etalii PEDELISTÃ - indiscret.ro fileCMYK [email protected] Anul VIII, nr. 3. 3. 372 72 72 zzz 5...

CMYK

www.indiscret.ro

[email protected] Anul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nr. 3. 3. 3. 3. 372 72 72 72 72 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 11 decembrie 201 decembrie 201 decembrie 201 decembrie 201 decembrie 20111112 2 2 2 2 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

CCCCCu mai puþin de o sãptãmânã înainte de votul decisiv de pe9 decembrie, lucrurile s-au clarificat pe Colegiul nr. 1 Ca-mera Deputaþilor. Conform unui sondaj intern al USL,

candidatul acestei formaþiuni politice ºi favoritul indiscutabil, tâ-nãrul Cosmin Enea, conduce detaºat în opþiunile craiovenilor, cupuþin peste 65%. La mare distanþã, umãr la umãr, se aflã aredis-tul Eugen Cãlinoiu ºi pepededistul Gheorghe Neþoiu, fiecare cucâte 10%. 15% dintre cei chestionaþi fie nu s-au decis, fie nu vorparticipa la vot. Situaþia este mai surprinzãtoare în ceea ce pri-veºte opþiunile electoratului în cazul senatorilor. Cristiana An-ghel, candidata USL-ului ºi una dintre cele mai îndreptãþite per-soane sã obþinã un mandat de parlamentar, conduce detaºat cu53% din opþiunile de vot ale craiovenilor, în timp ce ex-primarulAntonie Solomon are doar 25%. Pe un ruºinos loc trei se aflãcandidatul ARD Mãrinicã Dincã, cu doar 8 procente, semn cãnimic nu îl mai poate scãpa de încã o ruºine pe minusculul fostviceprimar craiovean. ªi în acest caz, 14% dintre electori fie nus-au decis, fie au anunþat cã vor boicota scrutinul.

Conform reprezentanþilor USL, sondajul are o marjã de eroarede 3% ºi a fost realizat pe un eºantion reprezentativ.

Acest sondaj confirmã pe de o parte cãderea liberã a candidaþi-lor ARD în Craiova, pe de altã parte incapacitatea fostului pri-mar Solomon de a mai câºtiga o bãtãlie electoralã. În ceea ce-ipriveºte pe candidaþii USL, Cosmin Enea a dovedit cã, în urmaunei campanii inteligente ºi cu sprijinul solid al primarului LiaOlguþa Vasilescu, un tânãr relativ necunoscut pe scena publicã sepoate impune în faþa unor contracandidaþi erodaþi de un trecuttulbure. Surpriza o reprezintã Cristiana Anghel, femeia care aavut curajul sã se sacrifice pentru a trage un semnal de alarmãcu privire la comportamentul dictatorial al regimului pedelistBãsescu-Boc. Pe trendul imens de simpatie de care se bucurã în-vãþãtoarea pe Colegiul 1 Senat, intrarea sa în Parlament paredeja un lucru cert. (V.Z.)

Cosmin Enea ºi CristianaAnghel dominã Colegiul

Craioviþa-Brestei

CosminEnea

AAAAAdrănel Codrănel Codrănel Codrănel Codrănel Cotttttescu, omulescu, omulescu, omulescu, omulescu, omuliniţiativiniţiativiniţiativiniţiativiniţiativelor legislativelor legislativelor legislativelor legislativelor legislativeeeee

„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã

localã”

Constantin Dascãlu, deputat PDL, încã nelãmurit de ce toa-tã lumea spune cã afacerile ºi politica reprezintã un conflictde interese, de vreme ce ambele au drept scop profitul perso-nal.

Copile, ºtiucã prima campanie în

mediul rural e mai dificilã, darcrede-mã pe mine cã ajungi sã te

obiºnuieºti. Pãi, dupã patru ani demâncat cãcat prin Parlament,

mirosul ãsta de balegãmi se pare o adiere

de liliac...

EugenCãlinoiu

GheorgheNeþoiu

CristianaAnghel

AntonieSolomon

MãrinicãDincã

Detaliiîn pag.5

Amãnunteîn pagina 3 Detalii

în pag.16

DASCÃLU,O MINCIUNÃPEDELISTÃ
















DASCÃLU,O MINCIUNÃPEDELISTÃ 6-7

Amãnunteîn paginile

Nicolae Vasilescu –un om, un român,o atitudine!

















Aurelian Pavelescuoferã consultanþãjuridicã gratis,pentru Oltchim

















65%

10%10%

53%

25%

8%

CameraDeputaþilor

Senat

5 - 11 decembrie 2012 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

Primeºte de la cei interesaþi CV în vederea organizãriiselecþiei necesare angajãrii: Manager, Barmani, Bucãtari,

Ospãtari, DJ pentru punctul de lucruRESTAURANT METROPOLITAN,

situat în Rm. Vâlcea, str. Aleea Teilor nr. 3.

Responsabilitãþi generale:Seriozitate, ambiþie, iniþiativã ºi foarte multã creativitate, eventual ex-

perienþã.RESPONSABILITÃÞI SPECIFICE ANGAJÃRII MANAGERULUI:– atragerea de noi contracte de evenimente;– negocierea ºi încheierea de contracte;– monitorizarea concurenþei;– elaborarea strategiei de marketing;– colaborarea cu agenþiile de publicitate în vederea proiectãrii materia-

lelor publicitare;– elaborarea planului de distribuþie a materialelor publicitare;– salariu motivant + comision din încasãri.

RESTAURANTUL METROPOLITAN îºi desfãºoarã activitatea într-o locaþie unicã completatã de o atmosferã incendiarã. Suprafaþa saloane-lor este de peste 1.000 mp, plasându-ne în topul celor mai atractive ºiîncãpãtoare cluburi din oraº, având posibilitatea modulãrii spaþiului, însaloane mai mici pentru evenimente de 100, 150, 250 de participanþi.Saloanele ºi bucãtãria sunt dotate cu echipamente noi, de ultimã genera-þie, asigurându-se un confort ambiental sporit prin ventilare – climatiza-re – tratare aer.

RESTAURANTUL se aflã în Rm. Vâlcea, cartierul Ostroveni, stradaAleea Teilor nr. 3, locaþie în care, în zilele de marþi ºi joi, între orele 10-12, candidaþii îºi pot depune ºi susþine CV-ul. Relaþii suplimentare la tel.fix: 0250 732036 sau tel. mobil: 0742137400

SOCOM SA RÂMNICU VÂLCEA

2ELECTORALÃ

Hotelul TRAIAN din staþiunea Cãciulata vã invitã sã petreceþi trecereadintre ani într-un mediu primitor, în douã variante de servicii turistice:- 4 zile – 3 nopþi cazare, perioada: 30.12.2012 – 02.01.2013 = 700 lei/pers.- 5 zile – 4 nopþi cazare, perioada: 29.12.2012 – 02.01.2013 = 800 lei/pers.Pe durata sejurului veþi beneficia de o atmosferã de destindere, distrac-þie, voie bunã, în compania unei orcheste de renume ºi multe alte surpri-ze. Meniurile vor cuprinde preparate culinare tradiþionale din bucãtãriaromâneascã.

Rezervãri ºi relaþii suplimentare la telefon nr. 0250.750.164;0520.750.780; e-mail: [email protected];

web:www.hoteltraian.webs.com. Publ

icita

te

Candidatul Uniunii So-cial Liberale pentrufuncþia de senator în

Colegiul nr. 2 Brezoi - Hore-zu, omul de afaceri RemusDaniel Niþu, vicepreºedinte alorganizaþiei Partidului Naþio-nal Liberal Vâlcea, ºi-a înce-put ultima sãptãmânã de cam-panie printre oameni. RemusDaniel Niþu a participat luniseara la douã adunãri cu cetã-þenii din comuna Milcoiu, sin-gura localitate din judeþul Vâl-cea care nu are cãmin cultu-ral. Oamenii i-au cerut sã aju-te administraþia localã sã ducãla bun sfârºit proiectele pe carele-a propus pentru dezvoltareacomunitãþii. Localnicii dinMilcoiu vor sprijin pentru as-faltarea drumurilor comunale,vor sã fie ajutaþi cu pãmântu-rile, dar ºi cu o legislaþie mai

bunã în ceea ce priveºte pro-tecþia culturilor împotriva ani-malelor sãlbatice, în specialmistreþii care anul acesta aufãcut ravagii în culturile deporumb din toatã þara. „Aºacum am mai spus, intenþia meaeste sã merg în Parlament, încomisia pentru agriculturã.Suntem interesaþi ca oameniisã îºi poatã definitiva rapidproprietãþile, sã primeascã ba-nii necesari culturilor ºi creº-terii animalelor ºi sã aibã pia-þã de desfacere pentru fructe,cereale, legume, animale ºiproduse animaliere. O acþiunede finanþare a primãriilor pen-tru intabularea rapidã a tere-nurilor ºi definirea proprietã-þilor imobiliare este obligato-rie. Statul este cel ce trebuiesã aloce banii necesari pentrucã numai aºa se poate rezolva

aceastã problemã a terenurilorcare treneazã de ani buni. Tre-buie, de asemenea, sã ne gân-dim la înfiinþarea fermelor,pentru ca astfel sã-i putem de-termina pe tineri sã se întoar-cã sã munceascã la ei în þarã ºinu printre strãini”, a precizatcandidatul USL. Acesta a maiadãugat cã este necesarã ºi opromovare mai puternicã aproduselor româneºti: „De cesã le dãm strãinilor materiaprimã, ca apoi sã cumpãrãm dela ei, când putem sã le vindemnoi lor produsul finit?”

La rândul sãu, primarul dinMilcoiu, Daniel Muºat, a de-clarat cã îl sprijinã pe RemusDaniel Niþu cu toatã convin-gerea: „Suntem o comunãmicã, dar suntem puternici.Întotdeauna am fost peste 70la sutã la votare”. (R.D.)

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013 Revelion 2013

,,Este nedrept ºi necinstitfaþã de oameni sã priveascãdupã ce au votat, cum un par-lamentar care a candidat subo anumitã siglã sau platformãpoliticã, în funcþie de intere-se, de grup, personale sau deconjuncturi, migreazã la altpartid politic.

Voi susþine legea de comba-

ConsConsConsConsConstttttantin Rădulescu, candidatul USL pentrantin Rădulescu, candidatul USL pentrantin Rădulescu, candidatul USL pentrantin Rădulescu, candidatul USL pentrantin Rădulescu, candidatul USL pentruuuuuCamerCamerCamerCamerCamera Deputa Deputa Deputa Deputa Deputaţilor pe Colegiul Nraţilor pe Colegiul Nraţilor pe Colegiul Nraţilor pe Colegiul Nraţilor pe Colegiul Nr. 2 Râmnicu. 2 Râmnicu. 2 Râmnicu. 2 Râmnicu. 2 Râmnicu

Vâlcea – Sud, declară:Vâlcea – Sud, declară:Vâlcea – Sud, declară:Vâlcea – Sud, declară:Vâlcea – Sud, declară:

tere a traseismului politic.În acest sens, introducem

procedura de «recall», dupãmodel american – referendumlocal prin care se poate retra-ge mandatul parlamentarului,,traseist”.

Un grup de alegãtori dintr-un colegiu (numãrul trebuiedefinit prin lege) poate solici-

ta retragerea mandatului dacãparlamentarul din colegiul lora trecut la un alt partid; în acestcaz se organizeazã un referen-dum local. Astfel, la voinþaelectoratului, parlamentarulcare pãrãseºte partidul în nu-mele cãruia a candidat îºi poa-te pierde mandatul” - ne-a de-clarat Constantin Rãdulescu.

“Voi susþine legeapentru combaterea

ºi interzicereatraseismului politic”

































Remus Daniel Niþu –proiecte pentru agricultori

















5 - 11 decembrie 2012www.indiscret.ro

3ELECTORALÃ

Nu sunt adeptul lamentaþiilorde genul „greaua moºtenire“sau „cât de slabi sunt contra-candidaþii mei“. În definitiv,în campania electoralã cred cãfiecare candidat trebuie sãvinã, în primul rând, în faþaalegãtorilor cu un rãspuns lao întrebare simplã: „Ce veþiface pentru cetãþeni?“ Rãs-punsul la aceastã întrebare nueste însã la fel de simplu.Foarte mulþi oameni, pe bunãdreptate, doresc ca rãspunsulpe care-l dai sã fie unul caresã acopere toatã gama de pro-bleme ale vieþii lor de fami-lie. De la siguranþa cetãþeanu-lui pânã la nevoia de locuri dejoacã sau de parcare, de la pro-blema câinilor maidanezipânã la rezolvarea probleme-lor care þin de utilitãþile edili-tare - toate acestea sunt temede actualitate atât pentru ce-tãþenii care domiciliazã în co-legiu, cât ºi pentru români îngeneral. Am auzit de multe orirãspunsuri de genul „Nu etreaba mea. Acestea sunt obli-gaþiile primarului“. Nimic maigreºit. Sigur cã este ºi treabamea. Oamenii mã aleg pentrua le reprezenta toate interese-le. Dacã avem o problemã cucâinii vagabonzi, nu este nu-mai o problemã a primarului,este ºi problema existenþeiunui cadru legislativ precar.Aºadar, devine treaba mea caparlamentar. Toate au legãtu-rã cu parlamentarul. El trebu-ie sã aibã iniþiative legislativecare sã rãspundã dorinþelorcetãþeanului ºi sã facã lobbypentru rezolvarea problemelorlor în faþa instituþiilor care auresponsabilitãþi în acest sens.Cam asta am vrut sã comuniceu în campania mea electora-lã.

Rep.: Deci, aþi ales sã nurãspundeþi provocãrilor con-tracandidaþilor dumneavoas-trã?

În aceastã campanie electora-lã nu voi rãspunde niciunuiatac. Nu vreau sã-mi pierd tim-pul, ºi aºa preþios, cu tot felulde nimicuri sau oameni mici.Îmi voi dedica toate energiilepentru a mã întâlni cu cât maimulþi cetãþeni ºi pentru a levorbi despre proiectele mele.

„Viaþaparlamentarã nueste o excursiede plãceri“

Rep.: Am observat cã aveþiun slogan destul de interesant- „Un om, un român, o atitu-dine“. Ce aþi vrut sã transmi-teþi?

N.V.: Cred cã este un slo-gan care mã caracterizeazã.Am trecut în viaþa mea printoate treptele profesionale.Am început ca strungar la în-treprinderea “Autobuzul” dinBucureºti, în 1986, am absol-vit prima facultate la seral ºiam ajuns ca în anul 1996 sãocup funcþia de inginer-ºef laaceeaºi societate ºi sã coordo-

dram de noroc. Sunt ºi “unromân”, pentru cã am bãtutlumea-n lung ºi în lat, dar numã simt nicãieri mai bine caacasã, în þara mea. Aºa cumeste ea, cu bune ºi rele, areparcã un farmec al ei, de care,cu timpul, devii dependent.Asta m-a fãcut sã mã alãturideii de “România Mare”, în1991, an în care am fondatPartidul România Mare, îm-preunã cu Eugen Barbu, Mir-cea Muºat ºi Corneliu VadimTudor. Am rãmas în partidpânã în 2005, încheindu-misocotelile cu un proiect atât degeneros ºi în care am avut atâtde multã încredere. Din pãca-te, partidul a cunoscut ºi mã-reþie, dar ºi decãdere, de am-bele fiind “vinovat” cel maiimportant constructor al sãu– C. V. Tudor. Din 2007, fi-ind un om de stânga, m-am în-scris, firesc, în PSD. Am por-nit de la zero ºi am parcurstoate treptele ierarhice, fiindîn prezent secretar executiv alPSD. Cât despre “o atitudi-ne”, cred cã tot ceea ce amrealizat pânã acum demon-

oferta electoralã. Poþi fi unfoarte bun candidat ºi poti sãai cele mai bune idei ºi pro-iecte pentru alegãtorii tãi, dacãînsã nu vei ºti sã le duci pânãîn sufletul ºi în mintea lor, poþisã rãmâi un fost bun candidat.Anul viitor voi susþine lucra-rea de doctorat în domeniul“managementului campanieielectorale”, pentru cã îmi pla-ce foarte mult sã gãsesc celemai bune soluþi ca un candi-dat bine intenþionat sã poatã sãconvingã cetãþenii sã-l voteze.

Rep.: Domnule Nicolae Va-silescu, candidaþi din parteaUSL pe Colegiul numãrul 2Camera Deputaþilor din jude-þul Dolj. Am observat o cam-panie „curatã“, ca sã zic aºa.Face parte din strategia dum-neavoastrã electoralã?

N.V.: Aþi observat foartebine. Mi-am propus sã mãadresez craiovenilor, dar ºicetãþenilor care domiciliazã încomunele Goieºti, Mischii,Murgaºi ºi Bulzeºti, într-unmod care mã caracterizeazã.

N.V.: Da, am ales sã am undialog numai cu cetãþenii. Mãintereseazã ce s-a petrecut încolegiu în anii care au trecut,vreau sã cunosc cât din ceeace s-a întâmplat a fost o urma-re a incompetenþei sau a indo-lenþei, dar ºi care au fost pro-iectele bune ºi, în consecinþã,ar trebui continuate. Nu am sãarãt însã cu degetul cãtre ni-meni. Tot ce s-a petrecut trecîn revistã ca pe o lecþie a tre-cutului ºi voi privi în viitor,þinând cont de aceastã lecþie.

nez activitatea unui colectivde peste 4.000 de angajaþi, lanumai 28 de ani. Am intratapoi în Parlament, loc în careîmi desfãºor activitatea depeste 16 ani. Am pornit castungar, dar am ajuns sã ocupo onorantã funcþie de chestorîn cadrul Biroului Permanental Camerei Deputaþilor. Amrãmas însã, aºa cum îmi pla-ce mie sã spun: Om! Am reu-ºit în viaþã pentru cã am mun-cit, dar trebuie sã recunosc cãîþi mai trebuie câteodatã ºi un

streazã, în primul rând, cã îmipasã. Am înþeles cã viaþa par-lamentarã nu este o excursiede plãceri într-una dintre celemai frumoase clãdiri ale lu-mii. Am iniþiat multe proiec-te legislative ºi am reusit sãîndrept multe lucruri, atuncicând am avut posibilitatea,mai ales din postura de ºef alDepartamentului Legislativ alCamerei Deputaþilor. Acesteasunt principalele idei care m-au determinat sã vin în faþaalegãtorilor cu acest slogan

“Un om, un român, o atitudi-ne”.

„O campanieelectoralãnu se facedupã ureche“

Rep.: Aþi parcurs multecampanii electorale, în ceamai mare parte în calitate demembru al staffului naþionalde campanie. Cum vã simþiþiacum, într-o campanie electo-ralã organizatã la nivelul unuicolegiu?

N.V.: Excelent. A venit mo-mentul sã vãd dacã ceea ce amconstruit de multe ori la nive-lul campaniilor electorale na-þionale are o bunã aplicabili-tate la nivelul structurilor or-ganizatorice din colegiu. Ma-nagementul electoral este oºtiinþã care a cunoscut, în ulti-mul deceniu, o realã dezvol-tare. O campanie electoralã nuse face dupã ureche. Sunt as-tãzi tot felul de tehnici de cam-panie, fãrã de care un candi-dat nu poate sã-ºi promoveze

Cred cã ºi asta este o condiþieextrem de necesarã pentruschimbarea clasei politice par-lamentare, atât de solicitatã, pebunã dreptate, de cetãþeniiRomâniei.

Mario Ovidiu Oprea,candidatul USL înColegiul Senatorial

Bãileºti-Calafat, a declarat cãvinovaþii pentru starea deplo-rabilã în care a fost adusã þaratrebuie sã fie pedepsiþi con-form legii ºi pentru ca astfelde persoane sã nu mai conte-ze, este nevoie de un vot ma-siv, pe 9 decembrie. Opreacrede cã îndemnul preºedin-telui Bãsescu de a nu se maivota cetãþenii cu dosare pe-nale este ºi un autogol peni-bil, preºedintele uitând cãpartidul sãu personal, PDL, aguvernat cu oameni cu dosa-re penale. „Este evident cã unom care este anchetat pentrucorupþie, înºelãciune, evaziu-ne fiscalã sau deturnare defonduri nu poate reprezentainteresele unui popor. Celmult, poate minþi frumos ºiconduce spre dezastru cuzâmbetul pe buze. DomnulBãsescu, înainte de a da sfa-turi pur electorale ºi înaintede a face pe lupul moralist înnumele unei gãºti compromi-se, ar trebui sã vorbeascã de-spre dosarul sãu, despre cuma fost trimis în judecatã în2004. Ieºirile sale dovedesccã aceastã gaºcã face toateeforturile pentru a distrageatenþia publicului de la sub-iecte precum tema fraudelorcomise de Udrea ºi Boagiusau jaful în bani publici alcuplului Tismãneanu. Aces-tea sunt niºte artificii proce-

durale, iar 7,4 milioane deromâni au dat un vot de blam.Vine însã curând ziua soco-telilor, iar românii vor reacþi-ona ca atare pentru dispreþulpe care l-au simþit atâþia ani,precum ºi pentru denigrareaRomâniei”, a precizat Oprea.

Candidatul USL crede înresponsabilitatea doljenilor,motiv pentru care este sigurcã nu se vor lãsa influenþaþide zvonuri, dar nici de strate-gia celorlalþi competitori po-litici de a le cumpãra votul.„USL a intenþionat sã punãcapãt fenomenului de mitãelectoralã, tocmai pentru cãeste injust ºi umilitor ca per-sonaje din PDL sau PPDD sãîncerce sã revinã la guverna-re exploatând situaþia mate-rialã grea în care se aflã oa-menii, dupã anii de austerita-te pedelistã. Eu ºtiu cã cetã-þenii, cel puþin din colegiulmeu, vor alege sã aibã o via-þã liniºtitã, în locul unei zilesurprinzãtoare, rãsplãtitã cubani murdari”, a explicatMario Ovidiu Oprea.

Mario Ovidiu Oprea:„Cetãþenii nu vor votacandidaþii cu dosarpenal, ci pentrureciclarea României”

Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!Nicolae Vasilescu –un om, un român, o atitudine!

Cristiana Anghel, Nicolae Vasilescu, Cosmin Enea

Tarife unice pentru apãºi canal din ianuarie 2013

În urma solicitãrii formulate prin adresa nr. 32429/22.11.2012, ope-ratorul regional de apã - SC APAVIL SA Vâlcea a obþinut avizul nr.4573235/27.11.2012 emis de A.N.R.S.C. Bucureºti pentru practica-rea preþurilor / tarifelor unice pentru apã potabilã ºi canalizare - epu-rare pe întreaga arie de operare, începând cu data de 01.01.2013.

Precizãm cã avizul A.N.R.S.C. a fost eliberat având în vedere Le-gea serviciilor comunitare de utilitãþi publice nr. 51/2006, art. 34 alin.(5) din Legea serviciului de alimentare cu apã ºi de canalizare nr.241/2006, Ordinul preºedintelui A.N.R.S.C. privind aprobarea Me-todologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preþurilor / tarifelorpentru serviciile publice de alimentare cu apã ºi de canalizare nr. 65/2007, precum ºi prevederile Contractului de delegare a gestiunii ser-viciilor publice de alimentare cu apã ºi de canalizare nr. 1/18.11.2008,încheiat între ADI APA Vâlcea ºi SC APAVIL SA Vâlcea, modificatprin actul adiþional nr. 13/30.01.2012.

SPECIFICAÞIE PREÞ/TARIF lei/mc(fãrã TVA)Apã potabilã pentru întreaga arie de operare 3,55Canalizare-epurare pentru întreaga arie de operare 2,72

11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro5 - 11 decembrie 2012

4ELECTORALÃ

RRRRRomeo Rădulescu - soluţii pentromeo Rădulescu - soluţii pentromeo Rădulescu - soluţii pentromeo Rădulescu - soluţii pentromeo Rădulescu - soluţii pentru Vâlceau Vâlceau Vâlceau Vâlceau Vâlcea

Candidatul Alianþei RomâniaDreaptã (ADR) pentru CameraDeputaþilor - Colegiul Râmni-

cu Vâlcea-Nord, Romeo Rãdulescu, esteconvins cã are experienþa necesarã sã îireprezinte cu succes pe vâlceni, în Par-

Dragii mei,

M-am nãscut la 3 decem-brie 1963 ºi am copilã-rit în comuna Suteºti,

unde m-am format ca om în mij-locul unor sãteni harnici, de lacare am învãþat ce înseamnã ade-vãrul, cinstea ºi dreptatea. De laaceºti minunaþi oameni am de-prins dragostea de învãþãturã ºide muncã, ce înseamnã corecti-tudinea, onestitatea ºi dreptatea,ceea ce m-a ajutat sã merg tot-deauna cu fruntea sus, sã-i pri-vesc pe oameni direct în ochi ºisã nu îmi fie ruºine de faptelemele. Am mai învãþat din famileºi de la consãtenii mei cã minciu-na este cel mai mare duºman alomului, ca ºi hoþia, lenea, înºelã-ciunea ºi aroganþa. Dupã mode-lul strãvechi al trãiniciei familieide la þarã, mi-am întemeiat un cã-min frumos, trainic, care îmi adu-ce numai bucurii. Sunt cãsãtorit

Scrisoare cãtre electorat

lamentul României, dupã 9 decembrie.„Ceea ce îmi doresc pentru comunitã-

þile locale vâlcene sunt mãsuri ºi politicigeneratoare de bunãstare, ce stau în pu-terea noastrã, a tuturor. Experienþa meaneîntreruptã în Administraþia Publicã dinultimii 8 ani va fi ºi pe mai departe pusãîn slujba oamenilor. În Comunitatea Eu-ropeanã (Austria, Italia, Franþa fiindexemple excelente) turismul ºi cãlãtorii-le asigurã locuri de muncã ºi bunãstarepentru populaþie. Prin turism se stimulea-zã antreprenoriatul, se creeazã noi locuride muncã ºi se dezvoltã comunitatea lo-calã. Astfel, promovarea cu succes a po-tenþialului balneo-climateric ºi monahaldin Vâlcea va face ca serviciile în turismsã absoarbã pânã la 65% din forþa demuncã localã neocupatã. Toate acestea,coroborate cu scãderea la nivel naþionala cotei unice de la 16% la 12% ºi a con-tribuþiilor cu asigurãrile sociale (CAS) cu5%, susþinute de Alianþa România Dreap-tã (ARD), vor încuraja investiþiile în ju-deþul nostru. De asemenea, majorarea sa-lariului minim, de la 740 lei în prezent la850 lei în 2013 ºi la 1.000 lei în 2015,alãturi de diminuarea inflaþiei, va refaceputerea de cumpãrare a populaþiei”, a afir-mat candidatul ARD.

cu Mirela Camelia Pralã, econo-mistã, ºi sunt un tatã fericit. Amdoi copii, Pralã Theodora (23 ani)ºi Pralã Tudor Andrei (9 ani).

Oamenii din Colegiul Drãgã-ºani sunt buni gospodari, româniadevãraþi ºi îi cunosc bine. Au ne-voie, însã, de un motor pornit.ªtiu exact ce trebuie fãcut dupã 9decembrie. Asociaþiile profesio-nale ºi cele agricole trebuie spri-jinite masiv, lucrurile trebuie puseîn miºcare. Aceastã zonã are unpotenþial imens, trebuie doar va-lorificat. Parlamentarii din acestcolegiu trebuie sã-ºi dea intere-sul, sã facã ceva efectiv pentruoamenii care i-au sprijinit ºi nunumai. Imediat dupã ce voi ajun-ge în Parlamentul României, îmivoi dedica întreaga muncã oame-nilor din acest colegiu. Voi lucraalãturi de cetãþeni pentru valori-ficarea potenþialului imens ºi re-zultatele nu vor întârzia sã aparã.Am nevoie de sprijinul dumnea-

voastrã pentru a vã putea ajuta dinfuncþia de deputat. În primul rând,ar trebui sã gãsim soluþii ca sãcreãm bogãþie, nu sã se împartãsãrãcia. Din 1990 încoace, þaramerge spre sãrãcie, se îndepãrtea-zã de Europa ºi pierde ºansa ladezvoltare. Mi-am dorit sã can-didez pentru Camera Deputaþilor,la alegerile din 9 decembrie, camiile de cetãþeni din ColegiulElectoral Drãgãºani sã aibã înParlamentul þãrii un reprezentantcare nu minte, apropiat de oa-meni, ca aceºtia sã simtã cã sta-tul de drept sunt ei, cã autoritãþi-le sunt la dispoziþia lor - ºi nu in-vers.

Doar cu ajutorul lui Dumnezeuvom reuºi sã reclãdim aceastãRomânie ºi sã redãm oamenilorîncrederea cã viaþa meritã trãitã!

ªtefan Pralã, candidat ARDpentru Camera Deputaþilor-

colegiul Drãgãºani

„Turismul poateabsorbi pânã la 65%din forþa de muncã

neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”


neocupatã”

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Pedelistul Florinel,pe bannercu duºmanul

Iuliana Moise, candidat ARDla Camera Deputaþilor pe Cole-giul Brezoi, nu înþelege cum deprimarul Florinel Constantines-cu, membru PDL, ajuns edil-ºefºi graþie contribuþiei sale materi-ale, apare în bannere cu mesajede susþinere a candidaþilor USL.Iuliana crede cã la mijloc e o di-versiune a USL ºi cã Florinel,sãracul, nu are niciun amestec.Ei, el n-a vrut, dar s-a împins,

cum vine vorba! S-a împins cumesaje de susþinere a USL nunumai pe bannere, ci ºi în ziarulliberalilor. Afurisiþi, ãºtia de laUSL, cum l-au siluit ei pe Flori-nel sã se împingã!

Parastasul electoral,ultima fiþã

Cea mai recentã gãselniþã înmaterie de mitã electoralã este...parastasul electoral. Nu contea-zã cã mortul a murit demult, dacãvine tot satul la masã, vin ºi niº-te candidaþi, este în regulã. Eh,sã fie primit! Se aude cã s-a în-tâmplat la Vaideeni.

Rotaru bãnuieºteo conspiraþie NATO

Constantin Rotaru, preºedinte-le PAS, are o teorie foarte inte-resantã despre Centrul Expoziþi-onal de la Seaca. Spune cã ,,bun-cãrele” care au costat vreo 18milioane de euro, vor deveni unfel de sanatorii pentru soldaþiiNATO. Adicã pentru ãia camzurlii, suferinzi, din teatrele deoperaþiuni. De unde-o fi scos-ope asta Rotaru este greu de ºtiut.Cert este cã le zice interesant…

RAAPPS – PSDDupã ce Aurel Vlãdoiu a vrut

sã-ºi bage bãiatul adjunct laRAAPPS Olãneºti, a venit rân-dul altui lider social-democrat sãfacã acelaºi lucru – Iuliean Co-mãnescu. Acesta a ºi reuºit sã-ºifacã odrasla, pe Horaþiu, direc-tor adjunct pe probleme de repre-zentanþã. Post care nici mãcar nuexista, dar a fost inventat pringrija directoarei Maria Bercea,care ,,absoarbe” directori ad-juncþi de la PSD aºa cum ºi peea a ,,absorbit-o” partidul.

Cecilia - conflictde interese

Penelista Cecilia Vãduva sepregãteºte sã fie numitã de par-tid director adjunct la o institu-þie ce þine de Ministerul Muncii.Ca sã se ºtie, doamna va fi îngrav conflict de interese, fiindcãsoþul are vreo douã firme de re-conversie profesionalã. Iar dacãle va vinde, dupã cum se practi-cã, rãmâne conflictul moral deinterese. Carnetul de partid sãtrãiascã!

Publ

icita

te

CMYK


5ELECTORALÃ

de Criºu Popescu

Reporter: Cum veþi aju-ta primãriile din colegiul pecare-l aveþi, dacã veþi ieºisenator?

Adrãnel Cotescu: Trebu-ie rezolvatã zona metropo-litanã. Domnul EmilianFrâncu a modificat legea însensul în care Râmnicu Vâl-cea poate fi centru al uneizone metropolitane, nu alunei asociaþii orãºeneºti,care era un nivel mai mic.Trebuie gândit în ce scopcreãm zona metropolitanã,pentru cã ea trebuie creatãîntr-un anume scop. Acestscop principal va fi dezvol-tarea turismului. ªansa faceca în colegiul în care candi-dez sã fie trei staþiuni bal-neare: Bãile Govora, BãileOlãneºti ºi Ocnele Mari.Dar vom cuprinde ºi Cãli-mãneºtiul în aceastã zonãmetropolitanã. De aici înco-lo, sigur cã ne trebuie multe– forþã de muncã, drumuri,transport în comun ºi legicare sã ajute dezvoltarea tu-rismului, cã a venit vorba deiniþiative legislative. Un par-lamentar trebuie sã facã legipentru a ajuta turismului, deexemplu o lege pentru rede-venþa pe izvoare. Primãria,acum, nu primeºte nicio re-devenþã. Tratamentul ar tre-buit privit ca medicament ºisã urmeze aceleaºi proce-duri de compensare, reþeteetc. Pentru cã mai repede îidai omului apã ºi compen-sezi preþul apei, ºi-l faci binede rinichi, decât sã-i faci untransplant sau dializã. Pemãsurã ce ne vom apuca delucru în viitorul mandat,vom gãsi ºi alte iniþiative le-

AAAAAdrănel Codrănel Codrănel Codrănel Codrănel Cotttttescu, omul iniţiativescu, omul iniţiativescu, omul iniţiativescu, omul iniţiativescu, omul iniţiativelor legislativelor legislativelor legislativelor legislativelor legislativeeeee

În ultima sãptãmânã de campanie electora-lã, candidatul USL la Senatul României pecolegiul Râmnicu Vâlcea, Adrãnel Cotescu,este sigur de sprijinul total al primarilor.Principalele direcþii pe care doreºte sãacþioneze legislativ la începutul mandatuluisunt crearea zonei metropolitane RâmnicuVâlcea, turismul, dezvoltarea regionalã ºiînvãþãmântul. Proiectele sale vor face staþi-unile din colegiul sãu mult mai atractive ºicu un aspect urbanistic mai îngrijit.

gislative, tocmai în scopul dea se dezvolta corect comuni-tatea. Vreau sã le spun prima-rilor, cu toatã sinceritatea, cãvoi lucra ºi de cealaltã parte.Adicã sã aibã niºte planuri deurbanism normale, sã nu netrezim cu staþiuni fãcute ana-poda, fãrã locuri de parcare, cuvile sau pensiuni fãcute dupãdorinþa fiecãruia. Sigur, trebu-ie sã avem grijã ºi de turismulmonahal, pentru cã Vâlceaeste al doilea judeþ ca numãrde mãnãstiri ºi schituri. Luãmîn calcul ºi turismul de agre-ment. Mã refer la schi, la tra-see montane.

Preocupãrilegislative pentruînvãþãmântºi sãnãtate

Rep.: În afara problemeloredilitare ºi de urbanism, cealte iniþiative legislative aveþi?

A.C.: Mai am preocupãricare þin de învãþãmânt ºi edu-caþie. Mai am preocupãri le-gislative ºi privind descentra-lizarea. Sunt cadru didactic.Pentru educaþie nu mã gândescneapãrat la legea învãþãmân-tului. Îþi trebuie foarte multtimp ca sã o analizezi. Putem

discuta de statutul cadrului di-dactic, care este destul de am-biguu. Mai putem vorbi demodul de promovare în învã-þãmânt, de modul de stabilita-te al cadrelor didactice, pen-tru cã noi ne vãietãm cã nuavem cadre didactice, ºi nu leavem pentru cã nu angajãmacolo unde trebuie. Peste 20%din învãþãmântul preuniversi-tar funcþioneazã cu profesorisuplinitori. În învãþãmântulsuperior s-au uniformizat re-gulile de funcþionare. Noi,acum, în domeniul construc-þiilor, în care lucrez ºi pe care-l cunosc foarte bine, niciuncadru didactic din þarã, indi-ferent cât de bine ar fi pregã-tit, nu poate sã rãzbatã. Nicieu, care sunt profesor univer-sitar, dacã aº da acum examen,nu aº reuºi, pentru cã s-au im-pus niºte criterii bune pentrualte discipline, nu pentru con-strucþii. Sunt bune pentru ma-tematicã, filozofie sau altematerii. Mie, constructorului,îmi cere sã am articole în anu-mite reviste de specialitate. ªiacestea nu existã la noi în þarã,sunt doar vreo douã în lume.Învãþãmântul înseamnã tradi-þie. În privinþa descentralizã-rii fãcute pânã acum am o altãviziune. Adicã am fãcut des-

centralizare fãrã bani. Deci,dacã vreþi, am dat atribuþii ad-ministraþiei locale, dar nu i-amdat banii. Primarii îmi spun cãdirectorii ºcolilor cer, dar demulte ori nu ºtiu ce cer. Aºa seîntâmplã ºi în cazul spitalelor.Dar trebuie ca, din punct devedere profesional, ºi ºcoala,ºi spitalul sã fie coordonate deniºte profesioniºti, respectivde oameni din Ministerul În-vãþãmântului ºi din MinisterulSãnãtãþii. Iar ca parte financia-rã, pot sã meargã cãtre consi-liile locale, fiindcã sunt celemai aproape ºi pot lua decizii-le repede ºi corect. Ele ºtiuproblemele, dar trebuie sã ledãm ºi bani ca sã rezolve. ªi-atunci, de la Ministerul Sãnã-tãþii, de exemplu, se finanþea-zã tot ce þine de dotãri, salariiºi alte asemenea lucruri. Darpentru reparaþii, banii trebuie

sã fie daþi prin Consiliul Lo-cal. Pentru cã oricum unitãþilesunt date în proprietatea pri-mãriei. ªi atunci, primarii facproiectul ºi i se alocã fonduriexact cum îi alocãm noi pen-tru drumuri, apã ºi alte aseme-nea lucrãri. Atunci primariitrebuie doar sã urmãreascãderularea lucrãrilor. Dacã vorcei de la minister sã urmãreas-cã lucrãrile, eu vã spun cã nuo sã poatã. Am avut discuþiaasta ºi cu cei de la MinisterulÎnvãþãmântului ºi de la Minis-terul Sãnãtãþii, pentru dispen-sarele ºi grãdiniþele pe caredoream sã le reabilitãm.

Despre fostulºi actualul locde muncã

Rep.: Cum aþi gãsit direc-þia din Ministerul Dezvoltãrii

SC ETA SA, societate care asi-gurã transportul de persoane peteritoriul municipiului Râmni-

cu Vâlcea, a desfãºurat în perioada 26–29 noiembrie o acþiune de consultare acãlãtorilor, prin intermediul unui ches-tionar. Potrivit lui Ion Popescu (foto),directorul general al societãþii, “scopulconsultãrii a fost evaluarea nivelului deperformanþã al societãtii ºi îmbunãtãþi-rea serviciilor oferite celor care folo-sesc mijloacele de transport în comun”.Ion Popescu a mai declarat cã sugestii-le primite cu ocazia acestei acþiuni suntanalizate în aceastã perioadã ºi se vorregãsi cât de curând în activitatea so-cietãþii.

În cadrul aceluiaºi demers care vi-zeazã eficientizarea serviciilor ºi îmbu-nãtãþirea relaþiei cu cãlãtorii, conduce-rea societãþii a mai anunþat cã a dispusintroducerea registrelor de sugestii ºireclamaþii, care se gãsesc în toate dis-

Ion Cîlea, preºedintele Consi-liului Judeþean Vâlcea, lider alOrganizaþiei Vâlcea a Partidu-

lui Social Democrat, îi îndeamnã pealegãtori sã voteze, pe 9 decembrie,doi oameni despre care susþine cãnu l-au dezamãgit niciodatã: Lau-renþiu Coca ºi Constantin Mazilu.

„Constantin Mazilu ºi LaurenþiuCoca m-au ajutat, mã ajutã ºi mã vorajuta! Am fãcut totdeauna o echipãexcelentã cu deputatul dumnea-voastrã de Bãlceºti ºi cu senatoruldumneavoastrã. Trebuie sã conti-nuãm împreunã! Îl susþin pe Con-stantin Mazilu pentru un nou man-dat de deputat USL sã reprezinteColegiul uninominal 3, adicã pedumneavoastrã, în Camera Deputa-þilor la alegerile din 9 decembrie. Îlsprijin, de asemenea, pe Laurenþiu

Ion Cîlea - îndemn pentrIon Cîlea - îndemn pentrIon Cîlea - îndemn pentrIon Cîlea - îndemn pentrIon Cîlea - îndemn pentru 9 decembrie:u 9 decembrie:u 9 decembrie:u 9 decembrie:u 9 decembrie:

“Votaþi-i pe Constantin Maziluºi Laurenþiu Coca”

ETA introduce registrelede sugestii ºi reclamaþii

Regionale, pe care o con-duceþi acum, faþã de mo-mentul anul 2009, când v-aþi dat demisia?

A.C.: Direcþia pe care oconduc acum, în minister,am gãsit-o cu mult mai pu-þini bani, cu niºte oameniangajaþi fãrã sã aibã mese-riile respective, am gãsit-omult mai prost decât am lã-sat-o în 2009. Atunci fã-ceam 5.000 de locuinþe pean, iar anul acesta am fãcut500. Deci, de zece ori maipuþin. Eu am rãmas în gu-vern pânã în mai 2009, cre-deam cã mai pot face ceva.Când mi-am dat demisia, i-am spus fostului ministrucã este târziu ºi l-am între-bat dacã mai face ceva cuconstrucþiile. Nu a ºtiut cesã îmi rãspundã. Le-amspus cã pânã se lãmuresc ei,eu plec pentru cã mã cu-noaºte lumea, mã sunã, mãîntreabã ºi eu nu am ce sãle spun. ªi nu vreau sã mãfac de râs. Eram directorfãrã sã ºtiu nici mãcar bu-getul. De fapt, nu aveamnimic, aºa nu puteai lucra.Singurul program pe care eil-au dezvoltat mai mult faþãde noi a fost cel de reabili-tare termicã. Dar vã potspune cã la nivelul anuluitrecut, 2011, 35% din bu-getul ministerului pe acestprogram s-a dus la douãsectoare din Bucureºti. Lasectorul 2 s-au dat 25% ºi10% la sectorul 6. Asta afost. Apropo de chestiaasta, cei de la PDL au de-clarat Bucureºtiul zonã deinteres turistic ca sã poatãsã bage bani ºi acolo, în sec-torul 2, ºi pe acolo pe undeaveau ei interes.

peceratele ETA din municipiul Râmni-cu Vâlcea. (C.M.)

Coca pentru un nou mandat în Se-natul României ca reprezentant alcolegiului Bãlceºti-Drãgãºani. Sunt

doi oameni care nu m-au dezamã-git. Doi oameni de acþiune, de în-credere!”

„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”„Mai mulþi bani pentruadministraþia publicã localã”


6SPECIAL

de Dan Olteanu

Crezând probabil cã orice ºutîn fund este un pas înainte,Mãrinicã Dincã a interpre-

tat cã cele ºapte procente obþinutela alegerile locale reprezintã modulcraiovenilor de a-i cere sã-i repre-zinte în Parlamentul României încalitatea de senator. Astfel, cu unavânt demn de un diagnostic psiho-logic, looser-ul din iunie a venit dinnou în faþa alegãtorilor, deghizat încandidatul ARD pentru Colegiul 1Senat, mulþumindu-le pentru încre-derea acordatã. „Am preþuit fiecarevot pe care mi l-aþi dat la alegeriledin aceastã varã ºi vã sunt recunos-cãtor pentru încrederea pe care mi-aþi acordat-o, dar mai ales pentruinima deschisã cu care m-aþi primitîn casele voastre“, spune acesta pepagina sa de campanie.

Suferinþacraiovenilor,obiect de studiupentru Mãrinicã

Delirul candidatului ARD nu seopreºte însã aici, ci continuã cu ur-mãtoarea confidenþã: „Mi-am petre-cut ultimii patru ani învãþând nevoi-le voastre (…) ºi sper cã voi aveaonoarea de a reprezenta comunita-tea localã ca senator în Colegiul 1“!Aºadar, Mãrinicã „ºapte procente“Dincã recunoaºte cu nonºalanþã cã,timp de patru ani, n-a fãcut decât sãpriveascã pasiv la problemele cucare se confruntã craioveni, iaracum, cã le-a aflat, poate merge li-niºtit sã le priveascã ºi din Parla-ment. Totuºi, mãruntul candidat nuse oboseºte sã explice de ce, dinfuncþia de viceprimar ºi, mai apoi,cea de primar, n-a miºcat vreun de-get pentru a rezolva problemele pecare se laudã cã le cunoaºte, maiales cã, în acea perioadã, PDL-uldeþinea majoritatea în ConsiliulLocal Craiova. În schimb, nu se fe-reºte sã-ºi atace adversarii politici,transformându-se chiar într-o vocea comunitãþii, despre care are infor-maþii cã ar fi sãtulã de minciuni.Evident nu cele ale PDL-ARD, ci

Deşi i-a mai trDeşi i-a mai trDeşi i-a mai trDeşi i-a mai trDeşi i-a mai transmis acesansmis acesansmis acesansmis acesansmis acestttttlucrlucrlucrlucrlucru la alegerile din iunie,u la alegerile din iunie,u la alegerile din iunie,u la alegerile din iunie,u la alegerile din iunie,candidatul ARD mai vrcandidatul ARD mai vrcandidatul ARD mai vrcandidatul ARD mai vrcandidatul ARD mai vreaeaeaeaeao confo confo confo confo confiririririrmarmarmarmarmare pe 9 decembriee pe 9 decembriee pe 9 decembriee pe 9 decembriee pe 9 decembrie

cele ale USL. „ªtiu cã v-aþi sãturatde minciuni. Aþi sperat, în ultimeleluni, cã au venit politicienii potriviþisã lupte pentru ca vouã ºi familiilorvoastre sã vã fie mai bine, dar aþi fostdezamãgiþi“, ne transmite, dintr-obroºurã coloratã, Mãrinicã Dincã. Cualte cuvinte, mãruntul candidat seprezintã, alãturi de ARD, drept o al-ternativã la „USL-ul mincinos“, ui-tând însã de celebrele „nu vom creº-te TVA“, „vom majora salariile ºipensiile“ sau „nu ne vom împrumutala FMI“, cu care PDL a ajuns la gu-vernare în 2008 ºi care, mai apoi, s-au transformat în „TVA-ul va creºtede la 19 la 24%“, „reducerea salarii-lor cu 25% ºi impozitarea pensiilor“sau „România se va împrumuta 20 demiliarde de euro de la FMI“.

de Cosmin Pretorian

În timp ce în plan politico-ad-ministrativ a reuºit sã devinão slugã perfectã a clicii pe-

deliste care a condus þara, votândcu voioºie toate actele normativemenite a duce românii în sapã delemn, în plan personal afacerile aumers strunã pentru deputatul pe-delist Constantin Dascãlu. Chiardacã a venit în curtea pedelistã caun om cu stare (dupã ce a stat pa-tru ani în scaunul de vicepreºedin-te al Consiliului Judeþean Dolj, încare a jonglat cu destui bani pu-blici), la finalul mandatului dedeputat, pedelistul a devenit unuldintre cei mai avuþi politicienidoljeni. Este adevãrat, o parte dinaverea sa este, cel puþin în acte,în buzunarul fiului, Hari Dascã-lu, un alt pedelist care a avut ocarierã politico-administrativãfulminantã în ultimii patru ani,oprindu-se, sub mandatul lui RaduBerceanu, pânã la demnitatea dedirector adjunct al CNADNR. Sãdetaliem puþin.

Douã firmecrescuteîn plinã crizãprecum Fãt-Frumos

Dincolo de cele consemnate îndeclaraþia de avere a lui Dascãlu,vizibilã pentru oricine pe paginade web a Camerei Deputaþilor,adicã diverse case, conturi ºi ma-ºini, Constantin Dascãlu deþine,împreunã cu fiul sãu, Hari, o so-cietate comercialã cu rãspunderelimitatã: SC DHC SRL. În imen-sa sa înþelepciune, „sfântul Goo-gle“ este cam sãrac în date despreaceastã societate comercialã, însãmult mai darnic s-a dovedit un sitede specialitate: www.doingbusi-

AfAfAfAfAfacerile deputacerile deputacerile deputacerile deputacerile deputatuluiatuluiatuluiatuluiatuluipedelispedelispedelispedelispedelist Const Const Const Const Constttttantin Dascăluantin Dascăluantin Dascăluantin Dascăluantin Dascăluau crau crau crau crau crescut de patrescut de patrescut de patrescut de patrescut de patru oriu oriu oriu oriu oriîn ultimii aniîn ultimii aniîn ultimii aniîn ultimii aniîn ultimii ani

ness.ro. Aflãm de aici cã, printr-oimensã coincidenþã, taman în perioa-da în care Dascãlu senior era la bu-toane în Parlamentul României, so-cietatea comercialã a cãrei acþionarisunt el ºi odrasla sa ºi-a dublat cifrade afaceri, în condiþiile în care în anul2009 avea un angajat, în 2010 doi ºiîn 2011 a revenit la unu. Cu ce seocupã aceastã firmã ne este greu sãprecizãm, cert este cã în plinã crizãeconomicã profitul a crescut în ulti-mii patru ani de aproape trei ori, ajun-gând pânã în jurul cifrei de 122.000RON la sfârºitul anului trecut. (sur-sa: http://www.doingbusiness.ro/fi-nancial/report/1531720/dhc-co-srl/)E adevãrat, înainte de plãtirea taxe-lor! Curiozitatea ne determinã sã în-trebãm dacã nu cumva aceastã ului-toare creºtere a profiturilor nu arevreo legãturã cu funcþia de deputat alui Dascãlu senior sau cu cea de dem-nitar în CNADNR a juniorului?

ªi mai interesante sunt lucrurile încea de-a doua firmã a familiei, SC VHElectronic SRL, patronatã, cel puþinîn acte, de Hari Dascãlu. Conformaceluiaºi site, în cei patru ani de cri-zã economicã absolut criminalã, pro-fitul net al acestei societãþi a sãltatbrusc de aproape patru ori, ajungândîn 2011 la ameþitoarea cifrã de400.000 RON, în condiþiile în careîn 2008 abia de era aproximativ119.000 RON. (sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/ra-port/614208/vh-electronic-srl/). Sãfie membrii familiei Dascãlu niºteafaceriºti de top sau demnitãþile pri-mite ºi perioada în care s-au aflat laputere sã le fi priit? Rãspunsul laaceastã întrebare îl regãsim chiar pesite-ul de prezentare a firmei, acolounde, printre alþi clienþi, se regãsescºi câteva instituþii publice puternicpolitizate, precum primãriile Drobe-ta-Turnu Severin, Slatina, Caracal,Turceni, Târgu Cãrbuneºti, Dãbu-leni etc. Deh, tatãl deputat, fiul di-rector în CNADNR... Afacerile cu

Ca ºi în urmã cu patru ani, Constantin Dascãlu seîntrece în aceste zile în a promite peste tot numailucruri frumoase. El ºi numai el va mãri salariile ºipensiile, el ºi numai el va face locuri de muncã... Elºi numai el va pune þara din nou pe roate. Pentru apãstra o urmã de decenþã în aceastã mare de ne-simþire, înºirãm mai jos doar o micã parte dintrepromisiunile trecute ale deputatului care, din pãca-te pentru alegãtorii de pe Colegiul nr.2 CameraDeputaþilor, nici pânã în prezent nu au fost îndepli-nite. Cât despre promisiunile viitoare...

de Cosmin Pretorian

Promisiune: Constantin Das-cãlu promitea, în programul sãude guvernare, cã în perioada2009-2012 PIB-ul pe locuitor vaajunge la 62% din media europea-nã, salariul mediu va fi de 900 deeuro, iar pensia medie, de 405euro.

Realizare: Nu numai cã PIB-ul nu a ajuns la cifra promisã, darnici salariul mediu sau pensiamedie nu au crescut semnificativ.În plus, prin votul sãu, deputatulPDL a fost de acord cu tãiereasalariilor bugetarilor cu peste25% ºi scãderea pensiilor.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Constantin Dascãlu apromis, conform programului de gu-vernare al PDL-ului, cã va aloca 6%din PIB pentru educaþie, precum ºirepoziþionarea socialã a meseriei deprofesor prin creºterea atractivitãþiifinanciare ºi sociale a carierelor di-dactice.

Realizare: Niciodatã în timpul gu-vernãrii pedeliste bugetul educaþieinu a fost de 6% din PIB. În plus,Dascãlu a votat pentru tãierile sala-riale din învãþãmânt ºi pentru desfiin-þarea prin comasare ºi nu numai aunor unitãþi de învãþãmânt. În niciunmoment deputatul PDL nu a dat im-presia cã l-ar interesa „repoziþiona-rea socialã a meseriei de profesor,prin creºterea atractivitãþii financia-re ºi sociale a carierelor didactice“.

Verdict: MINCINOS

Prezentat drept un produs de succes al filialeidoljene a PDL, Mãrinicã Dincã se încãpãþâneazã sãdemonstreze contrariul, dovedind pe zi ce trece cãnu este decât un biet amator pentru care politicaeste o pãlãrie mult prea mare. Astfel, dupã ce apierdut cu brio alegerile din iunie pentru PrimãriaCraiova, preºedintele organizaþiei municipale a PDLse îndreaptã vijelios spre un nou scor dezastruos lascrutinul din 9 decembrie. Mai exact, în ciuda son-dajelor de-a dreptul ridicole pe care le vânturã prinfaþa celor câþiva craioveni care se încumetã sã-ideschidã uºa, candidatul ARD în Colegiul 1 Senatse poate considera norocos dacã va trece de pragulpsihologic de 10 procente.

Victorios în sondaje,looser în realitate

Deºi, în pliantele distribuite cra-iovenilor, se declarã un adversar alminciunii, Mãrinicã Dincã se dove-deºte un bun priten al ei atunci cândsituaþia o impune. Iar cea mai re-centã mostrã de ipocrizie o repre-zintã un sondaj realizat de un „re-numit“ institut de sondare a opinieipublice, în care candidatul ARD seaflã „umãr la umãr“ cu contracan-didaþii sãi, Antonie Solomon ºi Cris-tiana Anghel. Ba chiar, cele 33 deprocente cu care este cotat, ar pu-tea creºte vertiginos graþie celorcinci comune care intrã în compo-nenþa Colegiului 1 Senat, asigurân-du-i practic lui Dincã mandatul desenator. ªi poate cã am fi tentaþi sã-i dãm crezare dacã nu ne-am aminticã, în urmã cu ºase luni, în campa-nia de la locale, un sondaj similar,realizat probabil tot în sediul sãu decampanie ºi care îl plasa pe Mãri-nicã pe locul doi în preferinþele cra-iovenilor, cu peste 20% din voturi,a sfârºit prin a avea o marjã de eroa-re de aproape 15 procente! Situaþiase va repeta cu siguranþã ºi în 9 de-cembrie, atunci când rezultatul vo-tului îi va arãta lui Dincã locul pecare-l ocupã cu adevãrat „în inimi-le craiovenilor“!

Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!Mãrinicã,Craiova nu te vrea!


bani publici merg strunã!În fapt, atât de bine i-a mers fami-

liei Dascãlu în cei patru ani de dom-nie pedelistã, încât juniorul ºi-a per-mis sã se implice ºi în agriculturã, maiexact în domeniul viticol. Peste noap-te, din consumator al rozeului deVânju Mare, Hari Dascãlu a devenitasociat în firma producãtoare a aces-tui vin, respectiv SC Vie Vin VânjuMare. Vorba ceea, pânã ºi Soros sus-þine cã în perioada de crizã investi-þiile sunt puternic recomandate... Pro-babil cã acelaºi principiu a stat ºi la

baza achiziþionãrii unei pensiuni tu-ristice în inima Austriei, acolo undecriza poate fi privitã cu alþi ochi de-cât în România. Zvonul cu privirela pensiune circulã de mai bine deºase luni prin Craiova ºi a fost par-þial confirmat de apariþia unor bro-ºuri publicitare prin diverse puburiolteneºti, în care eram sfãtuiþi sã nepetrecem un concediu tihnit în Al-pii tirolezi. Unii stresaþi de coºulzilnic, alþii de organizarea chiolha-nurilor din Austria... Asta da echi-tate socialã!

tem, în conformitate cu prevederilePactului pentru Educaþie.

Realizare: Dupã cum am menþio-nat mai sus, singura „realizare“ mã-reaþã în acest domeniu a deputatuluipedelist este tãierea salariilor buge-tarilor din domeniul educaþiei. Câtdespre punerea în aplicare a acestuipact, Dumnezeu cu mila!

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Reforma în domeniulsanitar, având la bazã necesitatea asi-gurãrii calitãþii serviciilor pentru toþibeneficiarii sistemului de asigurãri desãnãtate din România.

Realizare: În spitalele judeþuluiDolj, nici mãcar aspirinã nu existã!În plus, deputatul a pus umãrul la în-chiderea anumitor unitãþi sanitare dinjudeþ ºi la scãderea salariilor perso-nalului sanitar.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Dezvoltarea mediciniide familie prin creºterea alocaþiilor dinfondul de asigurãri de sãnãtate, careva permite medicilor de familie sãparticipe la programe de supraveghe-re a mamei ºi copilului, de prevenþieºi supraveghere a bolilor cronice cuimpact în sãnãtatea publicã.

Realizare: Sub atenta grijã a depu-tatului Constantin Dascãlu, veniturilemedicilor de familie au scãzut drama-tic pe perioada guvernãrii pedeliste.Din acest motiv, o bunã parte dintreei au abandonat sistemul sanitar ro-mânesc, alegând calea exilului.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Reorganizarea activi-tãþii de construcþie ºi întreþinere a in-frastructurii de transport rutier prinînfiinþarea Companiei Naþionale deAutostrãzi ºi a Companiei Naþionalede Drumuri.

Realizare: Evident, ºi în acest cazdeputatul Dascãlu nu a fãcut nimic,cu toate cã ºeful sãu direct pe liniede partid, Radu Berceanu, a fost mi-nistrul transporturilor. Singura reali-zare în acest sens a fost una strictpersonalã: „ºi-a înfipt“ fiul, HariDascãlu, în funcþia de director ad-junct al CNADNR. „Dã-le dracu’ dedrumuri, copiii sã ni-i aranjãm!“, paresã fi fost deviza deputatului PDLConstantin Dascãlu.

Verdict: MINCINOS

Promisiuni: Începerea lucrãrilor laautostrada Târgu Mureº - Iaºi (300km) ºi la Autostrada Sudului Bucu-

reºti - Alexandria - Craiova (170km). Începerea lucrãrilor la auto-strada Lugoj - Caransebeº - Orºo-va - Drobeta Turnu Severin - Cra-iova - Calafat, parte a coridoruluipaneuropean IV B.

Realizare: Abia în aceastã sãp-tãmânã s-au demarat procedurile delicitare pentru studiul de prefeza-bilitate al Autostrãzii Sudului, iaracest lucru se datoreazã, aproapeîn exclusivitate, guvernului Ponta.Cât despre coridorul paneuropeannumãrul IV B, totul este încã la fazade dorinþã. Dupã cum se vede, ºi înacest domeniu contribuþia deputa-tului Constantin Dascãlu a fost una„extraordinarã“!

Verdict: MINCINOS

Promisiune: TVA redus la 5%pentru alimente de bazã, concomi-tent cu creºterea TVA la produsede lux la 25%.

Realizare: Evident, deputatulDascãlu a ignorat ºi aceastã promi-siune, comportându-se umil faþã deconducerea centralã a partidului ºiacceptând fãrã sã comenteze creº-terea TVA-ului ºi alte mãsuri îm-povãrãtoare pentru români.

Verdict: MINCINOS

7SPECIAL


















Promisiune: Constantin Dascãlu apromis reducerea numãrului de taxeºi impozite.

Realizare: În continuare, Româniaeste unul dintre statele cu cel maimare numãr de taxe ºi impozite dinEuropa.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Constantin Dascãlu apromis creºterea finanþãrii de la bu-getul de stat a reabilitãrii termice alocuinþelor ºi clãdirilor administraþieipublice centrale ºi locale.

Realizare: Pe colegiul domnieisale, niciun bloc nu a fost reabilitatdin fonduri guvernamentale.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Constantin Dascãlu apromis dublarea alocaþiilor pentrucopii începând cu 1 iulie 2009.

Realizare: Constantin Dascãlu nunumai cã nu a susþinut dublarea alo-caþiei pentru copii, dar a mai votat ºiscãderea indemnizaþiilor pentru creº-terea bebeluºilor.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Constantin Dascãlu apromis mãsuri legislative pentru pro-tejarea locurilor de muncã, prioritatea perioadei urmãtoare, precum ºi cre-area de locuri de muncã inclusiv în

mediul rural.Realizare: La finalitatea mandatu-

lui de deputat al pedelistului, rataºomajului este cu mult mai mare de-cât în urmã cu trei ani, agenþii eco-nomici neprimind sprijin suficientpentru a putea absorbi numãrul imensde bugetari disponibilizat de guver-nul Boc. În plus, pe colegiul dom-niei sale rata ºomajului este una deo-sebit de ridicatã, cu precãdere în celepatru localitãþi rurale.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Constantin Dascãlu apromis sprijinirea, prin mãsuri con-crete, a agriculturii, inclusiv prinacordarea de subvenþii ºi reabilitareasistemului naþional de irigaþii.

Realizare: Niciunde în cele patrucomune peste care este deputat Con-stantin Dascãlu nu s-a fãcut un kilo-metru de instalaþie de irigare. În plus,nici subvenþiile primite de la stat decãtre agricultori nu au crescut sem-nificativ.

Verdict: MINCINOS

Promisiune: Reforma în domeniuleducaþiei, având la bazã ridicarea ni-velului de performanþã a sistemuluieducaþional ºi asigurarea unor veni-turi decente pentru cei care îºi desfã-ºoarã activitatea în cadrul acestui sis-

Constantin ºi Hari Dascãlu

Un mandatcu tunurifinanciarepentru clanulDascãlu

















CMYK


pag. 8

8ELECTORALÃ

Publicitate

Valeriu Zgonea, can-didatul Uniunii So-cial Liberale pentru

Camera Deputaþilor în Co-legiul 9 Segarcea – ValeaDunãrii, s-a întâlnit cu ale-gãtorii din oraºul Segarceaºi din comunele Sadova ºiValea Stanciului.

Deputatul a discutat cucetãþenii despre probleme-le cu care aceºtia se con-fruntã ºi despre aºteptãrilepe care le au de la viitorulguvern USL.

“Îmi aduc aminte cã în2010, când Traian Bãsescuºi PDL au tãiat salariile ºipensile, preºedintele aces-tei þãri a spus cã românii nuprea muncesc ºi cã pensio-narii sunt o povarã. Eu ºtiucã munciþi, ºi munciþi dingreu, pentru a avea o pâinepe masã. ªtiu cã mulþi ro-

mâni au plecat prin Italia, prinSpania, ºi muncesc din zori ºipânã noaptea ca sã-ºi câºtigetraiul. Mai ºtiu cã pensionariisunt cei care ne-au crescut penoi ºi cei care au muncit o via-þã ºi au construit aceastã þarã.Acum, pedeliºtilor le e fricã sãdea ochii cu dumneavoastrã.ªi-au schimbat numele, culoa-rea, dar sunt aceiaºi pedeliºticare ºi-au bãtut joc de aceastãþarã. Mulþi dintre ei au fugit sãcandideze în alte judeþe, eicred cã mai pãcãlesc pe cine-va. Eu vin în faþa dumneavoas-trã ºi vã spun: acesta sunt, mãcunoaºteþi de atâþia ani, can-didez tot aici, pentru cã nu aºputea pleca din locul în carem-am nãscut ºi am crescut.Sunt oltean ºi mã mândresc cuacest lucru!”, a declarat Vale-riu Zgonea.

Politicieconomice ºisociale corecte

Dupã guvernarea PDL-Tra-ian Bãsescu, România a pier-dut peste 700.000 de locuri demuncã ºi a ajuns sã aibã un locde muncã disponibil pentru 28de români ºomeri. GuvernulUSL, în numai câteva luni dela învestire, a reuºit sã creezepeste 50.000 de locuri de mun-cã.

De asemenea, USL a reuºitsã introducã o mãsurã intenscerutã de mediul de afaceri.Adoptarea legii privitoare laplata TVA la încasarea factu-

rii este un balon de oxigenpentru întreprinderile mici ºimijlocii aflate în situaþii difi-cile datorate crizei actuale ºilipsei de lichiditãþi, susþineValeriu Zgonea. Mãsura estebeneficã pentru creºterea vite-zei de circulaþie a banilor îneconomie ºi colectarea maieficientã a taxei pe valoareaadãugatã, ajutând în mod di-rect toate firmele cu o cifrã deafaceri de pânã la 500.000 deeuro.

Deputatul Valeriu Zgonea

spune cã Guvernul USL s-aþinut de cuvânt ºi va face totce a promis ºi dupã alegeriledin 9 decembrie.

„Cred cã a venit momentulsã spunem lucrurilor pe numeºi sã construim o Românie pu-ternicã de care toþi sã fimmândri. România puternicã arenevoie de conducãtori capabilisã lupte pentru români ºi sã pre-ia asupra lor suferinþa, aspira-þiile, dorinþele, neliniºtile tutu-ror compatrioþilor lor”, a subli-niat Valeriu Zgonea.

„Ne vom batepentruRomâniaºi pentruOltenia”

Liderul USL le-a spus ce-tãþenilor cã alegerile din 9decembrie sunt aºteptate decei mai mulþi români, ale-gerea fiind între cei care aucondus þara pânã acum ºaseluni ºi Uniunea Social Li-beralã, construitã ca alter-nativã la guvernarea corup-tã a PDL.

“Am încercat în acesteºase luni, de când am scã-pat de Guvernul PDL, sãreparãm lucrurile ºi sã fa-cem dreptate oamenilor. Pe9 decembrie, cu sprijinuldumneavoastrã, facemdreptate pânã la capãt. Vãrog sã fiþi alãturi de noi pe9 decembrie ºi dupã aceas-tã datã, când împreunã, noi,cei din USL, ne vom batepentru România ºi pentruOltenia. Nu este posibil caOltenia sã fie una dintrecele mai sãrace regiuni dinþarã ºi din Europa! Avematâtea bogãþii, avem un pã-mânt roditor ºi oamenimuncitori, talentaþi, inteli-genþi ºi pregãtiþi. Împreunãvom reuºi sã ducem Olte-nia acolo unde îi este locul,în topul regiunilor dezvol-tate ºi prospere”, a declaratValeriu Zgonea.

Valeriu Zgonea: „Împreunã vomreuºi sã ducem Oltenia acolo

unde îi este locul”

































CMYK


pag. 9

9ELECTORALÃ

SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipamente,instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardosire,vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

cembrie, a rãni, a sânge ºi adisperare... Gândeºte-te cã,dupã 23 de ani, sunt românicare se trezesc în fiecare dimi-neaþã strângând la piept o fo-tografie ºi promisiunea noas-trã, a celor ce am rãmas în via-þã, cã trupul celui drag nu s-aamestecat în van cu pãmântulunei gropi prea strâmte pen-tru sufletul sãu mare, care mi-roase a întuneric, a vinã neîn-þeleasã ºi uitare, în care nu ºi-a gãsit liniºtea nici pânã astãzi!Noi, românii, avem credinþadespre sufletul care nu a avutparte de “iertarea din urmã”,cã uneori “trimite vorba” ce-lor rãmaºi în urma lui sã ve-gheze curgerea fireascã a vie-þii dupã plecarea sa la cele veº-nice, prin semne care dau deveste cã mortul “s-a trezit” subgreutatea grijilor sau a revol-tei faþã de cursul existenþeicelor dragi. La câte gropi ve-dem cum se deschid în caleanoastrã astãzi, brãzdând cuînverºunare chipul þãrii, esemn cã morþii aºternuþi la pi-cioarele noastre, sã ne þinã decald, în altruismul lor neînþe-les, mai fac un ultim sacrifi-ciu ºi ies din locurile lor deveci, sã lase loc de emoticãodihnã apãsãtorului numãr demorþi vii. Dacã de 23 de ani îiþinem în frig, în picioare, învârtejul unei vieþi al cãrei preþl-au plãtit deja o datã, n-aþivrea sã înviem ºi noi un pic ºisã-i lãsãm sã se odihneascã,dragii de ei, mãcar... o dumi-nicã?

Rãspunsul dumneavoastrã,

“Sã nu-i dea Dumnezeu ro-mânului cât poate sã îndure!”,spune înþelepciunea noastrãdin toate timpurile. Poþi sãcontrazici aceastã afirmaþiesau poþi sã þi-o asumi, la rân-dul tãu, aºa cum s-au obiºnuitsã constate cei care îºi þinmâna încleºtatã pe paharul –uneori dulce, însã cel mai ade-sea amar - al puterii, la sfârºi-tul fiecãrei runde a jocului dedomino. Da! O spun cu mânape inima care mai încãlzeºteun crez ºi o voinþã de romândeºtept, cã nu vocea prin caresã protestãm împotriva ne-dreptãþii de a fi tot timpul doarpiesele risipite de impactul curealitãþi care spulberã legile,logica ºi bunul simþ, ne lipseº-te. Ci curajul de a întruchipanoi înºine toate acele speran-þe, aºteptãri ºi exigenþe, pe careparcã prea lesne le proiectãmasupra celor ce, vremelnic, neservesc drept zid de apãrare înfaþa variabilelor ameþitoare aledemocraþiei, respectiv în faþadreptului de a face alegeri în-tre multitudinea de drumuricare se intersecteazã ºi se aº-tern cu generozitate sub paºiitãi încã stingheri, în faþa libe-rului tãu arbitru, alãturi de careai dreptul, încã de la naºtere,sã strãbaþi viaþa braþ la braþ, oriîn faþa unui prezent vulcanic,pe ale cãrui serpentine nimenipânã acum nu te-a convins cãmeriþi sã le savurezi clipã declipã, pânã la capãt. Este o ati-tudine similarã cu aceea a fi-inþelor care, nãscute în capti-vitate ºi eliberate ulterior, re-

simt nostalgia unor gardieniomniscienþi, cãrora le deleagã,dupã înfometare, izolare ºi sãl-batice ºedinþe de dresaj, întrea-ga putere de decizie pentrutoate etapele existenþei lor.Tocmai de aceea, foarte rar ne-am sprijinit unii pe ceilalþi,pentru a schimba terenul dejoc ºi a deveni noi înºine su-flul unei vieþi corecte, care sãsfãrâme zidul nevãzut ce deaproape un sfert de viaþã neizoleazã de adevãrata noastrãforþã, în triplã ipostazã: deOameni, de Români, de Cetã-þeni.

Aºadar, þine cont cã estedreptul tãu, câºtigat cu boalã

ºi cu moarte, sã puiºtampila, care de la anla an devine tot maimicã ºi mai ºtearsã, fiepe un nume, fie pe ori-câte doreºti, ca semnal nemulþumirii ºi aldezamãgirii - senti-mente fireºti - la a cã-ror exprimare eºtiperfect îndreptãþit...Totuºi, sã ne amintimatât restricþiile degra-dante impuse româ-nilor obiºnuiþi - “vi-novaþi” doar de sãrã-cie - prin votul cen-zitar, care trasa o le-gaturã directã ºi obli-gatorie între avere ºiparticiparea la proce-sul electiv, cât ºi sacri-ficiile repetate princare femeile ºi-au câº-tigat egalitatea îndrepturi cu bãrbaþii din

perspectiva exercitãrii dreptu-lui de a se hrãni ºi ele târziu,timid, cu firimiturile cãzute dela masa democraþiei prezidatã- ºi atunci, ºi acum - de avariipotentaþi ai momentului.

Îþi mai aminteºti mâinilepãrinþilor ºi ale bunicilortãi? Apãrã-þi visele, lacri-

mile, munca, cu mâinile talecurate, mãcar în numele lor,ale celor care n-au mai apucatsã þinã în mâna lor împietritãde furtunile vieþii, acest paºa-port - la care au visat o viaþã –al viitorului tãu liber consim-þit!

Afarã deja miroase a De-

al tuturor, va fi cu siguranþãunul simplu ºi curat, aºa cuml-am regãsit, înainte de chiarde a se fi nãscut aceastã între-bare, în privirile fiecãrui omcare ºi-a semãnat durerile însufletul meu ºi care mi-a arã-tat fãrã vorbe ca el, în casasufletului, de acel zid al neîn-crederii ºi al ezitãrii desprecare vã vorbeam mai devreme,ºi-a agãþat, ca de peretele din-spre rãsãrit al casei sale, icoa-na dreptãþii ºi candela speran-þei, astfel cã, pe calea luminiiºi a credinþei, sã ajungã acolounde nimeni dintre cei ce cau-tã a se ridica zilnic desuprapoporului, n-au reuºit vreoda-tã.

Dragii mei, mi-aþi fostalãturi întru greutãþi,durere ºi revoltã. Da-

toritã dumneavoastrã, a celorcare încã mai cred cã Româ-nia este cel mai bun lucru careli s-a întâmplat vreodatã româ-nilor, am învãþat din nou ce în-seamnã încrederea, speranþa ºicertitudinea cã, în pofida pre-zentului sinuos, avem cu toþiiun Dumnezeu deasupra noas-trã, un gând de iertare pentru

cei care ne-au adus la margi-nea rãbdãrii ºi un viitor lim-pede împreunã. Aºadar, cumam reuºit ºi pânã acum, spriji-nindu-ne unii de ceilalþi, avemºi astãzi puterea sã ne ridicãmfruntea de sub povara repeta-telor trãdãri ºi a sfidãrii ce ne-a fost aruncatã pe umeri de ceicare ne calcã în picioare ºi careard cu sete palme peste faþaunui popor aflat în ultimulceas al agoniei, o faþã pe carenu s-au uscat încã lacrimileacelora care ºi-au pierdut ros-tul vieþii în familie ºi în aceas-tã societate feudo-europeanã,tot mai surdã la strigãtul po-porului, dar în acelaºi timp totmai servilã cu aceia care con-siderã cã pot sã ne cumpere ºiultimul gram de inteligenþãveritabilã în schimbul unorprefãcute “bune intenþii” ºifalse “atenþii”. Liberi, uniþi,prevãzãtori, trebuie sã gãsimîn noi înºine forþa care ne poa-te sprijini sã rezistãm acestorîncercãri, cum le numeau bu-nii ºi strãbunii noºtri, pânã lacapãt.

De aceea, vã rog sã nu mãalegeþi pe mine, ci pe dumnea-voastrã înºivã, prin tot ceea eureprezint!

Tu ºtii ce-nseamnã sã taci,sã-nduri, sã fii supus,

Te calcã în picioare ºi te ardca pe o filã ruptã dintr-o car-te.

Nu sta-n genunchi! Meriþisã-i judeci demn, cu frunteasus!

Prin tine Craiova merge maidreaptã, mai deºteaptã, maideparte!

Cristiana ANGHEL

9 decembrie 2012 -între „Deºteaptã-te,

române” ºi „Veºnicapomenire” a voinþei

poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român



poporului român


10ELECTORALÃ


Pag. 11

CMYK


pag. 12

12DEZVÃLUIRI

Publ

icita

te

de Criºu Popescu

Miliardarul în euroFrank (Vasile)Timiº, australian

de origine românã, stabilit înLondra, a sponsorizat con-struirea a patru mãnãstiri înnordul judeþului Vâlcea.Este vorba de mãnãstirile decãlugãri de la Gruiul Lupu-lui (Racoviþa) – obºte de cã-lugãri ºi Obârºia Lotrului(Voineasa) – tot cãlugãri,dar ºi de cele douã mãnãs-tiri de maici, de la Malaia ºiBlãnoiu (Racoviþa). Pentruultimele douã a donat pã-mânt un preot din zonã, IoanComãneci, omul care s-aocupat practic de construi-rea celor patru aºezãri mo-nahale. Pentru cã parcelelepreotului nu au fost de-ajuns, s-au mai “nevoit” ºienoriaºii sã mai doneze te-ren, ca sã completeze. LaMalaia s-a cumpãrat terenulde la o familie din comunã,iar la Obârºia Lotrului s-afãcut, de asemenea, donaþie.Nimeni nu ºtie exact cesumã a fost alocatã pentrucele patru mãnãstiri. Totuºi,specialiºtii confirmã faptulcã Timiº a scos din buzunarcâteva milioane bune deeuro. Ce evlavie interioarãl-o fi apucat pe miliardarul

Cel mai bogat rCel mai bogat rCel mai bogat rCel mai bogat rCel mai bogat român, contromân, contromân, contromân, contromân, controoooovvvvvererererersatul Fsatul Fsatul Fsatul Fsatul FrrrrrankankankankankTTTTTimiş, un popă acuzat de viol şi un episcop aimiş, un popă acuzat de viol şi un episcop aimiş, un popă acuzat de viol şi un episcop aimiş, un popă acuzat de viol şi un episcop aimiş, un popă acuzat de viol şi un episcop avidvidvidvidvidde putde putde putde putde putererererere îşi fe îşi fe îşi fe îşi fe îşi fac intac intac intac intac interererereresele sub masca resele sub masca resele sub masca resele sub masca resele sub masca religieieligieieligieieligieieligiei

În ultimii doi ani, în judeþul Vâlcea, celor 23 de mãnãstiri le-au maifost adãugate patru. Acestea au fost construite în timp record, înnordul judeþului, de controversatul Frank Timiº, cel mai bogatromân. “Omul sãu de legãturã” între teancurile de bani care-aupus proiectul în miºcare ºi Arhiepiscopia Râmnicului – instituþiacare patroneazã acum locaºurile, este preotul Ioan Comãneci. Dece a bãgat un miliardar de rangul lui Timiº atâþia bani, pentrupatru lãcaºuri de cult, toate aºezate în zona de nord a judeþului?Potrivit unor surse, Timiº ar fi pus ochii pe Hidrocentrala Lotru-Ciunget, aflatã în zona în care a construit cele patru mãnãstiri. Ceinterese are ºi ce relaþie de colaborare s-a legat între el ºi PSEmilian Loviºteanul, episcopul-vicar al Râmnicului? Toate acesteîntrebãri sunt pe buzele preoþilor care cunosc, mãcar ºi pe frag-mente, povestea. Nici Comãneci nu este tocmai “curat”. Prinjudeþul Alba, oamenii au ajuns sã-i spunã “Vrãjitorul de la Racovi-þa”, iar în 2003 a fost acuzat de abuz sexual.

în euro faþã de ortodoxia vâl-ceanã? Surse credibile spun cãFrank Timiº “a ochit” Hidro-centrala Lotru-Ciunget. Dupãieºirea din insolvenþã a Hidro-electrica SA, se va trece la pro-cesul de privatizare. Sau celpuþin aºa spune acordul sem-nat între statul român ºi Fon-dul Monetar Internaþional(FMI). Este foarte posibil caTimiº, dovedit a fi omul mari-lor lovituri financiare, sã vize-ze cea mai mare hidrocentralãde pe râurile interioare din þarã,iar mãnãstirile fãcute în norduljudeþului Vâlcea sã fie doar“intrarea” în zonã.

Interesulepiscopului-vicar

Toate patru au fost termina-te într-un timp record. Deexemplu, lucrarea de la Mala-ia a durat mai puþin de jumã-tate de an, iar chiliile ºi restulspaþiilor locative sunt de-adreptul luxoase. La fel se pre-zintã situaþia ºi la mãnãstiriledin Racoviþa. Cea de la Obâr-ºia Lotrului nu este terminatãîn proporþie de sutã la sutã,deºi a primit o sfinþire iniþialãdin partea arhiereilor vâlceni.De când Frank Timiº a înce-put lucrãrile la mãnãstiri, prinpopimea vâlceanã, moºteni-toare a obiceiurilor bizantine,

circulã tot felul de zvonuri. Celmai întâlnit este cã prin preo-tul Ioan Comãneci, cel care s-a ocupat personal de docu-mentaþie, cadastru, aprobãri,echipe de lucru ºi alte aseme-nea treburi lumeºti, PS Emi-lian Loviºteanul ºi-a fãcut in-trarea la Frank Timiº. Iar cumscaunele arhiereºti se obþinprin vot de Sinod ºi împins debani, nu i-ar strica nici epis-copului-vicar de la Vâlcea niº-te sponsorizãri. Cert este cã PSEmilian a fãcut tot posibilul calucrãrile sã se demareze ºi des-fãºoare cât mai grabnic. A co-laborat bine în aceastã perioa-dã cu Ioan Comãneci (doar era

hiepiscopia Râmnicului? Cinea legat relaþia bunã pe carecontroversatul afacerist o arecu PS Emilian Loviºteanul,episcopul-vicar al Râmnicu-lui? Este vorba despre IoanComãneci, un popã care-atrãit câþiva ani în celibat ºi-acum se dã cãlugãr, deºi are opoveste îmbibatã cu misticismde tip medieval ºi conflicte peteme sexuale. Comãneci esteoriginar din Racoviþa, iar în1992 a ajuns la o parohie încomuna Poºaga, judeþul Alba.Imediat dupã instalarea în pa-rohie, a început sã impunãenoriaºilor un nou “regim de-voþional”. S-a apropiat de-un

incredibile ale pãrintelui Ioan”ºi despre cum scoate acestadiavolii din posedaþi. De ase-menea, Comãneci era prezen-tat ºi ca un om al lui Dumne-zeu care poate tãmãdui tot fe-lul de boli. ªi aºa a luat naºte-re “fenomenul Poºaga”, micu-þa localitate fiind pusã pe har-ta misticismului absurd înain-te de Tanacu. “Exorcizãrile”au continuat la Poºaga anibuni, între timp Ioan Comã-neci ºi-a fãcut ºi duºmani.Mulþi îl acuzau cã este un mãs-cãrici, iar alþii, cãzuþi în cea-laltã extremã, vorbeau despreel ca fiind “Vrãjitorul de laRacoviþa”. Nimeni nu a putut

confirma vreodatã dacã“harul” de care fãcea atâtatapaj Ioan Comãneci aexistat sau nu. Cert este cãde-a lungul atâtor ani, pre-otul a prins “cheag” finan-ciar destul de consistent. ªimai cert este cã în 2003 afost acuzat de o ,,reziden-tã” cã le-a abuzat sexual peea ºi pe fiica ei. S-a fãcutancheta, iar reclamaþia aajuns la ÎPS Andrei Andrei-cuþ, actualul mitropolit alClujului, pe atunci arhiepi-scop de Alba-Iulia. Scanda-lul a izbucnit în presã, iarIoan Comãneci a plecat de-acolo pe motiv cã este bol-nav ºi pentru o perioadã tre-buie sã-ºi vadã de sãnãtate.Nu s-a mai întors la Poºaganiciodatã.

Cine esteFrank Timiº

Conform topului fãcut deprestigioasa revistã Forbes,Frank Timiº este cel mai bo-gat român, cu o avere esti-matã la 1,7 miliarde de euro.Are dublã cetãþenie, româ-nã ºi australianã, fiind nãs-cut la Bãile Borºa. Timiºdeþine compania CentralEurope Petroleum, care aconcesionat în anul 2003 osuprafaþã a cãrei întinderedepãºeºte 4% din suprafaþatotalã a teritoriului Româ-niei pentru a cãuta zãcãmin-te de gaze naturale ºi petrol,precum ºi compania Afri-can Minerals. Companiilelui Timiº deºi în concesiu-ne ºi perimetre aurifere înRomânia, printre care ºi pe-rimetrul Roºia Montanã, locunde s-ar afla cel mai marezãcãmânt de aur din Euro-pa. O altã firmã a lui FrankTimiº, International Gol-dfields, a concesionat o su-prafaþã de peste 2.500 dekilometri pãtraþi, între ora-ºele Deva, Lugoj ºi OþelulRoºu. Împreunã, suprafeþe-le controlate de aceste fir-me, cu ariile controlate de -Gabriel Resources, firmacare încearcã sã exploatezeaurul de la Roºia Montanã,ºi de European Goldfields,companie care activeazã înjudeþul Hunedoara, toatedeþinute de Timiº, totalizea-zã 5% din teritoriul Româ-niei. Aproape toate afaceri-le lui Timiº au fost devoa-late de presa internã ºi in-ternaþionalã. Marile “lovi-turi” pe care le-a dat în di-versele domenii de activita-te au fost acuzate de mega-escrocherii.

omul finanþatorului), chiardacã ºtia povestea de viaþã aacestuia ºi controversele carese þes în jurul persoanei lui.

Ioan Comãneci -,,Vrãjitorul dinRacoviþa” ºiscandalul sexual

Cum s-a “înfiletat” FrankTimiº la Vâlcea, pe lângã Ar-

grup de cãlugãri de la un schitdin apropiere ºi a revitalizatoarecum trãirile religioase dela Poºaga. Apoi a început aºa-zisele exorcizãri. Aºa au ajunsla Poºaga “posedaþi” (mai ales“posedate”) din toatã þara.Comãneci ºi-a lucrat bine le-genda. Organizase un grup defemei din Poºaga, iar acestea,denumite generic “rezidente”,povesteau oamenilor veniþidin alte zone despre “puterile

Frank Timiº la sfinþirea mãnãstiriiBlãnoiu - Racoviþa

Mãnãstiri pe bandãrulantã, în scopuridubioase, la Vâlcea


















13DEZVÃLUIRI

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

de Octavia Hantea

Reprezentanþii Spitalu-lui Judeþean de Urgen-þã Craiova, mai exact

managerul Florian Petrescu ºidirectorul financiar contabilGabriela Ionescu, par sã nuaibã habar de legea privind li-berul acces la informaþiile pu-blice. Culmea este cã atuncicând trebuie sã vorbeascã de-spre reabilitãri de secþii saudespre lipsurile din sistem,aceºtia sunt deschiºi la discu-þii, volubili ºi binevoitori. Înschimb, dacã solicitarea facereferire la modul în care suntcheltuiþi banii instituþiei, lacuantumul total al datoriilorsau la acþiunile întreprinse învederea obþinerii de venituriproprii, nimeni nu se sinchi-seºte sã ofere rãspunsuri.

Prima etapã,managerulgeneral

Considerând cã nu comuni-cãm cu oameni lipsiþi de ex-perienþã în relaþia cu publicul,mai ales cã în cabinetele lorajung, zilnic, poate zeci depacienþi cu diferite problemelegate de actul spitalicesc, îndata 15 octombrie 2012 amtrimis pe adresa de e-mail amanagerului general, [email protected],postatã pe site-ul instituþiei, osolicitare în baza Legii 544/2001. Am cerut sã ne fie pusela dispoziþie date cu privire la:valoarea totalã a datoriilor pecare unitatea spitaliceascã leînregistreazã la ora actualã faþãde furnizorii de bunuri ºi ser-vicii, cuantumul celei maimari datorii înregistrate ºi fur-nizorul care are de recuperatsuma în cauzã, cele mai vechicinci datorii ale unitãþii sani-tare, menþionând ºi perioada încare trebuiau achitate facturi-le, valoarea cheltuielilor înre-gistrate de SJU Craiova în ul-timele trei luni de activitate,modalitãþile prin care SJUCraiova obþine venituri propriiºi la cuantumul total al veni-turilor proprii de la începutulanului 2012 ºi pânã în prezent.

Managerii celei mai mari unităţi sanitManagerii celei mai mari unităţi sanitManagerii celei mai mari unităţi sanitManagerii celei mai mari unităţi sanitManagerii celei mai mari unităţi sanitararararare din judeţ încalcă legea privind libere din judeţ încalcă legea privind libere din judeţ încalcă legea privind libere din judeţ încalcă legea privind libere din judeţ încalcă legea privind liberul acces la inful acces la inful acces la inful acces la inful acces la infororororormaţiimaţiimaţiimaţiimaţii

Când nu inaugureazã secþii reabilitate, în niciun caz cu bani dinbugetul propriu, sau când nu li se oferã ocazia sã se plângã desprecât de defectuos este sistemul sanitar, reprezentanþii SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Craiova par sã nu fi auzit niciodatã de trans-parenþa activitãþii derulate în cadrul instituþiei publice. Modul încare directorii acestei unitãþi sanitare aleg sã ofere informaþii deinteres public seamãnã cu discuþiile purtate într-o bodegã, undefiecare spune ce vrea, când vrea ºi doar dacã nu este deranjat deîntrebãrile adresate. Aºa se face cã relaþia cu publicul devine exce-siv de selectivã ºi, atunci când trebuie sã ofere informaþii de naturãfinanciarã, conducerea spitalului craiovean se face cã plouã.

A doua încercare,directorulcontabil

Întrucât au trecut peste 30 dezile, durata de timp în careconducerea Spitalului Jude-þean Craiova avea obligaþia sãne furnizeze un rãspuns, amretrimis cererea pe adresa dee-mail a directorului financiarcontabil, [email protected]. Pentrua fi siguri cã cineva primeºteaceste solicitãri, trei zile larând am încercat sã luãm le-gãtura, telefonic, cu manage-rul general ºi cu directorul fi-nanciar. Dacã Florian Petres-

cu abia îºi vede capul de griji,manageriale ne place sã cre-dem, motiv pentru care nupoate vorbi la telefon, cu di-rectorul Gabriela Ionescu amreuºit sã stãm de vorbã... gra-þie telefoniei mobile.

Foc ºi parãcã a fost sunatãpe mobil

Dupã câteva încercãri bunede a afla care este soarta soli-citãrii noastre ºi fãrã sã mailuãm în calcul replicile þâfnoa-se ale secretarei, la rândul eiprinsã în treburile interne, amdat de urma directoarei Iones-

cu. Întrucât la telefonul dinbirou îi era imposibil sã rãs-pundã pentru cã, potrivit se-cretarei, era „pe holuri, prinsaloane, cã doar nu stã numaiîn cabinet”, am sunat-o pe te-lefonul mobil. În loc sã fieatentã la faptul cã i-am cerutsã respecte legea privind ac-cesul liber la informaþii, Iones-cu a avut grijã sã ducã dialo-gul în sfera discuþiilor aprin-se, ofensatã fiind cã a fost con-tactatã pe numãrul personal detelefon. Îi amintim doamneidirector cã nu am fi deranjat-o pe telefonul mobil dacã ºi-ar fi fãcut timp sã ne rãspundãla cel din birou.

Comunicareainternã se faceca-n codru

Cât priveºte solicitareanoastrã, rãspunsul acesteia afost unul cât se poate de clar:„Ce vinã am eu cã nu mi secomunicã despre ce documen-te ajung în instituþie. Nu e vinamea cã nu mi se spune cã amprimit acea cerere. La fel, nue vina mea cã nu am fost anun-þatã cã m-aþi sunat pe fix. Maiam ºi eu ºi alte treburi. Dar deunde aveþi numãrul meu demobil? Este telefonul personalºi vreau sã ºtiu de unde îl aveþi(...). O sã mã interesez de aceacerere ºi vã sunãm noi”. ªi autrecut alte trei sãptãmâni, ºi ceidin conducerea unitãþii spita-liceºti au uitat sã mai sune ºinici nu ºi-au fãcut timp sã netrimitã un rãspuns la solicita-rea noastrã.

Facturi plãtiteîn funcþiede prieteniacu furnizorul

Trist este cã în vreme ce

conducerea spitalului craio-vean se comportã în aceastãunitate publicã mai ceva ca pepropria moºie, refuzând sã cla-rifice anumite situaþii, circulãzvonuri cã plata facturilor seface în funcþie de prietenii ºide valoarea comisionului,nicidecum de termenul sca-dent al documentelor. Cã estesau nu aºa, doar reprezentan-þii instituþiei cunosc acest lu-cru ºi, atâta vreme cât aceºtiarefuzã sã dea un punct de ve-dere, cei din exteriorul unitã-þii spitaliceºti sunt liberi sãcreadã ce vor ºi sã tragã con-cluzii despre felul în care ceicu drept de decizie îºi respec-tã fiºa postului.

Griji managerialedoldora,rezultate ioc

Obiºnuiþi sã meargã cu jal-ba în proþap, aceºtia nu seomoarã sã caute soluþii de au-tofinanþare. Astfel, exceptândsecþiile reparate de ConsiliulJudeþean Dolj ºi pe cele reabi-litate cu bani europeni, suntfoarte multe încãperi, bãi ºisãli de mese cu pereþii scoro-jiþi, sunt holuri dotate cu acelecanapele ºubrede sau saloane„prevãzute” cu paturi roase deruginã ºi ale cãror saltele ºilenjerii nu fac altceva adecâtsã provoace silã în rândul pa-cienþilor. Dezgustaþi de situa-þie nu sunt doar bolnavii caretrec pragul unitãþii spitaliceºti,ci ºi cadrele medicale care lu-creazã aici. Din motive lesnede înþeles, medicii ºi asisten-tele refuzã sã-ºi spunã pãrereacu privire la modul în care reu-ºesc sã-ºi facã meseria. În ca-drul ºedinþelor li se justificãmereu cã de lipsuri materialeºi financiare se lovesc toatespitalele din þarã... ºi nimic maimult. Aºadar, cu un buget înpioneze ºi fãrã prea multeºanse de revenire la normal, nuse prea observã acele grijimanageriale invocate ori decâte ori directorii nu au chefsã stea de vorbã cu pacienþiisau cu reprezentanþii mass-media, dupã caz.

Ingineriile financiarede la SJU Craiova, dositede ochii contribuabililor


















14ELECTORALÃ

c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIANªef departament social:LARISA MITITELU

Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. GorjTel. 0253.212.991Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, etaj 1, cam. 34

e-mail: [email protected] Popa

Coordonator subredacþieTel. 0760.673.557; 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete

ºi Investigaþii0745.848.191

Maria Ciuraruºef Departament

Marketing-Publicitate0746.250.931

SlatinaMihaela Bobaru

ce miza uriaºã a acestui 9 de-cembrie electoral. Prozaicspus, în cei 23 de ani de la re-voluþie, România a regresat înunele domenii vitale, a îmbã-trânit. ªi-a înstrãinat forþa demuncã ºi inteligenþa, ºi-a în-gustat orizontul de aºteptare.O parte a instituþiilor statului,parazitate, funcþioneazã neco-respunzãtor, chiar împotrivaintereselor majore. E de pusosul la treabã, pânã ca el sãdevinã ciolan. Va fi de mun-cã pentru noul legislativ. Unsondaj Eurobarometru indicãun fapt demn de atenþie. Dacãdoar 9 la sutã dintre conaþio-nalii noºtri sunt puternic in-teresaþi de politicã, 41 la sutãdovedesc totuºi un interesmediu, faþã de 22 la sutãimuni la politicã ºi politicieni.Nu e rãu, putem aºadar alegeîn cunoºtinþã de cauzã. Fieca-re dintre milioanele de alegã-tori a simþit în bine ºi rãu rea-litatea din jur – politicã, so-cialã, culturalã. Poate deosebiplusul de minus, nu va sã che-me în ajutor cine ºtie ce „caplimpede”, nici primar, nici þâr-covnic. În condiþiile actuale,pe care nu le mai definim aci,nu prea mai e timp de tocmea-lã, mai pun eu, mai laºi tu ºiinvers. Fasolea decembristã,þuica fiartã ºi vinul fiert, cudamful lor revãrsat peste þarã,e bine sã ne þinã obiceiul. Încadru strict temporal, însã.Duminicã, 9 decembrie, poa-te însemna ºi duminica nouã.Ne-am înrãit, ne-am îndepãr-tat sufleteºte unii de alþii.Dansãm pe cadavre. Ne mintcei înzestraþi cu darul minciu-nii, ºlefuiþi în partiduleþele ºiclicile lor, cã îngheaþã apele.Ne promiteau cã vom avea sa-larii ºi pensii de sute de euro,ca în Grecia, ca în Spania, caîn Portugalia. Nu avem, dar„am salvat statul de drept”.Reuºitã operaþie, „de ce tragclopotele, Miticã?”

Nu-mi ies din cap co-zile, îmbrâncelile ºiuzmelile miilor de

români având ca scop fasoleacu cârnat ºi þuica sau vinulfiert de 1 Decembrie. Dar maimult pãpica decât bãuturica,ºi ea fiind de-a noastrã din po-por. Asta era partea vãzutã astãrii de fapt a unei naþiuniunite spontan prin efectul sa-livar de cazan ca la armatã. “Ameritat efortul?”, au fost în-trebaþi cei ieºiþi învingãtoridin rãzboi. “A meritat!” Sã-rãcie? Foame-n gât? Fasolea-lã? Alegeþi. Partea nevãzutã(morala fabulei) este cã, întimp ce poporul suveran, câi-nele nehalit, se bate pe faso-le, politicienii se bat pe cio-lan. Nu e ceva nou, dar meri-tã reluat. Anul trecut, pe final,eram avertizaþi cã în 2012 Ro-mânia va împrumuta peste500 de euro pe secundã pen-tru acoperirea deficitului bu-getar. ªi…? Dacã s-a furat, câts-a furat ºi cine o fi furat învremurile din urmã, las peseama celor ce vor merge lavot pe 9 decembrie. Sã-i oco-leascã pe prezumþioºi, sã apli-ce ºtampila pe cine considerãcã meritã încredere. Sunt des-tui ºi dintre aceºtia. Altcevatotuºi ne blocheazã la manti-nelã. Dau peste un studiuTransparency International.Cele mai corupte þãri din Eu-ropa sunt Rusia, Ucraina ºiBelarus. Ceva mai jos, Koso-vo, Republica Moldova, Al-bania, Serbia. Grecia… Abia(!) pe 11, hop ºi România.Într-un cadru geografic mailarg, România coruptã seaseamãnã unor þãri precumCuba, El Salvador ºi Panama.Importantã e poziþia pe carene vede Transparency Inter-national, „încurajatoare” decipentru clasa politicã, „nu sun-tem cei dintâi, meritã sã maiîncercãm”. Ar fi însã o gravãeroare dacã la atât s-ar redu-

Duminicã 9 ºiduminica nouã

Voi merge în Parlament sã susþin: Realizarea drumului expres în regim de autostradã Craiova – Piteºti Sã lupt pentru ca legislaþia în domeniul protecþiei câinilor fãrã

stãpân sã fie adaptatã la cea europeanã ºi aplicatã întocmai Pentru o descentralizare totalã în adiministraþia publicã localã.

3. Cel de-al treilea proiect pecare doresc sã-l susþin în Par-lament priveºte o descentra-lizare totalã în administraþiapublicã localã – proiect ce areca scop principal îmbunãtãþi-rea vieþii cetãþeanului. Cetã-þeanul trebuie sã ºtie cine esteresponsabil pentru furnizareadiferitelor servicii de care,potrivit reglementãrilor lega-le, trebuie sã beneficieze. Eltrebuie sã se aºtepte, în primulrând, la o îmbunãtãþire a cali-tãþii serviciilor publice. În aldoilea rând, ca urmare a pro-cesului de descentralizare i sepermite un control mai bunasupra activitãþii autoritãþiloradministraþiei publice localealese (primar, consiliul local,preºedintele consiliului jude-þean, consiliul judeþean).

De asemenea, i se facilitea-zã cetãþeanului participarea laprocesele decizionale ale au-toritãþilor locale. Descentrali-zarea urmãreºte sã ofere colec-tivitãþilor locale o anumitã au-tonomie, permiþându-le sã-ºidefineascã singure normele deacþiune ºi sã-ºi aleagã modali-tãþile de intervenþie. Descen-tralizarea înseamnã apropierea

Sunt trei mari proiecte pe carele voi susþine în Parlamentul Ro-mâniei, pânã la adoptarea lor, ºicare au drept scop îmbunãtãþireacalitãþii vieþii comunitãþii craiove-ne ºi doljene. Sunt omul faptelorºi nu al promisiunilor, iar cei optani petrecuþi la conducerea unuioraº reºedinþã de judeþ cumeste Craiova – capita-la Olteniei, au de-monstrat dinplin acest lucru.

deciziei de cetãþean ºi creeazãpremise pentru întãrirea capa-citãþii administrative a autori-tãþilor administraþiei publicelocale prin:

– soluþionarea rapidã, înfuncþie de specificul ºi resur-sele locale, a problemelor res-pectivei unitãþi administrativ-teritoriale,

– organizarea ºi coordona-rea de cãtre autoritãþile localea serviciilor publice în concor-danþã cu nevoile locale,

– creºterea gradului de ope-rativitate al deciziei, care numai necesitã aprobãri de la ni-vel central,

– utilizarea cu mai mare efi-cienþã a resurselor materiale,financiare ºi umane, capabilesã rãspundã unor nevoi prio-ritare ale colectivitãþilor loca-le, pe care autoritãþile localele cunosc ºi le simt mai binedecât autoritãþile centrale,

– responsabilizarea autoritã-þilor administraþiei publice lo-cale în faþa alegãtorilor lor,

– promovarea managemen-tului participativ în gestiona-rea intereselor fiecãrei colec-tivitãþi locale.

Antonie Solomonduce Craiovaîn Parlament!

















1. Drumul Craiova – Piteºti nu mai face faþãtraficului rutier extrem de intens, circulaþia cre-eazã ambuteiaje ºi blocaje care pun la grea în-cercare nervii ºoferilor. Este nevoie urgent deun drum la nivel european între cele douã oraºe.Zona de Sud-Vest a României, consideratã unpol al industriei auto, trebuie urgent conectatã lareþeaua naþionalã de autostrãzi printr-o autostra-dã nouã, care sã lege Craiova de Piteºti ºi caresã continuie pânã la Calafat, în contextul în carepodul peste Dunare Calafat – Vidin va fi finali-zat. Acest proiect va reprezenta prioritatea meape termen scurt, în calitate de parlamentar deCraiova-Dolj, sã fac demersuri pe lângã Minis-terul Transporturilor în acest sens. De asemenea,voi susþine acest proiect de la tribuna Parlamen-tului pentru a urgenta realizarea lui.

La aceastã datã, infrastructura în aceastã zonãeste subdezvoltatã, iar planurile nu includ pe ter-men scurt racordarea acestei zone la reþeaua na-þionalã de autostrãzi. În 2007, în momentul pri-vatizãrii Automobile Craiova, guvernul deatunci, condus de Cãlin Popescu-Tãriceanu, apromis companiei americane Ford un drum ex-pres între Piteºti ºi Craiova – aceasta fiind o con-diþie a privatizãrii Automobile Craiova. Singu-rul lucru concret la acea vreme în privinþa dru-mului expres a fost însã realizarea unui studiude fezabilitate.

2. Voi solicita în Parlament, în regim de urgenþã, reluareaadoptãrii proiectului privind gestionarea câinilor fãrã stã-pân, abandonat în aceastã legislaturã. Astfel, primãriile voravea obligaþia de a înfiinþa, în termen de 60 de zile de la dataintrãrii în vigoare a acestei legi, servicii specializate pentrugestionarea câinilor fãrã stãpân ºi vor trebui sã amenajeze ºisã suplimenteze din fonduri proprii în funcþie de necesitãþiadãposturile publice pentru câini.

Câinii vor fi þinuþi în adãposturile înfiinþate de primãrii timpde 30 de zile, cu excepþia celor revendicaþi de proprietari. Însituaþia în care, dupã expirarea termenului de cazare, câinii nuau fost revendicaþi sau adoptaþi, aceºtia pot fi pãstraþi în adã-posturi, returnaþi în teritoriu, eutanasiaþi sau se poate gãsi osoluþie combinatã, dupã consultarea populaþiei. Proprietarulva suporta contravaloarea cheltuielilor de întreþinere în cuan-tumul stabilit prin hotãrâre de consiliul local. În cazul câinilornerevendicaþi, se prevede posibilitatea adoptãrii acestora întermen de ºapte zile de cãtre persoane fizice, juridice sau decentrele de adopþie înfiinþate de organizaþiile ºi fundaþiile pentruprotecþia animalelor. Adoptarea câinilor din adãposturi trebu-ie sã se facã în anumite condiþii, cum ar fi prezentarea doveziispaþiului cu condiþii corespunzãtoare de creºtere ºi adãposti-re, a resurselor materiale necesare pentru întreþinere, a acor-dului asociaþiei de proprietari sau vecinilor în cazul adoptãriia mai mult de doi câini, precum ºi achitarea unei taxe stabilitãde consiliul local, înregistrarea imediat dupã adopþie a câine-lui în Registrul de evidenþã a câinilor cu stãpân. Proprietariivor avea obligaþia identificãrii câinilor

prin microcipare sau alt mijloc. Câinii cu vârsta de pânã lacinci luni vor rãmâne în adãposturi pânã la revendicare sauadopþie, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 12 luni.

Dupã examinarea de cãtre medicul veterinar, câinii fãrã stã-pân grav bolnavi, incurabili, irecuperabili sau agresivi ºi cã-rora nu le pot fi identificaþi aparþinãtorii se eutanasiazã în ter-men de trei zile lucrãtoare.


Publ

icita

te

15ACTUALITATE

Crampoane

Vrºeþ, a câta din 3?

La ora când Indiscret segrãbeºte sã închidã edi-þia, grãbesc preparative-

le ºi fetele lui Gheorghe Tadicipentru duelul cu naþionalaRusiei, preluatã din mâinile luiTrefilov de secundul acestu-ia, Vitali Krohin. Naþionalã pecare n-am mai învins-o de vreo16 ani! Debut, aºadar, la Cam-pionatul European din Serbia,în Grupa D, „a morþii”, de laVrºeþ, din care mai fac parteMuntenegru ºi Islanda. Se ca-lificã în faza secundã ocupan-tele primelor trei poziþii, cu câtmai în faþã, cu atât mai avan-tajos la încruciºare cu echipe-le din Grupa C. La schimbulsãu de ºtafetã cu Voina, Tadicideclarase cã îºi propune sã re-vinã cu naþionala în top 4. În-trucât la CE 2010, din Dane-marca ºi Norvegia, handbalis-tele antrenate de Radu Voinaau terminat pe 3, cu medaliede bronz, rãmâne în discuþietopul mondial. Dar pânã aco-lo mai este, iar în sala Mille-nium Center, din Vrºeþ (orãºelcu 40.000 de locuitori), Rusialui Krohin e primul ºi cel maidificil baraj european, cel pu-þin la nivel emoþional, de care„tricolorele” trebuie sã treacã.Tadici rãmâne acelaºi antrenorcu mânã de fier, un tãtic de tipTrefilov, poate prea dur câteo-datã, dar care greu scapã dinmânã frâiele unei încleºtãrihandbalistice. Naþionala Ro-mâniei, cu o medie de vârstãdintre cele mai ridicate ºi, im-plicit, cu destulã experienþãinternaþionalã, se bazeazã încontinuare pe „blocul Ol-tchim”, alãturi de care Tadicia chemat ºi alte jucãtoare cupotenþial: Vãdineanu, Pintea,Dincã (originarã din Slatina)º.a. Ultimele meciuri de pre-gãtire, dacã ar fi sã ne luãmdupã cum a arãtat în final ta-bela de marcaj, nu au pãrutedificatoare. În „dubla” cu

de Virgil Dumitrescu

Germania am înregistrat o vic-torie, urmatã însã de o înfrân-gere la scor, greu de înghiþit,scuzabilã doar prin randamen-tul sub aºteptãri al bãncii derezerve, pusã greu la încerca-re. Ultimul amical, cu Serbia(pe care am învins-o fãrã dreptde apel la Trofeul Carpaþi), ne-a dezamãgit ºi el. Paula Un-gureanu avea apoi sã fie anun-þatã de un deces în familie,astfel cã nu va apãra la debu-tul cu naþionala Rusiei, posi-bil nici în confruntarea cu Is-landa. O vor înlocui TalidaTolnai, care a mai sãvârºit mi-nuni între buturi, ºi Smedes-cu. La linia de 9 metri a rein-trat dupã mult timp CristinaNeagu, nerefãcutã însã total înurma operaþiei la umãr, dar cuun însemnat aport mental ºi deeficacitate. Casele de pariurivãd Rusia ca a treia favoritã latitlul continental, dupã Norve-gia ºi Franþa, România a ºap-tea (la egalitate cu Ungaria ºifãrã sã vrem gândul ne zboarãla super-bãtãliile din Cham-pions League), Muntenegru aopta. Naþionala antrenatã deAdjici, vicecampioanã olimpi-cã la Londra, în vara acestuian, nu mai beneficiazã de ser-viciile inegalabilei BojanaPopovic, dar numãrã în rându-rile sale alte stele de primãstrãlucire, între care ºi Katari-na Bulatovic. Muntenegru maiare, practic, avantajul cã por-neºte din start cu douã punctegarantate, în dauna Islandei,singura care, de departe, va fisacul de încasat. Calificareacelor trei se va juca, deci, cuIslanda la mijloc. Interesant cecrede în privinþa Grupei D fos-tul inter al naþionalei germa-ne, Grit Jurack, expert EHF:„Predicþia mea e urmãtoarea.Rusia va bate România, Ro-mânia va bate Muntenegru, iarMuntenegru va bate Rusia”.Oare?...

de Octavia Hantea

Preºedintele Consi-liului JudeþeanDolj, Ion Prioteasa,

s-a declarat mulþumit demodul în care a lucrat echi-pa Muzeului Olteniei pen-tru a realiza obiectivul fina-lizat la începutul acesteiluni, reuºita acestora însem-nând trei ani de muncã ºicooperare continuã. „LaMuzeul Olteniei avem oechipã performantã care afãcut ca proiectul sã fie gataînainte de sãrbãtorile dinacest an. Proiectul a trecut

neobservat, sunt sigur, pentrucã aºa se întâmplã în domeniulcultural. Aici se munceºte detrei ani. O parte din fonduriprovine din surse nerambursa-bile, o parte din bugetul CJDolj. Acest muzeu are parterºi douã etaje. Aºa cum aratãacum reprezintã un punct dereper pentru craioveni ºi va în-semna, cu siguranþã, un mu-zeu-ºcoalã pentru elevii ºi stu-denþii din Craiova ºi nu numai.Dupã ce am fãcut un tur aces-tui muzeu, am plecat cu unsentiment foarte puternic, ca ºicum aº fi vizitat unul din strãi-nãtate. Ne bucurãm cã am in-

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

augurat expoziþia la început dedecembrie ºi ne dorim ca toþicraiovenii sã îl considere uncadou din partea noastrã”, aprecizat Prioteasa.

Investiþiileîn domeniulcultural,cele mai eficiente

Prezent la eveniment, MihaiFifor, candidat din partea USLpentru un mandat de senatorîn Colegiul 2 Craiova, esteconvins cã investiþiile în do-meniul cultural sunt printrecele mai profitabile. „Ne bu-curãm când inaugurãm insti-tuþii de culturã. Sunt investiþiieficiente întrucât îºi lasã am-prenta asupra societãþii. Noicredem în rolul educator almuzeelor ºi este pãcat sã nufacem lucruri bune în acestdomeniu, atâta vreme cât esteposibil. La aceastã secþie a

Europarlamentarul Buºoi,alãturi de Cosmin Enea,

în cartierul Craioviþa

E uroparlamentarulCristian Buºoi l-aînsoþit luni pe Cos-

min Enea, candidat USL laCamera Deputaþilor pe Cole-giul 1, într-o vizitã în cartierul

“Cosmin este prietenulmeu de mult timp ºi ºtiu cãeste un om extraordinar. Mãbucur cã s-a hotãrât sã can-dideze pentru Camera De-putaþilor, pentru cã ºtiu cãastfel craiovenii vor aveafoarte mult de câºtigat. As-tãzi am fost alãturi de el laîntâlnirile cu craiovenii, amdiscutat cu aceºtia ºi mi-amexprimat susþinerea fermã acandidaturii lui CosminEnea. Am fost bucuros sãvãd cã, aºa cum mã aºtep-tam, Cosmin se bucurã demultã susþinere din parteacraiovenilor”, a spus Cris-tian Buºoi. Cosmin Enea i-a mulþumit europarlamenta-rului pentru sprijin ºi i-atransmis acestuia cã se ba-zeazã pe el sã reprezinte înmod special ºi intereselecraiovenilor în ParlamentulEuropean.

Craioviþa, unde s-au întâlnit cuoamenii ºi au discutat despreproblemele acestora.

Reprezentanþii Consiliului Judeþean Dolj auinaugurat, marþi - 4 decembrie a.c., expoziþiapermanentã „Universul ºi sistemul nostrusolar“, gãzduitã de Secþia „ªtiinþele Naturii“din cadrul Muzeului Olteniei. Potrivit organi-zatorilor, noua clãdire ºi exponatele aduseaici pot fi comparate cu cele de peste hotare,craiovenii având posibilitatea ca, în perioada5-9 decembrie a.c., sã viziteze gratuit muzeul.

Muzeului Olteniei a lucrato echipã performantã, con-structorul a fost serios ºi deaceea cu toþii meritã sã fiefelicitaþi. Având aceastã clã-dire, putem spune cã la Cra-iova a fost inaugurat unmuzeu cu adevãrat euro-pean”, a menþionat Fifor.

„Asigurãmcraiovenii cãnu vor pleca deaici dezamãgiþi“

Lia Olguþa Vasilescu, pri-marul Craiovei, a felicitat în-treaga echipã care a fost an-trenatã în organizarea expo-ziþiei ºi le-a mulþumit repre-zentanþilor CJ Dolj pentruimplicarea financiarã.„Acest muzeu este un cadouminunat pentru copiii ºi ti-nerii din Craiova ºi, de ce nu,pentru craioveni în general,mai ales cã am intrat în lunacadourilor. Având aceastãexpoziþie, putem spune cãam intrat în lumea bunã aculturii. Totul se ridicã lastandarde europene, semn cãs-a lucrat conform normelorîn vigoare. Felicitãri echipeiMuzeului Olteniei ºi mulþu-mim Consiliului JudeþeanDolj, fãrã ajutorul cãruiaacest obiectiv nu ar fi pututfi realizat. Sperãm ca numã-rul celor care vor trece pra-gul acestei instituþii sã fiemare ºi asigurãm craioveniicã nu vor pleca de aici deza-mãgiþi”, a declarat Lia Olgu-þa Vasilescu.

Craiovenii, aºteptaþila expoziþia „Universulºi sistemul nostru solar“

















CMYK

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Publ

icita

tePPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,

tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

Pentru prima datã în istoria post-decembristã a României, can-dideazã în judeþul Vâlcea, pen-

tru un mandat de parlamentar, un poli-tician de anvergurã naþionalã: AurelianPavelescu, preºedinte al Partidului Na-þional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat(PNÞCD), copreºedinte al Alianþei Ro-mânia Dreaptã (ARD).

Situaþia de la combinatul OltchimRâmnicu Vâlcea a devenit una dintreprincipalele preocupãri de prezent ºiperspectivã ale candidatului ARD peColegiul Râmnicu Vâlcea-Sud, Aure-lian Pavelescu. Acesta este de pãrerecã singura ºansã a companiei de pe plat-forma chimicã vâlceanã este sã devinã

competitivã, pentru început, cu ajuto-rul statului: «Combinatul nu va maiexista decât în situaþia în care va de-veni competitiv! Aceastã regulã func-þioneazã pretutindeni în Europa ºi înlume. Cei care vin cu alte soluþii suntpopuliºti ºi mincinoºi. Soluþia aparþi-ne specialiºtilor în domeniu ºi trebuiesusþinutã, pentru început, de stat, careare obligaþia sã se implice, fiind vorbadespre interesul naþional ºi despre gra-vele implicaþii sociale. Pentru început,cred cã trebuie realizatã conversia da-toriilor ºi preluarea pachetului majori-tar de cãtre stat, pentru ca PCC sã numai poatã bloca deciziile, pentru a-ºisatisface interesele oneroase! Guver-nul, dar nu cel condus de Ponta, care

nu va mai exista, trebuie sã înceapãnegocierile cu instituþiile financiare ºitraderii în domeniu», susþine Paveles-cu.

El a mai declarat cã doreºte sã se im-plice gratis în reprezentarea juridicã încadrul unor speþe legate de Oltchim:„Vreau sã le propun muncitorilor de laOltchim sã-i reprezint gratuit în ches-tiuni juridice legate de viitoarele ne-gocieri de privatizare sau în chestiunicare þin de contractul colectiv de mun-cã. Am lucrat pe privatizãri ºi am obunã experienþã în acest domeniu”. Înacest sens, Pavelescu a exemplificatcazul “Petrom”, unde i-a reprezentatjuridic pe salariaþi.

AAAAAurururururelian Pelian Pelian Pelian Pelian Paaaaavvvvvelescu ofelescu ofelescu ofelescu ofelescu oferă consulteră consulteră consulteră consulteră consultanţăanţăanţăanţăanţăjuridică grjuridică grjuridică grjuridică grjuridică gratis, pentratis, pentratis, pentratis, pentratis, pentru Oltu Oltu Oltu Oltu Oltchimchimchimchimchim

“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”“Sã repornim inimaunui combinat”

etalii PEDELISTÃ - indiscret.ro fileCMYK [email protected] Anul VIII, nr. 3. 3. 372 72 72 zzz 5...

Documents

Transcript of etalii PEDELISTÃ - indiscret.ro fileCMYK [email protected] Anul VIII, nr. 3. 3. 372 72 72 zzz 5...