Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 16 septembrie 2011 Anul IV, nr. 36 (191)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Catedrala episcopală „Alexandru Nevski” şi-a sărbătorit hramul cu mare fast

„Cred că e pentru prima dată cînd la această biserică s-aadunat un sobor atît de mare de preoţi şi s-au înălţat asemenearugăciuni”, a remarcat Preasfinţitul Episcop de Ungheni şi Nis-poreni, Petru Musteaţă. La marea sărbătoare creştină au fostprezenţi 65 de preoţi, dar şi o mulţime covîrşitoare decredincioşi, printre care au fost văzuţi edilii raionului şi aioraşului Ungheni. Într-un altar improvizat în curtea Catedralei,preoţii a cinstit, prin rugăciunile lor, pe Sfîntul kneaz Alexan-dru Nevski. „Sperăm că această sfîntă liturghie oficiată astăzila Catedrala episcopală, va da un suflu nou, îi va face mai bunipe creştinii noştri, îi va face să aibă o atitudine mai pioasă fațăde cele sfinte şi mîntuitoare”, a accentuat Ioan Moşneguţu, sec-

retarul episcopiei. Biserica „Alexandru Nevschi” a fost construită în anul 1903,

purtînd „semnătura” renumitului arhitect Alexandru Bernar-dazzi. În perioada sovietică, a fost închisă şi nu a funcţionatmai bine de 30 de ani. Şi-a reînceput activitatea în 1991, dupăce a fost reconstruită. Din 3 aprilie curent, biserica a obţinutstatutul de catedrală episcopală.

Pînă în anul 2009, nu doar biserica, ci şi oraşul Ungheni îşisărbîătorea Hramul pe 12 septembrie, de Sf. Alexandru Nevski.Printr-o decizie a Consiliului orăşenesc însă, începînd cu anul2010, hramul oraşului este sărbătorit pe 28 august, de Sf.Maria.

Ungheniul nu a văzut niciodată, pînă la 12 septembrie curent, atîţia preoţi şi enoriaşi împreună, sărbătorind Hramul Catedralei episcopale „Alexandru Nevski” din centrul oraşului. A fost o sărbătoare cu mult fast, cu rugăciuni îndreptate spre ceruri şi un cor impunător cinstindu-l pe ocrotitorul acestui lăcaş sfînt.

Cooperarea contabililor dinRomânia și Republica Moldova a fost oficializată la Ungheni

Un acord internațional de colabarare între Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a fost semnat miercuri, 14 septembrie, la Ungheni.

Evenimentul a avut loc în sala de ședințe a Consilului rai o nalși a întrunit o mulțime de reprezentanți ai acestei profesii din ce -le două ţări. ”Astăzi un contabil se asociază cu o persoană carepermanent este în muncă, tot timpul este cu griji și res pon sa -bilități, are un nivel de cunoștințe din diferite domenii, toatefiind foarte necesare pentru o întreprindere mică sau mijlocie,pentru a asigura activitatea acesteia”, a făcut o descriere Vea ces -lav Ciobanu, președintele Asociației Contabililor și AuditorilorProfesioniști din Republica Moldova, în cuvîntul său de salut.

Obiectivul acestui Acord de Cooperare este de a acceleraconformitatea contabililor din Moldova cu standardele inter -naționale de raportare financiară și de audit. Datorită acestuiparteneriat, părțile semnatare vor beneficia de un schimb deexperiență, de un schimb de publicații și manuale, de vizite destudiu. ”Nici n-am simțit că am trecut Prutul, mă simt ca acasă”,a menționat Marin Toma, președintele Corpului ExperțilorContabili și Contabililor Autorizați din România. Oficialul ro -mân a dat aprecieri înalte Asociației contabililor din Moldova,spunînd că aceasta ”este una din cele mai dinamice asociațiidin Europa ”.

La evenimentul istoric pentru contabilii de pe ambelemaluri ale Prutului a asistat și primarul de Ungheni, AlexandruAmbros. ”Semnarea unui acord internațional este cu adevăratun eveniment semnificativ. În mod special, apreciez muncaAngelei Mihalachi, care reperezintă Asociația aici, la Ungheni.Este o persoană cu foarte multă energie, dar altfel nici nu poatefi un contabil de forță”, a spus dînsul

Anul acesta, Asociația Contabililor și Auditorilor Profe si o -niști din R. Moldova a atins vîrsta de 15 ani. Partenerii din Ro -mânia au împlinit deja 90 de ani de la fondare.

Ina landa

Chinezii i-au zis Li DiEste vorba de Lidia Sanduleac, absolventă a Liceului „Vasile

Alecsandri” din Ungheni, unica moldoveancă înscrisă în acestan la o universitate din China. „Din 13 septembrie, numelemeu oficial este Li Di”, anunţă ungheneanca noastră pe contulsău din „Odnoklassniki.ru”, după care explică: „Li” este nu-mele de familie, iar „Di - prenumele”. Cu o zi înainte de eveni-ment, Lidia mai scria: „Numele chinezeşti nu sînt stan dar-dizate, au sensuri diferite, în dependenţă de numărul de silabe.Pot să te numească zîmbăreţ, isteţ, luminos... Aştept să văd ceo să-mi „lipească” mie. Apropo, acest nume va deveni ulteriorunul oficial în toate actele chinezeşti (viza de reşedinţă, cardulbancar etc.)”. Di înseamnă, din chineză în română, deştept. Auintuiţie bună chinezii.

Pag. 3Se activizează bolile diareice acute Medicii de la Centrul sănătate publică atenţionează: în ultima perioadă (sfîrşitul lunii august - începutul lunii septembrie), în raion se observă o activizare a bolilor diareice acute. Satul Măcăreşti, cu 15 cazuri, deţine întîietatea.

Pag. 4A decis să lupte pînă în pînzele albe pentru puişorii ei dragi Este singură pe lume. Mama a abandonat-o chiar dela naştere. A fost crescută de bunica. Cum a terminatşcoala, s-a grăbit la măritiş. De ce? Vroia şi ea să aibăo familie a sa. Dar cel pe care l-a ales să-i fie alături nuprea a vrut s-o înţeleagă.

Pag. 5Suicidul – o gravă problemă de sănătate Recent, o adolescentă în vîrstă de 16 ani din Unghenia fost internată în spital, secţia reanimare, cu diag-nosticul: intoxicaţie cu pastile. Potrivit MarianeiBalmuş, directoarea Centrului comunitar pentrusănătate mintală, fata a vrut să-şi pună capăt zilelor.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis ca alegerile locale să poată fi desfăşurate doar de două ori pe an. Au fost stabilite şi zilele exacte: a doua zi de duminică din lunile mai şi noiembrie. CEC a stabilit deja pentrudata de 13 noiembrie 2011 desfăşurarea alegerilor locale noi ale primarilor oraşului Făleşti şi comunei Hănăsenii Noi, raionul Leova. Mandatul primarului de Făleşti a încetat înainte de termen în legătură cu incompatibilitatea funcţiei, iar al primarului de Hănăsenii Noi - în legătură cu demisia acestuia. (Hotnews.md)

Expresul de UngheniVineri, 16 septembrie2

Oaspetele vesel

Aşa e modaSe ruinează cavalerulCînd dama se îmbracă.Azi altu-i adevărul:Vai, moda o dezbracă.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Iar pe masa de scris mai stăfoaia cu numărul telefonului său

Cu trei săptămîni în urmă, trecuse pe la redacţie Boris Zu-gravu, preşedintele Organizaţiei raionale a veteranilor şi pen-sionarilor. Pregătea un mare eveniment: simpozionul „Caleaspre independenţă”. Avea mult de lucru: trebuiau invitaţi depu-taţii semnatari ai Declaraţiei de independenţă, trebuiau de pusla punct unele chestiuni organizatorice, trebuia elaborat pro-iectul unei declaraţii şi tot aşa. Din vorbă în vorbă, i-am zis căşi „Expresul de Ungheni” pregăteşte o ediţie specială, dedicatăaniversării a 20-a de la declararea independenţei RepubliciiMoldova. I-am mai zis atunci că ne-am dori să aducem în prim-plan oameni noi care, prin modestia lor, au rămas în umbră.

Domnul Zugravu imediat ni l-a recomandat pe AfanasieCreţu, fost profesor, mare patriot. „Notaţi telefonul dînsului.Vă va povesti cu mare drag prin ce a trecut în acei ani de deş-teptare naţională. Cu siguranţă, veţi afla multe lucruri intere-sante, despre care poate că nu s-a vorbit niciodată”, ne-a spus.

Am notat telefonul domniei sale pe o foaie albă de hîrtie.Ne-am gîndit să-l contactăm ulterior, ca să putem discuta învoie şi să „scoatem” de la el cît mai multe informaţii.

A trecut o zi, două, trei. Au venit sărbătorile, au trecut săr-bătorile. Vîltoarea evenimentelor ne-a luat-o înainte. Vestea căAfanasie Creţu nu mai este, că l-a luat Domnul la el a venit caun trăsnet. L-am văzut ultima oară pe 25 august, la acel sim-pozion. L-am urmărit cu privirea şi la Crucea eroilor neamuluidin centrul oraşului. Modest, cum îi era firea, stătea cu o gla-diolă albă în mînă. Stătea cu capul plecat, în semn de respectşi pioşenie faţă de înaintaşii noştri. Este imaginea care mi-arămas în memorie. Este chipul dînsului, imortalizat într-o fo-tografie rămasă în arhiva redacţiei.

Iar pe masa de scris mai stă foaia cu numărul telefonuluisău. Telefonul care nu va mai suna niciodată pentru el.

A mai plecat un martor al acelor evenimente de acum 20 şiceva de ani. Un martor sincer, onest, de o cumsecădenie de-osebită. Nu vom şti niciodată ce ar fi putut să ne zică. Alţii, înlocul lui, ieşind din tufişuri, se cocoţează pe piedestal, dînd lec-ţii de patriotism şi erijindu-se în mari luptători pentru dreptateşi adevăr.

Cît încă nu e prea tîrziu, să-i căutăm pe cei ce ar putea să nespună lucruri cu adevărat preţioase. Mă adresez către istorici,în primul rînd, căci anume ei au menirea să scoată la luminăadevărul. De ce să răscolim prin arhive peste alte cîteva decenii,dacă putem azi să ascultăm ce au a ne spune eroii anonimi aineamului.

Dumnezeu să-l odinhnească pe Afanasie Creţu. A fost unom extraordinar. Regret din tot sufletul că nu i-am spus cît demult îl apreciez şi îl preţuiesc atunci cînd era în viaţă.

„Astăzi noi evaluăm ceeace-am început cu două luni înurmă: un proiect frumos ce aprevăzut achiziţionarea de echi -pament sportiv pentru copii.Iată că acesta, în sfîrșit, a fostrealizat”, a anunțat la adu na -rea festivă, Claudia Sîrbu, di-rectoarea grădiniței.

”Antrenează-te de mic, săcrești mare și voinic”, acest în-demn optimist a servit dreptslogan pentru proiectul pre -zentat, primăvara curentă, Fun -dației Comunitare Unghenide către Grupul de inițiativă”Claudia Sîrbu” de la grădi ni -ța „Tereza Sobolevschi”. Pen-tru realizarea celor propuses-au cheltuit 14.000 lei, dintrecare 8900 lei le-a acordat Fun -

dația Comunitară Ungheni.La realizarea proiectului s-aualăturat: primăria Ungheni,AVE Ungheni, notarul publicValentina Ciorbă, precum șipărinții micilor beneficiari.

”Pe toate le-am făcut pen-tru voi, dragi copii, ca să creș -teți sănătoși, mari, voinici șifrumoși”, i s-a adresat miculuipublic Svetlana Gaiduc, me -to distă la grădiniță. ”Vreau sămenționez că am avut grijă săprocurîm două aparate fitnessși pentru cadrele didactice,căci nu doar copiii trebuie săfie sănătoși, dar și cei care-ieducă”, a explicat dînsa.

De utilitatea celor realizateîn grădiniță s-a convins și Ma -ria Filimon, specialist-meto -

dist la Direcția ÎnvățămîntUn gheni, prezentă la eve ni -ment. ”Ceea ce vedem aziaici este rezultatul munciiîntregului colectiv. Dota reasălii de sport cu cele ne ce -sare va avea un efect beneficasupra dez vol tă rii fizice șimotorice a copiilor”, a spusdînsa. Potrivit Mariei Fili -mon, în ultimul timp nu -mărul proiectelor realizatede instituțiile pre școlare atîtdin oraș, cît și din raion esteîn creș te re, fapt care nupoate să nu bucure.

Pentru a pune în aplica -re echipamentul nou-nouț,educatorii de la grădinița”Tereza Sobolevschi” au datstart unei competiții spor ti -ve în aer li ber între grupelepregătitoare. La finalul acti -vi tății toți copiii au fost răs -plătiți cu dulciuri.

Ina Landa

Un final ce prevesteşte un nou început pentru sănătatea copiilor Joi, 8 septembrie, în orele dimineții, curtea grădiniței”Tereza Sobolevschi” din Ungheni semăna cu un roide albine. Însoțiți de părinți, dar și de educatorii gri -julii, micuții săreau zglobiu, rîdeau, se zbenguiau.

Potrivit Lidiei Crăciun, di-rectorul Spitalului raional Un -gheni, centrul respectiv „aremenirea de a îmbunătăţi cali-tatea serviciilor medicale pen-tru bolnavii de tuberculoză, ast -fel aducînd numai beneficii po -pulaţiei, bolnavilor şi familii -lor lor”. „Vom merge acolo un -de sînt focare, vom merge săidentificăm bolnavii, vom mer -ge să-i supraveghem, să-i aju -tăm. Vom fi acolo unde existăprobleme”, a accentuat dînsa.

De notat că instituţia res pec -tivă a fost deschisă, graţie pro -iectului „Sporirea rolului pa -cientului şi a comunităţii încontrolul tuberculozei”, im-plementat de Centrul pentruPolitici şi Analize în Sănătate(CPAS) şi finanţat de FondulGlobal pentru combatereaHIV\SIDA, a tuberculozei şi

malariei. Este al zecelea cen-tru deschis în acest an în Re-publica Moldova.

Valeriu Crudu, coordona-torul proiectului, a menţionatcă selectarea oraşului Un gheniîn vederea deschiderii aici a unuiCentru comunitar pentru bol-navii de tuberculoză s-a dato -rat şi faptului că aici „există oa -meni de încredere şi o condu ce -re cu care să poată conlucra”.

Atît vicepreşedintele raio -nu lui, Petru Langa, cît şi vice -primarul oraşului Ungheni, Du -mitru Radu, au dat asigurărică se vor implica, fie direct, fieindirect, în soluţionarea even-tualelor probleme, astfel ca luc -rurile să se amelioreze. Pen trua fi funcţionale, spaţiile alo-cate Centrului comunitar aufost reparate, mobilate şi echi -pate cu aparataj performant.

Mai mult ca atît, a fost reparti -zat şi un automobil nou-nouţ.

Potrivit Larisei Scorohod -co, coordonatorul Centruluiproaspăt deschis, la momen-tul actual, în raionul Unghenisînt înregistrate 218 cazuri detuberculoză. Sergiu Talmaci,medic epidemiolog la Centrulsănătate publică Ungheni, amenţionat că anual sînt înre -gistrate aproximativ 15 cazuride deces de tuberculoză. „Con -

tribuţia factorului medical încombaterea acestei maladii es -te de doar 15-20 %. În rest,trebuie să se implice comuni-tatea, căci tuberculoza este oboală socială”, a subliniat dîn-sul, exprimîndu-şi speranţacă, odată cu deschiderea aces-tui centru, toate verigile socie -tăţii îşi vor uni eforturile pen -tru combaterea tuberculozei.

Natalia Chiosa

Un nou Centru comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză

Potrivit dînsului, la şaptedintre bolnavii din Măcăreştiau fost depistaţi agenţi pato-geni care provoacă dizenteria,la un bolnav au fost depistatesalmonele (gen de bacterii ca -re provoacă febra tifoidă) şi ladoi a fost depistată flora con -di ţionat patogenă. „În rezul-tatul investigaţiilor efectuates-a constatat că de vină sîntapeductele locale”, a menţio -nat medicul epidemiolog, sub -liniind totodată că este nece -sar de urgenţă să se ia măsu -rile ce se impun pentru a red -

re sa situaţia în ceea ce pri veş- te calitatea surselor de apă.

Primarul de Măcăreşti, Ia -cob Pîntea, susţine că toatecele 114 fîntîni, atît publice,cît şi private, precum şi cele10 izvoare existente, au fostclorinate şi dezinfectate. Aces -te proceduri s-au efectuat înzilele de 10-11 septembrie. „Si - tuaţia se ameliorează, dar to -tuşi încă mai avem mult de luc -ru la acest capitol. Iar prob le -mele vor dispărea doar atuncicînd satul va dispune de unapeduct centralizat şi gunoiş -

tile neautorizate vor fi înlă -turate”, ”, a menţionat dînsul.

Tudor Leva susţine că, pen -tru evitarea bolilor diareiceacute, trebuie, în primul rînd,respectată igiena personală.Apa potabilă folosită trebuiesă fie de o calitate garantată.În acest sens, se recomandăapa îmbuteliată sau fiartă. Lafel, e necesar ca, sistematic, săse efectueze revizia tehnică aapeductelor locale şi clori na -rea apei din apeducte şi fîntîni.Această măsură este imperiosnecesară mai ales acum, cîndîn multe fîntîni, din cauza sece -tei, nivelul apei a scăzut mult.

Bolile diareice acute se în -re gistrează, practic, pe parcur-sul întregului an. Dar, odatăcu instalarea zilelor căldu roa -se şi apariţia legumelor, a fruc -telor, procesul epidemic se ac -tivează. De aceea, o mare în -sem nătate în profilaxia infec -

ţiilor respective o are şi res pec- tarea cerinţelor de pregătire,păstrare şi comercializare aproduselor alimentare. În pe-rioada caldă a anului, o im por -tanţă majoră o are şi comba te-rea muştelor care servesc dreptvectori pentru transmitereaagenţilor patogeni ai bolilordiareice acute. Nu trebuie deuitat şi de efectuarea siste ma -tică a salubrizării gospo dă ri i -lor individuale şi a locali tăţi-lor în general.

Potrivit lui Tudor Leva, înraionul Ungheni, pe parcursulprimelor opt luni ale anuluicurent, comparativ cu perioa -da similară a anului trecut, seobservă o uşoară tendinţă dediminuare a cazurilor de bolidiareice acute, de la 393 la315, ceea ce însă nu trebuie săconstituie un factor de auto li -niştire.

Natalia Chiosa

Se activizează bolile diareice acute Medicii de la Centrul sănătate publică Ungheni atenţionează: în ultima perioadă (sfîrşitul lunii august- începutul lunii septembrie), în raion se observă o activizare a bolilor diareice acute. Cazuri sporadiceau fost înregistrate în mai multe localităţi. Satul Măcăreşti, cu 15 cazuri, deţine întîietatea. „Este vorba de o erupţie locală a acestor boli”, a făcut explicaţiile de rigoare Tudor Leva, medic epidemiolog în cadrul Centrului sănătate publică.

În ziua de 8 septembrie, la Ungheni a fost deschis oficial, într-o atmosferă de sărbătoare, Centrul comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză.

3Expresul de UngheniVineri, 16 septembrie

Știri din Primăria Ungheni

DECIZIE nr. 7/27Din 19.08.2011

Cu privire la îпfrățiгеа orașului Ungheni, RepublicaMoldova cu orașul Mankato, Minnesota, SUA

În temeiul articolului 14 alin. (2) litera k) al Legii nr. 436- XVI din 28.12.2006 privind administrația рublică locală;

Avînd in vedere scrisoarea de intenție nr. 726-02/1-21din 07.06.2011, remisă de către Рrimăria orașului Ungheniîn adresa autorităților din oraşul Mankato, Minnesota, SUAprivind parteneriatul de înfrățire cu orașul Ungheni, Repu-blica Moldova;

Avînd în vedere dorinţa соmună, deschiderea şi predis-punerea autorităţilor publice ale oгаşеlоr Ungheni, Repu-blica Moldova şi Mankato, Minnesota, SUA, de а dezvoltarelaţii de prietenie;

Întrucît parteneriatul de înfrățire între orașul Ungheni,Republica Moldova și orașul Mankato, Minnesota, SUAeste în conformitate cu viziunea, valorile, misiunea și sco-purile orașelor;

Ținînd cont de faptul сă parteneriatul de infrățire vа re-zulta într-о mai bună înțelegere гесiргосă а cetățenilor dincele două огаșе și а celor două națiuni;

Luînd in considerare сă parteneriatul de infrațire va oferimari oportunități de dezvoltare în diferite domenii pentruambele огаșе;

Întrucît autoritățile orașului Mankato, Minnesota, SUA,au aprobat decizia ”Privind stabilirea parteneriatului deoraşe înfrățite între orașul Mankato, Minnesota, SUA șiorașul Ungheni, Republica Моldоvа", ре data de 08 august2011, în sрегаnțа сă aceasta va duce la о prietenie de duratăîntre cetățenii orașului Mankato, Minnesota SUA si cetă -țenii orașului Ungheni, Republica Moldova, ConsiliulOrașenesc Ungheni

DECIDE:1. Se аргоbă stabilirea relațiilor de înfrățire între orașul

Ungheni, Republica Moldova și orașul Mankato, Minne-sota, SUA.

2. Se împuternicește primarul orașului Ungheni, Alexan-dru Ambros, să semneze Acordul de înfrățiге privind co-operarea cu orașul Mankato, Minnesota, SUA și punerea înacțiune а Acordului de înfrațire.

3. Primarul orașului Ungheni, Alexandru Ambros, vа in-stitui un Comitet de înfrățire, саге va coordona activitățilede înfrățire și vа promova ге1аții durabile de interes соmunîntre сеtățеnii orașului Ungheni, Republica Moldova șicetățenii orașului Mankato, Minnesota, SUA.

4. Acordul de înfrățire privind cooperarea între orașulUngheni, Republica Moldova și orașul Mankato, Minne-sota, SUA, vа intra în vigoare la data semnării lui de сătrereprezentanții ambelor părți.

5. Copiile acestei decizii vor fi expediate reprezen tanțiloroficiali ai orașului Mankato, Minnesota, SUA și AmbasadeiSUA în Republica Moldova.

Președintele ședinței, Anatoli Istrati Secretarul Consiliului Orășenesc, Tudor GAVRILIUC

Cu prilejul Zilei lucrătorului din sfera protecţiei socialea populaţiei, Primăria oraşului Ungheni transmite sincerefelicitări şi urări de bine tuturor angajaţilor din domeniu. Adevenit o frumoasă tradiţie de a consemna anual, în a treiaduminică a lunii septembrie, sărbătoarea profesională a an-gajaţilor din domeniul protecţiei sociale a cetățenilor.Aceas tă zi ne oferă posibilitatea de a face o retrospectivăasupra activităţii dumneavoastră pe parcursul unui an, pre-cum şi de a stabili noi sarcini întru asigurarea securităţii so-ciale a cetăţenilor.

Este momentul potrivit să evaluăm şi să apreciem muncape care o profesaţi zi de zi. În rezultatul activităţii dumnea-voastră, cele mai dezavantajate categorii sociale beneficiazăde susţinere, sprijin şi asistenţa necesară pentru a depaşi si-tuaţiile de criză din viaţa lor.

În numele primăriei, transmit mulţumiri şi exprim recu-noştintă tuturor lucrătorilor care, zi de zi, dau dovadă de dă-ruire şi efort deosebit, manifestă competenţă profesionalăşi operativitate în implementarea cu succes a reformelor dindomeniul protecţiei sociale.

Totodată, adresez cele mai calde şi sincere urări de sănă-tate, pace şi prosperitate tuturor angajaţilor şi veteranilordin domeniu. Fie ca eforturile depuse de dumneavoastră săfie încununate de mult succes spre binele oamenilor.

Cu mult respect, Alexandru AMBROS,primarul oraşului Ungheni

P

R. Moldova traversează cea mai fierbinte şi haotică perioadă politică din istoria sa. Rivalitatea dintre partenerii de guvernare a depăşit limitele reconcilierii. Certurile din Alianţa pentru IntegrareEuropeană şi scandalurile de corupţie au dezamăgit profund electoratul, iar pe acest fundal situaţiaeste împinsă spre alegeri anticipate. Dacă se va ajunge aici, Moldova îşi va pierde calificativul de „istorie de succes a Europei” şi, cel mai probabil, se va întoarce la comunism. (Deutsche Welle)

13074 de hectare de păduri, 160 de angajaţi, patru ocoluri silvice, un nou director şi, pentru prima oară în ultimii ani, înregistrarea unor profituridin activitatea pe care o desfă-şoară. E ceea cu ce se poate lăudaÎS „Silva-Centru” la ora actuală, în zi de sărbătoare.

Cifrele vorbesc de la sine. Dacăanul trecut, în luna septembrie,întreprinderea înregistra pierderide 567 mii lei, datoriile la salariuerau de 328 mii lei, iar cele faţă debugetul de stat şi al asigurărilorsociale - de 735 mii de lei plus 155 mii lei penalităţi, în prezentsituaţia e cu totul alta. Au fost lichidate datoriile. Angajaţii îşiprimesc salariul la timp, mai auparte şi de premii, li se acordă diverse facilităţi.

S-au schimbat multe într-un an, s-au schimbat în bine

„Ceea ce ne bucură foarte mult, la oraactuală, este faptul că situaţia s-a schim-bat radical. Acum cîţiva ani, domnea in-certitudinea, nu ştiai la ce să te aştepţi. Înprezent, după venirea în fruntea între-prinderii a domnului Nicolae Lăpteanu,e mai multă linişte, mai multă siguranţăîn ziua de mîine, ne sînt create condiţiide muncă mai bune. Nici nu se comparăcu ceea ce a fost”, spune unul dintre ceimai longevivi silvicultori ai raionului, darși ai Republicii Moldova, Anatoli Bor-diug, inginer fond forestier. Iar dînsul,avînd în spate o activitate de jumătate desecol, ştie ce spune. Chiar dacă e zi desărbătoare, inginerul nu poate să nu-şiamintească de indicaţiile ce veneau „desus”. „Nimeni nu ne întreba pe noi, dacătrebuie să efectuăm lucrările respective,dacă e corect sau ba ceea ce ni se cerea.Nimeni nu ne apăra”, spune cu amără ciu -ne Anatoli Bordiug, după care conclu zi -o nează: „În prezent, starea de spirit eal ta. Acum venim cu plăcere la serviciu”.

De fapt, toate discuţiile pe care le-amavut cu angajaţii ÎS „Silva-Centru” au în-ceput cu una şi aceeaşi remarcă: s-au schim - bat multe într-un an, s-au schimbat înbine. Oamenii, se pare, încă nu pot să-şirevină din emoţiile plăcute pe care le tră -iesc zi de zi, văzînd că cineva se gîn deş - te, în sfîrşit, şi la ei.

Noul director, Nicolae Lăpteanu,doar zîmbeşte pe sub mustăţi: „Dacă zicelumea...”. Devine apoi serios şi trece ime-diat la un alt subiect: „Ziua silvicultoru-lui, pe care o sărbătorim în a treia dumi -nică a lunii septembrie, este o sărbătoaremajoră pentru toţi cei ce şi-au legat des-tinele de pădure, de silvicultură”, spunedînsul, după care continuă: „Avem vete -rani care şi-au dedicat viaţa, cei mai fru -

moşi ani silviculturii. Sînt acei oamenicare au plantat păduri întregi. Vremurigrele au fost. Nu au ţinut cont că-s tineri,că ar putea să-şi petreacă viaţa altfel. Aumuncit zi de zi, cu abnegaţie. Ei au fostcu adevărat patrioţi ai silviculturii”.

Jumătate de secol dedicat silviculturii

Printre cei pe care Nicolae Lăpteanuîi numeşte „patrioţi ai silviculturii” senumără, indiscutabil, şi Anatoli Bordiug.Lucrează în silvicultură de exact 50 deani, dintre care 46 de ani – în raionul Un -gheni. „Pădurea este soarta mea. Nu-miimaginez viaţa fără pădure”, spune. A lă -sat urme frumoase pe unde a muncit.Atunci cînd cutreieră raionul Ungheni,neapărat dă de o pădure pe care a plan-tat-o sau pe care a îngrijit-o. Inima îi creş -te de bucurie. Ce poate fi mai frumos?Îşi aminteşte cînd a fost, cum a fost. Semîndreşte cu păduricea de pe dealul dela Romanovca. A lucrat în ocolul silvicdin Corneşti timp de 13 ani. Tot ce s-aplantat în acea perioadă a fost şi cu impli -carea sa directă. În 1973, o mare tragediese abătuse asupra oraşului Corneşti. Într-onoapte de primăvară, dealurile au pornitla vale, pămîntul a început a geme. Aufost distruse sute de case, drumul s-a pră -buşit. Pentru ca să nu să se mai repetease menea năpaste, terenurile respectiveau fost împădurite. „Acum e o plăcere sămergi pe acolo. Pe dealul de la Romanov -ca spre Corneşti sînt plantaţi şi plopi, şipini, şi mesteceni. Pentru oameni amfăcut, nu pentru mine”, spune AnatoliBordiug. De atunci, regiunea respectivănu a mai cunoscut alunecări de teren. LaCorneşti, cu participarea lui Anatoli Bor-diug, au fost plantate peste 2000 hectarede pădure.

De toate au fost

Pădurea, ştie fiecare, e viaţă. E istorie.E feierie. E bogăţie. Pădurea l-a adăpostitpe om în toate vremurile, l-a hrănit, l-aoc rotit. Iar omul ce a făcut? A pornit lup -ta pentru pădure. Nu ca s-o protejeze, cica s-o acapareze. Politicul a pătruns pînăşi aici. De atîta, probabil, cei mai expe ri -mentaţi silvicultori din raion susţin că„atît de săraci ca în ultimii zece ani nu amfost niciodată”. Trebuie să se schimbe ati -tudinea statului faţă de silvicultură, iareforturile trebuie să se canalizeze la pazapădurii. „Avem probleme cu păşunatulilicit al animalelor. Avem probleme cubraconajul, cu arderea intenţionată a pă -durilor”, spune Victor Gorincioi, şefulOcolului silvic Ungheni. Nu e simpludeloc să fii pădurar. „Avem culturi silvicecare trebuie îngrijite, mai facem tăieri, neocupăm cu ajutorarea regenerărilor na -turale, cu tăierile de îngrijire. Colectămplante medicinale, fructe de pădure”, de-scrie Victor Gorincioi gama respon sa bi -lităţilor unui silvicultor. În plus, trebuiesă ai în vizor miile de hectare de pădure.„Încercăm să ne descurcăm. În ultimaperioadă, ni s-a majorat şi salariul. E bi -ne. Sperăm că pe viitor va fi şi mai bine”,spune dînsul.

ApropoTrebuie să ne bucurăm. Raionul Un -

gheni are suprafeţe considerabile de pă -duri. Conform statisticilor, cota de tere -nuri împădurite constiuie în raion 18%.Media pe republică e de 9%, iar la sud –3-4%. Raionul Ungheni are şi silvicultoriiscusiţi, cu experienţă. Victor Gorincioine-a dezvăluit şi secretul succesului unuipădurar. Simplu de tot: trebuie să iubeștipădurea. De aici pornesc celelalte. Iarnoua conducere”este pentru îndeplinireaplanurilor şi sarcinilor puse în faţă, pen-tru ridicarea bunăstării angajaţilor, situ -a ţia economico-financiară este ţinutăsub control”. Declaraţia îi aparţine con -tabi lei-şefe a întreprinderii, Tatiana Uşu -relu.

Lucia Bacalu

Se dedică Zilei silvicultorului

O felicitareStimaţi lucrători şi veterani din domeniul silviculturii, Vă felicit din tot sufletul cu prilejul sărbătorii noastre profesionale. Vădoresc multă sănătate, bucurii, să fiţi înconjuraţi totdeauna doar deprieteni. Dumnezeu să vă ajute în toate.

Cu mult respect, Nicolae Lăpteanu

Expresul de UngheniVineri, 16 septembrie4

În august 2011, preţurile de consum au crescut în Moldova cu 9,2% faţă de august 2010. Potrivit Centrului analitic independent Expert-Grup, ritmul de creştere a preţurilor în RM a fost mai înalt decât la principalii săi parteneri comerciali şi a fost determinat majoritar de scumpirea produselor alimentare, spre deosebire de lunile precedente, cînd era cauzată de scumpirea serviciilor cu preţuri reglementate:încalzirea termică, energia electrică, gaze naturale. (Unimedia.md)

VIAŢA DE LÎNGĂ NOIA decis să lupte pînă în pînzelealbe pentru puişorii ei dragi

Două fete are mama. Frumoase şi inteligente. Pe prima o cheamă Alexandrina şi are 13 ani. A doua e Daniela şi e cu trei ani mai mică decăt surioara sa. Ambele însă au grave probleme de sănătate.

„Alexandrina s-a născut sănătoasă. Avea patru luni cînd s-aîmbolnăvit. Medicii au diagnosticat-o cu encefalopatie toxico-infecţioasă”, povesteşte Elena Cucu, mama celor două fete. Deatunci, nu i s-au mai uscat lacrimile. Alexandrina este ţintuită lapat. Nici măcar căpuşorul nu poate să-l ridice de pe pernă. Dar areun zîmbet care te cucereşte din prima. Doctorii i-au dat de înţelesmamei de nenumărate ori că nu există nici o şansă de însănătoşireşi poate ar fi mai bine să-şi dea fata într-un centru de plasament.„Cum s-o dau? Nu pot. Nici nu mă gîndesc, oricît de greu mi-arfi”. Faţa i se umezeşte de lacrimile ce-i curg şiroaie.

Spera că al doilea copil îi va aduce o rază de lumină şi îi vaatenua oarecum durerea. Daniela a venit pe lume la trei ani dupăAlexandrina. S-a născut prematur, cu numeroase complicaţii.„Medicii mi-au zis imediat că este traumatizată şi că va avea prob-leme de sănătate”, povesteşte Elena. I-a fost foarte greu. Dar nu alăsat mîinile în jos. A decis să lupte pînă în pînzele albe pentrupuişorii ei dragi.

Este singură pe lume. Mama a abandonat-o chiar de la naştere.A fost crescută de bunica. Cum a terminat şcoala, s-a grăbit la mă -ritiş. De ce? Vroia şi ea să aibă o familie a sa. Dar cel pe care l-aales să-i fie alături nu prea a vrut s-o înţeleagă. Mult mai drag i-afost paharul decît soţia şi cele două fiice ale lor. „L-am alungat”,spune Elena. Nu a mai rezistat batjocura la care era supusă zi dezi. S-a săturat să rabde bătăile pe care le primea în permanenţă.

„Vă ajută cineva? Vă mai vine cineva în ospeţie?”, o întreb. „Nuare cine. Mama nu m-a vrut pe mine. Nu am nici fraţi, nici surori.Rudele din partea soţului nu vor să comunice cu mine. Sîntsupărate că l-am părăsit. Dar cum puteam să trăiesc cu el? Era im-posibil”, spune.

De cîţiva ani, e singură. Chiar dacă îi este foarte greu, cel puţine mai liniştită. E adevărat, mai vine, din cînd în cînd, fostul soţsă-şi vadă fetele. Dar de fiecare dată vine aghesmuit. „Nu l-amvăzut de vreo două luni”, spune Daniela, după care îşi aminteşteun episod din viaţa ei: „Odată, a venit la noi. Ne-a spus că ne aduceun tort. Era ziua mea, pe 10 februarie. A venit atît de beat că nicinu putea sta pe picioare. M-am speriat foarte tare. Şi mama s-asperiat. Tot zicea: pe cine să chem?”.

La cei 34 de ani ai săi, Elena Cucu a suferit atît cît nu suferăaltul într-o viaţă. Şi, de parcă erau puţine necazurile prin care atrecut, anul trecut a mai suferit o intevenţie chirurgicală. Esteoperată de hernie de disc. I-a cedat coloana vertebrală, două dis-curi i-au fost scoase. Logic, ar trebui să nu mai facă eforturi fizice.Dar cine să-i ridice fetiţa, pe Alexandrina? Cine să i-o întoarcă depe o parte pe alta? „Mă înfăşor strîns şi o ridic, o schimb”, zice.

Nu are o meserie, nu a lucrat niciodată oficial, cu carnet demuncă. Merge acum la un bar, cîte două ore pe zi, şi face curat.Pleacă dimineaţa, cît fetele dorm. Primeşte pentru asta 400 de lei.Primeşte 606 lei pentru Alexandrina, care are gradul I de invalidi-tate. Pentru Daniela, care e mai sănătoasă – are doar gradul II deinvaliditate - statul îi dă 260 de lei. Primeşte şi un ajutor social învaloare de 529 lei. E tot venitul pe care-l are. Iar fetiţele necesită oîngrijire specială. Cum se descurcă? „Ei cum? Nu mănîncă feteleceea ce ar trebui, dar nici flămînde nu stau. Le mai cumpăr şi hăinu -ţe”, spune Elena. De-ar avea măcar o casă a lor. Stau în chirie. Nimicdin apartament nu le aparţine. Doar televizorul, pe care l-au primitîn dar. În orice moment, proprietarul ar putea să le anunţe să pără -sească locuinţa. Unde vor merge? Nu ştie. A văzut o cameră într-uncămin din apropiere. Părăsită, devastată. Dar ea ar fi de acord şi lao asemenea locuinţă. Ar amenaja-o, ar aduce-o în ordine.

De patru ani, Daniela merge la Centrul „Casă pentru toţi”. Arvrea s-o aibă alături şi pe surioara sa, dar pentru ea e nevoie decondiţii mai deosebite. Recent, i s-a oferit un scaun cu rotile, adusspecial pentru ea din România.

„Visez să avem casa noastră şi acolo să fiu eu împreună cu ma -ma şi sora mea”, spune Daniela. Alexandrina o completează: „Ma -ma ne are doar pe noi. O iubesc. E bună, cuminte, îi mulţumesclui Dumenzeu că mi-a dat-o”.

Lucia Bacalu

Nu a lucrat, practic, ni că -ieri. Are, în prezent, o pensiede 401 lei. Ce să faci cu ea?Es te om viu şi nu poţi s-o laşiîn stradă. De opt luni se află laSculeni, la Centrul de plasa-ment pentru persoanele fărăadăpost, deschis în locul fos-tei Şcoli auxiliare. Am găsit-oîn faţa unui teanc de perne.Scotea lîna artificială din eleşi o scărmăna. Se simte acumutilă.

Afară, sub un copac, se odih -nea un bătrînel. Şi acesta nuavea un picior. L-a degerat,într-o noapte geroasă de feb-ruarie. „Îl cunoaşteţi?”, mă în -treabă şeful Direcţiei Asis ten-ţă Socială şi Protecţia Fami-liei, Tudor Rădeanu. Apoi con -tinuă: „Umbla veşnic beat prinUngheni, insulta trecătorii.Aici e cu totul alt om”.

Vine iarna şi mulţi îşi vorgăsi adăpost la Sculeni

La ora actuală, de serviciileCentrului de plasament pen-tru persoanele fără adăpost dinSculeni beneficiază opt inşi.Tudor Rădeanu susţine că încurînd vor fi mult mai mulţi,căci vine iarna şi situaţia unorpersoane se agravează. În plus,s-a decis ca aici să fie accepta -te nu doar persoane fără adă -post, ci şi din alte categorii af -late în situaţii de risc social.Există diverse cazuri cînd omulare nevoie de ajutor, de sus ţi -

nere. „Trebuie să acordămserviciile necesare, căci altfelvom fi întrebaţi şi în continu -are din ce cauză îngheaţă băt -rî nii”, a remarcat Tudor Ră - dea nu.

Cheltuieli mari, dar necesare

Pentru ca beneficiarii să sesimtă confortabil, a fost re-construit sistemul de încăl zi -re. Deja au fost investiţi înacest scop peste 200 mii delei. În schimb, într-o singurăiarnă vor fi economisiţi, doarpentru căldură, circa 160 miide lei. Vechile centrale, insta-late cu vreo jumătate de secolîn urmă, au fost înlocuite cualte noi, care consumă de treiori mai puţin cărbune. Dacăpînă anul trecut, în fiecare iar -nă era nevoie de 90 de tonede cărbune, de acum înaintevor fi nevoie de 25-30 de tone.

Idei sînt multe: şi pentrureconstrucţii, şi pentru ame-najare, şi pentru oferirea unornoi servicii. Dar... E nevoie deinvestiţii foarte mari. „Se audvoci că e prea costisitor acestCentru. Da, e costisitor, darce să facem cu oamenii? Un -de-i ducem? Sînt oameni vii”,spune Tudor Rădeanu, con-cretizînd, totodată, că scopulacestei instituţii este de a-ireintegra în societate, de a-ischimba. Anual, pentru şcoa -la auxiliară din Sculeni se chel -tuiau aproape două milioanede lei. „Bugetul nostru va fi

mult mai modest”, face o re -mar că Tudor Rădeanu, fără săspună o cifră concretă. Cen-trul este prevăzut pentru 45de persoane. Cheltuielile pen -tru întreţinerea a 18 dintre eleşi le va asuma statul, restul 27vor beneficia de serviciile deaici contra plată.

Nu a fost uşoară schimbarea

A fost creată şi o asociaţieobştească. „Deja ne gîndim săaccesăm proiecte”, spune şimanagerul Centrului, ElenaMusteaţă. Timp de nouă ani,dînsa a fost directoarea Şcoliiauxiliare din Sculeni. Nu afost uşor să accepte schimba -rea. „E cam dureros în suflet,dar ne acomodăm la noilerealităţi”, recunoaşte. Din cad -rele didactice ce au muncitodinioară au rămas doardouă, din lucrătorii auxiliari –cam toţi. Au plecat iniţial zecepedagogi, apoi încă cinci. Ni-meni dintre ei nu s-a angajat.O parte a atins vîrsta de pen-sionare. Ceilalţi beneficiazăde ajutorul de şomaj şi sperăsă-şi găsească într-o bună zide lucru. Directoarea, deo cam - dată, rezistă, chiar dacă sala ri -ul ei s-a micşorat de mai binede două ori, de la 3700 lei la1600. „Cu un asemenea sala -riu este imposibil să existăm”,spune. Unde mai pui că, pot -ri vit dînsei, e mai greu să lu-crezi cu bătrînii sau cu per -soanele fără adăpost decît cu

copiii. „Sînt mai mofturoşi,fiecare a fost obişnuit cu viaţasa şi îi este greu să renunţe laea. Să nu uităm că nu sînt ceimai buni reprezentanţi ai so -cietăţii. Cu ei trebuie de luc ratîn permanenţă”, explică dînsa.

Planuri de viitor

Multe pot fi făcute la Cen-trul de plasament pentru per-soanele fără adăpost dinSculeni. Condiţii în acest senssînt cu duiumul. „Depinde devoinţa noastră, de parteneri,de energia noastră”, spuneTudor Rădeanu. Pentru la anulse planifică o grădinărie. Poa -te şi o seră. Instituţia are înpo sesia sa un teren de 40 deari, unde pot fi plantate diver -se culturi. De la Şcoala auxi -liară a rămas un adevărat ate li-er de croitorie cu 11 maşinide cusut nou-nouţe. A rămasşi o mini-frizerie. „Vrem să în -cheiem un acord de partene-riat cu primăria locală, ca săacordăm servicii sociale pen-tru persoanele de vîrsta a treia”,a menţionat Tudor Rădeanu.

E un pirm-pas, după carear urma alţii. E nevoie doar desusţinere şi înţelegere.

Lucia Bacalu

În fotografie: Elena Mus -tea ţă, managerul Centrului deplasament pentru persoanelefără adăpost din Sculeni, şi Tu -dor Rădeanu, şeful DirecţieiAsistenţă Socială şi ProtecţiaFamiliei.

Cu cîteva luni în urmă, Nadejda Maximciuc din Romanovca a rămas fără picioare. Vorbeşte despre tragedia sa aproape cu senitătate. Se pare că nici nu-şi prea dă bine seama de ceea ce i s-a întîmplat. Nu are nimic: nici casă, nici copii, nici rude. Soţul, bolnav de epilepsie, a decedat. A rămas singură-cuc. Amarul şi l-a înecat în alcool.De aceea, probabil, nu poate spune cu exactitatecum de s-a întîmplat că pe locul unde se aflacăscioara sa a fost construită biserica satului. Nu poate spune nici de ce i-au degerat picioareleastă iarnă, iar medicii, pentru a-i salva viaţa, au fost nevoiţi să i le amputeze. „Cînd m-am trezit,am simţit că îmi este frig”, doar atîta a putut spune.

La Sculeni, în Centrul de plasamentpentru persoanele fără adăpost

Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comodităţile. Tel.: 34614,069647097

Primesc în gazdă,

la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri.

Tel.: 61470

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

5Expresul de UngheniVineri, 16 septembrie

Din anamneza vieţii:Oxana este unicul copil năs -

cut într-o familie, la ora ac tu -a lă, incompletă. Din cauza con -sumului abuziv de alcool, ta -tăl fetei era agresiv, motiv dincare părinţii au divorţat. Laşcoală, Oxana a învăţat foarteslab şi, după clasa a VIII-a, aabandonat studiile. Cu cîtevaluni în urmă, a cunoscut unbărbat mai în vîrstă decît ea.Acesta tocmai fusese eliberatdin închisoare. La început,povesteşte Oxana, prietenulei se comporta bine. Ulterior,a devenit agresiv, o înjosea, obătea. Frecvent consumau bă -uturi alcoolice împreună, du -pă care urmau certuri, con flic- te, bătăi.

„Îl iubesc... Nu pot trăi fărăel”, îi spunea Oxana mereumamei sale care tot insista săse despartă de el. A venit ziuacînd bărbatul i-a spus directcă doreşte să pună capăt rela -ţi ei. Fata, disperată, a consu -mat mai multe feluri de pas ti-le. Mai tîrziu, cînd şi-a reve -nit, i-a mărturisit mediculuică, de fapt, a vrut să-i aratebărbatului cît de mult îl iubeş -te şi că nu poate trăi fără el.

După examinările de ri -

goa re, concluzia medicului afost: fără tulburări psihice. I s-arecomandat însă consultaţiapsihologului. Pacienta nu s-amai adresat psihologului şi nicipsihiatrului. În prezent, nu secunoaşte care e starea fetei şice face.

Specialistul explică:Doctorul Mariana Balmuş

susuţine că suicidul la ado les -cenţi este un fenomen tragicşi constituie a doua cauză amortalităţii tinerilor cu vîrstecuprinse între 15 şi 19 ani.„Suicidul în rîndul adoles cen -ţilor denotă prezenţa unei ne -linişti importante, este un stri -găt de suferinţă, de disperareşi de cerere de ajutor. Expli ca -ţia acestui fenomen se poategăsi în istoria tînărului, într-oviaţă problematică, în conflic -te anterioare”, spune dînsa. Înviaţa unui tînăr care ajunge săse sinucidă, susţine doctorul,a avut loc o escaladare a prob-lemelor care au început cîndacesta era foarte mic. Proble -mele au crescut şi s-au acumu -lat odată cu trecerea anilor, iarapoi au atins un punct culmi-nant în perioada de adoles -cen ţă. Scopul urmărit prin

su icid este, de obicei, căutareaunei soluţii.

În prezent, nu se cunoaştenumărul exact al cazurilor desuicid, inclusiv printre tineri,înregistrate la Ungheni. Uni -cele date oficiale pot fi găsitedoar pe site-ul Biroului Na ţi -onal de Statistică, fără însă a fispecificate în ce localităţi auavut loc.

Pe timp de vară, în secţiapsihonarcologie a Spitaluluiraional din Ungheni au fostîn registrate mai mult de 10cazuri cu tentativă de suicid.Unul a fost prin strangulare,iar celelalte prin intoxicaţii cumedicamente. În ceea ce pri -veş te sexul, doar doi au fostbărbaţi, restul – femei.

Statistica demonstrează căfemeile sînt cu mult mai pre-dispuse la tentativele de sui-cid (6:1) faţă de bărbaţi, darmult mai mulţi bărbaţi duc lacapăt ceea ce şi-au pus în gînd(3:1). La ora actuală, suicidulocupă locul patru între cau ze -le de deces.

Pentru persoanele deprimate sau careau gînduri suicidare:

Mariana Balmuş a venit şicu nişte sfaturi utile, pe care lereproducem în continuare:

- există 95% şanse ca ceeace vă împinge către suicid săse datoreze unei boli psihicetratabile; deci, există 95%şan se să scăpaţi de suferinţă şisă continuaţi să trăiţi;

- părerea proastă despresine, disperarea, convingereacă viaţa nu merită trăită, sen -za ţia intensă de trisţete, con -vingerea că nu mai există so -luţii pentru dumneavoastră şichiar ideea suicidului sîntsim ptomele unei suferinţe acreierului denumită tulburaredepresivă majoră;

- înainte de a comite un actireparabil, acordaţi-vă şansaunui tratament pentru sufe -rin ţa dumneavoastră (chiardacă nu credeţi că meritaţi);acordaţi-vă aceeaşi compasi-une pe care o acordaţi celordragi cînd suferă de o boală;

- cele mai multe tentativede suicid se produc sub im-periul impulsului sau pe fon-dul unei tulburări de claritatea conştiinţei, adică e posibil săacţionaţi impulsiv sau să nugândiţi limpede în acele mo-mente – amînaţi decizia pînăa doua zi, e posibil ca mai tîr -ziu să gândiţi altfel;

- mergeţi la un psihiatru şiacceptaţi internarea în spitaldacă medicul consideră că es -te nevoie;

- perioada de spitalizarenu va fi cea mai plăcută dinviaţa dumneavoastră, dar poa -te face posibilă existenţa uneiperioade fericite în viitor.

Nu ezitaţi să cereţi ajuto -rul, dacă simţiţi necesitatea.Veţi vedea mai apoi ca viaţaeste frumoasă şi merită trăită.

Natalia Chiosa

Suicidul – o gravă problemă de sănătate ISTORII DE SUCCES

De la un sîmburede piersic pînă la oferte în internet

În anul 1995, Pavel Rusu din Sculeni a decis să-şicreeze o gospodărie ţărănească. Anterior, lucraseagronom într-o gospodărie agricolă din vecinătateşi ştia bine ce vrea. Unde mai pui că avea deja cîtevacote: ale sale şi ale părinţilor.

A ţinut sfat cu soţia, Natalia, tot agronom de specialitate,şi au hotărît împreună să planteze o livadă. Avea deja o ex-perienţă bună în acest sens. Au început-o de la puieţi. Aupus în pămînt sîmburi de piersic, iar copăceii răsăriţi i-au al-toit. În aşa mod au plantat 11 hectare de livadă de piersici,din care şase sînt deja în rod. Au plantat diferite soiuri:„Early Redhaven” - timpurii, „Redhaven”, „Cresthaven” -medii, „Favorit”, „Cardinal” - tîrzii. Astfel, recoltatul în livadade piersici începe în a doua jumătate a lunii iunie şi se ter-mină în septembrie.

Rezultatele obţinute îi încurajează. Ei au fost cei care auieşit cu primii piersici pe piaţă, preţul acestora fiind de 20lei/kg. Apoi, au vîndut piersici cu termen mediu de coacere,la un preţ de 7-8 lei/kg. Acum, vor recolta piersicii tîrzii.Pentru că sînt respectate cu stricteţe toate cerinţele tehno-logice, roada este frumoasă. În acest an, vor recolta cîte 20de tone de piersici la hectar. Avînd o experienţă bogată îndomeniul culturilor multianuale, Pavel şi Natalia s-au axatanume pe dezvoltarea acestora. Au mai cumpărat terenuri,au plantat livezi de măr, pere, caise. Au plantat chiar si o pă-dure. Se gîndesc să planteze la anul viitor şi viţă-de-vie soiuride masă, să-şi extindă suprafeţele de pruni.

Reuşesc să-şi pună în aplicare toate planurile, toate ideile.Secretul e simplu: sînt îndrăgostiţi de pămînt. Lucrează dinzori şi pînă noaptea tîrziu. Dar nu uită nici să se informeze,pentru a fi în pas cu toate noutăţile din domeniu. Fiindmembru al Centrului pentru Iniţiativă Privată Ungheni,Pavel Rusu participă la seminarele şi instruirile organizateaici. Gospodăria Ţărănească „Pavel Rusu” se regăseşte înbaza de date a site-ului www.agravista.md, unde sînt plasateofertele fermierului.

Pentru a-şi valorifica producţia obţinută la un preţ maimare, soţii Rusu vor să-şi construiască un frigider al lor, cuo capacitate de 80-100 tone. La momentul actual, sînt încăutarea unei încăperi adecvate. Apoi, vor accesa un creditpentru a achiziţiona utilajul frigorific. Visează la o variantăideală – să-şi construiască frigiderul chiar în livadă, la cîţivametri de traseul Ungheni-Bălţi şi la vreo patru kilometri dela punctul de frontieră Sculeni.

Cu siguranţă, construcţia frigiderului le va da posibilitatesă-şi rezolve cea mai mare problemă: comercializarea pro-ducţiei. Piersicile vor fi puse la păstrare şi vor fi vîndute maitîrziu, după încheierea sezonului de recoltare, la un preţ maiînalt. Tot aşa se va proceda şi cu merele, perele sau struguriide masă.

„Succesul nu este un fruct care cade singur din pomulvieţii în palma omului”, spunea Seneca. Numai muncind cuperseverenţă poţi obţine lucruri frumoase. Aşa şi fac Nataliacu Pavel Rusu: livezile plantate de ei sînt de o frumuseţerară şi, cu siguranţă, vor servi copiilor, nepoţilor şi chiar stră-nepoţilor.

Marina Radu, Centrul Iniţiativă Privată Ungheni

Recent, o adolescentă în vîrstă de 16 ani din Unghenia fost internată în spital, secţia reanimare, cu diagnos-ticul: intoxicaţie cu pastile. Potrivit Marianei Balmuş,directoarea Centrului comunitar pentru sănătate min-tală, fata a vrut să-şi pună capăt zilelor. „I s-au efectuatspălături gastrice şi tratament dezintoxicant intensiv,după care, obligatoriu, consultaţia psihiatrului”, amenţionat dînsa. Astfel tînăra a fost salvată.

”Un serviciu de terapieprin nisip va lua naștere înviitorul apropiat la Ungheni- este ceva nou și necunoscut,deocamdată, la noi”, a relatatdînsa marți, 6 septembrie, laședința de totalizare a proiec-tului ”Toți copiii au dreptul ladezvoltare”, finanțat de cătreFundația Comunitară Un-gheni (FCU).

Primul pas în această di -rec ție a fost deja făcut, iar pro-iectul a fost elaborat de Gru -pul de inițiativă ”Optimist”.De notat că liderul acestuiaeste Vadim Tîrsînă, un tînăr,beneficiar al Centrului ”Casapentru toți”. ”Pentru noi a fosto experiență foarte utilă, amavut ce învăța”, a remarcat Va -dim.

Graţie acestui proiect a fostcreat mediul necesar, au fostachiziţionate materialele di-dactice şi mobilierul special

pentru desfășurarea terapii-lor de intervenție timpurie lacopiii cu vîrsta pînă la cinci ani,susţine Tataiana Grăchilă, edu -catoare la ”Casa pentru toți”.

Valoarea totală a proiectu-lui este de 24 mii 400 lei. Fun -da ția Comunitară Ungheni(FCU) a oferit suma de 10mii de lei. Potrivit SvetlaneiCiobanu, coordonator pro-gram de granturi mici FCU,nicăieri în altă parte în Repu-blica Moldova nu există ase-menea servicii de terapie ocu -pațională a copiilor cu nevoispeciale. Co-finanțatorii pro-iectului au fost: Primăria Un-gheni, SRL „Rincor-Prim” șiAO ”Sprijin și Speranță”.

După ce invitații ”Casei pen -tru toți” au luat cunoș tință decele înfăptuite, vizitînd încă-perile unde a fost instalat mo-bilerul, ei au luat loc la o masăde discuții. ”Noi nu ne vom

opri aici, vrem să dezvoltămîn continuare serviciul de te-rapie prin nisip”, a subliniatMaria Calchei. Pentru aceastamai e nevoie doar de un spe-cialist bine pregătit care săștie a tălmăci ceea ce se întîm-plă în lumea interioară a copi-lului atunci cînd este antrenatîn jocurile cu nisip.

”Casa pentru toți” este de -ja la a patra experiență de fi -nanțare din partea FCU, însăpentru prima dată proiectul afost depus de un grup de ini -ți ativă, toate serviciile createavînd un impact pozitiv și utilpentru beneficiari.

Ina Landa

Știați că jocul cu nisip are proprietăți terapeutice?Doar în viziunea unui simplu observator acest proceseste lipsit de sens, nu și în cazul unui psiholog cuexperiență. De această părere este Maria Calchei, di-rectoarea Centrului ”Casa pentru toți” din Ungheni.

Un serviciu de terapie prin nisip va lua naștere în curînd la Ungheni

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atenționează că răspîndirea noii forme de tuberculoză, rezistentă la medicamente, atinge în Europa cote alarmante. Dacă guvernele europene nu vor acționade urgență, pot muri mii de oameni, afirmă OMS. Cel mai mare risc de a se infecta cu noua formă de tuberculoză este în statele Europei de Est. (Hotnews.md)

Luni, 19 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,19.50, 23.20 Ştiri 6.15 Baştina 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10,9.35, 16.35 Documentar 11.00Respiro 11.15 Bună seara! 12.15 Ladatorie 12.35 Reporter de gardă14.50 “Lumea e minunată” 17.10“Insula misterioasă” 18.00 Petalo ro-mano 18.30 Magazinele UEFA19.00, 21.00 Mesager 19.40 Po ves -tea de seară 20.00 Moldova în direct21.40 “Un preot printre noi” 23.30Templul muzicii.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Uite cine vorbeşte acum”12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit”14.00 „Vremea dreptăţii” 17.00,20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău17.45 Happy Hour 19.50, 22.25Profit 21.00 În Profunzime 23.00„Supernatural. Aventuri în lumea în-tunericului”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Сво-бода и справедливость" 18.55"Давай поженимся!" 19.55 „Пустьговорят” 21.00 "Время" 21.30 "Ус -ловия контракта" 22.25 "Нонна,давай" 22.55 "Прожекторперис-хилтон" 23.40 "Что-то новенькое".

Marți, 20 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,19.50, 23.15 Ştiri 6.10 Petalo ro-mano 6.45 “Două decenii deindependenţă” 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10, 16.30 Docu-mentar pentru copii 9.40, 17.10 “In-sula misterioasă” 10.30 Erudit cafe11.15, 20.00 Moldova în direct12.00 Casa mea 12.30 Accente eco-nomice 14.55 “Un preot printre noi”18.00 Unda Bugeacului 18.30 Doc-umentar 19.00, 21.00 Mesager19.40 Povestea de seară 21.40, 23.25“Un preot printre noi”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.30 ”Vremea dreptăţii” 12.15,16.15 „Tînăr şi neliniştit” 14.00„Căsnicia, o afacere perfectă” 17.00,20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău17.45 Happy Hour 19.50, 22.25Profit 20.30 Serviţi, vă rog! 23.00AutoExpert 23.30 „Supernatural.Aventuri în lumea întunericului”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости9.30 "Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Учасковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-

стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Сво-бода и справедливость" 18.55"Давай поженимся!" 19.55 „Пустьговорят” 21.00 "Время" 21.30 „Ус -ловия контракта” 22.25 "Жертвыкалибры 07.62" 23.45 "Жизнь пре-кпасна".

Miercuri, 21 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 19.50,23.15 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului6.45 Medalion muzical 7.10, 8.15,13.10 Bună dimineaţa! 8.30 Dom-nului să ne rugăm 9.35, 16.30 Doc-umentar pentru copii 10.00, 17.10“Insula misterioasă” 10.55 Respiro11.15, 20.00 Moldova în direct12.00 Ghidul sănătăţii tale 12.30Portrete în timp 14.20 Documentar14.55, 21.40, 23.25 “Un preot prin -tre noi” 18.00 Svitanok 18.30 Pro-gram muzical 19.00, 21.00 Mesager19.40 Povestea de seară.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 16.00 Teleshopping 10.15„Căsnicia, o afacere perfectă” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 13.45 Au-toExpert 14.15, 21.30 Serviţi, vărog! 17.00, 20.00, 23.30 Ştirile ProTv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 23.25 Profit 22.30 FotbalCupa României.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.30 Новости9.30 "Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Де-тективы" 14.00 Другие новости14.25 "Понять. Простить" 15.30"Хочу знать" 16.00 "Обручальноекольцо" 16.50 "Свобода и справед-ливость" 18.55 "Давай поженим -ся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Условия конт-ракта” 22.25 „Гений чистой кис-лоты” 23.45 "Золушка.ru".

Joi, 22 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,23.10 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45“Două decenii de independenţă”7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!9.10, 16.30 Documentar pentrucopii 9.40, 17.10 “Insulamisterioasă” 10.30 La noi în sat11.15, 20.00 Moldova în direct12.00 Focus TV 12.25 SpectacolTV Magazinele U 14.55 “Un preotprintre noi” 18.00 Vector european18.30 Documentar 19.00, 21.00Mesager 19.40 Povestea de seară20.50 Super-loto 5 din 35 21.40 Re-porter de gardă 22.10 Festivalulnaţional al formaţiilor folclorice “Lapoale de codru...”

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Prinţul Pacificului” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 Cese întîmplă doctore 14.30 Serviţi, vărog! 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv Chişinău 17.45 Happy Hour

19.50, 22.25 Profit 20.30 FotbalCupa României 23.00 „Superna -tu ral. Aventuri în lumea întunericu-lui”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.25 Новости9.30 "Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Сво-бода и справедливость" 18.55"Давай поженимся!" 19.55 „Пустьговорят” 21.00 "Время" 21.30„Условия контракта” 22.25 "Чело-век и закон" 23.45 "Военно-поле-вой госпиталь".

Vineri, 23 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10,16.30 Documentar pentru copii9.40, 17.10 “Insula misterioasă” 10.30Vector european 11.15 Moldova îndirect 12.00 Natura în obiectiv12.30 Documentar 14.50 “Un preotprintre noi” 18.00 Accente econom-ice 18.30 Program muzical 18.45Descoperă Moldova 19.00, 21.00Mesager 19.35 Povestea de seară19.50 Bună seara! 21.40 Fii tînăr!22.30 “Imperiul Roman. August,primul împărat”. Ep.1.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „La întîlnire cu ucigaşul”12.15, 16.15 „Tînăr şi neliniştit”14.00 „Sydney White şi cei şaptetocilari” 17.00, 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour 19.50Profit 20.30 „Soldatul universal”22.45 „Turişti pe tărîmul groazei”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Ждименя" 18.55 "Поле чудес" 21.00"Время" 21.30 Фестиваль пародий„Большая разница” 23.40 "Фор-мула любви".

Sîmbătă, 24 septembrieTVM6.00, 17.00, 22.30 Ştiri 6.10, 9.10Documentar 6.40 “Jurnal de bord”8.15 “Insula misterioasă” 10.00Magazinul copiilor 10.30 Natura înobiectiv 11.00 Ştiinţă şi inovare11.30 Dor 12.00 DescoperăMoldova 12.10 “Imperiul Roman.August, primul împărat”. Ep.1 13.45“Rei alune pentru Cenuşăreasă”15.10 Desen animat 16.00 StudioArt plus 16.30 La mulţi ani! 17.15Evantai folcloric 18.00 Erudit cafe18.40 Respiro 19.00, 21.00 Mesager

19.30 Povestea de seară 19.45 Oseară în familie 21.35 Din fondulTV Moldova 1 22.40 “ImperiulRoman. August, primul împărat”.Ep.2.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping10.15 Ce se întîmplă, doctore?11.00 AutoExpert 11.30 În Profun-zime 13.20 „Sydney White şi ceişapte tocilari” 15.15 „Avioane,trenuri şi automobile” 17.00 „Scan-dal în cartierul chinezesc” 20.00Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Băieţirăi 2” 23.30 „Killshot – Ţinte sigure”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости6.10 "Большой аттракцион" 7.30"Человек-амфибия" 9.05 "Играй,гармонь любимая!" 9.45 "Словопастыря" 10.15 "Смак" 10.45 "Ми-хаил Пуговкин. Главный геройвторого плана" 12.15 Среда обита-ния 13.10 "Опасно для жизни"14.45, 18.15 "Воспоминания оШерлоке Холмсе" 19.15 "Большиегонки" 21.00 "Время" 21.15 "При-зрак оперы" 22.20 "Прожекторпе-рисхилтон" 22.55 "Карлос".

Duminică, 26 septembrieTVM6.00, 23.30 Ştiri 6.10 O seară în fam-ilie 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00Templul muzicii 8.40 Cinematecauniversală 9.00 Legendele muzicii9.10 Desene animate 10.00 Ring Star11.00 La datorie 11.30 Mol doveniide pretutindeni 12.00 Documentar12.30 Baştina 13.00, 17.00 “Aceastăclipă”. Telemaraton 16.30 La mulţiani! 19.00, 21.00 Mesager 19.35Povestea de seară 19.50 Vedete la bis21.35 Săptămîna sportivă 22.10 Dinfondul TV Moldova 1 23.40 Fotbal.Campionatul RM.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.05, 15.00 Teleshoping 10.15 După20 de ani 11.00 „Avioane, trenuri şi

automobile” 13.20 „Scandal în car -tierul chinezesc” 15.15 Tenis BRDŢiriac Năstase Trophy 2011 17.00„Un negru pentru Casa Albă” 20.00Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30 „Băieţirăi 2” 22.30 „Omul invizibil 2”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 6.40 "Свадьба вМалиновке" 8.10 "Смак" 8.50 "Ар-мейский магазин" 9.20 "Здоровье"10.15 "Непутёвые заметки" 10.30"Пока все дома" 11.20 "Фазенда"12.15 "Акулы атакуют" 13.10 "Се-рафима Прекрасная" 15.40 "Боль-шая разница" 17.50 "Суета сует"19.15 "Минута славы. Мечты сбы-ваются" 21.00 Воскресное "Время"22.00 "Джентльмены удачи" 23.30"Обмани меня".

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂCea mai cruntă răzbunare este cînd duşmanul tău e silit a recunoaşte că eşti bun şi dînsu-i rău. Bogdan Petriceicu Hasdeu

PROGRAME TV

Luni 11.05 „31 июня”. Film (РТР „Пла-нета”)20.45 „Cabinetul din umbră” (Jur-nal TV)21.30 „Двойная рокировка”. Film(СТС)

Marţi21.00 „Очень срашное кино-3”.Film (ТНТ)21.30 „Универсальный солдат”.Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (JurnalTV)

Miercuri11.05 „Адам женится на Еве”. Film(РТР „Планета”)13.00 „Не послать ли нам гонца”.Film (NIT)21.30 „Багровые реки 2. Ангелыапокалипсиса”. Film (СТС)

Joi21.00 „Красавчик”. Film (ТНТ)21.30 „Апокалипсис”. Film (СТС)

Vineri15.30 „Приключения Лесси иНики”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)22.10 „Девять признаков из-мены”. Film (РТР „Планета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show(Jurnal TV)21.00 „Красная жара”. Film (СТС).21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică14.00 „Солнце и тень”. Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).22.40 „Дорога”. Film (РТР „Пла-нета”)

VĂ RECOMANDĂM!

A plecat la cele veşnice profe-sorul Afanasie Creţu, un om de oînaltă moralitate şi verticalitate.După absolvirea Universităţii deStat din Moldova, vine, în anul1953, ca tînăr sepcialist, profesorde chimie, la şcoala dinMăcăreşti. În 1954, este numit şefde studii la Şcoala nr.1 din oraşulUngheni, actualul liceu „MihaiEminescu”. Lucrează aici timp de20 de ani, după care este profe-

sor la Şcoala polivalentă nr.70 din Ungheni. În ultimii ani aiactivităţii sale pedagogice predă chimia la Liceul „GheorgheAsachi” din Ungheni.A fost un om foarte activ, s-a aflat la începutul mişcării de-mocratice din Ungheni, a fost printre primii membri ai Fron-tului Popular. S-a aflat în permanenţă în activitate, chiar şidupă pensionare. A fost fondatorul clubului „Vîrsta de aur”,unde a activat pînă în ultimile zile. A crescut şi a educat doifeciori, ambii activînd în domeniul ocrotirii sănătăţii. A fostun bun familist şi un bun educator al tinerei generaţii. Şi-aiubit pămîntul natal, tradiţiile şi obiceiurile noastre. Consiliul veteranilor din oraşul Ungheni este alături de fa-milia îndurerată în momentele grele pricinuite de trecerea înnefiinţă a celui care a fost un adevărat Om, Afanasie Creţu. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Membrii Clubului „Vîrsta de aur” deplîng moartea coleguluiAfanasie Creţu şi transmit sincere condoleanţe familiei şirudelor îndoliate. Dumnezeu să-l primească în împărăţia Sa.

În clipele grele, pricinuite de moartea fostului profesor dechimie, Afanasie Creţu, transmit sincere regrete familieiacestuia. Dumnezeu să-l aibă în pază.

Tatiana Sanduleac-Grosu,absolventă a Liceului „Mihai Eminescu” Ungheni,

promoţia 1977

Colectivul Spitalului raional Ungheni transmite sincerecondoleanţe şefei secţiei perinatologie, Ala Baxan, înlegătură cu trecerea în nefiinţă a mamei-soacre. Dumnezeus-o odihnească în pace.

CONDOLEANŢE

Î.C.S.”RED UNION FENOSA”S.A. Î.C.S.”RED UNION FENOSA”S.A.

-

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie),

22 ari (10 ari – viţă de vie).Preţ negociabil.

Telefon: 0(22)731797.

PROGRAM DE GRANTURI MICI FINANŢAT DE FONDUL PENTRU TINERI DIN UNGHENI

CU ASISTENŢA / SUPORTUL FUNDAŢIEI COMUNITARE UNGHENI

Programul de Granturi Mici este o iniţiativă a Grupului Local de Tineri creatîn cadrul Proiectului Fundaţiei Comunitare Ungheni (FCU) Fondul pentruTineri din Ungheni şi are drept scop să sporească implicarea tinerilor dincomunitate în rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntă prinacordarea suportului financiar în cadrul unor proiecte care vor contribuiîn mod direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii tinerilor.

BENEFICIARII GRANTURILORBeneficiarii de granturi pot fi: A. Grupuri de Iniţiativă de Tineri care nu au beneficiat de suport financiardin partea donatorilor interni sau externi pot să depună cereri de finanţarepentru granturi în valoare de pînă la 6 000 lei şi trebuie să aibă ocontribuţie de cel puţin 25% din suma solicitată de la Fondul pentruTineri din Ungheni. B. Grupuri de Iniţiativă de Tineri care au implementat deja proiecte cu su-port financiar din partea donatorilor interni sau externi pot să depunăcereri de finanţare pentru granturi în valoare de până la 12 000 lei şitrebuie să aibă o contribuţie de cel puţin 35% din suma solicitată dela Fondul pentru Tineri din Ungheni.C. Contribuţia ( parte în numerar şi parte în altă formă – forţă de muncă,materiale etc.) va fi din partea aplicantului/ beneficiarului de granturi,poate fi acordată însă şi/sau din partea autorităţilor publice locale, sec-torului privat, comunităţii.

DOMENIILE FINANŢATEGranturile vor fi acordate pentru implementarea proiectelor orientate spresusţinerea activităţilor tinerilor din comunitate desfăşurate în următoareledomenii: educaţie, cultură, artă, sport, ecologie, sănătate cu condiţiaca activităţile derulate să:* Aducă un beneficiu comunităţii* Permită obţinerea unor rezultate clare, vizibile* Ofere condiţii de organizare a evenimentelor pentru tineri

CRITERIILE ESENŢIALE DE ELIGIBILITATECriteriile pentru beneficiari: • Să fie active în domeniile indicate • Să dispună de potenţial uman şi voluntari• Să exprime dorinţă şi să posede potenţial pentru a soluţiona problemelecu care se confruntă tinerii din comunitate Criteriile pentru proiect: • Să vizeze scopuri realiste care pot fi realizate pe parcursul proiectului • Să urmărească satisfacerea unor necesităţi acute şi reale a tinerilor la nivellocal • Să nu aibă o durată mai mare de 2 luni • Costurile administrative să nu depăşească limita de 5% din costurile to-tale ale proiectului

Nu sunt eligibile pentru finanţare proiectele ce presupun: • Activităţi generatoare de profit• Construcţii/reconstrucţii/ ample lucrări de amenajare a teritoriului• Activităţi cu caracter religios• Activităţi cu caracter politic Formularele şi Ghidul Programului de Granturi Mici pe suport de hârtiesau în versiune electronică pot fi solicitate la adresa: str. Naţională 7,bir.501, or. Ungheni. Tel/fax: 2 53 09; 2 36 68. Propunerile de proiect se depun la sediul Fundaţiei ComunitareUngheni (str. Naţională 7, bir.501, or. Ungheni), în perioada 16 - 30septembrie 2011.Data limită de depunere a proiectelor: 30 septembrie 2011, ora 17.00.Persoana de contact: Natalia Rîbcic (fc_ungheni@yahoo.com).

Acest program/proiect este realizat de către Fundaţia Est-Europeană, din resurseleacordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională

(Sida/Asdi), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA, AgenţiaStatelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul

Fundaţiei Eurasia. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapăratpunctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Sida/Asdi, DANIDA, USAID

şi/sau Guvernului American.

7Președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca, a depus la Cancelaria Guvernului un proiectprin care se propune introducerea uniformei școlare în instituțiile preuniversitare. Acesta spunecă, astfel, elevii vor lua școala mai în serios. „Îndemnăm conducerea Ministerului Educaţiei săanalizeze şi să susţină iniţiativa respectivă. Solicit susţinerea conducerii statului în promovareaacestei iniţiative de interes naţional”, spune Duca în nota informativă. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 16 septembrie

Citaţie publică

Judecătoria Ungheni solicită prezenţa cet. Romandaş Aliona, Ro man -daş Aurel, Romandaş Alina, în calitate de pîrîţi, domiciliaţi în or. Un -gheni, str. Ion Creangă 21, ap. 4, în cauza civilă la cererea BC ”Mol -dova Agoindbank” SA către Romandaş Aliona, Romandaş Aurel, Ro -mandaş Alina privind deposedarea şi vînzarea forţată a obiectuluiipo tecat, pentru data de 06 decembrie 2011, orele 8:30, la şedinţa ju -diciară (or. Ungheni str. Naţională 21, bir.2).

Judecător, Tudor Gologan

Pe data de 20 septembrie 2011, ora 10.00, în incinta Consiliu -

lui raional Ungheni (str. Naţională 11), sala de şedinţe, va avealoc întîlnirea viceministrului Tineretului şi Sportului al RepubliciiMoldova, Octavian Bodişteanu, cu factorii de decizie din raion.

Începînd cu ora 11.00 – audienţa cetățenilor (sala de confe rin -

ţe, str. Naţională 9).

CM “EXCELLENCE” - alternativă excelentă la sistemul de sănătate existent. Depăşind barierele ştiinţifice şi cunoscînd subtilităţile fiecărei maladii, CM “EXCELLENCE” oferăconsultaţii şi investigaţii exacte, bazate pe o vastă şi îndelungată experienţă, eficacitate şi profesionalism.

Perseverenţă, performanţă, utilaj medical ultramodern, servicii personalizate, inovaţie,experienţă – baza diferenţierii noastre în domeniul serviciilor medicale private din RM.

Ca să vedeţi... Deunăzi, du -pă ce terminasem de ”tras la foc”un butoi, revenisem la dosarul cunr. 014041, intentat de către in-vadatorii sovietici, la 11.08.1940,tuturor membrilor administra -ţiei locale a comunei Corneşti,judeţul Bălţi. Logica lucrurilorera simplă: ca să stăpîneşti unteritoriu abia cucerit, trebuia săîngenunchezi poporul băş ti naş.Dar cum? În primul rînd, dis-trugi elita, floarea naţiunii. Subsecure cad: primarul, consili e -rii, preotul, directorul şcolii,şefii instituţiilor statului. Mo-tivul? Îl inventăm. Bunăoară,colaborarea cu duşmanul; apar -tenenţa la un partid oarecare(numai nu comunist); cetăţe -nia română; răspîndirea ade vă -rului despre monstrul roşu dinrăsărit. Acestea au fost, în fond,acuzaţiile aduse inculpaţilordin dosarul amintit: AlexandruMihalaş, Dumitru Bodrug, IonColţişor, Vasile Mihalaş, Gri go -re Martea, Ipati Tarca. Anchetas-a desfăşurat în limba ru să.Procesele-verbale de asemeneaerau în rusă. Fiecare pagină afost semnată de inculpat. Bietulom care a trăit timp de 22 deani în România Mare, cunoşteaoare el rusa? Ştia ce e scris înprocesul-verbal? Ştia ce sem -nea ză?

Absurditatea absurdităţilor!Strigător la cer! Inculpatului ise imputa faptul că a fost cetă -ţean român şi a avut paşaportromân. Nu cumva trebuia săaibă cetăţenie rusească?

Textele proceselor-verbalenu sînt citeţe. Propoziţiile nu ausfîrşit logic. Cerneala, în multelocuri, s-a decolorat. Pentru apătrunde în esenţa lucrurilor,adesea folosesc lupa. Întreagaprocedură de instrumentare a

cazului e stupidă. Găsesc în do -sar şi cîteva nume de evrei. Prin -tre ele e şi Pelţman Şmil Stru le-vici. Acesta, ca şi ceilalţi, figu rea-ză în calitate de martor. Anche -ta s-a desfăşurat cam aşa: ”ŞmilStrulevici! E adevărat că incul-patul X sau Y a fost membru alpartidului cuzist?... a răspînditvorbe rele despre Uniunea So -vietică?... a propagat idei anti-semite?... a purtat la mînecăbanderolă roşie cu svastică?...”.Ce trebuia să răspundă bietulevreu, Pelţman, adus şi el în be-ciurile NKVD? Confirma! Căde nu, vai de pielea lui. Ş-apoi ceaveau de pierdut ”pelţma nii”?Vorba ceea: ”Măi ţigane, îţi ar -de satul! Ardă, mă mut în altul”.

Doamne! Unde, în ce ţară,pe care continent, planetă sauGalaxie s-a întîmplat, se întîm -plă sau se va întîmpla ca într-unproces judiciar învingătorulsă-i dea dreptate celui învins?M-am plictisit... Am aruncat cîtcolo dosarul. Mi-am zis că numai revin la el. Dar parcă e aşacum vrei?

M-a readus la realitate unsunet strident de telefon. Măsuna Vasile Aramă. Chiar dacăe demultişor la pensie şi nu maie în funcţie, tot domnul direc-tor i se spune. Ani în şir a fostdirectorul Liceului ”DimitrieCantemir” din Corneşti.

- Buna, domnule Grigore,aud în receptor. Ce mai face”pensionarul de doi bani”?

- Bine, răspund. Tocmai amîncheiat procedeul de ”tragerela foc” a butoiaşului...

Domnul Aramă îmi coman-dase un butoiaş de 150 de litri.

- Dar nu de asta te sun, îmizice. Vorbeşte Corneştiul căm-ai ”tras la gazetă”. Cică, eleviimei, dornici de citit, umblă cu

ziarul în mînă. Ce te-a apucat?Nu-ţi prieşte ”odihna bineme -ri tată”?

- Ba da, i-am răspuns. Darfrică-mi e că fără ”meteahna”mea aş putea să uit alfabetul.

- Ai intuit bine, zice domnuldirector. Vino mai spre seară,cînd se va mai topi căldura, peaici. Ai să vezi elevii în realitate.Este şi cel cu telefonul mobil-amuletă, numai că tatuaj nu are.Vor să te cunoască. Ţi-a trebuitsă scrii la ziar? Pregăteşte-te! Osă te atace cu întrebări. La şcoa lănu e ca la televiziune sau la ziar!

Vino – înseamnă să mă ap -ro pii de liceu. Acolo, la numaicîţiva paşi, e un teren sportiv,unde elevii fugăresc mingea defotbal; acolo e şi un teren asfal-tat, bun pentru cei care au pa-tine pe role. Tot acolo e şi casadomnului director. Ş-apoi sal -ci ile cu ”pletele” pîn-la pămînt,nucii umbroşi, banchetele pre-destinate celor care au ajuns lavîrsta ”odihnei binemeritate” –toate te ademenesc spre acestcolţişor de rai din inima Cor -neş tilor-tîrg.

Mergînd pe drum, mă totgîndeam la avertizarea domnu-lui director că voi fi atacat cuîntrebări. Să mă întrebe! Le voirăspunde pe şleau. Nu sînt nicipreşedinte de partid, nici par-lamentar, nici premier, nici mă -car preşedinte al Republicii Mol -dova, ca să-mi tremure fotoliulde sub... că, dacă spun adevăruldespre ”chestiunea Basarabiei”(că despre asta ar vrea eleviimai mult să ştie), îmi voi pierdeelectoratul. Le voi spune că la1812 Basarabia a fost răpită deruşi ca recompensă parţialăpentru pagubele aduse propri-ului imperiu în mistuitoarelerăzboaie cu turcii, cică în nu-

mele ”eliberării creştinilor desub greutatea jugului otoman”;le voi spune că Basarabia a re -ve nit în 1918 la trupul patriei-mumă; le voi spune că la 28iunie 1940, Basarabia a fostrăpită iarăşi, conform prevede -rilor Pactului Ribbentrop-Mo -lotov; le voi spune că mareşalulIon Antonescu a fost un marepatriot al tuturor românilor şicuvintele lui, devenite slogan –”Ostaşi români! Vă ordon, tre -ceţi Prutul!” – au servit dreptstindard pentru eliberarea Ba -sa rabiei, în ciuda tuturor scre-merilor aşa-zişilor politicieni şiistorici de a face să credem căuneltirile lui au fost de sorgintehitleristă; le voi spune că limbape care o vorbeşte populaţiaautohtonă aici şi pînă dincolode Nistru e română, şi nu ”destat”; le voi spune că Basarabianoastră trădată, vîndută, umi li -tă nu va fi nici liberă, nici slo -bodă (vorba lui Nicolae Sulac),pînă cînd nu se va reîntregipentru totdeauna cu România.Ne-am ascuns 20 de ani ”dupădeget”. Basta!

Politicieni de-o carboavăruptă ai Basarabiei române, fie-vă milă de rămăşiţele pămîn -teşti ale lui Ştefan Voievod. Aţiales ”viaţa lungă de cioară” îndetrimentul ”vieţii scurte devul tur”. Păcat de neam. Azi şi încîrciume se cîntă altfel: ”... cădin cîţi am fost aseară am ră masnumai noi... unul!”. Din toţibărbaţii curajoşi din politică arămas doar unul, şi acela e... fe-meie: Vitalia Pavlicenco.

O NAȚIUNE CARE-ȘI CAUTĂ ISTORIACu Grigore Fidelschi

Absurditatea absurdităţilor! Strigător la cer!

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂUn vas cu zahăr ars, fierbinte, pus în frigiderul scos din priză şi dezgheţat, absoarbe orice miros.

BerbecVeţi fi destul de nervoşi, veţi simţi că nu puteţi să staţi

locului şi nu veţi avea prea multă răbdare cu cei din jur. Esterecomandat să vă consumaţi energia negativă prin multămişcare.

TaurDin păcate, calculele pe care vi le faceţi în aceste zile au

foarte puţine şanse să iasă aşa cum vă doriţi, mai ales subaspect sentimental. Riscaţi să treceţi pe lîngă o şansă pro-fesională.

GemeniPuteţi să cîştigaţi mulţi bani şi toate energiile se vor ca-

naliza în această direcţie. Astrele favorizează investiţiile. Văveţi bucura de susţinerea necondiţionată a partenerului întot ceea ce întreprindeţi.

RacAveţi posibilitatea să vă depăşiţi limitele: veţi întîlni oa-

meni deosebiţi şi interesanţi, de a căror companie ar fi in-dicat să profitaţi din plin. Experienţele pe care le veţi aveavă vor schimba.

LeuAcum veţi putea demonstra că sînteţi persoane de bază

şi veţi cîştiga respectul familiei. La serviciu există riscul uneigreşeli majore, bazate pe o neatenţie sau pe ignorarea uneiinformaţii. Aveţi grijă.

FecioarăAveţi parte de multe bucurii mărunte şi neaşteptate.

Toate acestea vă vor reda buna dispoziţie şi veţi fi o compa-nie bună pentru cei din jur. Dragostea nu vă va ocoli nici ea.

BalanţaVă aşteaptă nişte emoţii puternice. Nu aveţi altceva de

făcut decît să aşteptaţi răspunsul la ceea ce vă interesează.Indiferent care ar, trebuie să vă pregătiţi psihic, ceea ce văva ajuta să luaţi decizii bune.

ScorpionO perioadă extrem de favorabilă schimbărilor, aşa că ar

fi bine să faceţi acele mutări pe care le-aţi tot amînat. Pot filucruri serioase. Nu mai amînaţi nimic, veţi găsi energie săle faceţi pe toate.

SăgetătorViaţa socială va fi plină şi interesantă. E posibil să primiţi

nişte veşti bune de la o persoană pe care nu aţi mai văzut-ode mult. E momentul să vă vă stabiliţi priorităţile.

CapricornVeţi fi apreciaţi, lăudaţi, încurajaţi şi există posibilitatea

serioasă a unei măriri de salariu. Relaţiile personale trecprintr-o perioadă mai puţin bună, mai ales în ceea ce pri-veşte dragostea.

Horoscop 19 – 25 septembrie

19 - 25 septembrieLuni Pomenirea Minunii Sf. Arhanghel Mihail. Sf. Mc. Ev-

doxie, Zinon, Macarie; Cuv. Arhip.Marţi Sf. Mc. Sozont; Sf. Irh. Ioan; Cuv. Macarie.Miercuri Naşterea Maicii Domnului.Joi Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana; Sf. Irh. Teodosie.Vineri Sf. Mc. Minodora, Mitrodora şi Nimfodora; Cuv.

Pavel.Sîmbătă Cuv. Siluan Atonitul; Cuv. Serghie, Gherman,

Teodora; Sf. Mc. Dimitrie.Duminică Duminica XV. Sf. Mc. Autonom; Cuv. Si-

meon, Vasian; Sf. Mc. Iulian.

Expres ortodox

Fotografia săptămînii

Sîntem şi noi eleve. Frăsineşti, 1 septemrbie 2011

Bancuri Doi vînători merg cu puştile

prin pădure. Deodată, unul din eicade jos fără cunoştinţă. Celălalt,speriat, ia mobilul şi sună la Sal-vare. Îi răspunde operatorul.

- Ajutor, sînt în pădure şi nuştiu ce e cu tovarăşul meu de vî-nătoare. I s-a făcut rău, a căzut şinu mai mişcă!

- Păstraţi-vă calmul. Nu mai enimeni prin apropiere?

- Sîntem singuri! Cred ca amurit!

- Nu intraţi în panică. O să văîndrum eu. În primul rînd, tre-buie să vă asiguraţi că e într-ade-văr mort. Aţi înţeles?

- Bine, răspunde vînătorul.Peste cîteva secunde se aude o

împuşcătură şi pe urmă vocea vî-nătorului:

- Gata. Şi mai departe ce fac?

O bătrînă traversa trecereade pietoni. Un autobuz s-a op -rit şi o aştepta să treacă. Bătrînai se adresează şoferului:

- Dragu' mamei, cum pot săajung şi eu la cimitir?

- Staţi pe loc şi o să ajungeţineapărat, îi spune şoferul.

EUDOCHIA VIZIRU, DOAMNA CAREGÎNDEŞTE MEREUPOZITIVFuncţia actuală: şefa Direcţiei eco-

nomie şi reforme Ungheni.Principala trăsătură a mea de carac-

ter: sînt optimistă.Calitatea pe care o prefer la un băr-

bat: să fie un bărbat curajos şi corect.Calitatea pe care o prefer la o fe-

meie: feminitatea, în primul rînd, şi gin-găşia.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: prietenia.

Ocupaţia mea preferată: florile. Darîmi place mult să citesc şi să ascult mu-zică.

Principalul meu defect: sînt foarteemotivă.

Visul meu de fericire: să-mi fie fami-lia realizată, să mă bucur de copii, nepoţişi strănepoţi.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: necazurile familiei mele sînt şi ne-cazurile mele.

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea cesînt.

Ţara în care aş vrea să tră-iesc: ţara mare România care,desigur, include şi Basarabia.

Culoarea preferată: mov,lila sînt niş te culori liniştite, cu-lori care mă relaxează.

Floarea preferată: liliacul.Pasărea preferată: rîndu-

nica - pasărea fericirii.Scriitorii preferaţi: atît cla-

sicii, cît şi scriitorii contempo-rani. Îmi place Honore de Bal -zac, Jack London, Nichita Stă-nescu, Marin Preda ş.a.

Eroul preferat: Cezar.Eroina preferată: Cleopa-

tra.Eroii din viaţa reală: fami-

lia şi bunii mei prieteni. Băutura şi mîncarea prefe-

rată: ceaiul, compotul şi bucatele tradi-ţionale.

Ce detest cel mai mult: minciuna şilaşitatea.

Calitatea care aş vrea s-o am dinnaştere: mi-aş dori să pot cînta.

Cum aş vrea să mor: nu vreau să măgîndesc la acest lucru.

Starea de spirit actuală: sînt realistă.Greşeli care îmi inspiră cea mai

multă indulgenţă: cele făcute din naivi-tate.

Deviza mea: gîndeşte doar pozitiv.

De patru ani este în fruntea unui colectiv care contribuie la crearea unui mediu de afaceri în raionul Ungheni şi nu numai.Este o fire opti mistă, realistă, muncitoare şi mereu în activitate. Îi place ceea ce face, îi place ceea ce este, este mereu în căutarea şi practicarea noului.

Contactată telefonic, a acceptatimediat provocarea noastră de a răspunde la întrebările “Chestionarului...” . Chiar dacă nu era într-o dispoziţie tocmai bună, ne-a venit în “întîmpinare”.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

FC „Costuleni” mai face un pas spre promovare

Consiliul de administrare al clubului de fotbal FC „Cos-tuleni” a numit-o pe Dorina Bagrinovski în funcţia de di-rector al departamentului marketing, informează paginaoficială a FC Costuleni. O decizie în acest sens a fostluată la şedinţa din 12 septembrie. Pînă atunci, dînsa a ocupat funcţia de director al Clubului de suporteri“Golul Leoaicelor”, prima galerie exclusiv feminină din fotbalul moldovenesc.

Dorina Bagrinovski are 23 de ani şi s-a evidenţiat în lumea fotba -lului după ce a reprezentat FC Costuleni anul trecut, la prima ediţiea Proiectului “MISS Divizia Naţională”, cîştigînd detaşat titlul. TotDorina Bagrinovski a fost cea care a organizat cîteva campanii de ca -ritate în satul Costuleni, chiar dacă ea este originară din Chişinău.

FC „Costuleni” evoluează pentru al doilea an consecutiv în Di-vizia naţională de fotbal. După şapte etape ale actualului campio-nat, echipa de pe malul Prutului a reuşit să acumuleze doar 3puncte, clasîndu-se pe ultimul loc în clasament.

S-a făcut însă remarcată prin iniţiativele sale, printre care reamin -tim solicitarea de a se vorbi în limba română la şedinţele tehnice saucrearea primei galerii feminine în fotbalul moldovenesc. (L.B.)

În fotografie: Dorina Bagrinovski