Universitatea « OVIDIUS » ConstantaFacultatea de Stiinte EconomiceAdministrarea Afacerilor in Turism , Comert si Servicii

Finantarea proiectului

Euro-Disneyland

COORDONATOR: STUDENT:

Lector drd. DUHNEA Cristina ION Cristian George

Finanţarea internaţională aproiectelor de investiţii

Ultimele evoluţii arată că proiectul de investiţii care a dus la crearea parcului de distracţii Euro Disney a fost unul de succes. Prima fază a acestui proiect a fost finalizată cu succes, urmând ca întregul proiect să se finalizeze abia în 2011. Structura complexă a acestui proiect şi gradul ridicat de îndatorare pe care s-a bazat demonstrează faptul că, instituţiile implicate în derularea şi  şi-a asumat un ridicat grad de expunere la o serie de riscuri financiare, pe lângă faptul că un astfel de proiect era expus şi la un nivel ridicat al riscului operaţional. Structura financiară a acestui proiect s-a bazat mai mult pe capacitatea deţinătorilor acestuia de a vinde o serie de active reale (hoteluri, clădiri, restaurante) la o marjă de profit ridicată decât pe obţinerea unor fluxuri de numerar consistente din exploatarea investiţiei care să permită rambursarea creditelor contractate. Lansarea acestui proiect a avut însă loc într-o perioadă în care afacerile imobiliare au cunoscut o cădere accentuată pe piaţa europeană, în principal generată de recesiunea din Franţa şi de nivelul din ce în ce mai ridicat al ratelor de dobândă. La momentul iniţial, acest proiect avea, după opinia majorităţii specialiştilor, mari şanse de succes.

Descrierea proiectului

Compania Disney intenţiona să deschidă un parc de distracţii similar cu cel original din SUA, pe o suprafaţă de aproximativ 4500 acri, situat la 32 de kilometrii de Paris. Alegerea amplasamentului pentru acest parc de distracţii s-a făcut în funcţie de mai multe criterii dintre care cele mai importante au fost: accesibilitatea zonei, infrastructura oferită, apropierea de potenţialii consumatori (au fost vizate peste 200 de variante de amplasament până să fie ales actuala poziţie a parcului). Aproape 17 milioane de potenţiali consumatori trăiesc la mai puţin de două ore de parcul de distracţii, mai mult de 100 de milioane la mai puţin de 6 ore. Aproape jumătate din suprafaţa alocată parcului urma să fie ocupată de acesta, restul urmând să fie „alocat” unor spaţii comerciale (există în prezent 56 de magazine specializate), spaţii rezidenţiale (hoteluri, parcări), spaţii industriale, infastructurii (staţii de autobuz, staţie de cale ferată). Prin acest proiect se urmărea realizarea celui mai mare şi mai modern parc de distracţii din Europa, legat de aceasta printr-o infrastructură bine pusă la punct. Parcul de distracţii urma să fie divizat pe două secţiuni tematice, prima secţiune fiind dedicată Regatului Magic al poveşilor la fel ca şi în cazul parcului Disney din SUA sau Japonia. Proiectul a debutat cu această primă parte a parcului de distracţii în 1992, costul estimativ fiind de 14 miliarde FRF. A doua parte a parcului de distracţii urma să fie construită în cea de adoua fază a proiectului, fiind dedicată studiourilor MGM Disney Europe şi conţinând un număr suplimentar de hoteluri, restaurante şi o importantă zonă industrială şi de aprovizionare.  În final, proiectul Eurodisney urmărea construirea unei importante baze de cazare de aproape 20 de hoteluri (18.200 camere), încă din 1992 fiind deja deschise şase dintre ele (5.200 camere). Printre facilităţile puse la dispoziţia turiştilor se mai numărau două terenuri de golf, o zonă de lacuri artificiale, camping de 2100 locuri, 7.5 milioane de metrii pătraţi pentru zona comercială, 8 milione metrii pătraţi de zonă industrială, 1 milion de metrii pătraţi spaţii de desfacere (peste 50 de mari magazine).

[2]

Descrierea companiei

Compania Disney este o companie americană cu sediul la Burbank în Calfornia. Operaţiunile acestei companii sunt concentrate pe trei mari segmente de piaţă: parcuri de distracţii care aduc 40 % din cifra totală de afaceri a companiei, adică 8.5 miliarde dolari, industria filmului 43 % din totalul cifrei de afaceri şi desfacerea de produse diverse către consumatori – 17 % din cifra totală de afaceri. Compania Disney este recunoscută ca fiind liderul pe piaţa mondială a parcurilor de distracţii. Încă din 1980, managementul companiei a „fixat” o rată anuală de creştere de 20 %, în mare parte bazată pe internaţionalizarea afacerilor derulate de companie. (pe măsură ce piaţa americană a devenit din ce în ce mai saturată, compania Disney a ales ca primă piaţă externă Asia, construind un parc de distracţii similar cu cel din SUA la Tokio. În 1983. Succesul enorm de care s-a bucurat acest proiect, i-a determinat pe managerii companiei să caute noi oportunităţi de dezvoltare a afacerii, ţinta ideală părând a fi Europa.

Proiectul original agreat de compania Disney era să construiască singură întregul parc de distracţii din Europa, în maniera celor construite în Statele Unite în Florida şi California. Deţinerea integrală a proprietăţii asupra investiţiei sigura companiei şi un control total asupra câştigurilor viitoare ce ar fi putut fi realizate. Conducerea companiei dorea să evite cel puţin două probleme cu care s-a confruntat în trecut: să lase în construcţia altor companii a hotelurile situate în apropierea parcului aşa cum s-a întâmplat în California sau să cedeze proprietatea asupra parcului de distracţii cum s-a întâmplat în cazul parcului de distracţie din Tokio, compania Disney limitându-se doar la a încasa redevenţe dintr-o afacere foarte profitabilă. Deţinerea integrală a controlului asupra investiţiei implica însă şi asumarea integrală a riscurilor implicate. În orice caz, conducerea companiei era convinsă că vor găsi cea mai avantajoasă alternativă de structurare a capitalului pentru acest proiect de investiţii.

Primele estimări cu privire la profitul aşteptat pentru primul an (1992) era estimat la circa 204 milioane FRF, cifra de afaceri totală fiind de aproximativ 5,48 miliarde FRF. În 1995 venitul net era estimat să crească la 972 milioane FRF, cifra de afaceri totală fiind estimată la 10,93 mld. FRF. Pe anul 2001 se estima o cifră de afaceri totală de 22.43 mld. FRF şi un profit net de aproape 1.78 mld. FRF. Această estimare iniţială arăta că acest proiect era foarte profitabil, fapt ce explica pe deplin intenţia companiei Disney de a construi singură acest proiect.

Din păcate însă prin diferite operaţiuni şi contracte încheiate, structura finală a parteneriatului în cazul Euro-Disneyland (1989) a fost nefavorabilă companiei, controlul asupra deciziei, managementului, finanţării diminuându-se substanţial de la 100 % la 49 %. Această modificare a structurii partenerilor a fost dictată de poziţia guvernului francez pe de o parte, dar şi de dorinţa acţionariatului companiei Disney de a limita gradul de expunere la riscurile pe care le implica o astfel de operaţiune.

[3]

Structura instituţională a proiectului EURODISNEYLAND

 Părţile implicate în finanţarea proiectului Euro - Disneyland

În faza iniţială, pe lângă compania Disney, mai participau la finanţarea acestui proiect un consorţiu bancar important (format din aproape 60 de bănci), guvernul francez, alţi creditori precum şi o masă mare de mici investitori. Controlul asupra proiectului a fost însă concentrat prin acordul de bază la nivelul a două companii franceze.

1.       Euro Disneyland S.C.A. (EDSCA): era una dintre cele două companii franceze, constituită ca o societate în comandită simplă pe acţiuni, compania Disney deţinând doar 49 % din capitalul acesteia. Diferenţa era deţinută de o serie de investitori europeni, mobilizarea capitalului făcându-se printr-o ofertă publică. Această companie urma să fie cea care îndeplinea rolul fundamental în administrarea complexului Disney. Conducerea companiei era asigurată de administratorul acesteia (Euro Disney S.A.).

2.       Euro Disney S.A. (EDSA): era administratorul sau compania care asigura managementul pentru Euro Disneyland S.C.A. Această companie doar asigura echipa managerială dar nu deţinea nici un pachet de acţiuni la EDSCA. Practic prin acest mecanism, EDSA se ocupa cu administrarea problemelor curente cu care se confrunta parcul de distracţii european. Iniţial EDSA primea o redevenţă de 3 % din cifra anuală de afaceri până în al cincilea an de la deschiderea parcului, după care această redevenţă urma să crească la 6 %. EDSA mai percepea şi o taxă de management de 35 % din valoarea de vânzare a hotelurilor din zona parcului de distracţii.

[4]

3.       4Euro Disneyland S.N.C. (EDSNC): era concepută ca o societate în nume colectiv, rolul său esenţial fiind acela de companie de finanţare. Această companie deţinea controlul asupra parcului de distracţie (mai puţin asupra zonei industriale, spaţiilor comerciale şi de desfacere). Conform acordului de bază EDSCA va construi parcul de distracţii şi îl va vinde EDSNC la costul real al activelor construite. EDSNC se va împrumuta pentru a plăti contravaloarea acestei vânzări. În acelaşi timp, va închiria parcul pe o perioadă de 20 de ani EDSCA. Chiria plătită trebuia să acopere cheltuielile financiare anuale ale EDSNC precum şi alte cheltuieli operaţionale. Când creditele contractate de EDSNC erau integral rambursate, compania vindea parcul înapoi la EDSCA la o valoare nominal şi apoi se dizolva. Managementul acestei companii era de asemenea asigurat de o filială a Disney, proprietatea asupra acestei companii fiind împărţită de Disney (17 %) şi de companii franceze (83 %). Companiile franceze care au cumpărat acţiuni la EDSNC erau din punct de vedere juridic direct răspunzători pentru creditele contractate de această companie. Cu toate acestea, în acordul de bază se precizează că în cazul intrării în incapacitate de plată a EDSNC, toţi participanţii la proiect erau ţinuţi răspunzători pentru neplata datoriilor.

4.       EDL Participations S.A. (EDL):  era o companie deţinută integral de Disney prin EDL Holding Company – filială a Disney prin care aceasta deţinea 49 % din EDSCA. Această companie a fost creată pentru a supraveghea activitatea şi managementul întregi afaceri.

În plus, pentru ca acţionarii europeni  şi companiile franceze care mai participau la finanţarea acestui proiect de investiţii complex să aibă un oarecare control asupra modului în care era administrată afacerea pe care o finanţau, au solicitat crearea unui consiliu de supraveghere, format din membrii acestora. Acţionarii EDSCA alegeau membrii în acest consiliu, consiliu fiind autorizat să bilanţul anual şi dividendele plătite. Un lucru important şi interesant era că acest consiliu nu putea să schimbe administratorul  EDSCA. Cu alte cuvinte, Disney şi-a asigurat controlul deplin asupra celui care va deţine în final parcul de distracţii. Se poate observa în concluzie că proiectul în faza sa finală a căpătat o structură financiară complexă, în operaţiune fiind implicate o serie de companii şi instituţii, mai mult sau mai puţin controlate de compania mamă – compania Disney. În această structură, erau bine delimitate responsabilităţile fiecăruia: EDSCA – construia proiectul, EDSNC – finanţa proiectul, EDL – superviza administrarea proiectului.

Contractul cu guvernul francez

Guvernul francez a jucat un rol esenţial în derularea şi dezvoltarea acestui proiect. Contractul între guvernul francez şi compania Disney a fost perfectat şi semnat în februarie 1998.

Principalele clauze referitoare la obligaţiile guvernului francez vizau următoarele:

         Punerea  la  dispoziţia  companiei  Disney  a  unui  teren  de circa  1665  hectare destinat dezvoltării parcului de distracţii şi a zonei  industriale  şi  comerciale aferente.  Acest  teren  era  vândut  companiei  la un preţ nominal de 110.000 FRF / ha, la care se adăuga costurile directe şi indirecte cu infrastructura deja construită, plus o marjă suplimentară. În acelaşi timp, terenuri similare au fost vândute pentru preţuri care variau între 170.000 FRF şi 210.000 FRF / ha (în l’Ile de France). Plata cumpărării terenului trebuia să se facă în maxim 20 de ani de la data vânzării;

[5]

         Guvernul francez trebuia să finanţeze extinderea cu 20 de kilometri a reţelei suburbane de cale ferată a Parisului care să permită accesul direct la parcul de distracţii din centru Parisului. În plus, vor fi construite două staţii de cale ferată, o parcare şi o staţie de autobuz;

         Finanţarea şi construirea unei legături cu autostrada A4;

         Acoperirea parţială (200 mil. FRF) a costurilor construirii unui drum secundar de acces;

         Finanţarea proiectului printr-un credit de minim 4.8 mld. FRF la o rată fixă de dobândă de 7.85 %, perioadă de graţie de 5 ani;

         Aplicarea unei rate minime de TVA – 5.5 % - pentru toate produsele vândute la Euro – Disneyland. Acest nivel al TVA era cel mai redus posibil. 

Clauzele din contractul cu guvernul francez ce vizau compania Disney se referau la următoarele:

         Deschiderea parcului de distracţii cel mai târziu în Aprilie 1992;

         Garantarea unui trafic de minim 9.13 mil. pasageri pe an, pe o perioadă de 5 ani de la data deschiderii parcului de distracţii;

         Plata a 45 mil. FRF pentru reţeaua de utilităţi publice şi de electricitate;

         Garantarea unui plafon minim pentru plata unor taxe locale către Seine– et–Marne;

         Încurajarea participării la acţionariatul EDSCA;

         Utilizarea subcontractorilor francezi  şi europeni pentru construirea proiectului;

         Construirea a cel puţin o atracţie în parcul de distracţii care să descrie civilizaţia franceză şi europeană;

         Construirea unui al doilea parc de distracţii la 800 de km de acesta, într-o perioadă de cinci ani de la deschiderea acestui parc;

         Deţinerea a minim 17 % din capitalul EDSCA şi EDSNC până cel puţin în al cincilea an de la demararea proiectului.

Finanţarea proiectului

Creat iniţial ca un proiect finanţat integral de compania Disney, realizarea parcului de distracţii european s-a transformat în final într-un proiect cu o structură financiară complexă. În final compania Disney avea o participare minoritară la capitalul acestui proiect, având însă un control direct asupra construirii acestuia, exploatarea parcului de distracţii sau finanţarea proiectului. În plus, printr-o ofertă publică desfăşurată în două etape, compania Disney a atras în proiect o serie de mici investitori – persoane fizice sau juridice private. 

Prima fază a acestei oferte publice viza emisiunea unor obligaţiuni convertibile în acţiuni către patru bănci de investiţii şi către EDL Holding, acesta din urmă deţinând în final 49 % din capitalul companiei emitente (EDSCA). A doua fază presupunea emisiunea de către EDSCA a unor acţiuni, prin ofertă publică, fiind vizaţi marea masă a investitorilor europeni. În urma acestei emisiuni, 50.5 % din total capital urma să fie deţinut de diferiţi acţionari europeni, 49 %

[6]

de Disney prin EDL Holding şi 0.5 % de cele patru bănci de investiţii implicate în finanţarea proiectului în prima fază.

 

Structura finanţării acestui proiect arăta în felul următor (mil. FRF):

Sursa EDSNC EDSCA TotalÎmprumut bancar 4.300 200 4.500Împrumut guvernamental 3.000 1800 4.800Acţiuni EDSNC 2.000 - 2.000Acţiuni EDSCA 1.000* 1.700 2.700Total 10.300 3.700 14.000

* - EDSCA deţinea 1 miliard FRF la EDSNC

Oferta publică de acţiuni:

Faza I: vânzarea de obligaţiuni convertibile în acţiuni în martie 1989 către patru bănci (Banca Indosuez, BNP, S.G. Warburg & CO, Caisse Nationale de Credit Agricole), care dădea dreptul cumpărării a 510.000 acţiuni la o valoare nominală de 15 FRF. În acelaşi timp EDL Holding a cumpărat 465.000 obligaţiuni la o valoare nominală de 10 FRF  / acţiune. La scadenţă obligaţiunile cumpărate urmau să fie convertite în acţiuni ale EDSCA;

Faza II: lansarea unei oferte publice de acţiuni pe pieţele financiare europene destinată atragerii a circa 5.73 mld. FRF.

În urma acestor două faze, capitalul total se cifra la 9.3 mld. USD, având următoarea structură:

-          250.000 FRF – pentru o emisiune de acţiuni în 1985 (25.000 acţiuni emise);

-          4.650.000 FRF – pentru emisiunea subscrisă de EDL Holding în 1989 (465.000 acţiuni emise);

-          828.1 mil. FRF – pentru emisiunea de obligaţiuni convertibile către cele patru bănci de investiţii (prima fază);

-          5.730.000 FRF – pentru emisiunea publică pe pieţele financiare europene  – a doua fază.

Totalul acţiunilor emise în final era de 170 milioane acţiuni valorând 9.3 mld. FRF.

În 1989, emisiunea publică de acţiuni ale EDSCA a fost cea mai importantă emisiune publică internaţională de acţiuni de până atunci pentru o companie nou creată. Suma ce urma să fie atrasă prin această emisiune se cifra la o valoare totală de 5.73 mld. FRF (valoarea nominală a acţiunilor fiind de 72 FRF / acţiune).  Capitalul obţinut urma să fie destinat răscumpărării obligaţiunilor emise în prima fază a finanţării către cele patru bănci de investiţii dar şi pentru rambursarea unui credit bancar în valoare de 1.9 mld. FRF contracta de Disney în faza iniţială a

[7]

proiectului. Oferta publică a avut un mare succes pe piaţa financiară europeană, cererea de titluri fiind de zece ori mai mare decât oferta totală (au fost emise în final 85.9 mil. acţiuni). Acţiunile au fost listate simultan pe bursa de la Paris, Londra şi Bruxelles.

Structura financiară în urma finanţării proiectului din diferite surse:Poziţii bilanţiere 31.12.88 Modificări 30.09.89 Modificări 31.12.89

Bunuri tangibile 0 8.644 (a) 8.644 - 8.644Bunuri intangibile 0 475.630 (a) 475.630 - 475.630Depozite 0 4.232 (a) 4.232 - 4.232

Total active fixe 0   0 - 488.506Construcţii în derulare 0 1.748.653 (a) 1.748.653 - 1.748.653

Creanţe de încasat 0 761.994 (a) 761.994 - 761.994Numerar şi încasări din invest. 251 1.122.732 (b) 1.122.732 4.437.150 (ce) 5.560.133

Total active curente 251   1.884.977 - 6.322.127Alte active 0 710.460 (a) 710.460 - 710.460Total Active 251 4.832.345 (ab) 4.832.596 4.437.150 (ce) 9.269.746Capital social 250 9.750 (b) 10.000 828.100 (c) 1.700.000  -   - 3.100 (d) -  -   - 858.800 (e) -Prime de capital

 

25 2.550 (b) 2.575 1.550 (d)

4.866.550 (e)

4.870.675

Pierderi acumulate -24   -24 - -24Venitul net 0 7.333 (a) 7.333 - 7.333Subtotal 251   251 - 6.577.984Obligaţiuni convertibile 0 2.120.950 (b) 2.120.950 -2.120.950 0Taxe 0 4.688 (a) 4.688 - 4.688Total pasive curente 0 2.445.691 (a) 2.445.691 - 2.445.691

- către Disney 0 1.908.567 (a) 1.908.567 - 1.908.567- către alte entităţi 0 537.124 (a) 537.124 - 537.124

Alte datorii 0 241.383 (a) 241.383 - 241.383Total Pasive 251 4.832.345 (ab) 4.832.596 4.437.150 (cde) 9.269.746

(a)  – modificări rezultate în urma activităţilor derulate în cadrul proiectului;

(b)  – modificări rezultate ca urmare a emisiunii de obligaţiuni convertibile şi acţiuni ale EDSCA către EDL Holding;

(c)  – modificări bilanţiere datorate răscumpărării şi conversiei obligaţiunilor convertibile emise;

(d)  – modificări generate de exercitarea warantului (bonurilor de subscriere în acţiuni);

(e)  – modificări rezultate din emisiunea publică de acţiuni ale EDSCA.

 

[8]

Proiecţiile cu privire la contul de profit şi pierdere a EDSCA:Specificaţie 1992 1993 1994 1995 1996 2001 2006 2011 2016

Total venituri 5482 6801 8904 10930 15929 22428 29209 36423 42995

Chelt. din exploatare

3439 4337 5592 6340 9129 13358 17448 20948 22138

Rezult. brut al exploat.

2043 2464 3312 4590 6800 9070 11761 15525 20857

Alte venituri / chelt. 1692 1845 2442 2914 4854 6037 7387 8987 10906

Profitul brut 351 619 870 1676 1946 3033 4374 6538 9951

Impozite 147 260 366 704 818 1274 1837 2746 4180

Profit  net 204 359 504 972 1128 1759 2537 3792 5771

Dividende 275 425 625 900 1100 1750 2524 3379 5719

Profitul total* 275 563 838 1213 1550 2286 3389 5287 8092

* - în acest profit sunt incluse şi alte plăţi, dobânzi şi taxe restituite sau încasate de EDSCA.

În privinţa acestui proiect estimarea ratei de actualizare a fost realizată de banca de investiţii Warburg pe baza unei analize comparative în care s-a luat în calcul rata medie de profit la compania Disney (9%) şi la alte două companii similare – compania  Accor (11.3 %)  şi compania Club Mediteranee (11.9 %).

Media obţinută era  mai  mică,  însă  prin   ajustarea acesteia  la risc s-a  ajuns la valoarea finală  de 12 %. Compania Disney estima că un număr anual de aproximativ 11 mil. turişti vor vizita parcul de distracţii, în acest sens fiind făcute o serie de studii de senzitivitate. Totodată, se estima că preţul biletelor vor creşte cu 1.5 ori, creşterea depăşind rata anuală a inflaţiei în Franţa.

Pentru cei care doreau să investească în acţiunile emise de EDSCA, compania estima o rată internă de rentabilitate anuală de 13,3 % până în anul 2017, o cifră care făcea acţiunile Euro - Disneyland foarte atractive pentru investitorii europeni. În acelaşi timp, analiştii erau foarte optimişti în legătură cu veniturile încasate din turism şi din vânzarea activelor imobiliare din zona parcului, cu atât mai mult cu cât turismul din zonă era susţinut şi de alte atracţii (Paris, Versailles, Fontainbleau).

Proiecţiile privind fluxurile de numerar viitoare în varianta în care firma ar fi ales să realizeze proiectul Euro - Disneyland finanţat integral din fonduri proprii şi în varianta în care acest proiect a fost finanţat prin aportul financiar al EDSCA şi EDSNC sunt următoarele:

[9]

An Varianta I Varianta II An Varianta I Varianta II1989 - 1032,5 -833 2003 5637,3 4354,21990 - 2332,5 900 2004 6043,3 4648,21991 - 2332,5 234 2005 6466,2 4962,11992 2768,3 810,3 2006 6906,6 5297,51993 2483,6 710,5 2007 7368,3 5705,31994 1842,9 1083,8 2008 7853,3 6146,51995 2554,2 1592,9 2009 8363,0 6624,01996 2639,0 2569,0 2010 8898,9 7140,81997 3064,8 2786,4 2011 9462,9 7700,61998 3499,9 3022,6 2012 10515,4 8187,31999 3945,3 3279,3 2013 11394,4 8705,82000 4402,6 3558,2 2014 12263,0 9258,22001 4873,6 3861,3 2015 13148,1 9846,82002 5247,6 4079,1 2016 14569,4 9978,2

Dividende plătite / acţiune

Varianta I – finanţare 100 % Disney

Varianta II – finanţarea prin EDSCA şi EDSNC

Analiza de senzitivitate:

Scenariul Ipoteza scenariului 1992 1995 2001 2006 2011 2016Baza Scenariul iniţial 1,6 5,3 10,3 14,8 19,9 33,6Pesimist 10 mil. turişti vor vizita

parcul anual1,6 5,3 9,4 13,8 18,4 31,7

Optimist 12 mil. turişti vor vizita parcul anual

1,6 5,3 11,1 15,9 21,3 35,6

Pesimist Chelt. / vizitator se vor reduce anual cu o rată anuală mai mică de 10 %

1,6 4,8 8,9 12,9 17,4 30,3

Optimist Chelt. / vizitator se vor reduce anual cu o rată anuală mai mare de 10 %

1,6 5,3 11,6 16,6 22,3 37,0

Întârzieri Proiectul va avea o întârziere de 6 luni

1,6 4,5 9,7 12,6 21,8 33,6

[10]

Costuri mai mari

Costurile  cu construirea parcului  vor   creşte cu 10 %

1,6 5,3 10,2 15,1 20,4 34,0

Venituri mai mici

Veniturile încasate din exploatarea proprietăţilor anexate parcului sunt mai mici cu 10 %

1,6 5,3 9,8 14,3 19,3 33,0

Scenariul Ipoteza scenariului NPV IRR  Baza Scenariul iniţial 131 13,3%  Pesimist 10 mil. turişti vor

vizita parcul anual119 12,7%  

Optimist 12 mil. turişti vor vizita parcul anual

141 13,8% 

Pesimist Chelt. / vizitator se vor reduce anual cu o rată anuală mai mică de 10 %

112 12,3%

 

Optimist Chelt. / vizitator se vor reduce anual cu o rată anuală mai mare de 10 %

147 14,1%

 

Întârzieri Proiectul va avea o întârziere de 6 luni

122 12,8%  

Costuri mai mari Costurile  cu construirea parcului  vor   creşte cu 10 %

129 13,2% 

Venituri mai mici Veniturile încasate din exploatarea proprietăţilor anexate parcului sunt mai mici cu 10 %

126 13,0%

 

Proiectul Euro – Disneyland a fost lansat cu succes în aprilie 1992, fiind una dintre cele mai mari operaţiuni financiare de acest gen. La momentul actual acesta se află în ultima fază a sa, analiştii apreciind diferit rezultatele obţinute.

[11]