[email protected] zzz AºteptãriAºteptãri Aºteptãri ... · teºte ºi pentru o plecare...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 602 . 602 . 602 . 602 . 602 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 1 5 - 11 iulie 201 iulie 201 iulie 201 iulie 201 iulie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Adresa: Fraþii Buzeºti, 200732 Craiova, RomâniaContact: Tel: 0751.027.203

Tel: 0351.176.819 E-mail: [email protected]

Restaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant Craiova

Publicitate

Amãnunteîn pagina 34

Amãnunte

în pagina

6-7Amãnunteîn paginile

Slatina, imSlatina, imSlatina, imSlatina, imSlatina, implicatăplicatăplicatăplicatăplicatăîntrîntrîntrîntrîntr-un pr-un pr-un pr-un pr-un proiect ineditoiect ineditoiect ineditoiect ineditoiect inedit

Vâlcea:15.000.000de lei pentrufinalizareapârtieiVoineasa

















Viaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimbViaþã deschimb

Aºteptãrinesfârºite

pentruanalizegratuite

































5 - 11 iulie 2017 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

P rimãria municipiuluiCraiova, cu sprijinulpartenerilor sãi, îi invi-

tã pe craioveni la Art in thePark, eveniment ce se desfã-ºoarã la Teatrul de varã din Par-cul „Nicolae Romanescu”. Înfiecare weekend, pe scena Tea-trului de Varã din Parcul “Ni-colae Romanescu”, cu începe-re de la ora 20.00 sau 21.00, voravea loc spectacole de dans,concerte, seri de film, teatrupentru copii etc.

Intrarea la eveniment este li-berã, în limita locurilor dispo-nibile.

Program iulie –august 2017

IULIE 2017Sâmbãtã, 8 iulie - dumini-

cã, 9 iulie, ora 21.00Spectacolul “Carmina Bura-

na”, de Carl Orff. Organizator:

În fÎn fÎn fÎn fÎn fiecariecariecariecariecare we we we we weekeekeekeekeekend, în Pend, în Pend, în Pend, în Pend, în Parararararcul Rcul Rcul Rcul Rcul Romanescuomanescuomanescuomanescuomanescu

Teatrul de varã gãzduieºte spectacole de dans,concerte ori scenete pentru copii

de Octavia Hantea

Dupã elevi, a venit ºi rân-dul dascãlilor sã treacãprin febra examenelor!

Cadrele didactice din Dolj pro-moþia 2017 sau suplinitori dinanii anteriori mai au ºapte zilela dispoziþie pentru a se pregãti

Sute de profesori dinjudeþul Dolj se pregã-tesc, în aceastã pe-rioadã, pentru exame-nul de titularizare,care va avea testulscris pe data de 12iulie a.c. Cei care auobþinut note de trece-re la probele practiceºi la inspecþiile laclasã, susþinute înperioada 30 mai-30iunie a.c., trebuie sãobþinã minimum nota7 la partea scrisã aexamenului, astapentru a deveni titularipe post. În caz con-trar, dacã obþin o notãîntre 5 ºi 6,99, aceºtiarãmân suplinitoripentru încã un an.

Opera Românã Craiova.Sâmbãtã, 15 iulie, ora 20.00Spectacolul folcloric. Organi-

zator: Palatul Copiilor din Cra-iova.

Duminicã, 16 iulie, ora20.00

Spectacolul muzicã uºoarã.Organizator: Palatul Copiilordin Craiova.

Sâmbãtã, 22 iulie - dumini-cã, 23 iulie, ora 20.00

Sound & Music 4U. Organi-zator: Primãria Craiova.

Sâmbãtã, 29 iulie - dumini-cã, 30 iulie, ora 20.00

Concert muzicã clasicã. Or-ganizator: Filarmonica OlteniaCraiova.

AUGUST 2017Sâmbãtã, 5 august - dumi-

nicã, 6 august, ora 20.00Spectacol de teatru. Organi-

zator: Palatul Copiilor din Cra-iova – trupa Fantasia.

Sâmbãtã, 12 august - dumi-nicã, 13 august, ora 20.00

Sound & Music 4U. Organi-zator: Primãria Craiova.

Sâmbãtã, 19 august, ora18.00

Gala Freaks – spectacol dedans. Organizatori: Casa deCulturã “Traian Demetrescu”Craiova, în colaborare cu trupaFreaks.

Duminicã, 20 august, ora19.00

Spectacolul dans – trupaACT. Organizatori: Casa deCulturã “Traian Demetrescu”Craiova, în colaborare cu Aso-ciaþia de Culturã ºi Tango ºiClubul Viva Dance.

Sâmbãtã, 26 august - dumi-nicã, 27 august

Organizator: Teatrul pentrucopii ºi tineret “Colibri”

Condiþiile meteorologice ne-favorabile pot contramandaevenimentele programate.

în vederea susþinerii probei scri-se a examenului de titularizare.În data de 12 iulie a.c. este pro-gramat acest concurs, nota ob-þinutã având o pondere de 75%în media de repartizare. Dife-renþa o asigurã notele luate cuocazia susþinerii inspecþiilor dela clasã. Condiþia angajãrii peperioada nedeterminatã (titula-rizare) este ca respectivul can-didat sã obþinã minimum nota7 atât la proba scrisã, cât ºi la

proba practicã ºi/sau inspecþiaspecialã la clasã.

Suplinirea,cea de-a doua ºansã

Conform graficului de desfã-ºurare a examenului, proba scri-sã se susþine pe baza subiecte-lor elaborate de Centrul Naþio-nal de Evaluare ºi Examinare,în concordanþã cu programelepentru concurs, în specialitatea

postului didactic, aprobate prinordin al ministrului educaþiei. Încazul în care un dascãl nu obþi-ne nota 7 la acest examen scris,ci o notã între 5 ºi 6,99, respec-tivul va fi angajat pe o perioadãdeterminatã (suplinire). Profe-sorii vor afla rezultatul în datade 18 iulie a.c., urmând ca înzilele de 18 ºi 19 iulie sã fie în-registrate contestaþiile. Acestease vor rezolva în centrele deevaluare în perioada 20-24 iu-

lie, pentru ca în data de 25 iuliesã fie afiºate rezultatele finale.

Profesor din Dolj,candidat pentruposturi din Harghitasau Ilfov

Cunoscutã fiind situaþia în ju-deþul Dolj, cea referitoare la nu-mãrul mic de posturi titulariza-bile comparativ cu solicitãrile,mulþi dintre dascãli au optat pen-tru alte judeþe, nemaicontânddistanþa ºi nici drumurile fãcutepentru înscriere ºi apoi pentrususþinerea inspecþiilor. În cazulîn care vor reuºi sã obþinã notade trecere la examenul scris, pro-fesorii care au optat pentru altejudeþe sunt dispuºi sã locuiascãcu chirie în anul ºolar 2017-2018. „Începutul este greu în toa-te domeniile. Am obþinut notãfoarte bunã la inspecþii ºi urmea-zã acum examenul scris pentrucare m-am pregãtit. Mi-am de-pus dosarul ºi în Ilfov ºi în Har-ghita, dar ºi în Dolj, pentru aavea posibilitatea sã susþin par-tea scrisã aici, aºa cã am scãpatde drumuri. Sunt pregãtitã sufle-teºte ºi pentru o plecare departede casã, pentru plata unei chirii,cã acolo nu am o locuinþã. Prac-tic, urmeazã un an de foc, de sa-crificiu, când salariul meu va fidat pe utilitãþi ºi întreþinere. Nueste un pas uºor de fãcut, dar si-tuaþia actualã ne obligã, mai alespe noi cei tineri”, a spus o profe-soarã de românã din Dolj.

Dascãlii doljeni,în febra pregãtirii pentruexamenul de titularizare

















5 - 11 iulie 2017www.indiscret.ro

3ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Pentru anul în curs, la ni-velul municipiului Cra-iova sunt clinici private

care nu mai fac programãripentru RMN-uri decontate,suma necesarã în acest sensterminându-se deja. Lista deaºteptare se întinde pânã înluna septembrie a.c., noi pro-gramãri urmând a fi fãcutedupã rectificarea bugetului.„Nu vã contrazic, aþi sunat laînceput de lunã, dar noi amfãcut programãri pentru sep-tembrie inclusiv ºi nu mai fa-cem programãri pentru RMNpentru cã nu mai este buget.

Doar contracost vã putem aju-ta. Cervicalã ºi toracalã, cumaþi cerut, costã 960 de lei fãrãsubstanþã de contrast ºi 1.160

de lei dacã va fi nevoie de sub-stanþã”, a spus reprezentantaunei clinici medicale privatedin Craiova.

Investigaþiile de înaltã performanþã ce le suntrecomandate pacienþilor din judeþul Dolj presu-pun liste de aºteptare, lucru nu tocmai în fa-voarea nervilor ºi sãnãtãþii celor în cauzã. Dacãpentru cei care stabilesc bugetul necesardecontãrii acestor servicii pacienþii de pe listenu reprezintã altceva decât o înºiruire de cifre,pentru bolnavi alta este situaþia. Unora le esteimposibil sã suporte costul unui RMN sau alunei tomografii computerizate, motiv pentrucare se lasã pe mâna infectului sistem. Aºteap-tã sã le vinã rândul ºi sperã ca nu cumva stareade sãnãtate sã se agraveze în cele douã sautrei luni de aºteptare.

„Noi nu avemcontract cu CAS Doljpentru acest an”

Un aparat de înaltã perfor-manþã pentru efectuarea RMN-ului se gãseºte ºi în cadrul Uni-versitãþii de Medicinã ºi Far-macie Craiova. Deºi te-ai aº-tepta ca aici sã existe un con-tract cu CAS Dolj, în baza cã-ruia sã ai mai multe ºanse dereuºitã, între cele douã institu-þii nici mãcar nu existã un actpentru decontarea acestor ser-vicii. Aºadar, la Departamen-tul de Imagisticã Medicalã dincadrul UMF Craiova ajungdoar pacienþii care îºi permit sãplãteascã tariful practicat pen-

tru investigaþiile recomandatede cãtre medicul specialist.„Noi nu avem contract cu CASDolj pentru acest an. Cervica-lã ºi toracalã, vã costã 900 delei fãrã substanþã de contrast ºidacã va trebui ºi aceastã sub-tanþã, tariful este de 1.150 delei. Nu este necesarã o trimite-re pentru cã nu o putem lua încalcul, dar este absolut necesa-rã o recomandare de la medi-cul specialist, sã ºtim ce avemde fãcut. Programarea se facecu câteva zile înainte, cu unapel telefonic”, a explicat unadintre persoanele de contactdin cadrul Departamentului deImagisticã UMF Craiova.

Situaþie greoaieºi la Spitalulnr.1 Craiova

Nici la Spitalul Judeþean deUrgenþã Craiova nu este o si-tuaþie mai bunã pentru pa-cienþi. Aici, din luna iulie2016, funcþioneazã un RMN,însã cerinþele sunt atât de mariîncât suma stabilitã prin con-tract cu CAS Dolj nu este su-ficientã. Lunar, aproximativ300 de pacienþi beneficiazã deacest aparat. Din pãcate ºi aicivorbim despre liste de aºtep-tare, existând cazuri când oa-menii au de aºteptat ºi pânã îndecembrie pentru a li se rezol-va problema medicalã. Priori-tare sunt urgenþele, cunoscutfiind faptul cã la acest spitalajung pacienþi din toate zone-le Olteniei.

Liste de aºteptarepânã la final de anpentru RMN-uridecontate de stat


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Constantin Rãdules-cu (foto), preºedinte-le Consiliului Jude-þean Vâlcea, a anun-þat recent semnareaunui contract definanþare pentruîncheierea lucrãrilorla pârtia de schi dela Voineasa. Potrivitlui Rãdulescu,pentru acest obiec-tiv turistic guvernula alocat 15.000.000de lei.

de Marielena Popa

„Pe 27 iunie, primarul co-munei Voineasa, Gabriel Se-bastian Nãstãsescu, a semnat,alãturi de ministrul turismu-lui, Mircea Titus Dobre, con-tractul de finanþare pentrucontinuarea lucrãrilor la pro-iectul «Dezvoltarea infras-tructurii de agrement, staþiu-nea Voineasa», proiect pen-tru finalizarea cãruia minis-terul de resort a alocat, lasfârºitul lunii mai,15.000.000 de lei”.

Preºedintele CJ Vâlcea aprecizat cã a fost semnat ºiordinul pentru începerea lu-crãrilor ºi a opinat cã finali-zarea acestui proiect înseam-nã un pare pas înainte pentrudezvoltarea staþiunii: „Dom-nul primar a semnat ºi ordi-nul pentru începerea lucrãri-lor, ceea ce mã bucurã foartemult, fiindcã asta înseamnãcã lucrurile se miºcã destulde repede ºi în sensul în care

Guvernul dã 15.000.000de lei pentru finalizareapârtiei de schi Voineasatrebuie. Sunt convins cã dom-nul Nãstãsescu Gabriel, în con-diþiile legii, se va implica per-sonal în supravegherea con-structorului, astfel încât ritmulde lucru sã fie alert, iar lucrãri-le de calitate. Finalizarea aces-tui proiect înseamnã pentru Voi-neasa nu numai finalizarea pâr-tiei de schi, ci ºi un mare passpre revigorarea acestei super-be staþiuni, a cãrei strãlucire arputea fi redatã prin investiþiilecare, cu siguranþã, vor fi atraseîn zonã”.

Construcþia domeniului schia-bil Transalpina Ski Resort, unuldintre cele mai mari din Româ-nia, a început în septembrie2011. În martie 2012 a fost ina-uguratã prima pârtie, Mioarele,iar în 22 decembrie 2012 obiec-tivul, nefinalizat, a fost deschisoficial. În prezent, mai sunt deconstruit parcarea suprateranã,parcarea teranã, un restaurant ºicalea de acces la DN 7.


5POLITICÃ

de Marielena Popa

„Impozitul pe cifrade afaceri va afectacompaniile româneºti”

Victor Giosan a declaratcã dupã programul gu-vernului Grindeanu

care a fost un fiasco, cea de-adoua versiune a programului deguvernare este ºi mai rea: “Cã-derea guvernului Grindeanu,evaluarea fãcutã de PSD ºi maiales schimbarea programuluiaratã evident cã primul programal PSD a eºuat într-o manierã la-mentabilã. Însã principalele mã-suri ale acestui nou program suntdevastatoare, începând cu impo-zitul pe cifra de afaceri care esteabsolut distrugãtor pentru toatetipurile de companii. Zilele tre-cute a apãrut un studiu de im-pact potrivit cãruia 60% dincompanii vor fi afectate ºi cã, înprincipiu, una din trei companiiîºi va înceta activitatea.

Acest impozit distruge, prac-tic, capacitatea de a investi atuturor firmelor. Este un impo-zit care blocheazã repetitiv toa-te resursele care intrã într-unproces de producþie, care blo-cheazã investiþiile ºi care, pânãla urmã, se va dovedi antieco-nomic. Existã o justificare a lui,cã se întreaptã împotriva multi-naþionalelor care, prin diversemecanisme de optimizare fisca-lã, ar plãti mai puþin. Cele maiafectate vor fi companiile româ-neºti. Companiile multinaþiona-le au unde sã fugã. Renault-ul,dacã se supãrã, pleacã în Tan-ger cu costuri nu foarte mari.Însã companiile româneºti vorfi afectate în modul cel mai se-rios”, a avertizat Victor Giosan.

Exemplul franþuzescal taxei de solidari-tate: “Nu s-a strânsnimic”

Acesta a criticat ºi prezumtivataxã de solidaritate, subliniind cãmãsura a fost un dezastru în Fran-þa ºi cã adevãrata solidaritate curomânii ar trebui sã fie lupta îm-potriva risipirii fondurilor publi-ce: “Existã exemple europene, numai târziu de anul 2012. Holland,preºedintele de atunci al Franþei,a introdus o astfel de taxã (...).Nu s-a strâns mai nimic într-oþarã cu un sistem fiscal ºi admi-

Programul de guvernare al Coaliþiei PSD-ALDEeste criticat dur de liderii PNL Vâlcea, carespun cã mãsurile vor fi devastatoare pentruRomânia. Victor Giosan, preºedintele Organiza-þiei PNL Râmnicu Vâlcea, fost secretar de statîn guvernele Tãriceanu ºi Cioloº, a fãcut, marþi,4 iulie, o radiografie amplã a programelorguvernelor Grindeanu ºi Tudose. Giosan adeclarat cã fostul program a însemnat “unfiasco”, iar actualul program este “neimple-mentabil”. În aceeaºi zi, Cristian Buican, preºe-dintele PNL Vâlcea, a precizat într-un comuni-cat de presã cã acest program reprezintã “ocrimã cu premeditare asupra mediului de afa-ceri românesc”.

nistrativ foarte, foarte perfor-mant. Mai mult, Holland s-a prã-buºit atât de tare cã este primulpreºedinte, începând din anul1958 încoace, care nu a mai can-didat la propria lui succesiune.Dar la noi se pune problema înaltfel. Sã fim solidari cu cine? Cuun guvern care nu scapã un cu-vânt despre lupta anticorupþie?Cea mai bunã taxã de solidarita-te în România este aceea de a oprirobinetele pe unde se scurg ba-nii publici în buzunare private,de a recupera resursele uriaºecare s-au risipit ºi care au fostdevalizate de cãtre cei deja con-damnaþi; lucruri care se miºcãextrem de încet. Deci, aceastaeste prima dovadã de solidarita-te de care un guvern trebuie sãdea dovadã faþã de propriii luicetãþeni. Sã cheltuiascã mult maibine fondurile publice ºi sã lupteîmpotriva risipirii acestora. Or, înacest punct noul guverm este tã-cut ca un peºte”.

Despre pilonul IIde pensii

În ce priveºte pilonul II de

pensii, Victor Giosan susþine cãdesfiinþarea lui va crea haos însistemul de pensii ºi de salari-zare: “Dupã ce, în timpul gu-vernului Tãrticeanu, care acumeste din nou la conducerea þã-rii, acest pilon II a fost introdusºi s-a creat un mecanism careesenþialmente se bazeazã pe în-credere, acum se doreºte des-fiinþarea lui, pentru a se facerost de bani. Fie prin reducereadatoriei publice - cam 60% dinbanii de pe pilonul II, cele optmiliarde de euro sunt investiþiîn certificate de Trezorerie aleRomâniei - , fie prin alte solu-þii. Confiscarea, naþionalizareaacestor bani ar însemna în modautomat reducerea datoriei pu-blice cu aceastã sumã ºi evidentapoi, spaþiu pentru ne îndatoraîn continuare”.

“Toatã lumea îºidoreºte sã trãiascãmai bine, dar astanu se poate faceprin decret”

Preºedintele PNL Râmnicu

Vâlcea a mai declarat cã rapi-ditatea cu care creºte salariulminim pe economie va afectacompaniile româneºti: “Esteevident cã toatã lumea îºi do-reºte sã trãiascã mai bine ºi aicimã refer la creºterea salariuluiminim. De la 1.250 cât era anultrecut, la 1.450 anul acesta, cã-tre 2.000 la anul, 2.400 în anul2020. Toatã lumea îºi doreºtesã trãiascã mai bine, dar astanu se poate face prin decret.Dacã s-ar putea face prin de-cret, adicã printr-o lege în carea doua zi sã creascã salariile,

Cristian Buican:“Una din trei firmeva fi expusã risculuifalimentului sauinsolvenþei”

“Noul program de guvernareal PSD-ALDE reprezintã o cri-mã cu premeditare asupra me-diului de afaceri românesc, in-diferent cã vorbim de capitalulautohton sau de cel strãin. Intro-ducerea în documentul progra-matic al noului guvern a preve-derilor prin care se anunþã noitaxe ºi impozite pentru firmeleºi persoanele fizice din Româ-nia, demonstreazã faptul cã gu-

tuturor sã le fie bine ºi econo-mia sã funcþioneze, nu ar exis-ta nicio þarã sãracã, pentru cãpeste tot s-ar aplica acest me-canism. Dar lucrurile nu func-þioneazã aºa ºi efectele vor fidevastatoare. Pentru cã în cepriveºte mai ales salariul mi-nim, este nevoie de o minimãcoerenþã ºi de un minim dialogîntre sindicate, patronate ºiguvern. Este vorba de o dubla-re în mai puþin de cinci ani.Oricum, ºi pânã astãzi aveamcea mai rapidã creºtere a sala-riului minim din UE. Dar acumeste vorba de încã o dublare.Toate acestea vor afecta iarãºicompaniile româneºti; compa-niile româneºti din servicii, tu-rism, din industria uºoarã,companiile româneºti de micidimensiuni. Deja, trei luni dinultimele patru au adus la o creº-tere a ºomajului ºi acest lucruar trebui sã dea de gândit. (...).În opinia noastrã, acest pro-gram de guvernare este neim-plementanil sau, dacã va fi im-plementat, va avea rezultate ca-tastrofale”, a conchis VictorGiosan.

vernanþii PSD-ALDE nu sunt înstare sã asigure un mediu eco-nomic predictibil ºi atenteazã laºansa României la dezvoltaredurabilã. Introducerea impozitu-lui pe cifra de afaceri, introdu-cerea impozitului pe gospodãrii,introducerea taxei de solidarita-te, care înseamnã de fapt ucide-rea cotei unice, crearea contuluispecial pentru plata TVA, suntcele mai elocvente mãsuri anun-þate în noul program de guver-nare al PSD care vor avea efectedevastatoare asupra economieiRomâniei. Conform primeloranalize ºi simulãri fãcute de me-diul privat, impozitul pe cifra deafaceri va conduce ca una din treifirme din România sã fie expu-sã riscului falimentului sau in-solvenþei. Mai mult decât atât,introducerea acestui impozit pecifra de afaceri va genera ºomaj,va afecta în egalã mãsurã capi-talul strãin cât ºi cel autohton, vascãdea atractivitatea Românieidin punct de vedere investiþio-nal ºi va conduce la scãdereapotenþialului de creºtere econo-micã”, a precizat Cristian Bui-can, preºedintele PNl Vâlcea,într-un comunicat de presã.

Cristian BuicanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor GiosanVictor Giosan

Ex-membru în guvernele Cioloººi Tãriceanu: “Programul

PSD-ALDE e neimplementabil”

































de Virgil Dumitrescu

rã a liricii româneºti care a reu-ºit sã încânte cu mãiestrie citi-torii”. Iatã în fine ceva provo-cator, sã reciþi din ”Morome-þii” (Fane Roºioru a fãcut-odeja). Peste toate, supliciul înmaterie de Bacalaureat îl repre-zintã analizarea textului poe-tic. Un supliciu nemeritat, fi-indcã e necesarã multã lectu-rã, inclusiv de contribuþii cri-tice, fapt pe care nici studenþiinu îl stãpânesc îndeajuns.Când Ion Vinea este confun-dat pe telefonul fãrã fir cu IonVoinea, pentru cã sunã famili-ar, la ce comentariu te poþi aº-tepta despre ”Ora fântânilor”?Unele manuale, alternative saude bazã, aratã ca lucrãrile dedoctorat. Odatã parcurse ºi în-suºite, dacã aºa ceva e posibil,trimit direct în anii terminali defilologie. ªi cum sã treci prinele, dacã nu cum trece gâscaprin apã, când un fost ministrual educaþiei recomanda numaidouã ore de studiu general aca-sã? Competenþa acestuia mer-gea pânã acolo încât era gatasã cearã anularea Bacalaurea-tului ºi a examenului de admi-tere în facultãþi. Partea ºi maiproastã este cã ”mãrgãritarele”din tinereþe se cronicizeazã ca”mãrgãritare” de practicã insti-tuþionalã ale unora dintre ceipuºi în funcþii ca sã luminezepoporul: ”Hamlet a fost unuldintre cei mai mari scriitori pecare i-a dat umanitatea, alãturide Cervantes”. Ce ne mai mi-rãm cã ”Ilie este tatãl lui Sla-vici, cel mai mare prozator dedupã anul 1990”?!

Pescuitorii de stridii segrãbesc atunci când selaudã cã ne furnizeazã

”perle mai amuzante ca nicio-datã”, apropo de Bacalaurea-tul din aceastã varã. E greu deîntocmit un clasament pe aniºi generaþii cu aceastã neseca-tã probã de noapte a minþii, fi-indcã ºi prostia are germeni deautodepãºire, iar pe seama eirâdem cu gura pânã la urechi,deºi nu întotdeauna e râsulnostru. Obiectele la care sesusþine Bacalaureatul nu suntnici puþine, nici facile. Avemîn vedere, între altele, matema-tica, fizica, informatica, socio-logia, biologia, istoria, geogra-fia, filosofia, psihologia etc.,toate contribuind la testul depersonalitate a liceanului. Câtepuþin din aceste materii regã-sim ºi în recolta de conchioli-nã a lucrãrilor scrise, cum arfi: ”capitala SUA este CasaAlbã”, ”creierul este un organoarecum indispensabil capu-lui” sau ”Nilul este un fluviurãmas de pe vremea faraoni-lor”. Partea leului în materie decugetãri trãsnite revine litera-turii: ”Zaharia Stancu a scrisun roman desculþ” (eºantionmai vechi, dar nemuritor), ”Iona fost unul dintre personajelelui Slavici care a ºtiut sã luptefoarte mult pentru viaþã, dar ºipentru a nu fi bãtaia de joc aoamenilor din Siliºtea-Gu-meºti”. Rebreanu, Slavici ºiPreda bãgaþi tustrei în aceeaºioalã a creierului opãrit, ca ºigenurile literare confuze:”Moromeþii este o capodope-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6REPORTAJ

Vremea ”perlelor” ºirag

curi de pe glob prin cele douãproiecte “Schimb de familii”ºi “Schimb de tineri” la caresunt înscriºi. La schimb, ei aufost gazde sau pãrinþi pentrualþi rotarieni din lume. Aºa seface cã multe familii ºi tineri,în special, au trãit în ultimiiani o experienþã ineditã.Dacã tinerii au petrecut timpde un an într-o altã þarã dinlume, familiile care au parti-cipat la proiect au avut la dis-poziþie douã sãptãmâni pen-tru a cunoaºte o altã “lume”.Apoi, rotarienii slãtineni aufost gazde pentru alte familiisau pãrinþi adoptivi pentrutinerii din alte þãri din Euro-pa sau de peste Ocean. Întimpul petrecut în alte comu-nitãþi, tinerii au luat contactcu sistemul educaþional dinþara de adopþie temporarã, cucultura ºi obiceiurile aceste-ia ºi au avut posibilitatea dea-ºi face mulþi prieteni. ªifamiliile participante au avutde câºtigat de pe urma schim-bului temporar de” viaþã”.Programul nu doar cã aschimbat mentalitãþi, dar acontribuit la dezvoltarea in-terculturalã pentru rotarieniicurajoºi care au profitat deimplementarea celor douãprograme.

Un mexican înpatria cãluºului

Salvador Dorantres estedin New Mexico ºi are 17ani. El a frecventat în ultimulan ºcolar cursurile Colegiu-lui Naþional “Radu Grecea-

nu” din Slatina, fiind adoptattemporar de o familie din Slati-na, membrã a Clubului Rotary,în cadrul unui program interna-þional ce vizeazã schimbul detineri.

“Atunci când am fost întrebatîn ce þarã îmi doresc sã merg,am spus cã vreau în Europa. Amavut la dispoziþie cinci þãri ºi amales România. La Slatina amajuns pentru cã mi-am dorit sãvin cât mai aproape de un prie-

ºederii în Slatina la trei familiidin reºedinþa Oltului. Cu toþi“pãrinþii adoptivi” s-a înþelesfoarte bine. Fiecare a încercatsã-l înveþe câte ceva despre oa-menii locului, tradiþiile ºi obi-ceiurile zonei. Au fãcut-o aºa debine, încât tânãrul mexican s-aintegrat perfect. Dovada o re-prezintã participarea sa printrecei peste 1.000 de cãluºari careau contribuit la includerea dan-sului popular reprezentativ în

de Mihaela Bobaru

M embrii ClubuluiRotary Slatina auposibilitatea de a

experimenta viaþa în alte lo-

ten pe care-l am la RâmnicuVâlcea”, ne-a mãrturisit Salva,aºa cum i-au spus pãrinþii dinSlatina, care l-au adoptat tem-porar.

Tânãrul a locuit pe parcursul

Cartea Recordurilor.

La ºcoalã a fost greu,dar interesant

Salvador a respectat regulileºi a mers la ºcoalã în anul pe-

Salvador Dorantres ºi bucuria zãpezii


7REPORTAJ

trecut la Slatina. El a urmat cur-surile Colegiului Naþional“Radu Greceanu” din Slatina.La început a fost mai greu pen-tru cã avea puþini prieteni dincauzã cã nu cunoºtea limba.

“La început vorbeam foartepuþin, pentru cã nu comunicamdecât în limba englezã. Cel maigreu era când mergeam în oraºpentru cã nu toþi cei cu care in-tram în contact cunoºteau bineaceastã limbã. Cu timpul însã,am învãþat limba românã ºi co-municarea a fost mult mai bunã,atât la ºcoalã cât ºi în locurilepublice din oraº. Acum pot spu-ne cã mã descurc bine”, ne-amãrturisit tânãrul înainte de a seîntoarce acasã, în þara natalã.

Cât priveºte sistemul de învã-þãmânt din þara noastrã, Salva asusþinut cã este mult mai com-plicat comparativ cu cel dinMexic.

“Aici se face multã carte. Li-ceul de aici e ca la noi, la facul-tate. În Mexic se face mai puþi-nã teorie ºi mai multã practicã”,a afirmat tânãrul. El a þinut sãne facã o comparaþie ºi între ti-nerii pe care i-a cunoscut aici ºicei de la el. Potrivit lui Doran-tres, adolescenþii de la noi suntmai copii decât cei de la el dinþarã. În Mexic, de la 16 ani ti-nerii sunt consideraþi adulþi ºirãspund pentru faptele lor.

Muntele ºi zãpadal-au fascinat

Salvadore s-a despãrþit cu re-gret de Slatina ºi de România.A plecat acasã cu multe amin-tiri frumoase. Cel mai mult l-aimpresionat în perioada în carea fãcut “schimb de viaþã”, mun-tele. Cât priveºte tradiþia ºi obi-ceiurile, a dus cu el în suflet,peste mãri ºi þãri, frumuseþeadansului popular, în special acãluºului, dar ºi gustul incon-fundabil al mititeilor.

“România este o þarã foartefrumoasã. Am fãcut numeroaseexcursii în acest an ºi am vãzutmulte locuri minunate. În Me-xic nu se ºtie aproape nimic deþara dumneavoastrã ºi, cu atâtmai mult, despre frumuseþile ei.Pe mine m-au impresionat foar-te mult muntele ºi zãpada. Noinu avem nici munte ºi nici zã-padã. Mi-a plãcut foarte mult ºidansul tradiþional, cãluºul. Estefoarte frumos, chiar dacã nueste deloc uºor. Am învãþat des-tul de greu paºii, dar acum îi ºtiuºi am sã-i învãþ ºi pe prieteniimei din Mexic. Cât despre mân-care, este bunã, dar îmi place

mai mult mâncarea mexicanã.Este mai condimentatã. De aicimi-au plãcut cel mai mult miti-teii”, a susþinut tânãrul mexican.El ne-a mãrturisit cã nu regretãexperienþa trãitã în ultimul an ºicã se bucurã cã a avut parte depãrinþi de schimb cu care a co-laborat foarte bine.

O experienþã ineditãUna dintre familiile de rota-

rieni slãtineni care l-au gãzduitpe Salvadore este cea a lui Cã-tãlin Pãtru. Acesta ne-a mãrtu-risit cã experienþa de a fi tatã deschimb a fost una extraordina-rã din care a avut ce învãþa.Aceasta l-a fãcut mai maleabil.

“Aceastã experienþã nu a fostineditã doar pentru Salva, ci ºipentru noi. A trebuit sã învãþãmsã comunicãm cu un adolescent,aproape adult, strãin de obiceiu-rile noastre. În plus, am învãþatsã fiu tatã de bãiat, eu având ofetiþã care s-a integrat în cadrulaceluiaºi program în SUA. Celmai greu a fost sã-l învãþãm lim-ba românã, pentru a nu fi aproa-pe total dependent de noi sau deprietenii de la ºcoalã atunci cândmerge în oraº. Nu a fost deloc

uºor sã selectãm obiceiurile, tra-diþiile ºi locurile frumoase dinþarã pentru a i le arãta ºi caresã-i rãmânã în suflet, pentru ale putea transmite mai departeatunci când ajunge acasã”, ni s-a destãinuit Cãtãlin Pãtru, tatãde schimb pentru Salva.

Experienþaamericanã

Ultimul tânãr slãtinean care aajuns acasã dupã o experienþãasemãnãtoare cu cea a lui Sal-va este Radu Piroºca. Tânãrul apetrecut un an într-un stat ame-rican ºi poate spune cã a vãzutcam toate obiectivele de mareinteres oferite de “þara tuturorposibilitãþilor”. Când a decis sãparticipe la schimbul de tineriºi-a dorit sã trãiascã “visul ame-rican” ºi dorinþa i s-a împlinit.

“Atunci când am fost întrebatunde îmi doresc sã ajung, amspus cã vreau America. Am fosttrimis într-un stat din sud. Aco-lo am mers la ºcoalã ca oricaretânãr din acel oraº. A trebuit sãmã acomodez din mers la obi-ceiurile lor ºi sã mã integrez câtmai repede pentru a reuºi sã-i

cunosc pe oamenii locului câtmai bine ºi sã am posibilitateasã-i înþeleg”, ni s-a destãinuitRadu. El a mai susþinut cã anulpetrecut pe tãrâm american areprezentat “o experienþã inedi-tã, interesantã”, care l-a schim-bat. “Am învãþat sã fiu mult maiindependent, mai pragmatic ºisã nu mai pun accent pe lucru-rile mãrunte”, a mai spus el.

Sute de prieteni,sute de poveºti

Când a plecat în schimbul detineri, slãtineanul a luat cu elsacoul primit de la rotarieni. Laîntoarcere, acesta a fost plin cuinsigne ºi simboluri ale priete-niilor legate în anul petrecut înStatele Unite ale Americii.

“Fiecare tânãr primeºte la în-scrierea în program acest sacoupe care-l ia cu el în þara de ad-opþie. Când pleacã mai ia cu elo serie de insigne pe care le ofe-rã celor cu care intrã în contactpe durata schimbului. Dupãcum vedeþi, am sute de simbo-luri ale prieteniilor legate. Fie-care ascunde în spate o povestecomplexã. Una dintre insigneeste primitã de la o colegã de

clasã de la colegiul pe care l-am frecventat. Este fãcutã deea. Era foarte priceputã.Aceastã micã jucãrie de plu’am primit-o de la un prietendin Brazilia cu care am intratîn contact pe perioada ºede-rii mele acolo”, a susþinutRadu Piroºca.

Dincolo de aceste simbo-luri care reprezintã tot atâteaamintiri, Radu a venit acasãcu multe informaþii care, cusiguranþã, îi vor coordona vi-itorul. Asta pentru cã a învã-þat multe despre ceea ce seîntâmplã în viaþa de zi cu zi atinerilor din þãri total diferitede România, în care totul estediferit faþã de acasã.

“America nu este doar tã-râmul fãgãduinþei, þara tutu-ror posibilitãþilor, ci ºi loculunde te poþi transforma radi-cal într-un timp mult maiscurt decât ai crede. Totul seîntâmplã datoritã oamenilorde acolo, felului lor de a fi,de a gândi ºi de a acþiona. Amplecat cu dorinþa de a expe-rimenta lucruri noi ºi dorinþami s-a îndeplinit. Acum mãcunosc mai bine, îmi cunosclimitele care sunt mult maideparte decât înainte ºi ori-zonturile sunt altele”, a maiafirmat tânãrul slãtinean.

Schimbul de tineripoate schimbavieþi

Radu Piroºca este extremde mulþumit de experienþatrãitã ºi îºi doreºte sã o repe-te. Pentru cã a cam vãzut ceeace era important despre Ame-rica ºi viaþa de peste ocean,el ar dori sã experimenteze ºiviaþa dintr-o altã þarã. Nu ºi-ar dori una din Europa, ci aralege China sau Japonia,douã þãri pe care le conside-rã la fel de fascinante ca Sta-tele Unite ale Americii. Do-rinþa lui de a retrãi momentecare-i pot marca viaþa se des-prinde ºi din sfaturile pe carele dã tinerilor de acasã: “Nuvã fie teamã sã trãiþi experi-enþe inedite, nu vã temeþi denecunoscut. Lecþiile pe careel vi le oferã vã pot ajutaenorm sã vã cunoaºteþi maibine ºi sã dezvoltaþi mai multdecât atunci când totul în via-þã este predictibil. Necunos-cutul acesta vã face mai pu-ternici ºi vã ajutã sã depãºiþimai uºor obstacolele vieþii”.

Radu Piroºca

Viaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimbViaþã de schimb


8ACTUALITATE

Faptul cã avem întârzierimari în absorbþia fondu-rilor europene nu mai

este o noutate pentru nimeni.Politice sau nu, cauzele aces-tor întârzieri sunt mai puþin im-portante acum. Importantesunt soluþiile pentru recupera-rea acestora. În fapt, soluþiilepentru relansarea dezvoltãriinoastre pe domenii atât de im-portante cum sunt cele descri-se de diferitele programe ope-raþionale privind accesareabanilor europeni.

Pânã la 31 decembrie 2018,România trebuie sã transmitãComisiei Europene aplicaþii deplatã în valoare de minimum3,4 miliarde de euro. Pentru aatinge acest target, ieri - 4 iulie,Guvernul a emis o ordonanþã deurgenþã, OUG 40/2017, careprevede o serie de mãsuri caresã facã posibile acele condiþiide recuperare a întârzierilor.

Prima – se modificã meca-nismul prefinanþãrii. Se intro-duce posibilitatea acordãrii deprefinanþare pentru toate pro-iectele implementate de autori-tãþi publice locale ºi beneficiariprivaþi, indiferent de fondul eu-ropean care le finanþeazã. Prinaceasta se reduce presiunea depe bugetele proprii ale benefi-ciarilor de fonduri europene.Totodatã se asigurã, la nivelulautoritãþilor de management, ogestionare mai eficientã a fon-durilor nerambursabile, precumºi o mai bunã monitorizare aproiectelor finanþate. Se creea-zã, în acelaºi timp, un meca-nism care motiveazã beneficia-

Banii europeni – mizãstrategicã

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

rul sã finalizeze lucrãrile în ter-menele asumate, pentru a aveaacces la întreaga sumã de pre-finanþare.

A doua – se modificã pra-gul de subcontractare. Prinaceastã mãsurã se lãrgeºte bazade proiecte care pot generacheltuieli eligibile prin majora-rea procentului de contractare- la 50% pentru proiectele fi-nanþate din Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã ºiFondul de Coeziune ºi la 20%pentru cele prin Fondul SocialEuropean, Fondul de AjutorEuropean destinat celor maiDefavorizate Persoane.

A treia – se modificã con-diþiile de eliberare a auto-rizaþiilor de construire pen-tru proiectele de infrastruc-turã de transport de interesnaþional. Se vor elibera au-torizaþii de construire fãrãelaborarea ºi aprobarea prea-labilã a unei documentaþii deamenajarea teritoriului sau deurbanism pentru proiectele deinfrastructurã de transport deinteres naþional finanþate dinfonduri europene. Prin aceas-ta se va accelera implemen-tarea proiectelor, simplificân-du-se legislaþia pentru proiec-tele de investiþii din þaranoastrã.

Sper cã aceastã OUG va pro-duce efecte benefice pentrudezvoltarea mai acceleratã aRomâniei. În competiþia atât dedurã pentru resurse financiarealocate dezvoltãrii, banii euro-peni rãmân pentru þara noastrão mare mizã strategicã.

Publ

icita

te

Cel de-al treilea mall dinmunicipiul RâmnicuVâlcea va fi inaugurat

la sfârºitul acestui an. Investi-þia este de circa 40 de milioanede euro ºi aparþine Grupuluisud-african NEPI, dezvoltatorimobiliar de retail în Româniaºi regiunea Europei Centrale ºide Est.

Potrivit unui comunicat alNepi, centrul comercial Shop-ping City Râmnicu Vâlcea va ficea mai modernã destinaþie decumpãrãturi ºi divertisment dinregiune, aliniatã la cele mai ri-dicate standarde. Mallul va ficonstruit pe un teren de aproxi-mativ 12 hectare ºi va avea o

Mallul full concept dinRâmnicu Vâlcea, inaugurat

la sfârºitul lui 2017parcare de 900 de locuri.

14.000 de metripãtraþi de branduride fashion

Shopping City Râmnicu Vâl-cea va dispune de aproximativ14.000 de metri pãtraþi de bran-duri de fashion, de o suprafaþãpentru hipermarket (Carrefour),de 10.000 de metri pãtraþi pen-tru diverse servicii ºi de 3.000m.p. pentru zona de restauranteºi divertisment. Oferta de diver-tisment va fi completatã cu uncinematograf multiplex, dotatcu ºase sãli, sãli de bowling,biliard, loc de joacã pentru co-

pii, cazino ºi o terasã de peste350 de metri pãtraþi, cu vederespre râul Olt.

Shopping City Râmnicu Vâl-cea va fi primul centru comer-cial full concept din regiune.Mallul este poziþionat pe malulrâului Olt, în apropierea bule-vardului Ferdinand, în locul fos-tului CPL.

Celelalte douã malluri se aflãîn zona zero a oraºului Râmni-cu Vâlcea: River Plaza Mallcare aparþine unei companiimixte din Portugalia ºi MareaBritanie ºi Centrul ComercialWinmarkt Cozia, proprietate aImmobiliare Grande Distribu-zione. (M.P.)


9SPECIAL

Icoana Maicii Domnului Kazanskaia, ocrotitoarea Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã „General Magheru” al Judeþului Vâlcea

La solicitarea Inspectoratului pentru Situaþii de Ur-genþã „General Magheru”

al Judeþului Vâlcea, Permanen-þa Consiliului Eparhial al Arhi-episcopiei Râmnicului a apro-bat ca sãrbãtoarea pomeniriiicoanei Maicii Domnului Ka-zanskaia (prãznuitã în calenda-rul Bisericii Ortodoxe la data de

8 iulie) sã devenã ocrotitoareaacestei instituþii ºi a tuturor ce-lor care îºi desfãºoarã activita-tea în cadrul ISU Vâlcea.

Spre a marca acest eveni-ment, Înaltpreasfinþitul PãrinteVarsanufie va aºeza sâmbãtã, 8iulie 2017, o copie a acesteiicoane la Mãnãstirea SfântulIoan Iacob – Þara Loviºtei, din

Marþi, 4 iulie, la Mânãs-tirea Antim a avut locceremonia de înmâ-

nare a diplomelor de cetãþean deonoare preoþilor Ion Bãnuþã, IonDincã, Ion Dinicã ºi Sorin SavaPleºa în baza titlurilor acordateprin HCL nr. 344/232/2016pentru strãdania fãrã preget de-pusã la ridicarea de lãcaºuri bi-sericeºti, întru împlinirea spiri-tualã a credincioºilor din Râm-nicu Vâlcea. Evenimentul a de-butat cu o scurtã slujbã de mul-þumire oficiatã de cei patru pre-laþi, dupã care gazda momentu-lui, pãrintele arhimandrit SorinSava Pleºa, în numele sãrbãto-riþilor, a mulþumit primaruluiMircia Gutãu ºi Consiliului Lo-

cal pentru onoarea acordatã. Încuvântul sãu, primarul MirciaGutãu a reiterat faptul cã sti-meazã oamenii care construiescceva durabil pentru comunita-tea în care trãiesc, apreciind cãcele patru lãcaºuri ridicate decei mai noi cetãþeni de onoareai Râmnicului – Biserica Sfin-þii Petru ºi Pavel din Nord, Ca-tedrala Înãlþarea Domnului dinOstroveni, Biserica Sfinþii Îm-pãraþi Constantin ºi Elena dinOstroveni ºi Mânãstirea Antimdin Troianu – au îmbogãþit zes-trea spiritualã ºi urbanisticã aoraºului.

Primãria Râmnicu Vâlcea

comuna Racoviþa, unde va sã-vârºi Sfânta Liturghie, slujba desfinþire a icoanei ºi, de aseme-nea, un Te Deum de mulþumirepentru toþi cei care-ºi desfãºoa-rã activitatea, riscându-ºi viaþapentru binele semenilor în ca-drul ISU Vâlcea.

La aceastã sãrbãtoare vor par-ticipa dl. colonel dr. Ionel Nuþã,inspectorul-’ef al Inspectoratu-lui pentru Situaþii de Urgenþã„General Magheru” al Judeþu-lui Vâlcea, angajaþii acestei in-stituþii, reprezentanþii autoritã-þilor locale, precum ºi mulþi cre-dincioºi.

Icoana Preasfintei Nãscãtoa-re de Dumnezeu cu Pruncul,numitã Kazanskaia sau din Ka-zan, este unicã prin faptul cã înea este zugrãvitã o singurã mânã- dreapta Pruncului Hristos, carebinecuvânteazã. Mâinile MaiciiDomnului ºi mâna stângã aMântuitorului nu sunt vizibile,ci se aflã sub veºminte. IcoanaMaicii Domnului de la Kazaneste cea mai cinstitã icoanã fã-cãtoare de minuni de pe întregcuprinsul Rusiei.

Numele icoanei Maicii Dom-nului Kazanskaia provine de lalocalitatea Kazan din Rusia,unde ea a fost gãsitã. În 1579,oraºul Kazan, vechea capitalã ahanatului tãtarilor, a suferit unmare incendiu. În acelaºi an,Maica Domnului se arãtase uneicopile de nouã ani, pe numeMatrona, poruncindu-i sã-iscoatã la luminã chipul frumoszugrãvit de sub ruinele uneiadintre casele arse. Visul s-a re-petat pânã când copila a înþelescã icoana trebuie scoasã din

acea casã arsã. Luatã din acelloc, Maica Domnului din Kazaneste purtatã în procesiune înBiserica Sfântul Nicolae, iarapoi în Catedrala Buneivestiri,loc în care mulþi credincioºi auprimit tãmãduire sufleteascã ºitrupeascã. Aceste minunate fap-te l-au determinat pe Ivan celGroaznic sã zideascã pe loculgãsirii icoanei o mãnãstire de

maici, unde a aºezat icoana. Larândul sãu, þarul Feodor Ivano-vici a înãlþat ºi el o mare biseri-cã din piatrã, cu hramul Uspe-niei (Adormirii Maicii Domnu-lui), iar de la 8 iulie 1594 icoa-na Maicii Domnului Kazanska-ia a fost pusã spre cinstire înaceastã catedralã.

Arhiepiscopia Râmnicului

Preoþii Bãnuþã, Dincã, Dinicã ºi Pleºaau primit diploma de cetãþean de onoare

al municipiului Râmnicu Vâlcea

































Rezolvarea rapidã a cri-zei guvernamentale,preºedintele Iohannis

acceptând numirea noului pre-mier al coaliþiei PSD-ALDE,a redus presiunea asupra leu-lui, care atinsese minime aleultimilor cinci ani faþã de euro.

Însã noul program de guver-nare al PSD-ALDE a nemul-þumit mediul de afaceri sau in-vestiþional ºi a readus euro sprepragul de 4,6 lei.

La rândul lor, analiºtii auîmpins prognozele lor în sus.Primii au fost analiºtii de laCFA România care au estimat- un curs de 4,60 lei pentru ori-zontul de 12 luni.

La finalul sãptãmânii trecu-te, un raport al celor de la Uni-credit ridica miza, iar ei esti-mau cã “valoarea de echilibrua cursului de schimb euro/leueste în preajma nivelului de 5lei”.

Guvernatorul Mugur Isãres-cu nu putea sã rãmânã indife-rent la evoluþiile actuale. Dacãîn lunile precedente a afirmatde mai multe ori cã leul nu arespaþiu de apreciere în acest an,iar domnia sa se întreba ”cumse poate împãca TVA cu impo-zitul pe cifra de afaceri”?

Piaþa a rãspuns, la rândul ei,negativ. Astfel cã, dupã o scã-dere de la 4,5733, la începutulperioadei, la 4,5503 lei, euro asãrit la finalul ei la 4,5788 lei.

Evoluþia din piaþa valutarã afost mult mai agitatã la sfârºi-tul intervalului, unde cotaþiileau urcat de la 4,568 pânã la4,59 lei, investitorii fiind ne-mulþumiþi de modul în carePSD-ALDE încearcã sã împa-

10ECONOMIE


Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

ce promisiunile populiste (fis-cale ºi salariale) cu golul exis-tent în bugetul de stat.

Dolarul se pare cã reuºeºtesã scape de una dintre cele maislabe evoluþii trimestriale dinultimii ºapte ani faþã de altevalute majore. Dupã o scãde-re de la 4,0906 la 3,9857 lei,nivel minim începând cu 5octombrie 2016, intervalul s-a încheiat la 4,039 lei, cândcotaþiile din piaþã fluctuau în-tre 4,017 ºi 4,039 lei.

Media monedei elveþiene,care s-a depreciat pe pieþeleinternaþionale de la 1,085 pânãla 1,096 franci/euro, a cobo-rât de la 4,2046 la 4,1610 lei,dar a încheiat intervalul la4,1806 lei.

Perechea euro/dolar a cres-cut pânã la 1,1445 dolari, ma-xim care nu a mai fost atinsdin mai 2016, dar a încheiatperioada la 1,1336 – 1,1377dolari.

Aprecierea euro a survenitdupã ce Mario Draghi, preºe-dintele BCE, a declarat cã numai existã motive de a menþi-ne dobânda la minimul istoricde aproape 0% ºi cã volumelede lichiditate injectate în pia-þã ar trebui reduse treptat. Aurmat anunþul fãcut de Comi-sia Europeanã privind creºte-rea luna aceasta a indicelui deîncredere al consumatorilor ºial directorilor din zona euro la111,1 faþã de 109,2 în mai, celmai ridicat nivel atins din au-gust 2007.

Analiza cuprindeperioada 26 iunie – 4 iulie

AGRO OLTENIA seanunþã ca fiind celmai mare eveniment

expoziþional din Oltenia dedi-cat agriculturii ºi industrieialimentare, aflat la prima edi-þie, eveniment ce se va desfã-ºura la Craiova pe parcursul atrei zile, în perioada 13-15 oc-tombrie 2017, în incinta Cen-trului Multifuncþional.

Târgul AGRO OLTENIA do-reºte sã fie un important loc deîntâlnire pentru fermieri, specia-liºti, manageri ºi autoritãþi dindomeniul agriculturii ºi indus-triei alimentare. Acest evenimentva oferi expozanþilor o oportu-nitate unicã de a-ºi pune în va-loare produsele, tehnologiile ºiproiectele de dezvoltare.

Maºini, tractoare ºi utilajeagricole performante, produsededicate creºterii animalelor ºipãsãrilor de fermã, pomicultu-rii ºi legumiculturii, vor fi pre-zentate de cãtre expozanþi.

Târgul se adreseazã atât ma-rilor producãtori agricoli cât ºimicrofermelor, gospodãriilorþãrãneºti active, producãtorilorde produse alimentare tradiþio-nale ºi þãrãneºti, entitãþilor non-agricole din mediul rural, pre-cum ºi agricultorilor pasionaþi.

Pe lângã firmele de pe piaþãdin România, ºi-au anunþat pre-zenþa la târg firme de profil dinBulgaria, Serbia, Spania, Italia,Ungaria ºi Israel.

În cadrul evenimentului, vaavea loc o expoziþie de animaleºi pãsãri de rasã, cât ºi prezen-tarea unor soiuri româneºti demãr ºi cãpºuni. Companiile pre-zente la târg vor veni cu ofertepromoþionale pe toatã perioadatârgului, premii, tombole ºi vou-chere de reduceri.

Pe durata târgului vor fi or-ganizate conferinþe ºi semina-rii, prezentãri ºi demonstraþii

Târgul AGRO OLTENIA

”Revoluþia” fiscalã a PSDreaduce euro la 4,6 lei

dedicate în special vizitatorilorspecialiºti. Vor fi organizatesimpozioane privind valoareanutriþionalã ºi economicã a cãp-ºunului, precum ºi valoarea nu-triþionalã ºi economicã a zmeu-rului/murului/afinului/coacãzu-lui ºi altor fructe de pãdure. Nuîn ultimul rând, cei prezenþi vorputea afla arta cultivãrii ciuper-cilor Pleurotus, Champignon ºiShiitake (ciupercã parfumatã)ca afacere sau hobby.

În parcarea din faþa Centru-lui Multifuncþional vor fi insta-late 6 corturi de mari dimensi-uni în suprafaþã totalã de 1.300mp în care vom regãsi expozan-þii prezenþi la târg. Atmosfera devoie bunã va fi întreþinutã de

interpreþi ºi ansambluri folclo-rice din toatã regiunea Olteniei,ce vor concerta pe o scenã demari dimensiuni instalatã în par-carea Centrului Multifuncþio-nal. Pentru vizitatori va fi ame-najatã o zonã de food unde sevor servi bunãtãþi din bucãtãriatradiþional româneascã, stropi-te din belºug cu diverse soiuride vin de la producãtori expo-zanþi din regiunea Olteniei.

Pe durata celor trei zile de târg,organizatorii vor asigura pentruvizitatori transport gratuit dinprincipalele cartiere ale oraºu-lui cãtre AGRO OLTENIA.

Se estimeazã un numãr de8.000 de vizitatori care, pe lân-gã AGRO OLTENIA, vor aveaposibilitatea sã viziteze ºi TÂR-GUL DE COMERÞ AL OLTE-NIEI EDIÞIA II, ce se va des-fãºura în acelaºi timp în pavi-lionul central din Centrul Mul-tifuncþional. Evenimentul va fiputernic mediatizat atât în pre-sã localã cât ºi în cea centralã.Vor exista panotaje stradale cevor anunþa evenimentul în toa-te judeþele Olteniei. Un numãrde patru radiouri vor difuza spo-turi publicitare ºi vor avea emi-siuni dedicate evenimentului.

Reviste de specialitate vor fiprezente la târg, unde vor orga-niza sesiuni ºi conferinþe pe temespecifice evenimentului. Nu înultimul rând, evenimentul va fiprezentat pe posturile de televi-ziune ºi în mediul online. Orga-nizatoarea AGRO OLTENIAeste firma PS MultiservicesSRL, cea care organizeazã celemai mari evenimente expoziþio-nale din Oltenia: Târgul de Co-merþ al Olteniei ºi Târgul de Tu-rism al Olteniei.


11CULTURÃ

Au trecut mai bine de treiani de când Secþia de periodi-ce a Bibliotecii Judeþene “Ale-xandru ºi Aristia Aman”funcþioneazã într-un localnou. În martie 2014, la capã-tul unui laborios proces detransferare ºi organizare a co-lecþiilor de ziare ºi reviste, Sec-þia de periodice îºi relua acti-vitatea, de data aceasta în se-diul situat în Craiova, pe stra-da Sf. Dumitru la numãrul 3.Refuncþionalizarea secþiei apresupus aºezarea la raft a tu-turor colecþiilor, investirea îndotãrile tehnice ale nouluispaþiu ºi, evident, încunoºtin-þarea tuturor utilizatorilor cuprivire la mutarea din vechiulsediu. Cã întreaga acþiune s-afinalizat cu succes o demon-streazã numãrul de vizite în-registrat la scara anului tre-cut (2016) la nivelul secþiei -18.863.

Fãrã doar ºi poate, motiva-þia unui asemenea de-mers trebuie cãutatã în

însãºi utilitatea periodicelor de-þinute de bibliotecã. Cum zia-rele ºi revistele prezintã interesîn egalã mãsurã pentru cercetã-torul interesat de presa de odi-nioarã, dar ºi pentru observato-rul cotidianului, prezent zilnicîn sãlile de lecturã ale secþiei,traficul tuturor documenteloreste unul însemnat. Spre deose-bire de celelalte secþii ale biblio-tecii unde existã posibilitateaîmprumutului la domiciliu, laSecþia de periodice, în mod in-variabil, toate documentele so-licitate se consultã în cele douãsãli de lecturã aflate în incintasediului. Colecþiile de ziare ºirevistã totalizeazã peste 40.000de volume, o cifrã care se îm-bogãþeºte constant datoritã ce-lor peste 80 de abonamente pe

care biblioteca le angajeazãanual pentru diverse cotidieneºi publicaþii care acoperã dome-nii precum: istoria, geografia,medicina, economia, dreptul,politica, literatura ºi critica li-terarã º.a. Fondurile de care dis-pune secþia înglobeazã ziareleºi revistele publicate începândcu anul 1946 ºi pânã în prezent,toate celelalte materiale simila-re publicate anterior acestui anfiind, datoritã valorii de docu-ment istoric, inventariate ºi în-globate în rândul ColecþiilorSpeciale. Nu mai puþin de 18calculatoare cu acces la inter-net deservesc cele douã sãli delecturã, douã având acces lasoftul de legislaþie LEGIS, darºi la Monitorul Oficial al Ro-mâniei, varianta electronicã. Deasemenea, pentru uºurarea ac-tivitãþii de cercetare, Secþia deperiodice este dotatã cu douãcopiatoare xerox. Alãturi de ac-tivitãþile specifice, la Secþia deperiodice a Bibliotecii Judeþe-ne „Alexandru ºi Aristia Aman”se desfãºoarã regulat cursuri deiniþiere în folosirea calculatoru-lui, ateliere de poveºti digitaleºi work-shop-uri pe teme depromovare ºi marketing. Toate

Dacã ediþia trecutã a avutîn centrul atenþiei po-veºtile urbane din Bal-

cani, tema Divanului Degustã-torilor de Film ºi Artã Culinarãde anul acesta este dragostea.Departe de stereotipurile impu-se de orice love story american,amorul balcanic este rareoriatins de monotonia perfecþiunii,iar cineaºtii acestui colþ euro-pean sunt recunoscuþi pentrumodul inedit în care abordeazãaceastã temã. Poezie, gesturimãreþe, cãutãri, melodramã,basm, toate îºi gãsesc locul înfilmele selectate pentru aceas-tã ediþie de cãtre noul directorartistic al Divan Film Festival,Cãtãlin Olaru, ºi MassimilianoNarduli, responsabil Secþiuneade scurtmetraje.

Cãtãlin Olaru este critic defilm, membru al Uniunii Ci-neaºtilor din România ºi al FI-PRESCI (Fédération Interna-tionale de la Presse Cinémato-graphique), câºtigãtor al primeiburse „Alex Leo ªerban” pen-tru criticã de film ºi directorartistic al HipTrip Travel FilmFestival. „Când zici Balcani, tegândeºti automat la rãzboi ºimoarte, la familii dezrãdãcina-te ºi plâns cu sughiþuri. Anulacesta, Divan Film Festival îºipropune sã demonstreze cã, înBalcani, lumea se mai ºi iubeº-te, nu doar se sfârtecã ºi se duº-mãneºte. Am ales sã omagiemdragostea cu filme noi, majori-tatea urmând a fi proiectate înpremierã naþionalã”, spune Cã-tãlin Olaru.

Festivalul a reuºit în celeºapte ediþii de pânÎ acum, prinfilmele prezentate, participareaunor cineaºti de prestigiu dinRomânia ºi din alte þãri balca-nice, concertele ºi spectacoleleculinare, dar mai ales prin far-

mecul locului ºi al gazdelorMasha ºi Mircea Dinescu, nunumai sã promoveze filmul ro-mânesc ºi colaborarea cinema-tograficã în regiunea balcanicã,dar ºi sã devinã cunoscut ca omanifestare culturalã cu o atmo-sferã unicã. „Tot ce am nevoieeste dragoste, tot ce ne trebuieeste iubire. Balkan Love estemai mult decât o temã sau nu-mele acestei ediþii, Balkan Loveeste o stare de spirit”, spuneMassimiliano Narduli, selecþi-oner Divan Film Festival.

Divan Film Festival va avealoc în perioada 18 – 20 augustîn Craiova (la Cinema Inspiredin Mercur Center ºi în CentrulVechi), iar în perioada 21 – 26august în Portul Cultural Ce-tate. Intrarea este liberã la toa-te proiecþiile ºi concertele Di-van Film Festival.

În timpul desfãºurãrii festiva-lului, camparea este gratuitã înPortul Cultural Cetate, iar în-scrierile se pot face pe paginade Facebook a Divan Film Fes-tival.

Divan Film Festival este uneveniment anual organizat deFundaþia pentru Poezie „Mir-cea Dinescu”.

Divan Film Festival, unicul festival din România dedicat filmu- lui ºi artei culinare bal- canice, revine anul acesta cu cea de-a VIII-aediþie, care va avea loc,în perioada 18 - 26 au-gust, la Craiova ºi Port Cultural Cetate din judeþul Dolj.

activitãþile sunt desfãºuratepentru utilizatorii adulþi. „Sec-þia de periodice a BiblioteciiAman este cel mai consistentdepozit de presã ºi colecþii dereviste din regiunea noastrã.Ultimii ani au fost martorii unortransformãri majore. Secþia afost transferatã într-un imobilnou, iar serviciile pe care le ofe-rim utilizatorilor au fost redi-mensionate în sensul eficienti-zãrii procesului de împrumut-consultare la sala de lecturã.Prin materialele pe care le pu-nem la dispoziþie, acoperim unspectru generos de preocupãriºi interese. Nu trece zi fãrã cautilizatorii noºtri sã nu consul-te ziarele, mai vechi sau mainoi, sau sã se delecteze ºi in-formeze din revistele pentrucare avem abonament. Le mul-þumesc colegilor mei pentru ac-tivitãþile pe care le desfãºoarãpentru cã dacã ziarele reprezin-tã, aºa cum s-a mai spus, istoriiale clipei, toþi cei care se preo-cupã de conservarea ºi promo-varea lor sunt curatori ai isto-riei în miºcare”, a declarat Lu-cian Dindiricã, managerul Bi-bliotecii Judeþene „Alexandruºi Aristia Aman”.

Secþia de periodicea Bibliotecii Aman –depozitarul presei

de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de azi


de ieri ºi de aziBalkan Love,tema ediþieidin 2017 a DivanFilm Festival

Balkan Love,tema ediþieidin 2017 a DivanFilm Festival

















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

Tinerii din Dolj, cu vârsta între 14 ºi 25 de ani,au posibilitatea sã participe gratuit la cursuride public-speaking. Astfel, aceºtia vor învãþa sãvobeascã în public ºi, cel mai important, sã îºistãpâneascã emoþiile în astfel de situaþii. Cur-surile sunt organizate de cãtre reprezentanþiiDirecþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret Doljºi vor avea loc la Centrul de Agrement Cozia,judeþul Vâlcea.

de Octavia Hantea

În proiect vor fi incluºi 20de tineri, aceºtia urmând sãplece la cursuri în perioa-

da 23-27 iulie a.c. „Aceste cur-suri gratuite sunt oferite în ca-drul proiectului ARGUMENT,organizat de Direcþia Judeþeanãpentru Sport ºi Tineret Dolj. Ceiinteresaþi pot intra pe link-ulhttps://docs.google.com/…/1bNkt-HmHs1youEpjv1Pdyg-89DhO…/edit ºi se pot înscriepânã pe 17 iulie 2017. Vor fi 20de tineri care vor avea parte deo experienþã de neuitat. Cursu-rile vor avea loc în perioada 23-27 iulie 2017, la Centrul deAgrement Cozia, judeþul Vâl-cea, iar instruirea va fi oferitãde Asociaþia Regionalã de Dez-

bateri, Oratorie ºi Retoricã Ol-tenia. Costurile de instruire, ca-zare, masã ºi transport sunt su-portate de cãtre Direcþia Jude-þeanã pentru Sport ºi TineretDolj”, a menþionat directorulDJST Dolj, Alina Ionescu.

Criterii de selecþiePânã la ora actualã, nu mai

puþin de 33 de persoane s-auînscris în vederea participãrii laacest curs. Criteriile de selecþiesunt legate de motivaþie ºi du-rabilitate, practic de tot ceea cevor face tinerii cu informaþiileºi competenþele dobândite încadrul cursului. Acesta este aldoilea an când se deruleazã pro-iectul ARGUMENT, organiza-torii sperând cã lucrurile nu sevor opri aici.

Cursuri gratuitede public-speaking

pentru tinerii doljeni


13CULTURÃ

Grãdina Bibescu, loculde promenadã al aristo-craþiei din reºedinþa

Bãniei ºi a Cãimãcãmiei Vala-hiei Mici, fãcea parte din pro-prietatea marelui logofãt Ioan(Iancu) Bibescu. Grãdina va fiamenajatã de grãdinari price-puþi, fiind cultivate plante adu-se din diverse colþuri ale lumii.Sub influenþa evenimentelor dela jumãtatea secolului XIX, Ian-cu Bibescu se vede obligat sãvândã moºia din sudul Craiovei,ce includea ºi casa-palat ºi casade varã. Municipalitatea a ce-rut un împrumut de 12.000 degalbeni, cu aprobarea domnito-rului, pentru cumpãrarea aces-teia (acte expuse).

Iniþiativa amenajãrii unuiparc la Craiova i-a aparþinut pri-marului Craiovei, Nicolae P.Romanescu. În 1898, se votea-zã un proiect de modernizare aoraºului, unul dintre obiective-le programului fiind acela de aînfiinþa parcuri ºi grãdini. Lu-crãrile de amenajare a ParculuiBibescu s-au desfãºurat în anii1901-1903, dupã proiectul ar-hitectului peisagist francez Édo-uard Redont, proiect care a câº-tigat medalia de aur la Expozi-þia Internaþionalã de la Paris1900 (medalia se regãseºte înexpoziþie).

Chioºcul Muzicii sau Chioº-cul de fier – a fost construit laViena, în atelierele de fier for-jat ,,August Kitschelt’s Erben”la 1842. A fost amplasat iniþialîn vechea Grãdinã Bibescu, iarapoi integrat de Redont în pro-iectul Parcului Bibescu, deve-nind astfel cea mai veche con-strucþie de acest gen din Româ-nia;

Domul Belvedere – situat pecolina Carmen Sylva, a fostconstruit pe un soclu de piatrãde la Gura Vãii, cu patru coloa-

ne ºi o cupolã de piatrã de Rus-ciuc. Aici se aflã osemintele luiNicolae P. Romanescu, „edilperseverent ºi creator, cetãþeande onoare al Craiovei”, iar peînãlþimea Carmen Sylva se gã-seºte piatra funerarã a revoluþi-onarului Petrache I. Romanes-cu, tatãl fostului primar;

Monumentul „Asta-i muzi-ca ce-mi place!” – un monu-ment dedicat eroilor români dinRãzboiul pentru Independenþã(1877-1878), a fost realizat, dinbronz, de sculptorul DumitruPavelescu-Dimo. A fost dezve-lit la 21 mai 1913, la ceremonieparticipând ºi Regele Carol Iîmpreunã cu familia regalã.Monumentul va fi demolat ºitopit de autoritãþile comuniste înanul 1948.

Fântâna Bogdanului sauFântâna cu Þeapã – a fost am-plasatã în dreptul intrãrii înparc, pe locul numit Fântâna luiBogdan M(e)icicã, dar a fostdemolatã în 1922.

Hipodromul – a fost inaugu-rat în 1903, dupã modelul fran-cez. Aici a avut loc primul cam-pionat balcanic de cãlãrie dinRomânia. Tot aici, pe data de 10mai, în fiecare an, se fãceau re-constituiri din istoria României.

Grãdina zoologicã – este unadin cele mai vechi grãdini zoo-logice din þarã, fiind inauguratãîn 1906.

Craiovenii interesaþi de istoria ºi monumentelevechi ale Craiovei pot vizita foto-expoziþiatemporarã „Din istoria Craiovei: Parcul Bibes-cu”, deschisã la Muzeul Olteniei (Secþia deistorie-arheologie) ºi conceputã de cãtre mu-zeografii craioveni tocmai pentru a surprindeplãcut publicul craiovean cu imagini vechi ºiinedite din momentul transformãrii GrãdiniiBibescu într-un monument de arhitecturãpeisagerã.

Imaginat ºi construit ca un„tablou romantic” al vremii,care sã fie definit cu: un castelîn ruinã, poduri ºi podeþe, cas-cade ºi imitaþii de stânci, parcula fost conceput ca un spaþiupublic de promenadã, de loisir.

Obiectivele Parcului Bibescu,concepute conform celor maimoderne ºi inventive concepþii/tehnologii arhitectural peisagis-tice din acea vreme, cuprind:

Podul suspendat – cea maispectaculoasã construcþie, defacturã romanticã, a fost proiec-tat de É. Redont ºi realizat defirma G. Sohier din Paris. Lu-crãrile de zidãrie, executareapicioarelor ºi ancorajul poduluisunt date în antreprizã firmeicraiovene condusã de inginerulVictor Laugier;

Castelul feudal – a fost con-struit în stil medieval, cu crene-luri, donjon, ziduri groase ºi crã-pate. A fost ridicat cu scopul dea ascunde funcþionalitatea sa,reprezentând, de fapt, turnul deapã. Un alt turn romantic, maimic, se aflã lângã intrarea prin-cipalã a parcului – Turnul-rui-nã (Turnul lui Traian) – , aicifiind instalate motoarele electri-ce pentru pomparea apei dinparc;

Crâmpeie din istoria Craiovei –Parcul Bibescu,la Muzeul Olteniei!


















J U

R I

D I

C A14

UTILE

Ce înseamnã sã fiiinsolvent?

Pentru a contura în mod clarce înseamnã sã fii debitor in-solvent, Legea nr. 151/2015defineºte în art. 3 punctul 12ca stare relativã de insolvenþãacea stare a patrimoniului de-bitorului care se caracterizea-zã prin insuficiena fondurilorbãneºti disponibile pentru pla-ta datoriilor, pe mãsurã ceacestea devin scadente.

Insolvenþa debitorului seprezumã atunci când acesta,dupã trecerea unui termen de90 de zile de la datã scaden-þei, nu a plãtit datoria sã faþãde unul sau mai mulþi credi-tori.

Prezumþia este relativã aºacum aratã ºi legea, ea putândfi oricând rãsturnatã, în sensulcã orice creditor poate indicao sursã de venit pe care debi-torul o ascunde, iar atunci sta-rea de insolvenþã dispare ºiatrage ºi reaua credinþã a de-bitorului.

Cum se declarãinsolvenþapersoanei fizice?

Existã în principal trei me-tode de a rezolva situaþia lip-sei disponibilului în cadrulprocedurii insolvenþei persoa-nei fizice ºi anume:

Debitorul aflat în stare de in-solvenþã poate depune la Co-misia de insolvenþã o cerere dedeschidere a procedurii insol-venþei pe bazã de plan de ram-bursare a datoriilor.

În cazul în care debitorulconsiderã cã situaþia sa finan-ciarã este iremediabil compro-misã ºi un plan de rambursarea datoriilor nu poate fi elabo-rat ºi pus în executare, acestapoate solicita direct instanþeijudecãtoreºti competente des-chiderea procedurii judiciarede insolvenþã prin lichidare deactive.

Debitorul, însã numai dacãîndeplineºte anumite condiþii,poate depune la Comisia de in-solvenþã o cerere de aplicare aprocedurii simplificate de in-solvenþã.

De aici, se desprind urmã-toarele douã concluzii ºi anu-me:

În prima situaþie în care de-bitorul are totuºi venituri, însãele sunt insuficiente pentruacoperirea datoriilor, acesta

poate sã formuleze o cerere(care ar putea fi intitulatã “Ce-rere de deschidere a insolven-þei persoanei fizice <><>), document ce urmea-zã sã fie adresat viitoarei Comi-sii de insolvenþã, alãturi de unplan de rambursare a datoriilorce va fi analizat în vederea va-lidãrii sau respingerii sale.

O a doua situaþie se referã laposibilitatea debitorului insol-vent de a formula cererea dedeschidere a insolvenþei directcãtre instanþa de judecatã pen-tru a începe, sub supraveghereaJudecãtorului Sindic, lichidareapatrimoniului persoanei fizicesub coordonarea unui lichidatorjudiciar.

Ultima opþiune pe care legeao prevede se referã la datoriilefoarte mici, însã aceasta poatefi aplicatã doar de cãtre persoa-nele care nu au niciun bun sesi-zabil, care au peste vârsta stan-dard de pensionare.

Proceduraadministrativãpe baza unui plande rambursarea datoriilor

Aºa cum aminteam mai sus,existã douã proceduri concreteîn cadrul legii insolvenþei per-soanelor fizice, respectiv pro-cedura administrativã în faþaComisiei de insolvenþã ºi pro-cedura juridicã în faþa instanþei.

În ceea ce priveºte proceduraadministrativã, debitorul îºi de-pune cererea de insolvenþã laComisia de insolvenþã, iar alã-turat cererii va depune ºi un plande rambursare a datoriilor.

Cererea debitorului este unformular tipizat, care cuprinde

- date ºi informaþii referitoa-re la persoanã debitorului,

- cazier judiciar ºi fiscal,- litigii aflate pe rol,- raport al Biroului de credit,- alte elemente ce þin de stric-

ta identificare a debitorului per-soanã fizicã.

Soluþiile pe carele poate da Comisiade insolvenþã

În urma analizãrii cererii dedeschidere a insolvenþei pe caleadministrativã, Comisia, dacãconstatã cã sunt îndeplinite ce-rinþele legale, amintite mai sus,poate sã dispunã admiterea înprincipiu a cererii de deschide-re a insolvenþei pe baza planu-lui de rambursare a datoriei ºiprocedeazã la desemnarea unui

administrator de procedurã.De asemenea, dacã se consta-

tã cã situaþia debitorului este ire-parabilã, atunci, cu acordul de-bitorului, Comisia poate sesizainstanþa de judecatã pentru li-chidarea acestuia.

Trebuie spus cã decizia poa-te fi contestatã atunci când Co-misia respinge propunerea dedeschidere a insolvenþei la in-stanþa judecãtoreascã compe-tentã. În caz de admitere, Co-misia este obligatã sã numeas-cã imediat un administrator deprocedurã.

Planul de rambursare a crean-þei intrã în vigoare doar cu acor-dul creditorilor ce deþin cel pu-þin 55% din valoarea totalã acreanþelor ºi poate fi dus cãtreextrem, în sensul cã se poatedispune chiar vânzarea imobi-lului locuinþã de familie.

Dacã planul nu este aprobatsau nu poate fi considerat apro-bat, Comisia se desesizeazã însituaþia în care debitorul nu ata-cã decizia în instanþã pentru aconfirma planul ori dacã acestanu a depus cerere de deschide-re a procedurii insolvenþei îninstanþã, pentru lichidarea debunuri.

Procedura judiciarãde insolvenþã, prinlichidarea activelordebitorului

Procedura judiciarã poate fideschisã fie la cererea debito-rului, fie la cererea creditorilor,în urma nerespectãrii planuluide rambursare.

Atunci când debitorul îºi de-pune singur cererea, instanþa dejudecatã, conform legii, dispu-ne deschiderea procedurii ºidesemneazã de data aceasta unlichidator în vederea vânzãriituturor bunurilor pe care debi-torul le deþine.

În urma deschiderii procedu-rii, debitorul nu îºi mai poateexercita dreptul de dispoziþieasupra bunurilor urmãribile ºiveniturilor urmãribile din ave-rea sa, adicã nu-ºi poate gestio-na singur nici mãcar propriulsalariu sau propriile cheltuieli.

Dupã ce lichidatorul va facedemersurile pentru a lichida toa-te bunurile debitorului în vede-rea acoperirii datoriilor, în ca-zul în care nu mai existã bunuride lichidat, la cererea lichida-torului ºi dupã depunerea unuiraport final privind situaþia de-bitorului, procedura de insol-venþã poate fi închisã prin sen-tinþa judecãtoreascã.

Eliberarea dedatoriile reziduale

Dacã, dupã închiderea proce-durii insolvenþei, vor mai rãmâ-ne datorii de plãtit, instanþa vapreciza în sentinþa ºi valoareasumelor care vor fi oprite dinveniturile urmãribile ale debi-torului pentru acoperirea restan-þelor care n-au putut fi achitatedupã lichidarea bunurilor.

Totuºi, Legea insolvenþei per-soanelor fizice prevede, în art.71, ºi o excepþie care se referãla posibilitatea închiderii tutu-ror datoriilor, dacã debitoruldupã un an de la continuareaplãþilor fãcute cãtre creditori aacoperit o cotã de cel puþin 50%din valoarea totalã a creanþelor.În aceastã situaþie, debitorul sepoate adresa instanþei sau Co-misiei pentru a beneficia de eli-berarea de datorie.

De asemenea, aceleaºi preve-deri referitoare la eliberarea dedatorie se pot aplica ºi dacã,dupã 3 ani de zile de platã (postînchiderea procedurii), debito-rul a acoperit 40% din datorie.

În plus, un debitor mai poatesolicita eliberarea de datorii ºiîn situaþia în care, cu toate dili-genþele sale, dupã trecerea unuitermen de 5 ani de la închide-rea procedurii, el nu a reuºit sãacopere cel puþin cota de 40%din datoriile rãmase de achitat.

Totuºi, pentru a beneficia deeliberarea de datorii, în oricaredintre cazurile de mai sus, da-tornicul trebuie sã respecte, petoatã durata în care a efectuatplãþile (fie un an, fie 3, fie 5, înfuncþie de situaþia în care se în-cadreazã), o serie de condiþii ºiobligaþii.

Concret, în perioadele respec-tive el trebuie

- sã vireze în contul de lichi-dare suma reprezentând propor-þia din veniturile urmãribileafectatã plãþii pasivului, aºacum a fost stabilitã prin hotãrâ-rea de închidere a procedurii sauprin decizia Comisiei de insol-venþã;

- sã informeze lichidatorulsau Comisia de insolvenþã cuprivire la obþinerea oricãror ve-nituri suplimentare faþã de celecomunicate la ultima raportare,în vederea recalculãrii propor-þiei din aceste venituri destina-te acoperirii pasivului ºi sã vi-reze în contul de lichidare celpuþin 40% din orice venit supli-mentar ce depãºeºte salariulminim pe economie;

- sã comunice lichidatoruluisau Comisiei de insolvenþã, tri-mestrial, o situaþie cu privire la

viramentele efectuate;- sã desfãºoare legal o acti-

vitate producãtoare de veniturisau sã caute un loc de muncãmai bine remunerat, iar în si-tuaþia pierderii locului demuncã sã depunã toatã dili-genþa pentru obþinerea unuinou loc de muncã;

- sã informeze lichidatorulsau Comisia de insolvenþã cuprivire la dobândirea, cu ori-ce titlu, inclusiv din moºtenirisau donaþii, de bunuri sau ser-vicii a cãror valoare depãºeº-te salariul minim pe economie;

- sã participe la cursuri/pro-grame de educaþie financiarãorganizate de Comisia de in-solvenþã;

- sã informeze lichidatorulsau Comisia de insolvenþã cuprivire la orice schimbare adomiciliului, sau a reºedinþeiprincipale sau obiºnuite, numai târziu de 5 zile de la pro-ducerea schimbãrii.

De asemenea, debitorul areºi câteva interdicþii în acesteperioade de timp:

- nu poate contracta noi îm-prumuturi, cu excepþia celornecesare pentru rezolvareaunei situaþii grave ºi urgenþe depericol pentru viaþa sau sãnã-tatea sa sau a persoanelor afla-te în întreþinerea sa, caz în careeste necesar avizul prealabil alComisiei de insolvenþã;

- nu poate face donaþii;- nu poate refuza donaþii ºi

nu poate renunþa la moºteniri.Prin urmare, procedura in-

solvenþei persoanelor fizice vafi o procedurã ce va ajuta obunã parte dintre debitori sã-ºi desfãºoare activitatea, însã,în schimb, din cauza suprave-gherii la care sunt supuºi da-tornicii, va aduce un stigmatasupra lor ºi îi va nota pe aceº-tia sub un aºa-zis “Cazier” alinsolvenþilor.

Av. Vicenþiu MariusColtuc

Ghid practic pentru declararea insolvenþeipersoanei fizice 2017


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Ufa, locul 7 în prima ligã ru-seascã. A mai fost ºi un ”inter-mediar” cu SC Schwartz (ligaa III-a austriacã): 5-0. În liniimari, lotul craiovean este con-turat. Au venit Bãrbuþ, L.Po-pescu, Mihai Roman ºi au ple-cat A. Vlad, Dumitraº, Bucuri-cã, A. Manea, Mãzãrache, Min-gote. Rezultate contradictoriiîn pregãtiri, dat fiind specifi-cul experimental, au înregistratºi restul echipelor de Liga I, dela Viitorul, noua campioanã, laFC Botoºani, moldovenii sur-prinzând printr-un 1-1 ”de po-veste” cu Dinamo Kiev. Cu ele-mente de coloraturã marca VanBasten sau cu mijloace de im-plementare avansate, fotbalulmerge mai departe ºi bine face.La Cupa Confederaþiilor s-aaplicat arbitrajul video ºi n-amurit nimeni de ruºine. Am vã-zut ce înseamnã ”ochiul ma-gic” ºi, mai mult ca sigur,aceasta e calea care zdruncinãdictatura arbitrilor întemeiatãpe limite altminteri omeneºti.Argentinianul Pitana, purtãtorde fluier, nu are dreptate cândafirmã despre arbitrajul video:”Ne face sã arãtãm ca niºtetâmpiþi în faþa a milioane deoameni”. Pe de altã parte,aceºti iremediabili ”tâmpiþi”,dacã e aºa, au înecat planeta înmeciuri contrafãcute ºi titlurimãsluite. Nici fotbalul româ-nesc nu face excepþie. Introdu-cerea arbitrajului video ar eli-mina erorile, voite ºi nevoite,cât ºi dirijismul impus de ceitrimiºi mereu ºi mereu ”la bru-tãrie”.

Noua ediþie de campionatal Ligii I va lua startulîn intervalul 14-17 iu-

lie ºi se va încheia pe 3 iunie2018. Ea se va disputa în ace-laºi sistem de 14 echipe, cuplay-off ºi play-out, la recoman-darea firmei olandeze Hypercu-be, dupã model danez. Involun-tar, þi-aduci aminte de prinþulnefericit din piesa marelui Willºi de celebra replicã: ”E cevaputred în Danemarca”. Nume-roºii critici ai mandatului Bur-leanu, preºedintele FRF, au de-criptat ºi de ce ne adãpãm dinfilosofia de pase cu epicentrulîn aceastã þarã nordicã: pentrucã ºi în România e ceva putred,iar exemplul cel mai elocvent îlconstituie dezastrul echipei na-þionale. Revenind la subiect,cele 14 teamuri ale Ligii I tran-spirã din greu în meciurile depregãtire pe câmpuri strãine cuclimã ceva mai blândã decât în”þara codurilor roºii”. Ca sã în-cepem cu ai noºtri, CSU Craio-va a ales Austria pentru a-ºiunge angrenajul sub comandaitalianului Devis Mangia, de-spre care s-a scris cã ”tactic esteformidabil pregãtit, adorã fotba-lul modern ºi agresiv”. Cevacontinuã sã scârþâie în jocul ele-vilor sãi, e de înþeles ºi de ce,astfel încât nu trebuie pus marepreþ pe rezultate. Numai ºi nu-mai pentru statisticã, primeletrei ”amicale” în stil mai multsau mai puþin italian s-au fina-lizat dupã cum urmeazã: 2-4 cuÞSKA Sofia (dupã ce oltenii aucondus cu 2-0), 0-1 cu Ludo-gorets Razgrad ºi 1-2 cu FC

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Fotbalul se coaceîn cuptoarele verii

Peste 700 de locuride muncã în strãinãtate

Doljenii interesaþi delocuri de muncã pestehotare au la dispozi-þie, la ora actualã,peste 700 de joburi,domeniile de activitatefiind variate. Cele maimulte posturi sunt înMalta ºi Germania, lapolul opus situându-se Polonia, Olanda ºiLetonia. Locurile demuncã disponibile îivizeazã atât pe dolje-nii cu studii superioa-re cât ºi pe cei care nuau terminat o faculta-te, dar în schimb au labazã o meserie.

de Octavia Hantea

Angajatorii din SpaþiulEconomic Europeanoferã, prin intermediul

reþelei EURES România, 728locuri de muncã vacante, dupãcum urmeazã:

Malta cu 300 locuri de mun-cã, dintre care 250 ºoferi de au-tobuz ºi 50 personal curãþenie;

Germania – 139 locuri demuncã, în domeniul hotelier-gastronomic (ospãtar, bucãtar,ajutor bucãtar, ajutor barman,manager restaurant, personalcatering, personal servireclienþi, specialist restaurant,chef de rang, recepþioner, per-

sonal în domeniul hotelier, me-najerã), în domeniul medical(medic specialist medicinã ge-neralã, asistent medical, fizio-terapeut, asistent medical geria-trie), în construcþii (zidar, dul-gher, operator excavator, insta-lator, lucrãtor în construcþii,specialist sisteme de canaliza-re, electrician în construcþii,operator pompe beton, betonist,montator izolaþii clãdiri, mon-tator acoperiºuri, muncitor înconstrucþii din beton, maistruconstrucþii reþele de cabluri,maistru construcþii civile, sudor,operator utilaje construcþii º.a.),în IT (inginer bazã de date, ad-ministrator sistem Linux), ºoferiprofesioniºti, educatoare, tehni-cian electronist, operator CNC;

Republica Cehã – 86 locuri demuncã, dintre care 30 pentruºoferi de autobuz, 20 ºlefuitoripilitori, 15 forjori, 5 mecaniciauto, 5 electricieni auto, 5 ºoferitir, 3 maºiniºti, un electrician,un fizioterapeut, un tehnicianfrigidere;

Marea Britanie – 46 locuri demuncã: 11 îngrijitori persoane,35 îngrijitori persoane la domi-ciliu;

Slovenia – 44 locuri de mun-cã: 40 muncitori în industriaprelucrãtoare, doi excavatoriºti,un ºofer camion, un specialistIT;

Italia – 40 locuri de muncã:40 îngrijitori persoane la domi-ciliu; Irlanda – 20 locuri de

muncã: 20 lucrãtori în ferme devaci de lapte;

Norvegia – 14 locuri de mun-cã: 6 tâmplari cofraje, 3 meca-nici autobuz, 2 frizeri,1 perso-nal curãþenie/specialist carna-val, 1 personal jocuri/specialistcarnaval, 1 ºofer/specialist car-naval;

Belgia – 9 locuri de muncã: 6zidari tencuitori, 2 montatoripereþi ºi plafoane din ghips car-ton, 1 electrician nave senior;

Austria – 7 locuri de muncã:3 lacãtuº mecanic CNC, 1 teh-nician dentar, 1 tâmplar, 1 me-canic auto, 1 sudor;

Spania – 6 locuri de muncã:3 tehnicieni - turbine eoliene, 1ºef echipã - turbine eoliene,1drujbist, 1 operator toaletarearbori;

Luxembourg – 4 locuri demuncã: 4 tehnicieni difuziune ºiaudiovizual;

Slovacia – 4 locuri de mun-cã: 2 chelneri, 2 bucãtari ºefi;

Olanda – 3 locuri de muncã:3 ingineri de sistem;

Letonia – 3 locuri de muncã:3 lucrãtori în depozit;

Polonia – 3 locuri de muncã:3 consultanþi service clienþi.

Persoanele interesate sã ocu-pe un loc de muncã pot vizionaofertele accesând www.eures.a-nofm.ro sau se pot prezenta lasediul agenþiei judeþene pentruocuparea forþei de muncã, undeconsilierul EURES îi poate în-druma.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

teDupã opt ani, P.S. Emi-

lian Loviºteanul, Epis-copul-vicar al Arhie-

piscopiei Râmnicului, pãrãseº-te Vâlcea. El a fost ales marþi,4 iulie a.c., Episcop-vicar al Ar-hiepiscopiei Aradului, obþinândvotul Sinodului dupã un scru-tin pe care l-a câºtigat cu unscor categoric: 43 la 3, în faþacontracandidatului sãu, arhi-mandrit Teofan Mada. NoulEpiscop-vicar va purta titulatu-ra Preasfinþitul Pãrinte EmilianCriºanul.

„În ziua de 4 iulie 2017, înSala Sinodalã din Reºedinþa Pa-triarhalã, sub preºedinþia Prea-fericitului Pãrinte Patriarh Da-niel, s-a desfãºurat ºedinþa delucru a Sfântului Sinod al Bi-sericii Ortodoxe Române.

În cadrul acestei ºedinþe aavut loc alegerea Episcopului-vicar pentru Arhiepiscopia Su-cevei ºi Rãdãuþilor ºi a Episco-pului-vicar pentru Arhiepisco-pia Aradului.

Sfântul Sinod l-a ales prin votsecret pe Preacuviosul PãrinteArhimandrit Damaschin Lu-chian ca Episcop-vicar pentruArhiepiscopia Sucevei ºi Rãdã-uþilor, cu 39 de voturi din 45de voturi valid exprimate. NoulEpiscop-vicar va purta titulatu-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Lovin,pretenþiiimpertinente!

Pentru cã vrea sã aparã înpresã ºi fiindcã a tot fost cri-ticat cã papã banii statuluifãrã sã facã mare lucru înParlament, deputatul ALDEDumitru Lovin vrea sã îiseducã pe jurnaliºti cu niºtesimulacre de contracte demediatizare. Sumele sunt„gigantice”, între 200 ºi 300de lei pe lunã! Pentru acestmãrunþiº, Lovin are preten-þii impertinente: rapoarte demediatizare cu ziare ºi printscreenuri ataºate de la presascrisã, mediaplanuri din par-tea presei audiovizuale etc.,etc. Ce umilitor pentru pre-sã, ce avantajos pentru el.Uf!!!

Comisia demuncã ºiprotecþiesocialã a CamereiDeputaþilor vinela Vâlcea

La invitaþia deputatuluiPSD Eugen Neaþã, Comisiade muncã ºi protecþie socia-lã a Camerei Deputaþilor vafi prezentã la Vâlcea, de pe5 pânã pe 7 iulie a.c. Bun!!!Legea privind reducereavârstei standard de pensio-nare cu 2 ani, pentru ceicare au locuit în zoneleafectate de poluare rema-nentã, este caldã încã. Iarparlamentarii care îºi atri-buie acest amendament nuau fost în stare sã explice

cum se face cã aceastã legeeste valabilã numai pentrucei care au locuit pe o razãde 8 km în jurul Râmnicu-lui, nu ºi pentru cei carestau în „buza” platformeichimice. Acesta este prile-jul perfect sã ne luminãm.Poate cã nu toþi cei din co-misie au mâncat pâine culindan, o fi vreunul mai ne-poluat.

Temere!Pentru cã marele PNL are

datorii istorice de circa 6milioane de euro, liberaliivâlceni contribuie ºi ei lastingerea acestor datorii cuo cotã lunarã de 9.000 lei.Cum PNL Vâlcea se aflãprintre puþinele organizaþiide partid cu sediul cumpã-rat, temerea cea mare este canu cumva, careva sã punãsechestru pe acest spaþiu.Vai, vai!

Din comunicateledeputatuluiBuicanrãzbateun fior elitistde manea

Dezamãgitoare, de la ovreme, comunicatele de pre-sã ale deputatului PNL Cris-tian Buican. Pare cã i le scriemanelistul Guþã, fãrã supã-rare! Poftiþi o mostrã: „Ceide la PSD-ALDE sunt atâtde duºi cu capul cã nu în-þeleg cã aceste discuþii anu-leazã potenþialul de creºte-re economicã din acest an”.Cât „elitism”!

Publ

icita

te

ra Preasfinþitul Pãrinte Damas-chin Dorneanul.

De asemenea, Sfântul Sinodl-a ales prin vot secret pe Prea-sfinþitul Pãrinte Episcop-vicarEmilian Loviºteanul ca Epis-cop-vicar pentru ArhiepiscopiaAradului cu 43 de voturi din 46de voturi valid exprimate. NoulEpiscop-vicar va purta titulatu-ra Preasfinþitul Pãrinte Emilian

ArArArArArhiepiscopul Râmnicului,hiepiscopul Râmnicului,hiepiscopul Râmnicului,hiepiscopul Râmnicului,hiepiscopul Râmnicului,trtrtrtrtransfansfansfansfansferererererat la Arat la Arat la Arat la Arat la Arhiepiscopia Arhiepiscopia Arhiepiscopia Arhiepiscopia Arhiepiscopia Araduluiaduluiaduluiaduluiadului

Criºanul”, a anunþat marþi Bi-roul de presã al Patriarhiei Ro-mâne.

P.S. Emilian are 45 de ani ºipe 29 octombrie 2009 a fostales Episcop-vicar al Arhiepis-copiei Râmnicului, cu titlul Lo-viºteanul. Arhiepiscopia Aradu-lui este condusã de ÎPS Timo-tei Seviciu.

(M.P.)

Vâlcea: PS Emilian Loviºteanula devenit PS Emilian Criºanul

















[email protected] zzz AºteptãriAºteptãri Aºteptãri ... · teºte ºi pentru o plecare...

Documents

Transcript of [email protected] zzz AºteptãriAºteptãri Aºteptãri ... · teºte ºi pentru o plecare...