[email protected] zzz Pasajul orfan de doi “taþi” îºi ... fileCMYK Publicitate...

CMYK

Publ

icita

te

www.indiscret.ro

[email protected] Anul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nr. 38. 38. 38. 38. 384 4 4 4 4 6 - 1 6 - 1 6 - 1 6 - 1 6 - 12 mar2 mar2 mar2 mar2 martie 20tie 20tie 20tie 20tie 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

închiriazãla preþuri olteneºtispaþii de depozitareeuropene

Relaþii la tel. 0764.056.999

OBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONALOBEIDATINTERNAŢIONAL

7Amãnunte

în pagina

Elena Bãsescu, europarlamentar PDL, sperând ca viitoa-rea conducere sã aducã numai “succesuri” partidului.

Nea Florine, alegerileastea din PDL îmi dau bãtãi de cap.

Eu aº vrea sã câºtige Elena Udrea, da’nu ºtiu cum aº putea s-o votez din moment

ce mã simt atrasã mai mult de aripaintelectualilor din PDL,reprezentatã de Monica

Macovei?!

Pantalia,directorpenalpe banipublici

Amãnunteîn pagina 5

Udrea,atacatã laVâlcea de

echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului


echipaBuldogului

“Supr“Supr“Supr“Supr“Supratatatataterererereranul” din Vanul” din Vanul” din Vanul” din Vanul” din Valea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să devinăvinăvinăvinăvinăgaurgaurgaurgaurgaura neagră a bugea neagră a bugea neagră a bugea neagră a bugea neagră a bugetului local al Crtului local al Crtului local al Crtului local al Crtului local al Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

Primãria Craiova s-ar puteavedea nevoitã sã achite maibine de un sfert din costulîntregii afaceri, organismele dela nivel central reclamând nere-guli în derularea proiectului.

Pasajul orfande doi “taþi”îºi cere pensiaalimentarã


















Termo Craiova SRL a gãsitmuºterii pentru separareadistribuþiei în blocuri


DictDictDictDictDictaturaturaturaturatura din Ara din Ara din Ara din Ara din Arhiepiscopia Râmniculuihiepiscopia Râmniculuihiepiscopia Râmniculuihiepiscopia Râmniculuihiepiscopia Râmniculuinu mai arnu mai arnu mai arnu mai arnu mai are limite limite limite limite limite!e!e!e!e!

Ultimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisitUltimul preot sindicalista fost caterisit


6 - 12 martie 2013 www.indiscret.ro

2SPECIAL

Publ

icita

te

Primeºte de la cei interesaþi CV în vederea organizãriiselecþiei necesare angajãrii: Manager, Barmani, Bucãtari,

Ospãtari, DJ pentru punctul de lucruRESTAURANT METROPOLITAN,

situat în Rm. Vâlcea, str. Aleea Teilor nr. 3.

Responsabilitãþi generale:Seriozitate, ambiþie, iniþiativã ºi foarte multã creativitate, eventual ex-

perienþã.RESPONSABILITÃÞI SPECIFICE ANGAJÃRII MANAGERULUI:– atragerea de noi contracte de evenimente;– negocierea ºi încheierea de contracte;– monitorizarea concurenþei;– elaborarea strategiei de marketing;– colaborarea cu agenþiile de publicitate în vederea proiectãrii materia-

lelor publicitare;– elaborarea planului de distribuþie a materialelor publicitare;– salariu motivant + comision din încasãri.

RESTAURANTUL METROPOLITAN îºi desfãºoarã activitatea într-o locaþie unicã completatã de o atmosferã incendiarã. Suprafaþa saloane-lor este de peste 1.000 mp, plasându-ne în topul celor mai atractive ºiîncãpãtoare cluburi din oraº, având posibilitatea modulãrii spaþiului, însaloane mai mici pentru evenimente de 100, 150, 250 de participanþi.Saloanele ºi bucãtãria sunt dotate cu echipamente noi, de ultimã genera-þie, asigurându-se un confort ambiental sporit prin ventilare – climatiza-re – tratare aer.

RESTAURANTUL se aflã în Rm. Vâlcea, cartierul Ostroveni, stradaAleea Teilor nr. 3, locaþie în care, în zilele de marþi ºi joi, între orele 10-12, candidaþii îºi pot depune ºi susþine CV-ul. Relaþii suplimentare la tel.fix: 0250 732036 sau tel. mobil: 0742137400

SOCOM SA RÂMNICU VÂLCEA

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013Investeºte in oameni!

COMUNICAT DE PRESÃNr. 124/14.01.2013

Proiectul implementat de ASOCIAÞIA SANMED în parteneriat cu SC DBC SRL - C.E. –Competenþã ºi eficienþã, ID POSDRU/108/2.3/G/80079, este cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Proiectul a fost depus pe Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe parcursul vieþii cu piaþa mun-cii”, Domeniul major de intervenþie 2.3: Acces ºi participare la formare profesionalã continuã(FPC).

Proiectul îºi continuã activitãþile conform graficului aprobat, aflându-se în acest moment înluna 1 din cel de-al doilea an de implementare.

În luna septembrie 2012, a fost organizat examenul de absolvire pentru programul de forma-re profesionalã organizat de solicitant Agent curãþenie în localitatea Rm. Vâlcea, în timp ceprogramul Tehnician maseur se va finaliza în luna februarie 2013.

În luna decembrie 2012, a demarat programul de formare profesionalã Cosmetician, pentruca în luna urmãtoare sã se organizeze ultimele douã cursuri prevãzute în graficul aprobat alproiectului, respectiv Frizer – coafor – manichiurist – pedichiurist ºi Lucrãtor hotelier.

Partenerul naþional 1 – SC DBC SRL a finalizat 3 programe de formare profesionalã Admi-nistrator pensiune turisticã, Ospãtar (chelner) vânzãtor în unitãþi de alimentaþie ºi Lucrãtorîn comerþ pentru grupul þintã din Drãgãºani.

Proiectul a fost promovat pe toate canalele posibile în vederea diseminãrii informaþiilorlegate de programele de formare profesionalã gratuite organizate pentru persoanele din grupulþintã – persoane angajate din sectorul turism ºi servicii.

Persoana de contactIrina Popescu – Asistent Manager proiect Asociaþia SANMEDTel: 0723.396.232/ Fax: 0250719104E-mail: [email protected]

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 2:Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa munciiDomeniul major de intervenþie 2.3. „Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”Titlul proiectului: C.E. – Competenþa ºi eficienþaContract nr.: POSDRU/108/2.3/G/80079

Mitropolia Olteniei. Sindica-tul ºi-a câºtigat dreptul de aexista, contrar abuzurilor con-ducerii Bisericii OrtodoxeRomâne (BOR) ºi a justiþieidin þarã, la forurile internaþio-nale. Curtea Europeanã aDrepturilor Omului (CEDO) aaprobat înfiinþarea Sindicatu-lui „Pãstorul cel Bun”, urmândca hotãrârea sã fie comunica-tã cât de curând statului ro-mân. Timp de patru ani, arhi-ereii din Mitropolia Oltenieiau fãcut presiuni ca preoþii dinsindicat sã-ºi dea demisia.Avocatul preoþilor sindicaliºti,craioveanul Ionel Gruia, i-asfãtuit pe preoþi sã semnezedemisiile pentru cã oricumacestea vor fi catalogate de

Lungul ºir de abuzuri din ArhiepiscopiaRâmnicului pare sã nu se mai opreascã.S-a trecut la ameninþãri directe ºi chiarcaterisiri împotriva unor preoþi care nu s-au aliniat „corului” de lãudãtori sau prea-supuºi ai conducerii. Ultima „ispravã” înacest sens este caterisirea (scoaterea dinpreoþie) a preotului Florin Ionescu, paro-hul de la Stoeneºti. PS Emilian Loviºtea-nul, episcopul-vicar al ArhiepiscopieiRâmnicului, se poate mândri cã a fãcut onouã „victimã” în rândul preoþilor de mir.

instanþa CEDO drept un actarbitrar, un abuz al BOR.Aproape toþi membrii sindica-tului ºi-au dat demisia, maipuþin Florin Ionescu.

Ce-i imputãArhiepiscopia

Preotul de la Stoeneºti a fosttrimis în faþa Consistoriului(tribunalul preoþilor) din cau-za unor debite neachitate latimp. Când Ionescu a ceruteºalonarea datoriei, iar Consis-

toriul aproape cã o aprobase,mai „de sus” a venit un ordinprin care preotul trebuia nea-pãrat mutat de la Stoeneºti laStoileºti. Ulterior i s-a impu-tat ºi faptul cã nu a fãcut cele-bra „ascultare” de care se pre-valeazã conducerea bisericii.Arhiepiscopia l-a dat ºi în ju-decatã pe civil pentru cã Iones-cu refuzã sã punã în aplicaredecizia Consistoriului. Dreptpentru care Arhiepiscopia sefoloseºte de toate mijloacelepentru a-l îndepãrta pe preotul

care a slujit de 20 de ani laStoeneºti, mizând pe toatecãile de atac. Însã Ionescuare susþinerea majoritãþiienoriaºilor care nu-ºi dorescalt preot. ªi uite-aºa se ree-diteazã cazurile celebre dinortodoxia vâlceanã, în careun preot neagreat intrã înconflict cu Arhiepiscopia.

Întrebãri pentruepiscopul-vicar

Deocamdatã, Florin Io-nescu slujeºte în continua-re la Stoeneºti. Procesele pecivil pentru executarea sasilitã continuã. Oare de ces-o fi chitit PS Emilian Lo-viºteanul, episcopul-vicaral Arhiepiscopiei, pe Iones-cu, taman acum când Sin-dicatul „Pãstorul cel Bun”este gata sã-ºi intre în drep-turi? Al câtelea abuz esteacesta, de când la Vâlcea aajuns episcop acest cãlugãrdin Moldova? Unde se vaopri Emilian Loviºteanul cuaceste gesturi care nu facdecât sã-i atragã vrajbã ºiduºmani? De ce nu reuºeº-te episcopul sã ajungã la undialog cu preoþii nemulþu-miþi ºi de ce nu foloseºtemult clamatul „duh al blân-deþii” atât de necesar înanumite cazuri? Sau dacãtot este „justiþiar”, de ce nuface dreptate cu cine trebu-ie (vezi cazurile preoþilorcare au fost sau care sunt înConsiliul Permanent) ºipânã la capãt? Întrebãri lacare, desigur, PS EmilianLoviºteanul nu va da nicio-datã vreun rãspuns.

de Criºu Popescu

Florin Ionescu este unuldintre membrii fondatori ai Sindicatului pre-

oþesc „Pãstorul cel Bun” din

Ultimul preotsindicalist afost caterisit

















DictDictDictDictDictaturaturaturaturatura din Ara din Ara din Ara din Ara din ArhiepiscopiahiepiscopiahiepiscopiahiepiscopiahiepiscopiaRâmnicului nu mai arRâmnicului nu mai arRâmnicului nu mai arRâmnicului nu mai arRâmnicului nu mai are limite limite limite limite limiteeeee

PS Emilian Loviºteanul

6 - 12 martie 2013www.indiscret.ro

3ACTUALITATE

LiberLiberLiberLiberLiberalul Palul Palul Palul Palul Peeeeetrtrtrtrtre Pe Pe Pe Pe Pantantantantantalia,alia,alia,alia,alia,dirdirdirdirdirectectectectector economic înor economic înor economic înor economic înor economic încadrcadrcadrcadrcadrul DRDP Crul DRDP Crul DRDP Crul DRDP Crul DRDP Craioaioaioaioaiovvvvva,a,a,a,a,a fa fa fa fa fososososost condamnat lat condamnat lat condamnat lat condamnat lat condamnat laînchisoarînchisoarînchisoarînchisoarînchisoare pentre pentre pentre pentre pentru fu fu fu fu falsalsalsalsalsşi uz de fşi uz de fşi uz de fşi uz de fşi uz de falsalsalsalsals

de Dan Olteanu

Politician submediocru,Petre Pantalia a slujitpentru o bunã perioa-

dã de timp culoarea portoca-lie. Sub aceastã culoare a ºicandidat în 2008 la funcþia deprimar al oraºului Segarcea,eºuând lamentabil în lupta cuNicolae Popa, candidatulPSD. Scenariul s-a repetat pa-tru ani mai târziu, când, deºipreºedinte al filialei locale aPDL, Pantalia a virat brusccãtre PNL, atras de „viziuneade dreapta“ a acestui partid, ºia candidat din nou pentru fo-toliul de primar. Însã doar casã piardã încã o datã în faþa luiPopa. Probabil drept premiude consolare pentru înfrângerirepetate, Petre Pantalia a fostsusþinut totuºi de PNL pentruocuparea unui post cãlduþ încadrul Direcþiei Regionale deDrumuri ºi Poduri Craiova,unde, conform organigramei,ocupã funcþia de director co-mercial.

„Eternul candidat“,problemãde imaginepentru PNL

Decizia PNL de a-l coopta

Cunoscut traseist politic Petre Pantalia,fostul preºedinte al organizaþiei Segar-cea a PDL ºi actual membru PNL, reu-ºeºte sã ajungã din nou în atenþia pre-sei. Asta dupã ce eternul candidat lafuncþia de primar al oraºului Segarcea afost condamnat la un an de închisoarepentru fals în înscrisuri oficiale ºi uz defals. ªi poate cã ºtirea ar fi trecut neob-servatã dacã Pantalia n-ar ocupa înprezent funcþia de director economic alDirecþiei Regionale de Drumuri ºi PoduriCraiova. Asta deoarece, odatã cu soluþiapronunþatã de magistraþii JudecãtorieiSegarcea, vorbim practic despre unfalsificator prin mâna cãruia trec acumcontracte consistente din bani publici.

pe Petre Pantalia a fost con-troversatã încã de la început,problemele acestuia cu justi-þia fiind de notorietate. Chiarºi-aºa, conducerea partidului aînfruntat criticile ºi a decis sã-l susþinã, sperând probabilîntr-o altfel de decizie a justi-þiei în dosarul în care acestaera cercetat ºi, mai apoi, jude-cat. Numai cã, odatã ce magis-traþii de la Judecãtoria Segar-cea au decis condamnarea sala un an de închisoare, situa-þia se schimbã radical. „Înbaza art. 288 alin. 1 Cp, cuaplicarea art. 320 ind. 1 alin.7 Cpp, condamnã pe inculpa-tul Pantalia Petre la o pedeap-sã de 1 (un) an închisoare. Înbaza art 291 Cp (teza I cuaplic art 320 ind 1 alin 7 Cpp),condamnã pe acelaºi inculpatPantalia Petre la o pedeapsãde 1 (un) an închisoare. Înbaza art. 33 lit. a Cp, raportatla art 34 lit. b Cp, contopeºtepedepsele aplicate inculpatu-lui în pedeapsa cea mai grea,aceia de 1 (un) an închisoa-re“, se aratã în soluþia judecã-torilor segãrceni. Astfel, chiardacã nu este una definitivã,sentinþa îl transformã pe PetrePantalia într-o problemã deimagine de care PNL nu arenevoie, dar pe care o poate re-zolva rapid printr-o exclude-

re. Într-o situaþie similarã segãseºte ºi conducerea DRDPCraiova, care s-ar putea vedeaobligatã sã explice cum se îm-pacã un director condamnatpenal cu condiþia de respecta-re a legii. „Nu am cunoºtinþãdespre condamnarea domnu-lui Pantalia. Trebuie sã ºtiþi cã,în momentul angajãrii, s-a fã-cut o verificare juridicã ºi nuau fost probleme. Ce pot sã vãspun este cã, atunci când con-damnarea va rãmâne definiti-vã, dacã nu-ºi va prezenta de-misia, se va trece la desface-rea contractului de muncã“, adeclarat Adrian Lumezeanu,directorul DRDP Craiova.

Pantaliaa semnatca primaru’

Aºa cum spuneam încã dela început, Petre Pantalia paresã fi dezvoltat o adevãratã ob-sesie pentru funcþia de primar,pentru care a candidat deja dedouã ori. Iar obsesia pare sã fiatins punctul culminant în data17 mai 2011, când, pe atunciconsilier PDL, Pantalia a sem-nat, în calitate de primar al ora-ºului Segarcea, o adresã cãtreInspectoratul ªcolar JudeþeanDolj, prin care solicita efectua-rea unui audit la ªcoala Gene-ralã din localitate pentru niºtepresupuse nereguli în ceea ceprivea acordarea unor drepturibãneºti. „În urma expertizãriisemnãturii ºi ºtampilei de peadresa respectivã s-a conclu-zionat cã reprezintã o copie cereproduce o semnãturã execu-tatã de titular ºi a fost realiza-tã cu ajutorul tehnicii de cal-cul prin copiere electronicã(scanare, fotografiere) a uneisemnãturi originale împreunãcu impresiunea de ºtampilãalãturatã cu menþiunea «Pri-mar ing. Popa Nicolae» ºi prinimprimarea cu ajutorul uneiimprimante laser color“, searãta în rechizitoriul procuro-rilor segãrceni care au primitacum confirmarea cã n-au gre-ºit atunci când l-au trimis înjudecatã pe Petre Pantalia.

Petre Pantalia,director penal

pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici


pe bani publici

11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro6 - 12 martie 2013

4ADMINISTRAÞIEde Nicuºor Fota

Primãria Craiova anun-þa printr-un comunicat,emis în urmã cu mai

bine de o lunã, cã atât societa-tea de distribuþie a agentuluitermic, cât ºi cea care livreazãapa craiovenilor au ordin sãpunã umãrul la separarea dis-tribuþiei pe orizontalã a blocu-rilor din Craiova. “La solici-tarea doamnei primar, SC Ter-mo Craiova SRL ºi SC Com-pania de Apã Oltenia SA auacceptat sã suporte costulmanoperei pentru executarealucrãrilor de separare a consu-murilor individuale în vedereatrecerii de la distribuþia pe ver-ticalã la distribuþia pe orizon-talã, cu condiþia ca asociaþiilede proprietari/locatari ce vorsolicita aceste modificãri sãasigure materialele necesaredin surse proprii”, se aratã încomunicatul emis de primãrieîn data de 18 ianuarie, în urmaunei întâlniri a conducerii exe-cutive a instituþiei cu societã-þile de distribuþie ºi reprezen-tanþii asociaþiilor de proprie-tari.

Patru asociaþiiau fãcut cereride separarepe orizontalã

Potrivit ºefului SC TermoCraiova SRL, Nicolae Dege-ratu, oferta municipalã a stâr-nit ceva interes în rândul ºefi-lor de asociaþii de proprietari,câþiva dintre aceºtia exprimân-du-ºi acordul în scris pentrudemararea operaþiunii pe scã-rile de bloc din aria de acope-rire. Asociaþia de proprietari T9 Lãpuº, Asociaþia de proprie-tari nr. 30 Eroilor, Asociaþia deproprietari nr. 7 Eroilor ºi Aso-ciaþia de proprietari nr. 155 BLãpuº au solicitat societãþii deTermoficare schimbarea siste-mului de distribuþie de pe ver-ticalã pe orizontalã. “Noiavem deja cereri înregistratede la aceste patru asociaþii deproprietari cu privire la distri-buþia pe orizontalã, având învedere facilitãþile pe care leoferim. În linii mari, asigurãmtoatã manopera, fãrã niciuncost pentru proprietarii deapartamente, cu condiþia ca eisã asigure necesarul de mate-riale pentru realizarea lucrãrii.Numãrul celor care s-au inte-resat de aceastã problemã estemai mare, avem chiar ºi cereride la persoane fizice care nesolicitã sã le transmitem caresunt paºii de urmat ºi ce docu-mente trebuie sã depunã. Înfiecare caz în parte trebuieobþinute diverse semnãturi ºiavize, în principiu aceleaºi pecare le-am avut de obþinut lalucrãrile de la blocul 201 E dinCraioviþa Nouã, dar dupãaceastã etapã noi suntem gatasã intervenim imediat ce sis-tãm furnizarea agentului ter-mic în acest sezon”, a declaratNicolae Degeratu, directorulSC Termo Craiova SRL.

TTTTTererererermo Crmo Crmo Crmo Crmo Craioaioaioaioaiovvvvva SRL a găsit primii muşta SRL a găsit primii muşta SRL a găsit primii muşta SRL a găsit primii muşta SRL a găsit primii muşterii pentrerii pentrerii pentrerii pentrerii pentruuuuuseparseparseparseparsepararararararea disea disea disea disea distribuţiei pe oriztribuţiei pe oriztribuţiei pe oriztribuţiei pe oriztribuţiei pe orizontontontontontală în blocurileală în blocurileală în blocurileală în blocurileală în blocuriledin municipiudin municipiudin municipiudin municipiudin municipiu

Termo areºi variantã“low-cost” pentruproprietariide apartamente

Cei de la Termo au la dispo-ziþie ºi o estimare a costurilorpresupuse de schimbarea dis-tribuþiei utilitãþilor de pe ver-ticalã pe orizontalã, având careper tot lucrarea efectuatã lablocul reabilitat experimentalîn Craioviþa Nouã, societateade distribuþie punând la dispo-ziþia solicitanþilor douã varian-te de separare, diferenþiate în

funcþie de costuri. “Din expe-rienþa noastrã la blocul 201 E,costul separaþiei pe orizontalãal utilitãþilor ar fi între 25 demilioane de lei vechi ºi 40 demilioane de lei vechi pe apar-tament, în funcþie de mãrimeafiecãruia. Vorbim aici atât deapã caldã ºi agent termic, câtºi de apã rece. Trebuie însã sãþineþi cont cã din aceastã sumãmai mult de jumãtate o repre-zintã valoarea casetei cu in-strumente de contorizare. Or,montarea acesteia nu e obliga-torie. Putem renunþa la conto-rizarea individualã dacã pro-prietarii nu pot suporta chel-

Câteva asociaþii de proprietari din oraº aurãspuns deja la apelul primãriei în privinþaseparaþiei pe orizontalã a utilitãþilor, proce-sul urmând sã demareze în perioada urmã-toare, dupã ce societatea de distribuþieînceteazã furnizarea agentului termic. Ofer-ta lansatã de municipalitate aratã cã socie-tãþile din ograda primãriei, respectiv TermoCraiova SRL ºi Compania de Apã Oltenia,care ºi-au fãcut mâna la blocul reabilitatexperimental în Craioviþa Nouã, vor asiguragratuit manopera dacã proprietarii suntdispuºi sã suporte costul materialelor. Mizaîntregii operaþiuni o constituie evitareadebranºãrilor colective, care dau periodicfrisoane craiovenilor de la bloc, indiferentdacã sunt buni sau rãu-platnici.

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaChin mare!

Chin mare pe nonconfor-mistul Traian Ungureanu,susþinãtor al lui Vasile Bla-ga, la întâlnirea cu membriiPDL Vâlcea, de la Filarmo-nica din Râmnicu Vâlcea.La prezidiu, acesta s-a foit,a aþipit, s-a sucit, s-a rãsu-cit, ºi-a încheiat ºireturilede la pantofi, a ieºit sã facãpipi, iar când s-a întors, aluat-o de la capãt. Chinmare, cum spuneam!

,,Lupii tineri”de la PNL semuºcã între ei

Luptã mare pentru preºe-dinþia organizaþiei munici-pale a tinerilor liberali. Încompetiþie au intrat Da-mian Mitu ºi LaurenþiuCazan. Alegerile vor avea

loc pe 17 martie ºi se anunþãun meci de zile mari. Ambiisunt susþinuþi de câte cineva,,sus pus” din cadrul partidu-lui. La judeþ, avocatul MihaiMihalache ºi-a anunþat de cevatimp candidatura. Este foarteposibil sã nu candideze singur,fiindcã altcineva s-a decis, decurând, cã e cazul sã intre înluptã. Pentru preºedinþia TNLVâlcea alegerile vor avea locpe 30 martie.

Iuliana, spunedrept, cui i-au pusºtampila-npiept?!

Cu cine-o fi votat consilie-rul judeþean Iuliana Moise laalegerea reprezentantului CJîn CA Apavil? La prima vede-re toatã lumea ar spune cã l-avotat pe liberalul Gheorghe

Pãsat, aºa cum au fãcut-oceilalþi colegi de la PDL.Însã unii clevetesc ºi sus-þin cã, de fapt, ar fi votatcu Predescu (propunerealui Ion Cîlea). Asta pentrucã între doamna pedelistã ºiCristian Buican s-a,,aprins” o adversitate des-tul de mare din campaniaelectoralã pentru parlamen-tare. Deh... tot ce e posibil.

Florinele la-nãlþime

Primarul Florinel Con-stantinescu a plecat, înso-þit de o delegaþie de 40 depersoane, într-o localitatedin Grecia, înfrãþitã cu Cã-limãneºtiul. Toþi cei 40 auluat microbuzul, iar edilul-ºef, avionul. Probabil ca sãarate cã e la înãlþime. ªi maivorbea de risipã...

tuielile. Noi putem realiza se-paraþia pe orizontalã, iar cos-turile sã fie repartizate în con-tinuare de asociaþia de proprie-tari. Putem însã realiza con-tracte individuale cu proprie-tarii de apartamente ºi, la ne-voie, putem debranºa indivi-

dual rãu-platnicii, fãrã sã maisufere un bloc întreg. Avanta-jele sunt multiple: pe lângãevitarea debranºãrilor colecti-ve, se schimbã modul în carecirculã apa caldã ºi agentultermic prin bloc. Nu mai avemtrei coloane prin bucãtãriile,bãile ºi dormitoarele oameni-lor, ci una singurã, pe casa scã-rii, mult mai uºor de urmãritºi, eventual, reparat, ºi, în plus,se asigurã recircularea apeicalde, care lipseºte la aceastãorã în majoritatea imobilelor”,a mai spus Degeratu.

Zvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãriiZvon de secesiunepe casa scãrii

Nicolae Degeratu

CMYK

5SPECIAL

Publ

icita

te


SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipamente,instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardosire,vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

de Marielena Popa

Blaga a venit la Vâl-cea cu susþinãtoride notorietate: se-

cretarul general al PDL,Gheorghe Flutur, deputataRaluca Turcanu, europarla-mentarul Traian Ungureanu.Dacã la întâlnirea cu Udreamajoritatea celor care con-duc PDL Vâlcea ºi-au decla-rat susþinerea pentru aceas-ta, „Buldogul” are de parteasa un aliat de forþã: preºe-dintele organizaþiei judeþe-ne, Dorel Jurcan. De altfel,dupã imnul partidului, aces-ta a luat cuvântul cu un lau-datio la Blaga: „Îl susþin peVasile Blaga, suntem prie-teni de multã vreme, am în-credere în el ºi cred cã pu-tem, conduºi de el, sã adu-cem PDL-ul la putere”. Dela Elena Udrea „a trecut gar-dul” la Blaga ºi Samoil Vâl-cu, secretarul general al or-ganizaþiei judeþene, lider cuinfluenþã în PDL Vâlcea ºi,dupã surse credibile, ºi al-þii. Rãmâne ferm de parteaElenei Udrea deputatul Ro-meo Rãdulescu, preºedinteal PDL Râmnicu Vâlcea,acesta nefiind prezent nici laîntâlnirea cu Vasile Blaga.

Reformalui Vasile

Atragerea electoratuluide dreapta, reconstrucþiapartidului de jos în sus, oa-meni noi în structurile deconducere, promovaþi pecriterii de competenþã, mo-ralitate ºi iubire de partid,rezolvarea problemelor decomunicare, au fost câtevadintre mãsurile de reorga-nizare a PDL propuse deBlaga ºi susþinãtorii lui. Afost atacat, mai mult saumai puþin subtil, ºi princi-palul contracandidat, ElenaUdrea: „Vasile Blaga esteun preºedinte care ºtie ºi or-ganizare, ºi viaþã de partid,nu face politicã pe blog ºi

UdrUdrUdrUdrUdrea, atea, atea, atea, atea, atacată la Vâlcea de echipa „Buldogului”acată la Vâlcea de echipa „Buldogului”acată la Vâlcea de echipa „Buldogului”acată la Vâlcea de echipa „Buldogului”acată la Vâlcea de echipa „Buldogului”

Preºedintele Partidului Democrat Liberal (PDL), Vasile Blaga, s-aîntâlnit, marþi, 5 martie, cu democrat-liberalii vâlceni pentru a-ºiprezenta moþiunea cu care va candida la Convenþia Naþionalã apartidului din 23 martie. Întrunirea s-a desfãºurat la Sala Filarmo-nicii „Ion Dumitrescu”, din Râmnicu Vâlcea, unde au participatcirca 200 de membri de partid, mai puþini ºi nu la fel de entuziaºtiºi laudativi ca în urmã cu o sãptãmânã, la vizita în acelaºi scop aElenei Udrea.

în papuci de lac. Trebuie sãmuncim sã ne sarã capacele înperioada urmãtoare ºi asta opoate face numai Vasile Bla-ga”, a declarat Gheorghe Flu-tur.

Vâlcea, între Blaga ºi UdreaLa Convenþia Naþionalã din

Cu ocazia zilei de 8 Martie, primiþi,stimate doamne, admiraþia mea, pentruceea ce reprezentaþi în aceastã lume:minunea perpetuã a vieþii, frumuseþe,armonie, echilibru, înþelepciune.

Remus Daniel Niþu,senator PNL de Vâlcea































Cu ocazia zilei de 8 Martie, primiþi,stimate doamne, admiraþia mea pentruceea ce reprezentaþi în aceastã lume:minunea perpetuã a vieþii, frumuseþe,armonie, echilibru, înþelepciune.


Blaga: „Pe ãºtia de laUSL sã-i þinã Dumnezeu îm-preunã”

„Nu doresc sã se destra-me USL-ul! Sã-i þinã Dum-nezeu împreunã pe ãºtia de laUSL, sã plãteascã pentru câtenecazuri fac românilor!”

„ªeful acestui partid vatrebui sã stea la Modrogan ºialtcineva sã fie prim-minis-tru. Dacã voi vrea sã fiu prim-ministru, atunci altcineva sãfie ºef de partid”.

„Partidul controleazã gu-vernul ºi nu guvernul contro-leazã partidul, aici am greºit.ªi ãºtia de la guvernare vãd cãmerg pe acelaºi drum. Sã ledea Dumnezeu sãnãtate, sã oþinã tot aºa!”

„Despre o posibilã alian-þã cu PSD: În politicã nicio-datã sã nu spui nu, deºi eu suntunul dintre oamenii din PDLcare s-au opus guvernuluiPDL–PSD în 2008. ªi câtãdreptate am avut! Unde era

PSD-ul acum dacã nu era laciolan?”

„Nu vãd o alianþã deguvernare între Partidul De-mocrat Liberal ºi partiduldomnului Dan Diaconescu”

„Vãd o alianþã natura-lã, pe viitor, cu Partidul Na-þional Liberal. Nici când amconstituit Alianþa DA nu amavut nicio problemã în aimpune cota unicã de 16%ºi programul de reformã”

23 martie vor participa 90 dedelegaþi din PDL Vâlcea ºianumite calcule aratã cã 65%ar putea vota moþiunea lui Bla-ga „România dreaptã. PDL -politica dincolo de lozinci”.Zece judeþe, atât au parcurs dela 1 martie Blaga ºi echipa sa

de susþinãtori. Potrivit unorcalcule, actualul preºedinteeste favorit în competiþia cuElena Udrea ºi Monica Ma-covei, circa 27 de organiza-þii fiind decise sã îºi trimitãreprezentanþi care sã îl vo-teze.

„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”„Blaga nu face politicãpe blog ºi în papuci de lac!”


c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIANªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

Difuzare: Delia GhiluþãAdresa: str. Mihail Kogãlniceanu,

nr 20, etaj 1Tel./Fax: 0251.522011

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. GorjTel. 0253.212.991Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, etaj 1, cam. 34

e-mail: [email protected] Popa

Coordonator subredacþieTel. 0760.673.557; 0745.358.313

Criºu Popescuºef Departament Anchete

ºi Investigaþii0745.848.191

Maria Ciuraruºef Departament

Marketing-Publicitate0746.250.931

SlatinaMihaela Bobaru

de o “entitate care prezintãcaracteristicile unui actor sta-tal ºi are relevanþã în planulsecuritãþii naþionale”. Cre-deam cã odatã cu includereapresei în rândul vulnerabili-tãþilor la adresa mai sus men-þionatã, prin aceasta ºi cu pu-nerea ei la colþ, cade ºi ulti-mul bastion de entitãþi secre-tofage. Asta, numai dacã Ro-mânia mai are vreun secret,ea care s-a deschis încã din’90 ca o varzã (necãlitã) încalea furtunilor. Dar un bu-ric deºtept scoate capul dinpãmânt oriunde s-ar gãsi în-gropat. La Deveselu, bunãoa-rã. Secretarul american JohnKerry ºi ministrul rus de ex-terne Serghei Lavrov s-auîntreþint cordial pe teren neu-tru în ceea ce priveºte noimascutului american. Washing-tonul susþine cã Deveselulopereazã cu ochii pe Iran ºiCoreea de Nord, ca factordescurajator, Moscova solici-tã promisiuni ferme cã poves-tea nu se leagã de ingerinþeîn tihna ºi ordinea spaþiuluirusesc. S-a spus cã ºtirea poa-te ascunde sfârºitul acestuiscut antirachetã în culturilede pepeni de la Devesel. Aco-lo de unde altãdatã decolauºi unde aterizau MIG-urile dela est, n-au existat vreodatãculturi de pepeni, ci de grâu,porumb ºi floarea-soarelui.Cei din zonã au mãcar atâtbun simþ încât sã nu-ºi arogefãrã merit celebritatea lube-niþarilor din Dãbuleni. Dupãcursurile intensive de engle-zã urmate la cãminul cultu-ral, dupã asaltul pe sticlã alintelighenþiei locale, gata sã-ºi mãrite nu doar serviciile,ci ºi ultima fecioarã din ca-pul satului, moartea scutuluis-ar lãsa cu o înmormântaregeneralã. Pânã la urmãtoareatãiere de buric, s-ar înghiþi însec mai ceva ca la divorþ.

Mã încarc de mândriecã Românica luibadea Mircea pier-

de pe drum opinca unui “c”peiorativ ºi devine buricullumii. Aplaud România ridi-când mingi la fileu sau ºutândcu sete la poartã, ca jucãtorcare se respectã, deºi dupãechipament nu e ce pare a fi.ªtiu, Bruxelles-ul nu e Stam-bul, dar nici poartã de nebã-tut nu existã. România nudoar cã joacã, uneori în do-rul lelii, ci chiar se implicã,face sã se vorbeascã despreea ca atunci când Lãcãtuº în-scria sub barã lui “Urâtu” laSevilla. Iatã doar câteva ipos-taze. În Marea Britanie, pes-te 63 de mii de cetãþeni ausemnat o petiþie prin care seopun imigraþiei în masã dinRomânia ºi Bulgaria în 2014.Tema e veche, dateazã de prin2007, dar sperietura e nouã.Mai repede ies din UE decâtsã-i înghitã pe balcanici. Nucred cã toþi cei 63 de mii debritanici ºtiu unde s-a nãscutBrâncuºi, dar ºtiu, fãrã excep-þie, cã alde noi dãm buzna sãle luãm casele, sã le cãlãrimnevestele ºi sã le furãm hot-dogul de la gurã, fie ºi prepa-rat din carne de cal. În pofidapoveºtilor nemuritoare pecare Prinþul Charles le îndru-gã despre Transilvania ca de-spre un pãmânt mãnos ºi ief-tin, baºca ecologic, britaniciise tem, culmea, cã românii ceileneºi le vor înhãþa locurile demuncã ºi alocaþiile sociale. Sedãrâmã un mit, dincolo decare funcþioneazã ideea cã ainoºtri ca brazii se mulþumescîn sãrãcia lor lucie cu salariidupã cum picã. Altceva. Ladouã luni dupã Red October,de care n-au scãpat SUA,Rusia, Kazahstan, Ucraina,Italia, Belgia,Grecia, Emira-tele Arabe Unite etc., Româ-nia e atacatã ºi ea cibernetic

Hai cã suntemburicul lumii!...

6ANALIZÃ

de Valentin Zarea

Aºadar, îi rugãm pe ceicare au trãit vremurimai vechi sã-ºi amin-

teascã ºi sã povesteascã ºi ce-lor care nu le-au apucat ce felde oameni ai bisericii erau laconducerea Mitropoliei Olte-niei. Pe vremea mitropolituluiFirmilian îl aveam vicar admi-nistrativ pe pãrintele Nicola-escu, doctor în teologie peatunci, consilier administrativpe pãrintele Iordache, consi-lier cultural pãrintele Brãtan,consilier economic pe pãrin-tele Pãunesc, iar secretar epar-hial pe pãrintele Popescu. Pevremea Înalt Prea SfinþituluiNestor Vornicescu i-am avutconsilieri, la culturã pe pãrin-tele Rãduþ, economic pe pãrin-tele Marica, apoi Voinea, toþioameni integri cu o pregãtireprofesionalã ieºitã din standar-de, de o cinste ºi corectitudi-ne fãrã reproº. Urmeazã laconducerea mitropoliei maitânãrul ºi nestâmpãratul Teo-fan Savu, secondat de „flebi-ciunea” sa, mãicuþa Siluana,iniþiatorul perioadei de tranzi-þie, moderniste, a bisericii, de„reformã” administrativã, darºi de declin a preoþiei craiove-ne, în final, de tristã amintire.Nu mai repetãm faptele, cãciele au fost îndelung dezbãtutede presa localã ºi chiar de ceacentralã. Acum, de conduce-rea cu mânã forte a lui Teofanse bucurã Iaºul ºi Suceava dinplin. La conducerea Mitropo-liei Olteniei se iveºte Înalt PreaSfinþitul Irineu Popa care, înscurt timp, are grijã sã devinãprofesor doctor-decan-doc-tor în drept Irineu Popa, cu-noscãtor al nuº-câtor limbistrãine etc., etc., înconjurat deo seamã de consilieri tot unu’ºi-unu’. Aºa se face cã îl gã-sim pe funcþia de consilier ad-mnistrativ pe pãrintele Gheor-ghe Zamfir, un om îmbrãcat înrasã surã care-i dezvãluie mo-destia ºi trecerea prin lumefãrã sã fie bãgat în seamã.Doar blestemata de presã lo-calã a tot dat în vileag mânã-

MitrMitrMitrMitrMitropolia Oltopolia Oltopolia Oltopolia Oltopolia Olteniei, de la ÎPSeniei, de la ÎPSeniei, de la ÎPSeniei, de la ÎPSeniei, de la ÎPSFirFirFirFirFirmilian la „prmilian la „prmilian la „prmilian la „prmilian la „profofofofofesor doctesor doctesor doctesor doctesor doctororororor-----decan-doctdecan-doctdecan-doctdecan-doctdecan-doctor în dror în dror în dror în dror în drepepepepept“ Irineut“ Irineut“ Irineut“ Irineut“ Irineu

Recentele sondaje prezentate de mass-media românã care spun cã încredereapopulaþiei în Biserica Ortodoxã Românã aalunecat, grav, de la peste 90% la 60 ºipuþin, precum ºi afirmaþia unui purtãtor decuvânt al instituþiei cum cã sondajul este omistificare, un fals, cã bisericile sunt pline-ochi la fiecare slujbã, ne-au pus un pic pegânduri. ªi pentru cã tot am vorbit, recent,despre biserica noastrã de pe-aici, dinCraiova ºi Oltenia, hai sã facem un scurtperiplu istoric prin Mitropolia Olteniei, sãvedem de partea cui este adevãrul ºi sãdezvãluim, pe cât posibil, unele dintremotivele care au dus la acest catastrofalrezultat, care nici nu este definitiv.

riile sale cu terenuri ºi vile, darastea nu s-au pus la socotealãla numirea pe funcþie, pentru-cã ÎPS Irineu nu era pe-aici înacele vremuri ºi nu avea deunde sã ºtie. Acum, în funcþiape care a deþinut-o, pentru ori-ce intervenþie, cât de micã,prin buzunarele sale au trecutplicuri cu ochi de-ai necura-tului care se numesc astãzi„euroi”, acþiuni de care „ºeful”se leapãdã ca de Satana, pre-cum ºi de Zamfir, cãci ÎPS nua pus mâna pe aºa ceva, niciusturoi n-a mâncat ºi nici guranu-i miroase, mâinile sale ar-hiereºti fiind ocupate doar cuSfânta Evanghelie ºi SfântaCruce. Tot aici, acum, îl avempe pãrintele Vintilã Sãrdãres-cu pe funcþia de consilier eco-nomic, venit de la EparhiaRâmnicului, unde taman dã-duse gata o pãdure de castanide vreo 20 ºi ceva de hectareºi se mai afla în centrul câtor-va scandaluri de care l-a scu-tit vlãdica luându-l sub aripa

sa ocrotitoare. Sã nu credeþi cãpe maica Miriam Link am ui-tat-o. O mai lãsãm o þârã vre-me în liniºte sã-l ocroteascã pepãrintele mitropolit ºi sã-ºivadã în continuare de treabãla sectorul cultural. Poate bagãde seamã cã în calendarulpliant editat de Mitropolia Ol-teniei a confundat Duminica32-a cu Duminica 23-a dupãRusalii ºi sã nu mai repete încel de la anul viitor. Noroc cãa marcat cu un peºtiºor zilelecu dezlegare, astfel cã pisicape care am vãzut-o zilele tre-cute pe internet uitându-se încalendar, la cel de perete edi-tat de sfinþia sa va gãsi multmai uºor acele zile.

Lotul sutanelor,completatcu „perla“Vulcãnescu

Acum este vremea sã neocupãm de noua achiziþie, pã-rintele Grigorie Vulcãnescu,adus cu mari sacrificii tamande la Zimnicea, localitate depescari ºi „oameni de coloa-re”, cu veleitãþi de mare gos-podar ºi mare administrator.De aceea a ºi cãpãtat, rapid,rangul de protopop odatã cufuncþia de consilier cultural, pelângã cea de bazã, paroh alBisericii „Postelnicu Firu” depe strada Nanterre, aproape decentrul Craiovei. Pe bunãdreptate, enoriaºii din parohiespun cã la aºa cinstire, în modsigur preþul biletului de intra-re a fost mult mai mare decâtcel obiºnuit de 40.000 de eu-roi. Atâta, doar, cã o simplãadeverinþã eliberatã unui an-

gajat mai deunãzi ne aratã câtde inteligent este marele pre-lat, învestit în fruntea culturiiecleziastice din Oltenia, carenu se pricepe sã formuleze olucrare complexã de acest gen,de fapt o formulã tip, darã-mi-te cine mai ºtie ce lucrãri ºtiin-þifice.

Oricum, dupã ce a dat puþincu nasul prin urbe, domnulconsilier s-a convins cã, ve-nind de la Zimnicea, în Craio-va a gãsit mulþi preoþi care nusunt buni de nimic. Probabilcã d-aia cântãrile pe care leface dânsul sunt de la glasul 9la glasul 16, deºi în muzicapsalticã sunt doar 9 cântãri, aºacum a fost lãsat Anton Pann.Iar în ceea ce priveºte pregãti-rea liturgicã este o nulitate,fãrã sã mai vorbim de cea ecle-ziasticã. D-aia ne ºi întrebãm,oare unde ºi-a terminat preacucernicul Grigorie Vulcãnes-cu (nicio legãturã cu mareleintelectual care a purtat acestnume) studiile, ºi când, la Cra-iova ori la Piteºti? Vãzând toa-te acestea, ne ducem cu gân-dul la timpuri apuse pe carele evocam, ºi dacã ne vine ide-ea sã rãsfoim revistele teolo-gice editate pe vremea mitro-poliþilor Firmilian ºi Nestor,vom gãsi mulþime de articole,studii ºi predici pline de con-þinut teologic, istoric ºi patrio-tic, pe câtã vreme cei de astãzinu sunt în stare nici mãcar sãplagieze astfel de lucrãri, aºacum este acum la modã. Pe einu-i intereseazã decât „pliculcel milostiv”, altceva nimic.Promitem sã revenim, mai alescu informaþii despre pãrinteleZamfir ºi pleiada sa de fini.

Gheorghe Zamfir ºi Grigorie Vulcãnescu, nume “reprezentative” în imaginea de azi a Mi-tropoliei Olteniei

Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!Biserica, în picaj!


7ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Primarul Craiovei a fã-cut publicã informaþia,în stil propriu, pe un

site de socializare, în timpulunei dezbateri aprinse cu maimulþi automobiliºti ºi bicicliºtidin municipiu pe tema gropi-lor din carosabilul Bãniei. Cra-terele din asfalt ar putea rãmâ-ne vrând-nevrând parte dinpeisaj, din cauza problemelorfinanciare moºtenite din man-datul trecut, spune Lia OlguþaVasilescu, care îl ºi “alintã” cuapelativul de “prãdãtorul” pepredecesorul sãu în funcþia deedil-ºef. “Oricum, cred cã artrebui sã ne obiºnuim cu gro-pile. Cã bani sã le astup n-am!Dupã ce am plãtit toate dato-riile la prãdãtorul dinainteamea, azi am mai primit o ves-te care m-a lovit. 25 la sutãcorecþie financiarã pentru pa-sajul suprateran. Adicã Solo-mon a greºit, Olguþa ºi restulcraiovenilor plãtesc. Câtevamilioane de euro! Cam cât

“Supr“Supr“Supr“Supr“Supratatatataterererereranul” din Vanul” din Vanul” din Vanul” din Vanul” din Valea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să dealea Vlăicii riscă să devinăvinăvinăvinăvinăgaurgaurgaurgaurgaura neagră a bugea neagră a bugea neagră a bugea neagră a bugea neagră a bugetului local al Crtului local al Crtului local al Crtului local al Crtului local al Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

aveam de asfaltat tot anul!Mulþumim din suflet, Auricã!Încã douã ca asta ºi punem la-cãt pe primãrie!”, posta prima-rul Craiovei.

Primãria,arsã la buget

Contractul pentru realizareapasajului suprateran din ValeaVlãicii a fost adjudecat în 2011de asocierea de firme SCTBucureºti – Erpia, la o valoa-re de 40,4 milioane de lei noi(404 miliarde de lei vechi),fãrã TVA, contractul fiind ur-mat de câteva acte adiþionalepentru diverse lucrãri supli-mentare. Corecþia de 25 la sutãmenþionatã de edilul-ºef ar în-semna astfel o gaurã de peste100 de miliarde de lei vechi înbugetul local. Contactatã tele-fonic, Lia Olguþa Vasilescu aprecizat cã municipalitatea vaface toate demersurile pentrua scãpa, pe calea instanþelor decontencios administrativ, depenalizarea cu pricina, buge-

tul local fiind însã grevat decorecþia respectivã pânã laobþinerea unei soluþii favora-bile. “Facem toate demersuri-le pentru a scãpa de aceastãcorecþie. Partea proastã e însãcã, pânã reuºim sã câºtigãm îninstanþã, aceastã corecþie fi-nanciarã poate fi executatã dinbugetul local. Or, dacã rãmâ-nem fãrã câteva milioane deeuro în condiþiile în care noiavem cinci milioane în totalpentru investiþii, înseamnã cãnu mai facem nimic în oraº”,a mai spus Olguþa Vasilescu.

Corecþiecu repetiþiela investiþia dincentrul Craiovei

Potrivit reprezentanþilor pri-mãriei, nota de constatare emi-sã de Ministerul DezvoltãriiRegionale constituie titlu exe-cutoriu, sumele imputate pri-mãriei putând fi executate dinconturile municipalitãþii. Pen-

Proiectul, demarat în mandatul trecut sub bagheta administrativãpreluatã prin ºtafetã de Antonie Solomon ºi Mãrinicã Dincã ºiinaugurat în debutul administraþiei Lia Olguþa Vasilescu, s-a trans-format din reuºitã pe fonduri europene în veriga slabã a finanþelormunicipale. Înhãmatã la proiect cu o cotã de cofinanþare de-adreptul modicã, de câteva procente din valoarea lucrãrilor, Primã-ria Craiova s-ar putea vedea nevoitã sã achite mai bine de un sfertdin costul întregii afaceri, organismele de la nivel central recla-mând nereguli în derularea proiectului. Suma, care bate lejer sutade miliarde de lei vechi, ameninþã sã tragã pe dreapta planurile deinvestiþii pentru anul în curs, anunþã Lia Olguþa Vasilescu.

tru a rãmâne cu banii în cont,edilii trebuie sã obþinã suspen-darea executãrii actului emisde minister. De altfel, primã-ria e în rãzboi cu ministerulmai sus pomenit, mai precis cuDIRECÞIA GENERALÃCONSTATARE ªI STABILI-RE NEREGULI FONDURIEUROPENE în mai multeprocese aflate atât pe rolul in-stanþelor de judecatã craiove-ne, cât ºi la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie. Corecþia de25 la sutã datã în vileag recentnu este prima. Primãria Cra-iova fusese notificatã încã dinvara anului trecut de minister,suma imputatã la vremea res-pectivã ridicându-se însã laaproximativ 50 de miliarde delei vechi. Nereguli au fost con-statate nu numai la contractulde execuþie a pasajului supra-teran, susþin surse din primã-rie, ci ºi la cel referitor la asi-gurarea dirigenþiei de ºantierpentru lucrarea cu pricina,suma fiind deja executatã dincontul municipalitãþii dupã cea fost notificatã în acest sens,pe lângã Primãria Craiova, ºiDGFP Dolj.

Pasajul “înfiat”nevoie mareîn campaniade la locale

Rãmâne acum de vãzut, pelângã soarta proceselor de-clanºate de primãrie, cine îºiva mai asuma, în actualelecondiþii, paternitatea pasajuluisubteran de la km 0 la pachetcu daunele colaterale din bu-getul municipal, ex-primarulAntonie Solomon ori fostulviceprimar Mãrinicã Dincã.

Tehnic, licitaþia pentru execu-þia lucrãrilor ºi semnarea con-tractului au avut loc în perioa-da în care Mãrinicã Dincã erala conducerea Primãriei Cra-iova (perioada decembrie2010 – martie 2011), în timpce primarul ales Antonie So-lomon era ba “militar” pe laPiteºti ºi Galaþi, ba lãsat la va-trã cu interdicþie de a reveni laserviciu în contul procesuluide corupþie deschis împotrivasa de DNA Piteºti. Pasajul afost aprig disputat însã în ulti-ma campanie electoralã di-naintea alegerilor locale din

2012, când Solomon ºi Dincãse bãteau pe paternitatea in-vestiþiei din Valea Vlãicii. Lavremea respectivã, Solomonera atât de mândru de suprate-ran încât ºi l-a desenat pe si-gla de campanie, în timp ceMãrinicã Dincã cerea exclusi-vitate pe proiect, susþinândsecondat de greii PDL Dolj cãSolomon nu putea contribuidecât cel mult telepatic la rea-lizarea pasajului, de vreme ceera, în majoritatea timpului,privat fie de libertate, fie deprerogativele funcþiei de pri-mar.

Pasajul orfan de doi“taþi” îºi cere pensiaalimentarã

















CMYK


pag. 8

Publicitate

8POLITICÃ

de Criºu Popescu

C ea mai recentãºedinþã de BPJ aliberalilor vâlceni

a avut pe ordinea de zi unpunct interesant ºi impor-tant. Preºedintele PNL Vâl-cea, Cristian Buican, a pro-pus pedepsirea primarilorcare i-au încãlcat ordinulparticipând la ºedinþa ADIApa Vâlcea. Astfel, s-a pro-pus „analiza” prezenþei pri-marilor PNL la ºedinþa ADIApa, pentru ca prin vot debirou sã se ia o mãsurã con-tra edililor. Buican vrea sã-ºi pedepseascã primarii fo-

Primarii carPrimarii carPrimarii carPrimarii carPrimarii care au încălcat ore au încălcat ore au încălcat ore au încălcat ore au încălcat ordinul prdinul prdinul prdinul prdinul preşedinteşedinteşedinteşedinteşedintelui Criselui Criselui Criselui Criselui Cristian Buican, de a nutian Buican, de a nutian Buican, de a nutian Buican, de a nutian Buican, de a nuparparparparparticipa la şedinţa ADI Apa, riscă să rămână fără bani pentrticipa la şedinţa ADI Apa, riscă să rămână fără bani pentrticipa la şedinţa ADI Apa, riscă să rămână fără bani pentrticipa la şedinţa ADI Apa, riscă să rămână fără bani pentrticipa la şedinţa ADI Apa, riscă să rămână fără bani pentru comunităţiu comunităţiu comunităţiu comunităţiu comunităţi16 primari liberali vâlceni sunt luaþi învizor de preºedintele Cristian Buican,pentru cã nu au respectat ordinul ºefuluide partid care le interzisese participareala ºedinþa Asociaþiei de Dezvoltare Inter-comunitarã (ADI) Apa Vâlcea. Aceºtiariscã sã nu mai primeascã bani deoarece,conform unui protocol între PSD ºi PNL,fondurile pentru primãrii se direcþioneazãde conducerile partidelor. Cristian Buicana încercat un nou tertip prin care s-a feritsã-ºi asume rãspunderea unui asemeneagest. Conºtienþi de consecinþe, liberaliidin BPT au amânat acest punct de peordinea de zi pânã la urmãtoarea ºedinþã.

losindu-se de protocolul sem-nat între liberali ºi social-de-mocraþi pentru alocarea fon-durilor de la Consiliul Jude-þean (CJ). Potrivit acestui pro-tocol, majoritatea banilor seîmpart politic în mod egal în-tre PNL ºi PSD. Pentru locali-tãþile cu primari liberali, con-ducerea PNL îi dã pe listã luiIon Cîlea modalitatea împãr-þirii fondurilor. Aºa cã pentrubanii de la CJ, conducerea ju-deþeanã a PNL are controlulsumelor direcþionate aleºilorliberali. Dar pentru aceastãmãsurã destul de durã, Buicana fost nevoit sã cearã vot debirou.

Buican, un felde Pilat din Pont,varianta Periºani

ªedinþa a fost condusã deconsilierul judeþean GheorgheFolea, pentru cã preºedinteleCristian Buican nu a partici-pat, motivând cã trebuie sãplece. ªi de data aceasta Bui-can a încercat sã paseze altora

responsabilitatea unei deciziifoarte importante. A mai dis-pãrut subit din peisaj ºi laºedinþa ADI Apa când cu ale-gerile preºedintelui. Atunci l-a lãsat pe vicepreºedintele CJ,Bogdan Pistol, sã conducã„din teren” ostilitãþile, deºi ºtiacã partida este pierdutã în fa-voarea lui Cîlea. A avut apoigrijã sã-i reproºeze voalat lui

Pistol, aruncând pe umerii sãieºecul de la ADI Apa. Aºa aîncercat sã facã ºi acum. Nu-mai cã punctul de pe ordineade zi nici nu s-a discutat în ple-nul biroului, chiar dacã Foleaa insistat de câteva ori. Mem-brii BPJ au decis ca punctul sãse amâne pentru ºedinþa dedata viitoare, când va fi pre-zent ºi Cristian Buican. Dedata aceasta, strategia tipicã nua mai dat roade. Dacã biroular fi votat ca primarilor pre-zenþi la ºedinþa ADI Apa sã lise mai „perie” din fonduri,Buican ar fi avut posibilitateasã se sustragã în cazul în careaceºtia îl luau la întrebãri. ªis-ar fi „spãlat pe mâini” pre-cum celebrul personaj biblic,guvernatorul Pilat din Pont. Învariantã de Periºani, desigur!

„Lista neagrã”a ºefului PNL

Deputatul Cristian Buicaninterzisese primarilor liberalisã participe la ºedinþa ADIApa, în semn de frondã cu pre-ºedintele Ion Cîlea, care câº-tigase alegerile pentru ºefiaasociaþiei în faþa edilului-ºefde la Brezoi, liberalul RobertSchell. Totuºi, Ion Sandu (Pe-riºani), Ion Buºagã (Berislã-veºti), Dumitru Drãgici (Sã-

lãtrucel), Dan Sãraru (ªiri-neasa) Gheorghe Pîrvules-cu (Pãuºeºti-Otãsãu), Con-stantin Liþoiu (Zãtreni), IonLixandru (Lãdeºti) ºi repre-zentantul Primãriei Horezu,toþi membri în ADI Apa, auparticipat. Pentru cei pre-zenþi a fost cel puþin ciuda-tã prezenþa primarului San-du de la Periºani (localita-tea natalã a lui Buican),ºtiutã fiind relaþia de apro-piere dintre acesta ºi lide-rul judeþean al liberalilor.De asemenea, au mai fostprezenþi alþi ºapte primaricare trebuiau primiþi în aso-ciaþie: Gheorghe Mirea(Budeºti), Sonia Iliescu(Racoviþa), Maria Dina(Runcu), Cãtãlin Daneº,(Titeºti), Gheorghe Melen-te (Drãgoeºti), GheorgheMirea (Budeºti), Ion Nãfliu(Galicea) ºi Gheorghe An-ghel (Olanu). Primarul co-munei Câineni, penelistulIon Nicolae, nu a participatla ºedinþã, deºi trebuia sã fieprimit în asociaþie. Totuºi,a semnat adeziunea la no-tariat. Acestor 16 primari,Buican ar vrea sã le mai„tempereze” din pornirilede independenþã politicã ºisã-i þinã „în ascultare”.

Indisciplinã curepresalii în PNL Vâlcea

















Cristian Buican

CMYK

9ACTUALITATE


pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

te

Cu ocazia Zilei de 8 Martie, Primãria Municipiului Târgu-Jiu trans-mite tuturor doamnelor ºi domniºoarelor cele mai alese gânduri,urãri de sãnãtate, luminã în suflet ºi bucurie alãturi de cei dragi!

La mulþi ani ºi o primãvarã frumoasã!

Primar, FLORIN CÂRCIUMARU

Senatorul USL de Vâl-cea, liberalul RemusDaniel Niþu (foto), îi

atenþioneazã pe primarii tu-turor localitãþilor sã depunã,pânã la data de 31 martie a.c.,documentaþia pentru reduce-rea arieratelor cu 85%, con-form Ordonanþei 3/2013.„Am adus la cunoºtinþa tu-turor primarilor aceastã or-

donanþã, i-am îndemnat ºi îimai îndemn ºi cu acest prilejsã punã la punct documenta-þia ºi sã depunã dosarele, pen-tru cã limita este 31 martie”.

Niþu considerã aceastã ordo-nanþã ca fiind „foarte bunã” ºiîn mãsurã sã degreveze buge-tele locale. Potrivit Ordonan-þei 3/2013, «Prin derogare dela prevederile art. 49 alin. (132)

ºi (138) din Legea nr.273/2006 privind finanþele publi-ce locale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, or-donatorii de credite ai buge-telor locale ale unitãþilor/sub-diviziunilor administrativ-te-ritoriale ºi ai instituþiilor pu-blice de subordonare localã,care înregistreazã arierate ladata de 31 ianuarie 2013, auobligaþia diminuãrii volumu-lui acestora cu cel puþin 85%pânã la data de 31 martie2013. Nu se iau în conside-rare arieratele aflate în liti-giu“.

Pe de altã parte, parla-mentarul USL a mai decla-rat cã a deschis patru cabi-nete parlamentare la care ce-tãþenii sunt aºteptaþi la au-

dienþe: în Brezoi, Bãbeni,Horezu ºi Râmnicu Vâlcea.

La Râmnicu Vâlcea, Niþuva acorda audienþe în fieca-re vineri, între 09.00-12.00,în cabinetul aflat pe stradaCarol I, la sediul organizaþieijudeþene a partidului, iar înteritoriu de cel puþin de douãori pe lunã.

(M.P.)

“Depuneþi dosarelepentru reducereaarieratelor!”

















Indiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de Dolj

Fie ca toate împlinirile, sãnãtatea ºi spiritulacestei zile sã vã însoþeascã pretutindeni.Fie ca primãvara aceasta sã vã inunde su-fletul de bucurie ºi de parfumul florilor sale.

Vã doresc un 8 Martie cât mai frumos!

Ioana Liþã,preºedinta Organizaþieide femei Vâlcea a PSD

Nici nu a apucat sã seusuce cerneala pe numirilelor, ºi unii dintre directoriiliberali au început sã con-funde instituþiile pe care sepresupune cã trebuie sã leoptimizeze din punct devedere financiar cu moºiaproprie, sau cârciuma pro-prietate personalã în cazulnostru. Dupã cum probabilaþi realizat, vorbim despreViorel Ciuciulete, mare pa-tron de terasã pe “Alec-sandri” ºi distribuitor cupatalama de îngheþatã peUnirii. Dacã la începutulmandatului era chitit sã seia de pãr cu ºoferii de la Di-recþia Drumuri ºi PoduriDolj, dupã alegeri, când s-a vãzut cu sacii useliºti în

cãruþã, domnul adjunct a prinsatâta drag de Dusterul institu-

Invitat deseori prin stu-diourile televiziunilor deºtiri ºi prezentat, eronat,drept analist politic, GeluViºan viseazã cu ochii des-chiºi o revenire în viaþa po-liticã. ªi nu oricum, ci directîn fruntea filialei judeþeneDolj a PDL, obsesia care i-a adus ºi sfârºitul carierei,scurtã ºi deloc fructoasã, deparlamentar. Planul lui GeluViºan depinde însã de suc-cesul Elenei Udrea în alege-rile pentru ºefia PDL, cucare este în relaþii bune încãde pe vremea când l-a trã-dat pe Radu Berceanu înschimbul ºefiei filialei. Ast-fel, imediat ce favorita luiTraian Bãsescu ar ajungeºefã peste PDL, Gelu Viºans-ar reînscrie în PDL ºi ar finumit preºedinte interimarpeste organizaþia de la Dolja cãrei conducere va fi, celmai probabil, dizolvatã. Rã-mâne de vãzut dacã fosta„blondã de la Cotroceni“ va

Gelu se viseazãºef sub Udrea

reuºi sã-l învingã pe VasileBlaga, Monica Mavoveisau, mai nou, Simona Fica!

Ciuciulete confundã DRDPCraiova cu cârciuma proprie...

þiei, încât nu se mai dezlipeº-te de el. S-o fi gândit cã estemomentul sã „cheltuiascã“tot ce i-a obligat pe subal-terni sã economiseascã...Altfel nu se explicã de ce,în interes strict personal,„Mãria Sa“ nu-ºi poate de-plasa partea dorsalã decât înmaºina DRDP-ului. Saucine ºtie, scãpate de sub su-pravegherea sa, vânzãrile labere ºi Chio Chips au scã-zut dramatic în ultimeleluni....


10INTERVIU

de Octavia Hantea

Rep.: Ce v-a determinat sãcandidaþi pentru funcþia depreºedinte al OrganizaþieiTSD Filiaºi?

Daniel Cãplescu, preºedin-te TSD Filiaºi: În viaþa politi-cã am intrat pentru cã mi-amdorit sã fac ceva pentru oraºulFiliaºi. În TSD Filiaºi am fost,pânã la 1 martie a.c., vicepre-ºedinte, proiectele ºi ideile în-curajându-mã sã candidezpentru funcþia de preºedinte.Sã fiu preºedintele TSD Filiaºieste o onoare. Am crescut în

Membrii Partidului Social DemocratOrganizaþia Dolj au dat startul proce-sului de reorganizare la nivel local, învederea Congresului Naþional progra-mat pentru perioada 19-20 apriliea.c., Organizaþia de Tineret a PSDFiliaºi alegându-ºi noua echipã deconducere chiar în prima zi a luniimartie. Din cauza limitei de vârstã,fostul preºedinte al TSD Filiaºi, Cos-teluº Ilie Gheorghe, a trebuit sã re-nunþe la funcþie, în locul sãu fiindales Daniel Cãplescu. Noul lider alorganizaþiei ºi-a stabilit deja progra-mul de activitate pentru urmãtorii doiani, principalul obiectiv fiind acela dea gãsi soluþii pentru ca TSD Filiaºi sãrãmânã cea mai puternicã organizaþiepoliticã din oraº ºi sã atragã noimembri.

am avut mici neconcordanþesau idei diferite, pentru cã esteabsolut normal, am discutat ºiam ajuns la un numitor comunfãrã sã amplificãm situaþia. Înexteriorul organizaþiei totul seschimbã. A trebuit sã facemfaþã concurenþei, pentru cã ºiîn politicã vorbim de un me-diu concurenþial, ºi sã dovedimcã indiferent de mizeriile careni s-au mai fãcut, pentru a fipuºi într-o luminã proastã, cãvrem sã facem ceva pentruoraºul Filiaºi, pentru tinerii deaici.

Rep.: Vorbeaþi despre tine-rii din Filiaºi. Cât de impor-tantã este pentru dumneavoas-trã apropierea de aceºtia ºi dece nu, apropierea de cetãþeni,de problemele lor?

D.C.: Tot ceea ce a fãcut ºicontinuã sã facã TSD Filiaºieste cu destinaþie pentru cetã-þean ºi pentru tineri, în special.Pânã sã fie aceastã oraganiza-þie, nimeni nu fãcea nimic pen-

tru tinerii din Filiaºi. Acþiuni-le noastre au determinat tine-retul sã vinã cãtre noi ºi aºa seface cã la ora actualã Organi-zaþia TSD Filiaºi numãrã 368de membri activi, în creºterecu 30% faþã de mandatul pre-cedent. Sunt 11 grupe de tine-ret care au încredere în noi,grupe care au fost formate peperioada acestui mandat ºicare au dovedit cã sunt demare ajutor. Gândindu-ne latineri, am venit cu ideea reîn-fiinþãrii Ligii Studenþilor ºi aLigii Elevilor, organizaþianoastrã fiind singura unde suntconstituite aceste structuri.

Rep.: Care sunt cele maiimportante acþiuni derulate deTSD Filiaºi, în perioada încare dumneavoastrã aþi ocu-pat funcþia de vicepreºedinte?

D.C.: Acþiuni au fost multe,dar trei dintre acestea suntpuncte principale. În primulrând, implicarea în activitãþiledin timpul campaniilor electo-

rale privind alegerile localedin vara anului trecut ºi a ce-lor parlamentare din toamnã.TSD Filiaºi a abordat celedouã campanii într-un moddinamic, organizat, tinerii fi-ind implicaþi în acþiuni speci-fice acestor evenimente. Mo-dul nostru de organizare ºi gra-dul de implicare s-au vãzut înrezultatul alegerilor. Amintimcã alegerile locale din 2012 aureconfirmat trendul ascendental organizaþiei, preºedinteleTSD Filiaºi, domnul Costeluº

aceastã organizaþie, alãturi decolegii cu care astãzi pornescla un nou drum. De aceea spuncã am mare încredere cã îm-preunã vom menþine ºtachetala un nivel ridicat aºa cum sun-tem obiºnuiþi la PSD Filiaºi.Sunt conºtient cã rãspundereava fi mult mai mare, dar cuperseverenþã ºi responsabilita-te sunt convins cã ne vom atin-ge obiectivele. TSD Filiaºi areuºit sã scoatã tinerii oraºu-lui din amorþealã, sã îi impliceîn diverse acþiuni, acest lucruurmând sã se întâmple ºi înviitor.

Rep.: Cum au fost ultimiidoi ani pentru dumneavoastrã,politic vorbind?

D. Cãplescu.: Viaþa politi-cã poate fi una frumoasã dacãechipa din care faci parte esteformatã din oameni care ºtiusã colaboreze. Noi aºa am fost,motiv pentru care în interiorulorganizaþiei totul a decurs con-form planurilor iniþiale. Când

Ilie Gheorghe, obþinând func-þia de viceprimar al oraºuluiFiliaºi. Al doilea punct princi-pal se referã la acþiunile tipeveniment derulate în oraº,amintind aici: transmiterea defelicitãri cu prilejul sãrbãtori-lor de peste an sau al zileloronomastice, oferirea de floricu ocazia zilei de 8 Martie,spectacole cu premii ºi cadouripentru copii, oragnizate cu pri-lejul Sãrbãtorilor de Iarnã.Totodatã, membrii TSD Filiaºiau desfãºurat activitãþi la niveljudeþean ºi la nivelul Consiliu-lui Local Filiaºi, având doiconsilieri locali.

Rep.: Faptul cã sunt tinerireprezintã un avantaj sau dez-avantaj atunci când trebuie sãîºi exprime punctul de vedereîn cadrul ºedinþelor?

D.C.: Niciodatã nu s-ausimþit marginalizaþi din cauzafaptului cã sunt tineri ºi cã nuau foarte multã experienþã.Din contrã, cei doi consilieriau avut numeroase iniþiative ºiluãri de poziþii în ºedinþe. Laadoptarea bugetului localitãþiiºi a planului de investiþii,amendamentele colegilornoºtri s-au referit la reabilita-rea ºcolilor, reparaþia strãzilorºi a trotuarelor, introducereaalimentãrii cu apã ºi a canali-zãrii în mai multe zone dinoraº, precum ºi mai multe ini-þiative menite sã ajute tinere-

tul din Filiaºi.Rep.: Acum cã sunteþi lide-

rul TSD Filiaºi, ce program deactivitate aþi stabilit, care suntobiectivele prioritare pe carele aveþi?

D.C.: Urmãtorii ani suntdeosebit de importanþi pentrupartid, având în vedere con-textul politic. Pe lângã com-ponentele organizatorice ºi deimagine ale organizaþiei, pro-gramul nostru va cuprinde ºiacþiuni cu specific electoral,iar strategia de acþiune va ficoncentratã pe un singur ob-iectiv. Vrem ca în anul 2014sã fim cea mai puternicã orga-nizaþie politicã din Filiaºi. Înplan organizatoric, TSD Filiaºiîºi propune sã atragã noimembri ºi sã dezvolte organi-zaþiile locale, acestea fiindprincipalul instrument pentruapropierea de cetãþeni. Vomcontinua acþiunile tip eveni-ment care au devenit tradiþieîn organizaþia noastrã ºi aºtep-tãm ca tinerii sã vinã cu ideinoi, sã diversificãm programe-le pentru tineret. Liga Studen-þilor ºi Liga Elevilor vor orga-niza seri distractive pentru ti-neret. Un alt obiectiv este ace-la de a ne continua activitateaîn Consiliul Local Filiaºi ºi dea primi în audienþã persoane-le care vor sã ne transmitã anu-mite aspecte. Totodatã, vomavea în vedere încã de acummodul de pregãtire al echipe-lor de campanie pentru anul2014. Echipele vor fi formatedin cei mai activi membri, carese bucurã de prestigiu în faþacetãþenilor pentru ca mesajulpartidului sã fie bine receptat,iar instruirea ºi selecþia viito-rilor candidaþi sã fie într-o for-mare continuã. Aºadar, avemmulte de fãcut, problemelecetãþenilor fiind prioritateanoastrã.

Daniel Cãplescu: „Ne-am propus caîn 2014 sã fim cea mai puternicãorganizaþie politicã din Filiaºi”

















11SPECIAL


de Octavia Hantea

În vreme ce reprezentanþiiMitropoliei Olteniei auimpresia cã au reuºit sã

alinieze taxele de cununie ºibotez, cei mai mulþi dintre pre-oþii craioveni au gãsit soluþiipentru propriul buzunar.Luând la pas bisericile dincentrul urbei, am aflat cã în-ceputul lui 2013 a modificatbirurile pentru serviciile reli-gioase, creºterea acestora fiindpusã pe seama scumpirilor dinultima perioadã, dupã cum ex-plicã chiar preoþii.

Pofta necumpãtatã de câºtig asociatã cu traiul comod ºi lipsit de grijicontinuã sã fie ºi în 2013 regula pe care preoþii craioveni o respec-tã cu sfinþenie în relaþia cu enoriaºii. În totalã contradicþie cuMitropolia Olteniei, practica preoþeascã, atunci când vinevorba de stabilirea taxelor pentru cununie, botez sauînmormântare, demonstreazã faptul cã biserica a deve-nit un loc propice pentru negocieri tarifare, asigu-rând totodatã stabilitatea financiarã a slujitorilorDomnului. Pe lângã faptul cã au gãsit soluþiipentru a se abate de la regula potrivit cãreiataxele de cununie se plãtesc la sediulMitropoliei, în Craiova întâlnim preoþicare ºi-au stabilit propriile biruri.Acestea nu sunt evidenþiate încontabilitatea instituþiei ºi, pânãcând se va sinchisi cineva sãintervinã serios în remediereasituaþiei, enoriaºii sunt con-strânºi sã plãteascã tot mai mulþibani pentru serviciile religioase.

Taxã separatãde ceastabilitãde Mitropolie

Continuând sã ne interesãmde nivelul tarifelor, am ajunsla Biserica „Sfântul Ilie”. Altlãcaº de cult, alte reguli inter-ne ºi alte pretenþii preoþeºti.

„Preotul nu este, dar vã ofereu informaþii. Pentru 2014 maisunt locuri, dar ar trebui sã vãgrãbiþi pentru cã se ocupã. Faþãde anul trecut s-a mai adãugatceva la taxe. Vã duceþi la Mi-tropolie, vã interesaþi exact ºireveniþi ca sã ne achitaþi ºinouã taxa noastrã, pentru bi-serica de aici. Am bãgat aceas-tã taxã separat ºi am inclus-ode anul acesta pentru cã aºaprevede. Taxa noastrã este de600 de lei ºi o puteþi plãti întranºe ca sã nu vã fie greu sãdaþi toatã suma. Apoi, vã maispunem atunci aproape denuntã dacã vã mai trebuieceva, cum ar fi un vin bun, piº-coturi de calitate ºi poate per-nuþe din mãtase. Vedem cedecide preotul. Ar fi bine sãalegeþi biserica noastrã cã sefac slujbe frumoase. Dai unban în plus, dar rãmâi cu oamintire religioasã plãcutã”,ne-a informat un alt om debazã al lãcaºului de cult.

Au crescuttarifeleºi la periferie

Pãrãsind zona centralã, eno-riaºii constatã cã taxele pen-

tru aceste servicii religioase,devenite din ce în ce mai co-merciale, sunt ceva mai mici.Nici preoþii acestor parohii nuau pãstrat nivelul tarifelor deanul trecut, taxele fiind maimari cu 100-150 de lei. Deexemplu, reprezentanþii paro-hiilor din Craioviþa Nouã cerîntre 450 ºi 600 de lei pentrucununia religioasã ºi nu maimult de 250 de lei pentru unbotez. Mai mult, aceste tarifepot fi negociate ºi chiar achi-tate în douã sau trei rate, înfuncþie de disponibilitatea pre-otului. Aici foarte importanteste ca cei interesaþi de unadintre cele douã ceremonii re-ligioase sã ºtie cã rezervarease face numai dacã se lasã unavans. Preoþii vor sã fie siguricã notificarea este definitivã ºipercep sume reprezentând 20-30% din cuantumul taxei, fãrãa tãia însã vreo chitanþã dupãce încheie tranzacþia.

„Taxa pentrumãturat”nu deranjeazãpe nimeni

Deºi am mai amintit într-unarticol de anul trecut despre„taxa pentru mãturat”, stabili-tã într-o bisericã din cartierulLãpuº, niciun reprezentant alMitropoliei Olteniei nu a ve-rificat situaþia. Dovadã a aces-tei realitãþi este faptul cã tari-ful este perceput ºi în prezent,nivelul acestuia crescând de la50 de lei la 70 de lei, în cazulcununiilor religioase, ºi de la30 de lei la 50 de lei, în cazulbotezurilor. Despre toate aces-te mizerii, enoriaºul aflã fiedupã ce achitã acontul, fie înziua ceremoniei. Ca ºi în aniitrecuþi, în afarã de sumele su-plimentare de bani, craioveni-lor li se înmâneazã liste cu lu-cruri absolut necesare pentru

oficierea ceremoniilor: vin dela anumite firme, piºcoturi decalitate, perne ºi covoare dupãun anumit model sau bomboa-ne cu un anumit ambalaj.

„Suntem prea micica sã schimbãmnoi ceva”

Chiar dacã recunosc cã nude puþine ori ajung victimelepracticilor neortodoxe ale pre-oþilor, craiovenii nu obiºnuiescsã facã sesizãri în acest sens,menþionând cã nu mai au în-credere în sistem. „Mergem labisericã de parcã am merge lamagazin. ªtiu cã poate greºimcã nu facem reclamaþii la Mi-tropolie, dar ei ºtiu între ei cefac ºi nu ar conta sesizãrilenoastre. Suntem prea mici casã schimbãm noi ceva. Preoþiiºtiu cã depindem de serviciilelor ºi profitã de acest fapt.Dacã se plâng cã au salarii

mici, cum au fãcut averile pecare le au? Stau în vile de nuºtiu câte sute de mii de euro,au maºini care mai de care mailuxoase, îºi permit sã pleceunde vor. Nu faci toate asteadintr-un salariu de câteva sutede lei. De aici ar trebui sã por-neascã Mitropolia o verifica-re, dar ºi acolo e mizerie mul-tã”, considerã Marina Manda-che din Craiova.

Straielebisericeºti,magnet pentrutinerii care vorsã facã bani

Concluzionând, ar trebuisã nu ne mai mire luxul în caretrãiesc mulþi dintre slujitoriiDomnului. Cã au la bazã ma-nipularea populaþiei, naivita-tea enoriaºilor sau indiferenþaacestora la bãtaia de joc la caresunt supuºi, ipocrizia ºi lipsade bun simþ a preoþilor sunt ºivor fi imposibil de stârpit. Astapentru cã tinerii nu merg lafacultãþile de teologie fiindcãar fi înzestraþi cu vreun har, cipentru cã vor sã facã ºi ei bani.Fãrã sã reprezinte ceva divin,dupã trei-patru ani de ºcoalãajung într-o parohie ºi, respec-tând tiparul preoþilor cu vechi-me în domeniu, încep sã fixe-ze biruri care mai de care maiingenioase, fãrã sã le pese cãiau Casa Domnului în râs. Peparcurs, aceºtia devin iscusiþiîn arta negocierii ºi astfel cir-cuitul nu se va întrerupe nici-odatã, mai ales dacã este ºi cuvoia forumurilor superioare.

„Fac cumvasã îºi mai ia ºi eipartea lor”

Referitor la noile tarife ce-rute de cãtre slujitorii Domnu-lui, acestea sunt ca ºi pânãacum, diferite de la un lãcaºla altul, în funcþie de cât desolicitatã este biserica respec-tivã ºi de amplasarea ei. Ast-fel, dacã vor sã se cunune la„Madona Dudu”, „SfântaTreime”, „Sfântul Dumitru”,mirii trebuie sã scoatã din bu-zunar între 800 ºi 1.000 de lei,cu menþiunea cã în aceste ca-zuri nu este loc de negociere.Aici, botezul ajunge la 400-450 de lei, cu 100 de lei maimult decât tariful practicatanul trecut, taxa nefiind afiºa-tã în niciun loc din bisericã. Pelângã aceste preþuri, cel saucea care se ocupã de vânzarealumânãrilor are grijã sã infor-meze cã pe parcurs, dupã sta-bilirea datei cãsãtoriei, vorapãrea noutãþi. „Este bine cãaþi gãsit liber pentru 2014.Deºi taxa e foarte mare, oame-nii vin la noi aici la bisericãpentru cã vor sã fie cununaþiîn centru. Sunt oameni maiînstãriþi, acesta este adevãrul.Oricum, vã spun de acum cãatunci, în sãptãmâna nunþii, vise vor mai cere niºte bani, astaaºa, partea popilor ºi poatevreun covor... ceva. Trebuie sãsunaþi în sãptãmâna aia, sã nuaveþi surprize. De când se plã-teºte taxa la Mitropolie, preo-þii fac cumva sã îºi mai ia ºi eipartea lor”, a explicat, priete-neºte, persoana de bazã a une-ia dintre bisericile centrale.

Vicleºugurilepreoþilor craioveni,imposibil de stârpit

















CMYK


pag. 12

12REPORTAJ

Publ

icita

te

Prefectul de Vâlcea,Mircea Nadolu, adispus verificarea a

633 de acte administrativeemise sau adoptate de admi-nistraþia publicã localã dinjudeþ. Dintre acestea, 119sunt hotãrâri ºi 514 sunt dis-poziþii. Serviciul de Verifi-care a Legalitãþii Actelor ºiContencios Administrativ aconstatat numeroase nere-guli. Unele dintre ele au le-gãturã cu faptul cã nu se res-pectã prevederile legii ad-ministraþiei publice localecare stipuleazã termenul de

comunicare a actelor adminis-trative cãtre prefect. La fel seîntâmplã ºi în cazul rãspunsu-rilor pe care executivele pri-mãriilor le dau consilierilor lo-cali. De cele mai multe ori, încazul unor adrese sau cereri,,de rãu” pentru conducereaprimãriei, rãspunsurile întârzienepermis de mult. Un exem-plu concret în acest sens estePrimãria Cãlimãneºti carepune discreþionar la dispoziþiaconsilierilor locali documen-taþia cerutã, iar rãspunsuriledepãºesc cu mult termenul le-gal. O altã problemã gãsitã de

salariaþii Serviciului de Ve-rificare este redactarea ne-corespunzãtoare a acteloradministrative. Eroarea estemult mai ,,grea” decât parela prima vedere, fiindcã ju-riºtii Prefecturii au fost ne-voiþi sã ia la controlat co-municarea actelor care austat la baza emiterii acestoracte administrative. Din ne-fericire pentru cetãþeni, di-letantismul sau reaua inten-þie a funcþionarilor din pri-mãrii duce de cele mai mul-te ori la instanþele de jude-catã. (C.P.)

Imediat cum s-atrecut în luna martie,ªcoala Gimnazialã„Gheorghe Þiþeica”din Craiova s-atransformat într-unbutic de mãrþiºoare.În dreptul fiecãreisãli de clasã, copiiiau aºezat o masã pecare au pus sprevânzare tot felul desimboluri ale primã-verii. Cumpãrãtoriisunt pãrinþii ºi buni-cii, dar ºi unelecadre didactice.

de Larisa Mititelu

La sfârºitul orarului, elevii ªcolii Gimnaziale„Gheorghe Þiþeica”

merg la uºa clasei, unde auamenajat o „tarabã” de mãrþi-ºoare ºi îºi aºteaptã pãrinþii saubunicii. Cei din clasa I nu auînvãþat bine sã socoteascã, dar

la afacerile cu mãrþiºoare s-audovedit a fi cei mai eficienþi.„Mãrþiºorul ãsta costã 10 lei”,spune un prichindel de la clasaI D ºi aratã spre o foaie de hâr-tie coloratã pe care este lipit unºnur alb cu roºu. Cumpãrãto-rul nu se gândeºte sã agaþemãrþiºorul în piept, îl cumpãrãdoar pentru cã ºtie cã astfel vaaduce o bucurie în ochii fiuluisãu care dã semne cã este unbun negustor. La tarabele dinincinta ºcolii nu se negociazã.Dai atât cât þi se cere, fie cãobiectul preþuieºte mai mult saumai puþin. ªi banii se înmulþescîn puºculiþa clasei cu fiecareminut. Pãrinþii scot bancnotelecolorate din portofele spre bu-curia micilor vânzãtori de mãr-þiºoare. Banii strânºi sunt folo-siþi de copii în diverse acþiuniorganizate de ei. „Copiii suntfoarte încântaþi. Vânzarea amers foarte bine. Mi-au ceruto altã pungã mai mare pentrucã nu mai au loc unde sã strân-gã banii. Elevii hotãrãsc ce vorface cu banii obþinuþi din vân-zarea mãrþiºoarelor. Anul tre-

cut, de Crãciun, când am des-fãºurat o acþiune asemãnãtoa-re, copiii au dorit sã facem opetrecere”, a spus învãþãtoareaAndreea Duca.

Fanteziide primãvarã

Ideea îi aparþine directoru-lui unitãþii de învãþãmânt, Ca-melia Buzatu. “Organizãm ast-fel de acþiuni de ºase ani. Amvenit cu aceastã idee pentru a-i amuza pe copii. Înainte, ele-vii de la clasele mari veneauºi cu produse de patiserie ºipizza. Acum însã s-au rezumatdoar la mãrþiºoare”, a adãugatCamelia Buzatu, directorulªcolii Gimnaziale “GheorgheÞiþeica”, în timp ce întinde obancnotã de un leu unei elevecare tocmai îi dãruieºte unmãrþiºor. Sub numele de “Fan-tezii de primãvarã”, acþiuneaa scos elevii pe holurile ºcolii.Este singura unitate de învã-þãmânt din Craiova unde, op-þional, aceºtia învaþã tainelenegoþului.

Ora demãrþiºoarede la Þiþeica
















Ora demãrþiºoarede la Þiþeica Mircea Nadolu

Nereguli înprimãriilevâlcene


















13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

Vâlceanca ElenaVoicu suferã de oboalã rarã ºi peri-culoasã ºi numai ointervenþie chirur-gicalã o poate facesã meargã din nou

de Eugen Dinu

Pentru majoritateaoamenilor cu darede mânã, 3.000 de

euro este suma pe care oscot din buzunar pentru câ-teva zile de vacanþã, pentruo searã petrecutã la jocurilede noroc sau pentru cadoulpentru o persoanã importan-tã. Pentru vâlceanca ElenaVoicu este suma care o des-parte de o viaþã plinã de chinde una cât de cât normalã.Mai exact, sunt banii de careare nevoie pentru ca medi-cii de la o clinicã privatã,singurii care au acceptat in-tervenþia chirurgicalã, sã-iconstruiascã un genunchinou.

16 ani de chinPânã în anul 1997, feme-

ia ajunsã acum la 48 de ania dus o viaþã normalã. “Lu-cram la o croitorie, îmi plã-cea ce fãceam. Apoi am în-ceput sã am dureri mari, m-am dus la consult ºi am fostdiagnosticatã cu poliartritã.Am citit despre boala mea...Boalã progresivã, care dis-truge oasele ºi cartilagiile.Am crezut cã voi putea con-tinua sã muncesc, dar amfost nevoitã sã mã pensio-nez pe caz de boalã. Ce sãspun, pentru mine a fost unºoc, dar nu am dezarmat, amcontinuat sã lupt chiar dacãam ºtiut ºi ºtiu cã aceastãboalã nu se vindecã ºi tot cepoþi face este sã o amelio-rezi, de asemenea se poateîncetini evoluþia”, spuneElena. Au urmat 16 ani dechin, cu dureri permanente,cu sute de zile petrecute pepatul de spital. ªi cum unnecaz nu vine niciodatã sin-gur, de mai bine de opt anipoliartrita a generat ºi o go-nartrozã la nivelul genun-chiului drept. “Nu o sã vãspun explicaþia medicalã aacestei boli cumplite. Pescurt, ea evolueazã de ladureri uºoare la nivelul ge-

nunchiului pânã la dureri in-suportabile ºi limitarea impor-tantã a miºcãrilor. Genunchiulmeu se mai þine doar într-unligament, fãrã protezã nu voimai putea sã merg absolut de-loc, în scurt timp”.

“Ies rar ºisper sã mã potîntoarce acasã”

În condiþiile în care se miº-cã cu mare dificultate, o plim-bare de câteva minute este oadevãratã aventurã pentru Ele-na: “Ies rar, îmi e fricã de fap-tul cã nu vã voi mai putea în-toarce. Acum nu mai ieºisem

de trei sãptãmâni, dar când amvãzut ce soare ºi frumos e afa-rã mi-am fãcut curaj ºi am ple-cat din casã. Am mers pânã lacolþul blocului, apoi am maimers puþin, dar am crezut cãnu mã voi mai putea întoarcecu bine. Orice miºcare greºitãîmi poate fi fatalã. Normal cãîmi doresc mult sã fiu ºi eu unom normal, mãcar din punctde vedere al miºcãrii. Sã mãpot plimba ºi eu, fãrã ajutor,sã nu îmi fie fricã sã mã duccu copiii ºi soþul pânã în parc.Sã simt ºi eu cã este primãva-rã sau varã. Sunt conºtientã cã,cel mai probabil, nu voi maiputea munci niciodatã, dar

mãcar sã pot merge. Fiul meueste atlet de perspectivã, fiicamea joacã handbal de perfor-manþã. Îmi doresc sã mã potduce sã-i vãd la antrenamen-te, la competiþii. Sper sã reu-ºesc, eu sunt o fire luptãtoare,niciodatã nu am dezarmat”.

Un medic vâlceani-a spus sã revinãla 60 de ani

Dupã aflarea diagnosticuluide gonartrozã, au urmat zecide vizite la medici specialiºtiºi cãutarea de soluþii: “La fie-care trei luni am fost pentruanalize amãnunþite, am stat

multe zile internate, nu le-amnumãrat niciodatã, mi-ar figroazã sã o fac. Mi-am doritmult sã fiu operatã, am citit cãaºa se poate rezolva problemala genunchi, o intervenþie chi-rurgicalã ºi montarea unei pro-teze, practic un nou genunchipentru mine. Am avut multedezamãgiri. Un medic de laVâlcea, nu o sã-i dau numele,mi-a spus sã-l mai caut cândvoi împlini 60 de ani, cã pânãatunci nu are ce sã-mi facã.Pãi, eu pânã atunci nici nu voimai putea sã cobor din pat...Alþi medici nu au dorit sã riºteo intervenþie chirurgicalã cândau aflat cã sufãr ºi de poliar-tritã. Eu am tot sperat însã cãvom gãsi o soluþie, mai ales cãsimt pe zi ce trece cum boalaevolueazã”.

intervenþia chirurgicalã.Mi-a spus cã în zece ziledupã operaþie voi puteamerge din nou. Vã daþi sea-ma cã este cea mai bunãveste pe care am primit-o înultimii mulþi ani. ªtiu cã vaurma o perioadã dificilã derecuperare, cã va trebui sãsuport noi dureri mari, darsunt dispusã sã lupt pentrua avea o viaþã normalã pecât se poate”, spune Elena.Din pãcate însã, pentru aajunge la clinica privatã dela Bucureºti, familia Voicuare nevoie de 3.000 de euro,dintre care jumãtate costãnumai proteza care va fipusã la genunchi. “Nu ºtiucum este pentru alþii, darpentru noi este o sumãimensã. Eu lucrez ca insta-lator la o unitate ºcolarã,câºtig salariul minim peeconomie. Soþia are o pen-sie de 400 de lei. Cu aceºtibani trebuie sã ne descur-cãm lunar. Sã plãtim chel-tuielile la apartament, sã necreºtem copiii, sã avem ºide medicamente... Nu ºtiude unde voi putea face rostde bani. Medicul ne-a spuscã operaþia trebuie fãcutãpânã cel târziu la mijlocullunii viitoare, cã apoi vinecãldura ºi riscul de infecþieeste mult prea mare. Amcerut cu împrumut la prie-teni, la cunoºtinþe, sunt dis-pus sã fac orice pentru a-miajuta soþia, sã o vãd cummerge normal din nou. Amîncercat sã fac un credit, darnu îmi dã nicio bancã. Ammai fãcut un împrumutacum ºapte ani, tot pentru amerge cu Elena la spitalpentru investigaþii ºi oricumcu salariul minim nu mã potîncadra. Nu am cerut nicio-datã nimic la nimeni, daracum este o problemã deviaþã ºi de moarte pe carenu ºtiu dacã voi avea cumsã o rezolv de unul singur.Sã nu fiu înþeles greºit, nuvreau pomanã, vreau doarsã fiu împrumutat cu aceas-tã sumã, apoi voi munci ziºi noapte sã o restitui”, spu-ne Cristi Voicu, soþul Ele-nei.

În cazul în care doriþi são ajutaþi pe Elena Voicu,puteþi suna la numãrul detelefon 0771.350.406!

“Nu ºtiu cum epentru alþii,dar pentru noi3.000 de euroeste o sumãimensã”

Pânã la urmã, Elena Voicu agãsit un medic dispus sã inter-vinã chirurgical ºi sã-i redea oparte din viaþa de acum anibuni: “Chirurgul Vlad Predes-cu m-a consultat amãnunþit,mi-a dat un tratament rigurospe care sã-l urmez, analizelemi-au ieºit bune, în sensul cãpot suporta o operaþie dificilãºi mi-a spus cã îmi va face

3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã3.000 de europentru o viaþã nouã


14REPORTAJ

Mormântul lui Arse-nie Boca, IcoanaMaicii Domnului“Grabnic Ajutãtoa-re”, a doua copiedin cele cinci carese aflã în lume,icoana SfântuluiAcoperãmânt alMaicii Domnuluisunt câteva locuri încare mai mulþi craio-veni au îngenun-cheat sâmbãtã ºi aucerut ajutor divin.

de Larisa Mititelu

„Dumnezeu existã!” „Pãi?L-ai vãzut?” „Nu l-am vãzut,nu mi s-a arãtat în persoanã,dar am simþit cã existã prinminunile care s-au întâmplat înviaþa mea”. „Ce minuni?” Dis-cuþia dintre doi prieteni seaprinsese dupã ce le-am spuscã urmeazã sã plec în peleri-naj la patru mãnãstiri din þarã- Prislop din Hunedoara, Lai-nici, Viºina ºi Strâmba dinGorj. Excursie organizatã deCentrul de Pelerinaj „SfântulNicodim” al Mitropoliei Olte-niei. Dacã nu ar fi trebuit sãplec pentru cã urma sã mã tre-zesc înaintea zorilor, poate aºmai fi rãmas sã aflu minunilecare l-au fãcut pe unul dintreprieteni sã simtã cã existãDumnezeu.

Douã microbuze,opt roþi, patrupopasuri

M-am trezit înaintea zorilor,dar am ajuns la Centrul de Pe-lerinaj „Sfântul Nicodim”,aflat pe strada din spatele Mi-tropoliei Olteniei exact cândîncepea sã se lumineze. „Vommerge cu douã microbuze pen-tru cã au fost multe solicitãripentru acest pelerinaj”, ne spu-ne unul dintre reprezentanþiiMitropoliei Olteniei. Se orga-nizeazã astfel de excursii me-reu, iar numãrul mare de pele-rini mã face sã cred cã olteniiîl iubesc pe Dumnezeu. Preo-

tul care însoþeºte grupul bine-cuvânteazã cãlãtoria cu rugã-ciuni. Primul popas va fi lamãnãstirea Prislop, unde seaflã mormântul pãrintelui Ar-senie Boca, apoi vom opri lamãnãstirea Lainici, dupã carevom merge la mãnãstirea Vi-ºina ºi finalul se va scrie lamãnãstirea Strâmba.

Femeile nu auvoie cu pantaloniºi decolteu

Ajungem repede pe DefileulJiului. Serpentinele de pe Va-lea Jiului sunt tot acolo ºi suntla fel de ameþitoare. În difu-zoarele microbuzului, o vocecaldã de femeie povesteºtedespre viaþa pãrintelui ArsenieBoca, despre miracolele pe

care le-a înfãptuit în timpulvieþii, dar ºi dupã moarte. ªiajungem mai bogaþi cu o po-veste la poarta mãnãstirii Pris-lop. Aici nu este voie cu ani-male de companie, este inter-zis accesul femeilor care poar-tã pantaloni de orice fel saudecolteu. Iar cele care nu aufuste lungi pot lua un ºorþ dingrãmada de la intrarea în mã-nãstire, pe care îl înfãºoarãîn jurul taliei.

De acolo,Arsenie Bocane ajutã mai mult

Mãnãstirea de la Prislop afost ultimul lãcaº sfânt în carepãrintele Arsenie Boca a slu-jit. Înainte sã moarã, pãrintelele-a spus celor care veneau sã-

l vadã: “Sã nu plângeþi cândvoi pleca dintre voi fiindcã deacolo vã voi putea ajuta maimult”. Mormântul lui ArsenieBoca este o grãdinã în care flo-rile nu se ofilesc niciodatã.Indiferent de vreme ºi de ano-timp, drumul pânã la mormân-tul pãrintelui este ca un furni-car. Oameni din toate colþuri-le þãrii vin la pãrintele Boca sãse roage ºi sã-i sãrute crucea.Aproape toþi pelerinii aduccâte un ghiveci cu flori însemn de mulþumire. Dar ni-meni nu pleacã de la mãnãsti-rea Prislop pânã nu urcã lapeºtera Sfântului Ion Sihastru,un alt loc unde minunile prindviaþã. Se spune cã moa’telesale au fost gãsite în pe’terãdupã muli ani de la moartea sa.Au fost duse la mãnãstirea Tis-mana, dar de acolo nu se maiºtie nimic de ele. Timpul semãsoarã altfel la mãnãstireaPrislop, cele douã ore ºi jumã-tate trec mult prea repede. Laîntoarcerea cãtre ieºirea dincurtea mãnãstirii, ne oprim înfaþa lacului plin cu monezi ºibancnote de un leu. De cevatimp, pelerinii au început sãarunce bani în lac ºi sã îºi punãdorinþe.

Icoana MaiciiDomnului“GrabnicAjutãtoare”,a doua icoanãdin lume

Drumul cãtre mãnãstireaLainici pare mai scurt, serpen-tinele sunt tot acolo, dar mai

Pelerinaje organizate în luna martiede Centrul „Sfântul Nicodim”

Centrul Mitropoliei Olteniei organizeazã în zilele de 24 ºi25 martie un pelerinaj în judeþul Argeº. Cu acest prilej, cre-dincioºii vor participa la Sfânta Liturghie care va fi sãvârºitãla mãnãstirea Trivale de lângã Piteºti, la mãnãstirea Curtea deArgeº, unde se vor putea închina la moaºtele Sfintei MuceniþeFilofteea ºi admira mormintele voievozilor. Tot aici, credin-cioºii vor vizita Fântâna Meºterului Manole, vor participa laslujba de Priveghere ºi a doua zi, de Buna Vestire, la slujbaarhiereascã a Sfintei Liturghii. În cadrul pelerinajului, se vorvizita în continuare mãnãstirile Negru Vodã, Ciocanul, Roba-ia, Cotmeana ºi Nãmãºeºti. Costul pelerinajului este de 160lei/persoanã.

line ºi deloc ameþitoare. Deºiam trecut de câteva ori pe laaceastã mãnãstire, icoana Mai-cii Domnului “Grabnic Ajutã-toare” o vedeam acum pentruprima oarã. Este o copie aicoanei aduse de la MunteleAthos în 2006 la mãnãstireaDohiariu. Este impresionantãprin dimensiunea ei. Are oînãlþime de aproximativ doimetri. Pictatã pe lemn de san-tal ºi acoperitã cu o mantiegrea, din argint aurit, icoanaeste fãcãtoare de minuni. Afost realizatã special pentrumãnãstirea Lainici ºi este acincea copie din toatã lumeacare s-a fãcut în ultimii 100 deani.

Icoanã fãcãtoarede minunila Strâmba

Popasul de la mãnãstireaViºina a fost cel mai scurt, unlãcaº de cult modest în faþacãruia se mai pãstreazã ruine-le vechii mãnãstiri. Cât priveº-te fostele chilii, Jiul a distrus

urmele acestora prin mãcina-rea malului. Date privitoare laînceputurile mãnãstirii le fur-nizeazã documentul lui Nea-goe Basarab din 14 decembrie1514, care pomeneºte pe Gri-gore, primul egumen cunoscutal mãnãstirii. Deja se înserea-zã ºi mai avem de fãcut o ulti-mã oprire: mãnãstirea Strâm-ba. Într-un colþ al lãcaºului decult stã aºezatã icoana Sfântu-lui Acoperãmânt al MaiciiDomnului, despre care maicastareþã spune cã este fãcãtoa-re de minuni. Mãnãstirea Sfân-ta Treime Strâmba este ctito-ritã în 1597-1599 de StoichiþãRaioºeanu, soþia sa Dochia ºinepotul sãu Miloºi, pe loculunui schit mai vechi, din 1519.Mult timp a fost bisericã deparohie, iar în 1956 devinemãnãstire de maici având castareþã pe Ermiona Candea.Ora 20.00 mã gãseºte acasã, laCraiova, cu un suflet mai uºor,cu o liniºte pe care doar înge-rii þi-o pot dãrui ºi cu o ener-gie pe care o poþi gãsi doar înlocuri sfinte.

Oltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede DumnezeuOltenii se apropiede Dumnezeu

Moaºte la mãnãstirea Strâmba

Mormântul Sf. Arsenie Boca


Publ

icita

te

15SPORT

CrampoaneAcolo unde pãsãrilecãlãtoare se întorc

toamna

Dupã rãzboaiele purta-te în justiþie cu biro-craþia FRF ºi care nici

în prezent nu au ajuns la ca-pãtul poveºtii, Craiova revineîn circuit. Mai rãmâne de sta-bilit în ce ligã va evolua. E lim-pede cã fanii ºi-o doresc aco-lo unde îi e locul. Restul þinede bucãtãria interioarã – de laacþionariat la jucãtori ºi staff.Din toamnã ºi doar pentru oediþie de campionat, toate dru-murile Craiovei fotbalisticevor duce la “Ion Oblemenco”.Apoi, bãtrâna arenã se va dapeste cap de câte ori va fi ne-voie, ca într-un basm nemuri-tor, ºi din ea va rãsãri un sta-dion select, cu 40 de mii delocuri. Fãrã Craiova, fãrã Ti-miºoara, observãm cu toþii,campionatul parcã nu are sare.Lumina câtorva grunji mairãzbate totuºi dintr-o vitrinãîmpopoþonatã cu vechituri:crizã financiarã, cluburi ame-ninþate de insolvenþã, frãmân-tãri interne, grijile de la nive-lul “tricolorilor”. Pe NaþionalArena, bãieþii lui Reghecampfau întors de la 0-2 cu Ajax ºivor da piept în primãvara Eu-ropa League cu deþinãtoareaLigii Campionilor, Chelsea.Încã o dovadã cã fotbalul e înstare de surprize ºocante, azieºti rege, mâine sclav, la mânalui Chiricheº. Ceva mai depar-te, în Spania, pãrãsitã de Pep,dar ºi de zei (unul dintre ei fi-ind arbitrul Lasa, orb la unfault în careu vizibil ºi dinavion), Barcelona cea de vis eîngenuncheatã de douã ori întrei zile la modul cel mai Realcu putinþã, echipe separate încampionat de un punctaj netfavorabil catalanilor. Ceva cu-rios ºi pe plaiurile noastre. În-tre campioana en titre, CFRCluj-Napoca, ºi ocupanta lo-cului întâi, Steaua, s-a pus unecart de fix 20 de puncte. E

de Virgil Dumitrescu

pentru prima oarã când arde-lenii gestioneazã atât de prostenormele câºtiguri financiareºi de imagine din rãposatulcampionat. Mai întâi s-au um-plut cu milioanele de euro, dincare Paszkany ºi-a tras un Fer-rari de 400.000, apoi s-au um-plut de toatã jena atât în Cham-pions League, cât ºi în Euro-pa League, ciuruiþi de Inter.Într-un timp în care declaraþii-le sforãitoare ale ºefilor, carese gândeau chiar la o victoriepe “Meazza”, bãteau departede tot. Fãcutã sandviº de Di-namo ºi FC Braºov, locul 6 încampionat, respectiv 8, CFRCluj-Napoca, mustind de stra-nieri rãsuflaþi, nici nu prea maicontribuie cu jucãtori la naþi-onalã. Pe elevii lui Victor Pi-þurcã îi aºteaptã spre finelemãrþiºorului douã probe defoc, la Budapesta ºi, posibil,Amsterdam. În capitala Unga-riei se va juca, nota bene, cuporþile închise. “Cea maiproastã decizie – e de pãrereCiprian Marica - , întrucât arede suferit fotbalul”. Fotbalulare mai mereu de suferit: cânde trãdat de jucãtori ºi de arbitri,de pariori ºi de aranjori, deblatiºti, de accidentãri, multedintre ele grave. Federaþia un-garã a fost sancþionatã cu in-terdicþia publicului nu de cã-tre forul mondial de jumpicºi,ci de FIFA, pentru motive gra-ve. Dupã manifestãrile de ra-sism ºi antisemitism de la me-ciul cu Israel din 2012, Comi-sia de Apel FIFA respingândrecursul înaintat de FederaþiaUngarã de Fotbal. Acuma,dacã tot ne picã rãu un stadionfãrã suflare, cum atât de afec-tat e “neamþul”, nutrim speran-þa ca bãieþii noºtri sã se des-curce ºi aºa, fãrã scandãrile cuþigani ºi transilvanii decupate,fir-ar sã fie!...

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

Oltchim atacãaccederea în semi-finale pe terenullui Ferencvaros.Barbosa, Pineau,Navarro ºi Stancarãmân în lot

de Eugen Dinu

Oltchim a fost la unpas sã îºi anulezeºansele de califica-

re în semifinalele LigiiCampionilor în partida juca-tã în deplasare, pe terenulvicecampioanei Rusiei,Zvezda Zvenigorod. Chi-mistele au evoluat sub aº-teptãri ºi dupã o primã re-prizã oscilantã au intrat lacabine cu un handicap dedouã goluri, 13-15, chiardacã vedeta de la Vâlcea,Katarina Bulatovic, a prinso nouã zi mare ºi a marcatdin toate poziþiile. Reprizasecundã a început cum nu seputea mai prost pentru cam-pioanele de la Vâlcea. ªapteminute fãrã gol, apãrareapaticã ºi “Steaua” Rusiei s-a dus la patru lungimi avans17-13, având ºi atacul. To-tul pãrea nãruit! A fost mo-mentul de inspiraþie al luiVestergaard, care a fãcutmutarea ce avea sã decidãsoarta meciului. În locul Iu-liei Navarro, cu o evoluþiemulþumitoare, a intrat Pau-la Ungureanu, care avea sãaibã o prestaþie de mare ma-estrã. Paradele în lanþ auavut darul de a le impulsio-na pe chimiste care parcã ºi-au dat seama de efecteleunei noi înfrângeri. Au ur-mat minute magice în careOltchim a dovedit cã este oechipã, în adevãratul sens alcuvântului. Zvezda nu a maicontat în atac, a marcat nu-mai din întâmplare, Bulato-vic ºi compania s-au legatpe semicercul advers ºiefectul a fost cel scontat: 24-20 în minutul 56 ºi semifi-nalele se vedeau clar de laRâmnicu Vâlcea. Nu au maicontat nici cele douã goluriconsecutive ale rusoaicelor,în final a fost 26-23 ºi Olt-

pun la minimum douã goluriavans, vor evolua pentru pri-ma datã pe un loc care le asi-gurã prezenþa în penultimulact al competiþiei. Este sufi-cient ºi un succes la limitã,condiþia fiind ca vâlcencele sãînscrie mai mult de 23 de go-luri, obiectiv nu foarte greu derealizat. La meci vor asista ºiaproximativ 150 de suporteriveniþi din România, care vorpleca în cursul zilei de vineri.Meciul este unul de risc ma-xim pentru forþele de ordine,având în vedere cã acum câþi-va ani, în semifinalele CupeiCupelor, galeria vâlceanã afost atacatã de unguri cu pie-tre ºi sticle incendiare ºi a fostnevoie de intervenþia trupelorspeciale pentru evacuarea dinsala polivalentã, dupã ce înprealabil s-a apelat la interven-þia Ambasadei României laBudapesta. Altfel, în ceea cepriveºte arbitrajul, avem toatemotivele sã ne temem, avândîn vedere cã dreptatea pe te-ren va fi împãrþitã de franþu-zoaicele Charlotte ºi Julie Bo-naventura, cunoscute pentrufaptul cã aproape mereu le asi-

gurã gazdelor procentul de5%, poate ºi mai mult.

Calculecomplicate

Posibilitatea ca Oltchim,Krim ºi FTC Budapesta sãajungã la final cu un numãridentic de puncte esteaproape de a se realiza, dacãVâlcea bate la Budapesta ºipe propriul teren pe Krim,iar unguroaicele ºi slovene-le se impun în meciurile pecare le mai au de disputatcu Zvezda. În acest caz seia în calcul golaverajul în-tre cele trei formaþii, capi-tol unde Oltchim stã slab înacest moment, are minuscinci, în timp ce FTC areminus 1 ºi Krim plus 6. Înacest caz e greu de sperat laprima poziþie a ierarhiei fi-nale (avem nevoie de douãsuccese la o diferenþã tota-lã de 7 goluri), dar un suc-ces la o diferenþã totalã de4 goluri (de exemplu, unsucces la un gol avans înUngaria ºi la trei goluri cuLjubljana) le duce pe eleve-le lui Vestergaard în semi-finale de pe locul doi. Maisunt ºi alte douã variante.Una în care FTC nu câºtigãpe terenul lui Zvezda, cazîn care Oltchimului îi ajun-ge un succes la Budapestala un gol ºi unul pe propriulteren cu Krim la patru saucinci goluri avans. În fine,dacã Ljubljana pierde pepropriul teren contra rusoai-celor, greu de crezut, atunciOltchim îºi permite sã piar-dã la Budapesta dacã trecede Krim la cinci goluriavans.

Barbosa,Pineau, Navarroºi Stanca rãmânla Oltchim!

Oficialii de la OltchimRâmnicu Vâlcea au reuºitsã strângã banii necesaripentru a plãti restanþele peluna decembrie a anului tre-cut ºi le-au îmbunat pe celepatru jucãtoare care îºi de-puseserã memorii pentru adeveni libere de contract.Astfel, Alexandrina Barbo-sa, Allison Pineau, IuliaNavarro ºi Ionela Stanca auîncheiat înþelegeri cu grupa-rea vâlceanã ºi vor mai rã-mâne la Vâlcea cel puþinpânã la terminarea sezonu-lui. Potrivit zvonurilor, ofirmã puternicã din Româ-nia ar fi dispusã sã preiagruparea vâlceanã în cazulîn care Vestergaard ºi com-pania câºtigã aceastã ediþiea Ligii Campionilor.

chim e în cãrþi!

Care pe carela Budapesta

Oltchim poate ajunge în se-mifinalele Ligii Campionilorde pe primul loc al clasamen-tului, dar poate rãmâne ºi pedinafarã chiar dacã se impuneîn ambele partide care au mairãmas de jucat din grupeleprincipale. În toate calculeleînsã, elevele lui Jakob Vester-gaard au nevoie de douã punc-te în partida urmãtoare, de peterenul lui Ferencvaros Buda-pesta. Sâmbãtã, de la ora Ro-mâniei 17.00, Oana Manea ºicompania au ºansa sã demon-streze cã rezultatul înregistratîn tur, 23-22 pentru unguroai-ce, a fost un simplu accident.Tehnicienii campioanei Ro-mâniei trebuie sã gãseascã so-luþii pentru acþiunile Zsuzsan-nei Tomori, principala gurã defoc a lui FTC, handbalistã înjurul cãreia se creeazã toateacþiunile ofensive ale gazde-lor. Oltchim este pe locul IIIal clasamentului înainte deaceastã rundã, dar dacã se im-

Rãzboiulromâno-ungar,etapa de laBudapesta

















CMYK pag. 16

Publ

icita

te

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Publ

icita

te

PPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,

E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

Publ

icita

te

Clinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarã

SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Craiova, Str. Horia, nr. 16 Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSde Larisa Mititelu

Directorul Asociaþiei de Vânã-toare “Artemis”, ValentinUdrea, este luat la þintã de

mai mulþi membri vânãtori care sedeclarã nemulþumiþi de modul în caremai-marele lor îºi desfãºoarã activi-tatea. Nerespectarea modului în caresunt emise autorizaþiile de vânãtoa-re, faptul cã a închis sezonul de vâ-nãtoare înainte de termenul stabilit delege, sunt douã din acuzaþiile care ise aduc directorului Udrea de cãtresubalternii sãi. „Sezonul de vânãtoa-re la fazani ºi la iepuri a fost închismai devreme cu o lunã faþã de ter-menul stabilit de lege. Dar unii din-tre membri primesc autorizaþie sãvâneze. Nu mi se pare corect sã seanunþe închiderea vânatului, iar alþiisã beneficieze în continuare de auto-rizaþie. În plus, potrivit statutului,orice închidere a sezonului de vânã-toare trebuie stabilitã de consiliu, iaracest lucru nu s-a respectat”, a spusGheorghe Dorobanþu, unul dintremembrii cu vechime ai Asociaþiei deVânãtoare “Artemis”.

Statutul asociaþiei,þinut sub cheiede ºefu’

Oamenii se plâng de faptul cã plã-tesc cotizaþia anualã în valoare de 800de lei, dar drepturile lor le sunt în-grãdite. Singurul lucru pe care îl pri-mesc este dispreþul din partea ºefu-lui lor. „Dacã mergem sã ne ceremdrepturile, ni se spune cã dacã nu neconvine sã mergem în altã parte. Estesezonul de raþe mici ºi porumbei ºiºeful nu vrea sã ne dea autorizaþie.Practic, noi plãtim niºte bani degea-ba”, spune un alt membru al AV “Ar-temis” Craiova, Eugen Uruiocea. DarValentin Udrea mai este arãtat cu de-getul de cãtre mai mulþi vânãtori pen-tru lipsa de transparenþã ºi pentru cãfoloseºte fondurile de vânãtoare pen-tru distracþia sa ºi a apropiaþilor sãi.“Statutul asociaþiei nu-l face publicprintre membri, aºa cum prevede le-gea. De asemenea, are un fond devânãtoare de la Popânzãleºti pe carenu are desemnatã grupã de vânãtoa-re, dar îl þine numai pentru el ºi aco-liþii lui”, a mai specificat GheorgheDorobanþu.

Udrea taie vânãtoriide pe lista asociaþiei

În replicã, ºeful Asociaþiei de Vâ-nãtoare “Artemis”, Valentin Udrea,îi acuzã pe subalternii sãi de braco-naj ºi în cele câteva minute ale con-versaþiei se leapãdã de petiþionari caºi când acest lucru ar þine doar deputerea lui de decizie. Vã prezentãmconversaþia purtatã cu directorul AV“Artemis”, Valentin Udrea.

V.U.: Sunt niºte braconieri care aufost daþi afarã de la noi de la asocia-þie ºi nu ºtiu cum sã se razbune.

Rep.: Când au fost daþi afarã?Conform declaraþiilor lor, în momen-tul de faþã sunt încã membri.

V.U.: Pãi, or sã fie daþi afarã.Conform statutului asociaþiei, pen-

tru excluderea unui membru trebuiesã fie respectaþi anumiþi paºi. În pri-mul rând, se prezintã în consiliul deadministraþie al asociaþiei propune-rea ca un membru sã fie exclus, vâ-nãtorul cu pricina este chemat ºi i seaduce la cunoºtinþã învinuirea, iaracesta are dreptul sã se apere. În celedin urmã, consiliul este cel care de-cide excluderea vânãtorilor. În ceeace priveºte acuzaþiile aduse privindmodul abuziv de eliberare a autori-zaþiilor de vânãtoare, ºeful asociaþieia precizat: “Fiecare grupã de vânã-toare are un plan ºi atunci când seterminã planul este normal sã nu semai facã vânãtoare”.

Braconaj sau ce?Singura armã de apãrare a lui Va-

lentin Udrea este sã îºi acuze mem-brii asociaþiei de braconaj: “Gheor-ghe Dorobanþu a fost prins la braco-naj. L-am dat afarã ºi l-am reprimitîn asociaþie la cerere. L-am reprimitde fraier cã am crezut cã se reabili-teazã”. La rândul sãu, unul dintre ceiacuzaþi se apãrã: “Atunci eram ºef degrupã. Vineri dimineaþa, am fost sãiau autorizaþie pentru grupa de vânã-toare ºi mi-a zis cã nu mai dã pentrucã nu mai este vânat. În dupã-amiazaaceleiaºi zile, am primit un telefon cãpe fondul nostru se face vânãtoare.Când m-am dus, era Valentin Udreacu naºul sãu ºi cu încã vreo opt vâ-nãtori. I-am zis cum de pentru noiplãtitorii de taxã nu mai este vânat ºipentru ei este. Atunci s-a supãrat, azis cã nu-l tragem noi pe el la rãs-pundere. ªi de aici a urmat exclude-rea mea. Am reclamat la Parchet ºim-a reprimit pentru cã nu avea moti-ve sã mã dea afarã. De braconaj nicinu poate fi vorba. Eram zburat demult dacã avea vreo dovadã în acestsens”, a declarat unul dintre membriiasociaþiei, Gheorghe Dorobanþu.

ªeful Asociaþiei de Vânãtoare “Artemis” din Craiovaeste pus la zid de câþiva membri. Vânãtorii îºi acuzãdirectorul cã face legea dupã bunul sãu plac ºi le îngrã-deºte drepturile pentru care anual plãtesc 800 de lei.

ªeful de la “Artemis”,luat în cãtare devânãtori

















[email protected] zzz Pasajul orfan de doi “taþi” îºi ... fileCMYK Publicitate...

Documents

Transcript of [email protected] zzz Pasajul orfan de doi “taþi” îºi ... fileCMYK Publicitate...