[email protected] zzz 25 sep zzz Berceanupe Mărinică ... · Banca Mondialã, însã acesta a...

CMYK

www.indiscret.ro

[email protected] Anul IX, nrAnul IX, nrAnul IX, nrAnul IX, nrAnul IX, nr. 4. 4. 4. 4. 4111112 2 2 2 2 25 sep 25 sep 25 sep 25 sep 25 septttttembrie - 1 octembrie - 1 octembrie - 1 octembrie - 1 octembrie - 1 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

BaroulVâlcea,zguduit

de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal


de unscandal

Amãnunteîn pagina 5

Deputatul Mãrinicã Dincã - nominalizat ministru al Apãrãrii în guvernul alternativ PDL,dupã ce colegii sãi de partid au aflat cã se mai joacã ºi acum cu tãnculeþele prin casã!

Mãrinicã, cred cãPredoiu a fãcut o alegere excelentã

când te-a ales ministru în guvernul sãu dinumbrã. Din câte-am înþeles, ai foarte multã

experienþã în domeniu... mi-au ziscolegii tãi de filialã cã toatã viaþa

ai stat în umbra soþiei!


Eurodeputatul PSDVictor Boºtinaru:“În România,instituþiile regionalear putea funcþionaabia dupã 2016”

















4Amãnunte

în pagina

SfSfSfSfSfidând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl propuneopuneopuneopuneopunepe Mărinică Dincă minispe Mărinică Dincă minispe Mărinică Dincă minispe Mărinică Dincă minispe Mărinică Dincă ministrtrtrtrtrul Apărării Nul Apărării Nul Apărării Nul Apărării Nul Apărării Naţionaleaţionaleaţionaleaţionaleaţionale

Berceanuºi-a scosNapoleonulla-ncãlzire
















Detaliiîn pag.2Berceanu

ºi-a scosNapoleonulla-ncãlzire

Olguþa bagãPrimãriaCraiova înreabilitare


















Comerþul depe margineadrumului dinRãcari, greude eliminat

















RESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITAN

25 septembrie - 1 octombrie 2013 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

RESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTRESTAURANTMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITANMETROPOLITAN

2ADMINISTRAÞIE

Restaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul Metropolitan din Ostroveni, Aleea Teilor, nr.3, oferã servicii de calitate, ambianþã, dotãri ºi confort,clasându-l în topul organizatorilor de evenimente: nunþi,botezuri, majorate, banchete, conferinþe, traininguri.

Profesionalismul angajaþilor, sala modulabilã în funcþiede capacitatea doritã, bucãtãrie echipatã cu utilaje deultimã generaþie, parcare proprie, conferã argumentesuficiente pentru a alege Restaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul MetropolitanRestaurantul Metropolitan.

Pentru anul 2014 mai sunt zile nerezervate în lunile apri-lie, mai, iunie, iulie, august, septembrie ºi octombrie.

Veniþi ºi vã veþi convinge cã la Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-Restaurantul Metropoli-tantantantantan raportul calitate/preþ este optim.

Program zilnic: luni – vineri 08:00 – 18:00,sâmbãtã ºi duminicã non-stop.

Contact:Telefon: 0740.051.267, 0742.137.400 Fax: 0250.737.331e-mail: [email protected],

[email protected]: [email protected]

de Nicuºor Fota

Situaþia dezolantã a clã-dirii de pe A.I. Cuza ebine cunoscutã de cei

care au tangenþã cu adminis-traþia localã, dar ºi de trecãto-rii care au drum prin centru,sediul administraþiei localecraiovene scuturându-se detencuialã ca de mãtreaþã de anibuni de zile. Pânã acum, sin-gurul mijloc cât de cât eficientde acoperire a faþadei s-au do-vedit instalaþiile de iluminatornamental arborate de edili înperioada sãrbãtorilor de iarnã,acestea dând pentru scurtã pe-rioadã iluzia unui imobil im-pecabil.

Primele cincimiliarde puse înjoc de primãrie

Municipalitatea a lansat zi-lele acestea procedura de achi-ziþie tehnicã pentru serviciilede proiectare în vederea rea-bilitãrii imobilului. Potrivitanunþului publicat în SEAP,proiectanþii care îºi adjudecãlicitaþia au de pus la punct unteanc de documente, obiectulcontractului constituindu-l“servicii de proiectare pentruproiectul «Reabilitare sediuPrimãria Municipiului Craio-va str. A.I. Cuza nr. 7» - ex-

un proiect cu finanþare de laBanca Mondialã, însã acesta atrecut rapid la statutul de “lu-crare de sertar”, odatã cu în-viorarea proceselor de reven-dicare a imobilului la nivelnaþional. La Craiova, edilii s-au confruntat preþ de ani bunicu moºtenitorii foºtilor acþio-nari ai Bãncii de Comerþ, caresolicitaserã în instanþã retroce-darea în naturã a imobilului.Procesul, disputat “în deplasa-re” de juriºtii primãriei, laCurtea de Apel Timiºoara ºiapoi la Înalta Curte de Casaþieºi Justiþie, s-a soldat în cele dinurmã, în mai 2012, cu un re-zultat liniºtitor pentru cei dinprimãrie: moºtenitorii au pri-mit dreptul la despãgubiri ma-mut, de ordinul miilor de mi-liarde de lei vechi, dar nu ºiimobilul din centrul Craiovei.

Reabilitarecu picãtura

Pentru cã procesul aflat perolul instanþelor de judecatã le-a tãiat elanul pentru cheltuieliconsistente în reabilitarea imo-bilului, edilii craioveni s-aurezumat de-a lungul timpuluila investiþii mai degrabã sim-bolice. Antonie Solomon aschimbat mobilierul din salamare de ºedinþe a consiliuluilocal, a placat scara de accesîn incintã cu granit ºi a ame-najat o parcare în faþa sediu-lui, iar Mãrinicã Dincã a toc-mit lucrãrile de reparaþie a aco-periºului pe perioada în care a

Edilii vor sã-ºi reabiliteze sediul pe banieuropeni, plãnuind înscrierea proiectuluide reamenajare a clãdirii din strada A. I.Cuza, nr. 7, printre cele depuse pentrufinanþare UE în exerciþiul financiar 2014-2020. Deocamdatã, primãria a comandatla pachet documentaþia tehnicã pregãti-toare, inclusiv expertiza tehnicã a imobi-lului ridicat la începutul secolului trecutde Banca de Comerþ. Este prima tentativãde modernizare integralã a sediului dincentrul Craiovei, dupã ce juriºtii primãrieis-au confruntat preþ de un deceniu prininstanþe cu un lot de moºtenitori caresolicitau retrocedarea în naturã a imobilu-lui.

îndeplinit funcþia de primarinterimar, dupã ce s-a strecu-rat în birou ca viceprimar prin-tre gãleþile întinse ritualic defemeile de serviciu în zileleploioase. Sediul primãriei afost conectat în cele din urmãºi la sistemul de termoficare,fapt ce a adus în imobilul depe A.I. Cuza o facilitate în pre-mierã – apa caldã menajerã ºii-a scutit pe edili ºi de amenzi.Asta pentru cã, de ani de zile,nu mai reuºeau sã gãseascãpicior de pompier sau de re-prezentant ISCIR care sã-ºidea avizul pentru funcþionareacentralei termice pe gaze dinsubsolul clãdirii.

Tema de proiectare elabora-tã acum de angajaþii primãrieiprevede, pe lângã reabilitareafaþadei greu încercate a imobi-lului, ºi reamenajãri în interi-or, inclusiv schimbarea siste-mului de prindere a fotoliilordin sala de ºedinþe a consiliu-lui local, fixate acum în mozai-cul vechi de o sutã de ani alfostei bãnci. Proiectul are învedere ºi reabilitarea cupolei dedeasupra sãlii, precum ºi mon-tarea de instalaþii de sonoriza-re ºi video-proiecþie. Viitoareareabilitare va cuprinde, în plus,ºi instalaþia electricã a clãdirii- un alt punct nevralgic pentrucare municipalitatea era amen-datã sistematic de organele decontrol – precum ºi înlocuireaacoperiºului, semn cã repara-þiile efectuate în mandatul tre-cut nu i-au scutit pe edili deinfiltraþiile din tavan.

pertizã tehnicã, DALI+PT,conform cerinþelor caietului desarcini (Tema de proiectare)nr. 121878/14.08.2013: exper-tizã tehnicã; audit energetic;documentaþie de avizare a lu-crãrilor de intervenþie (DALI);analiza cost-beneficiu; proiecttehnic (PT); documentaþie teh-nicã pentru autorizaþie de con-struire (DTAC) + DTOE +Detalii execuþie (DE); asisten-þã tehnicã de specialitate dinpartea proiectantului pe toatãperioada execuþiei lucrãrilor”.Edilii ar putea avea la dispo-ziþie documentaþia care sã lepermitã sã urneascã proiectulîn câteva luni, suma alocatãserviciilor de proiectare fiindde cinci miliarde de lei vechi(500.000 de RON).

Imobil þinut îndegradare delitigii

Este prima încercare de ase-menea anvergurã în ultimuldeceniu. Municipalitatea cra-ioveanã a mai avut o tentativãde reabilitare a imobiluluimonument istoric, mizând laînceputul deceniului trecut pe

Administraþia Bazinalã de Apã Jiueste implicatã în proiectul

Let’s do it România!Acþiunea de igieni-zare efectuatã înjudeþul Dolj de cãtrevoluntarii A.B.A Jiuse va desfãºura perâul Jiu, amonte-aval pod Podari;râul Jiu, amonte-aval pod Bucovãþ,pârâul Amaradia,amonte-aval pod CF(European70), râulJiu, amonte-avalBaraj Iºalniþa, pârâulRaznic.

La fel ca în anii trecuþi, ºide aceastã datã Admi-nistraþia Bazinalã de

Apã Jiu va contribui la desfã-ºurarea proiectului atât cumateriale necesare (saci, ma-nuºi), cât ºi cu implicarea an-gajaþilor proprii în acþiunea decartare ºi curãþenie. Totodatã,pentru o cât mai bunã desfã-

ºurare a acþiunii de igienizare,conducerea A.B.A. Jiu a de-cis sã foloseascã ºi utilajele dindotare necesare în data de 28septembrie 2013 pentru trans-portul deºeurilor din zonele decolectare cãtre zonele de de-pozitare.

“Administraþia Bazinalã deApã Jiu s-a implicat în proiec-tul Let’s do It România la ni-velul celor trei Sisteme de Gos-podãrire a Apelor ºi S.H. Pe-troºani în fiecare an. Amintimcã anul trecut, în 2012, volun-tarii Administraþiei Bazinale deApã Jiu au fost peste 200 ºi aucolectat de pe marginea râuri-lor din bazinul hidrografic Jiu129 mc de gunoi“ - Marin Ta-lãu, director A.B.A Jiu.

Sistemul de Gospodãrire aApelor Dolj & A.B.A. Jiu (se-diu) va participa la acþiune cu60 de voluntari, saci, mãnuºi,utilaje necesare pentru ridica-rea gunoiului, maºini pentrutransportul acestuia cãtre de-pozitele de gunoi de la Mo-fleni.

Voluntarii A.B.A. Jiu vorefectua igienizarea pe cursu-rile de apã amintite, zone undean de an apar depozite de gu-noaie.

Cel mai mare proiect de im-plicare socialã din þarã “Let’sdo it, România!” va fi organi-zat în acest an pe 28 septem-brie.

Vã invitãm sã participaþi alã-turi de noi la aceastã acþiune!

Sediul centSediul centSediul centSediul centSediul centenar al adminisenar al adminisenar al adminisenar al adminisenar al administrtrtrtrtraţiei municipale ar putaţiei municipale ar putaţiei municipale ar putaţiei municipale ar putaţiei municipale ar puteaeaeaeaeafffffi adus în secolul XXI cu ajuti adus în secolul XXI cu ajuti adus în secolul XXI cu ajuti adus în secolul XXI cu ajuti adus în secolul XXI cu ajutorororororul ful ful ful ful fondurilor eurondurilor eurondurilor eurondurilor eurondurilor europeneopeneopeneopeneopene

Olguþa bagãprimãria înreabilitare

















25 septembrie - 1 octombrie 2013www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Marielena Popa

Întâlnirea delegaþiei dinjudeþul Vâlcea cu VictorBoºtinaru, care a avut loc

la Parlamentul European, aprilejuit aflarea unor noutãþicare vizeazã utilizarea fondu-rilor europene, iar preºedinte-lui CJ Vâlcea, posibilitatea dea supune atenþiei câteva din-tre problemele acute ale jude-þului Vâlcea, unele, influenþa-te de legislaþia europeanã. Dindelegaþie au fãcut parte prima-rii localitãþilor Vlãdeºti (SorinGhiþã), Bãlceºti (Ion Curela-ru), Amãrãºti (Constantin Drã-ghici), Bãile Olãneºti (SorinVasilache), Buneºti (ViorelRadi), Copãceni (GheorgheTâmplãrescu), Bujoreni (Ale-xandru Roºu), Creþeni (IonelSpîrleanu), Diculeºti (SabinCupãreanu), Fârtãþeºti (Nico-lae Voicescu), Lãcusteni (Ma-rin Puchin), Malaia (SergiuBogdan), Mãldãreºti (IonelDragu), Pesceana (Ion Vasile),Prundeni (Ion Horia Horãscu),Roeºti (Gheorghe Drãghici),Slãtioara (Sorin Romcescu),Scundu (Dumitru Blejan),Stoileºti (Florin Ionescu),Stroeºti (Velcu Istocescu Tu-

În perioada 17-19septembrie a.c.,preºedintele Consi-liului JudeþeanVâlcea, Ion Cîlea, afãcut, împreunã cumai mulþi primarisocial-democraþi, ovizitã la ParlamentulEuropean, la invita-þia eurodeputaþilorVictor Boºtinaru ºiCorina Creþu.

dor), precum ºi jurnaliºti vâl-ceni.

Banii pentruproiecte,un mare neajuns

Preºedintele CJ Vâlcea, IonCîlea, a solicitat eurodeputa-tului Victor Boºtinaru sprijinulîn ceea ce priveºte câteva pro-bleme ale judeþului Vâlcea:«Avem mari probleme în cepriveºte douã chestiuni. Pri-ma: la foarte multe programe,ghidul solicitantului se modi-ficã în timp ce avem în imple-mentare proiecte. Doi: la Vâl-cea, putem face noi proiectefãrã numãr, ºi suntem foartedoritori sã facem, însã nuavem surse din care sã asigu-rãm partea de cofinanþare aacestora. V-aº ruga sã transmi-teþi acest mesaj al meu ºi gu-vernului. Primarii nu pot ela-bora proiecte de anvergurã,cum spuneaþi, pentru cã firme-le specializate în acest sens cer

banii înainte, iar ei nu-i au», asubliniat acesta.

«Trebuiesã luptaþi pentruca subvenþiilede la UE pentruagriculturaromâneascãsã creascã»

Ion Cîlea a þinut sã puncte-ze încã o problemã spinoasã,problema agriculturii: “Pãre-rea mea, ca specialist în agri-culturã, e cã trebuie pus accentpe dezvoltarea acestui sector.Dacã nu-i sprijinim mai multpe fermierii români, nu vomface mare lucru. Agriculturapoate asigura hranã, dar ºi lo-curi de muncã ºi plus-valoare.Vâlcea are acum o ºansã, dupãnumirea în fruntea DirecþieiAgricole a domnului Cernã-tescu. Sper sã realizãm o stra-tegie de relansare a agricultu-

rii vâlcene, care sã insiste in-clusiv pe pomiculturã, sere,solarii, în zonele propice. Deasemenea, vom face toateeforturile sã deschidem câtmai multe centre de preluare,depozitare, sortare ºi prelucra-re a legumelor ºi fructelor.Dacã suntem sprijiniþi sã rea-lizãm aceste lucruri în Vâlcea,pe cuvânt de onoare cã sun-tem mari. Dumneavoastrã tre-buie sã luptaþi pentru ca sub-venþiile de la UE pentru agri-cultura româneascã sã creas-cã, în acest moment fiind –cred – cele mai mici din Euro-pa. Sunt foarte supãrat pe Da-cian Cioloº, comisarul euro-pean pentru agriculturã ºi dez-voltare ruralã, care nu s-a bã-tut deloc, se pare, pentru fer-mierii români. Din cauza aces-tei discriminãri, nici mãcar nune putem gândi sã intrãm înconcurenþã pe piaþa europea-nã sau mondialã”, a mai spusIon Cîlea.

Sprijinpentru CET Govoraºi CombinatulOltchim

Preºedintele CJ Vâlcea amai solicitat sprijin pentruCET Govora ºi CombinatulOltchim: «Termenul de con-formare privind sectorul de-ºeurilor este de 31.12. 2016,conform negocierilor, cândtoatã populaþia atât din mediulrural, cât ºi cel urban va tre-bui sã fie racordatã la serviciilede colectare menajerã. Noi amîntârziat cu proiectul Manage-mentul deºeurilor solide în ju-deþul Vâlcea, proiect în valoa-re de 42 milioane de euro. Amcâºtigat acest proiect, dar cu oîntârziere de un an, iar vino-vatã este fosta conducere aMinisterului Mediului pentrucã l-a elaborat cu o calitateneadecvat pregãtitã de asisten-þa tehnicã a ministerului. Dacãînchei contractul în aceastãlunã, urmeazã procedura de

licitaþie dupã Ordonanþa 34,unde vin 1.000 de candidaþi,contestã ºi mi-e teamã cã nune încadrãm cu acest termen.Vã solicit sprijin pentru pre-lungirea acestui termen». În cepriveºte Oltchim, Ion Cîlea asolicitat ca toþi cei 33 de euro-parlamentari sã îºi uneascãforþele pentru acordarea a ceeace a numit «o gurã de oxigen»pentru aceastã companie. „Dece Comisia Europeanã ne adu-ce în aceastã situaþie compli-catã cu Oltchimul? Cu toateintervenþiile fãcute ºi de pre-mierul Victor Ponta, nu a vrutsã aprobe 45 de milioane deeuro ca fiind interpretat cã nueste ajutor de stat. De ce di-rectorul general ConstantinRoibu a venit aici ºi a primitaprobare pentru 300 ºi ceva demilioane de euro ºi acum secramponeazã la 45 de milioa-ne de euro, considerându-lajutor de stat? Cu cei 33 deeuroparlamentari ai noºtri nuse poate sã influenþãm Comi-sia Europeanã sã dea un micajutor de 15-20 de milioane deeuro? Ar fi o gurã de oxigenpentru angajaþii Oltchim. Zi-cem cã privatizãm combinatul,dar orice companie care vineþi-l vede stând îl mai poatecumpãra?...”, a þinut sã preci-zeze preºedintele CJ Vâlcea.Acesta s-a mai arãtat nemul-þumit de faptul cã licitaþiile dinsistemul sanitar sunt organiza-te la Ministerul Sãnãtãþii, darºi de anumite criterii pe carese face regionalizarea.

Proiectelesemnate în 2013ar putea fiprelungitepânã în 2016

Victor Boºtinaru a dat câte-va veºti bune participanþilor laaceastã întâlnire: «Pentru a neajuta, Consiliul European avenit ºi a spus: vã permitemca proiectele semnate în cur-

Ion Cîlea(foto dreapta), discutând cu europarlamentarul Victor Boºtinaru, la P.E.

sul anului 2013 sã poatã con-tinua pânã în 2016. Toatãaceastã bãtãlie este zilele aces-tea. Eu sunt raportorul dinumbrã al Grupului Socialist,recent am fost în discuþii cugrupul PPE pentru a mã asi-gura cã voi putea obþine pen-tru þara mea acest lucru. ªi suntaproape convins cã ne va ieºi”,a susþinut Boºtinaru.

Noutãþiîn abordareafonduluide coeziune

Acesta a fãcut referiri ºi laprincipalele modificãri în abor-darea fondului de coeziune:„Ca raportor, inspirat de dia-logul cu primarii ºi preºedinþiide Consilii Judeþene din Ro-mânia, am introdus utilizareafondului de coeziune pentruanveloparea clãdirilor. Împre-unã cu FEDR, autoritãþile lo-cale vor putea utiliza fonduri-le europene pentru reabilitareatermicã a locuinþelor. Totoda-tã însã, va fi posibilã utilizareafondului de coeziune pentrureþelele de distribuþie ºi trans-port ale energiei, care pânãacum puneau mari probleme ºicare sunt sursa celor mai maripierderi în sistem. Autoritãþilelocale vor putea reabilita sauconstrui centrale termice decartier care se bazeazã pe prin-cipiul co-generãrii. Tot ceea ceeste sub 20 MW este eligibilîn proporþie de 85%, cu condi-þia sã fie co-generare, sã pro-ducã deci cãldurã ºi, de aseme-nea, energie electricã. Dacã seva opta pentru folosirea siste-melor de înaltã eficienþã dingeneraþia a treia, care producenergie electricã, aer rece ºicãldurã, se va obþine sprijinnecondiþionat, iar aici nu maieste vorba de limitarea de pânãla 20 MW. Tot ceea ce depã-ºeºte aceastã valoare este eli-gibil pentru finanþare din fon-dul de coeziune, cu excepþiacazanului de ardere. Altfel arfi fost afectat ETS (sistemul detranzacþionare a emisiilor). Ammai introdus un capitol sub-stanþial care se referã la utili-zarea resurselor din fondul eu-ropean pentru dezvoltarea re-gionalã ºi fondul de coeziunepentru energii regenerabile.Am alocat o atenþie specialãcreºterii capacitãþii administra-tive ºi instituþionale fãrã decare aceastã politicã importan-tã, dar complexã, rãmâne doaro promisiune. Este garantat dinacest moment ca, prin sistemulmulti-fond, de care aminteaminiþial, sã putem elabora chiardin faza aceasta proiecte, caremai apoi, de la 1 ianuarie 2014,sã fie eligibile de cãtre autori-tãþile de management naþiona-le», a precizat eurodeputatul.Întâlnirea s-a încheiat într-oatmosferã optimistã ºi cu de-cizia comunã a încã douã în-tâlniri, una în þarã ºi încã unala Bruxelles, în luna noiem-brie.Delegaþia vâlceanã, la Bruxelles

Cu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la BruxellesCu problemeleVâlcii la Bruxelles

11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro25 septembrie - 1 octombrie 2013

Publ

icita

te

4ADMINISTRAÞIE

SC ETA SA s-a alãturat acþiunilorde conºtientizare a vâlcenilor legat deimpactul negativ pe care îl are trafi-cul auto asupra mediului înconjurãtorºi sãnãtãþii umane, acþiuni iniþiate deautoritãþile locale cu prilejul “Sãptã-mânii Europene a Mobilitãþii”. Astfel,duminicã, 22 septembrie - “Ziua fãrãmaºinã”, ETA Rm. Vâlcea a oferit

Transport gratuit cu ETA,cu prilejul Zilei fãrã maºinã

transport gratuit tuturor cãlãtorilor, înintervalul 10.00 – 12.00, pe cele 24de trasee municipale ºi douã judeþe-ne pe care le deserveºte.

În prezent, aproape 40% din emi-siile de dioxid de carbon provenite dinsectorul transporturi sunt produse deutilizarea autovehiculelor personalepentru deplasarea în mediul urban.

Prin aceastã actiune,ETA ºi-a propus sã atra-gã atenþia asupra alter-nativei unui transporteficient ºi curat – trans-portul în comun, alter-nativa prin care fiecarepoate contribui la redu-cerea substanþialã aaglomerãrii traficuluirutier, poluãrii aerului,îmbolnãvirilor ºi zgo-motului.

(C. M.)

Pentru a evita situaþiile ridicole din anii trecuþi, când, cumici excepþii, iarna reuºea mai mereu sã ne ia prin surprin-dere, autoritãþile locale se pregãtesc deja pentru sezonul rece.Astfel, consilierii locali sunt chemaþi sã aprobe, în ºedinþa dejoi – 26 septembrie, „Programul comun de acþiune pentrudesfãºurarea activitãþii de curãþare ºi transport al zãpezii depe cãile publice ºi menþinerea în funcþiune a acestora pe timpde polei sau îngheþ, în municipiul Craiova, pentru iarna 2013– 2014“. Acesta cuprinde, printre altele, o centralizare a can-titãþilor de material antiderapant ºi a utilajelor existente, lis-ta strãzilor pe care ar urma sã se intervinã cu prioritate, pre-cum ºi spaþiile de depozitare a zãpezii, dar ºi a responsabililorcu deszãpezirea pe cele 10 sectoare de drum.

Consilierii localiConsilierii localiConsilierii localiConsilierii localiConsilierii localisunt chemaţi, joi,sunt chemaţi, joi,sunt chemaţi, joi,sunt chemaţi, joi,sunt chemaţi, joi,să aprsă aprsă aprsă aprsă aprobe planulobe planulobe planulobe planulobe planulpentrpentrpentrpentrpentru iaru iaru iaru iaru iarnanananana2020202020111113-203-203-203-203-201111144444

de Dan Olteanu

Proiectul de hotãrâre aapãrut ca urmare aunei adrese venite din

partea SC Salubritate CraiovaSRL, care solicitã introduce-rea pe ordinea de zi a ºedinþeidin data de 26 septembrie a„Programului comun de acþi-une pentru deszãpezirea, pre-venirea ºi combaterea poleiu-lui în iarna 2013-2014“. Con-form acestuia, pentru ca circu-laþia autoturismelor, precum ºia pietonilor, sã se desfãºoareîn condiþii normale, angajaþiiSC Salubritate Craiova SRLau nevoie de o cantitate de2.500-4.000 de tone de sare,care se adaugã celor 460 detone existente pe stoc. Totoda-tã, aceºtia solicitã achiziþiona-rea a 500 mc de nisip, precumºi a 100 de tone de clorurã decalciu. Pe lângã materialeleantiderapante, conducerea Sa-lubritate face ºi o trecere înrevistã a utilajelor de care dis-pune. Astfel, printre altele,vorbim despre ºase tractoarecu plug/remorcã, trei tractoa-re cu sãrãriþã, trei cisterne pen-tru clorurã, douã autobascu-

lante de 5 tone, douã automã-turãtoare cu lamã sau trei fre-ze, în total 30 de utilaje. Aces-tora li se vor adãuga alte câte-va zeci de utilaje care urmea-zã a fi închiriate, licitaþia fiinddeja în desfãºurare.

Dupã ninsoare,deszãpezireape sectoare

Conform aceluiaºi proiect,pentru ca lupta cu nãmeþii sãfie cât mai eficientã, oraºul afost împãrþit în 10 sectoare,acþiunile de deszãpezire fiindatent supravegheate de res-ponsabilii de zonã, doi pentrufiecare sector. Astfel, în primaetapã, utilajele vor acþiona pearterele principale din oraº,urmând ca, în cea de-a douaetapã, sã se facã deszãpezireaºi pe strãduþele adiacente, aleiºi parcãri. Totodatã, în ºedinþade consiliu urmeazã sã fieaprobat ºi programul pentrucurãþirea trotuarelor, staþiilorde autobuz, precum ºi a trece-rilor pietonale, dar ºi a spaþii-lor de depozitare a zãpezii, si-tuate pe strada Lunca Jiului ºistrada Abatorului.

de Cosmin Pretorian

Cocoþat pe umerii ex-liderului Radu Ber-ceanu, Mãrinicã

Dincã mai puncteazã o datãla capitolul imagine ºi preiaportofoliul Apãrãrii în ipo-teticul cabinet democrat-li-beral condus de Cãtãlin Pre-doiu. E adevãrat, deocamda-tã Mãrinicã doar se joacãde-a guvernarea, plimbândpe hartã vreo douã machetede TR-85M1 (nu este aºacã ºtiþi despre ce vorbesc,domnule senator?), însãnominalizarea sa ridicã marisemne de întrebare atât înceea ce priveºte competen-þa, cât ºi criteriile în baza cã-rora s-a ajuns la aceastã so-luþie.

Un batalion de„portocalii“, maiimportant decâtun regimentde infanteriemotorizatã

Competenþa. Greu sub-stantiv pentru o persoanãcare, de-a lungul anilor, nuse poate mândri cu preamulte realizãri. Clevetitoriide partid, prezenþi în numãrmare fie cã vorbim de PDL,fie cã vorbim de PSD sauPNL, ar spune cã tânãrulsenator a condus destineleCraiovei aproape doi ani,timp în care, spun aceleaºipersoane, investiþiile în Ce-tatea Banilor au crescut ver-tiginos ca urmare a unuigrad mare de absorbþie alfondurilor europene. Defapt, alãturi de Antonie So-lomon, Mãrinicã Dincã sepoate mândri cu un gradmare de absorbþie a activu-lui de partid în diverse regiisau societãþi comerciale pa-tronate de primãrie. Spreexemplu, la Compania deApã „Oltenia“, în perioadaîn care Dincã se juca de-aprimarul, angajãrile au luatun avânt invers proporþionalcu încasãrile. Astfel s-aajuns ca, anul trecut, Com-pania sã fie în pragul fali-

SfSfSfSfSfidând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl pridând logica şi bunul-simţ, PDL îl propune peopune peopune peopune peopune peMărinică Dincă minisMărinică Dincă minisMărinică Dincă minisMărinică Dincă minisMărinică Dincă ministrtrtrtrtrul Apărării Nul Apărării Nul Apărării Nul Apărării Nul Apărării Naţionaleaţionaleaţionaleaţionaleaţionale

Vestea a zdruncinat din temelii un oraºîncremenit! Mãrinicã Dincã, nimeni altuldecât senatorul ieºit la a treia strigare pecolegiul Craiova Nord, este noul ministru alApãrãrii în cabinetul din umbrã coordonatcompetent de Cãtãlin Predoiu. Oare undese va opri criza de competenþe pe care otraverseazã democrat-liberalii?

bã verde, moºmondea niºteconcursuri speciale pentru ac-tivul de partid pedelist. Aºa seface cã, dacã aveai carnetportocaliu, primeai un bonusconsistent la examinarea su-marã a comisiei de concurs.Dincolo însã de aceste aspec-te punctuale, a fost evidentpentru toatã lumea cã nimicspecial nu s-a întâmplat în oraºpe perioada în care Dincã s-ajucat de-a primarul. În ceea cepriveºte competenþa sa pe do-meniul militar, sunt convins cãsenatorul nu ºtie sã facã dis-tincþia între un batalion ºi unregiment, asta ca sã nu intrãmîn discuþii mai aprofundate.Omul este strãin de domeniu,chiar dacã, poate, în ultimulan, a fãcut cine ºtie ce cursurispeciale pentru demnitari pe laBucureºti.

Berceanu,ºah la Marijan

Poate cã mulþi dintre dum-neavoastrã s-ar gândi cã nomi-nalizarea senatorului craio-vean pentru MApN a fost fã-cutã luându-se în considerarecriteriul politic. Ei bine, cu si-guranþã nu este aºa pentru cã

senatorul nu a izbutit, în în-treaga sa carierã politicã, sãcâºtige o bãtãlie electoralã.Mai mult decât atât, prin lip-sa sa de viziune politicã areuºit contraperformanþa dea transforma o organizaþiemunicipalã care câºtigasealegerile în Craiova în urmãcu cinci ani, într-o filialãcare abia a reuºit sã bage înconsiliul local trei amãrâþide consilieri. Un eºec maiusturãtor nu cred cã a înre-gistrat vreodatã PDL Craio-va! Singurul sãu merit esteacela cã i-a cãzut cu troncfostului lider Radu Bercea-nu, cel care, cu încãpãþâna-rea-i proverbialã, l-a pro-movat continuu în ciudaunor persoane mult maicompetente. În fapt, se parecã ºi actuala nominalizaresurprinzãtoare i se datorea-zã tot „tãtucului“ Berceanu,cel care, deºi a afirmat cã seretrage din politicã, încãmai are un cuvânt greu despus la Bucureºti. Fostul li-der doljean îl foloseºte peDincã drept sperietoarepentru actuala conducerejudeþeanã de partid, arãtân-du-i practic europarlamen-tarului Marian Jean Mari-nescu cã existã o alternati-vã la preºedinþia sa. Culti-vându-l la Bucureºti pe se-nator, Berceanu se asigurãcã, în cazul unor divergen-þe majore la Dolj, nu vorexista piedici de la centrupentru înlocuirea actualuluipreºedinte. Pentru cei careîl cunosc, acest mod de lu-cru îl caracterizeazã din plinpe fostul ministru, de-a lun-gul istoriei acestei filiale eljucându-se în acest mod cucâþiva pseudo-lideri.

mentului, cheltuielile salaria-le constituindu-se într-o ade-vãratã piatrã de moarã. Nici laServiciul Public de Salubrita-te lucrurile nu au stat altfel.Flavius Sirop, protejatul luiDincã, rãspundea foarteprompt la comenzile mentoru-lui sãu ºi, din pãmânt, din iar-

DeszãpezireaCraiovei,votatã la cald

















Berceanu ºi-ascos Napoleonulla-ncãlzire

















CMYK

5DEZVÃLUIRI


Publ

icita

te

”S.C. PIEÞE PREST S.A. EXECUTÃ LUCRÃRI DE

DEZINSECÞIE, DEZINFECÞIE ªIDERATIZARE LA PREÞURI

AVANTAJOASE. RELAÞII LA TELEFON: 0250/732708,

INTERIOR 106”

de Criºu Popescu

Avocata Anca NicoletaIonescu a fost avocatafamiliei Gabriela Man.

Ionescu a contractat un creditîn valoare de 1,3 miliarde leivechi de la Libra Bank Râm-nicu Vâlcea în noiembrie2009. Creditul a fost obþinutpe cabinetul ei de avocaturã.A girat cu casa Gabrielei Man,fiindcã între cele douã existao oarecare apropiere. Avocataîi reprezentase pe membriifamiliei Gabrielei Man în in-stanþã. Ionescu era în divorþ cufostul soþ, iar situaþia sa imo-biliarã nu era clarificatã încã.Aºa cã s-a ajuns la înþelegereapotrivit cãreia Gabriela Mansã gireze cu domiciliul sãu.

Declaraþie luatãprin viclenie

În aprilie 2011 (adicã la 18luni dupã obþinerea creditu-lui), Anca Ionescu i-a cerutGabrielei Man sã dea o decla-raþie la notar potrivit cãreia seangajeazã sã achite creditulluat de la Libra Bank, moti-vând (fiindcã într-un act auten-tic notarial trebuie sã existe omotivaþie) cã banii luaþi dinbancã au fost daþi de avocatãGabrielei Man sub formã deîmprumut. Declaraþia îi folo-sea Ancãi Ionescu la obþine-rea unui nou credit de la o ban-cã din Drãgãºani. Doar cã ban-ca nu i-ar fi dat avocatei unnou credit dacã nu scãpa de celvechi, fiindcã nu avea venitu-rile necesare. Dacã ar fi scã-pat oficial, printr-un documentla notar, de creditul de la Li-bra Bank, ar fi putut obþinenoul credit. Conform declara-þiilor date de Man în fata pro-curorilor, acel act notarial afost obþinut prin viclenie. „Mi-

AAAAAvvvvvocatocatocatocatocata Anca Ionescu, acuzată de înşelăciunea Anca Ionescu, acuzată de înşelăciunea Anca Ionescu, acuzată de înşelăciunea Anca Ionescu, acuzată de înşelăciunea Anca Ionescu, acuzată de înşelăciuneşi declarşi declarşi declarşi declarşi declaraţie mincinoasăaţie mincinoasăaţie mincinoasăaţie mincinoasăaţie mincinoasă

Una din avocatele Baroului Vâlcea este acuzatã de înºelãciune,declaraþie mincinoasã ºi evaziune fiscalã, de o fostã clientã. LaParchetul de pe lângã Curtea de Apel Piteºti s-a înregistrat deja odeclaraþie (plus o serie de documente oficiale justificative), princare Gabriela Man o acuzã pe avocata Anca Nicoleta Ionescu defaptele mai sus menþionate. Gabriela Man este într-o situaþie grea,pe care ºi-a creat-o din cauza încrederii pe care a avut-o în avocatafamiliei sale. Anca Ionescu a fãcut un împrumut în bancã, girândcu casa Gabrielei Man. Apoi i-a obþinut acesteia o altã declaraþie, la18 luni dupã primirea creditului. De la acest document au pornitconflictul ºi acuzele adresate avocatei de cãtre fosta sa clientã.Însã un extras de cont de la Libra Bank face luminã în dosar ºipoate fi premisa unei anchete contra avocatei Ionescu.

a spus cã acea declaraþie nota-rialã nu reprezintã niciun pe-ricol, neexistând niciun con-tract de împrumut sau chitan-þã între mine – persoanã fizicãºi cabinet avocat Anca Iones-cu. Practic, neexistând niciuntemei legal prin care acel ca-binet sã-mi fi putut da banii cuadevãrat, am acceptat ºi am datacea declaraþie notarialã. ªi eueram interesatã sã facã rost deacea sumã, fiindcã avea sã-midea niºte bani pentru ratele pecare le plãtisem în locul ei”, adeclarat Gabriela Man. DeºiGabriela Man a recunoscut înfaþa notarului cã se obligã sãachite creditul fiindcã baniiluaþi de Anca Ionescu au ajunsla ea, acest lucru nu era real.De fapt, banii luaþi de avocatãde la Libra Bank nu au ajunsniciodatã la Gabriela Man.

De douã oripãgubitã

Chiar dacã „s-a eliberat”oficial de creditul de la LibraBank, Anca Ionescu nu a maiobþinut un nou credit de labanca din Drãgãºani. Gabrie-la Man nu ºi-a mai primit îna-poi sumele pe care le-a dat plã-tind ratele avocatei. Între celedouã a intervenit o rãcealã, iarfamilia Gabrielei Man a renun-þat la serviciile Ancãi Ionescu.„Libra Bank m-a informat cãexistã întârzieri la platã, iarimobilul ipotecat era casa per-sonalã în care locuiam ºi pecare nu îmi permit sã o risc.Doamna avocat Ionescu nu amai rãspuns la telefon ºi nu ammai ajuns la nicio înþelegereprin care sã-ºi achite creditul.I-am trimis o notificare în sep-tembrie 2012 cãtre cabinetulsãu de avocaturã, în care i-amcerut sã achite ratele restante.Plicul mi s-a întors nedeschis.

Îl am ºi acum!” ªi cum o ne-norocire nu vine singurã, Li-bra Bank a declarat unilateralcontractul exigibil ºi a proce-dat la executarea silitã a imo-bilului ipotecat. Separat deaceasta, Anca Ionescu a obþi-nut executare silitã ºi pe de-claraþia notarialã. În situaþiaaceasta, deºi nu vãzuse de faptniciun leu, Gabriela Man pier-dea ºi casa în care stãtea ºidãdea ºi banii pe care a recu-noscut în faþa notarului cã i-aprimit.

Þeapã nereuºitãpânã la capãt

Gabriela Man se aflã într-osituaþie fãrã ieºire. Fiindcã Li-bra Bank a declarat creditulexigibil, potrivit legii, nu semai iau în calcul ratele plãtite.Aºa cã datoria este de 1,4 mi-liarde. ªi pentru cã banca nutrece prin momente bune, þineneapãrat sã-ºi recupereze da-toria printr-o executare silitã.Iar avocata Ionescu executã ºideclaraþia notarialã. SalvareaGabrielei Man, care scoate laivealã viclenia cu care a lucratAnca Ionescu, o constituieextrasul de cont de la LibraBank. Mai precis, un desfãºu-rãtor al mai multor operaþiunibancare pe care Anca Ionescule-a fãcut. Suntem în posesiaacestui document, prezentânddate oficiale din el. Din cauzede confidenþialitate nu-l vomda, în facsimil, opiniei publi-ce. Conform acestui docu-ment, creditul în valoare de 1,3miliarde a intrat în contul ca-binetului de avocaturã al An-cãi Ionescu pe 27 noiembrie.Din aceºti bani, avocata a plã-tit 230 de milioane de lei vechi– o rambursare de credit pen-tru leasingul maºinii pe care oconduce. Avea contractul de

leasing tot cu Libra Bank. Pla-ta celor 230 de milioane s-afãcut tot pe 27 noiembrie, ziuaîn care a primit creditul. Aºaîncât este evident cã nu i-a datGabrielei Man banii. A maifãcut câteva plãþi de sumemici, iar la 30 noiembrie 2009a scos din bancã miliardul rã-mas. Conform contractului,care era fãcut pe cabinetul deavocaturã, banii trebuiau chel-tuiþi în termen de 60 de zile dela data obþinerii creditului. Sepune întrebarea cum a justifi-cat Anca Ionescu ridicareamiliardului din bancã. Fiind-cã a avut nevoie de o justifi-care. Ea se prevaleazã de de-claraþia notarialã a GabrieleiMan ºi susþine cã i-a dat aces-teia banii. Acest lucru esteimposibil din punct de vederelegal. Cabinetul de avocaturã

tlul de împrumut. Au ieºit dincontabilitatea cabinetului cutitlul de cheltuieli. Cum seputea ca aceºti bani sã ajungãla Gabriela Man, când întreaceasta ºi cabinetul de avoca-turã nu existã niciun contractde împrumut? Pentru cã, dacãAnca Ionescu i-a dat, prin ca-binet, banii Gabrielei Man,fãrã contractul de împrumut,cum se justificã cheltuiala ba-nilor? Este clar cã undeva avo-cata ºi-a cam prins urechile închichiþe financiar-contabile ºiþeapa pe care a vrut s-o tragãnu i-a ieºit pânã la capãt.

Sesizãri cãtreinstituþiilestatului

Aceste documente care jus-tificã faptul cã Anca Ionescunu i-a dat niciun leu GabrieleiMan, situaþia mirosind de la opoºtã a înºelãciune, o pun peavocatã într-o situaþie destulde delicatã. În mod normal,dupã ancheta pe care o va faceParchetul, Anca Ionescu estepasibilã de trimitere în instan-þã pentru sãvârºirea mai mul-tor infracþiuni. Totuºi, de tea-mã sã nu care cumva sã-ºipiardã casa din Brezoi, undelocuieºte, a vândut-o. Oricumeste vânzare cu rea credinþã,fiindcã doar acum, când sevede încolþitã, a procedat lavânzarea imobilului, ca sã nupoatã fi executatã. Existã ºi oexplicaþie plauzibilã, pe careParchetul ar trebui sã o ia înseamã, referitor la banii scoºidin bancã. În ianuarie 2010,deci la doar câteva luni dupãprimirea creditului, Anca Io-nescu a semnat niºte contractede concesiune la Brezoi – ora-ºul în care locuieºte. Asta re-iese din certificatele de ates-tare fiscalã scoase de la Primã-ria Brezoi. Cazul GabrieleiMan este un exemplu pentrupersoanele care merg pe încre-dere în relaþii interumane. Înmod normal, ar trebui sesizatºi Baroul de avocaturã din careface parte, fiindcã Parchetuldeja a fost sesizat. De aseme-nea, va fi sesizat ºi Serviciulde investigare a fraudelor dincadrul Poliþiei.

nu este persoanã fizicã, decifuncþioneazã dupã anumitereguli financiare. Miliardul afost descãrcat în contabilitateacabinetului de avocaturã cu ti-

Baroul Vâlcea e zguduitde un scandal cuimplicãri financiare

















Anca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta IonescuAnca Nicoleta Ionescu


c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabili-tatea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812

Marielena PopaCoordonator subredacþie

Tel. 0786.024.672; 0745.358.313Criºu Popescu

ºef Departament Anchete ºiInvestigaþii Tel. 0745.848.191

SlatinaMihaela Bobaru

Tg. JiuSergiu Dumitrescu

ar glumi Fãnuº Neagu, dar nuvreau sã fiu sarcastic) îºi adu-ce aminte cã în timp ce tatãldumneaei se trage din Argeº,mama e „de prin pãrþile Lã-tãreþei, de lângã Bãlceºti” ºide-asta are un cult pentrucântãreaþã. Îi ºtie repertoriul,ar vrea sã rupã ceva din el,dar momentan e rãguºitã.„Oricum, e unicã! Peste osutã de ani dacã se mai naºteca ea, dar nu cred”. Se parecã discuþia de pe micul ecran,altminteri bine punctatã, în-cepe sã ne oboseascã sau ovrem noi repusã în cu totulalþi parametri. Aºa se face cãde la Ion Dolãnescu venim înograda noastrã, la „da’ deGicã Petrescu ce ziceþi?” Ui-tasem tocmai de melomanul-ºef al familiei, care potriveº-te numaidecât CV-urile dincare rãzbat piese de Ion Va-silescu ºi Mãlineanu, dar ºicântece de pahar. Pretextbine-venit, la îndemnul celorsãrbãtoriþi, întru golirea sta-canelor ºi umplerea lor ime-diatã, dupã obiceiul casei. Sãse fi scurs vreun sfert de ceascu o micã ºi neînsemnatã zar-vã de Babel, între acutele pe-tresciene ºi comentariile debon ton pe seama nouluitransport culinar. Bãtrânulfan al lui Nea Gicã, în staresã tragã ºi cu puºca în cel cenu l-ar agrea, recurge la unsoi de laudatio de care însuºimaestrul, dus în lumea lui,trebuie sã fie mândru. „Nu semai naºte nimeni ca mareleGicã”, ne asigurã suporterulsãu pânã la desert ºi un picmai departe. Rândurile defaþã nu au nimic în comun cuironia sau cu satira duhului.Au în ele destulã tristeþe, darse constituie ºi într-o lumi-noasã istorioarã. Ferice, aºspune, de þara în stare sã nas-cã oameni irepetabili.

Maria Tãnase, o sutãde ani de la naºte-re. Un canal de te-

leviziune, la ore de maximãaudienþã, vorbeºte prin invi-taþii sãi despre marea artistã.Despre simþirea-i înaltã faþãde cântecul popular, desprecum a trãit pe scenã ºi în via-þã, despre geniul cu care a fostînzestratã. „Nu se mai naºteca Maria Tãnase”, zice, oare-cum eliptic, ºi ofteazã ca dupão icoanã pierdutã gazda carene-a invitat, pe noi ºi pe alþii,la un anumit eveniment. Iarcântecele Mariei Tãnase în-cep sã curgã unul dupã altulca un fluviu de adâncã spiri-tualitate. „Într-adevãr!”, con-firmã cineva pe ritmuri de„Ciuleandra”, dupã ce, pen-tru un timp, intrase într-o în-fundãturã cu niºte serviciisecrete. Ne „omenim” preþ denumai câteva minute, pentrucã locul Mariei Tãnase e luatde o altã cunoscutã interpre-tã, ºi ea dispãrutã: Ileana Sã-rãroiu. Nu ºtiu cum tempera-tura camerei parcã scadebrusc ºi îngheþãm cu priviri-le pe imagini. Din când încând, ºoapte cât sã nu deran-jeze - ce frumoasã, ce voce…„Nu se mai naºte alta aseme-nea ea! Poate îl cântã ºi pe-ãla cu doi voinici din ValeaMare”, remarcã o doamnã,cam excesiv rujatã, dovadãpaharul din care soarbe, în-junghiat la gât. „Din ValeaMare era bunicu-meu…”Sunt rãsfoite alte file emoþi-onante cu interpreþi desãvâr-ºiþi ai melosului, fini degus-tãtori de autentic. O vocemlãdioasã întreabã retoric penote, ca o întoarcere în raiulvârstei: „Mai þii minte, mãidragã Mãrie?”. Maria Lãtãre-þu. La locul „Miroseai a floride primãvarã”, o doamnã în-tre douã vârste (40 ºi 80, cum

Avem ºi noioameni irepetabili

6DEZVÃLUIRI

de Octavia Hantea

Pachetul de manualeºcolare ºi caiete nece-sare, absolut necesare

pentru atragerea elevilor în-scriºi în clasa zero, au fostachitate cu mari eforturi finan-ciare de cãtre foarte mulþi pã-rinþi craioveni. Dupã ce au drã-muit cât mai bine posibil sala-riul primit înainte de începe-rea anului ºcolar, în vedereaechipãrii copilului pentruºcoalã, aceºtia au trebuit sãachite, chiar în prima sãptãmâ-nã de carte, contravaloareacaietelor speciale ºi a celorla-te materiale cerute de cãtredascãli. Preþul unui astfel pa-chet de cãrþi este cuprins între59 ºi 180 de lei, editura fãcânddiferenþa destul de însemnatãpentru bunuzunarul craiovea-nului de rând.

Clase diferite,pretenþii diferite

La ªcoalã Gimnazialã „Ale-xandru Macedonski” din Cra-iova, costurile educaþiei elevi-lor de la clasa zero, de exem-plu, sunt cuprinse între 150 ºi250 de lei. Pãrinþii copiilor aufost uimiþi sã afle cã pentruacelaºi pachet de manuale,unii au plãtit 59 de lei, alþii 180de lei, cu menþiunea cã editu-rile sunt diferite. Un astfel depachet conþine ºase cãrþi. „Ma-nualele sau acele caiete specia-le pe care lucreazã în clasã,ºase la numãr, ne-au costat 59de lei ºi cartea de englezã afost 26 de lei. Noi am avutnoroc cã doamna învãþãtoarea luat în calcul ºi posibilitãþilenoastre. La clasa cealaltã, prie-

tena mea având copilul acolo,s-a plãtit 180 de lei pentruacest pachet de cãrþi ºi am în-þeles cã doar editurile diferã”,a spus una dintre mãmici, acãrei fetiþã învaþã la ºcoalaanterior menþionatã. Din mo-tive lesne de înþeles, femeiane-a rugat sã îi pãstrãm ano-nimatul.

Cu lista în faþã, dela prima ºedinþã

Pe lângã faptul cã au fostinformaþi cã trebuie sã supor-te costurile cãrþilor, primaºedinþã cu pãrinþii din acest anºcolar le-a adus acestora ºi lis-ta cu materialele necesare de-rulãrii orelor de studiu. „Pen-tru cã ni s-a precizat cã va tre-bui sã ne ocupãm ºi de achizi-þia feþei de masã, a buretelui,a cretei, am hotãrât ca diferen-þa de 15 lei, dintre costurilecãrþilor ºi suma rotundã de 100de lei, sã fie alocatã pentruprocurarea celor necesare laclasã. Separat, la ºedinþã ni s-a dat o listã cu alte materialenecesare, aici intrând hârtia

coloratã, hârtia glasatã, culori,acuarele, totul însemnând cir-ca 50 de lei. La clasa cealaltã,mãmicile spun cã aceste dinurmã produse au ajuns la unmilion de lei vechi. Nu ºtimunde ajungem cu aceste cerin-þe. Suntem conºtienþi cã edu-caþia copilului devine priori-tate, dar mãcar sã nu se maispunã cã avem învãþãmântgratuit”, a completat craio-veanca.

50 de lei/elevªi profitând de faptul cã pã-

rinþii sunt dispuºi sã-i creezecopilului condiþii bune de în-vãþat, cerinþele dascãlilor nu seopresc aici. Grav este cã, deºiau pus în discuþie fondul cla-sei, nu în cadrul ºedinþei deînceput de an, ci printre dinþi,cu fiecare pãrinte în parte, nuse ºtie, încã, pentru ce se vorfolosi banii respectivi. Certeste cã se va face chetã, cadre-le didactice având pretenþia capãrinþii sã stabileascã o zi încare vor putea sã adune banii.ªi, foarte important, nu se ac-

Cheltuielile generate de pregãtirea copiluluipentru noul an ºcolar au fost urmate decele pentru manuale, caiete speciale ºidiverse materiale pentru activitatea ºcolarã.În funcþie de calitatea produselor ºi depreferinþele dascãlilor doljeni, pãrinþii aumai scos din buzunar, în prima sãptãmânãde carte, între 150 ºi 300 de lei. Sumelediferã nu doar de la o ºcoalã la alta, diferen-þele resimþindu-se ºi între clasele aflate încadrul unei anumite unitãþi de învãþãmânt.Mai mult, pãrinþii au fost informaþi cã nu seva renunþa la fondul clasei, valoarea aces-tuia fiind cuprinsã între 50 ºi 100 de lei/an.

ceptã ca fondul clasei sã fieachitat în rate. „Nu ºtim exactcum va fi cu fondul clasei. Bacã e nevoie de bani, ba cã vomvedea, pentru ca în final sã nise spunã cã vom da câte 50 delei. Nu ºtiu pentru ce, dar cãvom da ºi cã trebuie strânºitoþi, în acelaºi timp. Sã ne ale-gem o datã, o zi când putemsã îi adunãm, sã nu venim perând. Trebuie sã mã interesezsã vedem ce presupune”, aconchis mama fetiþei din cla-sa zero.

Comisie gata sãverifice situaþia...doar în bazareclamaþiilor

Deºi au posibilitatea sã re-clame faptul cã le-ar fi fostcerute anumite sume de banipentru fondul clasei, reprezen-tanþii Inspectoratului Judeþeanªcolar Dolj nu au fost sesizaþicu privire la aceste aspecte.Potrivit acestora, dacã vorexista presiuni la nivelul ºco-lilor din Dolj sau în cazul încare anumiþi pãrinþi vor fi obli-gaþi sã dea bani pentru dula-puri, perdele sau cretã colora-tã, ºi vor ºi anunþa aceste con-strângeri, o comisie formatã lanivelul IªJ Dolj este pregãtitãca oricând sã facã verificãri peaceastã linie. Dar cum celormai mulþi pãrinþi li se parenormal sã tacã ºi sã înghitãcerinþele doamnei sau domnu-lui învãþãtor, pe principiul„orice pentru binele copilu-lui”, rãmâne de vãzut dacã res-pectiva comisie IªJ va aveamotiv sã se deplaseze la vreoºcoalã din judeþ.

PPPPPe principiul „orice pentre principiul „orice pentre principiul „orice pentre principiul „orice pentre principiul „orice pentruuuuubinele copilului”binele copilului”binele copilului”binele copilului”binele copilului”

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni

Cheta pentru

perdele, burete

ºi cretã,

încurajatã

de pãrinþii

craioveni


de Octavia Hantea

Potrivit preºedinteluiConsiliului JudeþeanDolj, Ion Prioteasa,

succesul intervenþiilor me-dicale efectuate de cãtre spe-cialiºtii spitalului craiovean,cu aparatura cumpãratã dejacu bani de la administraþiajudeþeanã, a fost decisiv înprivinþa continuãrii invetiþii-lor pe aceastã linie. „Ne-amîntâlnit cu medicii ºi condu-cerea SCJU Craiova pentrua ne consulta în privinþaechipamentelor ce urmau sãfie cumpãrate. Într-o primãfazã am alocat 1,3 milioanede lei pentru a achiziþiona 13aparate medicale. Cele maimulte dintre acestea au fostpuse în funcþiune. Avemdeja primele rezultate pozi-tive, medicii de la spital in-tervenind cu succes în câte-va zeci de cazuri. Din date-

În perioda 13-20 septem-brie, SC APAVIL SA aderulat o serie de lucrãri

în mai multe zone din munici-piul Râmnicu Vâlcea.

9 avarii rezolvateAstfel, au fost întocmite de

26 documentaþii tehnice pen-tru persoane fizice ºi juridice,au fost montate, verificate ºiremontate un numãr de 139apometre la asociaþii de pro-prietari ºi locuinþe individua-le ºi au fost rezolvate sesizãriprivind 9 avarii la reþeaua deapã.

Cãminede canalizarecurãþate

Au fost verificate ºi curãþa-te cãmine de canalizare ºi guride scurgere în zonele Ostro-veni (ªc. Gen. Anton Pann, bl.A49 – sc. B, A62 – sc. A ºi B,

Lucrãri în Râmnicu Vâlcea, efectuate de APAVILC32 – sc. F, C28 – sc. D, E ºiF, B14 – sc. E, A20, A19 – sc.A, A16 – sc. C, C18 – sc. A ºiB, ANL2 – sc. A ºi B, G80 –sc. A, B ºi C), Centralã (str. G-ral Magheru – bl. S1, S3 – sc.G), Zãvoi (bl. 3, 6 ºi 7), Râu-reni, Nord (Calea lui Traian,Complex – Piaþã, bl. G159,M3 – str. Rapsodiei ºi N8 – str.H. Coandã, bl. 116 – str. M.Basarab), Colonia Nuci – Ba-raca 2, precum ºi pe strãzileIntr. Lotrului, Dealul Malului,Intr. Salciei, ªt. Vodã ºi str. 1Mai inters. cu Calea lui Tra-ian.

Lucrãriprogramateºi executate

În intervalul 13-20 septem-brie, SC APAVIL SA a derulato serie de lucrãri în municipiulRâmnicu Vâlcea. Dintre aces-tea amintim:

Executarea unor lucrãri deamenajare a terenului prin be-tonare în zonele Ostroveni –bl. A27/II, str. Morilor, Iazu-lui, Mãceºului, A. Sacerdoþea-nu, N. Titulescu, I. Referenda-ru, Buda nr. 51-53;

Remedierea unor pierderide apã potabilã pe str. ªt. Vodã,

Spl. Independenþei, Buda nr.23 ºi 69, Mãceºului nr. 19,Morilor, Iazului, I. Referenda-ru, precum ºi în cartierul Os-troveni – Casa ªtiinþei;

Începerea lucrãrilor deexecutare a reþelei de canali-zare pe str. I. Radu;

Continuarea lucrãrilor de

reabilitare a reþelei de apãDn400 mm pe str. N. Titules-cu.

Alte lucrãri punctuale auvizat: executarea unei sãpã-turi ºi montarea în pãmânt a60 ml de þeavã PVC SN8Dn250 mm pe str. Vega, fiindexecutate ºi un numãr de 4cãmine de canalizare din bazãcãmin ºi col. corugatã Dn600;curãþarea pompelor la staþiilede pompare de pe Morilor –Arinilor ºi Goranu; curãþareamanualã a cãminelor de cana-lizare ºi gurilor de scurgere peCLT – Republicii – N. Titu-lescu – N. Bãlcescu, ªt. Vodã,Regina Maria, V. Olãnescu,Mr. V. Popescu; turnarea depiese suport din beton armat;montarea unui capac de cana-lizare compozit ºi a unei pie-se suport din beton armat pestr. Izvorului; repararea unuicãmin de canalizare ºi ridica-rea la cotã a acestuia – bl.

A27/II.În cursul sãptãmânii viitoa-

re sunt programate sã fie exe-cutate o serie de alte lucrãri:

Remedierea pierderilor deapã potabilã apãrute în acestinterval de timp;

Începerea lucrãrilor deextindere a reþelei de apã ºi deextindere a branºamentelor –prelungire str. Daniil Ionescu;

Continuarea lucrãrilor lareþeaua de canalizare menaje-rã Dn250 mm pe str. Straubing– Vega.

Alte lucrãri punctuale vorviza: montarea de dale dinbeton armat la un colector aflatîn zona Grãdinii Zoologice;continuarea lucrãrilor de curã-þare a pompelor de canalizarela staþiile de pompare Goranuºi Morilor – Arinilor; curãþa-rea manualã a gurilor de scur-gere ºi a cãminelor de canali-zare în municipiul Rm. Vâl-cea.

Reprezentanþii Consiliului Judeþean Doljcontinuã acþiunea promisã la începutulanului curent, respectiv aceea de a investiîn achiziþia de noi echipamente medicalepentru Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã(SCJU) Craiova. Þinând cont de faptul cãaparatura utilizatã pânã în prezent esteuzatã moral ºi fizic, CJ Dolj a consideratcã înlocuirea acesteia este o prioritate,pânã la finele acestui an urmând sã fiealocate în acest sens nu mai puþin de 2,2milioane de lei.

le pe care ni le-au transmis ceide la SCJU, laserul de pol an-terior pentru glaucom ºi chi-rurgia cataractei, dar ºi laserulde pol posterior pentru retino-patia diabeticã, sunt utilizatela capacitate maximã de cãtrespecialiºtii de la Clinica de Of-talmologie”, a declarat Prio-teasa.

Laparoscopulde la Urologie,pus în funcþiune

În ceea ce priveºte reuºitelemedicilor craioveni, cei de laUrologie au folosit cu succeslaparoscopul cumpãrat cu fon-duri de la CJ Dolj. „Specialiº-tii Clinicii de Urologie au fo-losit cu succes complexul sis-tem de laparoscopie în cazulunui pacient. A fost, practic,prima intervenþie medicalã culaparoscopul achiziþionat deConsiliul Judeþean Dolj. Toa-

te aceste veºti le-am primit cuun sentiment de satisfacþie su-fleteascã, pentru cã acesteechipamente moderne, cum-pãrate din fonduri proprii deCJ Dolj, au putut fi folositepentru a salva primele vieþi.Aceste reuºite ne determinã sãmergem mai departe în demer-sul nostru de a încerca sã echi-pãm secþiile spitalului cu câteun aparat de care au nevoie”,a adãugat ºeful administraþieijudeþene doljene.

Chirurgie cardio-vascularã ºicardiologieintervenþionalã

Reprezentanþii CJ Dolj nã-dãjduiesc ca pânã la fineleacestui mandat, unitatea me-dicalã din Craiova sã ajungãla standarde normale de func-þionare. „Suntem pregãtiþi sãtrecem la o a doua etapã deinvestiþii în achiziþia de echi-pamente. Este vorba de 2,2milioane de lei pe care îi vomaloca pentru achiziþia unoraparate de anestezie, a unorechipamente performante deradiologie, a unei staþii de de-durizare sau a unei mese deoperaþii pentru neurochirurgie.În perioada urmãtorilor doi -trei ani, dorim sã ducem la bunsfârºit proiectul construirii dela zero a unei clinici de chi-

rurgie cardio-vascularã ºi car-diologie intervenþionalã, cel almodernizãrii ºi extinderii Uni-tãþii de Primiri Urgenþã (UPU)a spitalului, iar în câteva luniurmeazã sã finalizãm lucrãri-le la Ambulatoriul de specia-litate al spitalului. Sigur cã ne-am dori sã facem mai mult, dartoate aceste investiþii pe carele punem în operã sunt pe mã-sura posibilitãþilor financiarepe care le are Consiliul Jude-þean. Avem nevoie ca, alãturide CJ Dolj, sã vinã ºi Ministe-rul Sãnãtãþii, pentru cã singurinu vom putea face totul pen-tru acest spital ºi, în definitiv,pentru comunitatea craiovea-nã ºi doljeanã”, a mai spus pre-ºedintele CJ Dolj.

Extinderea UPU,vis devenitrealitate

La rândul sãu, vicepreºedin-tele CJ Dolj, Cristinel Iovan,a menþionat cã investiþiile dindomeniul sãnãtãþii au întâieta-te cel puþin pânã în 2016. „Rã-mânem fideli angajamentuluinostru de a investi cu priorita-te în domeniul sãnãtãþii ºi înspecial în SCJU Craiova. Suntcâteva obiective pe care ne-ampropus sã le atingem ºi am spe-ranþa cã le vom duce la bunsfârºit pânã în 2016. Pe 30 sep-tembrie vom aproba indicato-rii tehnico-economici pentrudouã dintre proiectele noastreinvestiþionale: extindereaUPU ºi clinica de chirurgie

cardio-vascularã ºi cardio-logie intervenþionalã. Ur-meazã ºi alte investiþii pecare Consiliul Judeþean Doljle are în vedere, investiþiicare, odatã realizate, vorajuta SCJU Craiova sã sepoziþioneze între principale-le centre medicale regiona-le din þarã”.

Factura finalã,18 milioanede euro

Reamintim cã programulde modernizare a spitaluluicraiovean, prevãzut pânã lafinele lui 2016, se ridicã la18 milioane de euro. La fi-nele acestui an, se va punepunct lucrãrilor de reabili-tare ºi modernizare a ambu-latoriului din cadrul SJCUCraiova, investiþie de pesteopt milioane de euro. Toto-datã, autoritãþile dau asigu-rãri cã tot pânã la sfârºitulanului în curs lifturile nu levor mai da bãtãi de cap pa-cienþilor ºi angajaþilor uni-tãþii spitaliceºti. Tot în acestan ºi tot din fondurile admi-nistraþiei judeþene se vorlansa alte douã mari inves-tiþii, respectiv extindereaUnitãþii de Primiri Urgenþeºi construirea Clinicii decardiologie intervenþionalãºi chirurgie cardiovascularã,care, cumulat, înseamnãîncã 39 de milioane de lei.

7ADMINISTRAÞIE

CJ Dolj alocã peste2 milioane de lei pentruaparatura medicalã a SJCU

















Ion Prioteasa

CMYK


pag. 8

Publicitate

8SPECIAL

de Mihaela Bobaru

„Ionuþ Voinicu are 16 aniºi este elev al ColegiuluiNaþional „Ion Minulescu”Slatina, în clasa a XI-a. Aintrat la liceu cu un rezultatbun ºi a continuat sã obþinãperformanþe ºcolare deose-bite. Deºi au fost rezultatecare ar fi împãunat orice tâ-nãr, Ionuþ a rãmas acelaºicopil modest, timid ºi ex-trem de apropiat de fenome-nul ºcolar. ªi a fãcut foartebine, pentru cã a ajuns la unnivel de culturã generalã lacare puþini elevi sperã sãajungã. Zilele trecute, a ob-þinut medalia de argint laOlimpiada Internaþionalã deªtiinþe ale Pãmântului, con-tribuind prin rezultatul sãula clasarea þãrii noastre pelocul trei în lume, dupã Tai-wan ºi Coreea de Sud.

Pasionatde… chimie

Potrivit dascãlilor lui ºidirectorului Colegiului Na-þional „Ion Minulescu”,Aurelia Cotoºman, Ionuþînvaþã cu uºurinþã ºi cu orealã plãcere la orice mate-rie, dar o pasiune deosebitãare pentru chimie, materieîn jurul cãreia vrea sã-ºiconstruiascã o carierã.

„Nu ºtiu exact ce voiurma, dar cu siguranþã cevacare se bazeazã pe chimie.Nu mi-aº dori chiar sã facmedicinã, pentru cã mi separe o meserie extrem dedificilã ºi cu o responsabi-litate foarte mare. Poatemedicinã legalã. Cert este

face cinste ºcolii româneºti ºine face pe noi, reprezentanþiiºcolii oltene, sã ne simþimmândri. Performanþele lui vinsã dovedeascã faptul cã înºcoala româneascã este locpentru performanþe deosebite,chiar ºi în localitãþi nu tocmaimari”, a afirmat Felicia Man,inspector ºcolar general al IªJ

ªcoala româneascã a înregistrat un nousucces zilele trecute la Olimpiada Internaþi-onalã de ªtiinþe ale Pãmântului, desfãºura-tã la Mysore, în India. Lotul României,compus din patru elevi din Slatina, Craiova,Timiºoara ºi Bucureºti, s-a întors acasã cuo medalie de aur ºi trei de argint, clasândþara noastrã pe podiumul acestei presti-gioase competiþii.

Olt, în cadrul unei conferinþede presã organizatã pentru amediatiza rezultatul lui IonuþVoinicu în India.

Premiereaexcelenþei

Ionuþ Voinicu a fost premiatîn acest an de douã ori pentru

rezultatele obþinute în anulºcolar anterior de cãtre ad-ministraþia judeþeanã. Pri-mul premiu a fost primitpentru rezultatul obþinut laNaþionala de chimie, iar celde al doilea pentru califica-rea în lotul naþional pentriOlimpiada Internaþionalãde ªtiinþe ale Pãmântului.Urmeazã un nou premiu. Ela fost anunþat de primarulmunicipiului Slatina, MinelPrina. Edilul a susþinut cãva iniþia un proiect de ho-tãrâre prin care Ionuþ sã in-tre în posesia sumei de5.000 lei. Dacã pentrumulþi suma este una mare,primarul slãtinean crede cãea este cu mult sub valoa-rea premiului obþinut de li-cean, dar promite sã perma-nentizeze o astfel de prac-ticã.

Cvartetulde bronzcarestrãluceºtea diamante

Alãturi de Ionuþ BogdanVoinicu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naþional „IonMinulescu”, din Slatina,din lotul României au maifãcut parte: Mircea Mirea,elev în clasa a XI-a la Co-legiul Naþional „Fraþii Bu-zeºti” din Craiova, AndreiIliescu, elev în clasa a X-ala Liceul Internaþional deInformaticã din Bucureºtiºi Marius Posa, elev în cla-sa a XI-a la Colegiul Naþi-onal „Constantin Diacono-vici Loga”.

Ei s-au numãrat printrecei 101 elevi din 28 de þãriparticipante la OlimpiadaÎnternaþionalã de ªtiinþe alePãmântului, din India, desãptãmâna trecutã.

cã voi merge pe chimie”, adeclarat premiatul învãþãmân-tului oltean cu privire la viito-rul sãu. Planul imediat urmã-tor vizeazã „atacarea” lotuluinaþional la chimie, dupã cuma dezvãluit Laura Moºteanu,dascãlul de chimie de la clasãºi cea care i-a cultivat lui Io-nuþ dragostea pentru aceastãmaterie extrem de interesantã.

Patriotismulunui performer

Ca orice persoanã specialã,Ionuþ este ºi patriot. A arborattricolorul României în India,în spaþiul în care a fost cazat,dar ºi în unele publice în carea fost prezent. O altã dovadã apatriotismului care-l caracte-rizeazã pe liceanul slãtineaneste decizia sa de a urma o fa-cultate în þarã, în ciuda faptu-lui cã orice universitate deprestigiu din lume ºi l-ar doriprintre studenþii ei. Chiar dacãnu e decis ce facultate vaurma, Ionuþ ºtie cã aceasta va

fi în România. Dacã mai estenevoie de vreo dovadã, aceas-ta este cea legatã de modestiasa ºi de respectul arãtat dascã-lilor sãi, ºcolii pe care a repre-zentat-o cu cinste la toate con-cursurile, dar ºi oraºului încare s-a nãscut ºi trãieºte.

Doar cuvintefrumoase

Despre Ionuþ Voinicu, toatãlumea are doar cuvinte fru-moase de spus. Dacã laudelepãrinþilor sunt normale, prinprisma poziþiei pe care trebu-ie s-o avem toþi cei ce lãsãmpe cineva în urma noastrã, nula fel stau lucrurile în cazulprietenilor, profesorilor, ofi-cialilor ºi al… vecinilor. Ei nuar avea motive subiective pen-tru a vorbi atât de frumos de-spre tânãrul slãtinean, meda-liat la mai multe concursuriºcolare. Aceºtia o fac doar dinrespect pentru buna creºtere ºicunoºtinþele sale.

„Este un copil deosebit, care

Oltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialãOltul are elevi deelitã mondialã

CMYK


pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

tePu

blic

itate

9ACTUALITATE

Compania de Apã Oltenia SA cu sediulîn Craiova, str. Brestei, nr.133, solicitãautorizaþie de mediu pentru activitatea

„Captare, tratare ºi distribuþie apã”,cod CAEN 3600, desfãºuratã în comuna

Pleniþa, judeþul Dolj.Informaþiile privind potenþialul impactasupra mediului pot fi consultate la

sediul APM Craiova, str. Petru Rareº,nr.1, zilnic, între orele 9-14.

Observaþiile publicului se primesc zilnicla sediul APM Craiova pânã la data de

03.10.2013

Publ

icita

te

de Octavia Hantea

Continuã sã fie un ade-vãrat pericol pentruparticipanþii la trafic,

numai cã atâta vreme nu s-agãsit vreun poliþist care sã iaatitudine, nu au de gând sã re-nunþe la obiceiul deprins cudoi-trei ani în urmã. Vorbimdespre acei legumicultori dinRãcari cãrora nu le pasã cãedilul le-a amenajat un punctde desfacere a fructelor ºi le-gumelor ºi care nu vor renun-þe în ruptul capului la tarabade lângã casã.

Din faþa caseipoþi vinde ºi vin...ºi þuicã

Cei în cauzã spun cã nu-isperie nici concurenþa ºi nicitaxa impusã de administraþialocalã, ci faptul cã în fiecaredimineaþã trebuie sã-ºi caremarfa în spaþiul cu pricina. ªidacã mai pui cã þuica, vinul,zacusca ºi bulionul nu pot fivândute oricum ºi oriunde,poate înþelegem de ce negus-torii rãmân adepþii comerþuluidin faþa ºi de dupã poarta cedã în gospodãrie. „Avem go-goºar cu 2,5 lei, castraveþi cu2 lei, iar dacã vreþi mai multekilograme, negociem. Avem ºibulion, vin de anul trecut.Acum îl scot din beci dacãvreþi. Este 7 lei/litrul ºi þuica oavem cu 12 lei/litrul. Este dinprunã. Ceapã mai avem, ustu-roi, dumneavoastrã sã vã ho-tãrâþi ce vreþi sã luaþi”, a spusuna dintre vânzãtoarele deocazie din Rãcari.

Încercãrile autoritãþilor din Brãdeºti de a elimina pericolul comerþu-lui fãcut pe marginea drumului, nu sunt luate în serios de toþilegumicultorii din comunã. Punctul de desfacere a legumelor,fructelor ºi, neoficial, a conservelor pentru iarnã, amenajat pe razalocalitãþii Rãcarii de Jos, se dovedeºte a fi binevenit nu pentru toþiproducãtorii din zonã, existând familii care nu au renunþat la tarabadin faþa propriilor gospodãrii. Cât despre posibilitatea produceriiaccidentelor rutiere sau a creãrii altor probleme în trafic, cei carenu au renunþat la vechiul obicei spun cã acest aspect este doar o„aberaþie” a presei ºi a autoritãþilor locale.

„Primarul cuideile lui, noi cutreburile noastre”

Întrebatã fiind de ce refuzãsã-ºi expunã marfa pe tarabe-le amenajate de cãtre repre-zentanþii primãriei, precupea-þa nu doar cã s-a eschivat în aoferi un rãspuns, ci dupã ce aenumerat o serie de pretexte,femeia trecutã de 50 de ani ºi-a ieºit din fire. „E greu sã plecdimineaþa pânã acolo, chiardacã nu e mai mult de jumãta-te de kilometru. E mai comodaºa. Seara sã strâng, diminea-þa sã aºez pe mese. ªi nu credcã este treaba dumneavoastrã.Primarul cu ideile lui, noi cutreburile noastre. Poliþia nu ne-a spus nimic punctual, deo-camdatã. Trebuie sã trãim ºinoi cumva. Asta cu accidente-le ºi încurcãturile în trafic suntdoar aberaþii ale voastre, alecelor din presã, ºi mai nou aleautoritãþilor de la noi”, a adã-ugat, nervoasã, vânzãtoarea delegume.

Marfãmai puþinã dincauza cãderilorde grindinã

Pe de altã parte, negustoriiproduselor de sezon din Brã-deºti care au ales sã-ºi aducãmarfa în noul spaþiu, pe careîl au la dispoziþie de mai binede trei sãptãmâni, se declarãmulþumiþi de iniþiativa edilu-lui. Chiar dacã vijelia ºi grin-dina de pe 12 septembrie a.c.le-au distrus o bunã parte dinrecoltã, oamenii vin la piaþã cuce mai au prin grãdini pentru

a-ºi mai recupera din cheltu-ieli. „Aveam gogoºar ºi mulþicastraveþi, dar piatra ne-a dis-trus grãdinile. Am mai salvatcâte ceva ºi am scos la vânza-re sã recuperãm din banii bã-gaþi. E foarte bine cu piaþa astaaici. ªtim cã avem unde sã neaducem produsele, clienþii s-au obiºnuit ºi cred cã le este ºilor mai uºor. Nu plãtim taxemari ºi ni s-au ºi creat condiþiica sã ne vindem ºi noi marfa.ªoferii au unde sã parcheze ºinu mai încurcãm traficul, aºacum ni s-a spus cu ceva timpîn urmã. Este bine cã s-a im-plicat primãria”, a precizat unadintre comerciante.

Taxã de 70 de lei/lunã ºi chirie de3.000 de lei/an

Pentru acoperirea cheltuie-lilor cu plata chiriei ºi cu salu-britatea terenului, reprezentan-þii Primãriei Brãdeºti au stabi-lit o taxã lunarã pentru fiecaremasã ocupatã de cãtre produ-cãtori. Suma este modicã dupãcum spune edilul Ion Rãcãrea-

nu ºi nici nu a stârnit nemulþu-miri în rândul vânzãtorilor delegume-fructe. „Am hotãrât, înconsiliul local, ca fiecare per-soanã sã plãteascã o taxã de 70de lei/lunã pentru o masã. Sunt35 de mese, dar mai sunt ºi li-bere, mai ales dupã grindina depe 12 septembrie, când foartemulte grãdini au avut de sufe-rit. Oamenii nu s-au plâns denivelul taxei, semn cã nu suntprobleme. Oricum, suma estemodicã. Îmi pare rãu de cei cã-rora potopul le-a distrus cul-turile. Cu banii încasaþi ne vomachita chiria pentru terenul res-pectiv, care este de 3.000 delei/an ºi salubrizarea zonei. Amrecondiþionat tarabele respec-tive ºi am fãcut ºi o toaletã pen-tru comercianþi. Era nevoie. Euam trecut pe la ei ºi se declarãmulþumiþi de noul mod de a-ºivinde produsele, chiar dacã laînceput a fost mai greu sã îiconvingem ºi ne tot dãdeauexemplu celor din zona demunte, cu brânza ºi carnea afu-matã vândute pe marginea dru-mului”, a menþionat Rãcãrea-nu.

Comerþul de pe margineadrumului din Rãcari, greude eliminat

















Lupta cu morilede vânt, în plinãdesfãºurare

În ceea ce priveºte refuzulanumitor producãtori de a-ºiexpune marfa în locul amena-jat, primarul cunoaºte situaþia.Chiar dacã a mai încercat sãle explice omeneºte desprecum stau lucrurile, fãrã nicioreuºitã, edilul va continua lup-ta cu morile de vânt. „Mai eunul sau chiar douã puncte dinacestea, adicã familii care credcã pot face ce vor. ªtim cã maisunt cazuri, dar important estecã am eliminat foarte mult dinceea ce a fost. Voi continua caîmpreunã cu domnii poliþiºtide aici de la noi sã stãm devorbã ºi cu aceste familii ºi sãrezolvãm problema. Pãcat cãcei de la Rutierã nu s-au im-plicat deloc, deºi trec pe acestdrum european. Am realizat ºinoi ce se putea întâmpla peºosea ºi suntem mulþumiþi cãam gãsit soluþii, deºi mai suntunele excepþii. Sperãm sã în-þeleagã ºi sã nu fie cazul demãsuri aspre”, a conchis pri-marul comunei Brãdeºti.


În vederea optimizãrii transportului în comun pe raza mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea prin scurtarea timpului de aºtepta-re în staþii al cãlãtorilor, începând de luni, 10.06.2013, pro-gramul autobuzelor care deservesc linia 8 Dispecerat Nord –Vilmar va fi urmãtorul:

- plecãri din Dispecerat Nord: 06.30*, 07.50*, 09.30, 11.30,13.30, 15.45*, 17.30*;

- plecãri de la Vilmar: 05.30, 07.10*, 08.45*, 10.45, 12.45,14.45, 15.20, 16.45*, 19.10*

*cursele merg ºi pleacã de la Oltchim

FACILITÃÞI DE TARIFSC ETA SA precizeazã cã persoanele cu dizabilitãþi benefi-

ciazã de gratuitate pe linia de transport sezoniera “S”, pe tra-seul Dispecerat Nord – ªtrand Ostroveni, introdusã începândcu 01.06.2013. Cãlãtorii sunt rugaþi sã aibã asupra lor docu-mentele care sã ateste aceastã calitate.

SC ETA SA Râmnicu Vâlcea

Publ

icita

te

10ECONOMIC

Evoluþia leului, dinperioada analizatã, afost influenþatã, în

primul rând, de decizia Co-mitetului de politicã moneta-rã a Rezervei Federale ame-ricane (FOMC) referitoare laprogramul sãu de stimulare aeconomiei SUA (quantitativeeasing, QE).

Perioada a debutat cu uncurs de 4,4760 lei, iar cota-þiile au atins un maxim de4,4850 lei, investitorii luân-du-ºi poziþii de protecþie petimpul ºedinþei Fed. Anunþulde miercuri searã al oficiali-lor bãncii centrale americanereferitor la continuarea pro-gramului de cumpãrare de ti-tluri de stat americane, în va-loare de 85 de miliarde dedolari pe lunã, a luat prin sur-prindere pieþele, ceea ce apermis aprecierea activelorconsiderate riscante. Astfel,cursul euro a coborât joi la4,4509, cotaþia minimã fiindde 4,4370 lei, pentru ca adoua zi sã urce la 4,4567 lei.Ultima ºedinþã a intervaluluia menþinut euro pe creºtere,cursul urcând la 4,4712 lei.

În piaþa la termen de la Si-biu, euro s-a tranzacþionatpentru decembrie la 4,4555 –4,49 lei, iar pentru martie la4,51 – 4,53 lei.

Cursul dolarului americana crescut pânã la 3,3504 leipentru a scãdea apoi, dupãanunþul Fed, la 3,2838 lei, iarla finalul intervalului a fostde 3,3105 lei. Francul elve-þian s-a miºcat între un minimde 3,6011 ºi 3,6276 lei, ma-xim care a fost stabilit la fi-nalul perioadei.

Pentru perioada urmãtoareeste de aºteptat ca euro sãcontinue sã fluctueze între4,43 ºi 4,50, evoluþia leului

Euro priveºte constantspre 4,50 lei

rãmânând foarte sensibilã lafactorii externi, în ciuda da-telor economice pozitivecare vin din partea econo-miei româneºti, precum creº-terea PIB ºi scãderea infla-þiei ºi a deficitului de contcurent.

Perechea euro/dolar acrescut de la 1,3325 – 1,3340dolari, la începutul interva-lului, la 1,3568 dolari, nivelcare se mai înregistra înurmã cu jumãtate de an, dupãdecizia de politicã monetarãa Fed.

Odatã trecutã surpriza pro-vocatã de Fed, investitorii aureînceput sã cumpere mone-dã americanã, la finele inter-valului perechea coborând la1,35 dolari.

Investitorii aºteaptã acumîntâlnirea FOMC, care se vadesfãºura între 29 ºi 30 oc-tombrie. Reamintim cã BenBernanke, preºedintele Fed,a declarat, în iunie, cã redu-cerea lichiditãþii ar puteaavea loc pânã la finalul anu-lui. În acest sens, trebuiemenþionatã declaraþia lui Ja-mes Bullard, ºeful filialeiFed din Saint Louis (Mis-souri), care sugera cã bancacentralã americanã ar puteareduce injecþiile de lichidita-te la finele lunii viitoare.

La Sibiu, euro s-a tranzac-þionat pe decembrie la 1,333– 1,357 dolari, pe martie la1,3302 – 1,352 dolari, pe iu-nie la 1,33 – 1,35, iar pe sep-tembrie la 1,33 – 1,34 dolari.Preþurile futures ale unciei deaur au crescut pentru octom-brie de la 1.298 la 1.374 do-lari, pentru a scãdea, dupãaprecierea monedei america-ne, spre 1.320 dolari.

Analiza cuprinde perioa-da 17 – 23 septembrie

Publ

icita

te

de Criºu Popescu

În urmã cu trei luni, Con-siliul Local al comuneiIoneºti a aprobat achizi-

þionarea unei autoutilitare des-tinatã situaþiilor de urgenþã.Proiectul de hotãrâre a fostînaintat de primarul Constan-tin Neagoie ºi una din preve-deri era ca maºina sã aibã trac-þiune 4x4. Iniþiativa edilului-ºef a trecut de consiliu ºi numicã a fost mirarea tuturorcând, la trei zile dupã ºedinþã,maºina fusese achiziþionatã. Afost imediat cumpãratã o du-biþã la mâna a doua de la un

Primarul Constantin Neagoie a comis din nou o faptã pen-tru care ar putea fi anchetat penal. La propunerea sa, a tre-cut prin Consiliul Local achiziþionarea unei autoutilitare.Dubiþa a fost cumpãratã de la soþul unei salariate a primã-riei, încadratã în muncã pe oricare alt criteriu, mai puþincompetenþa. ,,Cheia” care dezleagã misterul faptului cã înIoneºti o familie este tratatã preferenþial constã în legãtura(amicalã, desigur) pe care Neagoie o are cu tânãra LuizaDan.

anume Dumitru Dan, cetãþeandin Ioneºti. Maºina a fost ime-diat inscripþionatã ,,Situaþii deurgenþã – Primãria Ioneºti”,semn cã Neagoie avea de multîn cap tranzacþia, doar cã voias-o treacã prin Consiliul Lo-cal unde are majoritate abso-lutã. Trebuie menþionat cã,deºi a candidat independent,Neagoie este sprijinit de gru-pul consilierilor Partidului De-mocrat Liberal (PDL), majo-ritar în Consiliul Local Ioneºti.Dubiþa cu pricina a fost cum-pãratã de Dumitru Dan dinGermania, acesta folosind-oaproximativ o jumãtate de an

înaintea tranzacþiei cu primã-ria.

Privilegiatafamilie Dan

Legãturile dintre primarulConstantin Neagoie ºi familiaDan din Ioneºti dureazã decâþiva ani. Soþia lui DumitruDan, Maria, lucreazã în primã-rie pe postul de casier. În urmãcu câþiva ani, când a trebuit sãfie încadratã ºi nu i se gãseapost, Neagoie a decis s-o an-gajeze pe post de însãmânþã-tor artificial în domeniul zoo-tehnic. Problema este cã Ma-ria Dan nu are studii de tehni-cian veterinar, aºa cum preve-de legea pentru acest post. Dela însãmânþãtor artificial, Ma-ria Dan a devenit rapid casier.Nici pe acest post nu se poatespune cã se pricepe, având învedere cã existã documenteoficiale ale primãriei în careaceasta a greºit calcule mate-matice simple. Atunci de ce îºibate joc de ioneºteni Constan-tin Neagoie, angajând prin pri-mãrie tot felul de asemeneaoameni? De ce îºi permite sã-ºi satisfacã anumite hachiþepersonale, mai mari sau maimici, în detrimentul bunuluimers al administraþiei publicedin Ioneºti? De ce îºi permitesã treacã prin consiliul local oilegalitate? Având în vedere cãDumitru Dan este soþul uneisalariate de-a primãriei, nueste legal ca acesta sã vândã omaºinã instituþiei.

,,Cheia” atâtornereguli

De curând, la ediþia anualãa festivalului ,,Toamna mere-

Întreceresocialistã pentruo... puºculiþãgoalã

Solidaritatea olteneascãpare sã fie pe cale de dispa-riþie. Acest lucru este demon-strat fãrã doar ºi poate de„agoniseala” instituþiilor cares-au întrecut în strângerea deajutoare pentru sinistraþii dinGalaþi ºi Tulcea. În corturileamplasate de CJ Olt ºi Pri-mãria Slatina, au ajuns încâteva zile doar câteva zecide sacoºe cu haine „secondhand” ºi vreo câteva pãturiponosite. Cât despre baniiîncasaþi de reprezentanþiiacestor instituþii, ei abia deajung pentru bãutura rãcori-toare a ºoferilor care ar urmasã transporte ajutoarele sinis-traþilor la locul de domiciliual acestora. Lucrurile nu staumai bine nici în ceea ce pri-veºte iniþiativa liberaluluiprefect de Olt, Cãtãlin Rotea.În primele douã zile, au pri-mit doar întrebãri ºi... promi-siuni. Bine cã angajaþilorPrefecturii nu le lipseºte spe-ranþa ºi au rãmas optimiºtipânã la finalul campaniei.

Nu vrea ºi bastaDespre primarul pesedist

de la Priseaca am tot scris.ªi noi, ºi alþii. Pe lângã pozi-þia opiniei pulice, ºi ºefii departid ai lui Floricã de la Pri-seaca au luat atitudine faþã de

iniþiativele sale legate de re-laþia cu viceprimarii aleºi lapropunerea sa... Degeaba.Omul nu vrea ºi basta. Separe cã atitudinea lui se vatransmite ºi locuitorilor caredeja au început sã se saturede poziþia edilului ºi la vii-toarele alegeri sã nu maidoreascã sã-i acorde încre-dere. Mai ales cã pânã acumdin promisiunile primite,cetãþenii nu s-au ales cu ni-mic palpabil. Din contrã, cufoarte multe apariþii negati-ve în mass-media a prima-rului lor.

Cu toþiise bucurã...

Unii olteni se bucurã deînceperea lucrãrilor la depo-zitul ecologic de la Bãlteni,cã vor scãpa de gunoiul me-najer care parfumeazã mareparte din localitãþile judeþu-lui. Alþii, în speþã locuitoriidin Bãlteni, cã vor avea par-te de câºtiguri generate devenirea gunoaielor din judeþla ei în localitate. Astfel, cucât se va aduce mai multgunoi menajer, cu atât mulþidintre ei vor avea un loc demuncã, mai bine plãtit decâtaltele datoritã sporului pen-tru ruºine. Potrivit autoritã-þilor, în primã fazã, la Bãl-teni se vor crea cca 250 delocuri noi de muncã. ªi noiºi vechi, dacã ar fi sã þinemcont de cele existente acumcare, în afara celor bugeta-re, nu prea existã.

Indiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de OltIndiscreþii de Olt

lor”, din Ioneºti, primarulConstantin Neagoie s-a dedatla declaraþii fantasmagorice. Aspus, printre altele, cã va fiprimarul pe viaþã al comunei.Apoi a chemat pe scenã, în faþacetãþenilor, o domniºoricã dinlocalitate, pe care a prezentat-o, þinând-o de gât, ,,cel maibun doctor dentist”. Ioneºte-nii îºi cam dãdeau coate, chi-coteau ºi cârcoteau! Pe dom-niºoricã o cheamã Luiza Dan,are vreo 26 de ani ºi este fatafamiliei mai sus menþionate.Prin legãtura dintre ea ºi pri-marul Neagoie (care este unaabsolut nevinovatã ºi amica-lã, doar gurile rele îndrãznindsã spunã altceva), familia Danse bucurã de privilegii ilegalela Ioneºti. Luiza a absolvit fa-cultatea la Sibiu, unde stãteaîntr-un apartament cu chirie,împreunã cu alþi studenþi. Pânãla un moment dat, fiindcã dupãaceea în viaþa ei s-au întâm-plat schimbãri radicale. În pri-mul rând cã s-a mutat singurã,tot cu chirie, într-un alt apar-tament. Apoi a început sã fievãzutã la volanul unor autotu-risme de lux pe care în modnormal nu avea cum sã ºi lecumpere din banii ei sau ai fa-miliei. Printre altele, amintimun Audi decapotabil... Cu ace-eaºi maºinã a mai fost vãzutã(ºi fotografiatã) prin comunavâlceanã natalã. Cã este ºofe-riþã bunã ºi cã ºtie sã struneas-cã atâþia cai-putere, nu e decondamnat, ba din contrã! Dara cui era maºina? ªi dacã le-gãtura dintre ea ºi proprieta-rul bolizilor pe care-i condu-ce nu ar duce ºi la nerespecta-rea legii în administraþia co-munei, chiar n-ar fi nicio pro-blemã.

Primãria Ioneºti –Vâlcea, condusãca un SRL


















11ACTUALITATE

de Costinel Savu

Sâmbãtã - 21 septem-brie, în micuþul ºi co-chetul municipiu

Râmnicu Sãrat, la Casa deCulturã „Florica Cristoforea-nu”, a avut loc Gala de pre-miere a câºtigãtorilor în pre-zenþa unor oaspeþi de onoare,cunoscuþi în lumea literelor,cum ar fi George Astaloº, no-minalizat la Premiul Nobel înanul 2010. Deschiderea galeia fost fãcutã de cãtre organi-zatorul ºi sufletul acestui fes-tival, Constantin Marafet, edi-tor ºi scriitor, cetãþean al Râm-nicului, cel care s-a zbãtut ºis-a îngrijit de toate cheltuieli-le materiale privind editareacãrþilor oferite laureaþilor,transportul, cazarea ºi masaoaspeþilor, precum ºi altelecare nu s-au vãzut. În debutullucrãrilor, un prim moment derelaxare a fost creat de minis-pectacolul de muzicã ºi dan-suri populare oferit de tânãrulansamblu „Sânzenele” din co-muna Dumitreºti, conducãtorartistic profesorul Ungureanu,ºi de formaþia celor douã sim-patice adolescente din Buzãu,„Zori de zi”. La manifestaþies-a distins „în mod special”conducerea Consiliului Jude-þean Buzãu ºi a PrimãrieiRâmnicu Sãrat, care nici mã-car cu prezenþa fizicã nu audorit sã participe.

George Astaloº -one man show

Dupã spectacolul îndelungaplaudat, organizatorul Con-stantin Marafet l-a invitat pescena prezidiului pe GeorgeAstaloº (Gheorghe Asztalos),care s-a distins ca „one manshow”, fãcând o splendidã le-gãtura între momentul artisticºi cel pentru care s-au adunat.Maestrul a distrat publiculaproape o orã cu amintirile dinviaþa lui de bucureºtean ºi maiapoi de parizian. A urmat eve-nimentul pentru care ne aflamprezenþi în salã, debutul fãcân-du-se cu acordarea premiiilorspeciale ºi apoi a premiilor no-minalizate:

- Premiul „Fãnuº Neagu” afost acordat scriitorului ViorelDinescu, pentru volumul deversuri „Solie”;

- Premiul „Dumitru Pricop”– Doinei Popa, pentru volumulde prozã „Himera cu sfetnicaprins”;

- Premiul „Octavian Moºes-cu” – lui Constantin Cojocaru(Republica Moldova), pentru

Cititorii sãptãmânalului Indiscret în Olteniaau fost recent informaþi despre rezultateleConcursului Naþional de Creaþie Literarã„Festivalul Titel Constantinescu” de laRâmnicu Sãrat, la care ºi-au trimis creaþiile804 autori, numãr record la cea de-a VI-aediþie. Dupã cum am menþionat în articolulprecedent, craioveanul Liviu-Florian Jianua obþinut premiul „Florica Cristoforeanu”pentru volumul de versuri „Uite cum teajunge copilãria din urmã”, iar craiovenceiprin adopþie Nina Gonþa (Raisa Coleaghin) is-a acordat Premiul Special pentru traduce-rea ºi adaptarea unei culegeri de versuridin opera poetului rus Arkadii Ciujoi.volumul de versuri „Tãcereaeului”;

- Premiul „Alexandru Si-hleanu”- lui ªtefan Dorgoºan,pentru volumul de prozã „Im-pala”;

- Premiul „Dumitru Crã-ciun” – traducãtorului MarianIlie, pentru un volum de ver-suri tradus din limba turcã;

- Premiul „Mircea Micu” –lui Ion Roºioru, pentru volu-mul de versuri „ Mir(easma)de nard”;

- Premiul „Victor Frunzã” –lui Lucian Gruia, pentru volu-mul de criticã „Poeþi, dupãplac (începând cu Nichita)”;

- Premiul „Slam Râmnic” –regretatului G. R. Stãnescu,pentru monografia „O istoriea Râmnicului Sãrat”;

- Premiul „C. C. Datcules-cu” - Elenei Radu, pentru vo-lumul de eseuri „ªi Tatãl...”;

- Premiul „ Florica Cristo-foreanu”- lui Liviu-FlorianJianu, pentru volumul de ver-suri „Uite cum te ajunge copi-lãria din urmã”.

Premiul „TitelConstantinescu”,pentru Dabija

Cuvântãrile de introducererostite de Constantin Marafet,de cei care înmânau distincþii-le, fie membri ai juriului, fieai prezidiului, rãspunsurile ºimulþumirile rostite de pre-miaþi, toate au constituit mo-mente de desfãtare intelectua-lã. Punctul culminant l-a con-stituit urcarea pe scenã a celuicare a primit Marele Premiu„Titel Constantinescu”, cunos-cutul scriitor român din Repu-blica Moldova Nicolae Dabi-ja, cel care, în prezent, estemembru al Academiei Repu-blicii Moldova, membru alUniunii Scriitorilor din Româ-nia, cetãþean de onoare al maimultor oraºe din România în-

tre care ºi Craiova. Discursulsãu a fost o manifestare de pa-triotism ºi românism cum rarse poate auzi, depãnându-ºiamintirile luptei sale pentruunirea celor douã teritorii, ar-bitrar despãrþite, de la începu-turile acelor frumoase „poduride flori” pânã în zilele noas-tre. Concluzia clarã pe careacesta a tras-o fiind aceea cãunificarea celor douã teritorii,locuite de o populaþie de ace-laºi neam, nu se poate facedecât prin culturã. Despãrþireadintre cei prezenþi a fost înde-lungã, într-o deplinã armonie,cu schimburi de cãrþi între par-ticipanþi ºi premiaþi, autogra-fe, schimburi de cãrþi de vizi-tã cu telefoane ºi adrese.

Noi, craiovenii, ne-am luatla revedere de la academicia-nul Nicolae Dabija pentruscurt timp, urmând sã ne în-tâlnim în aceste zile la noi aca-sã, la Craiova, unde se desfã-ºoarã o altã manifestare cultu-ralã de amploare, despre careIndiscret în Oltenia a scrisdeja.

Râmnicu Sãrat –centru de creaþieliterarã

















Festivalul“RoadeleToamnei” se vadesfãºura între4 ºi 6 octombrie

Data Festivalului “Roade-le Toamnei”, ajuns la a patraediþie, se va desfãºura la Ca-lafat între 4 ºi 6 octombrie.Parc de distracþii pentru co-pii, mâncare tradiþionalã,precum ºi numeroase altesurprise, ne aºteaptã în pri-mul weekend din octombrie.În aceeaºi perioadã, la Casade Culturã va avea loc ºi unspectacol de teatru, cu Flo-rin Piersic. Veþi afla numeleformaþiilor invitate doar dinsãptãmânalul nostru. Costu-rile festivalului sunt supor-tate de organizatori ºi nuafecteazã nici mãcar cu unleu bugetul local. Evenimen-tul se doreste a fi ºi unul depromovare a municipiuluinostru atât în Oltenia, cât ºiîn zona Vidin. Primii artiºticare au confirmat prezenþa

sunt KEO , Adriana Andoni ºiLight Chocolate.

Mini-Olimpiadatransfrontalierãla Calafat

Sala Consiliului Local Ca-lafat, 19 septembrie 2013: În-tâlnire operativã de lucru a in-stituiilor locale, sub coordona-rea Primãriei Calafat. S-au sta-bilit scenariul ºi responsabili-tãile organizãrii Mini-Olim-piadei transfrontaliere Dolj-Vidin, 1-6 octombrie a. c. (1-3 octombrie în Vidin ºi 4-6octombrie în Calafat), mani-festare cuprinsã în cadrul unuiparteneriat între ARDBC Vi-din ºi Asociaia Calafat-Dui-ven, pe baza finanãrii prin Pro-gramul de Cooperare Trans-frontalierã România-Bulgaria2007–2013 a proiectului cutitlul “CBC Mini Olympics”,cod 2(4i)-3.3-8 [MIS-ETCCode 549].

Evenimentul va reuni 410sportivi tineri din Dolj ºi Vi-din, reprezentani a 11 ramuri

sportive (fotbal, baschet, vo-lei, ºah, kaiac, canoe, judo,sambo, tenis de masã, kara-te, ciclism), cãrora li se voralãtura antrenori, arbitri, ofi-ciali ºi invitaþi.

Investiþiede 3 milioaneeuro la Calafat

Despre silozurile ºi insta-laþia de încãrcare – descãr-care, ce se va construi lângãCalafat, am mai scris înurmã cu câteva sãptãmâni.Revenim acum cu mai mul-te amãnunte. Terenul a fostcumpãrat la un preþ de apro-ximativ 15 euro/mp, iar pro-prietarul a depus încã o ce-rere pentru concesionareaunei suprafeþe de teren de laConsiliul Local. Acesta va fiunul dintre principalelepuncte de comerþ cu cerealedin România. Cel mai im-portant este faptul cã inves-tiþia se va ridica la aproxi-mativ 3 milioane de euro ºiva crea aproape 40 de locuride muncã. (Daniel Gîrtoi)

Calafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat newsCalafat news

CMYK


pag. 12

12REPORTAJ

Publ

icita

te

Înfiinþatã din generozitatea unor patrioþi craioveni însufleþiþi deidealuri nobile, “Alexandru ºi Aristia Aman”, biblioteca publicã dinCraiova, funcþioneazã într-un imobil care a aparþinut familiei Aman,situat pe strada Mihail Kogãlniceanu, nr.9. Fondul de carte esteenciclopedic: o colecþie de peste 500.000 de documente (cãrþi,publicaþii periodice, documente audio-video).

Biblioteca a fost inau-guratã la 21 decem-brie 1908 în prezenþa

ministrului culturii din aceavreme: Spiru Haret. Atunci,colecþia bibliotecii avea 2.500de volume valoroase. „Ceamai mare parte a aparþinut fa-miliei Aman, dar multe au fostdonate ºi de alte familii careau vrut sã contribuie la înfiin-þarea bibliotecii. Instituþia afuncþionat neîntrerupt pânã aziîn aceeaºi locaþie din stradaMihail Kogalniceanu, nr.9;Casa Lãceanu ºi fosta locuin-þã a familiei Aman”, a decla-rat Mãdãlina Florescu, purtã-torul de cuvânt al BiblioteciiJudeþene “Alexandru ºi Aris-tia Aman”.

Atuurilebiblioteciipublice

În prezent, biblioteca are ocolecþie de peste 500.000 dedocumente: cãrþi, publicaþiiperiodice, documente audio-video etc. Este cea mai impor-tantã instituþie de culturã a ur-bei, oferind resurse pentru toa-te celelalte ºi promovând toa-te artele prin colecþiile sale ºievenimentele culturale pe carele organizeazã.

Biblioteca oferã gratuit ac-cesul la informare ºi documen-tare, are cataloage tradiþiona-le ºi moderne, coordoneazãactivitatea bibliotecilor ruraledin judeþ, face schimburi in-terbibliotecare, are statut de

depozit legal de carte pentrucele cinci judeþe din sud-ves-tul României, asigurã achizi-þia ritmicã de noi documentede bibliotecã în numãr de15.000 vol/an, actualizându-ºipermanent colecþiile.

„Biblioteca publicã, prin sa-lariaþii ei, bibliotecarii, elabo-reazã tot mai multe ºi diverseproiecte cu impact în viaþa co-munitãþii pe care o slujeºte.Fiecare proiect se adreseazãunuia sau mai multor segmen-te de populaþie.

Toate acestea au ecou din-colo de zidurile bibliotecii atâtprin mediatizare, cât ºi prinfaptul cã fiecare participantface parte dintr-o familie,grup/grupuri în care poate pro-mova la rândul sãu ideile ºiinformaþiile primite sau însu-ºite. Astfel, biblioteca publicãdevine un vector activ alschimbãrii ºi al dezvoltãrii du-rabile prin promovarea ideilorºi informaþiilor noi”, a mai spe-cificat purtãtorul de cuvânt alinstituþiei.

Biblioteca „Aman”– factor decoeziune socialã

Proiectele derulate cresc vi-zibilitatea bibliotecii, aceastadevenind un centru de interesîn special pentru tinerii careîncearcã sã-ºi gãseascã o calede formare ºi afirmare, dar ºipentru intelectualii ºi specia-liºtii conºtienþi de rolul lor însocietate, dornici de a împãr-

tãºi din cunoºtinþele ºi expe-rienþa lor acumulatã în timp.Acestea sunt cele douã maricategorii de colaboratori pecare îi întâlnim în bibliotecãºi care provin cel mai adeseadin mediul academic, univer-sitar ºi ºcolar.

Spaþiul bibliotecii serveºteunei game de activitãþi: infor-mare ºi documentare, învãþa-re, lecturã, deconectare ºi re-laxare, socializare, dezbatere.„Putem spune cã în bibliotecapublicã, datoritã accesibilitãþiisale, se întâlnesc, mai mult de-cât în oricare altã instituþie deculturã, toate categoriile depopulaþie ºi de aceea poate finu numai un factor educativ, ciºi de coeziune socialã ºi de pro-movare a adevãratelor valori”,a precizat Mãdãlina Florescu,purtãtorul de cuvânt al Biblio-tecii Judeþene “Alexandru ºiAristia Aman”.

Donatoriide culturã

Alexandru Aman (1820-1885), fost magistrat, frate-le pictorului Theodor Aman,ºi soþia sa Aristia (1833-1904), nãscutã Lãceanu, aulãsat Craiovei toatã averealor ºi casa în care au locuitpentru înfiinþarea unei bi-blioteci publice ºi a unei pi-nacoteci, urmãrind astfelridicarea nivelului de cultu-rã ºi atragerea spre artã ade-vãratã a membrilor comuni-tãþii lor.

BibliotecaJudeþeanã”Alexandru ºiAristia Aman”

















de Larisa Mititelu

C omuna PoianaMare este cunoscutã în întreaga þarã

ca fiind cel mai mare bazinlegumicol. Gustul legume-lor de aici, mai ales al roºii-lor, este inconfundabil. Toc-mai de aceea producãtoriide tomate ºi-au înregistratprodusele la OSIM, în urmãcu doi ani, ºi chiar au bãtutpalma cu reprezentanþiiunui lanþ de hipermarketuri.Însã dincolo de numãrulmare de legumicultori ºi decantitãþile uriaºe de legumeproduse în aceastã zonã, seaflã o muncã deloc rãsplãti-tã financiar aºa cum se cu-vine. Anul acesta, produc-þia de legume a fost foartemare, însã preþurile au fostdezamãgitor de mici. Un le-gumicultor a câºtigat pe unbax de roºii (100 de kilogra-me) suma de 6 lei, adicã va-loarea unei sticle de suc.Chiar dacã roºiile produsela Poiana Mare sunt unice,ele ajung sã fie pe cale dedispariþie din cauzã cã nuscot profit. „Cei care au avutculturi la solar se plâng cãnu ºi-au recuperat investiþia(folia, instalaþiile de picura-re, tratamente) pentru cãpreþurile au fost extraordi-nar de mici. Cei care au avutculturi de legume în câmp(culturi neprotejate) nu au

luat aproape nimic. Mulþi aufolosit legumele pentru con-servare sau le-au aruncat la pã-sãri”, a spus Gheorghe Gligã,secretarul Primãriei PoianaMare.

Zaibãrul ascunsîn beciuri

Despre Zaibãrul de Bãileºti,tot românul a auzit de prin anii’70 din povestirile lui AmzaPellea, dar bãileºteanul s-agândit sã-l înregistreze la Ofi-ciul de Stat pentru Invenþii ºiMãrci (OSIM) abia în 2008.Dar sã nu cãutaþi în magazinevreo sticlã pe a cãrei etichetãsã aparã numele gustoasei li-cori din Bãileºti, cãci nu veþigãsi. „Valuta forte”, aºa cumera denumit celebrul vin, a rã-mas tot în beciurile gospoda-rilor. Cine vrea zaibãr îl poateachiziþiona direct de la buto-iul bãileºtenilor. Un litru cos-tã între 3 ºi 6 lei. Nici bãileº-teanul nu se declarã mulþumitde preþul de valorificare a vi-nului vedetã.

Bãileºtiul este amintit la1536, pe vremea domnitorului

Radu Paisie. Din cauza in-vaziilor ruseºti ºi turceºti,populaþia a fost risipitã îndouã mici sate, care se aflaula punctul numit Nisipuri.Zona denumitã Nisipuri afost cultivatã de locuitori cuviþã-de-vie din soiul numit„seibel“, cunoscut în poporsub denumirea de „zaibãr“.Acesta era soiul de viþã-de-vie cel mai rezistent la filo-xerã, o insectã parazitã caredistruge rãdãcina ’i frunze-le viei-de-vie.

Lubeniþa,înlocuitãcu arahidele

De la Bãileºti mergemcãtre Dãbuleni, localitatedevenitã celebrã datoritãlubeniþei. De fapt, oraºuleste cunoscut ca fiind pa-tria pepenilor verzi. Tocmaide aceea dãbulenii au mers,la sfârºitul anului 2010, laOSIM, pentru a înregistraprodusul care i-a fãcut cu-noscuþi în toatã þara. Nu maiconteazã cã seminþele suntimportate din Grecia sauOlanda, cert este cã lubeni-þa de Dãbuleni are un gustunic. Pe piaþã, însã, consu-matorii nu au ales ºi înfuncþie de certificatul de laOSIM, iar acest lucru paresã îi descurajeze pe produ-cãtorii de pepene verde dinDãbuleni, care din acest ans-au apucat sã cultive ara-hide.

Sã fie siguri cã va fi pus deoparte ceea cele aparþine, bãileºtenii, dãbulenii ºi poie-narii au dat fuga la Oficiul de Stat pentruInvenþii ºi Mãrci (OSIM) ca sã înregistre-ze fiecare ce are mai bun: zaibãrul, lube-niþa ºi roºiile. A trecut ceva vreme decând au obþinut certificatul de la OSIM,însã brandurile nu sunt preþuite la adevã-rata lor valoare, astfel cã producãtoriidoljeni se gândesc serios sã punã certifi-catele în cui ºi sã scoatã pe piaþã altceva.

ZaibărZaibărZaibărZaibărZaibărul de Băileşti, rul de Băileşti, rul de Băileşti, rul de Băileşti, rul de Băileşti, roşiile deoşiile deoşiile deoşiile deoşiile dePPPPPoiana Maroiana Maroiana Maroiana Maroiana Mare şi pepenii de Dăbulenie şi pepenii de Dăbulenie şi pepenii de Dăbulenie şi pepenii de Dăbulenie şi pepenii de Dăbuleni

Neduse la OSIM, dar uniceNu au certificat de la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi

Mãrci, însã sunt recunoscute oriunde în þarã cã s-au nãs-

cut în Dolj. Oltcitul, Nea Marin ºi Sucã, prazul, Tudor

Gheorghe sau Parcul „Romanescu” din Craiova sunt câ-

teva din „brandurile” neoficiale care deschid inimi în orice

loc al þãrii.

Brandurileolteneºti aducfalimentul


















13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

Alexandru Dandease simte la Ujho-rod ca în ValeaJiului ºi este ajutatde comunitatearomâneascã dinzonã.

de Eugen Dinu

Drãgãºeneanul Adri-an Dandea se poateconsidera o persoa-

nã norocoasã. În doar câþivaani a fãcut un salt importantîn cariera de fotbalist. Aajuns de la o echipã modes-tã de eºalon inferior, CS Mu-nicipal, la una dintre forma-þiile de tradiþie din Liga I, Di-namo Bucureºti, ºi apoi într-un campionat unde se joacãpe bani mulþi ºi unde Mir-cea Lucescu a fãcut istorie,cel din Ucraina. La 25 de ani,Dandea se considerã un fot-balist fericit, deºi recunoaº-te cã îi este greu departe defamilie ºi de prieteni.

Douã întâmplãricare i-au marcatcariera

Alexandru Dandea s-anãscut la 23 ianuarie 1988,la Drãgãºani ºi a debutat înfotbalul mare în 2005, la CSMunicipal. A jucat în Zãvoipânã în 2008, apoi s-a trans-

ferat pentru scurt timp la Câm-pia Turzii de unde a revenit lagruparea municipalã. În 2012ajunsese unul dintre „vetera-nii” formaþiei, deºi avea puþinpeste 23 de ani. Atunci a avuttupeu exact când era nevoie ºia reuºit sã plece liber de con-tract: „A venit în vestiar acþi-onarul principal al echipei,Cãtãlin Rufã, dupã o înfrânge-re a noastrã parcã. Era foartenervos ºi ne-a zis cã cine vreasã plece e liber. Cã nu ne maidã bani cã nu meritãm, cã sem-neazã pe loc dezlegarea la ori-cine. Mulþi fotbaliºti ar fi vrutsã plece, dar le-a fost fricã sãse ridice. Eu am fãcut-o, amspus cã sunt decis sã plec. Ori-cum eram în ultimele ºase lunide contract ºi dacã nu semnamprelungirea nu mai jucam ojumãtate de an, eram uitat pebanca tehnicã. Rufã mi-a zissã mã duc la Jean (Jean Tur-macu, fostul preºedinte alCSM) sã-mi dea dezlegarea.Iniþial nu a vrut sã mi-o dea, acrezut cã glumesc. Pânã laurmã am plecat cu hârtia sem-natã. Cãtãlin Rufã m-a sunatsã-mi spunã sã mã întorc, cã avorbit la nervi. Nu m-am maisucit, am plecat fãrã sã mã uitînapoi”. ªi lucrurile au mersdin ce în ce mai bine pentrudrãgãºenean. A ajuns în primuleºalon la FC Severin, apoi laDinamo Bucureºti, unde ºi-a

câºtigat postul de titular. Dupãun sezon în tricoul “câinilor”,Alexandru nu a fost oprit în lotde Gigi Mulþescu: „Nu a fostun ºoc cã nu m-au mai þinut.Asta e viaþa de fotbalist, nor-mal cã mi-a pãrut rãu, mã ata-ºasem de colegi, de echipã.Oricum rãmân un dinamovistconvins. Þin ºi acum legãturacu mulþi fotbaliºti de la Dina-mo ºi pentru mine a fost omândrie sã împart vestiarul cufotbaliºti ca Dãnciulescu, Lu-chin sau Grigore. A fost o pe-rioadã frumoasã pentru mine”.Din nou a fost cu noroc pen-tru Dandea, care a fost trans-ferat în Ucraina, la HoverlaUjhorod.

„Parcã suntîn Valea Jiului”

Alexandru a plecat la Ujho-rod alãturi de soþia sa, Oana.Spune cã îi lipsesc prietenii ºifamilia în localitatea aflatã lagraniþa cu Slovacia ºi în apro-pierea celei cu Ungaria. „Mãsimt ca în oraºele de pe ValeaJiului dupã ce au plecat mine-rii. Toate blocurile sunt gri.Oamenii sunt de douã catego-rii aici, foarte sãraci ºi foartebogaþi. Sincer, nivelul de trai

lucru care mã ajutã mult. E im-portant sã te aºtepte cinevaacasã când eºti în strãinãtate.Oricum, oamenii sunt calzi,sunt primitori, seamãnã destulde mult cu noi, cu românii. Nuau nimic ciudat, nimic special.La Drãgãºani am apucat sã vino singurã datã, când a fost pa-uza pentru jocurile naþionale-lor. Am trecut ºi prin Zãvoi,am stat mai mult cu familia”.

„Stau cu oamenipe care-iîncurajam în faþatelevizorului”

Drãgãºeneanul joacã la oechipã unde mai sunt încã treifotbaliºti români, toþi cu nume:„La început am fost transferatnumai eu, atunci recunosc, mi-a fost mai greu. Apoi au venitMarius Niculae, RãzvanCociº, Cristi Oros. Vã daþi sea-ma, pe Marius ºi pe Rãzvan îivedeam la televizor ºi îi încu-rajam din faþa televizorului lameciurile echipei naþionalesau la cele de club. Mi se paresenzaþional ca acum sã stau cuei la masã, sã îmbrãcãm ace-laºi tricou. ªi toþi trei sunt oa-meni de excepþie, de o modes-tie care te lasã mut. Cu ei îmi

petrec majoritatea timpului li-ber, mai jucãm un rummy, maibem o cafea. Oricum aici ni-meni nu se ia de tine, nu e caîn România. Nimeni nu te în-treabã ce salariu ai. Nu suntemisiuni la TV în care se co-menteazã ore în ºir despre unmeci. La partide vin mulþispectatori, e ºi o galerie micã,aºa cum e ºi la CSM. Oameniine încurajeazã din primul pânãîn ultimul minut. ªi dacã eminutul 90 ºi suntem conduºicu 3-0, dar avem o fazã depoartã, spectatorii se ridicã ºitrãiesc faza. În deplasãri vinmai greu dupã noi, doar pe aicipe aproape. În Ucraina cea maiscurtã deplasare e la 2-3 sutede kilometri, restul se fac nu-mai cu avionul. Mai sunt laechipã ºi alþi stranieri, un grec,un francez, un muntenegrean,doi macedoneni. De bani chiarnu avem cum sã ne plângem,totul se dã la zi, salariile suntbune. Avem patron un parla-mentar, senator sau deputat, nuºtiu exact. Are ceva afaceri cugaze ºi cu petrol, e bogat. Nuvine însã în vestiar sã facãechipa sau sã-i spunã nu ºtiuce antrenorului. Fotbalul înUcraina este mai puternic de-cât cel din România. Oricaredintre primele ºase clasate s-ar putea bate fãrã probleme cuSteaua pentru câºtigarea cam-pionatului de la noi. S-a inves-tit mult, e seriozitate. Româ-nii sunt mai tehnici, însã. Aicise trece peste faza de construc-þie, se joacã cu mingi înalte pevârfuri. Mã avantajeazã pen-

tru cã am un joc bun de cap,spun eu”.

Povestearecepþionerului...român

Alex Dandea a primit unajutor neaºteptat de la co-munitate de români careeste puternicã în zonã: „E ocomunitate puternicã de ro-mâni aici. La graniþã, adicãla 200 de kilometri distanþãde noi, sunt trei sate numaide români ºi au venit copiiila Ujhorod la liceu ºi la fa-cultate. Se ajutã între ei ºisunt uniþi. Þin minte cã laînceput, când am ajuns aici,nu ºtiam nici sã cer o pâinela magazin. Mã duceam ºimã înþelegeam prin semnecu vânzãtoarele. M-au vã-zut românii, m-au ajutat,veneau cu mine ºi îmi tra-duceau orice. Vin ºi la me-ciuri, sunt prieten cu mulþidintre ei”. Vâlceanul a avutºi o întâmplare haioasã curecepþionerul de la hotelulunde echipa îºi face canto-namentele: „M-am dus larecepþie sã cer ceva. Amîntrebat în englezã, recep-þionerul se uita la mine cala maºinã strãine. Am încer-cat prin semne, am folositcuvinte din alte limbi, rusamea e deplorabilã oricum.N-am mai rezistat, m-amenervat, cred cã l-am ºi în-jurat un pic. Atunci mi-aspus: „De ce nu zici frate cãeºti român, ºi eu tot românsunt”. Vã daþi seama cã amrãmas mut, omul ºi acum eunul dintre prietenii meibuni.” Una peste alta, Dan-dea e decis sã reziste câtpoate de mult în Ucraina:„Cel puþin doi ani nu mãmiºc de aici. Mã gândesc laviitor, trebuie sã strâng banipentru cã noi avem carierãscurtã. M-a înþeles perfectºi soþia, i-am spus cã trebu-ie sã rezistãm aici pe banifrumoºi decât sã murim defoame la Dinamo”.

Viaþa unuivâlcean înUcraina

















Chiþoiu ºiBuican aproapede o ciocnirefrontalã

Deputatul Cristian Buicaneste „la cuþite” cu vicepre-mierul Daniel Chiþoiu. Separe cã între cei doi demultºi-a cam bãgat dracul coa-da. Cei doi vâlceni au înce-put un meci pe contre, dincare, cel puþin deocamdatã,datoritã funcþiei din guvern,o cam câºtigã Chiþoiu. De lace s-au luat la ceartã cei doi,dar ºi ce vor sã-ºi facã, într-o ediþie viitoare.

Liberalii stau cusufletul la gurã

PNL Vâlcea aºteaptã sãptã-mâna aceasta rezultatul pecare Curtea de Arbitraj îl va daîn cazul contestaþiilor depusedupã alegerile din filialã. Con-ducerea filialei mizeazã pe„alonja” lui Buican pe lângãºefii cei mari ai partidului, care– zic ei – nu-i vor face depu-tatului una ca asta. Contesta-tarii cred în ºansa lor, fiindcãdovezile i-ar cam duce sprevictorie. Mai ales cã la liberalise tot invocã precedentul cre-at în 2009, când cu alegerilelui Bogdan Pistol la munici-piu. Reorganizarea alegerilor

ar fi cireaºa de pe tort. Saude pe mort!

De unde ºtieRomeo?!

Într-o conferinþã de presã,deputatul PDL Romeo Rã-dulescu a afirmat cã avoca-þii care l-au apãrat pe prima-rul Emilian Frâncu ar ficostat 60.000 de euro. Dindouã una: ori existã „cârti-þe” în imediata apropiere aedilului ºi Rãdulescu e di-baci folosindu-se de ele, orideputatul nu ºtie ce sã maifacã sã cadã în ridicol. Dacãsuma este falsã, a reuºit dinplin!

este mai scãzut ca la noi,cred cã substanþial. Ca mã-rime ºi numãr de locuitori,oraºul e cam ca RâmnicuVâlcea. Am înþeles cã suntºi câteva cluburi, nu am apu-cat sã merg în ele sã vãd cume. Stau împreunã cu soþia,

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de Vâlcea


14DIVERTISMENT

de Viorel Pîrligras, dupã personajele inventate de Marin Iorda ºi Nicolae Batzaria

HapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaHapleaÎ

n intervalul 12s e p t e m b r i e2013 – 31 mai

2014, la BibliotecaNaþionalã a Româ-niei (spaþiul expo-ziþional Palimpsest– Mezanin) poate fivizionatã expoziþiaArta Benzii Dese-nate, în cadrul pro-iectului de autorMuzeul Benzii De-senate.

tate lucrãri realiza-te, de-a lungul tim-pului, de aproxi-mativ 70 de crea-tori de BD.

Arta Benzii De-senate îºi propunesã explicitezeaventura de maibine de 100 de ania benzii desenateromâneºti – decu-

Pãþaniile de zi cuzi ale legendarului

















pajul ºi principiulsecvenþialitãþii,formatele, genuri-le, tematica, eta-pele în realizareaunei BD etc. –,mizând pe un dis-curs documentarîn care sunt coop-

Lucrãrile olte-nilor prezenþi înexpoziþie – Mari-an Mirescu ºi Va-lentin Iordache –pot fi gãsite ºi înrevista BDC nr.8.În toate chioºcuri-le de presã craio-vene.

Publ

icita

te

15SPORT

CrampoaneCând “orice comentariu

e de prisos”

Shalke 04 (…cu BayernMunchen!) a investit 7milioane de euro nu-

mai în jucãtorii de rezervã, iarreprezentanta României înUEFA Champions League sezgârmã în pungã dupã mã-runþiº. Aici nu de mentalitatee vorba, ci de potenþã finan-ciarã. De conºtiinþa valorii cuacoperire în sume de transfercare desfid criza ºi l-au fãcutpânã ºi pe preºedintele UEFAsã le considere aberante. Deaceea m-a surprins declaraþialui Reghe, mergem în Germa-nia sã batem. Aºa cum cei dela Sãgeata se duseserã la Bu-cureºti sã batã campioana. ªia ieºit 0-5. La Gelsenkirchentabela a înþepenit doar la 0-3.Fireºte, pânã la un punct in-tenþia declarativã e de accep-tat, gâdilã moralul. Întrebareae ce se întâmplã mai departe.Dacã aþi observat, orice cam-pioanã de-a noastrã, deºi înintimitate se închinã ca nucumva sorþii sã-i scoatã-n calevreo sperietoare, þopãie aproa-pe belicos, “sã vinã Barca!…sã vinã Bayern!...” Nu vreausã-mi imaginez cum s-ar fi“descurcat” Schweinsteiger,Ribery ºi celelalte piese greleale maºinii de fotbal germanecu un Szukala incert pe traiec-toria mingii. Pe de altã parte,dacã aceeaºi campioanã întâl-neºte un adversar ca Shalke04, dupã ce “s-a jucat” cu Sã-geata Nãvodari, nu campioa-na e de vinã. Ba chiar se în-toarce împotriva ei. Aºa cumnumãrul mare de echipe se în-toarce împotriva calitãþii cam-pionatului. În primul rând, atâ-tea partide se disputã cu tribu-ne doar în bikini, aproape goa-le. Ca fel de a cântãri lucrurileîntr-un domeniu în care, e ade-vãrat, se cere ºi investiþie desuflet, de parcã adversarul arfi obligatoriu de piatrã, noi amrãmas la o altã vârstã. Ne

de Virgil Dumitrescu

smiorcãim cã ne bate la scorde forfait o echipã nemþeascã,dintre cele care au ridiculizatteamuri mult mai gomoase.Noi care mai mereu am um-blat dupã nemþi ºi am fãcut dinei repere istorice. A nu se uitacã destule þãri au lãcrimat înaceastã varã dupã eºecurile dinplay-off, ca dupã “fructul in-terzis”. Fireºte cã ele nu se vorface de râs, nu consumã decâtlapte îndoit cu lapte. Noi muº-cãm din “fructul oprit” cadintr-un fruct al discordieineaoºe, asezonatã manelist.Mai bine rãmânem acasã, e depãrere românaºul neajunsneamþ. Tragem ºi zãvorul, canu cumva sã ne violeze vre-un duh occidental. Din 2006suntem permanent în grupeleLigii ºi nu am învãþat mare lu-cru, bombãne cineva. Revinla cei care habar n-au cum sereia un joc de la centru înUCL ºi o prefer, în locul lor,pe Galata. Cu toate cã a re-luat de ºase ori, mãtrãºitã deReal. Unde nu dã “norocul”peste Pandurii, peste Petrolul,ca egale cu aleasa lui Terim.Dacã din 2006 suntem perma-nent în grupele Ligii, asta în-seamnã cã am învãþat cevaextraordinar. Sã fim acolo!Sã-i deprindem pe strãinimãcar cu pronunþia corectã aunor toponimice zburând prinaer ca mingea de fotbal: Uni-rea Urziceni, Oþelul Galaþi,CFR Cluj-Napoca… Mai de-parte, Dumnezeu cu mila, a seciti cu investitori în miliardeºi propun un logo de echipã:Roºia Montana! Pânã se prin-de lumea cum e cu mineritulîn atac ºi apãrare, cu “cianu-rarea” adversarilor din EL sauUCL, înhãþãm trofeul. Alt-minteri, pe tipicul compara-tiºtilor specializaþi pe liniaromâno-germanã, ne alegemcu înghiþitul în sec, “oricecomentariu e de prisos”.

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

registrat trei înfrângeri care audus-o pe penultima poziþie aclasamentului, cu un golave-raj mai bun decât ultima cla-satã, Neptun Constanþa.

Greu din trei...înfrângeri

Oltencele au început extremde timorate campionatul ºi aupierdut un meci care în modnormal trebuia câºtigat, pepropriul teren, în faþa uneiechipe angrenate în lupta pen-tru supravieþuirea în primuleºalon. Rãmase fãrã antreno-rul Simona Gogârlã, handba-listele de la CSM Ploieºti s-auimpus în sala „Traian” cu 25-22, dupã ce au condus în per-manenþã ºi nu au avut emoþiipe parcursul celor 60 de mi-nute ale întâlnirii. A urmat oînfrângere programatã, dardureroasã pe terenul vicecam-pioanei României, HCM BaiaMare, principala favoritã lacâºtigarea titlului naþional.Vâlcencele au cedat cu 22-34dupã un meci în care au re-zistat eroic doar în prima re-prizã. În fine, a venit meciulde “acasã” cu CSM Bucureºti,

o nouã ºansã irosi-tã de a spargegheaþa. A fost unînceput de meciechilibrat, darhandbalistele oas-pete, mai experi-mentate ºi mai va-loroase, au preluatiniþiativa ºi au con-dus în permanenþãpe tabela de mar-caj, chiar ºi la ºasegoluri avans. Dupã17-14 la pauzã,gruparea din Capi-talã s-a impus înfinal la limitã, 30-29, ºi acumuleazã

HC Municipal nu areuºit sã câºtigepuncte în primaparte a campiona-tului ºi se anunþãvremuri grelepentru trupa MarieiDuca.

de Eugen Dinu

Încurajaþi de rezultateleobþinute în partideleamicale din finalul pa-

uzei competiþionale, oficia-lii de la HC Municipal Râm-nicu Vâlcea au fixat un ob-iectiv îndrãzneþ pentru tru-pa antrenatã de Duca, Rã-doi ºi Kerekeº. ªi anume oclasare undeva la mijloculclasamentului, aproape delocurile care duc în ediþiaviitoare a cupelor europene.Cel mai probabil, preºedin-tele Toma Pleºa ºi compa-nia au sperat ca, dupã pri-mele trei meciuri, HCM sãaibã o zestre de trei sau pa-tru puncte în clasament. Darcum socoteala de acasã nuse prea potriveºte cu cea dintârg, gruparea vâlceanã a în-

patru puncte în clasament, întimp ce HCM are zero în drep-tul punctajelor.

Patru etapecruciale

În urmãtoarele douã partidedin deplasare, HC Municipalare slabe ºanse de izbândã.Elevele Mariei Duca vor jucala Roman, cu HCM, ºi la Bra-ºov, cu formaþia Corona, iarºansele de puncte sunt aproa-pe de zero. La Râmnicu Vâl-cea însã, pentru Janina Lucaºi compania urmeazã douãmeciuri accesibile, din care sepoate obþine chiar punctajmaxim, cu HC Zalãu ºi CSMCraiova. Zãlãuancele nu suntdeloc în formã în acest debutde campionat, au numai unpunct, în timp ce Craiova aredouã, din tot atâtea rezultatede egalitate.

VâlceanulRelu Roºca facefurori la Braºov

Echipa momentului în LigaNaþionalã este Corona Braºov,formaþie antrenatã de profeso-rul vâlcean Aurelian Roºca.Braºovencele au punctaj ma-xim ºi, în plus, au trecut pesteun hop important, deplasareade la Cluj-Napoca, pe care aucâºtigat-o fãrã drept de apel,34-26. Cea mai bunã jucãtoa-re de pe teren a fost ex-chimis-ta Aurelia “Mica” Brãdeanu,o evoluþie bunã având ºi o altãfostã componentã a Oltchimu-lui, Adriana Þãcãlie. Pe primulloc al clasamentului, cu ungolaveraj mai bun, este o altãechipã la care handbalistele dela fostul Oltchim sunt în prim-plan. HCM Baia Mare, cu Ne-chita, Ungureanu, Buceschi ºi


Geiger titulare, nu a fost în-vinsã pânã acum, în plus areuºit ºi calificarea în gru-pele Ligii Campionilor lahandbal feminin. Surprizaplãcutã a campionatuluieste HCM Roman, viitoareaadversarã a HCM-ului bi-fând ºase puncte din ºaseposibile. ªi acolo sunt fos-te “galactice”: Dana Bãbea-nu ºi Tereza Tamaº Pâsla-ru.

Campaniede transferuriîn iarnã?

Situaþia pare complicatãla HC Municipal, care arenevoie clarã de întãriri înpauza competiþionalã. For-maþia vâlceanã dispune deun buget oricum mic ºi de-pinde în foarte mare partede banii veniþi de la Consi-liul Local. Lucrurile par ase fi complicat ºi mai tarede când Ion Matei nu maieste primar interimar, cu-noscut fiind faptul cã pese-distul este cumnatul antre-norului principal, MariaTorok Duca. Iubitorii spor-tului cu balonul mic dinRâmnicu Vâlcea sperã to-tuºi ca finanþarea pentrugruparea vâlceanã sã nu fiestopatã. În acest moment,HC Municipal este singuraechipã din Vâlcea care joa-cã în prima ligã, în toatesporturile! Potrivit zvonuri-lor, în partea a doua a cam-pionatului pentru HC Mu-nicipal ar putea juca douãhandbaliste experimentate,ambele accidentate în acestmoment. Adina Meiroºu arenunþat la activitatea com-petiþionalã, cel puþin pentrumoment, dar ar putea puneumãrul la salvarea de la re-trogradare. De asemenea,Clara Vãdineanu a fãcut ºiea parte, acum câþiva ani,din lotul Oltchimului ºi aevoluat ultima datã la Uni-versitatea Jolidon Cluj.Ambele ar fi un plus imenspentru HC Municipal.

Greu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii miciGreu la dealcu boii mici

Maria Torok

CMYK pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

PPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,

E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipa-mente, instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardo-sire, vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

tePu

blic

itate

Interviu, la Bruxelles, cueurodeputatul PSD VictorBoºtinaru, membru al Comi-siei pentru dezvoltare regio-nalã din Parlamentul Euro-pean.

de Marielena Popa

Red.: Domnule Victor Boºtinaru, temaregionalizãrii este nelipsitã de pe agendapublicã a discuþiilor, în România. Consi-deraþi cã în þarã acest proces decurge înconformitate cu agenda Uniunii Europe-ne?

V. Boºtinaru: Eu cred cã regionaliza-rea trebuia fãcutã, ºi trebuia fãcutã maidemult, pentru un motiv simplu: acumsuntem la finele lui 2013, ºi în 2014 înce-pe noul cadru financiar multianual, nouapoliticã de coeziune. Noi ar fi trebuit sãavem instituþiile gata funcþionale, pentruca ele sã fie acceptate de Comisia Euro-peanã. Dacã nu sunt acceptate de Comi-sia Europeanã, le þinem acasã, dar ele nuvor face parte din arhitectura care se puneîn aplicare, în cadrul politicii de coeziu-ne. Deci, noi suntem într-o presiune detimp extraordinarã. A doua remarcã: Ro-mânia trebuie sã tragã o concluzie amarã,aceea cã, dacã nu vom face politica deregionalizare, vom spune ºi în anul 2020ceea ce spunem acum: am absorbit puþinibani, iar calitatea absorbþiei a fost maidegrabã proastã. Sunt douã cuvinte caredefinesc absorbþia: calitatea absorbþiei ºicantitatea absorbþiei, adicã douã califica-tive.

PierPierPierPierPierde ţarde ţarde ţarde ţarde ţara noasa noasa noasa noasa noastră încă un trtră încă un trtră încă un trtră încă un trtră încă un tren?en?en?en?en?

«Acum nu mai putemface regionalizarea»

Rep.: În aceste condiþii, când credeþi cãvor deveni funcþionale în România unitã-þile regionale?

V. Boºtinaru: Este posibil, cu ceea ce apropus guvernul - acea formulã de tranzi-þie, pregãtirea instituþiilor în intervalulcelor doi ani de zile -, ca dupã 2016, even-tual, evaluate ºi acreditate de cãtre Comi-sia Europeanã, unitãþile regionale, cum vorfi ele numite la momentul acela, sã poatãsã opereze în managementul fonduriloreuropene. Acum nu mai putem face regio-nalizarea, pentru un motiv simplu: nu exis-tã instituþiile, nu au fostauditate, nu au fost acre-ditate de cãtre ComisiaEuropeanã.

Dacãvom mergepe modelulactual,vom repeta“performanþa”actualã

Rep.: Deci, proiectelepe dezvoltare regionalãrãmân doar niºte proiec-te. Ce este de fãcut?

V. Boºtinaru: Se potdezvolta astfel de proiec-te, dar numai în condiþii-le actuale. Dacã vom mer-ge pe modelul actual,vom repeta “performan-

þa” actualã. În România existã o confuzieconceptualã dramaticã între reforma admi-nistrativã ºi reforma regionalã. Reforma ad-ministrativã înseamnã transfer de compe-tenþe decizionale ºi resurse bugetare la ni-vel regional-local, iar reforma regionalã în-seamnã un mecanism de gestionare ºi re-ducere a disparitãþilor dintre regiuni, pro-vincii ºi în interiorul regiunii, prin politici,prin coordonare interregionalã ºi mai alesintraregionalã. Asta se face în þãrile care auperformanþã în acest domeniu. Or, în Ro-mânia, regiunile noastre de dezvoltare suntregiuni statistice. Nu au competenþã deci-zionalã. Nu ne mai putem permite sã facemmult timp asta, fie cã ne place, fie cã nu.

“În România,instituþiile regionalear putea funcþionaabia dupã 2016”

















[email protected] zzz 25 sep zzz Berceanupe Mărinică ... · Banca Mondialã, însã acesta a...

Documents

Transcript of [email protected] zzz 25 sep zzz Berceanupe Mărinică ... · Banca Mondialã, însã acesta a...