiţă , căldură, Strâng bucate pentru gură Căci în miezul cald de vară Pun bucatele-n cămară. Saci-s plini şi dolofani, Am făină pe doi ani. Am slănină sus în pod. Şapte ani din ea să rod. Varza stă în poloboace... Sărmăluţe îmi voi face, Şi plăcinte ,,poale-n brâu’’, Dar din cel mai straşnic grâu. Şi clătite cu dulceaţă ( Vişine voi lua din piaţă). Şi fripturi şi tocăniţă, Şi budincă şi alviţă, Căci pe arşiţă, căldură, Strâng bucate pentru gură.

28.

28.

TOAMNA LA GRĂDINIŢĂ Lucia Muntean

Frunza galben-ofilită

Se desprinde de pe ram!

Ploaia rece şi grăbită

Bate: pic, pic, pic la gem.

Păsările călătoare

Stoluri, stoluri se adună

Şi spre ţările cu soare

Pleacă toate, împreună.

Picături nenumărate

Cad pe drum şi-n poieniţă

Umbreluţe colorate

Se grăbesc la grădiniţă.

Chiar de vremea e

ploioasă,

Copilaşii cei frumoşi

Intră rând pe rând în

clasă

Şi se joacă bucuroşi.

NUMĂRĂTOAREA PÂNĂ LA ZECE

PENTRU COPII CU SÂNGE RECE

Un cioroi,doi broscoi,

Trei purcei, patru mei,

Cinci urzici :

-Pici voinici, ne oprim aici?

-Nuuu.

Şase tei, Şapte chei

Opt colaci, nouă saci

Zece zmei

Nu fugiţi ,copii, de ei.

Dacă ştiţi a număra, zmeii nu s-or

supăra.

Să vă spun o şmecherie: Zmeiele

sunt de hârtie!

UNDE E...?

Unde e mămica,

Să îmi dea halatul?

Unde e bunica,

Să îmi facă patul?

Unde e tăticul,

Să mă plimbe-n spate?

Unde e bunicul,

Să îmi dea de toate?

Unde vrei să fie?

Sunt acasă toţi,

Dar la grădiniţă,te descurci

cum poti.

POEZII PE CARE LE-AM ÎNVAŢAT ŞI NE-AU

PLĂCUT MULT.......!

Revistă concepută şi tehnoredactată de

Prof. învăţământ preşcolar

PETRONELA MOŞULEAC mosuleac_petronela@yahoo.com

,,Copilăria este şuvoiul de apă care izvorăşte limpede şi

curat din adâncurile fiinţei şi la care omenirea aleargă

fără încetare să-şi potolească setea idealurilor sale de

dragoste, de bunătate, de frumuseţe, de perfecţiune.’’ Francesco Orestano

ISSN 2068- 9586 EDITURA PRE-TEXT