[email protected] zzz Prea devreme, domn’ Tibi · re dintre satele care aparþin de Gighera, o...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 62. 62. 62. 62. 624 4 4 4 4 1 1 1 1 13 - 13 - 13 - 13 - 13 - 19 decembrie 209 decembrie 209 decembrie 209 decembrie 209 decembrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

7Amãnunte

în pagina

14-15Amãnunteîn paginile

Proiect de legeîn sprijinulcondamnaþilorpentrucorupþie

















Preadevreme,domn’ Tibi...

3Amãnunte

în pagina

Râmnicu Vâlcea:Liceele „HenriCoandã” ºi „Oltchim”,propuse pentrudivizare totalã

















13 - 19 decembrie 2017 www.indiscret.ro

Deputatul PNL Nicolae Giugeacriticã în termeni foarte duriconstrucþia bugetarã propusã

de Guvernul PSD-ALDE pentru anul2018, catalogând-o drept ostilã dez-voltãrii ºi modernizãrii României, fi-ind previzibilã accentuarea decalaje-lor de dezvoltare în interiorul þãrii:”Nimeni sã nu-ºi facã iluzia cã anulurmãtor va trãi mai bine, cãci va fitare amãgit. Nu existã niciun motivserios sã ne pãcãlim singuri cã lucru-rile se vor schimba. Cel mai clarexemplu este proiectul de buget pen-tru anul 2018, care, deºi a fost trimiscu întârziere în Parlament, este ºi maislab construit decât în anul 2017.Aceasta este dovada supremã a in-competenþei Guvernului PSD-ALDEîn a profita de contextul economicfavorabil, de creºterea economicãmare, pentru a stimula investiþiilepublice ºi a susþine modernizareaRomâniei. ªi anul urmãtor, investiþii-le publice vor fi sacrificate din nou,pentru a nu ºtiu câta oarã, deºi eispun cã economia ”duduie”. Pãi,dacã aºa tare ”duduie” economia, dece trebuie sã tot taie din cheltuielipublice, de ce continuã sã nu aplicelegi, cum ar fi legea pensiilor, adicãsã majoreze punctul de pensie de la 1ianuarie sau de ce nu respectã legeaeducaþiei, punând în aplicare finan-þarea cu 6% din PIB a educaþiei. Cu-rios este faptul cã aceastã creºtereeconomicã nu se vede practic în ni-mic: majorarea salariilor pentru pro-fesori ºi medici se mai amânã încã odatã, cheltuielile instituþiilor sunt tã-iate cu 10%, achiziþii ºi angajãrilesunt interzise, unele drepturi ale an-gajaþilor, cum ar fi tichete sau prime,sunt amânate, iar pentru unele servi-cii sociale pentru preºcolari ºi ºco-

Gighera a continuat, ºi în2017, seria investiþiilormenite sã transforme locali-tatea de la malul Dunãrii într-o comunã modernã. O grãdi-niþã nouã, canale pentru apapluvialã, drumuri pietruite ºiun nou sistem de iluminatstradal sunt doar câtevadintre activitãþile derulatede edilul comunei, FloreaNeacºu, ºi echipa sa formatãdin executiv ºi consilierilocali în anul care stã sã seîncheie.

de Valentin Zarea

Situatã la aproape 70 de kilometride Craiova, aproape de malulDunãrii, comuna Gighera a în-

ceput, în anul 2012, odatã cu alegerealui Florea Neacºu în funcþia de primar,un susþinut proces de modernizare. Rândpe rând, numeroase proiecte, cele maimulte cu finanþarea nerambursabilã dela Uniunea Europeanã sau GuvernulRomâniei, au schimbat în bine faþa lo-calitãþii. Iar anul 2017 nu a fãcut excep-þie. Printre altele, autoritãþile locale aureuºit finalizarea construirii unei noi grã-diniþe, atât de necesare pentru comuni-tate. „Copiii sunt viitorul acestei comu-ne! Investind în educaþia lor nu facemaltceva decât sã ne asigurãm cã Gigherava avea un viitor mai bun decât prezen-tul. Credeþi-mã, dincolo de orice consi-derent, aceastã investiþie este cea maiimportantã!“, a declarat Florea Neacºu.

De asemenea, au fost pietruiþi câte 3kilometri de drumuri comunale în fieca-re dintre satele care aparþin de Gighera,o investiþie de aproximativ 700.000 delei, ºi a fost asfaltat un drum agricol, oinvestiþie în valoare de un milion de euro

lari nu sunt bani nici anul viitor. De-spre investiþii, chiar nu mai are senssã discutãm, pentru cã ele au fost pri-mele sacrificate. Pentru majoritateaproiectelor de investiþii aflate deja înderulare se alocã sume modice, dincare nu se poate face nimic. În unelecazuri chiar nu se alocã nimic. Vã potda exemplul unor obiective de inves-tiþii importante din judeþul Dolj, cumar fi infrastructura de la portul dinCalafat, modernizarea DN 56 Craio-va-Calafat sau Centura ocolitoare aCraiovei, pentru care Guvernul Tudo-se a alocat niºte mãrunþiº care nu vaajunge nici pentru vopsirea marcaje-lor rutiere! La fel de puþin importantpentru PSD-ALDE este ºi realizareaspitalului regional de la Craiova sauinvestiþiile în infrastructura ºcolarã.Aºadar, acest guvern ne trimite sã netratãm tot cu leacuri bãbeºti, iar peelevi sã înveþe în ºcoli prin care nicicu var pe pereþi nu s-a mai dat. Se vedetreaba cã pe doamna Olguþa Vasiles-cu nu o ia nimeni în serios în propriulpartid dacã a ajuns Doljul sã aibãprintre cele mai mici alocãri investi-þionale din þarã. Poate s-o fi prinsdomnul Dragnea cã-i þinteºte scaunul.Este condamnabil cã luptele lor dinpartid îi înfundã ºi mai tare pe olteniîn sãrãcie ºi subdezvoltare. Aºadar,românii primesc de la Guvernul PSD-ALDE: salarii mãrite doar pe hârtie,nu ºi în buzunare, drumuri ºi auto-strãzi tot pe hârtie, nu ºi în realitate,iar ºcolile noi ºi spitalele regionalevor rãmâne ºi anul viitor tot în sta-diul de proiect, adicã tot pe hârtie. LaPSD-ALDE totul e pe hârtie! Sã spe-rãm cã nu le ia ”statul paralel” ºihârtia, cãci atunci nici promisiuni numai au pe ce face”, a precizat depu-tatul PNL Nicolae Giugea.

proveniþi din fonduri europene ca urma-re a câºtigãrii unui proiect deosebit deimportant. În plus, administraþia localãa investit în iluminatul public stradal prinmontarea a 120 de becuri LED ºi a fina-lizat, la periferia satului Gighera, un ca-nal de scurgere a apelor pluviale, rezol-vând astfel o problemã care dãdea maribãtãi de cap locuitorilor din acea zonã acomunei.

Planuri mari pentru viitorAºa cum îi stã bine oricãrui gospodar

care se respectã, edilul comunei Gighe-ra ºi-a stabilit deja planurile pentru vii-tor. Astfel, Florea Neacºu spune cã adepus ºi i-au fost aprobate în acest annu mai puþin de patru proiecte prinPNDL (Planul Naþional de DezvoltareLocalã), în valoare totalã de 14,5 mili-oane de lei. Acestea vizeazã sistemul decanalizare în toate cele trei sate, extin-derea reþelei de apã în satul Zãval, pre-cum ºi reabilitarea grãdiniþelor din sa-tele Zãval ºi Nedeia. De asemenea, edi-lul comunei ºi-a propus sã depunã unproiect prin care sã obþinã finanþareanecesarã pentru asfaltarea a ºase kilo-metri de drumuri comunale, dar ºi sãinvesteascã în siguranþa cetãþenilor prinmontarea de lãmi stradale ºi camere deluat vederi în punctele cheie ale locali-tãþii. „Echipa formatã de mine, împreu-nã cu consultanþii noºtri, a reuºit sã ob-þinã aprobarea pentru patru proiecte prinProgramul Naþional de Dezvoltare Lo-calã. A fost un triumf al profesionalis-mului, a fost rezultatul unor eforturi ti-tanice ale tuturor persoanelor implica-te. Proiectele depuse au fost impecabilîntocmite ºi justificate, motiv pentrucare celor de la Ministerul DezvoltãriiRegionale le-a fost imposibil sã nu leaccepte. Va fi un an plin de surprize plã-cute pentru cetãþenii noºtri!“, a mai spusNeacºu.

2ADMINISTRAÞIE

“Avem creºtere economicãmare, dar Guvernul Tudose

nu este capabilsã construiascã nimic”

































Investiþiiimportante

în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera


în comuna Gighera

Florea Neacºu

13 - 19 decembrie 2017www.indiscret.ro

3SPECIAL

de Dan Olteanu

L-am cunoscut pe Tibi Pãtru în urmã cu 16 ani, când, printr-o serie bizarã de coincidenþe, am poposit în redacþia cotidianu-lui „Ora“, una dintre numeroasele publicaþii pe care le-a în-fiinþat de-a lungul anilor. Eram (încã) un adolescent bezmetic,aºa cum îi stã bine oricãrui tânãr pe care sistemul de educaþieromânesc îl îndeasã cu informaþii total irelevante pentru reali-tatea de afarã, care habar nu avea ce vrea sã facã în viaþã. „Lasãcã te facem ziarist“, mi-a spus domn` Tibi, aºa cum i se adresaucei mai mulþi oameni din redacþie, dupã vreo trei zile în caream scris, în gol, câteva zeci de ºtiri. O lungã perioadã n-amrealizat cã, de fapt, acesta era marele sãu talent: sã creeze zia-riºti. A pus pe picioare ziare, a publicat articole de impact, aavut colaborãri de excepþie cu giganþi media pe plan mondial,dar oamenii din jurul sãu au fost mereu pe primul loc. Þinea laziariºti. La toþi ziariºtii. Mereu ne lua apãrarea, indiferent desituaþie. Îi plãcea sã ne dea sfaturi, cum sã abordãm anumitesubiecte, cum sã ne raportãm la personajele din articolele noas-tre. ªi nu uita sã laude atunci când veneai cu un material bun.Un adevãrat dascãl pentru zeci de ziariºti care au modelat pre-sa craioveanã în ultimele douã decenii. De sâmbãtã însã, presacraioveanã este mai sãracã. ªi mai tristã. Tibi Pãtru a dus pre-sa boemã la Ceruri!

Drum lin,domn‘ Tibi!

de Cosmin Pretorian

Era varã, nu iarnã mohorâtã ca acum. Pãrul þi-era negru,barba aºijderea. Ochii erau aceiaºi, doar privirea parcã alt-fel... Stãteai în spatele biroului, cu un Carpaþi fumegându-þi înfaþã. Îmi pãreai inabordabil, pur ºi simplu mi-era greu sã des-chid gura. „Eu sunt Pretorian, îl caut pe domnul Pãtru“, amreuºit sã murmur, cãutând din priviri sprijin la o domniºoarãblondã ºi simpaticã din stânga ta. Aveam emoþii, iar uitãturata de sub sprâncenele stufoase nu mã ajuta deloc. „Tu eºti bã-iatul lui Nelu?“, m-ai întrebat. „Da“. „ªi vrei sã te faci zia-rist?“ „Da“, þi-am rãspuns. „Vrei sã scrii pe sport? Îþi placefotbalul?“ „Îmi place, dar nu vreau sã scriu pe sport. Oricealtceva“, þi-am rãspuns mai curajos, simþind, poate, cã e unmoment important, dar cu siguranþã neimaginându-mi cãaceastã scurtã ºi înfricoºãtoare pentru mine întâlnire avea sã-mi defineascã viitorul. „Cautã-l pe...“, nu mai reþin exact înbraþele cui m-ai aruncat, „ºi spune-i sã vorbeascã cu reporte-rii sã te duci de mâine cu ei pe teren“. Douã sãptãmâni m-ailãsat sã gravitez în jurul lui Mihai Tudor, al Danei Staicu, alMãdãlinei Bãlan sau al Alinei Mirea, dupã care, brusc, într-oºedinþã matinalã de redacþie, þi-ai întors privirea scrutãtoarespre mine: „Tu când te-apuci de scris?“ „Ãããã, astãzi“.

Am scris, þi-a plãcut, ºi în urmãtorii zece ani te-ai strãduit sãmã faci un ziarist bun. M-ai învãþat tot ce ºtiai tu mai bine ºi,fãrã sã vrei, m-ai învãþat ºi cum sã mã feresc de greºelile pecare tu le fãceai ca urmare a incredibilei naivitãþi care te ca-racteriza. Ai avut rãbdare cu mine, aºa cum în cei douãzeci ºiceva de ani ai avut cu zeci de foºti ºi actuali jurnaliºti cãrorale-ai pus condeiul între degete. Ai picurat speranþã în fiecaredintre noi. Ne-ai deschis drumuri în viaþã pe care unii dintrenoi mai pãºim ºi în prezent. Unii þi-au mulþumit când încã trã-iai, alþii îþi mulþumesc acum. Eu, ranchiunos, cum mã ºtii, amzis cã mai am timp s-o fac. N-am luat în calcul cã, de multe ori,timpul nu mai are rãbdare cu noi. Mergi cu grijã, domnu‘ Tibi,ºi din când în când dã-ne câte-un semn sã ºtim cã eºti bine!Mulþumesc mult, maestre!

Mulþumesc mult,maestre!

(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)(1958-2017)Tibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi PãtruTibi Pãtru


4POLITICÃ

Publ

icita

te

V asile Cocoº, deputatPSD de Vâlcea, afirmãcã prin mãsura trecerii

contribuþiilor sociale obligato-rii în salariul brut lunar angaja-þii vor avea beneficii ºi nu se vorconfrunta cu dezavantaje, aºacum se vehiculeazã adesea înspaþiul public. Parlamentarulsocial democrat gireazã acesteafirmaþii cu expertiza sa în zonadrepturilor salariale.

„În ultimele sãptãmâni, s-avorbit foarte mult în spaþiul pu-blic despre cât de rãu va fi pen-tru salariaþii români dacã se vorintroduce în salariul lunar brutindividual contribuþiile socialeobligatorii ale angajatorului.Dupã ce Guvernul României aadoptat, miercuri, 8 noiembrie2017, Ordonanþa de urgenþã nr.79 privind unele modificãri laCodul fiscal, mass-media, cata-logând aceste modificãri drepto Revoluþie fiscalã, o mare par-te a românilor a înþeles cã aces-te modificãri sunt necesare ºibine-venite. În speþã, introdu-cerea contribuþiilor sociale obli-

gatorii din sarcina angajatoru-lui în salariul brut lunar al sala-riatului este beneficã pentruacesta. Sunt unul dintre parla-mentarii PSD cu expertizã înzona drepturilor salariale, caream studiat cu mare atenþie acestaspect ºi, dupã ce am procedatla simularea calculelor pentrudiverse mãrimi de salariu, înce-pând cu cel minim pe economieºi comparând procedura actua-lã cu ceea ce se va aplica înce-pând cu 1 ianuarie 2018, amconstatat cã salariaþii românivor avea cel puþin urmãtoareleavantaje:

Creºterea salariului brut lu-nar va duce la creºterea numã-rului de puncte pentru pensie,deoarece numãrul de puncte depensie se calculeazã prin rapor-tarea câºtigului salarial brut lu-nar la câºtigul salarial mediu brutpe economie comunicat lunar deInstitutul Naþional de Statisticã;

Creºte în sumã absolutãnivelul contribuþiei individuale

la fondul de sãnãtate; Creºte în sumã absolutã

nivelul contribuþiei individualela fondul individual de pensie,inclusiv la fondul individual dinPilonul II de pensie;

Creºte salariul net lunar,aceasta ca urmare atât a creºte-rii nivelului deducerii persona-le, cât ºi ca urmare a reduceriiimpozitului pe venitul salarialde la 16% la 10 %.

Am convingerea cã angajato-rii vor gãsi soluþii de menþinereîn 2018 cel puþin a salariului netlunar individual avut la 31 de-cembrie 2017 ºi, dupã analizeatente, vor gãsi soluþii de com-pensare a eventualelor creºteriale fondului de salarii lunar.Asigur românii cã toate preve-derile din OUG nr. 79/2017 pri-vind modificarea Codului fiscalau fost fãcute pentru binele ro-mânilor ºi al României”, susþi-ne deputatul Cocoº într-o decla-raþie politicã.

(M.P.)

Deputatul Vasile Cocoº explicãbeneficiile trecerii contribuþiilorsociale în salariul brut


















Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Publ

icita

te

5ACTUALITATE

Craiova intrã în atmo-sfera Sãrbãtorilor deIarnã. De sâmbãtã,

25 noiembrie 2017, craiove-nii se pot bucura de eveni-mentele pregãtite de Primã-ria Craiova pentru Gala Sãr-bãtorilor de Iarnã 2017: spec-tacole, expoziþii cu vânzarede produse specifice Crãciu-nului, patinoar ºi OrãºelulCopiilor, din dorinþa ca locui-torii Craiovei sã petreacãîmpreunã cele mai frumoasesãrbãtori de peste an.

Acþiunile pregãtite de au-toritãþile locale craiovenilorvor avea loc, în acest an, atâtîn Piaþa Mihai Viteazu, undesunt amplasate Târgul deCrãciun, patinoarul ºi scena,cât ºi pe esplanada TeatruluiNaþional Marin Sorescu,unde va fi montat OrãºelulCopiilor.

Pentru prima oarã, Târgulde Crãciun din Craiova îºideschide porþile mai devre-me, pe 25 noiembrie 2017,ºi într-o nouã locaþie: Piaþa

Mihai Viteazu. Pânã pe 7 ia-nuarie, Primãria Craiova, Con-siliul Local ºi partenerii invitãcraiovenii sã trãiascã împreunãspiritul Sãrbãtorilor de Iarnã cuspectacole, colinde, patinoar,expoziþie cu vânzare de diverseproduse (gastronomice, tradiþi-onale, artizanale, ornamente deCrãciun etc.) ºi alte surprize, laTârgul de Crãciun Craiova2017.

Spectacolul de inaugurare alGalei Sãrbãtorilor de Iarnã 2017ºi aprinderea oficialã a lumini-þelor de Crãciun sunt programa-te sâmbãtã, 25 noiembrie, în Pia-þa Mihai Viteazu, începând cuora 18.00, când artiºtii CASUALBAND, RAOUL, DINU IAN-CU SÃLÃJANU ºi CORINACHIRIAC vor încãlzi atmosferaºi vor da startul sezonului alb.

Concertele ºi spectacolele ini-þiate de Primãria Craiova, cusprijinul partenerilor, vor con-tinua în Piaþa Mihai Viteazu, înzilele de 2, 8, 9, 15, 16 ºi 21decembrie 2017, orele 18.00 –20.00. Pe scena special amena-

jatã, craiovenii vor avea ocaziasã-i admire pe copiii ºi artiºtiide la Palatul Copiilor din Cra-iova, de la Opera Românã Cra-iova, Ansamblul Folcloric Ma-ria Tãnase, Casa de Culturã aStudenþilor, Filarmonica Olte-nia Craiova, Liceul de ArtãMarin Sorescu, Seminarul Teo-logic, Colegiul Naþional CarolI, Casa de Culturã Traian De-metrescu, dar ºi pe Rafaela, pefolkiºtii din Generaþia Folk (co-ordonaþi de Mãdãlina Amon)sau pe tinerii soliºti de la ªcoa-la de Muzicã Dan ªincai. Vi-neri, 1 decembrie 2017, scenadin Piaþa Mihai Viteazu este re-zervatã artiºtilor invitaþi în ca-drul Festivalului InternaþionalAdrian Pãunescu.

Mai multe detalii, programulTârgului de Crãciun ºi al spec-tacolelor din luna decembrie2017 vor fi actualizate pe pagi-na de facebook a Primãriei Cra-iova @facebook/Primaria-Mu-nicipiului-Craiova, pe paginaTârgului de Crãciun @facebo-ok/TargdeCraciunCraiova2017ºi pe site-ul www.primariacra-iova.ro.

Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017Târgul de CrãciunCraiova 2017

de Virgil Dumitrescu

constituþie, ceea ce, de fapt, s-a ºi întâmplat în 1991. Aceas-ta e cronologia faptelor. Niciîn naturã nu se trece brusc dela iarnã la varã. Peste 14 mili-oane de oameni, temãtori, ne-pregãtiþi sã azvârle cojocul re-publican ºi sã îmbrace cãmã-ºuþa cu mâneca scurtã a primã-verii regaliste, l-au ”încoro-nat”, cu 86% din opþiuni, pecontracandidatul lui Câmpea-nu ºi Raþiu. Comunismul aduspe ”glorioasele” ºenile sovie-tice operase din 1944 astfelîncât nimic din sãmânþa mo-narhicã sã nu încolþeascã. Darce-au cãutat tancurile ruseºti înRomânia? Au cãutat exact cele-a împins sã facã nazismul desorginte europeanã, de la Estla Vest încã. Întoarcerea arme-lor, la 23 august 1944, princare rãzboiul a fost scurtat cuºase luni, i-a adus RegeluiMihai I decoraþia ”Pobeda”(Ordinul Victoriei), de pe careamprentele lui Stalin nu s-arºterge nici cu acid. Cum nu s-a ºters din hronic pagina con-damnãrii la gulag a celor pes-te 140.000 de soldaþi români,din cauzã cã parafarea armis-tiþiului avea sã treneze pânã pe12 septembrie 1944, la Mos-cova. Nu-i vorbã, chiar ºiMontgomery a fost distins cu”Pobeda”, chiar ºi Eisenho-wer. Regelui Mihai I nu i s-afacilitat de niciun lider mar-cant de atunci ºi de niciun fan-te smiorcãit de astãzi sã preiafrâiele regalitãþii. Securitateaabia îºi primise cadoul de Crã-ciun, clasa politicã bâjbâia. Nuse ridicase ceaþa.

Acum, când trupul neîn-sufleþit al ultimuluirege al României se

pregãteºte pentru a primi þãrâ-na eternitãþii, pe mulþi dintrenoi i-a cutreierat întrebarea”ce-ar fi fost dacã?...” Adicã-telea ce-ar fi fost dacã, la 20mai 1990, în locul lui Ion Ilies-cu, l-am fi ales pe Regele Mi-hai I. Pãi ar fi fost de patru orimai bine pentru þarã. I-am fievitat pe primul preºedinte re-publican cu tot ce a însemnatel, pe al doilea, pe al treilea,pe al patrulea. Am fi salvatdestule miliarde nejumulitedin ghearele acumulãrii sãlba-tice, fabrici ºi uzine inventa-riate ca fiare vechi, multe dinbogãþiile vânturate pe nimicale subsolului. Am fi aruncatla gunoi reflexele comunistoi-de ºi securistoide, am fi fost onaþiune mai demnã faþã cu na-þiunea dezbinatã de astãzi. Lafel de important, o naþiune maisãnãtoasã la trup ºi la minte.N-am fi avut parte de rãzboiulromâno-român în care suntemtârâþi, din afarã ºi dinãuntru, cumari repercusiuni în viitor. Amfi avut mai mulþi codri fraþi ºimai puþine cozi de topor. Maipuþine lichele ºi mai mulþi in-telectuali neînregimentaþi. Amfi mulþumit cu sufletul deschiseroilor din decembrie 1989,datoritã cãrora gustãm din ca-pitalism ca dintr-un cozonacrumenit. Întrebarea ”ce-ar fifost dacã?...” este, din pãcate,una lipsitã de fundament, fi-indcã trebuia ales democraticun nou legislativ care sã supu-nã referendumului o nouã

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Crimã cu autori în ceaþã Un bãrbat în vârstã de48 de ani a murit, iarun coleg al sãu aajuns în stare gravã laspital, ca urmare aunui accident demuncã petrecut laCombinatul Oltchimdin Râmnicu Vâlcea îndimineaþa zilei de 12decembrie. Potrivitinformaþiilor prelimi-nare, cei doi s-auintoxicat cu vapori deazot, dupã ce au intratîn vasul 501 de prope-noxid care era gol ºila care se fãceaurevizii tehnice.

de Marielena Popa

Surse din CombinatulOltchim spun cã opera-torul chimist care a de-

cedat se numeºte Florin Boblea-gã. Acesta ar fi intrat în vasulîn care urma sã facã intervenþiiºi, dupã ce a coborât câtevatrepte, i s-ar fi fãcut rãu ºi ar ficãzut de pe scarã. ªeful de sec-þie Ionel Bejenariu (59 de ani)a încercat sã îl salveze, dar va-porii l-au afectat puternic ºi peel. În cazul lui Florin Bobleagãnu s-a mai putut face nimic,decesul fiind declarat la ora10.41. Rãmâne de vãzut dacãfurtunul de aerisire era în regu-lã ºi dacã au fost folosite mãºtipentru protecþie respiratorie.

Celãlalt angajatse aflã la spitalîn stare stabilã

Dus la Spitalul Judeþean deUrgenþã Vâlcea, Ionel Bejena-riu a fost stabilizat. MediculDan Ponoran, directorul aces-tui spital, a declarat marþi, la ora15.30, cã la acel moment Beje-nariu îºi revenise: ”Este stabil,nu sunt probleme, cel puþin nuacum”.

IPJ Vâlcea: S-aînregistrat un dosarpenal pentruucidere din culpã

Inspectoratul de Poliþie al Ju-deþului Vâlcea a anunþat cã înaceastã situaþie s-a înregistratun dosar pentru ucidere din cul-pã: ”La data de 12 decembrieîn jurul orei 9.30 am fost sesi-zaþi cu privire la producerea

unui accident de muncã la com-binatul Oltchim. Poliþia ºi am-bulanþa s-au deplasat la faþa lo-cului. Unul dintre cei doi bãr-baþi implicaþi a decedat, nu arãspuns manevrelor de resusci-tare. Se pare cã cei doi au co-borât într-un recipient pentru aface o reparaþie, dar au fost in-toxicaþi de la emanaþiile de gazeale substanþelor depozitate an-terior în recipient. (...). S-a în-registrat un dosar pentru ucide-

re din culpã, art.349 ºi art.350Cod Penal“, a precizat IPJ Vâl-cea.

Conducerea Oltchimanunþã o comisieinternã

Conducerea Oltchim a anun-þat într-un comunicat de presãcã la nivelul companiei a fostconstituitã o comisie internãpentru a analiza acest incident.

Vâlcea:Un muncitor dela CombinatulOltchim a muritîntr-un vasde propenoxid


















7ACTUALITATE

Deputata Daniela Oteºanu –întâlnire cu femeile în dificultate

de la Centrul Maternal Troianu

Publ

icita

te

Persoanele condam-nate pentru corupþiear putea primi dreptulde a putea fondasocietãþi private,acesta fiind interzis înprezent de normative-le în vigoare. Iniþiat deCãtãlin Marian Rãdu-lescu, deputat PSD deArgeº, ºi susþinut de59 de aleºi social-democraþi, proiectulde modificare a LegiiSocietãþilor a fostdepus la CameraDeputaþilor pe 7decembrie a.c.

de Marielena Popa

”Considerãm cã interzicereaa fi fondatorul unei societãþipersoanelor care au fost con-damnate pentru infracþiuni decorupþie ar trebui eliminatã.Faptele de corupþie au un sub-iect calificat ºi privesc exerci-tarea unor atribuþii în domeniulpublic. Sãvârºirea unei infrac-þiuni care priveºte exercitareaunor atribuþii într-o funcþie saudemnitate publicã nu influen-þeazã activitatea unei societãþidin domeniul privat”, se aratãîn expunerea de motive.

Prin urmare, se propune mo-dificarea Legii 31/1990, LegeaSocietãþilor, Art.6, alin(2), ast-

fel: “Nu pot fi fondatori per-soanele care, potrivit legii, suntincapabile ori care au fost con-damnate pentru infracþiunicontra patrimoniului, prin ne-socotirea încrederii, delapida-re, infracþiuni de fals în înscri-suri, evaziune fiscalã, infracþi-uni prevãzute de Legea 656/2002 pentru prevenirea ºi sanc-þionarea spãlãrii banilor, pre-cum ºi pentru instituirea unormãsuri de prevenire ºi comba-tere a finanþãrii actelor de te-rorism, republicatã, sau pentruinfracþiunile prevãzute de pre-zenta lege”.

Printre semnatarii proiectuluise aflã ºi deputaþi din toatã zonaOlteniei.

În contextul Zilei internaþio-nale pentru eliminarea vio-lenþei împotriva femeilor,

doamnele din Organizaþia Fe-meilor Social Democrate Vâlceaau vizitat, pe 25 noiembrie, Cen-trul Maternal Troianu, un loc încare mãmici care nu au unde sãse adãposteascã sau trec prinperioade dificile au gãsit un cã-min cald pentru ele ºi copiii lor.

Iniþiatoarea acestei întâlniri afost deputata Daniela Oteºanu,preºedinte al OFSD Vâlcea.

„25 Noiembrie -ziua interna-þionalã pentru eliminarea vio-lenþei împotriva femeilor! Îm-preunã cu prietenele mele dinOFSD ºi DGASPC Vâlcea, amvizitat Centrul Maternal Troia-nu. Am stat de vorbã cu doam-nele ºi domniºoarele din centru,le-am ascultat poveºtile, le-amprezentat filme cu subiecte co-mune cu ale lor, dar ºi cu soluþiipentru anumite situaþii, le-amîmpãrtãºit speranþele pentru oviaþã de familie normalã. Mul-þumim mult personalului din

centru pentru sprijin! Mulþu-mim Dianei Deaconeasa pentruefortul depus în organizareaacestei acþiuni”, a consemnatDaniela Oteºanu pe pagina sade socializare.

Femeile aflate la Centrul Ma-ternal Troianu au fost sfãtuite sãaibã încredere în ele însele, dar

ºi în programele de prevenire ºicombatere a violenþei în fami-lie care le pot oferi atât lor câtºi copiilor lor o viaþã mai bunã.ªi, la un pahar de suc ºi o prãji-turã, femeile greu încercate auprimit diplome de curaj, dar ºiîncurajãri cã nu sunt singure.

(M.P.)

Daniela Oteºanu

Proiect de legeîn sprijinulcondamnaþilorpentru corupþie


















8CULTURÃ

Faptul cã PNL ºi USR audepus împreunã peste600 de amendamente la

proiectul de buget nu aratã nicipe departe o preocupare defond a lor pentru acesta. Dim-potrivã, este mai degrabã o în-cercare de blocare a dezbateriiºi adoptãrii lui într-un orizontde timp util pentru buna finan-þare a activitãþii în România.

Critica unui proiect de bu-get este binevenitã de oriundear veni ea dacã sensul acesteiaeste îmbunãtãþirea lucrurilor,nu blocarea lor.

Bugetul este al României, aloamenilor ºi al comunitãþilor,nu al Puterii sau Opoziþiei.Constat, din pãcate, din mie-zul lucrurilor cã dorinþa Opo-ziþiei de a bloca, de a nega, dea se împotrivi fãrã a cugeta laorice vine din partea guvernu-lui este mai mare decât dorin-þa de a contribui la construc-þie, la un minim consens atâtde necesar mai ales în aceastãchestiune a Bugetului.

Fãrã o analizã minuþioasã aProiectului, fãrã un dram decuget, deja s-au ºi aruncat decãtre lideri ai opoziþiei acuzeapocaliptice despre iminentacatastrofã ce va fi deschisã deacest Buget.

Eu sper ca în perioada ur-mãtoare colegii parlamentaridin PNL ºi USR sã dea dova-

Bugetul ºi Cugetul

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

dã de minima moralia ºi sãcontribuie la o dezbatere echi-libratã care sã ajute la finali-zarea proiectului de buget.Tocmai pentru cã este Buge-tul României.

Pe fond în privinþa bugetu-lui, modelul economic pe careîl propunem împreunã, guver-nul actual, coaliþia de guver-nare, pentru 2018, este pãstra-rea creºterii economice, creº-terea veniturilor cetãþenilor,creºterea nivelului investiþii-lor.

Creºterea economicã din2017 ne va ajuta sã asigurãmo creºtere a nivelului de trai alromânilor, dar ºi sã facem in-vestiþii. Noul buget va avea ocomponentã care se va axa pesusþinerea investiþiilor publice.În anul 2018 cheltuielile des-tinate investiþiilor însumeazã38,5 miliarde lei, reprezentândaproximativ 4,2% în PIB, pen-tru ca în anul 2020 acestea sãfie estimate la 53,3 miliardelei, în anul 2021 estimarea sesitueazã la 54,4 miliarde lei ºio pondere în PIB de 4,8% dinPIB, înregistrându-se o creº-tere de 0,6 puncte procentualefaþã de anul 2018.

Bugetul va fi echilibrat ºiva oferi siguranþã cetãþenilorþãrii cã în 2018 nu vor apãreasituaþii care sã punã în pericolveniturile ºi calitatea vieþii lor.

Publ

icita

te

Cu ocazia sãrbãtorilor deiarnã, Muzeul OltenieiCraiova, în parteneriat

cu Grãdiniþa „Little Diamonds”,organizeazã, joi, 14 decembrie,ora 10.00, la sediul Secþiei deistorie – arheologie, str. Mado-na Dudu nr.14, atelierul “Crã-ciun pentru toþi”. În cadrulacestui atelier, copiii grãdiniþeivor confecþiona ornamente pen-tru brãduþul de Crãciun: coro-niþe, globuleþe, steluþe, clopoþei.

Totodatã, anunþãm deschide-rea Campaniei „Crãciun pen-tru toþi”, în cadrul cãreia ceiinteresaþi pot dona bani, jucãriisau hãinuþe, beneficiarii acestordonaþii fiind copiii celor 5 grã-diniþe din Valea Stanciului, ju-

deul Dolj. Donaþiile se pot adu-ce la Muzeul Olteniei, sediulSecþiei de istorie – arheologie,str. Madona Dudu nr. 14 sau laGrãdiniþa Little Diamonds, str.Amaradia nr. 5A.

Lucrãrile confecþionate decopii în cadrul atelierului vorface obiectul unei expoziþiiamenajate în holul MuzeuluiOlteniei, unde pãrinþii, buniciisau prietenii copiilor pot rãs-cumpãra obiectele acestora,donând bani ce vor fi folosiþi laachiziþionarea de rechizite ºco-lare, jocuri, jucãrii pentru copi-ii grãdiniþelor din Valea Stan-ciului, judeul Dolj, Moº Crã-ciun ajungând la ei cu toate da-rurile strânse vineri, 22 decem-brie 2017.

Atelierul de creaþie“Crãciun pentru toþi”,

la Muzeul Olteniei!


9CULTURÃ

Publ

icita

tePu

blic

itate

B iblioteca Judeþeanã”Alexandru ºi AristiaAman”, prin Centrul

Transfrontalier de Informaþii ºiComunicaþii Dolj-Vratsa, alã-turi de Lectoraratul Bulgar dincadrul Facultãþii de Litere, U-niversitatea din Craiova, orga-nizeazã miercuri, 13 decem-brie, începând cu ora 12, ma-nifestarea “Clasicul LiterarBulgar - cunoaºtere pentrutoþi. Arhive necunoscute în con-text cultural”.

Datând de la sfârºitul secolu-lui al XIV-lea, migraþia intelec-tualitãþii bulgare creºtine cãtrenordul Dunãrii a reprezentat oconstantã a perioadei premoder-ne. Tendinþa s-a amplificat înpermanenþã pânã târziu în seco-lul al XIX-lea, atunci când Prin-cipatul Bulgariei îºi câºtiga sta-tutul de autonomie. Intelectualide marcã ai culturii bulgare augãsit în România un teren priel-nic atât pentru consolidarea tra-diþiilor ºi obiceiurilor popula-re, cât ºi pentru organizarea lup-tei de emancipare.

Scopul manifestãrii constãatât în promovarea accesibilitã-þii ºi a tradiþiilor de comunicareliterarã între popoarele român ºibulgar, dar ºi în propunerea denoi criterii ºi obiective în mã-surã sã întãreascã legãturile cul-turale ºi ºtiinþifice pe ambelemaluri ale Dunãrii.

Invitaþi:- Dr. doc. Elka Traikova, Di-

rector al Institutului de Litera-turã din cadrul Academiei deªtiinþe din Bulgaria;

- Prof. dr. Rumiana Damiano-va, Preºedinte al Senatului Uni-versitãþii ºi Institutului de Lite-raturã din Sofia, Bulgaria;

- Dr. doc. Alexander Iorda-nov, Preºedinte al ConsiliuluiGeneral al Institutului de Lite-raturã din Sofia, Bulgaria;

- Prof. dr. Dimitrinka Dimi-trova, Lector în cadrul Lectora-tului de limbã bulgarã al Uni-versitãþii din Craiova;

- prof. dr. Daniela Andrei.Participã:- studenþi ai Universitãþii din

Craiova;

”””””ArArArArArhivhivhivhivhive necunos-e necunos-e necunos-e necunos-e necunos-cutcutcutcutcute în conte în conte în conte în conte în conteeeeextxtxtxtxtculturculturculturculturcultural”al”al”al”al”

- elevii clasei a IX-a de laColegiul Naþional “ElenaCuza”, coordonaþi de profeso-rii Ileana Trincã ºi MonicaBunta.

Evenimentul se va desfãºurala Centrul Transfrontalier de In-formaþii ºi Comunicaþii DoljVratsa, situat în municipiul Cra-iova, str. Jieþului, nr. 21.

*Centrul Transfrontalier de

Informaþii ºi ComunicaþiiDolj-Vratsa a fost inaugurat în3 august 2016 ºi funcþioneazãîn cadrul Bibliotecii Judeþene“Alexandru ºi Aristia Aman”.Rezultat în urma implementã-rii unui proiect european fi-nanþat prin Programul de Co-operare Transfrontalierã Ro-mânia-Bulgaria 2007-2013,Centrul Transfrontalier de In-formaþii ºi Comunicaþii Dolj-Vratsa are ca obiective princi-pale: crearea unei baze de dateprin digitizarea tuturor docu-mentelor, hãrþilor, cãrþilor ºimaterialelor rare aflate în pa-trimoniul bibliotecii ºi al mu-zeelor din Craiova, la care seadaugã fondurile partenerilordin Vratsa, dar ºi crearea pre-miselor propice dezvoltãriioportunitãþilor de afaceri co-mune, a parteneriatelor publi-ce la toate nivelurile, dar ºi aschimburilor sociale ºi cultu-rale între comunitãþile din Doljºi Vratsa. Valoarea totalã aproiectului a depãºit suma de3 milioane de euro.

ClasiculLiterar Bulgar –cunoaºterepentru toþi


Publ

icita

te

În urma ºedinþei Permanenþei Consiliului Eparhial al ArhiepiscopieiRâmnicului, s-a hotãrât scoaterea la

concurs a urmãtoarelor posturi clericale:Protoieria Râmnicu-Vâlcea -

postul vacant de preot de caritate în Cen-trele de plasament ale judeþului Vâlcea,cu perioadã de candidare 08.01.2018 -08.02.2018.

Protoieria Cãlimãneºti - postul va-cant de preot paroh la Parohia Mlãceni,com. Periºani, sat Mlãceni, cu perioadãde candidare 08.01.2018 - 08.02.2018.

Protoieria Horezu - postul vacant depreot paroh la Parohia Pãrãuºani, comu-na Livezi, cu perioadã de candida-re 08.01.2018 - 08.02.2018.

Dosarele candidaþilor ce îndeplinesccondiþiile statutare se depun la SectorulAdministrativ al Arhiepiscopiei Râmni-cului.

Arhiepiscopia Râmnicului

Arhiepiscopia Râmnicului scoatela concurs trei posturi de preot10

POLITICÃ

Într-un mesaj postat pe pa-gina sa de socializare, de-putatul PSD de Vâlcea,

Eugen Neaþã, le transmite vâl-cenilor mulþumirile sale pentruvotul pe care i l-au acordat înurmã cu un an ºi îi asigurã cãîºi va respecta toate promisiu-nile. În acest context, parlamen-tarul social-democrat face refe-rire ºi la Legile justiþiei, desprecare afirmã cã sunt conceputepentru o Românie corectã.

”Dragi vâlceni,Data de 11 decembrie 2016 a

fost ºi este un moment de neui-tat pentru mine!

A fost ziua în care dumnea-voastrã, oameni minunaþi, mi-aþi acordat votul de încredere laalegerile parlamentare ºi aþi de-cis sã vã reprezint ca deputat înParlamentul României.

Votul meu a fost pentru:O Românie prosperã ºi puter-

nicã!A aduce la guvernare un par-

tid care sã redea oamenilor res-pectul, demnitatea ºi liniºteasocialã! Un partid care are dra-goste de oameni, crede în ro-mâni ºi în România!

Nu m-am înºelat ºi astãzi arã-tãm prin ceea ce facem cã sun-tem aproape de oameni ºi lu-crãm pentru a îndrepta lucruri-le în þara noastrã!

Ieri, 11 decembrie 2017, la unan de când am fost ales depu-tat, am votat în plenul Camerei

Deputaþilor pentru: Un statut al magistratului

european ºi modern; O justiþie corectã ºi impar-

þialã; Pentru ca toþi românii sã be-

neficieze de prezumþia de nevi-novãþie;

O justiþie înfãptuitã de pro-fesioniºti;

Un stat de drept ºi separa-rea puterilor în stat.

Celor care aveþi încredere înmine vã transmit pe aceastã calecã votul meu a fost în cunoºtin-þã de cauzã, a fost unul care sãcorecteze disfuncþionalitãþileapãrute în înfãptuirea actului dejustiþie.

Pachetul legislativ “Legilejustiþiei” este fãcut pentru ca in-stituþiile statului sã funcþionezeîn interesul oamenilor ºi pentruca toþi sã beneficieze de o le-gislaþie corectã în care adevã-rul ºi hotãrârea justã sã prime-ze.

Mulumesc tuturor celor carecredeþi în mine!

Vã reprezint aºa cum meritaþi:cu cinste, respect ºi demnitate.Cred în dumneavoastrã, îmi voirespecta promisiunile, vã suntalãturi ºi sunt convins cã împre-unã vom realiza lucruri poziti-ve pentru judeþul Vâlcea ºi Ro-mânia!

Vã doresc tuturor multã sãnã-tate ºi toatã aprecierea mea pen-tru susþinere ºi încredere!”

Deputatul Neaþã –mesaj pentru

vâlceni la un ande mandat


































Trecerea la cele veºnicea Regelui Mihai al Ro-mâniei reprezintã, fãrã

doar ºi poate, un moment caremarcheazã sfârºitul unei epocinu doar în istoria României, cia întregii Europe. Odatã cudispariþia Majestãþii Sale, bã-trânul continent rãmâne ºi fãrãultimul ºef de stat de dinain-tea cãderii cortinei de fier. Dardincolo de aceste borne isto-rice, pentru români, acest tra-gic moment trebuie sã repre-zinte un ceas de reflecþie asu-pra destinului sãu, asupraidentitãþii ºi valorilor.

Vremurile tulburi au fãcutca anii monarhiei albaneze sãnu se suprapunã domniei Re-gelui Mihai decât în perioadaregenþei (1927-1930). Totuºi,date fiind strânsele relaþii in-terbelice dintre România ºiAlbania, se cuvine amintitã vi-zita de stat pe care Regele ZogI a efecutat-o la Bucureºti ºiSinaia în anul 1939, la invita-þia Regelui Carol al II-lea.

În cursul zbuciumatei saledomnii, Regele Mihai a datdovadã de curaj ºi demnitate,într-un context intern ºi inter-naþional pe care cu greu îl pu-

Dispariþia Regelui Mihai -sfârºitul unei epoci

tem înþelege în ziua de astãzi,oricâte analogii am cãuta sãfacem. Dar la fel de demnã depreþuire s-a dovedit atitudineaMajestãþii Sale ºi în anii exi-lului, ataºamentul faþã de po-porul român ºi sprijinul acor-dat României pe drumul inte-grãrii euroatlantice fiind edi-ficatoare pentru seriozitatea ºiresponsabilitatea cu care Re-gele Mihai a înþeles sã-ºi în-deplineascã misiunea pentrucare s-a nãscut, chiar ºi dupãevenimentele de la sfârºitulanului 1947.

Astãzi, la încheierea uneiepoci complicate, considerãmcã Regelui Mihai i se cuvinrespectul ºi recunoºtinþanoastrã, ca unui fost ºef destat care ºi-a manifestat per-manent dragostea pentru po-porul sãu. Dezbaterea despremonarhie ºi republicã este odezbatere eminamente politi-cã, iar Regele Mihai nu poa-te fi circumscris unui arealatât de îngust pentru cã Ma-jestatea Sa nu a fost o perso-nalitate a vieþii politice, ci opersonalitate a istoriei Româ-niei.

Dumnezeu sã-l odihneascã!

de Bogdan-Alin Stoica,Deputat,

Asociaþia LigaAlbanezilor din România

„Dezbaterea în Parlament aLegii Bugetului de Stat pe anul2018 reprezintã un bun prilejpentru deputaþi ºi senatori de apromova interesele judeþului pecare îl reprezintã în Parlamen-tul României. Pe aceastã cale,deputatul Cristian Buican ºisenatorul Romulus Bulacu audepus o serie de amendamentela Legea Bugetului de Stat peanul 2018 în vederea asigurãriisumelor necesare pentru moder-nizarea ºi reabilitarea drumuri-lor naþionale ce traverseazã ju-deþul Vâlcea, considerând cãrealizarea unei infrastructurirutiere corespunzãtoare repre-zintã principalul pas în vedereaasigurãrii unei dezvoltãri dura-bile reale”, anunþã PNL Vâlceaîntr-un comunicat de presã.

Amendamentepentru drumurinaþionale cetranziteazã Vâlcea

„Deputatul Cristian Buican ºisenatorul Romulus Bulacu con-siderã cã lipsa oricãror preve-deri în Legea Bugetului de Statpe anul 2018 pentru moderni-zarea sau reabilitarea DN-urilorce tranziteazã judeþul Vâlceareprezintã condamnarea judeþu-lui la subdezvoltare, prin priva-rea acestuia de o infrastructurãrutierã naþionalã de calitate.Astfel, cei doi parlamentariPNL de Vâlcea au solicitat prinamendamentele depuse moder-nizarea sau reabilitarea DN 7 D,DN 7 A, DN 64, DN 65 C ºisuplimentarea fondurilor pentrumodernizarea DN 67 B. Pentrumodernizarea DN 7 D, singu-rul drum de pãmânt din judeþulVâlcea, cei doi au solicitat fon-duri în valoare de 216.000 miilei, sumã ce ar fi suficientã pen-tru finalizarea acestui obiectivde investiþii ºi ar transformaÞara Loviºtei într-o perlã a tu-rismului din România. Tot învederea dezvoltãrii turistice azonei de nord a judeþului Vâl-cea, deputatul Cristian Buicanºi senatorul Romulus Bulacu ausolicitat ºi suplimentarea buge-tului Ministerului Transporturi-

lor cu suma de 729.675 mii leipentru modernizarea DN 7ABrezoi - Voineasa – Petroºani,drum ce asigurã accesul dinspreValea Oltului ºi Petroºani cãtreTransalpina, cel mai spectacu-los drum de munte din Româ-nia, ce atrage anual sute de miide turiºti, ºi cãtre cel mai noudomeniu schiabil din România,Transalpina Schi Resort. Deasemenea, cei doi parlamentariliberali vâlceni au mai solicitatsuma de 217.638 mii lei pentrumodernizarea DN65 C întreBãlceºti ºi Horezu ºi suma de219.520 mii lei pentru moder-nizarea DN64, pe porþiunea cetraverseazã judeþul Vâlcea, Olã-neºti - Râmnicu Vâlcea - Drã-gãºani. Un caz aparte îl repre-zintã DN 67 B Scoarþa – Piteºti,a cãrui reabilitare trebuia înce-putã încã din anul 2010, dar careîn Bugetul de Stat pe anul 2018are prevãzutã doar suma de1.897 mii lei, cu mult sub nece-sarul de finanþare de 661.061mii lei. Având în vedere cã sumapropusã pentru lucrãrile dinanul 2018 pentru reabilitareaDN 67 B reprezentau doar 0,3%din necesarul de finanþare a în-tregii lucrãri, deputatul CristianBuican ºi senatorul Romulus

Bulacu au solicitat suplimenta-rea acestei sume la întreaga va-loare a lucrãrilor necesare”, searatã în comunicatul de presãamintit.

Senatorii ºideputaþii liberali -amendamentepentru autostrãzileSibiu-Piteºti ºi TârguMureº-Iaºi-Ungheni

Potrivit acestui document,

11POLITICÃ

toþi parlamentarii PNL au hotã-rât depunerea a douã amenda-mente care sã vizeze alocareasumelor destinate finalizãriidocumentaþiilor necesare pentrucele douã autostrãzi ce traver-

seazã Carpaþii:„Amendamentele pe care un

grup parlamentar, în ansamblulsãu, le depune la Legea Buge-tului de Stat reprezintã ºi un bunindicator al viziunii pe care acelpartid o are pentru dezvoltareaRomâniei. În acest sens, toþideputaþii ºi senatorii PNL auhotãrât depunerea a douã amen-damente care sã vizeze aloca-rea sumelor destinate finalizã-rii documentaþiilor necesarepentru cele douã autostrãzi cetraverseazã Carpaþii, Sibiu-Pi-teºti ºi Târgu Mureº-Iaºi-Un-gheni. Astfel, parlamentarii gru-pului PNL au solicitat suma de15.200 mii lei pentru actualiza-rea studiilor de fezabilitate pen-tru Autostrada Târgu Mureº-Iaºi-Ungheni ºi suma de 14.000mii de lei pentru finalizarea stu-diului de fezabilitate pentrutronsoanele 2,3,4 ºi 6 din auto-strada Sibiu-Piteºti”.

Cristian Buican

Romulus Bulacu

AmendamenteleparlamentarilorPNL Vâlcea laLegea Bugetului de Statpe anul 2018


















Publ

icita

te

12ADMINISTRAÞIE

Au început lucrãrilede asfaltare a DJ703N, care duce spreVârful Cozia. Constan-tin Rãdulescu, preºe-dintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, aanunþat cã, începânddin 11 decembrie a.c.,se executã lucrãri deconsolidare ºi turnarea asfaltului pe tronso-nul cuprins întrekilometrii 1+500 -3+100 ai acestui drum.

de Marielena Popa

“Astãzi, 11 decembrie, petronsonul cuprins între kilome-trii 1+500 - 3+100 ai DJ 703NBerislãveºti - Dângeºti - ReleuCozia, se executã lucrãri deconsolidare ºi turnare covor as-

faltic.Pentru a mã convige cã vre-

mea nu pune în pericol calita-tea lucrãrilor ºi cã drumarii îºipot duce la bun sfârºit munca,asfel încât drumul sã asigurecondiþii optime ºi siguranþã întrafic celor care tranziteazãzona, m-am deplasat în comu-na Berislãveºti însoþit de direc-torul RAJDP Vâlcea, NicolaeVãlimãreanu.

Le mulþumesc drumarilor vâl-ceni care se strãduiesc sã fina-lizeze lucrãrile începute pe acestsector de drum, chiar dacã vre-mea nu a fost deloc prietenoasãcu aceºtia”, a precizat preºedin-tele CJ Vâlcea.

Drumul are o lungime de 22de kilometri ºi reprezintã caleade acces spre Staþia Meteorolo-gicã a judeþului Vâlcea, ReleulRadio-TV ºi cabanele care seaflã la cota 1.600.

Se asfalteazã o porþiunedin drumul care duce

spre Vârful Cozia

Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de standuri deprezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de la legume ºi fructe lamateriale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind pe osuprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme de sigu-ranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa în domeniu(fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), precum ºi existenþaliniilor speciale de transport urban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un important centru de aprovi-zionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Bal cu Niculina ºicam atât

Balul Primãriei RâmnicuVâlcea, anunþat iniþial pentru16 decembrie, va avea loc pe17 decembrie, ca urmare a re-gulilor impuse de moartea re-gelui.

Se zvoneºte cã în acest nuva mai fi aflux de artiºti, mu-nicipalitatea limitându-se laNiculina Stoican ºi la un band.

Din culiseleRevelionului

În noaptea de Revelion, laRâmnicu Vâlcea va cânta dejatradiþionala Nineta Popa(foto). Se aude cã Nineta ar fi

vrut sã concerteze fix la ora zerope scena din centrul oraºului,însã cineva a convins-o cã nu eo idee bunã: „Doamnã, cântaþimai devreme, publicul dumnea-voastrã este deja beat la miezulnopþii”.

IPJ ºocheazã!Rãspuns ºocant al purtãtoa-

rei de cuvânt a Inspectoratu-lui de Poliþie al Judeþului Vâl-cea, dupã ce a fost întrebatãdin ce motiv nu a transmis uncomunicat de presã în legã-turã cu accidentul mortal dela Oltchim: „Noi nu scriemcomunicate de presã despreorice”. E!!! Aºa, da!


Publ

icita

te

Oare crede cineva dinþara aceasta cã mitin-gul organizat dumi-

nica trecutã la Craiova decãtre Partidul Social Demo-crat a fost cu adevãrat o ma-nifestare prin care s-a doritsã se aducã un ultim omagiuRegelui Mihai, ci nu doar oîncercare prin care PSD-ul avrut sã îºi arate capacitateaorganizatoricã ºi de manipu-lare a propriului electorat?!

Ipocrizia Partidului SocialDemocrat a atins cote maxi-me în momentul în care auanunþat cã vor aduce peste8.000 de persoane sã trans-mitã un ultim omagiu rege-lui, ca pe timpul întrecerilorsocialiste, dezindividualizân-du-ºi propriii membri ºi adu-cându-i pe aceºtia la normã.

Sã nu-mi spunã cineva cãîntrecerea în scuipatul semin-þelor, scurtarea garoafelorpentru a încãpea în buzuna-re, transportul cu microbuze-le puse la dispoziþie de par-tid, indiferenþa la faptul cãbustul regelui din faþa Uni-versitãþii era plin de mizerie,sunt elemente din apanajulmonarhiºtilor adevãraþi!

Acum, când toatã opiniapublicã internaþionalã este cuochii aþintiþi asupra Româ-niei, PSD nu va face nimicaltceva decât sã distrugãidentitatea noastrã naþionalãºi sã calce în picioare memo-ria suveranului care a trecutþara prin cele mai grele mo-mente ale existenþei noastrenaþionale.

Altfel, sâmbãtã 9 decem-brie, Partidul Social Demo-

Ipocrizie marca PSD:Partidul care l-a alungat

pe rege în anii ’90a devenit regalist

peste noapte!crat intenþiona sã organize-ze la Craiova un miting princare, aºa cum anunþa propa-ganda lor, demonstra împo-triva “statului paralel”, cât ºiîmpotriva partenerilor inter-naþionali ai þãrii noastre.Care “stat paralel”, doamne-lor ºi domnilor socialiºti?!Statul paralel din Teleorma-nul infractorului Liviu Drag-nea?! Statul paralel din ju-deþul Olt al baronului PaulStãnescu?! Statul paralel alminciunilor ºi manipulãrilorOlguþei Vasilescu?! Statulparalel al camarilei PSD, îm-buibatã de contracte cu sta-tul?!

De ce le este fricã lideri-lor PSD de instituþiile euro-pene?! Fiindcã dau socotea-lã pentru fraudarea fonduri-lor europene?! De ce le estefricã liderilor PSD de parte-nerii americani?! Fiindcãaceºtia militeazã pentru ojustiþie independentã ºi nupermit lui Liviu Dragnea ºiacoliþilor sãi sã subordone-ze justiþia?! De ce le este fri-cã liderilor PSD de voceaoamenilor liberi?! Fiindcãaceºtia sunt tot mai activi ºisancþioneazã în stradã abu-zurile PSD?!

Dupã ce preºedintelePSD, infractorul Liviu Drag-nea, a avut cinismul sã-ºisãrbãtoreascã ziua de naºte-re chiar când se împlineau 2ani de la tragedia din Colec-tiv, mitingul de duminicãeste o nouã mostrã a cinis-mului PSD ºi nu a fãcut alt-ceva decât sã întineze me-moria Regelui Mihai!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

13ACTUALITATE

Vâlcea: Pârtia Vidra ar putea rãmâneînchisã toatã iarna

Preºedintele CJ Vâl-cea anunþã cã secautã soluþii ca dome-niul schiabil, cel maimare din România, sãpoatã funcþiona

Conducerea ConsiliuluiJudeþean Vâlcea reacþioneazã dupã informaþia

cã este posibil ca în aceastã iar-nã domeniul schiabil de la Vi-dra sã rãmânã închis din cauzaunor licitaþii de exploatare ne-demarate la timp. ”Nu voi ac-cepta ca pârtia sã stea închisã.Joi, 14 decembrie a.c., vomavea grup de lucru cu Prefectu-ra, Primãria Voineasa ºi Consi-liul Judeþean, pe aceastã temã!Urmare a faptului cã existã une-le semnale publice legate deprocedura de exploatare a pâr-

tiei Transalpina Ski Resort,chiar dacã Prefectura ºi Consi-liul Judeþean nu pot intervenidirect, am stabilit ca joi, 14 de-cembrie a.c., sã avem o întâlni-re comunã cu Primãria Voinea-sa, beneficiar al acestei investi-

þii, pentru a identifica soluþia capânã la finalizarea procedurii deatribuire a administrãrii, dome-niul schiabil de la Vidra sã fieunul funcþional”, a anunþat pre-ºedintele Consiliului JudeþeanVâlcea, Constantin Rãdulescu.

În iarna trecutãpârtia a fostdeschisãpe 5 ianuarie

Construit la 2.000 de metrialtitudine, într-o zonã de o fru-museþe aparte, în care zãpada sepoate menþine ºase luni pe an,domeniul schiabil de circa 10kilometri, cel mai mare din Ro-mânia, a fost exploatat în iarnatrecutã numai trei luni ºi jumã-tate (5 ianuarie-17 aprilie 2017).

(M.P.)


14ACTUALITATESC APAVIL SA – Centrul

Exploatare Vest a desfãºurat înperioada 02-08 decembrie2017 o serie de activitãþi în în-treaga arie de operare.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- au fost identificate ºi înlo-cuite piesele ºi apometrele de-fecte ale branºamentelor de apãpe strãzile Viorelelor ºi AndreiMureºanu din oraºul Bãile Go-vora;

- s-a montat branºament noude apã în satul ªerbãneºti, com.Pãuºeºti-Otãsãu;

- s-a efectuat supraveghereasistemului de alimentare cu apãa rezervorului de înmagazinareapã Pietrari;

- s-a efectuat igienizarea pe-rimetrului, toaletarea copacilorºi refacerea cu macadam a dru-mului de acces de la staþia deepurare Mihãeºti ºi igienizareaperimetrului rezervorului de în-magazinare apã Palangine, Bãi-le Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti), lastaþiile de epurare Pietrari, Mi-hãeºti ºi Buneºti, ºi la staþiile derepompare din Pãuºeºti – Otã-sãu, Pietrari ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti - Otãsãu, Pietrariºi Frânceºti, cât ºi ai apei me-najere descãrcate în pârâulGovora de la cele douã staþii deepurare, Buneºti ºi Mihãeºti,respectiv în râul Otãsãu de lastaþia de epurare Pietrari;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr.10 ºi nr. 17 din localitateaN. Bãlcescu;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a staþiilor de repompare apãpotabilã SP1-Romani, SP2- Pã-dureþu din oraºul Bãbeni;

- s-au vidanjat cãminele sta-þiilor de repompare apã uzatãdin localitãþile ªirineasa ºi N.Bãlcescu;

- s-a verificat rezervorul deacumulare apã, de 300 mc, dinªirineasa;

- s-au efectuat lucrãri de mo-dificare traseu evacuare în ca-drul staþiei de epurare ape uza-te Valea Bãlceasca din loc. N.Bãlcescu;

- s-au efectuat operaþiuni despãlare a staþiei de epurare apeuzate Valea Bãlceasca din loc.

Activitate intensãla Apavil Centrul Vest

N. Bãlcescu;- s-au vidanjat cãminele sta-

þiilor de repompare apã uzatã depe raza localitãþilor N. Bãlces-cu ºi ªirineasa;

- s-au efectuat lucrãri la in-stalaþia staþiei de tratare ºi re-pompare apã potabilã Bonciu,pentru amenajarea poziþiei de-bitmetrului care urmeazã a fimontat;

- s-au efectuat lucrãri de rea-menajare a ºenalului din cadrulstaþiei de captare, tratare ºi dis-tribuþie apã ªirineasa;

- s-au efectuat lucrãri demontare debitmetru în cadrulstaþiei de tratare ºi repompareapã potabilã Bonciu, din ora-ºul Bãbeni;

- s-au înlocuit apometre ºi ro-

bineþi defecþi în oraºul Bãbeni;- s-a monitorizat reþeaua de

apã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-au asigurat calitatea apeiºi buna funcþionare a staþiilor decaptare, tratare ºi distribuþie aapei din Predeºti ºi Corbi - lo-calitatea N. Bãlcescu.

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi-Rotãrãsti, loc. N. Bãlcescu.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite apo-metre în toata aria de operare,acolo unde acestora urma sã leexpire verificarea metrologicãsau erau deteriorate.

Primarul municipiuluiRâmnicu Vâlcea, MirciaGutãu, va propune în ºedin-þa extraordinarã a Consi-liului Local din 14 decem-brie a.c. reorganizarea prindivizare totalã a LiceuluiTehnologic „Henri Coan-dã” ºi a Liceului Tehnolo-gic „Oltchim” , începând cuanul ºcolar 2018-2019. Mã-sura face parte din „Proiec-tul de hotãrâre privindreorganizarea reþelei ºcola-re a unitãþilor de învãþã-mânt preuniversitar de statºi particular de pe raza mu-nicipiului Râmnicu Vâlceapentru anul ºcolar 2018-2019”. Primarul a calificatca ineficiente cele douã uni-tãþi de învãþãmânt, atât dincauza numãrului mic deelevi cât ºi din pricina no-telor slabe obþinute la exa-menele de Bacalaureat.Proiectul de hotãrâre maiprevede ca Grãdiniþa cuprogram prelungit ºi ªcoa-la Gimnazialã Waldorf sãfie arondate Colegiului deSilviculturã, iar Liceul deArte sã funcþioneze în ac-tualul sediu al Liceului„Henri Coandã”.

de Marielena Popa

P otrivit propuneriiExecutivului Primã-riei Râmnicu Vâlcea,

unitatea de învãþãmânt LiceulTehnologic „Henri Coandã”se reorganizeazã prin diviza-re totalã dupã cum urmeazã:

1. Clasele gimnaziale cuprofil sportiv se transferã launitatea Colegiul Energetic;

2. Clasele de învãþãmântliceal filierã tehnologicã zi –se transferã dupã cum urmea-zã:

3. a) calificarea profesiona-lã – tehnician transporturi setransferã la Liceul Tehnologic”Cãpitan Nicolae Pleºoianu”;

4. b) calificarea profesiona-lã – tehnician automatizãri setransferã la Colegiul Energe-tic;

5. c) calificarea profesiona-lã – tehnician mecatronist setransferã la Colegiul Energe-tic;

6. d) calificarea profesiona-lã – tehnician electrician elec-tronist auto – efectivul de elevia fost identificat numai pen-tru clasa terminalã a XII-a;

7. e) calificarea profesiona-lã tehnician telecomunicaþii –efectivul de elevi a fost iden-tificat numai pentru clasa ter-minalã a XII-a;

8. Clasele de învãþãmânt –filierã tehnologicã cu frec-venþã redusã se transferã laLiceul Tehnologic ”GeneralMagheru”;

9. Clasele de învãþãmântprofesional dual se transferãdupã cum urmeazã:

Publ

icita

te


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

mai suflã o minge, vine un lobde pe dreapta, Þucudean reiaimparabil din semifoarfecã. Ta-bela indicã 0-1, echipele intrãla cabine, dar sunt semne cãapãrãtorii se spalã pe faþã. Man-gia e de pãrere cã din deseneleelevilor sãi executate pe iarbãeste imposibil sã nu rãsarã tri-foiul cu patru foi. Echipa se re-poziþioneazã, atacã pe flancurica la Mãrãºeºti, ba nu, ca pe”Giuseppe Meazza”, asta pen-tru a-i face pe plac lui DevisMangia. Minutul 13 din parteaa doua a poveºtii de searã de peOZN-ul din Bãnie se dovedeº-te cu ghinion pentru Hagi, ma-estru în rotirile de balon, nu ºiîn numerologie. Þâru o comiteca al doilea portar, i se aratãcartonaºul roºu, Mitriþã trans-formã sigur ºi: 1-1! Franz vonSuppe agitã subteran alãmuri-le, pentru ca dupã numai treiminute oltenii sã dubleze uni-tatea. Creºte ºi unitatea de grup,viitoriºtii îºi pierd capul, crizacoboarã la tendoane. Zlatinski,omul de fier al alb-albaºtrilor,ºuteazã spre vinclu, în muchie,balonul ricoºeazã la Bancu ºi,cum cu oltenii nu e de glumit, e2-1. Având un jucãtor în minus,Hagi mutã cu Eric, dar în zadarstriga împãratul. Scorul se ma-joreazã, 3-1, Universitatea îºi iarevanºa cu vârf ºi îndesat. PeOZN-ul din Bãnie s-a vãzut unfotbal european între douã echi-pe de top, cu Oltenia Terra Novala butoane. Dar sã nu cãdem înimne de la Bârca. Sau dimpo-trivã?...

Sâmbãta trecutã, pe nouaarenã ”Ion Oblemenco”s-a jucat ca pe ”Giusep-

pe Meazza”, asta pentru a-i facepe plac lui Devis Mangia. Laore de searã cu poveºti la gurasobei (pe stil vechi), OZN-ul dinBãnie i-a primit pe campioniifabricaþi de Hagi. CSU Craiovaþintea debarcarea, fie ºi tempo-rarã, de pe locul 2, a FCSB-ului,iar Viitorul Ovidiu, sensibil po-ziþionatã în sextetul de play-off,simþea în ceafã viscolul alune-cãrii spre play-out. Peste 18.000de fani au înfruntat frigul sprea se dezmorþi la ºarjele cavale-riei uºoare dirijate de italian, darsã nu cãdem în imne de la Bâr-ca. În absenþa lui Gustavo, însãcu Bancu în dispozitiv, Univer-sitatea se prezintã cu temele fã-cute. De partea opusã, ”Rege-le” nu abdicã de la principiulformei la zi, excepþie nefãcândnici Eric, anunþat la rezerve.Prima reprizã avea sã se poartepe contre, se ia pulsul, se ia ten-siunea. La þesãtura de pase aoltenilor, cei de pe litoral rãs-pund cu baloane trimise înadâncime. Cel cãutat obsesiv, înmijlocul unei defensive care nuºi-a bãut cafeaua, este Þucu-dean. Golgeterul Viitorului, do-rit la Cluj, face tot posibilul pen-tru a-i trezi pe cei din tranºee.Mingile zboarã spre gol, darceva se frânge în aer sau rico-ºeazã din goal-keeper. Defensi-va nu se trezeºte nici când insi-diosul Ganea reia milimetric pelângã buturi. Spectatorii îºi su-flã în pumni, soldaþii ”Regelui”

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Fotbal europeanpe OZN-ul din Bãnie

10. a) calificarea profesiona-lã mecanic auto se transferã laLiceul Tehnologic ”Cãpitan Ni-colae Pleºoianu”;

11. b) calificarea profesionalãconfecþioner produse textile setransferã la Colegiul Energetic;

12. Clasele de învãþãmântpostliceal de stat se transferã laurmãtoarele unitãþi de învãþã-mânt, dupã cum urmeazã:

13. a) calificarea profesiona-lã tehnician transporturi autointerne ºi internaþionale setransferã la Liceul Tehnologic”Cãpitan Nicolae Pleºoianu”;

14. b) calificarea profesiona-lã tehnician electronist echipa-mente de automatizare se trans-ferã la Liceul Tehnologic ”Ge-neral Magheru”;

15. c) calificarea profesiona-lã tehnician echipamente de cal-cul se transferã la Liceul Teh-nologic ”Ferdinand I”.

Liceul Tehnologic „Oltchim”

se reorganizeazã prin divizaretotalã, dupã cum urmeazã:

1. Clasele de învãþãmânt li-ceal – filierã tehnologicã zi – setransferã dupã cum urmeazã:

2. a) calificarea profesionalã– tehnician ecolog ºi protecþiacalitãþii mediului se transferã laColegiul de Silviculturã ’i Pro-tecþia Mediului;

3. b) calificarea profesionalã– tehnician în industria alimen-tarã se transferã la ColegiulEconomic;

4. c) calificarea profesionalã– tehnician analize produse ali-mentare se transferã la ColegiulEconomic;

5. d) calificarea profesionalã– tehnician în gastronomie setransferã la Colegiul Economic;

6. e) calificarea profesionalãtehnician electromecanic setransferã la Liceul Tehnologic”Ferdinand I”;

7. f) calificarea profesionalãtehnician proiectant CAD se

transferã la Liceul Tehnologic”Ferdinand I”;

8. Clasele de la învãþãmân-tul liceal – filierã tehnologi-cã, seral, se transferã la urmã-toarele unitãþi de învãþãmânt:

9. a) calificarea profesiona-lã tehnician industrie textilã –efectivul de elevi a fost iden-tificat numai pentru clasa ter-minalã a XIII-a;

10. b) calificarea profesio-nalã tehnician mecanic pen-tru întreþinere ºi reparaþii setransferã la Liceul Tehnologic”General Magheru”;

11. c) calificarea profesio-nalã tehnician în gastronomiese transferã la Colegiul Eco-nomic;

12. clasele de învãþãmântprofesional ºi dual se transfe-rã dupã cum urmeazã:

13. a) calificarea profesio-nalã ospãtar (chelner), vânzã-tor în unitãþi de alimentaþie setransferã la Colegiul Econo-mic;

14. b) calificarea profesio-nalã cofetar-patiser se trans-ferã la Colegiul Economic;

15. c) calificarea profesio-nalã bucãtar se transferã laColegiul Economic RâmnicuVâlcea;

16. d) calificarea profesio-nalã operator industria chimi-cã anorganicã se transferã laColegiul Energetic;

17. e) calificarea profesio-nalã confecþioner produsetextile se transferã la ColegiulEnergetic;

18. Clasele de învãþãmântulpostliceal de stat se transferãla urmãtoarele unitãþi de învã-þãmânt, dupã cum urmeazã:

19. a) calificarea profesio-nalã tehnician controlul cali-tãþii produselor agroalimenta-re se transferã la ColegiulEconomic;

20. b) calificarea profesio-nalã tehnician proiectant înconstrucþia de maºini se trans-ferã la Liceul Tehnologic”General Magheru”;

21. c) calificarea profesio-nalã (ºcoalã de maiºtri) mais-tru pentru tehnologia chimi-cã anorganicã se transferã laColegiul Energetic;

22. Clasele de învãþãmântliceal – filierã tehnologicã cufrecvenþã redusã se transferãla Liceul Tehnologic ”Gene-ral Magheru”.

Liceul Tehnologic „Henri Coandã”

Liceul Tehnologic „Oltchim”

Râmnicu Vâlcea:Liceele „Henri Coandã”ºi „Oltchim”, propusepentru divizare totalã

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Imobilul de pe UImobilul de pe UImobilul de pe UImobilul de pe UImobilul de pe Unirii e prnirii e prnirii e prnirii e prnirii e pregătit de regătit de regătit de regătit de regătit de reabiliteabiliteabiliteabiliteabilitararararare/re/re/re/re/resesesesestttttaurauraurauraurararararare pe fe pe fe pe fe pe fe pe fonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europene,opene,opene,opene,opene,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea inea inea inea inea invvvvvesesesesestind detind detind detind detind deja în demarja în demarja în demarja în demarja în demararararararea prea prea prea prea proiectuluioiectuluioiectuluioiectuluioiectului

Primãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei CãsãtoriilorPrimãria Craiova bagã baniîn dota Casei Cãsãtoriilor

Edilii craioveni aucheltuit 100.000 delei în mai puþin de-osãptãmânã pentrufazele premergãtoaredepunerii proiectului,dupã toate probabili-tãþile primul de acestgen care va fi dema-rat în actualul man-dat.

de Nicuºor Fota

Pe 6 decembrie, angaja-þii primãriei postau pesite-ul instituþiei anun-

þul privind atribuirea primuluicontract din seria dedicatã Ca-sei Cãsãtoriilor (Casa Rusãnes-cu). Este vorba despre un con-tract pentru servicii de proiec-tare, mai exact despre o exper-tizã tehnicã ºi o serie de studiiºi avize necesare pentru a ini-þia proiectul. Municipalitateaplãteºte 95.000 de lei pentru„ET+Studiu istoric ºi docu-mentar fotografic + StudiulGeotehnic + Studii ºi experti-ze de componente artistice +DALI (inclusiv Macheta finan-ciarã), documentaþii pentruobþinere avuze/acorduri solici-tate prin certificatul de urba-nism (inclusiv avizul de laMCC) pentru proiectul: ,,Con-servarea, protejarea, promova-rea ºi dezvoltarea patrimoniu-lui naþional ºi cultural - CasaRusãnescu (Casa Cãsãtorii-lor)”, dupã cum se aratã în do-

cumentele publicate pe porta-lul primãriei.

Plan de marketingpentru CasaCãsãtoriilor

Cinci zile mai târziu, pe 11decembrie, municipalitatea afinalizat o nouã achiziþie, con-tractând un plan de marketingnecesar proiectului. Pentrucei 5.000 de lei puºi la bãtaiede primãrie, firma care ºi-aadjudecat contractul va trebuisã furnizeze un „plan de Mar-keting conform prevederilorGhidului Solicitantului POR5.1 SUERD: culegerea date-lor statistice diponibile prininvestigarea surselor de date;analiza comportamentuluiconsumatorului de culturã dinRomânia; culegerea de datedin mediul local; analiza cu-rentã a pieþei; stabilirea obiec-tivelor generale de marketing;strategii de marketing în ve-derea implementãrii obiecti-velor Planului de marketing;planul de acþiune pentru im-plementarea strategiilor demarketing; bugetul Planuluide marketing; analiza de risca Planului de marketing; eva-luarea ºi controlul activitãþiide marketing”, dupã cum pre-cizeazã anunþul de atribuire.

Edilii vor finanþareprin SUERD

Între cele douã contracte,

edilii au explicat ºi public ceplanuri au cu clãdirea monu-ment din centrul Craiovei, pu-blicând pe site-ul municipalitã-þii o informare. „Având în ve-dere oportunitatea oferitã deProgramul Operaþional Regio-nal 2014-2020, Axa prioritara 5– Îmbunãtãþirea mediului urbanºi conservarea, protecþia ºi va-lorificarea durabilã a patrimo-niului cultural, Prioritatea de in-vestiþii 5.1 – Conservarea, pro-tejarea, promovarea ºi dezvol-tarea patrimoniului natural ºicultural, Apel de proiecte POR/2017/5/5.1/SUERD/1, Primãria

municipiului Craiova intenþio-neazã sã depunã o cerere de fi-nanþare pentru implementareaproiectul cu titlul: „Conserva-rea, protejarea, promovarea ºidezvoltarea patrimoniului naþi-onal ºi cultural – Casa Rusãnes-cu (Casa Cãsãtoriilor)”.

Muzeu alpersonalitãþilorcraiovene

Potrivit detaliilor postate dereprezentanþii primãriei, CasaRusãnescu va deveni muzeu,edilii urmãresc prin proiectul

finanþat din fonduri europene, pelângã restaurarea imobilului mo-nument istoric, reprofilarea aces-tuia ca Muzeu al Personalitãþilor.„Obiectivele specifice ale proiec-tului constau în: conservarea ºivalorificarea patrimoniului cultu-ral local ºi a identitãþii culturaleprin restaurarea, consolidarea ºiprotecþia Casei Rusãnescu, mo-nument istoric de importanþã Bºi de arhitecturã de început desecol XX; punerea în valoare aelementelor de identitate localãprin restaurarea ºi conservareaCasei Rusãnescu ºi transforma-rea acesteia în Muzeul Craiovei- Muzeul Personalitãþilor Craio-vene. Implementarea proiectuluiva contribui la redarea cãtre mu-nicipiul Craiova a amplorii ºigrandorii unui patrimoniu veri-tabil ºi a completãrii ofertei de

spaþii de culturã ale oraºului.Restaurarea Casei Rusãnescu lanivel local va aduce zonei o di-versitate de utilizatori (rezidenþiprecum ºi vizitatori ocazionaliromâni ºi strãini) ºi prin aceastaun ingredient pentru vitalitate ur-banã, coeziune socialã ºi siguran-þã investiþionalã. Îmbunãtãþireacalitãþii vieþii ºi a confortului co-munitãþii locale prin restaurareaobiectivului de patrimoniu repre-zintã un element necesar proce-sului de revitalizare a municipiu-lui Craiova”, se aratã în informa-rea publicatã pe site-ul Primã-riei Craiova.

[email protected] zzz Prea devreme, domn’ Tibi · re dintre satele care aparþin de Gighera, o...

Documents

Transcript of [email protected] zzz Prea devreme, domn’ Tibi · re dintre satele care aparþin de Gighera, o...