[email protected] zzz 1 Badea, unul dintre artizanii · pentru spital, la preþ dublu Mai...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 620 . 620 . 620 . 620 . 620 1 1 1 1 15 - 25 - 25 - 25 - 25 - 21 noiembrie 201 noiembrie 201 noiembrie 201 noiembrie 201 noiembrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

DiscrDiscrDiscrDiscrDiscreeeeet, dar eft, dar eft, dar eft, dar eft, dar eficienticienticienticienticient

9Amãnunteîn pagina 2-3

Amãnunteîn paginile

Badea,unul dintreartizaniirenaºterii

ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei

Geniuvâlcean alaeronauticii,arestatîn SUA
















7Amãnunte

în pagina

Detaliiîn pag.3


Primãria Craiovamutã balul reabilitãrii

termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº


termice în Lãpuº

Mioarele unuicaracalean “bat”scutul american

















15 - 21 noiembrie 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Liberalul Ionuþ Stroe atra-ge atenþia cã modificãri-le avute în vedere pentru

Directiva privind lucrãtorii de-taºaþi discrimineazã firmele ro-mâneºti ºi pune în pericol locu-rile de muncã ale românilor.

Deputatul PNL Ionuþ Stroe asusþinut o declaraþie de presã laPalatul Parlamentului, în cadrulcãreia a atras atenþia asupraefectelor negative pe care le vaavea modificarea DIRECTIVEI96/71/CE privind detaºarea lu-crãtorilor în cadrul prestãrii deservicii.

Ionuþ Stroe a declarat: “Con-sider cã prin modificarea Direc-tivei privind muncitorii detaºaþivor fi discriminate firmele ro-mâneºti care lucreazã în afarã,iar lucrãtorii români detaºaþi îºipot pierde locurile de muncã.Dreptul de a munci în alte þãriUE este cel mai important be-neficiu dobândit în urma ade-rãrii noastre la Uniunea Euro-peanã. Zeci de mii de românisunt în pericol sã îºi vadã acestdrept afectat, iar ce mã îngrijo-reazã ºi mai tare este lipsa dereacþie a Guvernului. Dacã vorintra în vigoare aceste modifi-cãri, în UE se va legaliza o for-mã de protecþionism ºi izolaþi-onism care e în contradicþie fla-grantã cu libertãþile fundamen-tale: libera circulaþie a persoa-nelor ºi serviciilor”.

În luna noiembrie vor începenegocierile între Comisie, Par-lamentul European ºi ConsiliulUniunii Europene pentru formafinalã pe care o vor lua acestemodificãri, dar principalele di-recþii au fost deja stabilite.Schimbãrile vizeazã reducerea

echipa ºi de a forþa federaþiasã îi acorde Universitãþii unloc în liga a doua. Dacã pri-mãriþa s-a þinut de promisiu-ne imediat dupã câºtigarea

mandatului, Adrian Mititelu nua respectat înþelegerea ºi a re-fuzat sã finanþeze echipa de fot-bal. Pusã în faþa unei situaþii pe-nibile cel puþin din punct de

Comunicat de presãdrasticã a perioadei de detaºarela 12 luni, cu posibilitatea deextindere în anumite cazuripânã la 18 luni ºi modificãri laregimul salarizãrii. Astfel, vadeveni mult mai scump ºi maicomplicat pentru firme sã con-tracteze muncitori detaºaþi. Stu-diile aratã cã cel puþin 2/3 dinnumãrul muncitorilor detaºaþiîºi vor pierde locul de muncãsau vor fi forþaþi înspre zona grisau neagrã a economiei. Astfel,un demers iniþiat de anumite sta-te în numele reducerii aºa-zisu-lui „dumping social” va avea caefect tocmai erodarea drepturi-lor lucrãtorilor detaºaþi.

Dacã modificãrile propusevor intra în vigoare, þara noas-trã se expune la trei mari riscuri.În primul rând, aproape 50.000de români vor deveni mai puþincompetitivi pe piaþa muncii dinVest. În al doilea rând, firmeleromâneºti vor fi discriminate,mai mult chiar decât astãzi. Sco-pul este clar: de a descuraja ac-tivitatea firmelor româneºti ºicontractarea lor de cãtre parte-neri externi. În al treilea rând,bugetul nostru de stat va fi vã-duvit de sumele importante pro-venite din impozitele ºi contri-buþiile aferente salariilor pe carele primesc lucrãtorii detaºaþi.

Cetãþenii europeni sunt egaliîn drepturi, indiferent de þara deorigine. Pentru a apãra dreptu-rile românilor, e esenþial sã cu-noaºtem sensul dezbaterilor eu-ropene, iar Guvernul sã iasã dinstarea de apatie de care a datdovadã pânã acum pe aceastãtemã.

Ionuþ Stroe, Deputat PNL

8.000 de abonamente deja vândute, un recordpostdecembrist absolut nu numai în acestoraº, un stadion modern, aºa cum oltenii nuau avut niciodatã, ºi o echipã de fotbal care,pe lângã prezentul respectabil, are acum ºiun trecut glorios. De aceste realitãþi se fac„vinovate“, în principal, trei persoane, douãdintre ele mult ºi pe deplin corect mediatiza-te, în timp ce a treia, modestã, preferã unanonimat nu tocmai sãnãtos pentru o socie-tate care are, mai mult decât oricând, nevoiede modele. Dacã probabil primele douã per-sonaje deja le-aþi ghicit, ex-primarul LiaOlguþa Vasilescu ºi proprietarul UniversitãþiiCraiova, Mihai Rotaru, cea de-a treia este, cuvoia dumneavoastrã, cea mai cunoscutã înlumea fotbalului: Pavel Badea.

vedere electoral, Lia Olguþa Va-silescu a scos din pãlãrie doi in-vestitori potenþi ºi dedicaþi Uni-versitãþii, Mihai Rotaru ºi Adri-an Andrici, cu care a reinventatpeste noapte echipa de fotbal aoraºului. Cei doi oameni de afa-ceri aveau sã demonstreze, înanii care au urmat, cã epoca„mânãrelilor“ fotbalistice olte-neºti girate de persoane precumDinel Staicu sau Adrian Mitite-lu a apus de mult pe malurileJiului. Profesionist, cei doi auclãdit de la zero un club de fot-bal, „îngropând“ milioane deeuro în proiect pânã ce lucruri-le au început sã meargã de lasine.

Badea, ca sarea-nbucate!

Cel care a desãvârºit însã

de Cosmin Pretorian

Atunci când ºi-a pus încap sã candideze laPrimãria Craiova, Lia

Olguþa Vasilescu a ºtiut cãtrebuie sã apese pe butonulmagic, fotbalul, pentru a-ºiasigura victoria în faþa multmai bine cotatului AntonieSolomon. A fãcut-o cu natu-raleþe, avându-l la braþ peAdrian Mititelu, cel care reu-ºise sã promoveze din nouclubul la scurtã vreme dupãce îl preluase de la Dinel Stai-cu, dar totodatã îl îngropaseîn anonimat dupã ce fuseseexclus din toate competiþiilede cãtre Federaþia Românã deFotbal.

Olguþa ºi-a þinutpromisiunea

Planul Olguþei, fãcut publiccu ocazia lansãrii candidatu-rii, era acela de a reînfiinþa

Badea, unuldintre artizaniirenaºterii

ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþei


ªtiinþeiDiscrDiscrDiscrDiscrDiscreeeeet,t,t,t,t,dardardardardar

efefefefeficienticienticienticienticient

15 - 21 noiembrie 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Deºi prima etapã a reabilitãrii termice a clãdirilor de locuit din Craio-

va a stârnit ceva controverse ºidisensiuni între autoritãþile lo-cale ºi proprietarii de aparta-mente, mai ales la momentuldecontului, edilii se aratã gatapentu runda a doua. Aceastapare localizatã, cel puþin dindatele disponibile la ora actua-lã, în partea de est a oraºului,mai precis în cartierul Lãpuº.Municipalitatea a lãsat în Sis-temul Electronic de AchiziþiiPublice nu mai puþin de trei pro-ceduri distincte pentru reabili-tarea termicã a blocurilor de lo-cuinþe, în vederea întocmiriidocumentaþiei necesare pentruderularea unui nou program fi-nanþat parþial din fonduri euro-pene. Prima licitaþie, lansatã înprima zi a acestei sãptãmâni,are în vedere un lot de cinci blo-curi. „În vederea depunerii ce-rerii de finanþare în cadrul POR2014-2020, Axa prioritarã 3 -Sprijinirea tranziþiei cãtre o

economie cu emisii scãzute decarbon, Prioritatea de investiþii3.1 - Sprijinirea eficienþei ener-getice, a gestionãrii inteligentea energiei ºi a utilizãrii energieidin surse regenerabile în infras-tructurile publice, inclusiv înclãdirile publice ºi în sectorullocuinþelor, Operaþiunea A -Clãdiri rezidenþiale, pentru pro-iectul “Creºterea eficienþeienergetice a blocurilor din Mu-nicipiul Craiova, Bl.S3, Bl.S4,Bl.S5, Bl.S6, Bl.4 – LãpuºArgeº” este necesar sã se achi-ziþioneze servicii de proiectarepentru 5 blocuri, astfel: exper-tiza tehnicã, audit energetic ini-þial, documentaþii pentru obþi-nerea avizelor/acordurilor ne-cesare eliberãrii autorizaþiei deconstruire ºi alte avize/acor-duri, documentaþie de avizare alucrãrilor de intervenþie, con-form cerinþelor Temei de pro-iectare nr.131020/16.10.2017.În funcþie de concluziile rapor-tului de expertizã va fi efectuatauditul energetic, precum ºidocumentaþia tehnicã aferentãfiecãrui bloc, doar pentru blo-

curile la care nu este necesarãconsolidarea. Proiectul a fostinclus în Lista proiectelor prio-ritare pentru perioada 2016-2023 cuprinsã în Planul de ac-þiune pentru energie durabilã(PAED), în cadrul sectoruluiRezidenþial, Domeniul strategicI - Clãdiri rezidenþiale, Axaprioritarã 1 – Creºterea eficien-þei energetice în clãdiri reziden-þiale, Obiectivul specific 1”, searatã în anunþul de participare.Procedura aleasã de edili estelicitaþia deschisã, cu data limi-tã de depunere a ofertelor pe lamijlocul lunii decembrie ºi ovaloare estimatã a contractuluide 86.267 de lei noi, fãrã TVA.

O zi mai târziu, a fost postatîn SEAP ºi anunþul pentru aldoilea lot de blocuri. Edilii alo-cã pentru „servicii de proiecta-re (expertiza tehnicã + auditenergetic iniþial + documenta-þii pentru obþinerea avizelor/acordurilor necesare eliberãriiautorizaþiei de construire ºi alteavize/ acorduri + documentaþiede avizare a lucrãrilor de inter-venþie) pentru proiectul „Creº-terea eficienþei energetice a blo-curilor de locuinþe din Munici-piul Craiova Bl. U2, Bl. U9,Bl.1, Bl.2, Bl.3 – Lãpuº Argeº”suma de 80.952 de lei, proce-dura fiind de aceastã datã unasimplificatã, respectiv cerereade ofertã, cu datã limitã stabili-tã pentru 27 noiembrie. Acelaºitip de procedurã este folositã de

edili ºi pentru documentaþiaaferentã ultimului lot de blocuribãgate pe þeava reabilitãrii. Pro-cedura de achiziþie „servicii deproiectare (expertiza tehnicã +audit energetic iniþial + docu-mentaþii pentru obþinerea avi-zelor/acordurilor necesare eli-berãrii autorizaþiei de construi-re ºi alte avize/ acorduri + do-cumentaþie de avizare a lucrã-rilor de intervenþie) pentru pro-iectul “Creºterea eficienþeienergetice a blocurilor din Mu-nicipiul Craiova, Bl. O10, Bl.O7, Bl.O8, Bl.U7 – Lãpuº

Argeº” are aceeaºi datã depostare în SEAP ºi aceeaºi datãºi de deschidere a ofertelor, va-loarea estimatã fiind o idee maimare: 81.811 lei.

Documentaþiapentru spital,la preþ dublu

Mai costisitoare se aratã a fidocumentaþia necesarã reabili-tãrii termice a spitalului de boliinfecþioase, unde primãria in-vesteºte în proiectare de douãori cât în cele trei loturi de blo-curi la un loc. 444.000 de lei,fãrã TVA, mai exact. Licitaþiapentru achiziþie de „servicii deproiectare (expertiza tehnicã +audit energetic iniþial + docu-mentaþii pentru obþinerea avi-zelor/acordurilor necesare eli-berãrii autorizaþiei de construi-re ºi alte avize/acorduri + do-cumentaþie de avizare a lucrã-rilor de intervenþie (inclusivstudiu luminotehnic) pentruproiectul „Creºterea eficienþeienergetice a clãdirilor publicedin Municipiul Craiova aparþi-nând sectorului Sãnãtate, Spi-talul Clinic de Boli Infecþioaseºi Pneumoftiziologie VictorBabeº Craiova”, conform ce-rinþelor Temei de proiectare nr.120019/04.10.2017”, a fostlansatã la sfârºitul aceste sãp-tãmâni, edilii stabilind terme-nul de depunere a ofertelor pe18 decembrie.

MunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea inea inea inea inea invvvvvesesesesesttttteşteşteşteşteşte masiv în documente masiv în documente masiv în documente masiv în documente masiv în documentaţia taţia taţia taţia taţia tehnică pentrehnică pentrehnică pentrehnică pentrehnică pentru tru tru tru tru treieieieieinoi lonoi lonoi lonoi lonoi loturi de blocuri de locuinţe plus un sturi de blocuri de locuinţe plus un sturi de blocuri de locuinţe plus un sturi de blocuri de locuinţe plus un sturi de blocuri de locuinţe plus un spitpitpitpitpital.al.al.al.al.

Pe ultima sutã de metri a anului, Primãria Cra-iova a demarat procedurile de achiziþie publicãpentru hârþogãria necesarã reabilitãrii termice a14 blocuri din cartierul Lãpuº, grupate în treiloturi distincte, precum ºi documentaþiei simi-lare necesare pentru anveloparea Spitalului deBoli Infecþioase. Municipalitatea pune la bãtaieaproape 700.000 de lei pentru proiectare.

Renaºte oraºul?Fericitul eveniment al

recãpãtãrii palmaresuluia venit chiar în sãptãmâ-na inaugurãrii nouluistadion, o arenã pe mã-sura unei echipe legendãa fotbalului românesc.Fãrã putinþã de tãgadã,noul „Ion Oblemenco“este poate cea mai impor-tantã realizare a unei cla-se politice doljene, care,de altfel, s-a dovedit a nuse ridica la înãlþimea is-toriei oraºului ºi judeþu-lui pe care le-a reprezen-tat sau le reprezintã. Poa-te fi ºi acesta un bun în-ceput al renaºterii aces-tui oraº pe nedrept sãrã-cit ºi subdezvoltat în ul-timii 25 de ani!

aceastã capodoperã este fos-tul mare fotbalist al Craiovei,Pavel Badea, în calitatea sade director al Clubului Spor-tiv Universitatea Craiova. Deunul singur ºi cu dragostepentru tot ceea ce a reprezen-tat Craiova Maxima, Badeaa pus la dispoziþia noului clubatât sigla, cât ºi palmaresulcelei mai iubite echipe dinprovincie. Tot Pavel Badea,nu ca persoanã fizicã, ci caentitate sportivã, CS Univer-sitatea Craiova, a fost celcare, ani la rândul, s-a luptatcu Mititelu prin instanþele ro-mâneºti pentru a demonstraºi juridic cã atât sigla cât ºipalmaresul Universitãþii Cra-iova aparþin clubului omo-nim subordonat MinisteruluiEducaþiei. Sigur pe argumen-tele juridice pe care le deþi-nea ºi cu o perseverenþã îm-prumutatã de pe meleagurilenipone, Bãdiþã, cum este elalintat în lumea fotbalului, areuºit sã rãzbeascã într-unrãzboi care-i asigurã actualu-lui club patronat de Rotaru ºiAndrici un trecut glorios,obligându-i, practic, pe ceidoi sã asigure un viitor lumi-nos fotbalului craiovean. Bã-diþã a ales sã poarte acest rãz-boi fãrã a se bate cu pumniiîn piept pe Facebook, sã or-ganizeze conferinþe de presãpompoase sau sã sune prinredacþiile sportive bucureºte-ne. A fãcut-o din dragostepentru dreptate ºi culorilealb-albastre, cu demnitate ºimodestie. A evitat sã folo-seascã acest rãzboi în cam-pania electoralã pentru Pri-mãria Craiova atunci când afost desemnat de PNL sã can-dideze, pierzând procentebune în bãtãlia ce avea sã-iîncheie, cel puþin pentru operioadã, cariera politicã.

Primãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în LãpuºPrimãria Craiova mutã balulreabilitãrii termice în Lãpuº


4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Într-o declaraþie politi-cã cititã în ºedinþaSenatului din data de14.11.2017, senatorulPNL de Vâlcea, Romu-lus Bulacu, criticãmãsurile fiscale anun-þate de Partidul SocialDemocrat. Parlamen-tarul liberal afirmã cãaceste mãsuri auînchis graniþele Româ-niei pentru posibiliinvestitori, au împovã-rat marile companii,au dus la mãrireapreþurilor ºi îi vorafecta puternic pesalariaþii de rând.

“InternaþionalaversusMultinaþionala”

Guvernarea amatoristã PSD-ALDE, bazatã pe interese demoment, a distrus stabilitateaeconomicã a României. Pentrua-ºi acoperi minciunile din cam-pania electoralã ºi incompeten-þa în guvernare, PSD a dãrâmatviitorul ºi perspectivele dezvol-tãrii României. Modificãrileaduse Codului Fiscal, cu 7 sãp-tãmâni înainte de a intra în vi-goare, au închis graniþele þãriipentru posibili investitori. Me-diul de afaceri a devenit impre-dictibil ºi nefavorabil. Nimeninu ºtie la ce sã se mai aºteptede la guvernarea PSD, iar efec-tele se vor simþi dramatic în cur-sul anului 2018, prin reducereasemnificativã a investiþiilor pri-

Senatorul Bulacu:“PSD se comportã precumun biºniþar din talcioc”

vate în economie. Prin mãsuri-le luate, PSD ºi ALDE au datde înþeles cã îi urãsc pe toþi ceicare sunt competitivi pe o piaþãliberã.

PSD se comportã precum unbiºniþar din talcioc, jucând o“alba /neagra” cu destinul eco-nomic al României. Ultimulatac la buzunarul românului estedenumit ºmechereºte “MareaRevoluþie Fiscalã”. Trecereapoverii fiscale de la angajatorla angajat a scos în stradã sin-dicate ºi a revoltat administra-þia localã, deja lovitã în plex deperversitatea actualei guvernãri.Schimbarea majorã de filosofiefiscalã prin mutarea contribuþii-lor sociale aproape exclusiv însarcina angajatului, caz unic celpuþin la nivelul statelor membreUE, nu este însoþitã de o justifi-care care sã facã acest demersunul credibil ºi acceptabil pen-tru partenerii sociali.

Efectele Ordonanþei nu auezitat sã aparã. Nu se terminaseºedinþa Guvernului cã euro dejasãrise la maximul istoric din2012 - 4,63 lei. Coºul de cum-pãrãturi s-a mãrit cu 20%, pre-þul produselor alimentare debazã a luat-o razna, ouãle ºiuntul au suportat mãriri de120%, iar inflaþia a ajuns la2,6%. ªi de parcã nu era destul,avem acum milioane de con-tracte de muncã în aer ºi mili-oane de români care trãiesc cuspaimã, neºtiind ce le va aduceziua de mâine. Nu ºtiu exact nicidacã le scade sau nu salariul,nici dacã vor mai avea un sala-riu de la 1 ianuarie. Impactuldetaliat pe diverse categorii de

salariaþi va putea fi mãsurat cuexactitate abia în februarie-mar-tie anul viitor. Pânã atunci, tea-ma lor va duce la decizii pripi-te, iar deciziile lor spontane vorafecta ºi mai mult piaþa econo-micã.

Pentru a se scuza în faþa elec-toratului privind aceastã mãsu-rã, PSD ºi ALDE au însãilat opoveste unde multinaþionalelesunt “vampirii care sug sângelepoporului”. Pe liderii PSD ºiALDE nu îi intereseazã povaralegislativã asupra companiilor,pentru simplul motiv cã ei în-totdeauna ocolesc regulile saule încalcã: îºi angajeazã rude, îºidau fonduri, contracte cu statulsau, mai nou, chiar insule peDunãre, transformate în paradisfiscal. De ce fac asta? Pentru cãnu vor creºte salariile, nu vorconstrui nici autostrãzi, niciºcoli, nici spitale, iar când oa-menii se vor trezi la realitate ºivor pune întrebãri, trebuie sãaibã þapi ispãºitori. E o modali-tate propagandisticã, manipula-torie, ipocritã ºi laºã. Ne-amîntors în vremuri pe care ni ledoream apuse. Multinaþionala adevenit “duºmanul de clasã”,personajul burghez din cauzacãruia nu putem avea o “socie-tate multilateral dezvoltatã”.

PSD a mutilat Codul Fiscal,a cãsãpit veniturile românilor ºipentru a se apãra în faþa opinieipublice a creat o nouã diversiu-ne. A mutat întreaga discuþie îndirecþia care-i este atât de dra-gã: populismul naþionalist, anti-european ºi anti-capitalist”, ara-tã senatorul Bulacu în aceastãdeclaraþie politicã.

Comemorarea a 75 de anide la Confruntarea armatã

de la Cotul Donului –Stalingrad

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului PãrinteArhiepiscop Varsanu-

fie, joi, 16 noiembrie 2017, Ar-hiepiscopia Râmnicului împre-unã cu Academia Oamenilor deªtiinþã din România, Garnizoa-na MApN Vâlcea ºi Inspecto-ratul de Jandarmi Vâlcea, So-cietatea Culturalã ART-EMIS,în colaborare cu Instituþia Pre-fectului Judeþului Vâlcea, Con-siliul Judeþean Vâlcea, Primã-ria Râmnicului, ANCMRR -MApN Vâlcea, ACMRR SRI -Sucursala Vâlcea, Inspectoratulpentru Situaþii de Urgenþã Vâl-cea, Asociaþia Naþionalã CultulEroilor „Regina Maria”, Aso-ciaþia Naþionalã „CercetaºiiRomâniei”, Forumul Cultural alRâmnicului ºi Inspectoratulªcolar Judeþean Vâlcea, organi-zeazã o serie de manifestãri co-memorative, liturgice ºi cultu-rale prilejuite de împlinirea a 75de ani de la Confruntarea ar-

matã de la Cotul Donului –Stalingrad.

Programul manifestãrilorva fi urmãtorul:

Ora 10.00: Cimitirul Eroi-lor – Cetãþuia din RâmnicuVâlcea

- Slujba de pomenire a mili-tarilor Armatei Române cãzuþiîn confruntãrile de pe Frontul deEst din Stepa Calmucã, CotulDonului ºi Stalingrad, în urmãcu 75 de ani;

- Alocuþiuni;- Onorul gãrzii militare;- Depunere de coroane.Ora 12.00: Sala „Iosif Epis-

copul” - Casa „Sf. Ierarh Ca-linic” din cadrul CentruluiEparhial al ArhiepiscopieiRâmnicului:

Simpozionul Cotul Donului– Stalingrad 1942 – Rossoºka2017.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


5ACTUALITATE

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Publ

icita

te

Inaugurarea celui maifrumos stadion din Ro-mânia se apropie cu paºi

rapizi. Craiovenii se vor pu-tea bucura, în scurt timp, deun stadion ultramodern, rea-lizat la cele mai înalte stan-darde. Dupã finalizarea eta-pelor investiþiei, prevãzute delegislaþia în vigoare, Munici-palitatea intenþioneazã orga-nizarea unui spectacol gran-dios, care sã puncteze finali-zarea lucrãrilor ºi inaugurareaStadionului din Craiova.

Spectacolul a fost gândit caun eveniment unic, þinândcont cã este unul dintre mo-mentele cele mai aºteptate decãtre craioveni ºi iubitoriisportului atât din Bãnie, câtºi din þarã.

Cu o capacitate de 30.000de locuri, arena din Bãnie vaputea gãzdui competiþii fot-balistice pentru FIFAWORLD CUP, UEFA Cham-pions League, UEFA Euro-pa League, FRF – Liga I,precum ºi competiþii pentrualte tipuri de sporturi: rugby(Rugby Union ºi Rugby Lea-gue, rugby în 7), oinã, hocheipe iarbã, mini-hochei sau fot-bal american.

De asemenea, stadionul dinCraiova oferã posibilitatea or-ganizãrii de evenimente cultu-rale ºi sociale de anvergurã,concerte, târguri ºi expoziþii lacele mai înalte standarde.

Proiectul a fost derulat decãtre Compania Naþionalãde Investiþii, Primãria Mu-nicipiului Craiova avândcalitatea de co-finanþator.

Inaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din CraiovaInaugurarea Stadionului din Craiova

de Virgil Dumitrescu

gheevici. ”10 noiembrie în is-torie. Începe sã fie demolatZidul Berlinului. Turiºtii seurcã pe Zidul Chinezesc”. Cesã zicem, aceºtia sunt de feli-citat pentru cã s-au orientat peloc ºi, fãrã sã rateze clipa ho-raþianã, au ºi gãsit pe ce se cã-þãra, apolitic, bãnuiesc. Atuncicând au nimerit pe platoul dinPiaþa Tiananmen, lucrurile aucãpãtat o altã turnurã. Pe 24septembrie, aflam cã ”ProfetulMahomed îºi terminã pelerina-jul”. Drept urmare, enunþurileconvieþuind la un punct orto-grafic distanþã, ”minerii por-nesc spre Bucureºti”. De laLupeni ºi Mecca bag samã.Presa nu consemneazã dacãpletosul Luceafãr al huilei ºiortacii s-au întâlnit cu Profe-tul. Cert este cã tot ceea ce s-apropovãduit s-a adeverit, iarpentru ostenealã li s-a rãspunsla adio cu salam aleikum. ”14noiembrie în istorie. Dobrogeadevine parte a României. LaBraºov începe revolta”. Cândcoborâm din tren la Constan-þa, coborâm de fapt la Braºov,care o cârmise cu Cadrilaterulspre fraþii noºtri bulgari. ”Ac-cident tras la indigo, în ultime-le zile, în Europa ºi SUA. Ele-vii scriu un denunþ la Olimpia-da de Limba Românã. Bulga-ria ºi România îndeplinesc cri-teriile pentru aderarea la spa-þiul Schengen”. Mai citiþi odatã aceste aserþiuni în trepte.Aþi economisit câteva compri-mate pe care farmaciile vi leoferã la preþul piperat al triste-þii (scumpiri, inflaþie etc.) con-vertite în umor involuntar.

Ca o consolare onestãpentru pagubele pecare ni le provoacã,

este indicat, din când în când,un perdaf. Sine ira et studio,sine trufie, sine scandal. Doarca sã-ºi dea seama cã nu e decapul sãu. Cã dacã ne smulgemorologiile din carne, nu ºtim cear face. N-avem oºti, nu îl pu-tem nimici ºi nici nu cred cãacesta e rostul. Dar ne putemamuza pe seama operei salefãrã coperte, fãrã pozã de-apatra. Debitând ºi el lucruritrãsnite, promovate dintr-unlustru în altul, dintr-un veac înaltul. Încã înainte de Hristos,Horaþiu, prin Carpe diem!, în-demna la beatitudinea-atom,Virgil Ianþu, aproape de noi,îndemna prin cei mici la glu-miþe-moleculã ºi de-aici maideparte, din element în ele-ment. ªi cum sã nu zâmbeºtila astfel de perle mai scãpãrã-toare decât barierele de coraliale unui bacalaureat: ”1 no-iembrie în istorie. Mihai Vitea-zu cucereºte Transilvania. Seformeazã Uniunea Europea-nã”. Cred ºi eu cã se formea-zã. Nu ne-ajunge Catalonia dinviitorime? Hai cu tratatul deaderare, ºi cu asta, basta! ”7noiembrie în istorie. Revolu-þia sovieticã a învins. Roose-velt devine preºedinte pentrua patra oarã”. Lampa lui Roo-sevelt ne orbeºte ºi azi, e clar.Iar ca secretar general alPCUS, continuatorul sãu aavut grijã sã stingã lumina amilioane de conaþionali opo-zanþi înainte de a-l lua în pri-mire fantoma lui Nikita Ser-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

Unde dai ºi unde crapã B iblioteca Judeþeanã“Alexandru ºi AristiaAman” organizeazã

miercuri, 15 noiembrie, Confe-rinþa ªtiinþificã Internaþionalã“Martin Luther: 500 Years af-ter the Reformation” (MartinLuther: 500 de ani de la Refor-mã).

Organizatã pentru a marca500 de ani de la evenimentulepocal reprezentat de apariþia„Disputatio pro declarationevirtutis indulgentiarum“, textcunoscut sub denumirea de„Cele 95 de Teze“, manifesta-rea planificatã la bibliotecã vareuni profesori ºi cercetãtori dinRomânia, dar ºi din þãri precumSpania ºi Franþa.

Afiºate pe uºa bisericii dinWittenberg în data de 31 octom-brie 1517, cele 95 de Teze re-dactate de Martin Luther, înesenþã o listã de întrebãri de su-pus dezbaterii, au declanºat oadevãratã revoluþie în interiorulBisericii Catolice. Deºi autorulºi-a propus redactarea tezelorîntr-o notã echilibratã, cele 95de principii enunþate de MartinLuther au antrenat o serie deevoluþii care, într-un timp rela-tiv scurt, au determinat o schim-bare radicalã de paradigmã nudoar în sfera religioasã, ci ºi îndomeniile politic, juridic, socialºi etic.

Prelegerile înscrise în cadrulconferinþei vor trata problema-tici precum sursele spaniole re-feritoare la impactul ReformeiProtestante în Transilvania,consecinþele Reformei Lutera-ne în Monarhia Spaniolã în se-colele XVI ºi XVII, dar ºi pro-cesul de desecularizare antrenatde Reformã, cu toate mutaþiilepolitice, economice ºi socialeantrenate. De asemenea, vor fiprezentate ºi dezbãtute diferitepoezii ºi cãrþi religioase apãru-te în spaþiul autohton ºi EuropaOccidentalã ºi se vor enunþaparalele între Ortodoxie ºi Pro-testantism în plan teologic. Pen-tru a închide cercul deschis deReforma din 1517, se vor dez-bate ºi iniþiativele ºi rezultateleefective obþinute de Contrare-formã.

“O manifestare ºtiinþificãconsacratã lui Martin Luther ºicelor 95 de teze expuse în 1517reprezintã atât un gest istoric,responsabil, în raport cu unuldintre evenimentele timpurii aleistoriei moderne de care se lea-gã o serie de mutaþii ºi evoluþiila nivel european ºi nu numai,

cât ºi o bunã ocazie de a dez-bate ºi discuta cu specialiºti deformaþie ºi religie diferite. Laconferinþa organizatã la biblio-tecã vor participa cu prelegeriprofesori, teologi ºi cercetãtori,rezultatul pe care ni-l propunemconstând în împãrtãºirea unuievantai cât mai generos de op-þiuni ºi viziuni. 500 de ani de laepisodul Wittenberg mai în-seamnã ºi o nouã paginã în is-toria creºtinismului, un capitol

fãrã de care specificitãþile, evo-luþia ºi diferenþele dintre noi arfi cu neputinþã de pãtruns. Di-versitate de profesiuni de cre-dinþã într-o singurã credinþã,aceea creºtinã”, a declarat Lu-cian Dindiricã, managerul Bi-bliotecii Judeþene “Alexandru ºiAristia Aman”.

Evenimentul se va desfãºuraîn sala “Biblioteca Exilului Ro-mânesc din Paris - Basarab Ni-colescu”, începând cu ora 9,30.

ConferinþaInternaþionalã“Martin Luther:

500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


500 Yearsafter the

Reformation”


7ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Oile unui fermier dinOlt creeazã proble-me autoritãþilor jude-

ene ºi Ministerului ApãrãriiNaþionale. Amplasate de stã-pân în apropierea scutuluiNATO, ele dau mari bãtãi decap militarilor pentru cã ac-tiveazã senzorii acestuia. Au-toritãþile încearcã de trei anisã-l determine pe fermier sã-ºi mute saivanul din zona deprotecþie a unitãþii militare ºisã demoleze adãpostul pen-tru animale, construit fãrã au-torizaþie. Pentru cã acesta re-fuzã, disputa s-a mutat în in-stanþã.

Mai întâi a fostsaivanul…

Saivanul care a devenitcentrul atenþiei autoritãþilorromâne ºi americane a fostconstruit în urmã cu peste 10ani, fãrã respectarea prevede-rilor legale în domeniul con-strucþiilor, pe un teren extra-vilan, proprietate privatã.Timp de câþiva ani, fermie-rul Dumitru Bleja ºi-a vãzutde oile lui la construcþia si-tuatã în apropierea unitãþiimilitare dezafectate. Proble-

mele au început în mai 2011,atunci când Consiliul Supremde Apãrare a Þãrii (CSAT) aaprobat oficial amplasarea scu-tului antirachetã american dinRomânia la fosta bazã aerianãde la Deveselu. Cu douã luniînainte, în martie 2011, UM01871 Deveselu a sesizat Pri-mãria Stoeneºti cu privire lafaptul cã saivanul a fost con-struit fãrã autorizaþie ºi fãrã avizde la Statul Major al Armatei,fiind încãlcatã astfel atât legis-laþia privind amplasarea de edi-ficii în apropierea obiectivelormilitare, cât ºi cea în construc-þii. Autoritãþile au solicitat înmai multe rânduri demolareasaivanului, ciobanul a refuzat ºitot aºa. Disputa a ajuns în in-stanþã. De trei ani se luptã Mi-nisterul Apãrãrii cu proprietarula sute de oi, cã tot nu a reuºitsã-l oblige sã demoleze saiva-nul construit din plãci de beton,care „submineazã cerinþele desecuritate fizicã minime” alefacilitãþii militare. “Cazul esteîn instanþã. Pe lângã procesulintentat de Ministerul Apãrãrii,am avut ºi noi ºi Consiliul Ju-deþean proces. Acestea au fostsuspendate pânã la finalizareacauzei ministerului. Ce pot sãvã spun este cã saivanul esteconstruit fãrã autorizaþie, pe

vremea fostului primar, pe unteren pe care domnul în cauzãl-a cumpãrat”, a declarat edi-lul comunei Stoeneºti, Alexan-dru Damian.

Ajutat de fiicade la primãrie

„Primãria Stoeneºti, prinadresa înregistratã cu nr. 197/05.04.2011, a rãspuns cã «nuare calitate ºi nu poate dispunepentru un drept care este garan-tat de lege – dreptul de proprie-tate», adresã care este semnatã,pe lângã primar, ºi de inspecto-rul de specialitate Bleja Nico-leta, nimeni alta decât fiica pro-prietarului de saivan. La mo-mentul semnãrii adresei de rãs-puns nr. 1197/05.04.2011, de-cizia inspectorului de speciali-tate Bleja Nicoleta, în calitate defuncþionar public, a fost influ-enþatã de interesul patrimonialal tatãlui sãu, rudã de gradul I,referitor la situaþia sesizatã deUnitatea Militarã 01871 Deve-selu”, se mai precizeazã în do-cumentele de la instanþã. Totacolo se spune cã, neavândcompartiment de specialitate cuatribuþii de control, PrimãriaStoeneºti ar fi trebuit sã trimitãsesizarea MApN cu privire lasaivanul de lângã baza militarã

la Consiliul Judeþean Olt, lucrucare nu s-a întâmplat. DumitruBleja a obþinut, în instanþã, înprimãvara lui 2014, recunoaº-terea oficialã a dreptului de pro-prietate asupra saivanului, pen-tru a-l putea înregistra în evi-denþele fiscale ºi de cadastru alePrimãriei Stoeneºti. Ulterior, aobþinut ºi certificat de urbanismde la Consiliul Judeþean Olt ºi asolicitat aviz de la MApN, ne-cesar pentru eliberarea autori-zaþiei de construcþie. Ministeruli-a respins însã solicitarea, darºi solicitarea de acordare a unordespãgubiri în valoare de81.841 lei (circa 18.000 euro)pentru situaþia în care ar fi fostobligat sã demoleze saivanul.Situaþia creatã la Stoeneºti s-aaflat chiar ºi în atenþia fostuluipremier Victor Ponta, care ºi-atrimis Corpul de Control la faþalocului pentru a verifica situa-þia.

În procescu MinisterulApãrãrii Naþionale

Dumitru Bleja a avut pe rolmai multe procese cu diverseinstituþii ale statului. ConsiliulJudeþean Olt a obþinut la Tribu-nalul Olt, în aprilie acest an,confirmarea deciziei sale princare a dispus demolarea saiva-nului ºi amendarea proprietaru-lui cu 3.000 de lei pentru con-struire ilegalã, însã DumitruBeja a cerut ºi a obþinut, lunatrecutã, revizuirea acestui pro-ces. Revizuirea urmeazã sã sejudece dupã soluþionarea proce-sului de la ÎCCJ privind avizulMApN pentru construirea sai-vanului. Prin cererea adresatãjudecãtorilor, fermierul solicitãjustiþiei sã oblige Statul Majoral Armatei sã emitã aviz pozitivpentru construirea saivanului,este încã pe rol. MApN a obþi-

nut o decizie favorabilã laprima instanþã, Curtea deApel Bucureºti, în aprilie2015, însã proprietarul a îna-intat recurs, al cãrui prim ter-men se va judeca la ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie pe17 ianuarie anul viitor. Uneventual succes i-ar permitelui Bleja sã obþinã despãgu-biri ca urmare a demolãriisaivanului, care pare în acestmoment iminentã. Solicitareadirectã de despãgubiri i-a fostrespinsã de cãtre JudecãtoriaCaracal în aprilie anul acestaca fiind perimatã. De altfel,Bleja a reclamat instanþei cãMApN îi refuzã avizul toc-mai pentru a nu-i acorda des-pãgubiri. Proprietarul a invo-cat în instanþã cã, la data con-struirii saivanului aflat laaproximativ 25 de metri degardul unitãþii militare, res-pectiv la 4,2 metri de laturaesticã a acesteia, în confor-mitate cu legislaþia privindapãrarea naþionalã, nu aveaobligaþia de a solicita aviz dela Statul Major al Armateipentru construcþia respectivã,aceastã obligaþie reveninddoar persoanelor juridice. Înplus,omul susþine cã, la vre-mea respectivã, nu a primitniciun fel de notificare în sen-sul demolãrii saivanului.

Pãºunatul oiloractiveazã senzoriiscutului

Cele câteva sute de oi de-þinute de Dumitru Bleja cre-eazã probleme soldaþiloramericani de la Baza NATO.Deplasarea mioarelor în tim-pul pãºunatului activeazãsenzorii de miºcare de la uni-tate. Cu toate acestea, saiva-nul rãmâne pe poziþie pentrucã, de trei ani de când se aflãpe “calea judecãþii” cu aju-torul magistraþilor, DumitruBleja a reuºit sã-ºi pãstrezeconstrucþia ilegalã. Una carepune în pericol o înþelegereinternaþionalã parafatã printr-un protocol încheiat între sta-tul roman ºi NATO. Oile cio-banului din Caracal se dove-desc a fi mai “tari” decât scu-tul de la Deveselu, declaratoperaþional în mai 2016. Sis-temul antirachetã a costat cir-ca 800 de milioane de dolariºi este compus din 24 de in-terceptoare SM-2 ºi dintr-unun radar antibalistic.


















8POLITICÃ


Dedublarea, limbajuldublu, ”douã feþe”devin practici perfec-

þionate în PNL de la o sãptã-mânã la alta.

Partidul domnului Orbanface din cameleonism strategiepoliticã de partid. PNL atacãpublic reforma justiþiei, deºi pefond o susþine. PNL atacã re-forma Codului Fiscal, deºi re-cunoaºte în forurile sale inte-rioare cã este o mãsurã cu ade-vãrat liberalã.

Acum, PNL ºi-a pus prima-rii sã acuze Guvernul cã dis-truge (prin aceeaºi reformã fis-calã) bugetele primãriilor. Astadupã ce, sãptãmâna trecutã,primari PNL de top au CON-VENIT în cadrul întâlnirii pre-mierului cu Asociaþia Munici-piilor din România niºte lu-cruri foarte clare prin care bu-getele primãriilor nu vor fiafectate în 2018.

Oare cum se numeºte asta?!Dezinformare, manipulare sauipocrizie politicã?! Cred cãtoate la un loc!

Reprezentanþii Guvernuluiºi cei ai Asociaþiei Municipii-lor din România au convenitmãsuri pentru menþinerea bu-getelor locale din 2018 cel pu-þin la nivelul veniturilor dinacest an, astfel încât modifi-

Ipocrizie, numele tãueste PNL!

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

cãrile Codului fiscal sã nuafecteze fondurile de funcþi-onare ºi de dezvoltare ale mu-nicipiilor.

Guvernul a propus primari-lor creºterea cotei defalcatedin impozitul pe venit de carebeneficiazã municipiile de la41,75%, cât este acum, la43%, în contextul în care Gu-vernul are în vedere reducereaimpozitului pe venit de la 16%la 10%.

Totodatã, Guvernul vaacorda compensaþii de la bu-getul de stat, în situaþiile încare, ºi dupã aceastã majora-re a cotei, bugetele autoritãi-lor locale pentru anul viitorvor fi afectate.

Guvernul a propus, aºadar,o logicã a colaborãrii, a buneicredinþe, a suportului pentrutoate primãriile, indiferent deculoarea politicã a primarilor.

Cum înþelege PNL sã rãs-pundã la aceastã abordareconstructivã? Cum se vede.Cu rea-credinþã, difuzând in-formaþii mincinoase, con-struind acþiuni împotriva uneiînþelegeri CORECTE la careau fost parte.

În aceste condiþii, nu ai cumsã nu spui: Ipocrizie, numeletãu e PNL!

”Exemplul pe careei îl dau esteunul de urmat”

”Din dorinþa de a fi un sprijinreal pentru tinerii noºtri, am in-vitat la biroul meu parlamentarun grup de elevi implicaþi înacþiuni de voluntariat ºi carita-te. A fost o plãcere sã fiu gazdalor ºi o mare bucurie sã îi cu-nosc pe fiecare. Am discutatdespre cum funcþioneazã Parla-mentul României, despre prio-ritãþile legislative mediatizate înultima perioadã ºi despre rolulprevenþiei în societate. Estefoarte important sã susþinem ºisã încurajãm aceºti tineri minu-

Eugen Neaþã, deputat PSD de Vâlcea, a avutrecent o întâlnire cu tineri implicaþi în diverseacþiuni de voluntariat, una dintre acestea fiindbuna organizare a Campionatului European deBox - Cadeþi 2017, desfãºuratã în iulie, la Râm-nicu Vâlcea. Parlamentarul vâlcean a anunþatpe pagina sa de socializare cã le-a vorbit invita-þilor sãi despre prioritãþile legislative ºi le-aoferit diplome din partea sa, dar ºi, câte una,din partea Federaþiei Române de Box. EugenNeaþã spune cã voluntariatul este una dintrevalorile umanitãþii, iar cei care le promoveazãtrebuie preþuiþi, mai ales cã mulþi sunt foartetineri.

naþi, sã le fim alãturi ºi sã fimun exemplu pentru ei.

Pentru cã am fost direct im-plicat în desfãºurarea Campio-natului European de Box - Ca-deþi 2017 ce a avut loc în Râm-nicu Vâlcea ºi pentru cã aceºtitineri au rãspuns pozitiv solici-tãrii mele de a se implica, le-amoferit o diplomã care atestãmulþumirea ºi aprecirea meapentru munca lor ºi pentru con-tribuþia în buna desfãºurare acompetiþiei.

Totodatã, la rugãmintea cole-gului meu, deputatul Vasile Ci-tea - preºedinte al FederaþieiRomane de Box, am înmânattinerilor voluntari ºi câte o di-

plomã din partea Federaþiei.Exemplul pe care ei îl dau esteunul de urmat ºi ne obligã penoi, cei aleºi, sã clãdim o bazãlegislativa armonioasã, astfelîncât sã le oferim premisele pen-tru un viitor mai bun. Felicitdascãlii care sunt direct impli-caþi în aceste activitãþi! Felicitdascãlii care pregãtesc aceºti ti-neri!

Tinerii sunt viitorul nostru!”(M.P.)

Deputatul Neaþã,întâlnire cu tineri

implicaþi în acþiunide voluntariat

































Publ

icita

te


9SPECIAL

Dumitru Popescu,geniul vâlcean alaeronauticii, directo-rul companiei ArcaSpace Corporation,cu sediul în LasCruces, a fostarestat în Jonesboro- Georgia, sub acu-zele de fraudã, falsîn acte ºi deturnarede fonduri în StateleUnite.

de Marielena Popa

Popescu este vizat decinci capete de acuza-re de deturnare de

fonduri, 13 capete de acuza-re de fraudã ºi un capãt deacuzare de fals. Prejudiciilesunt de la 100 la 20.000 dedolari, o glumã pentru o Ro-mânie în care se furã pe rup-te!

Pânã în anul 2014, când ºi-a transferat centrul de opera-þiuni în SUA, Asociaþia Ro-mânã pentru Cosmonauticã ºiAeronauticã (ARCA) ºi-adesfãºurat activitatea în ate-lierele din comuna Pãuºeºti-Mãglaºi, judeþul Vâlcea.

Nãscut în Vâlcea, în 1977,Dumitru Popescu a absolvitFacultatea de Teologie, dupãce abandonase Politehnica.ARCA, în fapt un ONG, afost fondatã în 1999 de cãtreun grup de entuziaºti ai rache-telor ºi este o companie cuimportante realizãri în dome-niu.

Au construitprima rachetãromâneascã

Dumitru Popescu ºi cole-

gii sãi au construit în 2004 pri-ma rachetã sutã la sutã româ-neascã, Demonstrator 2B. În2006-2007, au lansat atât de pemare cât ºi de pe uscat mai mul-te misiuni stratosferice pentrutestarea de echipamente aero-spaiale. Pentru aceste misiuni,ARCA a realizat cele mai maribaloane solare ºi cu heliu cre-ate vreodatã în lume. În 2010,compania a lansat prima rache-tã spaþiala româneascã, Helen2, care a atins altitudinea de 40de kilometri, reprezentând ve-

zboarã, putând fi folosit peuscat ºi pe apã.

Marele sãu proiect este pri-mul avion supersonic româ-nesc pe care l-a construit par-þial.

Acuzat cã poartãvina pentruprãbuºireaunei sondespaþialepe Marte

În România, Dumitru Po-pescu a fost acuzat de im-posturã de cãtre AgenþiaSpaþialã Românã, iar el arãspuns cu o plângere pena-lã împotriva preºedinteluiacesteia.

Dumitru Popescu a fost im-plicat ºi în alte scandaluri de-a lungul timpului. În 2016,spre exemplu, el a fost acu-zat cã e responsabil de prã-buºirea sondei spaþiale Schia-parelli pe Marte.

hiculul românesc care aajuns în cel mai înalt punctdeasupra Romaniei.

În 2012, a devenit parte-ner ESA (Agenþia SpaþialãEuropenã), semnând un con-tract de peste un milion dedolari pentru prestare de ser-vicii într-un proiect care areca obiectiv trimiterea uneisonde pe planeta Marte.

În 2016, Popescu a anun-þat cã firma pe care o condu-ce a lansat produsul Arca-Board, un hoverboard care

Geniu vâlceanal aeronauticii,arestat în SUA

















Publ

icita

te

Accentuarea tensiunilorsociale ºi politice pro-vocate de „revoluþia

fiscalã”, la care se adaugã creº-terea preþurilor ºi a deficituluicomercial, a pus leul într-o si-tuaþie gravã, iar cursul euro acrescut în doar câteva zile cuaproape ºase bani.

Cursul euro a crescut de la4,5968 lei, la începutul perioa-dei, la 4,6495 lei, la sfârºitulei, când piaþa valutarã s-a des-chis pe depreciere, la 4,648 lei,care a reprezentat minimulºedinþei. Presiunea creatã decei care doreau sã scape de leia împins euro pânã la un ma-xim de 4,661, cotaþie care nu amai fost înregistratã vreodatãîn piaþã.

Guvernatorul BNR a atrasatenþia încã de la începutulanului asupra faptului cã leulnu poate avea decât o direcþie,una de depreciere. Acesta aafirmat de curând cã deprecie-rea leului a fost mai de duratãºi a fost asociatã cu deteriora-rea balanþei comerciale, „cur-sul este în relativ echilibru.Prin echilibru sã se înþeleagã oflexibilitate mai mare. Sã nu nesperiem cã s-a depreciat cur-sul cu o sutime de ban. Noi îlvedem în zona în care este înprezent“.

De altfel, Banca Centralã aanunþat cã se va concentra pemenþinerea dobânzilor aproa-pe de rata cheie ºi cã va adop-ta o politicã mai flexibilã a cur-sului de schimb.

Banca Centralã, care, sã re-cunoaºtem, nu a luat mãsuri depreîntâmpinare a dezechilibre-lor, a avut în ultimele luni deales între stabilizarea pieþeimonetare, unde dobânzile aurevenit pe creºtere, dupã ceinflaþia din octombrie a urcatla 2,63%, cel mai înalt niveldin august 2013, ºi apãrarealeului.

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

Pentru a proteja numãrul totmai mare de români care auluat credite în lei, BNR a ho-tãrât sã regleze dobânzile ºi sãabordeze într-un mod multmai relaxat cursul, care a îna-intat cãtre un nou palier cu-prins între 4,6 ºi 4,7 lei, cuposibilitatea de a fi depãºittangenþial.

La deprecierea leului contri-buie ºi creºterea ratei anuale ainflaþiei, care a urcat de la1,77%, în septembrie, la2,63% în octombrie, cel maiînalt nivel din august 2013,când a fost 3,67%, potrivitdatelor publicate vineri deINS. Pe de altã parte, defici-tul comercial al României, ge-nerat de creºterea importurilorpeste nivelul exporturilor, afost în august de 1,19 miliar-de euro, în creºtere cu 29,5%faþã de nivelul înregistrat înaceeaºi lunã a anului trecut.

Revenind la piaþa valutarã,cursul dolarului a sãrit de la3,9746 la 3,9913 lei, maximal ultimelor patru luni, iar co-taþiile au depãºit pragul de 4lei.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,154 ºi 1,162 franci/euro, iarmedia ei a urcat de la 3,9511la 4,0078 lei.

Perechea euro/dolar a scã-zut la începutul perioadei pânãla un minim de 1,1554 dolari,însã spre finalul intervaluluieuro a început sã se întãreas-cã, el fluctuând între 1,1637ºi 1,1675 dolari.

Scãderea monedei america-ne s-a datorat analizelor caresugereazã posibilitatea ca Se-natul SUA sã amâne, timp deun an, punerea în aplicare areducerilor fiscale propuse depreºedintele Donald Trump.

Analiza cuprindeperioada 7 – 13 noiembrie

Leul, prima victimãa ”revoluþiei fiscale”Leul, prima victimã

a ”revoluþiei fiscale”Leul, prima victimã















a ”revoluþiei fiscale”

L a Greceºti, în judeþulDolj, aproximativ 650 devoluntari s-au înscris

pentru a planta 10.000 de pu-ieþi forestieri de cer, pe o supra-faþã nouã, de 2 hectare.

Voluntarii vor primi în urmaactivitãþii de plantare sau de or-ganizare o diplomã Green En-dorsement, recunoscutã în CVde peste 30 de companii de re-nume (detalii pe www.plantam-faptebune.ro, secþiunea GreenEndorsement).

Acþiunea din 18 noiembrieeste realizatã cu sprijinul urmã-torilor parteneri instituþionali:Ministerul Apelor ºi Pãdurilor,Romsilva, Jandarmeria Româ-nã ºi Administraþia Naþionalã aPenitenciarelor.

Sprijinã, de asemenea, iniþia-tiva Dedeman, JYSK, DaikinRomânia, Tibbett Logistics,FAN Courier ºi Coca ColaHBC.

Organizatorii locali sunt:Asociaþia CREªTINII ºi Con-siliul Local Greceºti. Parteneriilocali ai acþiunii sunt: PalatulCopiilor Craiova, Gruparea Jan-darmi Mobilã „Fraþii Buzeºti”,Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã „Oltenia” al JudeþuluiDolj, ªcoala Militarã de Subo-fiþeri Jandarmi „Grigore Ale-xandru Ghica” Dragãºani,ªcoala Postlicealã sanitarãSAN-ECO-MED Craiova, Ecoªcoli ºi Eco Grãdiniþe din Dolj:ªcoala Gimnazialã Coºoveni,ªcoala Gimnazialã “Nicolae

“Ne întoarcem la Greceºti pentru a planta cerulîn pãmânt, în aºteptarea copãcelului care se varidica mai apoi la cer, fixând, în acelaºi timp,pãmântul. Acolo unde greºelile trecutului auprovocat atâtea calamitãþi prezentului, faptelebune ale prezentului vor garanta o lume ocroti-tã de naturã ºi nu una pierdutã în deºert viitoru-lui. Plantãm pe un teren cu risc mare de alune-care. Solul se va fixa ºi se vor forma perdele deprotecþie. În timp, pãdurile vor redeveni pãduri,iar oamenii... oameni, cu lecþia propriilor pier-deri, din propriile greºeli, învãþatã. Sã “plantãmfapte bune în România” nu mai reprezintã odatorie sau o necesitate, ci devine o înþelegerecorectã a lumii în care trãim, în care o ºansãpentru naturã este, de fapt, o ºansã pentru noiînºine! ”, declarã Marlena Melinescu, coordona-tor local Dolj.

Romanescu”, ªcoala Gimna-zialã “Nicolae Bãlcescu”, ªcoa-la Gimnazialã “Sf. Dumitru”,Grãdiniþa “Floarea Albastrã“,Grãdiniþa “Dumbrava Minuna-tã”, Grãdiniþa “Nicolae Roma-nescu”, Grãdiniþa “Elena Fara-go”, ªcoala Specialã “Sf. Vasi-le”, companii ºi voluntari inde-pendenþi. Sponsorul local alevenimentului este Cinema IN-SPIRE Craiova.

Mulþumim tuturor voluntari-lor ºi sperãm sã þinã vremea cunoi. Echipa organizatoricã vaanunþa orice modificare a pro-gramului care poate apãrea înfuncþie de condiþiile meteoro-logice.

18 noiembrie –o zi despre pãduri

ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


ºi voluntariat


11CULTURÃ

Consiliul Judeþean Dolj ºi CentrulJudeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþionale

Dolj, în parteneriat cu TVR Craiova, TVR3 ºi TVR Internaþional organizeazã, în pe-rioada 13 - 17 noiembrie 2017, cea de-aXXIV-a ediþie a Festivalului - Concurs Na-þional al Interpreþilor Cântecului PopularRomânesc „Maria Tãnase“. Evenimentulva avea loc la Teatrul Naþional „Marin So-rescu“ din Craiova.

Biletele se gãsesc la Agenþia TeatruluiNaþional „Marin Sorescu“, în urmãtorulprogram: luni – vineri: 11:00 – 19:00 ºisâmbãtã – duminicã: 12:00 – 19:00. Preþbilet: 30 lei / prima searã, 30 lei / a douasearã, 40 lei / a treia searã.

Concurenþii, soliºti vocali ºi instrumen-tiºti, cu vârsta cuprinsã între 16 ºi 35 deani, se pot înscrie pânã la data de 12 no-iembrie 2017. Regulamentul ºi fiºa de în-scriere se gãsesc pe http://traditiidoljene.-ro/index.php/evenimente/80-evenimente/81-festivalul-maria-tanaseºi pe https://www.facebook.com/cjcpct.dolj/posts/814719898685484.

În recital, pe scena celebrului festival,

Miercuri, 15 noiembrie, la Secþiade ªtiinþele naturii a MuzeuluiOlteniei va avea loc o nouã edi-

þie a conferinþei „Pe urmele lui Racovi-þã în cercetarea ºtiinþificã a peºterilor”,sub al cãrei generic se urmãreºte omagie-rea ilustrului savant român Emil Racovi-þã (n. 15 noiembrie 1868 – d. 19 noiem-brie 1947), biolog de renume mondial,explorator polar, fondator al Biospelogieica ºtiinþã ºi al primului Institut de Speo-logie din lume. Evenimentul omagial sedeschide la ora 11.00 ºi cuprinde expu-neri ºi videoproiecþii în care se vor evi-denþia excepþionalele realizãri ºtiinþificeale savantului, dar ºi rezultatele actualedin domeniul Biospeologiei româneºti.

La eveniment este invitatã sã participed-na biolog Oana Mirela Chachula, bio-log investigator la Muzeul Naþional de Is-torie a României ºi totodatã specialist închiropterologie ºi explorãri carstice, cuo experienþã speologicã de peste 15 ani,

„Pe urmele lui Racoviþã încercetarea ºtiinþificã a peºterilor”

participantã la diverse expediþii interna-þionale organizate în Grecia, Franþa,Tur-cia, Anglia ºi NE Indiei - Meghalaya.Domnia Sa ne va conferenþia despre: Ne-bãnuitele frumuseþi ale subteranelor dinRomânia ºi de pe mapamond; peºteriledin România între conservare ºi exploa-tare turisticã.

Evenimentul este organizat de muzeo-graf dr. Mirela Sabina Ridiche ºi face par-te din proiectul cultural-educativ „Muzeul– o ªcoalã Altfel” sprijinit financiar deConsiliul Judeþean Dolj. La eveniment ºi-au anunþat participarea studenþi ai Depar-tamentului de biologie – Facultatea deHorticulturã a Universitãþii din Craiova,elevi de la Colegiul Naþional „Carol I”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”, ªcoalaGimnazialã ”Mihai Eminescu” din Craio-va ºi cadre didactice, însã evenimentul estedeschis pentru tot publicul interesat de te-matica acestei conferinþe.

în serile de 15, 16 ºi 17 noiembrie, vor urcainterpreþi admiraþi de publicul craiovean,parte dintre ei cu destine legate de acestfestival, care le-a deschis poarta spre lu-mea muzicii populare româneºti. Specta-colele vor începe la ora 19:00, orã de lacare TVR Craiova ºi TVR 3 vor transmiteîn direct festivalul.

Tradiþia organizãrii la Craiova a unuifestival al muzicii populare româneºti,iniþiat în anul 1969 ºi ajuns acum la ceade-a XXIV-a ediþie, este expresia împli-nirii datoriei sacre de valorificare a unuigen artistic peren, pãstrat la loc de cinsteîn cultura ºi sufletul tuturor românilor.Aparent, o ediþie ca oricare alta din celeXXIII desfãºurate pânã acum, ediþia dinacest an marcheazã împlinirea a 48 de anide viaþã ai Festivalului ºi putem afirmacã s-a scris deja… istorie. O istorie decare se leagã ºi Cetatea Bãniei, care, in-teligent ºi plinã de devotament, a înþelessã „nascã“ ºi sã „creascã“ ceea ce a de-venit ulterior marcã de identitate a locu-lui – un festival naþional dedicat MariiDoamne a cântecului popular românesc,Maria Tãnase.

Craiova gãzdu-ieºte, în perioadaperioada 13 – 17noiembrie, cea de-a XXIV-aediþie a Festivalului„Maria Tãnase”


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

Pentru o zi, capitala artelor vizuale din Româniase mutã la Râmnicu

Vâlcea. Consiliul Director alUniunii Artiºtilor Plastici dinRomânia a decis organizarea”Galei Premiilor UAP din Ro-mânia” pentru anul 2016 laRâmnicu Vâlcea. Evenimentulva avea loc în data de 23 no-iembrie 2017, la ora 17.30, laGrand Hotel Sofianu, când vorfi premiaþi artiºtii care au avutparticipãri expoziþionale semni-ficative în anul 2016.

Râmnicu Vâlceagãzduieºte Gala PremiilorUniunii Artiºtilor Plastici

Gala Premiilor UAP se des-fãºoarã cu sprijinul Ministeru-lui Culturii, al sponsorilor iu-bitori de artã ºi va fi transmisãîn direct pe TVR3. Primãriamunicipiului Râmnicu Vâlcea aanunþat cã sprijinã financiaracest eveniment cultural deose-bit. Promotorul ceremonieiUAP în oraºul-capitalã a jude-þului Vâlcea este pictorulGheorghe Dican (foto), preºe-dinte al UAP Vâlcea ºi vicepre-ºedinte al UAP România.

(M.P.)

Publ

icita

te


Sâmbãta trecutã am par-ticipat la Alba Iulia, laprima ºedinþã a noului

Birou Executiv al TineretuluiNaþional Liberal. Împreunã cucolegii din Biroul Executiv alTNL am adoptat o primã rezo-luþie politicã, „România altfel,prin noi înºine”, al cãrei obiec-tiv central este acela de a-i con-vinge pe tineri sã ni se alãtureîn efortul nostru de a facilitadezvoltarea României.

În condiþiile în care, astãzi,Partidul Social Democrat cal-cã în picioare tot ce s-a con-struit de la intrarea Românieiîn Uniunea Europeanã în în-cercarea de a-ºi slava corupþii,în condiþiile în care PartidulSocial Democrat cotinuã sãcontribuie la mãrirea decalaje-lor dintre regiuni, în condiþiileîn care Partidul Social Demo-crat a creat un adevãrat haosfiscal, implicarea tinerilor ºitrezirea spiritului civic în so-cietatea româneascã devinesenþiale.

Istoria noastrã ne onoreazã,dar ne ºi obligã ca, în urmãto-rii ani, sã facem din þara noas-trã un stat dezvoltat unitar ºiechilibrat, o democraþie consti-tuþionalã modernã în care pro-prietatea privatã, libera iniþia-tivã ºi mediul de afaceri sã fieprincipalii piloni ai prosperitã-þii.

Adevãrul istoric reprezintãbaza motivaþiei noastre de adezvolta unitar ºi echilibratRomânia. Istoria nu mai poatefi schimbatã: liberalii au înfiin-þat, în 1918, un stat românmodern, iar regimul comunistl-a confiscat la puþin dupã unsfert de veac ºi i-a masacratsistematic, timp de aproape ojumãtate de secol, cele mai

Tineretul Naþional Liberalpune umãrul la

dezvoltarea Românieiimportante componente: de-mocraþia, diversitatea ºi plu-ralismul politic. Istoria noas-trã explicã ºi justificã, aºadar,importanþa pe care o acordãmvalorilor liberale ºi fermitateacu care înþelegem sã comba-tem orice derapaje de la aces-tea.

Noi, Tineretul Naþional Li-beral, considerãm cã este dedatoria noastrã sã-i aducemalãturi ºi sã-i sprijinim pe toþicei care doresc sã influenþezepozitiv evoluþia statului ºi asocietãþii. Avem datoria de aspune lucrurilor pe nume:modelul liberal a fost ºi estesingurul în mãsurã sã dezvol-te România. Acest fapt estedemonstrat de progresele în-registrate în Alba Iulia, Bra-ºov, Cluj-Napoca, Oradea,Sibiu, Timiºoara ºi alte comu-nitãþi care au ca numitor co-mun faptul cã au fost ºi suntgestionate de administraþii li-berale.

Chemãm alãturi pe toþi ceicare vor sã contribuie prinfapte, comportament sau ati-tudine, la îndeplinirea acestuiobiectiv naþional. Chemãmalãturi de noi tinerii care înþe-leg sã-ºi manifeste revolta faþãde starea de fapt într-un modconstructiv ºi pozitiv, carecred cã politica ºi morala potcoexista ºi care sunt dispuºisã facã doar acele compromi-suri care nu-i compromit.

Împreunã am realizat Ma-rea Unire, ºi tot împreunã,acum, la împlinirea a 100 deani de România, ne angajãmca, dupã puterea ºi pricepereanoastrã, sã facem din dezvol-tarea României obiectivulnostru primordial. Prin noiînºine!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13ACTUALITATE

„Joi, 16 noiembrie a.c., vaavea loc deschiderea oficialã astandului de prezentare al ju-deþului Vâlcea, amenajat în ca-drul Târgului de Turism al Ro-mâniei, care se desfãºoarã înperioada 16-19 noiembrie2017, la ROMEXPO Bucu-reºti. În cele patru zile ale târ-gului, între orele 10.00 ºi17.00, Consiliul Judeþean Vâl-cea, prin Centrul Naþional deInformare ºi Promovare Turis-ticã Vâlcea (CNIPT Vâlcea), vaprezenta participanþilor la eve-niment oferta turisticã a jude-þului Vâlcea, abordând maimulte teme de interes”, anunþãConsiliul Judeþean Vâlcea într-un comunicat. Documentul de-taliazã ºi programul celor pa-tru zile ale Târgului: „Astfel, înprima zi, vedete vor fi Turis-mul Balnear ºi staþiunile bal-neoclimaterice, a doua zi, subgenericul Drumul Vinului, voravea loc degustãri de vinuri dinpodgoriile Drãgãºani, pentruca a treia zi gastronomia loca-

P rimãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea orga-nizeazã, în perioada 1

decembrie 2017 – 7 ianuarie2018, Târgul ”Decembrie Ma-gic”, care revine în zona cen-tralã, recent modernizatã. Co-mercializarea produselor speci-fice sãrbãtorilor de iarnã se vaface în cele 29 de cãsuþe noi dinlemn puse la dispoziþie de mu-nicipalitate.

Marea surprizã a acestui an vafi patinoarul la care deja se lu-

Râmnicu Vâlcea: Patinoaruldin centru va fi dat

în folosinþã pe 1 decembriecreazã ºi a cãrui capacitate estede 100 de persoane pe serie.Potrivit regulamentului de func-þionare, intrarea la patinoar vafi gratuitã pentru copii, elevi ºistudenþi, iar adulþii vor plãti 10lei. Accesul pe gheaþã nu vadepãºi o orã.

Potrivit purtãtorului de cu-vânt al primãriei, Daniel Iones-cu, pentru acest an patinoarul afost închiriat, însã în perspecti-vã municipalitatea va avea pro-priul patinoar.

Primãria a mai anunþat cã, în-cepând de vineri, 10 noiembrie,în Scuarul Mircea cel Bãtrân afost datã în folosinþã o reþea wi-fi pentru conectarea la interneta vizitatorilor principalei pieþepublice a Râmnicului. Hotspot-ul ”Primãria Râmnicu Vâlcea”poate fi folosit de oricine, fãrãparolã ºi fãrã vreo limitare detimp, fapt care va spori atracti-vitatea zonei centrale, recentmodernizatã.

(M.P.)

Vâlcea îºi prezintã oferta la Târgulde Turism al României

lã, momentele artistice ºi de-monstraþiile meºterilor popu-lari sã împãrtãºeascã publicu-lui Obiceiuri ºi Tradiþii dinzona Olteniei de sub Munte.Ultima zi a târgului va fi rezer-vatã prezentãrii Þãrii Loviºteiºi Vãii Lotrului, a cãrei vedetãincontestabilã este TransalpinaSki Resort“.

Judeþul Vâlcea a pregãtit ºi osurprizã pentru vizitatorii stan-dului: Voucherul „Turistul

Anului 2018”, care va fi obþi-nut prin tragere la sorþi ºi va re-prezenta contravaloarea unuisfârºit de sãptãmânã la Râmni-cu Vâlcea pentru douã persoa-ne. Acestea vor avea prilejul sãviziteze ºi principale obiectiveturistice din judeþ. În cadrul eve-nimentului, se vor distribui pes-te 4.000 de pliante de promo-vare ºi materiale audio-video.

(M.P.)


14ACTUALITATE

La invitaþia deputateiPSD Daniela Oteºanu,elevii clasei a VI-a Cde la Colegiul Naþional‘’Mircea cel Bãtrân’’Râmnicu Vâlcea auvizitat, recent, Parla-mentul României.

de Marielena Popa

Ei au avut astfel prilejul sãcunoascã locul în care îºidesfãºoarã activitatea au-

toritatea legiuitoare a þãrii, sãafle amãnunte despre parcursulproiectelor de lege între celedouã Camere ºi sã facã un tural clãdirii. Palatul Parlamentu-lui este a doua cea mai mare clã-dire administrativã pentru uzcivil ca suprafaþã din lume ºi ceamai grea clãdire de pe mapa-mond.

Mai multe premii din parteastatului pentru elevii ºi studen-þii olimpici În acest context,Daniela Oteºanu a anunþat cãdeputaþii au adoptat, pe 31 oc-tombrie, cu unanimitate de vo-turi (268), proiectul de Legeprivind modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 235/2010

SC APAVIL SA a desfãºurat ºiîn sãptãmâna 6-10 noiembrie2017 o activitate intensã în mu-nicipiul Râmnicu Vâlcea, în co-laborare cu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. Au fostexecutate lucrãri de amenajarea terenului, prin betonare ºi as-faltare, pe strãzile Remus Belu,Gib Mihãescu.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 2 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile Topolog nr. 58 ºi Gib Mi-hãescu nr 42.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmi-nele de canalizare ºi gurile descurgere pe strãzile: NicolaeBãlcescu, Ostroveni, Carol I,Dacia, Nichita Stãnescu, Ma-tache Temelie, Luceafãrului,Marin Preda, I.L. Caragiale,bulevardul Tineretului, Timiº,Pandurilor, Mihai Eminescu,Nicolae Titulescu, Regina Ma-ria, Maior V. Popescu, Cerna,General Magheru, Ostroveni,Nicolae Iorga, Zãvoi, zona

Centralã, Matei Basarab, Petri-ºor, Republicii;

- s-au continuat lucrãrile pen-tru dezafectarea branºamentuluiPT ACR, strada Eleodor Con-stantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deîntregire reþea apã potabilã D400 mm din strada Tudor Vla-dimirescu intersecþie cu stradaLibertãþii pânã în strada Nico-lae Bãlcesu intersecþie cu stra-da Ferdinand ºi înlocuire con-ducte de serviciu;

- s-au continuat lucrãrile deprelungire a reþelei de canaliza-re pe strada Ciocãneºtilor;

- s-au început lucrãrile de în-locuit reþea apã potabilã ºi bran-ºamente pe strada Matei Basa-rab Bl. N 9;

- s-au început lucrãrile de în-locuit branºament apã potabilãstrada Antim Ivireanu nr 9;

- s-au curãþat pompele de ca-nalizare din zonele: Arinilor,bulevardul Dem Rãdulescu ºiGoranu;

- s-au reparat cãminele de ca-nalizare menajerã în zona Tra-ian, blocurile 98, 119;

- s-a refãcut suprafaþa carosa-

bilã pe Calea lui Traian, bloc S5;- s-a ridicat la cotã un cãmin

de canalizare menajerã în zonaCentralã;

- s-a refãcut suprafaþa caro-sabilã strada Lucian Blaga, blo-cul A9.

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurge-re ºi cãminele de canalizare înmai multe zone din municipiulRm. Vâlcea: str. Ostroveni, bl.A14, sc. A ºi B; str. ReginaMaria, bl. C3; str. Lucian Bla-ga, bl. A33, bl. A42/2, sc. A,bl. A42/1, bl. A34/1, bulevar-dul Pandurilor bl. A7. A fostdesfundatã canalizarea mena-jerã: Poliþia Rutierã – Vamã, str.Nicolae Iorga, bl. A23 ºi A25;str. I.C. Brãtianu, bl. A64, sc.A,B,C; str. Matei Basarab, bl.113; Aleeea Mioriþei, bl. N4;Calea lui Traian, bl. 6 (1 Mai);str. ªtirbei Vodã, nr. 46; , str.Sacerdoþeanu, nr. 25.

8 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost înlocuite 10 apometre, fi-ind întocmite 10 documentaþiitehnice.

Situaþia lucrãrilor derulate de SC APAVILSA în municipiul Rm. Vâlcea în perioada

6-10 noiembrie 2017

pentru acordarea burselor demerit olimpic internaþionalelevilor premiaþi la olimpiade-le ºcolare internaþionale, ur-mând sã primeascã burse ºicei care au luat menþiuni.„Astfel, se acordã bursa Me-ritul Olimpic elevilor ºi stu-denþilor care au obþinut pre-mii ºi menþiuni la olimpiade-le internaþionale. Cuantumulacestei burse este echivalen-tul de bazã minim brut pe þarãgarantat în platã pânã la dataacordãrii. Bursa poate sã fiecumulatã ºi cu alte premii sauburse ºi se acordã pe toatãdurata menþinerii performan-þelor profesionale obþinute caelev sau student. MinisterulEducaþiei Naþionale acordãpremii pentru profesorii careau pregãtit loturile olimpiceinternaþionale în cuantum de5.000 de lei. Premiile se acor-dã prin ordin al ministrului.Bursele Meritul Olimpic seacordã tot din bugetul Minis-terului Educaþiei”, a declaratparlamentarul PSD.

(M.P.)

Publ

icita

te

Deputata Daniela Oteºanua dus un grup de elevi încea mai grea clãdire din lume


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

HCM Râmnicu Vâlceaa învins duminicã, înSala Sporturilor Tra-

ian, pe Danubius Galaþi, scor26-17 (12-6) ºi a urcat pe lo-cul 3 în Liga Naþionalã, acu-mulând 18 puncte din 9 jocuri.Cu ºase meciuri din ultimeleºapte etape câºtigate, echipadin Râmnicu Vâlcea este înmare formã, fetele pierzând lamare luptã doar în deplasarecu liderul CSM Bucureºti.

Antrenorul principal alHCM Rm.Vâlcea, AurelianRoºca, a remarcat faptul cãechipa sa a înscris multe go-luri în partida cu Danubius,

dar a ºi irosit unele situaþii fa-vorabile. ”Ne bucurãm pentruaceastã victorie ºi pentru cã înmomentul de faþã suntem pe po-ziþia a treia în clasament. Am în-scris cu multã uºurinþã, asta ebine, dar trebuie sã ne punemun semn de întrebare la câte ra-tãri am avut, ne-am creat multeocazii. Am fost de multe ori laºapte goluri diferenþã ºi apoiimediat diferenþa s-a redus lapatru goluri. Trebuie sã avemmai multã constanþã în joc, sãfim mai atenþi. Ne dorim ca ur-mãtorul meci sã îl jucãm multmai bine, jucãm în deplasare laSlobozia ºi ne va fi mult mai

greu”, a afirmat Roºca.Conducerea clubului a fe-

licitat întrega echipã, pe an-trenori, dar ºi pe spectatoriicare, la acest meci, au umplutSala Sporturilor Traian.

HCM: Blazek, Razum,Craiu - Bãcãoanu 6, Flori-ca 6, Gavrilã 4, Adespii 4,Glibko 3, Lopez 2, Vasilev-skaya 1, Badea, Fraga,Khouildi, Krnic, Craiu,Mitrache.

Antrenori: Aurelian Roº-ca (principal), GheorgheSbora, Ionel Gheorghe.

(M.P.)

jucãtorii Slaviei Praga, invitaþila campanie ca la ºampanie. Aumarcat cât i-a þinut setea lor deberari, iar la 0-4, pânã sã se în-cheie ostilitãþile, jumãtate dinpublicul încasator de iluzii se ºigrãbea spre ieºire. Se ºtie, ”cuoltenii nu e de glumit!” Oricâtam da-o pe formalitãþile în cau-zã, acest 0-4, fluierat copios, eblamabil. Dar iese la spãlat, lis-a întâmplat ºi altora. Avemstadion, suntem în Europa, vomgãzdui evenimente, vor veni ºi”tricolorii”. Ne mai trebuie uncovor ca lumea ºi o echipã ho-tãrâtã sã rupã blestemul discon-tinuitãþii ierarhice. Copilaºuldin 1991, atunci când toatã Ol-tenia a scandat ”Cupa ºi cam-pionatul”, s-a fãcut de 26 de lea-turi, e om la casa lui. Vine Nos-tradamus din Orodel ºi prezice:la anul, craiovenii pot câºtigatitlul! O primã condiþie – înde-plinitã, nu credem cã nu îºi do-reºte cineva râvnita cununã delauri. A doua condiþie, care de-rivã organic din prima, e ca taxape valoarea adãugatã: sã fimprimii. Locul 2 nu se pune. Mi-zãm pe incursiunile lui Bãluþã,pe trasoarele lui Bancu, pe spi-ritul de panduri. Sunã ca în Ilia-da ”Campioana unei mari iu-biri”, dar, o datã deveniþi scla-vii metaforei pãunesciene, peunde scoatem cãmaºa când, fãrãsupãrare, Bardul însuºi ne-a datcu metafora în cap: ”Suntempeste tot acasã,/ Porþile ni sedeschid,/ Nu-i echipã mai fru-moasã/ ªi iubitã ca…” Nþ, nurimeazã cu Universitatea!

Ni s-a luat o piatrã de peinimã. Dupã o serie detatonãri ºi reajustãri

tehnice, astfel încât totul sã seîmbine perfect, în ziua de gra-þie 9 a unºpea 2017, aºa cum varãmâne în anale, ”fu inauguratnoul stadion «Ion Oblemen-co»”, unul dintre cele mai fru-moase din Europa. Aduce cuVelodrome din Marsilia, arenalui Olympique, numai cã atmo-sfera de-acolo se încinge, la ne-voie, cu Marseilleza, pe când lanoi cu ”M-a fãcut mama ol-tean”. În prezenþa conducãtori-lor iubiþi ºi a 30.000 de specta-tori fideli, care, alãturi de Ce-naclul Flacãra redivivus, aucântat într-o veselie imnul Uni-versitãþii de la Adrian Pãunes-cu încoace, inaugurarea a de-curs cu fast, cu patriotism localºi lasere paradisiace. Am avutºi o scenografie (iar nu coregra-fie!) 3D cu ”Dumnezeul olteni-lor”, care ni s-a pãrut mirat ºiel, stând în picioare, cum urma-ºii de ieri ºi de azi ai ªtiinþei frâ-neazã din 1991, crestãtura perãboj a ultimei isprãvi leonine.Dar avem stadion. ªi ce stadion!Cu fundul farfuriei ozeniste, depãºune verde, se întâmplã totuºiceva, s-a gãurit din prima, ausãrit brazdele cât colo. Ca peNaþional Arena, la tãiatul buri-cului, pe refrenul ”merge ºiaºa”. Nu-i vorbã, familiarizaþicu sârbele ºi bãtutele, cei de laîntreþinere au cârpit la loc peti-cele rebele. Cei care încununa-serã opera distructivã, ai noºtrimai mult contemplând, au fost

”Ion Oblemenco”,a doua viaþã

Liceul Mãciuca, una din-tre ºcolile de prestigiu dinjudeþul Vâlcea, împlineº-

te 55 de ani de la înfiinþare.Absolvenþii din toate promoþii-le, precum ºi cadrele didacticesunt invitaþi sã participe laaceastã aniversare, sâmbãtã, 18noiembrie, începând cu ora 11,spre a marca peste o jumãtatede secol de învãþãmânt liceal înMãciuca.

Liceul teoretic Mãciuca s-aînfiinþat în 1962 în localul uneiºcoli spaþioase cu etaj, construi-tã în anii 1957-1960. Altã clã-dire, ridicatã în apropiere, în1964, va fi destinatã internatu-lui ºi cantinei. În 1989, ºcoala

Sâmbãtã, la Mãciuca, se sãrbãtoresc 55 de ani de învãþãmânt licealdevine Liceul de Matematicã-Fizicã, curs de zi.

An de an, generaþii de foºtielevi revin la Mãciuca pentru ase reîntâlni ºi pentru a-ºi reve-dea profesorii. (M.P.)

HCM Râmnicu Vâlceaa învins Danubius Galaþi

ºi a urcat pe locul 3în Liga Naþionalã

































pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Lovin, demisia!Sub „performanta” con-

ducere a lui Dumitru Lovin,candidatul ALDE GheorgheGuþui a reuºit la alegerileparþiale pentru PrimãriaVlãdeºti un scor zdrobitor(pardon, autozdrobitor): 46de voturi.

Ruºine mai mare ºi de-monstraþie mai bunã a nepu-tinþei ºi nepriceperii nici cãse poate! Lovin, demisia!

Dragostecu ºantaj!

IPJ Vâlcea anunþã cerce-tãri faþã de o tânãrã de 23 deani din Brezoi care îºi ºan-taja iubitul (46 de primã-veri), cerându-i bani pentrua nu povesti nevestei aces-tuia despre relaþia lor extra-conjugalã. Cicã, ultimaoarã, tânãra i-a cerut ”per-soanei vãtãmate” 2.000 delei... „Vãtãmatul” i-a promis1.000 de lei ºi a chemat Po-liþia care a prins-o în fla-grant, cum devine! Domn’e,ce s-au iubit ãºtia!

Pe 16 decembrie,Balul Primãriei

Balul Primãriei RâmnicuVâlcea va avea loc pe 16decembrie, la Sala Sportu-rilor Traian. Banii, 700.000lei, au fost alocaþi încã dinvarã prin HCL 276/14.07.2017. Pânã acum,municipalitatea nu a stabi-lit programul evenimentu-lui.

Doi jurnaliºtide top la Vâlcea

Sã-i deplângem pe eroi ºisã plângem ºi de noi! Jur-naliºtii Ion Cristoiu (foto) ºiFlorian Bichir participã joi,16 noiembrie, la comemo-rarea a 75 de ani de la con-fruntarea armatã de la Co-tul Donului – Stalingrad, or-ganizatã la Râmnicu Vâlcea.Bun prilej pentru o discuþiecu jurnaliºtii din presa loca-lã care, spre disperarea cla-sei politice, nu vor sã piarã,în ciuda tuturor greutãþilor,of, of!

Publ

icita

te

Lumea fascinantã a Deliei din„Psihedelia” ajunge pe scena SãliiPolivalente din Bãnie, în cel maioriginal spectacol live.

Dupã succesul extraordinar pe care l-a înregistrat la Sala Palatului dinBucureºti, cu cel mai spectaculos

concert al anului, Delia va aduce magia din„Psihedelia” la Craiova. Sâmbãtã, 9 decem-brie, este ziua când scena Sãlii Polivalentedin Craiova se va transforma într-un universunic, ce îi va copleºi pe spectatori prin gran-doare, culoare, personaje inedite ºi, mai ales,ipostaze ale artistei în care fanii ei de aici nuau mai vãzut-o pânã acum. Fiecare þinutã aDeliei spune o poveste, fiecare melodie areo tematicã a sa ºi niciun moment nu va se-mãna cu celãlalt, în cel mai original conceptartistic live din România. „Psihedelia este unvis devenit realitate, o realitate atipicã în carenu existã decât sunet, culoare, miºcare, lu-minã – toate îmbinate în cea mai neaºteptatãformã. Sunt convinsã cã toþi cei care vor fialãturi de mine la Craiova ºi care vor pãtrun-de în acest univers, vor trãi o experienþã uni-cã ºi vor experimenta o altã percepþie a rea-litãþii”, dezvãluie artista, care, dupã cum ºi-a obiºnuit deja fanii, a început pregãtirilepentru acest show special.

BileBileBileBileBiletttttele pentrele pentrele pentrele pentrele pentru cel mai su cel mai su cel mai su cel mai su cel mai spectpectpectpectpectaculos conceraculos conceraculos conceraculos conceraculos concertttttal anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la maral anului -„Psihedelia” - sunt la mare căute căute căute căute căutararararareeeee

Delia va cânta laCraiova cu casa închisã

Biletele s-au pus deja în vânzare la:Sala Polivalentã CraiovaAgenþia Teatrului Naþional ”Marin Sores-

cu” din CraiovaElectro Putere Mall Craiovawww.eventim.ro

[email protected] zzz 1 Badea, unul dintre artizanii · pentru spital, la preþ dublu Mai...

Documents

Transcript of [email protected] zzz 1 Badea, unul dintre artizanii · pentru spital, la preþ dublu Mai...