Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 2 septembrie 2011 Anul IV, nr. 34 (189)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

La Ungheni, Ziua Independenţei a fost marcată altfel decît de obicei

Iniţiativa i-a aparţinut lui Boris Zugravu, preşedinteleOrganizaţiei raionale a veteranilor şi pensionarilor, ea fiindsusţinută plenar de Primăria Ungheni. Consiliul raional, deşia oferit sala, nici măcar nu s-a obosit să includă în lista acţi uni -lor principale săptămînale acest eveniment de o importanţămajoră.

Timp de mai bine de două ore, s-a discutat despre drumulanevoios pe care l-au parcurs cetăţenii acestui meleag pentrua obţine ceea ce-şi doreau cel mai mult: libertatea.

„Unii afirmă: vedeţi, această independenţă ne-a fost dăruită.Este vorba de şovinii incurabili, dar şi de zăpăciţii naţionali.Nu ni s-a dăruit această independenţă”, a menţionat, chiar dela bun început, Alexandru Moşanu. În favoarea afirmaţiei saleau venit cu argumente incontestabile şi Ion Bogdacenco, şiGheorghe Ambroci, şi Raisa Ursan, oameni ce s-au aflat în

primele rînduri ale mişcării de eliberare naţională. Ion Bogda-cenco, care a sosit cu acest prilej tocmai de la Gura Humorului(România), unde s-a stabilit cu traiul, s-a adresat celor prezenţicu indemnul de a-i scoate la lumină pe adevăraţii eroi, „eroiianonimi” ai acestui neam, care au avut marele curaj să stea pînăşi în faţa tancurilor, ca azi să putem să ne bucurăm de drep-turile pe care le-am obţinut.

Cei aproape 100 de participanţi la simpozionul din 25 au-gust au adoptat şi o declaraţie, prin care au decis ca „Sim-pozionul „Drumul spre independență a Republicii Moldova”să devină unul tradiţional, organizat în fiecare an în ajun de 27august, Ziua Independenţei Republicii Moldova”.

La final, cu toţii au mers la Troiţa neamului, pentru adepune o floare şi a se închina în faţa memoriei celor ce nu aulăsat să dispară flacăra românismului de pe acest meleag.

Sala de şedinţe a Consiliului raional Ungheni nu a văzut atîta lume bună, adunată laolaltă, de ani şi ani. Oaspeţi importanţi, printre care preşedintele primului Parlament democratic al Republicii Moldova, Alexandru Moşanu, deputaţi ai aceluiaşi Parlament aleşi de cetăţenii raionului Ungheni, primul preşedinte al Frontului Popular din Ungheni, Ion Bogdacenco, participanţi ai mişcării de eliberare naţională din anii 1987-1991, participanţi ai luptei pentru suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova, au venit, pe 25 august, la Ungheni, pentru a comemora aniversarea a 20-a de la declararea independenţei.

Ştiri expresMilioane pentru Spitalul raional

S-ar putea ca Ungheniul să aibă, în scurt timp, cea mai moder -nă secţie de chirurgie din regiune şi asta, datorită unui grant învaloare de 3 milioane 485 mii de lei, obţinut de la Fondul de dez-voltare a prestatorilor de servicii a Companiei Naţionale Asigurăriîn Medicină. Din cele 99 de proiecte din întreaga repub lică, de-puse spre finanaţre, au fost acceptate doar opt, printre care şi celal Spitalului raional Ungheni. “Va fi un bloc chirurgical perfor-mant, cu toate condiţiile necesare”, a declarat Lidia Crăciun, di-rectoarea Spitalului. La ora actuală, blocul chirurgical din Un - gheni este departe de a corespunde cerinţelor vremii. Din aceastăcauză, s-a aflat, urmare a acreditării, la un pas de a fi închis. “Ar fifost păcat, mai ales că avem chirurgi foarte buni, adevăraţi pro -fesionişti”, a spus Lidia Crăciun. Urmează ca şi Consiliul raionalsă găsească banii necesari, circa 400 de mii de lei, ca proiectul săfie realizat. În caz contrar, finanţatorul îşi va îndrepta atenţia spreo altă instituţie medicală din alt raion.

Vacanţa lui Vlad PlahotniucDeşi se află în vacanţă parlamentară, viceprim-preşedintele

Parlamentului, Vlad Plahotniuc, nu-şi găseşte liniştea. Viziteazăraion după raion, pentru “a face un schimb de opinii cu noileadministraţii raionale, pentru lua cunoştinţă de situaţia existentădirect la faţa locului”. Nu a scăpat de atenţia oficialului nici raionulUngheni, al 15-lea sau al 16-lea la număr (vorba înaltului demni-tar de stat) pe care l-a vizitat cu o săptămînă în urmă. Vlad Pla-hotniuc a avut o întîlnire, în sala de şedinţe a Consiliului raional,cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai mediuluiantreprenorial şi ai societăţii civile. “Mă interesează satul cuadevărat”, a afirmat domnia sa. Referindu-se la mediul de afaceri,dînsul a declarat: “Sosirea mea în politică va fi resimţită de oa-menii de afaceri, inclusiv prin reglementarea controalelor”. Aflîn -du-se la Ungheni, Vlad Plahotniuc a avut o întrevedere separatăşi cu membrii Partidului Democrat.

Rău în locul lui Harea Asociaţia Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru” (ESPN) şi-a ales o

nouă conducere, impusă de recentele alegeri locale din RepublicaMoldova. Ungheniul a pierdut postul de vicepreşedinte al Aso ci -a ţiei, ocupat de fostul preşedinte al raionului Ion Harea. În loculdînsului, a fost desemnat Ilie Rău, aflat la al doilea mandat con-secutiv de preşedinte al raionului Călăraşi. Iurie Toma, preşe din -tele raionului Ungheni, alături de preşedintele raionului Hînceşti,Grigore Cobzac, au fost aleşi membri în Comitetul Director alEuroregiunii. Din Comitetul Director mai face parte şi Vasile Mi-halachi, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui. Constantin Si -mirad, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, rămîne în con ti nu-are preşedinte al Asociaţiei ESPN.

Un cîntec dedicat Movilei MăguraŞtiaţi că Movila Măgura, monument al naturii, situat la fron-

tiera dintre raioanele Ungheni şi Făleşti, are un cîntec al său, com-pus de unul dintre cei mai renumiţi compozitori ai RepubliciiMoldova, Gheorghe Mustea? „Am avut o ocazie fericită să fiuîntr-o seară de vară pe Movila Măgura. Era mult fîn în jur, în aerplutea o aromă de iarbă cosită. În acea seară de vară, în amurg,căldura scăzuse, se lăsase liniştea. Se auzeau doar chiriecii şi, dincînd în cînd, cîte un lătrat de cîine. Atunci am compus un cîntecîn ritm de vals, pe care l-am întitulat Movila Măgura”, povesteştecompozitorul într-un filmuleţ realizat recent în cadrul proiectului„Dezvoltarea durabilă a eco-turismului în zona Movila Măguraprin conceperea unui serviciu turistic”, implementat de AO“Moştenitorii” Pîrliţa (preşedinte Ludmila Uscatu) în parteneriatcu AO „Alianţa între generaţii” din Făleşti (preşedinte GheorgheŞova). Filmul a fost lansat pe 19 august la Pîrliţa. Piesa respectivăeste interpretată la acordeon de Vitalie Advahov.

Pag. 2Valeriu Chiriac: Armata de acum se deosebeşte mult de armata de la începutul anilor ’90 „Să ne amintim de acele inundaţii din 2008 și 2010. În timp ce mulţi dintre cetăţeni stăteau deoparte şi doar priveau, armata s-a implicat foarte mult, iar soldaţii au muncit zi şi noapte pentru a stăvili apele”

Pag. 5Un program model pentru întreaga republicăPe 31 august, la Ungheni a fost dat startul primeiediţii a Festivalului Naţional al cărţii şi lecturii, ce areloc sub egida Ministerului Culturii şi a BiblioteciiNaţionale, fiind patronat de UNESCO. Evenimentuls-a produs la bustul lui Mihai Eminescu din centruloraşului.

Pag. 7Sperînd la un nou sediu al Oficiului Stării Civile Svetlana Andrieş s-a arătat încrezătoare că în scurttimp Oficiul Stării Civile din Ungheni va avea un nousediu, mult mai amenajat şi confortabil pentru bene-ficiari. „Avem asigurări de la preşedintele raionului,de la ministrul Justiţiei”, a spus dînsa.

"Principala piaţă a forţei de muncă pentru populația din CSI este Federația Rusă", scrie publicația rusă Nezavisimaia Gazeta. "Spre deosebire de celelalte popoare din CSI, moldovenii pot alege unde să plece, între Italia și Rusia. Potrivit sondajelor, moldovenii afirmă că se simt mai confortabil în Rusia, și nu Italia financiar mai atractivă", se spune în articol. În concluzie, autorul propune ca Moldova să contribuie financiarpentru a-și învăța locuitorii să vorbească limba rusă. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 2 septembrie2

Oaspetele vesel

Un soţ grijuliuCe surpriză! Ca pe vremuri,Mare bucurie:Îi arată soaţei blănuriLa... menagerie.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Grigore Fidelschi

Țara lui Papuc sau a tuturor minunilor, nu alta

Cu bune, cu rele, autoritățile ne cheamă să marcăm săr-bătoarea „Limba noastră”. Apropo de sărbători. Cu maimulți ani în urmă, fiind încă la televiziunea din dealulSchinoasei, zisă și televiziune națională, abordasem în unadin edițiile „Telematinal”-ului subiectul sărbătorilor reli-gioase şi laice. După un calcul minuțios, am ajuns la con-cluzia că numărul lor trecea peste 400. Cum să le respecțipe toate, cînd anul are doar 365 de zile? Răspunsul a venitde la un om de afaceri prosper: ”Să știi de la mine: pe anexistă trei sărbători care merită cu adevărat să fie marcate– Paștele, Crăciunul și ziua de naștere a măicuței tale. Ce-lelalte sînt lucrătoare”.

I-am urmat sfatul, permițîndu-mi să mai adaug una lacele trei – sărbătoarea ”Limba noastră cea română”. Măîmbrăcam la patru ace, îmi invitam copiii de la Chișinău,soția pregătea o masă de sărbătoare, scoteam din beci o to-citoare de vin împărătesc, numit ”Muscat otonel” și măsimțeam oarecum un om împlinit.

Toată lumea din micuța Basarabie făcea (şi continuă săfacă) la fel. În timp ce eu beam Muscat otonel și cîntam”Limba noastră ” de Alexei Mateevici, un vecin de-al meude etnie rusă cumpăra de la magazin votcă și cînta ”Șumelkamîș”. Alt vecin, ucrainean, bea horilcă producţie proprieși cînta ”Raspreahaite, hlopțî, koni”. Ceva mai la vale stăcu casa un etnic găgăuz. Nu știu ce bea și ce cîntec preferăîn această zi, dar la sigur că sărbătorește și el ”Limba noas-tră”, adică limba lui. Țara lui Papuc sau a tuturor minuni-lor, nu alta.

Stau acum și mă gîndesc: eu, cel care am luptat pentrulegiferarea acestei sărbători cu titlul deplin: „Limba noas-tră cea română”, mă pomenesc furat încă o dată. Ba măconsider și vinovat oarecum că i-am ajutat pe etnicii mi-noritari să mă insulte în continuare cu ”govori po celove-ceski”. Nu mai am nevoie nici de sărbătoarea asta, nici decei ce mă conduc spre un „viitor mai luminos”.

Și dacă ar fi doar asta! Dar despre celelalte – nume, bi-lingvism armonios, limbă de stat şi de şezut - în numărulurmător al „Expresului de Ungheni”.

“Eu cred că şcoala a fost per-manent prietenoasă copilului”,a subliniat Zinaida VRABIE,directoarea liceului “Ion Crean -gă” din Ungheni. “Schimbărilecare se fac în prezent în dome-niul educaţional sînt centratepe elev şi sperăm că, într-ade -văr, vom avea un proces de cali -tate”, a mai adăugat dînsa. Dealtfel, directoarea crede că, pen -tru ca şcoala să le fie într-ade vărprietenoasă copiilor, ar trebuica instituţiile de învățămînt săaibă condiţii necesare pentru or -ganizarea şi desfăşurarea proce-sului educaţional, să aibă cadrecalificate şi, nu în ultimul rînd,acestea să aibă acel suport ma-terial de care au nevoie la ore.

“Un rol deosebit de impor-tant îl joacă şi parteneriatul din -

tre şcoală şi părinţi. Familia tre -buie să fie cu mult mai activă înprocesul de educare a copiilor,trebuie să fie făcut tot posibilulca să fie încadraţi în societatetoţi copiii”, a accentuat ZinaidaVrabie. La întrebarea: “Ce arspune un copil, cît de priete noa -să îi este şcoala?”, dînsa credecă răspunsul ar fi pozitiv, căcitoate schimbările educaţionalecare se fac sînt în favoarea copi -lului. Potrivit Zinaidei Vrabie,ideal ar fi ca numărul orelor op -ţi onale în școală să fie mai maredecît numărul orelor obligato -rii, iar profesorii să aibă cîte 10-12ore. În asemenea condiții ar fi po -sibil să se facă mult mai multepentru ca școala să devină cu ade -vărat prietenoasă fiecărui copil.

Silvia POIANĂ, profesoa -

ră la Liceul “Gaudeamus” dinPetreşti, consideră că, atuncicînd administraţia publică lo -cală, conducerea instituţiei deînvăţămînt şi cadrele didacticepun la dispoziţia copilului unsuport material bine pregătit,cum ar fi: clase asigurate cu mo -bilier de calitate, săli de sport,săli de computere, cantine, atuncişcoala chiar îi este prietenoasăcopilului. “În asemenea condi -ții copiii vin cu tragere de ini -mă la şcoală, pentru că ştiu căaici li se oferă tot ce-i mai bunşi au tot ce e necesar pentru stu -dii”, a remarcat dînsa.

“Profesorul dintotdeauna şi-apus drept scop să educe fieca regeneraţie, să-i înveţe tot ce-i maibun pe copii, pentru a le ajutasă-și croiască un drum bun în

viaţă. Fiecare profesor depunesuflet pentru a-i altoi copiluluidragostea pentru şcoală şi apro -piaţii săi”, a adăugat Silvia Poiană.

Părearea unui tînăr specialistînsă e total diferită. “Eu nu credcă şcoala este atît de priete noa -să copilului cum se spune. Con -sider că circa 60 la sută din co -pii sînt interesați de şcoală”, aremarcat Constantin AN DRI -UȚĂ, tînăr profesor la gimnazi -ul din Măgurele. El susţine cătotul depinde de profesor şipu terea lui de a insufla elevuluidragostea pentru carte, pentruşcoală. Totuşi, în viziunea dîn-sului, un copil ar spune, proba-bil, că şcoala îi este prietenoasă,deoarece aici obține noi cunoş -tinţe şi îşi face noi prieteni.

Natalia Chiosa

Cît de prietenoasă îi este şcoala unui copil?Pe 25 august, la Palatul Culturii din Ungheni a avut loctradiţionala conferinţă pedagogică, desfăşurată în acestan cu genericul: “Managementul schimbării în contex-tul şcolii prietenoase copilului”.

“Rolul educaţiei într-o şcoală prietenoasă copiluluieste de a dezvolta potenţialul fiecăruia”, a subliniat Ga-lina Gheorghiţă, şef-adjunct al Direcţiei învăţămînt, ti-neret şi sport Ungheni în raportul său. În acest context,pentru a vedea cît de prietenoasă este şcoala unui copilîn opinia pedagogilor, am cerut părerea cîtorva dintrecei prezenți la conferință.

“Sîntem extraordinar demulţumite de acest curs, pen-tru că este unul foarte beneficpentru noi. În permanenţă negrăbim, nu avem timp să stu -diem. Acum ni s-a oferit aceas -

tă ocazie”, a menţionat, în nu-mele celor 25 de participantela training, Angela Andro no -vici din Condrăteşti.

De notat că trainingul res -pectiv face parte dintr-un pro -

iect mai amplu, întitulat “Fiişi tu”, care este susţinut finan-ciar de Fundaţia “Soros-Mol -dova” şi Sida.

“Scopul nostru este de a fa -ce tot posibilul ca femeile săacumuleze cît mai multe cu -noş tinţe pe care să le poatăaplica ulterior în viaţa lor dezi cu zi. Cu siguranţă, noilecunoştinţe le vor ajuta să fie

mai încrezute în forţele pro-prii şi să se implice mult maimult în activităţile ce se des -fă şoară în comunitatea lor”, asubliniat Victoria Bernic, ma -nager de proiect.

Urmează alte cîteva trainin -guri, după care doamnele be ne -ficiare ale proiectului vor de mon- stra în practică ce au în vă ţat şicît de bune “eleve” sînt. (L.B.)

Noi cunoştinţe pentru un activism mai mareFemeile din cinci localităţi ale raionului s-au reunit,săptămîna trecută, la un training de două zile, cu tema: “Noţiuni de proces decizional şi forme de implicare la nivel local”.

Care este, din punctul dum -neavoastră de vedere, rolul şilocul armatei în societateanoastră?

Rolul Armatei Naţionaleeste de a educa tinerii, de a leinsufla dragostea pentru Pa-trie, pentru drapelul ţării. Înceea ce priveşte locul său însocietate, din păcate, nu esteexact cel pe care ni l-am fi dorit.Locul armatei este unul de mij -loc. Dar bucură faptul că mulţidintre cetăţeni au o atitudinemai pozitivă faţă de armată.Dacă e să spun într-o frază, lo -cul și rolul armatei este unulfoarte important. Să ne amin -tim de acele inundaţii din 2008și 2010. În timp ce mulţi din-tre cetăţeni stăteau deoparteşi doar priveau, armata s-a im-plicat foarte mult, iar soldaţiiau muncit zi şi noapte pentrua stăvili apele. Graţie acestora,au fost salvate de inundații mul -

te case. Bine că a fost armata,alt fel putea să fie mult mai rău.

Există vreo diferenţă întretinerii care au făcut armataşi cei care nu și-au satisfăcutserviciul militar?

Am întîlnit diferiţi tineri,am stat de vorbă cu mulţi din-tre ei. Pot să spun un lucru: di -ferenţa dintre ei este foartemare. Chiar după prima ju mă - tate de an de serviciu, oriceostaş, indiferent din ce antu-raj vine, fie dintr-o familie deintelectuali sau de ţărani, dejaîși formează o altă viziune, aredeja alte valori. El ştie care es -te preţul banului, el ştie ce în -seamnă greutăţi, el ştie că exis- tă lucruri preţioase în ţara as -ta. El ştie ce înseamnă drapel,el ştie ce înseamnă conduce -rea statului, el ştie că are nudoar drepturi, dar şi obligaţiiîn acest stat.

De ce atunci mulţi tineri înziua de astăzi se eschiveazăde la serviciul militar?

Nu sînt de acord cu aceastăafirmație, precum că tinerii nuvor să se înroleze în rîndurilearmatei. Din contra, foartemulţi se interesează şi sînt în -cadraţi chiar de la prima în -cer care. Dacă se găsesc cîţivadintre ei care nu vor să facăarmată, noi încercăm să-i con -vingem. Este de datoria fiecă -rui cetăţean să facă armata,aşa scrie în Constituţie. Dincei 1000-1200 de tineri careîmplinesc vîrsta de 16 ani, noiîncorporăm anual în armată200-250. Ceilalţi, fie că pleacăla studii şi fac pregătireamilitară de scurtă durată, fiecă pleacă peste hotare, fie cănu sînt apţi de servciul mili-tar.

Cum este convins un tînărcă armata îi este necesară?

Noi întreprindem foartemulte măsuri pentru a face cîtmai cunoscută viaţa de ostaş.Organizăm Ziua uşilor des -

chise, desfășurăm diverse spar -tachiade, facem întîlniri cu ve -teranii. Încercăm să-i convin -gem pe tineri că armata nu-i osperietoare și că armata deacum se deosebeşte mult dearmata de la începutul anilor’90. Nu mai există acea “de dov -șcină” din trecut. Ca şi în şcoa -lă, în armată sînt doar bărbaţide acelaşi nivel, cu aceeaşigîn dire, cu aceeaşi pregătire,doar că unii sînt mai puter-nici, iar alţii mai slabi.

Natalia Chiosa

Valeriu Chiriac: Armata de acum se deosebeştemult de armata de la începutul anilor ’90

La 3 septembrie, Armata Națională își serbează a XX-a aniversare de la creare. Cu acest prilej, i-am solicitat un blitz-interviu lui Valeriu Chiriac,şeful Centrului militar Ungheni.

3Expresul de UngheniVineri, 2 septembrie

Știri din Primăria UngheniÎncepe un nou an de studii. Cea mai tînără parte a

societăţii noastre va continua să se maturizeze în şcoli,licee, colegii, instituţii de învăţămînt superior. Corpulprofesoral-didactic îşi va relua activitatea, căreia îşi de-dică experienţa şi cunoştintele. În viaţa părinţilor vorreveni grijile cotidiene pentru reuşitele copiilor.

Cu toţii avem de învăţat pe parcursul întregii vieţi.Astfel, prima zi a anului de studii, ziua pe care o numima cunoştinţelor, este un simbol al continuităţii, al legă-turii dintre generaţii, al dezvoltării societăţii şi a ţării. Înaceastă zi frumoasă, vreau să mă adresez, în primul rînd,copiilor şi tinerilor cu cele mai sincere şi calde felicitări,dar şi cu îndemnul să înveţe bine şi cu abnegaţie pentruca să pătrundă în legile naturii, dar şi în realizările uma-nităţii, ca să construiască un viitor frumos pentru sine,dar şi pentru ţara în care locuiesc. De noi toţi, de ceitineri şi cei maturi, depinde viitorul nostru comun.

Cu profund respect, Alexandru Ambros,primarul oraşului Ungheni

Stimaţi ofiţeri, ostaşi şi veterani ai Armatei Naţio-nale,

Ziua de 3 septembrie este o dată importantă pentrunoi toţi: se împlinesc 20 de ani de la constituirea Ar-matei Naţionale. Armata Naţională are menirea să asi-gure funcţia de apărare a statului, fiind, totodată, şi oşcoală a bărbăţiei şi a patriotismului pentru tînăra ge-neraţie. Sînt sigur că şi pe viitor, de altfel ca şi în fiecarean, veţi fi la înălţimea aşteptărilor şi încrederii întregu-lui popor.

În această zi deosebită, vă doresc multă sănătate, fe-ricire, prosperitate şi bunăstare, noi realizări şi succeseîn nobila misiune de apărare a Patriei şi în viaţa perso-nală. În numele unghenenilor, vă transmit recunoştinţamea pentru tot ce faceţi ca oamenii să se simtă protejaţi.

Cu un deosebit respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Stimaţi lucrători vamali, Ziua profesională, pe care o sărbătoriţi la 4 septem-

brie, este o apreciere a muncii dumneavoastră de omare responsabilitate, este o ocazie pentru a evaluacalea parcursă, de a evidenţia rezultatele obţinute.

Succesele sistemului vamal reprezintă rezultatele ac-tivităţii tuturor angajaţilor săi, care, zi de zi, manifestăun grad înalt de profesionalism, devotament şi onesti-tate în exercitarea atribuţiilor funcţionale. În acest con-text, pe primul plan sînt cei care, prin munca lorco ti diană, asigură realizarea atribuţiilor organelor va-male orientate spre securitatea economică a ţării şi fa-cilitarea comerţului. Tuturor lucrătorilor vamali vădorim doar sănătate, prosperitate, realizări personaleşi profesionale şi multă răbdare.

Cu respect, Alexandru Ambros,primarul de Ungheni

Stimaţi lucrători din ramura gazului,Activitatea dumneavoastră, la ora actuală, constituie

un exemplu marcant de servire cu abnegaţie a oame-nilor, de îndeplinire a datoriei profesionale şi civice.De Ziua lucrătorului din ramura gazului, sărbătoritătradiţional în prima duminică a lunii septembrie, îi ce-lebrăm pe cei care şi-au legat destinul de una dintrecele mai nobile şi grele profesii, pe cei care mereu aduc,odată cu flacăra albastră, şi căldura în casele şi inimilecetăţenilor noştri.

În această zi venim cu cele mai calde felicitări şi sin-cere mulţumiri pentru devotamentul în munca de zicu zi, pentru insistenţa şi ardoarea profesională în sa-tisfacerea cerinţelor populaţiei, pentru sîrguinţa şi căl-dura omenească ce o dăruiţi consumatorilor noştri. Vădorim multă sănătate, prosperitate, optimism, succeseîn plan profesional, bunăstare şi o dorinţă permanentăde rîvnă spre un viitor prosper.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

P

Cu secole în urmăDe la bun început, Unghe-

niul s-a pomenit situat la in -ter secţia unor importante căicomerciale, printre care Ma -re le Drum Comercial Tătă resc,care venea din nordul Euro -pei la Limberg (astăzi Lvov)pe la Iaşi, trecea apoi Prutulpe la marginea de sud a actu-alului oraş Ungheni, plecîndmai departe spre Chilia, Ceta -tea Albă şi Crimeea. Datorităacestui fapt, primii domnitoriai Moldovei au decis să insti-tuie în calea Drumului res pec - tiv mai multe vămi, una dintreele - vama domnească de laŢu ţora pe Prut, localitate si -tuată la marginea Ungheniu-lui actual. Această vamă a exis -tat pînă în secolul al XVI-lea,pierzîndu-şi din importanţăodată cu ocuparea sudului Mol -dovei (Bugeacului) de cătretă tari.

Au fost deschise însă altevămi în apropierea Ungheniu -lui: la Zagarancea şi Sculeni.Ultima a reuşit să se impună,mai ales în secolul al XVIII-lea.În septembrie 1812, după ceMoldova dintre Prut şi Nistrudevine parte integrantă a im-periului rus, vămii Sculeni,ală turi de Akkerman, Reni şiNoua Suliţă, i se conferă sta -tu tul de vamă de categoria I.Peste mai bine de un secol, la28 mai 1823, urmare a îm păr -ţirii provinciei în două distric -te vamale, vama Sculeni devi -ne şi mai importantă. Hotaruldistrictului vamal Sculeni seîntindea din regiunea Podoliapînă la linia de demarcaţie ajudeţului Ismail, avînd în com -ponenţa sa vămile: Leova, Scu -leni, Lipcani şi Nouă Suliţă.

La data de 20 iunie 1823printr-un decret al Senatului,în Basarabia este înfiinţată Di -recţia Vamală.

Apoi, în anul 1875, începeo nouă etapă în istoria vămiiUngheni, odată cu darea în ex -ploatare a căii ferate Chişinău-Ungheni. La 1 iunie 1875,punctul vamal de prima cate-gorie de la Sculeni a fost tran -sferat la Ungheni, astfel căaceasta devine, în scurt timp,una dintre cele mai importan -te din Basarabia.

În anii 1918-1944, activi-tatea vămii Ungheni este sus -pendată. În perioada sovieticăvama este redeschisă şi începea funcţiona ca vamă de primăcategorie, alături de alte 15 exis -tente în tot spaţiul sovetic.

După declarareaindependenţei Republicii Moldova

În anul 1991, pentru biroulvamal Ungheni începe o nouăetapă istorică. Fiind unul din-tre cele trei existente (vamaLe uşeni şi vama internă Chi -şi nău) în primii ani de activi-tate ai sistemului vamal al Re -publicii Moldovei, s-a ciocnitcu multiple obstacole ce ţineaude reforma financiară şi regle-mentarea valutară, influenţapieţei externe, dezvoltarea şiintensificarea operaţiunilorde import-export-tranzit, fa-cilitarea şi întărirea relaţiilorcu agenţii economici etc. Înaceastă etapă a dezvoltării sa -le, Biroul vamal Ungheni îşiîndreaptă activitatea în pro-movarea, pe toate căile, a po -li ticii şi legislaţiei vamale, înasigurarea respectării regle -mentărilor vamale la trecereamărfurilor, mijloacelor detran sport şi persoanelor pestefrontiera vamală, în percepe -rea drepturilor de import-ex-port şi în controlul şi supra ve-gherea vamală. Aastfel, aten ţiavămii este axată pe rezolvareaproblemelor de protecţie apie ţei interne şi stimulare adezvoltării economiei naţio -na le, pe asigurarea securităţiieconomice a statului.

La momentul actual, dincomponenţa Biroului VamalUngheni fac parte 5 posturivamale: 2 internaţionale (Scu -leni şi Ungheni-Cristeşti) şi 3interne (Zona Economică Li -beră (ZEL) Ungheni, Călă raşi,Făleşti).

În ultimii ani, la Biroul va -mal Ungheni au loc schimbăriimpresionante, realizate înstrînsă colaborare cu Comu-nitatea Europeană. Dacă, pînăîn anul 1991, toate calculele şiregistrele se efectuau manual,astăzi fiecare angajat foloseştecu iscusinţă computerul. Laora actuală, biroul vamal dis-pune de o reţea infor maţio na -lă unică. În octombrie 2005,aici a fost implementat sis-temul informaţional AsycudaWorld, care constituie o reţeaintegrată utilizată pentru per-fectarea documentelor şi vă -mu irea mărfurilor.

Ani de realizări frumoase

Şi ultimii ani – 2010-2011– au fost marcaţi de evenimen -te ce au contribuit la buna

funcţionare a sistemului va -mal. Bineînţeles, criza eco no -mică ce a afectat inclusiv ţaranoastră şi-a lăsat amprentaasupra bunului mers al lucru -rilor, influenţînd în mod ac-centuat fluxul de mărfuri atîtla import, cît şi la export. Cutoate acestea, datorită politiciivamale elaborate la nivel cen-tral, vama a contribuit la creş -terea încasărilor la capitolulplăţilor vamale.

Pe parcursul anului 2010,ridicarea eficienţei organelorvamale a fost în permanentăatenţie a conducerii statului.În acest sens au avut loc reor -ga nizări structurale, care auîmbunătăţit calitatea servici-ilor prestate. Posturile vamalede frontieră au fost dotate cutehnică performantă des ti na -tă efectuării unui control va -mal riguros. La postul vamalSculeni a fost pus în aplicareScanerul cu sisteme de razeX-ray pentru efectuarea con-trolului vamal nedestructiv şisporirea eficienţei în lupta cucontrabanda. Tot în anul 2010a fost creată zona de controlvamal terminalul Cereale-Prut,ceea ce facilitează, pentru agen -ţii economici, procesul de vă -muire.

Anul 2010 a fost marcat şide rezultate importante în do -meniul contracarării fraude-lor vamale. Spre deosebire deanul 2009, numărul depis tă -ri lor s-a majorat esenţial, cuaproximativ 93%. Au fost de-pistate cazuri de contrabandăîn proporţii deosebit de maricu ţigări, cel mai impunător fi -ind inregistrat la postul vamalUngheni-Cristeşti al Birouluivamal Ungheni – circa 102580pachete. Au fost depistate şiobiecte preţioase (bijuterii,cristale), aparate de uz casnic,obiecte numismatice (meda -

lii, monede), obiecte de cult(icoane), arme şi muniţii, va -lută - circa 105 mii euro.

Şi prima jumătate a anului2011 s-a remarcat prin curma -rea tentativelor de trecere ile -gală peste frontiera vamală avalorilor culturale, a substan -ţe lor narcotice şi psihotrope,a ţigărilor, precum şi a măr fu -rilor de larg consum.

Datorită conlucrării bilate -rale între organele vamale aleR.Moldova şi României, afost posibilă depistarea tre-cerii ilegale a unui lot însem-nat de marfă în baza do cu men-telor false. Totuşi, marea ma-joritate a contravenţiilor de-pistate a constituit trecereailegală a ţigărilor care, în pe-rioada de referinţă, s-au su -mat la circa 40491 pachete învaloare totală de 292942 delei.

Succesele obţinute s-au da -torat în mare parte progra me -lor şi proiectelor elaborate deServiciul Vamal în colaborarecu organismele interna ţio na -le, a Planului de cooperare în -tre Autoritatea Naţională aVămilor din România şi Servi -ciul Vamal al Republicii Mol -do va, a schimbului de expe -rienţă şi măsurilor aplicate înscopul eficientizării activităţiivamale în ansamblu şi a fie că -rui birou vamal în parte, con-tribuind astfel la dezvoltareaeconomică a statului. Rezul-tatele obţinute se datorează şilucrătorilor vamali care îşiaduc zilnic contribuţia la re-zolvarea cu succes a sarcinilorpuse.

La mulţi ani Serviciuluivamal al Republicii Moldo -va, mult succes lucrătorilorvamali din toate timpurileşi noi realizări pe calea as-censiunii.

Pe 4 septembrie, se împlinesc 20 de ani de la creareaServiciul vamal al Republicii Moldova, iar un rol important l-a jucat și îl joacă în dezvoltarea acestuia și vama Ungheni.

Serviciul vamal al RepubliciiMoldova la 20 de ani

„Republica Moldova, o ţară mică, însă importantă din punct de vedere strategic, se confruntă cu blocaje la mai multe niveluri. Viitorul R. Moldova şi modul în care aceste probleme vor fisoluționate va depinde de acțiunile forţelor externe în această regiune” - este concluzia ultimei analize, publicată de STRATFOR. R. Moldova a devenit un cîmp de luptă strategică între Occident şi Federația Rusă, iar Chişinăul nu poate decide dacă ar trebui să se orienteze spre Europa sau Rusia, susţin experţii. (Unimedia.md)

Vama de ieri și cea de azi

Expresul de UngheniVineri, 2 septembrie4 Septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pămîntul, acum fiind culese

roadele muncii de peste an. Pe 23 septembrie, este echinocţiul de toamnă, cînd ziua este egală cu noaptea, după care nopțile încep să se mărească.

Expresul de UngheniVineri, 29 iuliePagină realizată deNatalia Chiosa

Luna septembrieSeptembrie este a noua lună a anului în calendarul Grego-

rian şi una dintre cele patru luni cu o durată de 30 de zile. Nu-mele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvîntullatinesc septem, şapte, pentru că luna septembrie era a şaptealună în calendarul roman. Grecii numeau luna septembrie Boe-dromion. Popular, luna septembrie se numeşte Răpciune.

În septembrie s-au născut:Monica Belluci, actriţă italiană; Miguel de Cervantes, scrii -

tor spaniol; Silvio Berlusconi, politician italian; Confucius,filosof chinez; Vasile Pîrvan, istoric, eseist şi arheolog român;Hilary Duff, actriţă şi cîntăreaţă americană; Maria Tănase,interpretă de muzică populară românească; Michael Douglas,actor şi producător american de film; Will Smith, actor şi rap-per american; Sofia Vicoveanca, interpretă de muzică popu la -ră; Julio Iglesias, cîntăreţ spaniol; Ronaldo, fotbalist brazilian;Ducu Bertzi, cantautor român; George Coşbuc, poet român;Traian, împărat roman; George Bacovia, poet român; AgathaChristie, scriitoare britanică; Tommy Lee Jones, actor ameri-can; Avram Iancu, avocat român, unul dintre conducătoriiRevoluţiei de la 1848 din Transilvania; Nicolae Sulac, cântăreţde muzică populară; Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor,publicist şi om politic român.

Tot în septembrieGermania nazistă a invadat Polonia, declanşînd al doilea

război mondial (1 septembrie 1939).În Londra s-a declanşat un incendiu care a mistuit oraşul

timp de trei zile, distrugînd catedrala Saint Paul şi locuinţele a70.000 din cei 80.000 de locuitori ai oraşului (2 septembrie1666).

David, renumita sculptură de marmură realizată de Miche -langelo Buonarroti, a fost dezvelită la Florenţa (8 septembrie1504).

Tadjikistanul şi-a declarat independenţa faţă de URSS (9sep tembrie 1991).

Au avut loc atentatele din SUA, grupuri de terorişti au de-turnat patru avioane de pasageri, dintre care două au fostintenţionat prăbuşite în cele două turnuri principale de laWorld Trade Center din New York, iar un al treilea în Pentagonla Washington, DC (11 septembrie 2001).

Ferdinand Magellan a plecat de la Sanlucar de Barramedaîn călătoria sa în jurul lumii (20 septembrie 1519).

A avut loc prima ediţie a festivalului internaţional de filmde la Cannes (20 septembrie 1946).

Preşedintele SUA, Abraham Lincoln, a emis Proclamaţia deemancipare, prin care decretă eliberarea tuturor sclavilor negridin teritoriile confederale (22 septembrie 1862).

La Berlin, astronomul german Johann Gottfried Galle a ob-servat pentru prima oară planeta Neptun (23 septembrie1846).

La Barcelona a fost inaugurat cel mai mare stadion din Eu-ropa, Camp Nou (24 septembrie 1957).

S-a deschis calea ferată Stockton-Darlington, una dintreprimele căi ferate de marfă şi pasageri din lume (27 septembrie1825).

Biologul şi farmacologul scoţian Alexander Fleming a ob-servat în laboratorul său pentru prima oară un mucegai careomora bacterii, descoperind ceea ce azi se numește penicilină(28 septembrie 1928).

La Blackpool s-a dat în folosinţă una dintre primele linii detramvai electric din lume (29 septembrie 1885 ).

Date remarcabile şi memorabile1 septembrie – Ziua cunoştinţelor3 septembrie – Ziua Armatei Naţionale4 septembrie – Ziua lucrătorului din ramura gazului4 septembrie – Ziua lucrătorului Servicului vamal8 septembrie – Ziua internaţională pentru alfabetizare9 septembrie – Ziua lucrătorului Securităţii17 septembrie – Ziua lucrătorului din silvicultură19 septembrie – Ziua lucrătorului aviaţiei civile21 septembrie – Ziua internaţională a Păcii23 septembrie – Ziua mondială a curăţeniei25 septembrie – Ziua economistului25 septembrie – Ziua lucrătorului social26 septembrie – Ziua limbilor europene28 septembrie – Ziua dreptului de a şti.

1 septembrie – Corneliu Prepeliţă, inspector Direcția GeneralăRaională Învățămînt, Tineret și Sport Ungheni1 septembrie - Alexandru Şoltoianu, specialist relaţii cu pub-licul şi mass-media, Consiliul raional Ungheni 4 septembrie – Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni7 septembrie – Angela Rusu, director gimnaziul Medeleni8 septembrie – Ion Chelaru, directorul Liceului “Vasile Alec-sandri” Ungheni9 septembrie – Lidia Crăciun, directorul Spitalului raional Ungheni10 septembrie – Vlad Savin, architect, primăria Ungheni11 septembrie – Ion Ţîţu, director SA “Javelin”11 septembrie – Igor Vîrlan, director gimnaziul Buşila12 septembrie – Iurie Vrabie, director SA “Progagroter”12 septembrie – Nicolas Nicula, SA “Covoare Ungheni”13 septembrie – Emilia Cucuruzac, directoare grădiniţa-creşă“Guguţă”, oraşul Ungheni13 septembrie – Lilia Scurtu, directoarea Centrului Medicilor

de Familie Ungheni15 septembrie – Claudia Sîrbu, directoare grădiniţa “TerezaSobolevschi”16 septembrie – Stepan Roşca, primar de Cornova17 septembrie – Ion Hanganu, primar de Alexeevca19 septembrie – Iurie Ţurcanu, primarul satului Corneşti22 septembrie – Violeta Petre, directoare Centrul de resursede atragere a investiţiilor22 septembrie – Marina Sasu, directoare gimnaziul Teşcureni24 septembrie – Galina Ţurcanu, directoare grădiniţa-creşăRădenii Vechi25 septembrie – Iurie Bostan, şeful Biroului vamal Ungheni26 septembrie – Maria Cudreavţeva, directoare grădiniţa-creşă“Poieniţa”, oraşul Corneşti 27 septembrie – Victoria Şoşu, medic de familie, CMF Ungheni28 septembrie – Margarita Baban, primar de Floriţoaia Veche29 septembrie – Iurie Ţăruş, primar de Sineşti30 septembrie – Nina Burlacu, directoare gimnaziul “Ion Vata-manu” Pîrliţa

Cine-i născut în luna septembrie...

Are însă în faţă scopuri şiidealuri pe care speră să le atin -gă într-o bună zi. A absolvit ofacultate, a avut ocazia să ple -ce în SUA să vadă noi culturi,noi oameni. Activează în Con -siliul raional alături de un co -lectiv minunat. „Am o droaiede prieteni pe care îi stimez şi

mă stimează”, a accentuat Ale -xandru Şoltoianu. Îşi doreştesă-şi întemeieze o familiealături de actuala lui iubită, îşidoreşte o casă şi... un salariudecent.

De 1 septembrie îşi amin -teşte mereu cu drag. Cînd eracopil, aştepta această zi din

două motive: pentru a-şi săr -bători ziua de naştere şi pen-tru că era prima zi de şcoală.Şi acum aşteaptă această zi cumare nerăbdare, deşi se maiscurge un an din viaţa sa.„Este o zi cînd mă gîndesc se-rios la ce voi face mai departe,este o zi cînd îmi trasez anu-mite scopuri în viaţă, este o zicînd îmi sînt alături toţi pri-etenii laolaltă”, a mai remarcatdînsul.

În acest an, şi-a serbat ziuade naştere mai deosebit, maifastuos, împreună cu toţi ceidragi lui, la aer liber, la natură.Are emoţii, recunoaşte dîn-

sul, că doar nu este o zi oare-care, este ziua cînd împlineștefrumoasa vîrstă de 25 de ani.

Indiscutabil, 25 de ani este o vîrstă cu care semîndreşte orice tînăr. Este o vîrstă la care ştii ce vreide la viaţă, este o vîrstă la care îţi poţi pune animitescopuri în viaţă. Alexandru Şoltoianu, specialistrelaţii cu publicul şi mass-media în cadrul Consiliu-lui raional Ungheni, la cei 25 de ani ai săi, pe care i-a împlinit la 1 septembrie, încă nu se consideră o persoană realizată sută la sută.

1 septembrie nu este o zi obişnuită, este ziua cînd va împlini 25 de ani

În fiecare an, în această zi,se străduie să fie acasă, în fami -lie, alături de soţie şi copii.„Fun cţia pe care o deţin nuîmi permite să stau prea multacasă, de aceea mă strădui caaceastă zi, foarte importantăpentru mine, s-o dedic fami-liei mele”, a accentuat Igor Vîr - lan. Este mîndru de ceea ce a

realizat pînă acum. Este mîn-dru că se dedică educaţiei co pi - ilor. I-a promovat în sport, iarrezultatele obţinute pe par-cursul anilor vorbesc de la si ne.„Cea mai mare bucurie pentrumine este că, copiilor le pla ceceea ce fac, ceea ce îi învăţ şiei vin cu mare plăcere la orelemele”, a remarcat dînsul.

Cu cît mai mulţi copii sîntîn jurul lui, cu atît se simte şiel mai bine. Îi pare bine căpoate să facă ceva util pentrucopii şi să-i distragă de la viaţadin stradă. Prin sport, îi învaţăsă ducă un mod de viaţă sănă -tos. Consideră că a făcut mul -te pentru copii şi încă va maiface, pentru că îi place ceea ceface şi cu cine face.

Ceea ce îşi doreşte cel maimult, ca manager al unei insti -tu ţii preuniversitare, e ca toţicopiii să aibă şanse egale laînvăţătură. „Îmi mai doresc cacei apropiaţi să-mi fie sănătoşişi să petrecem ziua cu multă bucurie”, a adăugat dînsul.

Ziua de naştere este o zi importantă pentru el. Este o zi în care îşi aduce aminte de copilărie, de emoţiile acelor ani. „Îmi fac o generalizare a tot ce am reuşit şi nu am reuşit în toţi aceşti ani”,ni s-a destăinuit Igor Vîrlan, directorul gimnaziuluiBuşila. La 11 septembrie, dînsul va împlini vîrsta de 45 de ani.

Cu cît sînt mai mulţi copii în jurul lui,cu atît se simte mai bine

Este vorba de Iurie Ţurca -nu. La 19 septembrie, dînsulîşi va sărbători frumosul ju-bileu de 50 de ani. Această zieste foarte importantă pentruel. Este o zi cînd trece în revis -tă tot ceea ce a realizat în tre-cut şi îşi face planuri pentruviitor. „Este o zi în care potapărea semne de întrebare la

ceea ce ai reuşit să faci în viaţăşi ce n-ai reuşit să faci. Este ozi cînd poţi să meditezi asup -ra năzinţelor şi faptelor”, no -tează dînsul.

Ceea ce îşi doreşte cel maimult este ca să poată să-şiatin gă ţelurile şi să aibă pute -rea de a realiza tot ceea ce şi-apropus să facă pentru satul său

de baştină, Corneşti. Gazifi-carea, asigurarea satului cu apăpotabilă şi tehnică, reparaţiadrumurilor sînt doar cîtevadin tre prorităţile sale.

Este adevărat, în plan pro-fesional a obţinut multe reali -zări, însă este mult mai mîn -dru de ceea ce a realizat înplan personal. Are doi fecioricu care se mîndreşte foartemult, de altfel ca şi oricepărinte.

Cum îşi va sărbători jubi -leul? Dînsul încă nu ştie, cămai este timp pînă atunci, spu -ne. Cu siguranţă, îi vor fi ap -roape rudele şi prietenii, ca în

fiecare an. De ziua lui îşi do -reş te multă sănătate lui şi ce -lor apropiaţi.

Este originar din satul Corneşti. Fost militar, îi place ordinea, corectitudinea şi disciplina. Anterior, a lucrat în cadrul Ministerului Apărării, a elaborat mai multe legi şi este mîndru şi satisfăcutpentru faptul că acestea au şi fost aprobate. Acumactivează într-un domeniu total diferit. A fost alesprimar al satului Corneşti.

A început o nouă etapă în viaţa sa cu noi planuri pentru viitor

5Expresul de UngheniVineri, 2 septembrie

Alexandru AMBROS, primarul oraşului Ungheni:

E o frază interesantă, dar fap -tele frumoase pot fi culese nudoar din cărţi, ci şi din viaţă.Me taforic, este un adevăr, da -că îi dăm cărţii o altă dimensi -u ne. Or, prin carte am puteaînţelege tot ce ţine de infor-mare, de studiere, de relaxare.

Citesc în permanenţă, înfiecare zi. În ultimii ani, măaxez mai mult pe literatura despecialitate, care să mă ajutela soluţionarea numeroaselorprobleme ale oraşului. De exem -plu, dacă e vorba de salubri za -re, sigur că mă informez asup -ra echpamentului şi autospe-cialelor necesare în acest do -meniu. Dacă e vorba de schim -barea sistemului de încălzire,nu ezit să citesc tot ce găsescdespre centralele termice.

Toate acestea, sigur, îmiiau foarte mult timp, dar altfelnu se poate. Citesc presa pe -ri odică şi aştept cu nerăbdarezilele de joi şi vineri, cînd aparcele mai multe ziare.

În ceea ce priveşte litera tu -ra artistică, revin, ori de cîteori simt necesitatea, la Emi-nescu, la versul său. „Ce pre -feraţi, domnule primar: Som -noroase păsărele sau Împăratşi proletar”, l-am întrebat. Arăspuns fără pic de ezitare:„Luceafărul” şi înspre asta tre-buie să tindem cu toţii”.

Îndemn către populaţie: Trebuie să învăţăm viaţa în -

treagă, iar instruirea fără lec -tură, fără carte e imposibilă.Cine spune că este instruit,pur şi simplu, nu-şi dă seamace spune. Chiar e necesar săne informăm zi de zi şi asta oputem face doar prin lectură.

Iulia PANCU,vicepreşedinteleraionului:

Pentru mine, această frazăeste adevăratră şi funcţională,căci eu, ca de altfel multe per-soane din generaţia mea, năs -cută în anii 60, am avut dez -voltat cultul cărţii. În lipsa cal-culatoarelor, a altor surse mo -derne de informare, noi ne-amorientat spre carte. Cu certi-tudine, multe le-am cules deacolo şi îmi părea că ceea ceeste scris în carte trebuie săexiste şi în viaţa reală. Din

păcate, nu e aşa. Căutam niştevalori, niște eroi din cărți şinu-i puteam găsi în viața rea -lă. Deci, una scriem, alta gîn -dim și a treia facem. Totuși,m-am străduit ca unele luc -ruri să le trăiesc după carte.Nu zic că mi-au reușit în tota -li tate, dar mă consider un omorganizat, un om consecvent.M-au ajutat şi cărțile, şi viațaunor eroi de acolo, de la caream preluat multe lucruri fru-moase.

În ultimul timp, a apărutfoarte multă presă. Încerc sămă informez din ea, deși de-seori și presa ne duce în eroa -re. Dacă am probleme, dacămi-i greu pe suflet, îmi revinrăsfoiundu-l pe Dale Carne -gie. Am acasă cîteva cărţi sem -nate de acesta şi, ori de cîteori citesc cîte ceva de acolo,îmi revine buna dispoziţie şiîncrederea în forţele proprii.

Îndemn către populaţie:Eu una știu: dacă omul, în

timpul liber, va lua o carte înmînă, va citi, atunci va fi maipuţin predispus la lucruri urî -te, mai puțin va ucide cu cu-vîntul. Deci, citiţi!

Mark ZWEIG, administratorul ÎM „AVE-Ungheni”:

Şi toate faptele frumoasedin cărţi eu la culeg? Da, esteun adevăr incontestabil. Car -tea și cititul sînt foarte utile.Eu cred că ar fi mai bine săcitim mai mult și mai puțin săne uităm la televizor. Carteaar trebui să fie pe primul loc.Eu personal citesc foarte mult,dar, în ultimul timp - maimult cărți de specialitate, dindomeniul meu. La facultateînsă am citit foarte multă lite -ratură artistică, am citit chiarşi cîteva poezii de Eminescu,în limba germană. Fiind decîţiva ani aici, în Moldova, dinpăcate, nu am citit, deo cam -dată, nimic din literatura autoh -tonă. Dar am citit cărți ale unorautori ruși, traduse în ger ma -nă.

Totuşi, mai aproape de su-fletul meu sînt: Stefan Zweig,Franz Kafka, Goethe, Schiller.Cel mai tare însă îmi place Kaf -ka. Indiscutabil, este foartepu ternic.

Îndemn către populație: Începeți să citiți și ter mi -

nați cu televizorul. Vă veţiconvinge că puteţi să gîndiţi

şi altfel, să vedeţi lucrurileîntr-o altă dimensiune.

Eudochia VIZIRU,şefa Direcţieieconomie şi reforme:

Pe noi, reprezentanţii ge -ne raţiilor anterioare, ale ani -lor 60-80, mult timp ne-aughidat cărțile. Citeam foartemult, şi romane, şi poeme -ori ce. Acum, oamenii sîntmult influențați de televiziu -ne şi preferă să privească unfilm decît să citească ceva.Pentru noi însă cartea a avutși continuă să aibă un rol im-portant.

Personal, citesc, practic, înfiecare zi, fie că e vorba depublicații periodice sau de li -teratură de specialitate. Re -vin, ori de cîte ori am posi bili-tatea, la clasicii noștri. Am înbiblioteca personală toate vo -lumele lui Eminescu, ale luiCon stantin Stere... Din păca -te, mai puțin l-am citit pe Ma -rin Preda, pe Nichita Stănes -cu. Generația noastră a fostvădu vită de acești mari scri-itori. E păcat.

Îndemn către populație: Să citim, să citim cărți, de -

oa rece cărțile sînt izvorul cu -noștințelor. Să dăm prioritatecărților, și nu televizorului. Oecranizare a unui roman nu artrebui să ne facă să renunțăm

la citit. Doar cartea te face săgîndești, doar în carte vei găsicu adevărat înțelepciune.

Alexandru CRĂCIUN, om de afaceri:

Recunosc, personal, fap te -le frumoase le culeg din pub -li cațiile periodice. Sigur, înpe rioada școlară le culegeamși din cărți. Acum, mult prearar mai iau în mînă cîte o car -te. Ziarele și televizorul sîntpentru mine sursele princi-pale de informație. Citesc zil-nic presa, mă informez. Ast -fel, iau cunoștință de eveni-mentele ce se produc și îmifac o opinie. Cred că, datorităacestui fapt, pot să analizezstarea de lucruri din țară, săînțeleg mai bine ceea ce seîntîmplă.

Cartea mă însoțește doarîn perioada de concediu. Iarultima dată am fost în con-cediu cu vreo doi ani în urmă.

Îndemn către populație:Odată cu apariția interne-

tului, cartea a rămas în planulsecund, cam puțini o mai so li - cită. Este regretabil acest fapt.Pe cei tineri nu-i mai poți con -vinge să citeacă o carte, pen-tru că internetul le absoarbetot timpul. Anume către ei aşvrea să mă adresez: mai binecitiți o carte decît să pierdețitimpul pe internet.

„ ... Şi toate faptele frumoase dincărţi eu la culeg”. Aşa să fie oare?

Un program model pentru întreaga republică

Pe 31 august, la Ungheni a fost dat startul primeiediţii a Festivalului Naţional al cărţii şi lecturii„Cartea – un miracol al lumii”, ce are loc sub egidaMinisterului Culturii şi a Bibliotecii Naţionale,fiind patronat de UNESCO. Evenimentul s-a produs, cum era şi firesc, la bustul lui Mihai Eminescu din centrul oraşului.

A urmat o „Cafenea a cărţii şi lecturii”, organizată în holulBibliotecii „Dimitrie Cantemir”, la care au fost prezentatecele mai bune 100 de carți din toate timpurile, cele maibune 100 de romane.

A doua zi, la 1 septembrie, au fost date publicităţii rezul-tatele unor concursrui inedite: „Cea mai bună familie citi-toare”, „Cel mai bun desen care să reflecte creaţia lui GrigoreVieru”, „Cea mai bună bibliotecă publică organizatoare alecturii”.

Programul Festivalului respectiv la Ungheni, trebuie despus, este unul consistent şi a fost recomandat de către Bi-blioteca Naţională drept unul model pentru toate instituţiilede acest gen din Republica Moldova.

„Biblioteca din Ungheni este un exemplu demn deurmat. Ne bucurăm că avem asemenea biblioteci de la careare ce învăţa oricine doreşte să realizeze lucruri frumoase”,a declarat pentru „Expresul de Ungheni”, Vera Osoianu, di-rectorul adjunct al Bibliotecii Naţionale.

Pasionaţii de carte şi lectură, de la mic la mare, vor aveaposibilitate, graţie acestui festival, să participe la „Ora uşilordeschise”, care se va desfăşura în filiala nr. 2 al bibliotecii„Dimitrie Cantemir”, sau la Atelierul de lectură „Cît citeşti,atîta creşti” de la filiala nr. 4. În Divizionul de artilerie „Prut”va fi lansat programul „Unitatea miltară citeşte o carte”. Pen-tru început, a fost aleasă povestirea nisporeneanului ValeriuBojoga „Cătălin, copilul cucului” care, potrivit Victoriei Ber-nic, directoarea Bibliotecii „Dimitrie Cantemir”, este foarteactuală şi redă cu lux de amănunte o dramă a poporului nos-tru – exodul masiv al moldovenilor în ţări străine.

Pe 4 septembrie, se va defăşura o Caravană a cărţii şi lec-turii pe traseul: Ungheni-Pîrliţa-Boghenii Noi-Cornova.Vor participa scriitorii: Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, AurelianSilvestru, vicedirectorul Bibliotecii naţionale, Vera Osoianu.Vasile Şoimaru, un mare prieten al Ungheniului, va veni cudoi invitaţi-surpriză. În fiecare din aceste localităţi vor avealoc întîlniri cu cititorii, cu reprezentanţii autorităţilor pu-blice locale.

Festivalul Naţional al cărţii şi lecturii se va încheia la Un-gheni pe 5 septembrie, cu un concurs al declamatorilor dinpoezia lui Grigore Vieru, în faţa bustului poetului. De notatcă prima ediţie a festivalului respectiv este dedicată AnuluiGrigore Vieru.

Totaluri la început de toamnăCu ocazia Festivalului Naţional al cărţii şi lecturii, Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” a făcut totalurile unor concursuri anunţate anterior.

Titlul de cea mai bună organizatoare a lecturii i-a reve -nit bibliotecii din satul Chirileni (directoare – Ana Ţăruş).

Cea mai cititoare familie a fost recunoscută o familiedin Ungheni – Cojocaru. Membrii acesteia – Vasile, profe-sor de muzică, Valentina, director educativ la Liceul „VasileAlecsandri”, Nicoleta, Valentina, Cristina, eleve – au vizitatbiblioteca, de la începutul anului curent, de peste 140 deori şi au consultat peste 300 de documente, fie că e vorbade cărţi, reviste sau ziare.

Titlul de cel mai bun cititor a mers spre Adriana San-duleac, elevă la Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni.Anu me ea a fost cea care a răspuns corect la cele mai multedin cele 100 de întrebări adresate în cadrul unui concurs deinteligenţă.

Printre cele mai populare cărţi ale anului au fost decla -rate: culegerile de poezii ale lui Mihai Eminescu şi GrigoreVieru, „Moromeţii” de Marin Preda, „Mara” de Ioan Slavici,„Temă pentru acasă” de Nicolae Dabija, „Cei trei muşche-tari” de Alexandre Dumas, „Anna Karenina” de Lev Tolstoi,„Maestrul şi Margarinta” de Mihail Bulgacov.

Conform statisticilor, doar 15 la sută din populaţie citeşte, fie că e vorba de presă, de literatură artisticăsau de specialitate. Ce cred oamenii, cei ce au priză la public şi se bucură de popularitate în anumite cercuri, despre exerciţiul cititului? I-am abordat întîlnindu-i pe majoritatea în Piaţa Independenţei din Ungheni. Iată ce ne-au spus.

Cărţile sînt cei mai tăcuţi şi constanţi prieteni; sînt cei mai accesibili şi înţelepţi consilieri; şi cei mai răbdători profesori. Charles William Eliot

Pagină realizată în parteneriat cu Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir”

Comunicat de presa

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂPoţi să spui dacă un om este isteţ după răspunsurile lui. Poţi să spui dacă un om este înţelept dupa întrebările lui. Naguib Mahfouz

PROGRAME TV

Conform unei frumoase tradiţii, stabilite de-a lungul deceniilor, anual în luna septembrie, clo-poţelul şcolar vesteşte începutul unui nou an de studii. Iată şi de data aceasta sărbătoarea pri-mului sunet, numită şi Ziua cunoştinţelor, ne-a venit cu mult soare, cu bucurie pe chipurileelevilor, ale pedagogilor şi părinţilor. Nu uitaţi că şcoala este cea care vă formează ca oameni şi vă deschide drumul în viaţă. Iubiţi şionoraţi şcoala şi pedagogii, cărora le datoraţi tot ce aveţi mai frumos pe lume! Vă felicit cuaceastă ocazie şi vă doresc un an în care să cunoaşteţi doar realizări personale şi profesionale,dar şi noi performanţe.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului

Stimaţi angajaţi din ramura gazificării,

Cu ocazia Zilei profesionale, vă transmit cele mai sincere urări de bine, multă sănătate şi multăcăldură în viaţa dumneavoastră. Aveţi o profesie nobilă, fără de care omenirea nu ar rezista laora actuală. Aduceţi căldura necesară nu doar în casele oamenilor, dar şi în sufletul acestora.Munca dumneavoastră este la fel de importantă ca şi oricare alta. Ne închinăm adînc în faţadumneavoastră pentru comoditatea care ne-o creaţi zi de zi, pentru devotamentul şi profesio-nalismul înalt de care daţi dovadă în activitatea pe care o desfăşuraţi.Să aveţi parte de tot ce e mai bun. Multe succese şi realizări frumoase în continuare!

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului

Stimaţi ofiţeri, ostaşi şi veterani ai forţelor armate,

Ziua Armatei Naţionale îmi oferă plăcuta ocazie de a vă adresa un salut călduros şi apreciereadeosebită faţă de dăruirea şi profesionalismul cu care dumneavoastră, militarii aflaţi în slujbaţării, sub drapelul tricolor, vă îndepliniţi sarcinile constituţionale de apărare a patriei, de garantal securităţii naţionale, al libertăţii poporului. Am încrederea deplină în profesionalismul şi pu-terea dumneavoastră de muncă, iar calităţile morale şi profesionale de care daţi dovadă mă în-dreptăţesc să privesc viitorul cu optimism şi încredere. Folosesc acest prilej, Ziua Armatei Naţionale, pentru a vă adresa cele mai calde felicitări şi urăride succes în activitatea ostaşilor noştri, multă sănătate şi bucurii alături de cei dragi.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului

Stimaţi lucrători ai Biroului vamal Ungheni,

La 4 septembrie se sărbătoreşte Ziua profesională a lucrătorilor serviciului vamal al RepubliciiMoldova. Cu acest prilej vă transmit cele mai calde urări de bine şi sănătate, vă urez succese re-marcabile în munca dumneavoastră de mare răspundere pentru binele ţării.Serviciul vamal reprezintă organul de drept al securităţii statului. De poziţia civică şi de calita-tea profesională a dumneavoastră depinde, în cea mai mare măsură, asigurarea securităţiitransfrontaliere şi facilitarea comerţului extern. Dumneavoastră sînteţi primii reprezentanţi aistatului nostru care întîmpină oaspeţii ce ne vizitează ţara. De prestaţia dumneavoastră de-pinde prima imagine pe care şi-o fac străinii despre ţara noastră. Vă îndemn să rămîneţi fideli profesiei pe care aţi îmbrăţişat-o, să vă îndepliniţi cu onoare misiu-nea asumată. Succese şi numai bine spre binele Patriei noastre!

Cu un deosebit respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

În atenţia unghenenilorLa Ungheni a fost deschis sediul consilierului pentru relaţiile judeţului Iaşi cu Republica Moldova al preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad. Adresa: str. Romană 83, etaj. 3, bir. 4, complexul comercial DECOR.

Tel.: 069002814 – pentru Republica Moldova: 0040730650554 – pentru România.

Consilier – Ion Harea.

“Este, cu adevărat, un eve -niment deosebit pentru Un -gheni“, a remarcat primarulAlexandru Ambros, sublini-ind că este primul teren spor -tiv pentru adulți în aer liberaici. “Dacă pentru copii ammai făcut cîte ceva prin cur -ţi le blocurilor locative, atuncipentru adulţi chiar nu era ni -mic“, a menționat dînsul.

Alexandru Ambros și-a ex -primat satisfacția pentru par -teneriatul ce s-a creat în treCompania “Efes Vitanta Mol -do va Brewery“ și PrimăriaUngheni, care a dus la apa ri -ția acestui teren. “Este unexemplu bun de parteneriatpublic-privat demn de ur -mat“, a spus dînsul.

Reprezentantul oficial aCompaniei, Ana Diulgher, asubliniat, la rîndul ei, că acestproiect este unul social și fă -ră precedent în Republica Mol -dova. “Prin această iniţiativă,am dorit să atragem atenţiaoamenilor asupra faptului cătrebuie să fie responsabilipentru propria sănătate, fă -cînd sport, dar și prin consu -mul de bere, căci, consuma -tă în cantităţi moderate, adu -

ce doar folos sănătăţii “, a re-marcat dînsa.

După Chișinău, Comrat șiCahul, iată că și Ungheniul abeneficiat de cadoul oferit deCompania Efes Vitanta Mol -do va Brewery, un cadou, tre-buie de spus, foarte valoros.Potrivit oficialilor, costul apa -ra telor instalate pe terenuldin Ungheni se ridică la su made 8 mii de euro (peste 100mii de lei moldovenești). Ră -mîne ca unghenenii să știesă le utilizeze a maximum.

“Este un lucru fenome-nal“, a declarat, cu referire laterenul respectiv, Ion Che la -ru, directorul Liceului “Vasi leAlecsandri“, situat chiar ală -turi. Unde mai pui că insti tu -ția respectivă nu are un terensportiv al său şi elevii, de fie -ca re dată, la orele de edu ca -ție fizică, sînt nevoiți să plecela stadionul orășenesc. “Deazi, unele exerciţii ar pu teasă le facă aici, pe terenulproaspăt deschis. E un lucrubun“, a mai spus directorul.

Este un lucru bun pentrutoată lumea. Mihai Grosu,antrenor principal al secţieide atletism a Şcolii sportive

din Ungheni, a explicat celorprezenți la festivitatea de de-schidere a terenului utilita -tea fiecărui aparat în parte.Cei ce vor veni aici să se an -tre neze, își vor pune în fun -cție toate grupurile de mușchiși, în consecință, vor aveadoar de cîștigat. “Este lăuda -bil faptul că o iniţiativă bună,precum e cea a Companiei“Efes Vitanta Moldova Bre we -ry“ este acceptată fără rezer -ve la Ungheni. Dacă ar fipo sibil ca asemenea terenurisă fie instalate peste tot, ar fiextraordinar“, a menționatdîn sul, îndemnînd, totdată,cetățenii să vină aici, să facăsport. “Veniți să faceți mişca -re şi, după o muncă la toateaparatele, să știți că şi o bere

merge mai bine“, li s-a adre -sat unghenenilor antrenorul.

De notat că Primăria Un -gheni a oferit nu doar spațiulpentru terenul respectiv, ci șia efectuat toate lucrările deamenajare și instalare. “Doarcu eforturi comune am reuşitsă deschidem această salăde fitness în aer liber şi acumoricine poate face sport abso -lut gratuit la orice oră“, asub liniat Ana Diulgher, făcîndși ea un apel către unghe -neni în numele Companiei“Efes Vitanta Moldova Bre -we ry“ pe care o reprezintă:“Vă rugăm foarte mult săaveţi grijă de sănătatea dum -nea voastră “.

Referindu-se la locațiaalea să, primarul Alexandru

Ambros a menționat că, ini -ți al, au existat patru variante.Alegerea a fost făcută îm pre -ună cu reprezentanţii Com-paniei. “Sînt sigur că astfelde terenuri vor mai fi des chi -se în oraş“, a subliniat edilul.Astfel, inițiativa venită de laChișinău, de la Compania“Efes Vitanta Moldova Bre -we ry“, va constitui și un im-bold pentru oficialitățile dinUngheni de a construi cît maimulte terenuri sportive, de acrea cît mai multe parteneri -ate public-private.

Cetățenilor nu le rămînedecît să păstreze ceea ce s-afăcut pentru ei, să mențină înordine primul și, deo cam da -tă, unicul teren sportiv pen truadulți în aer liber.

Deschiderea terenului dela Ungheni face parte dinproiectul lansat de Compa-nia “Efes Vitanta Moldova

Bre wery“ în toamna anului2010, prin instalarea echipa-mentelor sportive în 11 par-curi din Chișinău. Scopul pro - iectului este de a oferi posi-bilitate adulților să menținăo formă sportivă bună, să-șiîmbunătățească starea ge -ne rală de sănătate adoptîndun stil de viață sănătos.

“Efes Vitanta“ vine la Ungheni nu doar cu bere bună, ci și cu proiecte sociale formidabileDe acum înainte, unghenenii vor fi mai sănătoși. Și asta, datorită Companiei “Efes Vitanta MoldovaBrewery“, care a instalat la Ungheni, în preajmascuarului “Grigore Vieru“ din centrul orașului, un teren sportiv pentru adulți, dotat cu 12 aparate de fitness. Pe 24 august, terenul respectiv a fost deschis oficial, în fața unui pubic numeros.

GRANIŢE COMUNE. SOLUŢII COMUNE

Proiect implementat de

APA Uncalnis Ungheni

Ungheni, str. Barbu

Lautaru nr. 26

Site: www.uap.md/

uncalnis.php

Proiect finantat de

Uniunea Europeana

www.ro-ua-md.net

Autoritatea Comună

de Management

Tel: +4 0372111332

E-mail:

info.ro-ua-md@mdrt.ro

Uniunea Europeană este constituită din 27 state membre care au decis să-şi

unească treptat cunoştinţele, resursele şi destinele. Pe parcursul a 50 de ani de

extindere teritorială au construit împreună o zonă de stabilitate, democraţie şi dez-

voltare durabilă, păstrând totodată diveristatea culturală şi libertăţile individuale.

Uniunea Europeană s-a dedicat ideii de împărtăşire a realizărilor şi valorilor cu

statele din afara graniţelor sale.

Comisia Europeană este organul executiv al UE.

Ungheni, 31.08.2011

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Romania şi APA “Uncalnis” Un-

gheni, Republica Moldova au început implementarea Proiectului „Reţea transfrontalieră pentru agricultura ecologică” , cod

MIS-ETC 927, în valoare de 166.235 Euro, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun România

– Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013.

Proiectul este o continuare a unui alt proiect implementat de beneficiar şi partenerul său în agricultura ecologică, „Reţea

transfrontalieră România-Moldova Centru Pilot transfrontalier de cercetare şi dezvoltare a producţiei agricole ecologice”,

care a fost finanţat de către Programul de Vecinătate România-Moldova, componenta Phare CBC 2005.

Reţelele transfrontaliere interactive care vor fi create prin acest proiect vor oferi producătorilor agriculturii ecologice instru-

mentele necesare pentru îmbunătăţirea lor, în vederea promovării şi comercializării producţiei.

Astfel, primul proiect a creat premise pentru dezvoltarea expertizei transfrontaliere în domeniul agriculturii ecologice, au fost

gândite activităţi de cercetare şi traininguri. Proiectul actual creează instrumentele necesare pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor,

punerea în aplicare a modelelor de bune practici şi de vânzare a produselor ecologice, prin interacţiune şi inter – relaţii.

Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 este finanţat de Uniunea Europeană prin

intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat şi co-finanţat de statele participante în program.

Comunicatul va fi lansat în data de 31.08.2011, orele 1000, la APA “Uncalnis” Ungheni.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să vă adresaţi următoarei persoane de contact:

Iurie Vrabie, coordonator local proiect

E-mail: uncalnis@uap.md

7Roşiile sînt benefice pentru sănătate, reduc riscul apariţiei cancerului şi bolilor cardiovasculare şi ne ţin departe de depresii. Mai au şi acţiune benefică asupra pielii, a părului, a ochilor şi a unghiilor. Roşiile sînt o sursă excelentă de vitamina C, o singură roşie conţinînd 50% din necesarul zilnic de vitamina C al unui adult. (Culinar.md)

Expresul de UngheniVineri, 2 septembrie

„Este o premieră organiza -rea unei curse de ciclism la noiîn ţară cu ocazia Zilei Inde -pen denţei”, a declarat pentru„Expresul de Ungheni” Teo -dor Dănilă, şeful direcţiei in -sti tuţii sportive şi sportul pen -tru toţi din cadrul Ministeru-lui Tineretului şi Sportului.Potrivit dînsului, traseul nu afost ales întîmplător. „Se ştiecă Ungheniul este, în acestan, capitala tineretului. Cuacest prilej, am considerat căe bine să venim și noi aici”, afăcut explicaţiile de rigoareoficialul. Dînsul s-a arătatmulţumit de primirea de care

au avut parte. „Ne-a întîmpinat, la intra -

rea în oraş, un grup mare decopii pe biciclete, care s-aualăturat cicliștilor participanțila cursa respectivă. Bravo lorcă au rezistat la tempoul im -pus de sportivi. Toată lumeade pe stradă ne-a salutat ridi -cînd mîinile în sus. Ne-au în-tîmpinat foarte frumos”, amen ţionat Teodor Dănilă.

În Piaţa Independenţei par -ticipanţii la cursa de ciclismau fost întîmpinaţi de repre -zen tanţii administrației pub-lice locale. „Ne dorim ca aici,la Ungheni, să vă simțiți bine,

astfel ca drumul înapoi spreChişinău să vi se pară mult maiuşor”, li s-a adresat cicliştilorviceprimarul Ludmila Gu -zun. ”Activitatea de azi nueste doar una sportivă, ci șieducativă, căci e consacratăZilei Independenței”, a re-marcat vicepreşedintele raio -nului, Iulia Pancu, după careşi-a exprimat speranţa ca ace -

eaşi cursă de ciclism să fie or -ganizată şi la anul viitor, iarnumărul participanţilor să fieşi mai mare.

Potrivit unui comunicatde presă al Ministerului Ti ne -retului şi Sportului, la cursarespectivă au participat 80 deciclişti din şcolile sportive dinTiraspol, Dubăsari, Chişinău.(L.B.)

Pe biciclete, spre Ziua Independenţei

Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comodităţile. Tel.: 34614,

069647097

Elevatorul din or. Bucov r-nul Str eni CUMPAR :

Orz, Grîu furajer, Maz re... Achitarea la moment.

Tel. /022/ 22-51-12; 22-20-19 Mob. 0685 76661, 0699 83377

Vînd apartament cu trei odăi, eta-jul 1, în cartierul

Tineretului, or. Ungheni.

Telefon: 28743,

060322579

Vînd casă, 100 m.p., 12 ari. Teren – 29 ari în preajmă, or. Corneşti, str. Mateevici 7.

Tel.: 61346, 078119091.

Vînd casă în Zagarancea.

Tel.: 068212158,

069507341

Sperînd la un nou sediu al Oficiului Stării Civile

Trei ani la rîndul, Oficiul Stării Civile (OSC) din Ungheni se numără printre cele mai bune în republică. Pentru activitatea sa în anul 2010, i s-a înmînat, chiar recent, o diplomă de gradul II. Aceasta şi-a găsit locul, alături de multe alte diplome la fel de valoroase, pe peretele birouluişefei OSC Ungheni, Svetlana And rieş. „Sperăm ca într-un an-doi să obţinem şi titlul de cel mai modern oficiu”, a subliniat dînsa.

Svetlana Andrieş s-a arătat încrezătoare că în scurt timpOficiul Stării Civile din Ungheni va avea un nou sediu, multmai amenajat şi confortabil pentru beneficiari. La ora ac-tuală, instituţia activează în cîteva birouri dintr-un edificiual Consiliului raional, iar oamenii care vin în număr maresă-şi perfecteze actele de stare civilă sînt nevoiţi să aştepteore în şir în coridor, perturbînd liniştea şi bunul mers al ac-tivităţii celorlalte servicii ce-şi au sediul aici. Nu există nicio sală adevărată de solemnităţi.

„Avem asigurări de la preşedintele raionului, Iurie Toma,de la ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, că problema unui nouedificiu va fi soluţionată în curînd”, a subliniat Svetlana An-drieş. Potrivit dînsei, oficialii deja se află în căutarea uneiva riante optime.

Optimismul şefei Oficiului Stării Civile a fost insuflat şide un eveniment important ce a avut loc pe 12 august laSculeni. Graţie insistenţelor şi străduinţelor primarului Va-sile Casian, ale secretarului consiliului local, Sergiu Maca-rov, aici a fost deshisă o sală de solemnităţi unicală. „Estecea mai frumoasă sală pe care o avem în raionul Ungheni”,a remarcat Sevtlana Andrieş, menţionînd, totodată, că ar fibine ca toate primăriile din raion să ia exemplu de la cei dinSculeni.

Noua sală de solemnităţi se află în incinta casei de culturăşi a fost reconstruită şi amenajată special pentru oficializareacăsătoriilor. Timp de doi ani s-a muncit, începînd cu elabo-rarea proiectului şi terminînd cu mobilarea încăperii. Repa-raţia şi amenajarea au costat 180 mii de lei. De acum înainte,înregistrarea căsătoriilor pentru tinerii din Sculeni va fi uneveniment cu adevărat festiv şi deosebit.

Lucia Bacalu

Primesc în gazdă,

la Iaşi, un cuplufamilial (tineri)

sau doi tineri.

Tel.:

61470

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari (10 ari – viţă de vie).Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797. Spitalul raional Ungheni deplînge moartea Rodicăi Ţugu -

lea-Chirinciuc, doctor deosebit, devotat cu trup şi sufletme seriei sale. A ars ca o torţă, luminînd în jurul său, adu -cînd speranţă în inimile miilor de pacienţi pe care i-a avutde-a lungul anilor. O inimă mare a încetat să mai bată, unsuflet bun s-a ridicat la Cer. Cu durere în suflet şi maretristeţe ne despărţim de colega noastră. Avea doar 45 deani – o viaţă scurtă, dar plină de realizări şi fapte frumoase.Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Sincere condoleanţefamiliei îndoliate.

În aceste momente de adîncă durere şi tristeţe, cauzate detrecerea în nefiinţă a medicului Rodica Ţugulea-Chirinciuc,secţia maternitate a Spitalului raional Ungheni, transmitesincere condoleanţe şi un gînd de alinare familiei îndure -rare.

Colectivul secţiei ginecologie a Spitalului raional Ungheniîşi exprimă regretul şi întreaga compasiune la trecerea înnefiinţă a colegei Rodica Ţugulea-Chirinciuc. A fost un doc-tor extraordinar, a fost un om deosebit, cu o energiedebordantă şi o bunătate impresionantă. Nu te vom uita,dragă colega. Bunul Dumnezeu să te odihnească în pace.

A plecat la cele veşnice, mult prea devreme, buna noastrăcolegă, Rodica Ţugulea-Chirinciuc. Profund îndureraţi şicu regrete ne despărţim de ea. Ne va lipsi mult. Dumnezeus-o odihnească în pace. Transmitem sincere condoleanţefamiliei îndurerate.Colectivul secţiei perinatologie a Spitalului raional Ungheni

Colectivul Spitalului şi Centrului Medicilor de Familie Cor -neşti este alături de medicul-şef Natalia Chirinciuc-Mun -tea nu, în clipele grele pricinuite de moartea cumnatei sale,Rodica Ţigulea-Chirinciuc. Dumnezeu s-o odihnească înpace.

CONDOLEANŢE

Zeci de ciclişti au împînzit, pe 26 august, Ungheniul. Astfel Ministerul Tineretului şi Sportului, în parteneriat cu Federaţia de ciclism, a decis să marcheze cei 20 de ani ai Independenţei Republicii Moldova –pintr-o cursă pe traseul Chişinău-Ungheni.

Graţie unui grant în valoarede 75 mii dolari SUA, acordatde Fondul de Investiţii Socialedin Moldova, şi a unei con tri -bu ţii a comunităţii de 145 miide lei, aici a fost făcută o repa -ra ţie capitală: s-au schimbatgeamurile şi uşile exterioare, afost construit un nou acoperiş,grădiniţa a fost conectată laconducta de gaze. Potrivit luiIon Antoniuc, preşedintele Aso -ciaţiei obşteşti de implemen -tare a proiectului, s-a muncitfoarte mult, iar rezultatele-s pe

măsură. Grădiniţa are şi unnou gard cu o lungime de 220de metri, au fost plantaţi aicipomi, arbuşti, flori. Ce mai, oadevărată frumuseţe, un para -dis pentru copii.

Directoarea grădiniţei, Ta-tiana Muşchei, s-a declarat mul -ţumită de cele obţinute, sub li-niind că părinţii pot fi liniştiţipentru copiii lor.

Pe 28 august, a avut loc de-schiderea ofcială a grădiniţei.La eveniment a participat şiprimarul satului, Iacob Pîntea,

şi vicepreşedintele raionului,Petru Langa. A venit lume pes -te lume: copii, părinţi, bunici.Surpriza cea mare avea s-oofere interpretul şi compozi-torul Ian Raiburg, născut laMăcăreşti. Cei mai în vîrstă

săteni şi-l amintesc din perioa -da cînd avea 2-4 anişori şi aler -ga prin şcoala unde tatăl săuera director. Au trecut zeci deani de atunci.

În semn de recunoştinţă şimîndrie, primarul Iacob Pînteai-a înmînat interpretului dip -loma de Cetăţean de onoare alsatului Măcăreşti. A fost unmoment emoţionant, la fel caşi serviciul divin, oficiat depărintele Alexandru Buză.

Ian Raiburg, deja în calita -tea sa de cetăţean de onoare alsatului, le-a oferit în dar con -sătenilor săi un concert de zilemari.

Marin Gîncu, student stagiar

Bucurie pentru picii din Măcăreşti După 9 luni de zile, grădiniţa „Izvoraş” din Măcăreşti şi-a redeschis uşile pentru zecile de copii din sat. De acum înainte, aceştia vor beneficia de cele mai bune condiţii posibile.

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂTestaţi unul dintre secretele sănătăţii deţinute de pastorul Kneipp: mergeţi cu picioarele goale prin iarba udată de rouă (atenţie la viespi!). Acest pastor din secolul 19, precursor al terapiilor alternative, o făcea în fiecare dimineaţă, pentru antrenarea rezistenţei fizice şi a trăit mai mult de 90 de ani.

BerbecAveţi tendinţa de a vă restructura viaţa. Renunţaţi la o parte

din obiective şi vă lăsaţi în voia partenerilor. Vi se pare dificil săluaţi decizii. Nu veţi fi mulţumiţi nici de voi, nici de cei din jur.

TaurEnergia şi originalitatea dumneavoastră se manifestă de

aceasta data fără reţineri. O săptămînă benefică pe plan social şiprofesional. Munca de pînă acum este încununată de success.

GemeniNu sînteţi siguri de trăinicia sentimentelor voastre faţă de anu-

mite persoane. Se vor derula zile pline de resentimente manifes-tate tocmai faţă de prietenii cei mai buni.

RacVă veţi simţi datori să vă verificaţi amicii. Veţi obţine noi cu-

noştinţe, veţi avansa profesional, prin acumularea de noi cunoş-tinţe tehnice. Apar aliaţi secreţi sau protectori influenţi.

LeuComentariile dumneavoastră vor fi acide şi provocatoare. În-

cercarea de a fi păcăliţi se termină cu scandal, prin ruperea rela-ţiilor păgubitoare, chiar dacă sînt implicate şi rude.

FecioaraSentimentele faţă de prieteni devin mult mai intense de cît au

fost în trecut. Nemulţumirile, orgoliile şi dorinţa de a rupe rela-ţiile amicale dispar ca un nor de fum, ca şi cum n-ar fi existat ni-ciodată.

BalanţaAtitudinea duplicitară nu vă este tipică şi acest lucru va ieşi în

evidenţă pe parcursul întregului interval. Forţa interioară esteafectată de părerile critice ale celor din familie.

ScorpionVeţi avea posibilitatea să descoperiţi cine sînt acei adversari

care vă bîrfesc şi vă implică în scandaluri. Sînt avantajaţi acei careau o energie excepţională.

SăgetătorEvenimentele cotidiene au un impact deosebit în viaţa dum-

neavoastră. Unii se luptă cu morile de vînt, alţii se retrag din faţaproblemelor, preferînd să le amîne.

CapricornSînteţi energici, hotărţi şi foarte determinaţi, sînteţi mai

irascibili din cauza cheltuielilor, de care parcă nu mai puteţiscăpa. Nu este exclus ca să pierdeţi bani în urma unei speculaţiiriscante.

VărsătorAveţi tendinţa de a vă apăra excesiv drepturile, de a face gesturi

radicale, de a tine discursuri moralizatoare. Din punct de vederefinanciar, înregistraţi un vîrf de încasări.

PeştiContrastele pe care le observaţi în comportamentul celor din

anturaj vă împiedică să luaţi decizii corecte şi concrete în ceea cevă priveşte. Sînteţi total lipsiţi de discreţie şi de altruism.

Horoscop 5 – 11 septembrie

5 - 11 septembrieLuni Sf. Mc. Irineu; Sf. Irh. Calinic.Marţi Sf. Mc. Eutihie; Sf. Irh. Petru; Cuv. Arsenie.Miercuri Sf. Apostoli Vartolomeu, Tit; Sf. Irh. Mina.Joi Sf. Mucenici Adrian şi Natalia.Vineri Cuvioşii Pimen cel Mare, Kukşa, Sava.Sîmbătă Cuv. Moise; Cuv. Iov al Poceaevului; Sf. Părinţi

de la Lavra din Kiev; Sf. Pr. Ana.Duminică Duminica XIII. Tăierea Capului Sf. Pr. Ioan

Botezătorul. (Zi de post)

Expres ortodox

Fotografia săptămînii

La datorie, ca şi acum 20 de ani. Ei au fost adevăraţii eroi ai mişcării de eliberare naţională aici, la Ungheni.

Bancuri Nebunii dintr-un ospi-

ciu s-au săturat să aibă os-piciul în acelaşi loc, aşa căs-au hotărît să-l mute.Şi-au dat hainele jos şi auînceput să împingă. La unmoment dat, vine docto-rul şi le fură hainele. Du -pă cîteva minute, unuldin tre ei s-a uitat în urmăşi a zis:

- Băieţi, gata, că nici nuni se mai văd hainele!

Un preot trecea printr-uncartier ţigănesc. Un ţigănuşîl acostează:

- Nene, nene!- Fiule, mie să-mi spui

părinte, nu nene!- Mamă, mamă, începu

să răcnească puradeul, vinorepede că s-a întors tata!

GHEORGHE CIMBRICIUC, BĂRBATUL CAREŞI-A REALIZAT VISULDIN COPILĂRIEFuncţia actuală: comandantul Cen-

trului militar teritorial Ungheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: responsabilitatea.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: să-şi ţină promisiunea.

Calitatea pe care o prefer la o fe-meie: feminitatea.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: faptul că mă acceptă ca prieten.

Ocupaţia mea preferată: servciulîmi ocupă marea majoritate a timpului şi

îmi place să îndeplinesc activităţile legatede servciul militar.

Principalul meu defect: nu prea amîncredere în oameni.

Visul meu de fericire: să-mi văd fa-milia şi copiii sănătoşi.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să-i văd pe cei apropiaţi suferind.

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea ce mi-amdorit mereu: să devin militar.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: Mol-dova. Chiar dacă ar fi să-mi aleg eu pat -ria, tot Moldova ar fi.

Culoarea preferată: verde, pentru cămai mult de jumătate din viaţă am purtathaine verzi.

Floarea preferată: trandafirul.

Pasărea preferată: rîndunica, pentrucă îşi iubeşte familia, trage la cuibul săumereu şi este foarte muncitoare.

Scriitorii preferaţi: Mihai Eminescu.

Eroul preferat: Bruce Willis.

Eroina preferată: Angelina Jolie.

Eroii din viaţa reală: cei care şi-auadus contribuţia la bunăstarea Republi-cii Moldova, eroii naţionali.

Băutura şi mîncarea preferată:vinul gustos de casă şi mîncarea sănă-toasă de la ţară.

Ce detest cel mai mult: oamenii caremint şi oamenii care fumează.

Calitatea care aş vrea s-o am dinnaştere: să fiu cel mai bun.

Cum aş vrea să mor: adesea mă gîn-desc la acest lucru, mai ales că m-amconfruntat cu multe situaţii periculoase.Mi-aş dori ca, după moartea mea, ceiapropiaţi să-şi aducă aminte doar de lu-cruri frumoase cu referire la mine.

Starea de spirit actuală: optimist, cuîndrăzneală şi obligaţii în funcţia nouă pecare am ocupat-o chiar astăzi.

Greşeli care îmi inspiră cea maimultă indulgenţă: eu foarte rar iert gre-şelile omeneşti, dar cele mai neobişnuitesau amuzante cred că le-aş putea ierta.

Deviza mea: spre un viitor frumos şiluminos pentru binele Moldovei.

Din cei 34 de ani pe care îi are acum, 17i-a dedicat armatei. A fost un vis al luiîncă din copilărie. A reuşit să şi-l reali-zeze. A ajuns acolo unde îşi doreşte şi,ca orice luptător, va ajunge şi mai de-parte.Ziua în care dînsul a răspuns la întrebă-rile “Chestionarului...” nostru, a fost şiprima lui zi într-o nouă funcţie. L-amgăsit îndeplinindu-şi deja noile obliga-ţiuni. La 3 septembrie, în întreaga republicăse sărbătoreşte Ziua Armatei Naţionale.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

Moldova va avea sfinţii săi! A fost creată Comisia pentru canonizare în frunte cuEpiscopul de Ungheni şi Nisporeni

Mitropolitul Moldovei, ÎPS Vladimir, a semnat un decret,prin care l-a numit pe Prea Sfinţitul Petru, Episcop de Unghenişi Nisporeni, în funcţia de preşedinte al Comisiei sinodale pen-tru canonizare, anunţă site-ul HotNews.md.

Mitropolitul şi-a exprimat regretul că în pofida numeroase-lor mărturii despre viaţa şi minunile Cuvioşilor Macarie de laSaharna şi ale Agafiei de la Cuşelăuca nu s-a reuşit canonizareaacestora, ei avînd doar o cinstire locală.

Maica Epistemia Goncearenco, purtătoarea de cuvînt a Mit -ropoliei Moldovei, a comunicat pentru HotNews.md că înMoldova, inclusiv Trasnistria, există mai bine de 20 de perso-nalităţi vrednice de a fi canonizate. „Este bine că a fost creatăaceastă comisie, pentru că au fost mai multe persoane care aufăcut minuni sau au fost martiri pentru credinţă, astfel încîtmerită să devină sfinţi locali”, a spus dînsa. Potrivit sursei citate,urmează să fie stabilite procedurile şi criteriile de canonizarepentru cei care au făcut „minuni vizibile”.

Conform Mitropoliei Moldovei, din Comisia pentru cano-nizare vor face parte „slujitori, teologi şi cercetători competenţicare vor identifica şi acumula informaţia necesară despre per-soane desăvîrşite şi demne pentru a fi canonizare”.