[email protected] zzz Nu miroase-a Nu miroase-aNu ...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 65. 65. 65. 65. 657 7 7 7 7 1 1 1 1 15 - 25 - 25 - 25 - 25 - 21 augus1 augus1 augus1 augus1 august 20t 20t 20t 20t 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

2Amãnunteîn pagina

PrimarPrimarPrimarPrimarPrimarul Crul Crul Crul Crul Craioaioaioaioaiovvvvvei sei sei sei sei spune căpune căpune căpune căpune cămirmirmirmirmirosul urât vosul urât vosul urât vosul urât vosul urât va disa disa disa disa dispărpărpărpărpărea dinea dinea dinea dinea din

orororororaş odată cu închideraş odată cu închideraş odată cu închideraş odată cu închideraş odată cu închiderea celuleiea celuleiea celuleiea celuleiea celulei5 de la Depozitul Ecologic5 de la Depozitul Ecologic5 de la Depozitul Ecologic5 de la Depozitul Ecologic5 de la Depozitul Ecologic

3Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 4

Când segândescla cãldurã,pe craioveniîi ia cu frig

















Jandarmeria,un fiasco deproporþii naþionale

















Nu miroase-aghenã,miroasea Mofleni

















Proiectul Legii pensiilor, care promiteo dublare a pensiilor pânã în anul 2021,a fost lansat în dezbatere publicã laCraiova, în prezenþa ministrului munciiºi justiþiei sociale, Lia Olguþa Vasilescu.

11Amãnunte

în pagina

Olguþa Vasilescu:Vrem o lege

a pensiilorechitabilã!

































15 - 21 august 2018 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Cel ce a dat glas critici-lor a fost consilierulmunicipal al PNL Ma-

rian Vasile, care susþine cã a fostasaltat de sesizãri pe acesteteme.

Vasile: Drumulspre „ciumã”, pavatcu bune intenþii

De menþionat cã pe ordineade zi a ºedinþei extraordinare deieri figura ºi un proiect de hotã-râre care permitea SC Salubri-tate Craiova SRL sã finalizezeachiziþia în leasing a ºase auto-compactoare care sã acoperedeficitul parcului auto al socie-tãþii. Acest lucru nu i-a tãiat dinelan lui Marian Vasile, care aþinut sã precizeze cã problemagunoaielor din Craiova ºi a mi-rosului pe care-l degajã trenea-zã deja nepermis de mult. „Nuºtiu unde vom ajunge cu aceas-tã situaþie a gunoiului din Cra-iova. Am mai ridicat aceastãproblemã ºi s-a promis cã situa-þia se va rezolva, dar nu s-a re-zolvat nimic. Vin tot felul desesizãri, vedem imagini pesteimagini din diferite cartiere,oamenii reclamã situaþiile cupricina. Ce se poate face cuaceste focare de infecþie? Ce se

PrimarPrimarPrimarPrimarPrimarul Crul Crul Crul Crul Craioaioaioaioaiovvvvvei sei sei sei sei spune că mirpune că mirpune că mirpune că mirpune că mirosul urâtosul urâtosul urâtosul urâtosul urâtvvvvva disa disa disa disa dispărpărpărpărpărea din orea din orea din orea din orea din oraş odată cu închideraş odată cu închideraş odată cu închideraş odată cu închideraş odată cu închidereaeaeaeaea

celulei 5 de la Depozitul Ecologiccelulei 5 de la Depozitul Ecologiccelulei 5 de la Depozitul Ecologiccelulei 5 de la Depozitul Ecologiccelulei 5 de la Depozitul Ecologic

întâmplã, de fapt? Nu putemasigura o minimã igienã în acestoraº?! Þânþari avem, gunoiavem. Dacã mai punem ºi mi-rosul, deja nu ºtim ce sã maifacem. Unde vreþi sã ajungem?La ciumã, cumva?”, a spus con-silierul PNL.

Genoiu: Problemae la periferie,nu la tomberoane.Se va rezolva

În replicã, primarul MihailGenoiu a spus cã a investigatproblema mai în detaliu în mo-mentul în care s-a confruntatpersonal cu mirosul persistentde gunoi ºi cã de vinã ar fi dam-ful venit de la depozitul ecolo-gic de la Mofleni, nu banaleletomberoane dintre blocuri pusepe lista de aºteptare de Salubri-

tate. Ambele posibile surse alemirosului sunt însã în curs deanihilare, a dat asigurãri edilul-ºef. „Le dãm acum posibilita-tea celor de la salubritate sã îºicompleteze parcul auto cu câ-teva autospeciale luate în lea-sing. ªtiþi bine cã a face finan-þãri pentru societatea de salubri-tate, atâta timp cât a fost atri-buit contractul de salubritatepentru operatorul regional, esteo treabã mai complicatã. ªi amgãsit aceastã variantã de a achi-ziþiona maºinile într-un leasingoperaþional ºi sperãm ca la sfâr-ºitul lunii sã fie flota completãºi sã înceapã acþiunea. Mirosulde gunoi însã nu are nicio legã-turã cu tomberoanele. Sunt, într-adevãr, disfuncþionalitãþi, se în-tâmplã chiar ºi la mine acasã.Am sunat ºi eu la salubritate,tocmai de asta am ajuns laaceastã concluzie sã luãm ma-

ºinile în leasing operaþional.Dar în niciun caz mirosul degunoi nu vine de la aceste plat-forme izolate care au o supra-faþã relativ micã. Mirosul degunoi nu poate sã vinã decâtdinspre groapa de gunoi sau maisunt focare, cum este balta Cra-ioviþei sau alte zone care aducgunoi. Un miros puternic era ºiîn zona Sineasca, dar dupã ceam casetat, nu mai este miros.Probabil cã dupã ce se acoperãcelula 5 de la Mofleni – ºi înþe-leg cã este acoperitã în mareproporþie ºi este în curs de obþi-nere a avizului pentru celula 6– , va dispãrea ºi mirosul”, aspus Genoiu.

Þânþarii plouaþi,greu de ucis

Primarul a þinut sã apere Sa-

Problema gunoaielor rãmase la dospit în oraºîn aºteptarea maºinilor Salubritãþii a ajuns dinnou în dezbaterea aleºilor locali craioveni,edilul-ºef fiind tras la rãspundere de cãtreopoziþie pentru mai multe probleme ce þin deactivitatea operatorului local de colectare adeºeurilor, pe lângã problema tomberoanelornegolite la timp, consilierii plângându-se cãlocuitorii Craiovei suferã ºi de pe urma þânþari-lor, rãmaºi imuni pânã acum la atacurile, dinaer ori la firul ierbii, purtate de angajaþii srl-uluimunicipal de profil.

lubritatea ºi în ceea ce priveºtecombaterea þânþarilor, care afost, susþine Genoiu, mult pes-te campaniile de dezinsecþie dinanii precedenþi. „În ceea ce pri-veºte þânþarii, pot sã vã spun cãacþiunile Salubritãþii în acestdomeniu anul acesta au fost dedouã ori, dacã nu de trei ori maimulte ºi mai intense decât în aniianteriori. Ca intensitate ºi canumãr au fost mult mai multe,atât cele cu avionul, cât ºi celederulate la sol, însã ploile careau fost în ultima perioadã aufãcut ca dezvoltarea þânþarilor sãfie foarte puternicã. Salubrita-tea nu ar putea sã facã mai multdecât a fãcut pentru cã, deja,sunt niºte parametri care trebu-ie sã fie aprobaþi de cãtre direc-þia de sãnãtate publicã pe carenu putem sã îi depãºim”, a pre-cizat edilul-ºef al Craiovei.

PrimarulMihail Genoiu

Nu miroase-aghenã, miroase

a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni


a Mofleni

15 - 21 august 2018www.indiscret.ro

3SPECIAL

de Cosmin Pretorian

La sfârºitul sãptãmânii tre-cute, România a fost mar-tora unei noi reprezenta-

þii de forþã a celei mai opaceinstituþii publice aflatã în subor-dinea Ministerului AfacerilorInterne, Jandarmeria Românã.Istoria modernã a României nedezvãluie originile hidoase aleacestei instituþii, trupele de Se-curitate ale regimului Ceauºes-cu. Dupã evenimentele din1989, puterea instalatã la Bucu-reºti cu preþul a mii de românimorþi în toatã þara a luat deciziade a reînfiinþa arma Jandarme-riei pe scheletul defunctelor tru-pe ale Securitãþii Statului, pãs-trând în proporþie covârºitoarecorpul ofiþeresc ºi menþinândstatutul militar al angajaþilor.Iniþial, Jandarmeria a fost for-matã pe de o parte din ofiþeri ºisubofiþeri angajaþi, pe de altã

parte din soldaþi în termen. Oda-tã cu scoaterea serviciului mili-tar obligatoriu, locul soldaþilorîn termen a fost luat de sergenþiangajaþi cu contract de muncã,dar schimbarea statutului oame-nilor nu a atras dupã sine ºi oreformã realã a instituþiei.

Jandarmii, mai rãidecât pãrinþiispirituali, trupelede Securitate

Reînfiinþatã cu scopul legife-rat de a proteja statul de dreptºi a veghea la asigurarea liniºtiipublice, Jandarmeria a fost dincapul locului gânditã ca un braþînarmat al potentaþilor politiciaflaþi la putere. ªi, neabãtut, s-acomportat ca atare pânã în pre-zent. O realã independenþã faþãde politicienii aflaþi la putere nua existat niciodatã, indiferent decadrul legislativ sub care ºi-a

Dacã cineva se mai îndoia de metodele primiti-ve ale Jandarmeriei Române de a se pune înserviciul public, acum cred cã lucrurile sunt pedeplin lãmurite. Evenimentele zguduitoare de lasfârºitul sãptãmânii trecute din Bucureºti,intervenþia abuzivã a sutelor de angajaþi aiacestei instituþii, violenþele iraþionale ale unorangajaþi ai statului român, jandarmii, faþã decetãþenii acestei þãri, plãtitori de taxe, devoalea-zã un adevãr crunt pe care Jandarmeria româ-nã se chinuie de ani de zile sã îl ascundã: lipsaunei reforme structurale ºi unor criterii profesi-onale clare în cazul promovãrilor în grad ºifuncþie. Jandarmeria Românã a fost, este ºi celmai probabil va fi o instituþie represivã, aflatã lacheremul unei clase politice româneºti imatureºi cu apucãturi dictatoriale.

desfãºurat activitatea. Foºtii ofi-þeri de trupe de Securitate dineºalonul doi au preluat coman-da imediat dupã 1989, iar rândpe rând generaþiile de ofiþericare s-au perindat în frunteaJandarmeriei ºi-au tras „seva“din apucãturile lipsite de virtuþiale acestora. De-a lungul anilor,politicienii, fie ei de dreapta saude stânga, pesediºti, bãsiºti saupeneliºti fãrã excepþie, ºi-auimpus oameni la conducereainstituþiei, pentru ca mai apoi sãse foloseascã de ea atunci cândinteresele le-o cereau. Aºa aufãcut Ion Iliescu ºi Traian Bã-sescu, aºa face acum LiviuDragnea. În spatele statutului demilitar al instituþiei, politica depersonal coordonatã de la vâr-ful Ministerului de Interne a fostuna tot timpul viciatã de ordi-nele venite pe linie de partid, iarconcursurile pentru angajarea„scutierilor“ au fost ºi sunt încontinuare „mânãrite“ pe planlocal, de multe ori tot în urmaintervenþiilor unor exponenþi aiclasei politice. Aºa se face cãjandarmii angajaþi mai degrabãîn baza mãrimii bicepºilor de-cât luând drept criteriu numã-rul de neuroni ajung ca, în mo-mente cheie, sã facã abuzurigrosolane în relaþia cu cetãþenii,mãrturie stând ºi evenimenteledin 10 august de la Bucureºti.Nu poþi fi decât o brutã nesim-þitã atunci când, din senin, te puicu bulanul pe oamenii nevino-vaþi, stând în genunchi ºi cer-ºind îndurare. Iar o astfel debrutã, protejatã de conducereajandarmeriei de la cel mai înalteºalon, nu face decât sã perver-

CãtreINSPECTORATUL DE JANDARMI AL JUDEÞULUI

DOLJ

În atenþia domnului inspector ºef,General de Brigadã Constantin Florea

În temeiul Art.6 din Legea 544/2001 privind accesul liber la

informaþiile de interes public,va rugãm sã ne rãspundeti la ur-mãtoarele întrebãri cu privire la activitatea efectivelor de jan-darmi din zona dumneavoastrã de autoritate în ziua de 10-08.2018.

Au fost dislocate efective de jandarmi în zona capitalei pentruziua 10.08.2018 ºi, dacã da, ce efectiv?

Ce rol au avut efectivele de jandarmi dislocate din Dolj înacþiunea din Piaþa Victoriei din Bucureºti în ziua de 10.08.2018?

Au fost implicaþi jandarmi din Dolj în acþiunea de represiuneasupra protestarilor?

Existã jandarmi din Dolj rãniþi sau care au avut de suferit învreun fel?

Cu ce armament au fost dotaþi jandarmii din Dolj pentru acþi-unea din 10.08.2018?

Au existat pierderi sau prejudicii de orice naturã pentru unita-tea pe care o conduceþi?

Cine a coordonat acþiunea efectivelor din Dolj dislocate înBucureºti în datã de 10.08.2018?

Dan Pãloiu,

preºedinte PMP Dolj

Pe cine aparãJandarmeria Românã

P artidul MiºcareaPopularã Dolj cere întemeiul Legii accesu-

lui liber la informaþiile de in-teres public nr. 544/2001, In-spectoratului de Jandarmi alJudeþului Dolj sã facã preci-zãri cu privire la participareaunor efective de jandarmi laevenimentele din Piaþã Victo-riei Bucureºti din datã de10.08.2018.

Având în vedere cã la aceas-tã datã jandarmii au folosit for-

þa împotriva protestatarilorpaºnici printre care se aflaufemei ºi copii, PMP vrea sã afledacã printre jandarmii care auacþionat în forþã ºi cu violenþãsunt ºi efective din Dolj.

PMP condamnã modul deintervenþie în forþã al jandar-milor ºi crede cã aceºtia auacþionat la comandã politicãºi nu au respectat Legea deorganizare ºi funcþionare aJandarmeriei Române nr 550/2004.

teascã din interior instituþia ºi sãofere un exemplu pentru aceijandarmi, mulþi, mi-aº permitesã apreciez, care au ales aceas-tã meserie nu din dragoste pen-tru bãtaie, ci de dreptate.

Prin prisma ultimelor eveni-mente, cred cã a sosit momen-tul unei evaluãri absolut impar-þiale ale activitãþii Jandarmerieiºi reformarea acestei instituþiipânã la punctul la care, indife-rent din ce unghi ar fi privitã,sã emane profesionalism ºi dra-goste pentru un serviciu publicimperios necesar societãþii ro-mâneºti. Altfel, riscãm la unmoment dat sã nu mai existenimic sãnãtos sub umbrela Mi-nisterului Afacerilor Interne. ªiasta ar fi un dezastru!

Jandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionale

Jandarmeria, un fiascode proporþii naþionale

Jandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionaleJandarmeria, un fiascode proporþii naþionale

Jandarmeria, un fiascode proporþii naþionale


4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Dupã câþiva ani deincertitudine legat defurnizorul agentuluitermic în municipiu,pe craioveni îi camtrec din nou fioriicând se gândesc cãnu mai este mult pânãcând sezonul rece îºiva intra în drepturi, iarautoritãþile nu au gãsitîncã o soluþie definiti-vã. În ciuda lipseioricãrui progres înaceastã direcþie,reprezentanþii munici-palitãþii susþin cã nuvor exista problemecu cãldura în iarna cevine.

Încã de la momentul în cares-a scufundat în datorii SCTermo SRL, furnizorul

agentului termic în municipiulCraiova, cãldura locuitorilor aatârnat mai mereu de un fir deaþã. Asta, deºi, în ciuda promi-siunilor nenumãrate, autoritãþi-le locale nu au reuºit sã vinã cuo soluþie pe termen lung, multaºteptata societate mixtã, care sãaibã în acþionariat ConsiliulLocal Craiova ºi ComplexulEnergetic Craiova, producãto-rul energiei termice, rãmânândpânã acum doar un vis frumos.Tocmai din acest motiv, nu este

de senatorMario Ovidiu Oprea,

preºedintele PNL Craiova

Deloc curtat de inspira-þie sau de un vag inte-res faþã de cuvântul

dat craiovenilor, primarul Cra-iovei s-a spãlat pe mâini de ne-putinþa consolidãrii ºi reabili-tãrii Colegiului Naþional ”Ca-rol I”. Probabil sãtulã sã bifezeeºecurile salvãrii acestei clãdirimonument, primãria s-a desco-torosit de grijã în luna martieprin câteva hârtii cu rol de pro-tocol, proiectul fiind predatCompaniei Naþionale de Inves-tiþii (CNI), subordonatã Minis-terului Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice. Asis-tãm adicã la un „fotbal” cu mo-loz, de proastã calitate, la niºtepase între protagoniºti incapa-bili, dat fiind faptul cã CNI nua izbutit nici ea cu licitaþia pen-tru actualizarea proiectului teh-nic. Departe de orice procedu-rã anulatã ºi reluatã, departe deorice amânare sau îndulcitorverbal, domnului Genoiu ar tre-bui sã-i fie ruºine pentru faptulcã umbreºte activitatea a douãinstituþii de renume precumColegiul Naþional ”Carol I” ºiOpera Românã Craiova. Acestmonument nu va fi niciodatãprotejat ºi reabilitat de primã-rie întrucât cultura ºi învãþã-mântul nu produc voturi pen-tru PSD. Orice scuzã sau ex-plicaþie sunt irelevante pentrucã rezultatul nu existã, iar de-gradarea se vede cu ochiul li-ber.

Este un primar în stand bycare, în complicitate, susþineun PSD avid de inculturã acãrui þintã este minima dezvol-

tare. Un primar a cãrui singu-rã ocupaþie stabilã este sã sem-neze condica în locul OlguþeiVasilescu, sperând sã nu-ºigreºeascã numele ºi care aº-teaptã cuminte sã se instalezeparagina peste Craiova. Chiardacã scopul precis ºi trasat dela centru este îndepãrtarea ori-cãrei forme de manifestare in-telectualã sau de inteligenþã,Craiova nu va ajunge copia„20-20” a Vioricãi Dãncilã ºinu va fi „educatã” precum„Suprema”, care nu ºtie nicio-datã unde se aflã ºi nici dacãlimba maternã cu o gramaticãimpecabilã este legalã când aio aºa funcþie în PSD.

Acest primar al Craioveiales cu „o majoritate din mi-noritate” nu a fãcut decât sã-ºibatã joc de prestigiul ºi impor-tanþa Colegiului Naþional ”Ca-rol I”, care, din 1895, are va-loare simbolicã pentru oraºulnostru, azi guvernat de micro-bi politici cu tulpini multiple.Chiar dacã bucãþi de tencuialãcontinuã sã cadã pe trotuar,nimeni din conducerea admi-nistraþiei craiovene nu calcã peacolo, nu oferã o ºansã elevi-lor cu potenþial, nu poartã gri-ja ca aceastã clãdire sã redevi-nã o fabricã de eminenþi, caresã punã la dispoziþie un spaþiusigur ºi o logisticã adecvatã.

Un primar adevãrat constru-ieºte. Un primar adevãrat re-parã. Un primar adevãrat cau-tã soluþii. Un primar adevãratnu renunþã. Un primar ca Mi-hail Genoiu aºteaptã sã treacãtimpul.

Un primarca Mihail Genoiu

aºteaptã sã treacã timpul

deloc surprinzãtor cã tot maimulþi craioveni îºi fac griji înprivinþa cãldurii din apartamen-te în sezonul rece care stã sãînceapã. „Ce-i drept, la asocia-þia noastrã nu au existat proble-me. Dar nu ºtii niciodatã cândte poþi trezi fãrã cãldurã în pli-nã iarnã. Mai ales cã situaþia laTermo este în continuare incer-tã, iar societatea aceea nouã decare se tot vorbea nu a mai apã-rut. Este clar cã existã niºte pro-bleme pentru care cei de la CEO(Complexul Energetic Oltenia -n.red.) nu vor sã se bage în trea-ba asta“, ne-a spus preºedintaunei asociaþii de proprietari dincartierul Valea Roºie.

Promisiuni „cãlduþe“În schimb, deºi nu a înregis-

trat niciun progres real în aceas-tã privinþã, reprezentanþii Pri-mãriei Craiova dau asigurãri cã,în iarna ce urmeazã, cãldura nuva pune probleme la nivel deoraº. Conform viceprimaruluiStelian Bãrãgan, încã se poartãdiscuþii, la Bucureºti, pentru ase clarifica sub ce formã juridi-cã se continuã legãtura cu CEO.„Cetãþenii sã nu se sperie. Vomavea cãldurã, ca ºi anul trecut.În ceea ce priveºte relaþia cuCEO, chiar ºi sãptãmâna trecu-tã am avut o discuþie sã vedemîn ce direcþie mergem. Vrem sãºtim cum putem accesa fonduri

europene pentru a pune pe pi-cioare partea de termoficare.Sãptãmâna viitoare avem o so-luþie finalã. Se studiazã între osocietate comunã, Primãria Cra-iova-CEO, ori o societate doaraparþinând CEO. În luna octom-brie aflãm dacã se aprobã saunu ºi prelungirea planului dereorganizare pentru încã un an”,a spus Bãrãgan, referindu-se lasituaþia SC Termo SRL.

În ceea ce priveºte costul gi-gacaloriei, autoritãþile locale nuîntrevãd, la aceastã datã, o creº-tere în acest sens.

Reamintim cã, în anul 2015,pentru o datorie de 300 mili-oane de lei, Complexul Ener-getic Oltenia a solicitat intra-rea în insolvenþã a SC TermoCraiova SRL, societatea carefurnizeazã cãldurã ºi apã cal-dã craiovenilor. TribunalulDolj a admis cererea, iar con-ducerea societãþii a fost atri-buitã unui administrator judi-ciar, iar acesta a întocmit unplan de reorganizare, pe treiani, care expirã în aceastãtoamnã. Creditorii au acceptatsã renunþe la o parte din dato-riile de recuperat, cu condiþiasã se respecte calendarul deplãþi ºi de sume restante, ceamai mare reducere a venit dinpartea CEO, care a acceptat sãprimeascã 119 milioane de leiîn loc de 299 de milioane lei.

Când se gândescla cãldurã, pe craioveni

îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig


îi ia cu frig

5POLITICÃ


Publ

icita

te

Primele mele intervenþii în plenulCamerei Deputaþilor, dupã ce amfost ales de locuitorii judeþului

Dolj, au fãcut referire la situaþia satuluiromânesc, la declinul demografic din þaranoastrã ºi la românii neajutoraþi din me-diul rural.

Am semnalat faptul cã este nevoie deimplicare pentru dezvoltarea României.Aveam cu toþii un plan care se numeaProgramul de Guvernare al PartiduluiSocial Democrat 2017-2020, bazat pe oviziune de politici publice lansate de lapremisa construirii unei societãþi echili-brate, bazatã pe principii incluzive, mairãmânea sã punem în practicã ce fusesescris în el. Sã modernizãm satul româ-nesc, sã facem din România un statprosper. O evaluare din anul 2012 de-monstra cã zona ruralã din þara noastrãavea nevoie de fonduri suplimentareaducãtoare de civilizaþie ºi bunãstare.Satele din România erau încã departe destandardele occidentale. O bunã parte dinlocalitãþile de la þarã nu dispuneau de apãcurentã ºi canalizare, ºcoli ºi unitãþi sa-nitare moderne, drumuri asfaltate sauterenuri cadastrate corespunzãtor. În ve-derea rezolvãrii acestor probleme preca-re a fost creat, începând cu 2013, Pro-gramul Naþional de Dezvoltare Localã(PNDL) finanþat ºi coordonat de Minis-terul Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice. Programul a finanþat înperioada 2013-2016 proiecte în vedereaalimentãrii cu apã ºi canalizare, întreþi-nerii ºi modernizãrii infrastructurii saude construire a bazelor sportive în me-diul rural, în total, de aproape 6 miliardelei. A fost un program bun, iar drept do-vadã ne serveºte faptul cã nici mãcarGuvernul Cioloº nu a îndrãznit sã renun-þe la el, doar l-a stagnat, aºa cum a fãcutcu multe alte proiecte. La alegerile par-lamentare din 2016 românii au susþinutprogramul nostru de dezvoltare. PNDLeste parte din el. Astãzi, în judeþul Dolj,dar ºi în restul þãrii, acest program dãroade. Cifrele o spun, nu noi. Faptul cãopoziþia îl contestã ºi i se opune face capropriii primari sã-i pãrãseascã. Prima-rii nu þin cont de politicã atunci când estevorba de oportunitãþi pentru dezvoltareaºi creºterea bunãstãrii locuitorilor. Ei vorsã demonstreze cã sunt capabili de rolulpe care îl au în comunitãþile lor. Vor sãdemonstreze, alãturi de noi, cã în Româ-nia se construieºte pentru români, nupentru alþii.

De exemplu, prin intermediul PNDLII am vãzut, în afara proiectelor cu fi-

PrPrPrPrProgrogrogrogrogramul Namul Namul Namul Namul Naţional de Dezvaţional de Dezvaţional de Dezvaţional de Dezvaţional de Dezvoltoltoltoltoltararararare Localăe Localăe Localăe Localăe Locală r r r r reconseconseconseconseconstrtrtrtrtruieştuieştuieştuieştuieşte şi dezve şi dezve şi dezve şi dezve şi dezvoltă Roltă Roltă Roltă Roltă Româniaomâniaomâniaomâniaomânia

nanþare europeanã, la fel de importanteºi ele dar destul de birocratice, cum seconstruieºte o grãdiniþã nouã în satulBistreþu Nou, comuna Bistreþ, iar dintoamnã va fi extinsã ºi modernizatã re-þeaua publicã de apã ºi canalizare ºi apãuzatã. În comuna Cerãt, pe care am vizi-tat-o recent, asfaltarea celor 2,4 km dedrum se apropie de final. În Giurgiþa,luna aceasta, începe asfaltarea tuturorstrãzilor. O investiþie de aproximativ 8milioane de lei. Lucru valabil în Goicea,Galiciuica sau la Bârca. Exemplele potcontinua în toate localitãþile din Dolj,chiar ºi acolo unde nu sunt primari PSD.O altã minciunã a PNL este demontatã.La Gighera vor fi alocaþi aproximativ 15milioane lei pentru extinderea alimentã-rii cu apã ºi reabilitarea grãdiniþei dinsatul Zãval, pentru înfiinþarea reþelei decanalizare ºi o nouã staþie de epurare lanivelul întregii comune, plus moderni-zarea grãdiniþei din satul Gighera. La felse întâmplã la Izvoare, Întorsura, Mãce-ºu de Sus ºi în restul localitãþilor dolje-ne. Pe site-ul Ministerului DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Publice gã-

siþi contractele. Pe lângã asta, Executi-vul alocã sume considerabile de banipentru modernizarea exploataþiilor agri-cole, prin sprijinul acordat agricultori-lor, pentru politici sociale dedicate tine-rilor de la sate ºi pentru îmbunãtãþireainfrastructurii legatã de internet. Am reu-ºit împreunã sã asigurãm un programprioritar dedicat modernizãrii Satului

Românesc, precum ºi comasarea tuturorprogramelor de finanþare de bazã într-un singur program - PNDL, cu un sin-gur minister integrator ºi cu aceleaºi re-guli de implementare.

Florinel Stancu,deputat PSD Dolj

În doi ani, GuvernulRomâniei a finanþat 9.500de obiective de investiþii

















de Virgil Dumitrescu

chiar în ziua tãierii capului sãuºi al fiilor, dintre care Mate-iaº nu trecea de 16 primãveri.Sfãtuiþi de pãrintele lor sãmoarã creºtineºte ºi nepãtaþiîn onoare. Ceea ce nu se poa-te sã nu-i fi miºcat pe amba-sadorii marilor puteri invitaþila festin de sultanul Ahmed alIII-lea: ai Angliei, Franþei,Imperiului Habsburgic ºi Ve-neþiei. Turcii au însãilat numai puþin de nouã capete deacuzare, din care meritã sãamintim: acumularea de averiºi sãrãcirea þãrii prin greleasupriri ºi impozite; sub pre-textul de a schimba aerul,domnitorul obiºnuia sã lo-cuiascã luni întregi la Târgo-viºte, pricinuind pagube supu-ºilor sãi ºi traficului din Bu-cureºti; tot el ºi-a procurat dinViena timpane ºi trâmbiþe deargint, ceea ce era de netole-rat, cãci însuºi Marele Sultannu le avea. Similitudini maivechi ºi mai noi cu profiluriale liderilor de la vârf în vre-murile de azi stau la îndemâ-nã. Subliniere: apostilate demarile puteri, toate aceste ca-pete de acuzare ºi altele s-arfi nãruit de la sine în condiþii-le trãdãrii de þarã ºi credinþã,baºca ale adaosului cuvenit decapital ºi aur. Numai în 1700,domnitorul cinstise Poarta cu300 de pungi înglobând160.000 de taleri, o avere ex-orbitantã. 16 august, ZiuaSfinþilor Martiri Brâncoveni,continuã prin pilde ºi învãþã-turi sã lumineze dreapta calea destinului românesc: “Sã nune pierdem ºi sufletele!...”

Pe 15 august 1714, Con-stantin Brâncoveanu(domnul Þãrii Româ-

neºti, 1688-1714) împreunã cucei patru fii ai sãi – Constan-tin, ªtefan, Radu ºi Mateiaº –ºi Enache Vãcãrescu, ginere,erau decapitaþi la Constantino-pol, pe vremea sultanului Ah-med al III-lea. Spun cronicilecã înainte de a se lãsa secureaasupra capului lor, au fost în-trebaþi pe rând dacã voiesc sãse facã turci ºi atunci vor fipãsuiþi. Cât infam vicleºug epicurat aici – priceapã fiecare,chiar dacã s-au scurs de atuncipeste trei secole. La o aºa in-sultã sau decãdere, nu doar asa, bãtrânul Brâncoveanu seadresã celor de-un sânge: “Fiiimei! Iatã, toate avuþiile ºi totce am avut, am pierdut. Sã nune pierdem însã ºi sufletele!Staþi tare ºi bãrbãteºte, dragiimei, ºi nu bãgaþi seama demoarte!” Un citat pe care isto-rici ºi dascãli cu chemare lageneraþiile încãpute pe mânãnu s-au sfiit sã-l rosteascã pedinafarã. Acesta a fost sfârºi-tul Brâncovenilor. Purgatoriulîncepuse mai de mult. Au fostînchiºi la Edikule, purtaþi înpicioarele goale pe strãzile ca-pitalei, umiliþi ºi batjocoriþi.Ultimul mare domnitor romândin Evul Mediu a fost întins peroatã, torturat cu fierul roºu,tãiat la mâini ºi la picioare sprea se lepãda de þarã ºi credinþã,dar ºi pentru a mãrturisi peunde îºi þine comorile. Niciuna, nici alta. Ce infam joc alsorþii! Domnitorul Þãrii Ro-mâneºti împlinea 60 de ani

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

Aºa se murea pentru þarãºi credinþã la 1714

Cãrþile sunt prieteni reci, se spune. Cu atât maipotriviþi pentru sezonul cald, pentru vacanþeleºi drumeþiile în care trebuie sã ne însoþeascã.În ultimele luni - iunie, iulie august -, zeci decãrþi au ajuns pe rafturile bibliotecii. Este vorbadespre noutãþile sezonului cald. Ca de fiecaredatã, cãrþile propuse cititorilor acoperã o gamãpe cât de diversã, pe atât de generoasã. Publi-cate în ultimii doi ani, 2017 ºi 2018, cele mai noicãrþi ajunse pe rafturile bibliotecii ating o pale-tã extinsã de gusturi ºi interese de lecturã, dela psihologie, formare ºi dezvoltare profesiona-lã la romane consacrate sau proaspãt lansate,de istorie, religie ºi spiritualitate, la beletristicã,jurnale de cãlãtorie, biografii ºi monografii.

Cei pasionaþi de cãlã-torii, locuri ºi desti-naþii exotice, deco-

ruri fantastice sau doar expe-rienþe de-o varã, pot împru-muta cãrþile despre „cele maifericite locuri din lume”, ghi-durile de supravieþuire în cã-lãtoriile alãturi de copii, pe-rimetrul Mãrii Negre sau în-tinderile nesfârºite ale conti-nentului african, cu diversi-tatea de culturi ºi obiceiuri,experienþele trãite în Japoniaºi China, narate în stilul in-confundabil al lui Nikos Ka-zantzakis, dar ºi multe alteleasemenea.

Amatorii de istorie, relaþiiinternaþionale ºi domeniileconexe au reale motive debucurie pentru cã seriile deprofil s-au îmbogãþit cu titlurirecent lansate. Din literaturaromânã sau strãinã de specia-litate, cãrþile disponibile pen-tru împrumut trateazã ches-tiuni precum direcþia în carese îndreaptã umanitatea, co-munismul, dinastia românã,evoluþia sinuoasã a educaþieipublice în România secole-lor XIX-XX, a comunitãþilorde italieni din România, res-pectiv judeþul Dolj. Învãþãtu-rile antice cu aplicabilitate încontemporaneitate, respectivbiografiile consacrate unorpersonalitãþi mondene, isto-rice sau politice, vin sã com-pleteze o specie literarã care

îºi are adepþii sãi.La fel de atractive sunt me-

moriile ºi însemnãrile persona-le, monografiile sau romaneleaºezate pe rafturile bibliotecii.Scrise în limbile românã ºi en-glezã, cãrþile se adreseazã tutu-ror categoriilor de public, indi-ferent de vârstã.

Pentru cã cititorii biblioteciimanifestã un interes aparte pen-tru cãrþile de formare ºi dezvol-tare profesionalã sau persona-lã, colecþia de profil a fost com-pletatã prin achiziþionarea celormai râvnite titluri apãrute pepiaþa internã.

„Achiziþia de carte este unadin activitãþile curente pe carele desfãºurãm neîntrerupt. Prac-tic, scurtarea timpului dintremomentul apariþiei unei cãrþi ºidisponibilitatea acesteia la rafteste o chestiune de cea mai mareimportanþã pentru noi ºi publi-cul cititor în egalã mãsurã. Fa-cem acest lucru cu speranþa cãutilizatorii noºtri vor continuasã frecventeze biblioteca ºi vorconsidera folositoare toate pro-iectele care au legãturã directã

cu fondul de carte. Pentru a nepãstra atractivitatea, completãmîn mod regulat colecþiile de car-te cu cele mai noi apariþii, cãrþidin varii domenii, pe care citi-torii noºtri au posibilitatea sã leîmprumute la domiciliu. Subli-niez ºi aportul posesorilor decard de bibliotecã în efortul deselectare ºi prioritizare a titluri-lor care ajung în bibliotecã. Þi-nem întotdeauna cont de suges-tiile ºi interesele de lecturã pecare le manifestã, iar asta faceca titlurile noastre sã circule ºisã fie lecturate de cât mai mulþicraioveni”, a declarat LucianDindiricã, managerul Bibliote-cii Judeþene „Alexandru ºi Aris-tia Aman”.

Cãrþile pot fi împrumutate dela Biblioteca Judeþeanã „Ale-xandru ºi Aristia Aman”, de lacompartimentele Împrumutcãrþi, de luni pânã vineri, în in-tervalul orar 08:30-20:15. Deasemenea, cãrþile pot fi împru-mutate ºi de la cele patru filia-le ale bibliotecii din Craiova,cartierele Brazda lui Novac,Craioviþa Nouã, Valea Roºie ºi


7CULTURÃ

Rovine.Suplimentar, serviciul de

împrumut, într-o formã multsimplificatã, se desfãºoarã ºiprin intermediul proiectelor„Summer Books & Water Li-brary”, în incinta Water Park-ului din Craiova, „Books ontracks”, în trenurile Hyperion,respectiv „Flying Books”, încadrul Aeroportului Internaþi-onal Craiova.

Selecþie de titluri:Adrian Cioroianu, „Aproa-

pe un secol de dinastie: poves-tea monarhiei române de ieri,pentru tinerii de azi ºi de mâi-ne”, Craiova, Editura ScrisulRomânesc Fundaþia-Editura,2018.

Ana Hogaº ºi Ionuþ Florea,„Oyibo: 2 oameni, 1 motocicle-tã, 14 luni în Africa”, Bucureºti,Editura Humanitas, 2018.

Berit Brogaard ºi Kristian

Marlow, „Mintea supraumanãsau despre genialitate ca însu-ºire fireascã a creierului nostru”,traducere din englezã de Cristi-na Jinga, Bucureºti, EdituraHumanitas, 2018.

Catherine Durandin, „Ro-mânia mea comunistã”, tradu-cere din limba francezã de Doi-na Jela, Bucureºti, Editura Vre-mea, 2018.

Cãtãlina Mihalache, Leoni-das Rados, coord., „Educaþiapublicã ºi condiþionãrile sale:(secolele XIX-XX)”, Iaºi, Edi-tura Universitãþii „AlexandruIoan Cuza”, 2015.

Constantin Avramescu,„Povestiri din alte vremi”, Bu-cureºti, Editura Vremea, 2018.

Eric Weiner, „Geografia fe-ricirii: în cãutarea celor mai fe-ricite locuri din lume”, traduce-re de Silvia Palade, Bucureºti,Editura Niculescu, 2018.

Etgar Keret, „ªapte ani

buni”, traducere din englezãde Ioana Miruna Voiculescu,Bucureºti, Editura Humani-tas, 2018.

Ivan Kiriow ºi Lea Mil-sent, „Zapping prin ºtiinþe:esenþialul pe care trebuie sã-lºtii”, traducere din limbafrancezã de Andreea Florici-cã ºi Liliana Butcu, Bucu-reºti, Editura RAO, 2018.

Melanie Benjamin, „Le-bedele de pe Fifth Avenue”,traducere din englezã ºi notede Florica Sincu, Bucureºti,Editura Humanitas, 2018.

Natalie Haynes, „Ghidulantic al vieþii moderne”, tra-ducere din limba englezã deMihai Moroiu, Bucureºti,Editura Baroque Books &Arts, 2018.

Nikos Kazantzakis, „Jur-nal de cãlãtorie: Japonia, Chi-na”, traducere din greacã ºinote de Ion Diaconescu ºiElena Lazãr, Bucureºti, Edi-tura Humanitas, 2018.

Sylvie Tenenbaum, „De-presia: o moºtenim sau nu?”,traducere de Alex. Vlad, Bu-cureºti, Editura Niculescu,2018.

Yu Hua, „China în zece cu-vinte”, traducere din chinezãºi note de Mugur Zlotea, Bu-cureºti, Editura Humanitas,2018.

Cãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe torideCãrþi reci pentruvacanþe toride

Lucian Dindiricã, managerul Bibliotecii Judeþene


Existã voci la nivel euro-pean care încep sã punãsub semnul întrebãrii

dacã România, în contextultensiunilor politice ºi sociale,mai poate onora, aºa cum secuvine, preluarea PreºedinþieiConsiliului Uniunii Europenela 1 ianuarie 2019.

Înmulþirea acestor voci poa-te genera un precedent extremde periculos la nivelul Uniu-nii Europene. Precedent caretrebuie evitat. Acest lucru poa-te fi fãcut deopotrivã prin co-recta informare a oficialilor dela Bruxelles asupra realitãþiiromâneºti, dar ºi prin modul încare decidenþii de la Bucureºtivor înþelege sã comunice UNI-TAR la Bruxelles în perioadaurmãtoare.

La mai bine 10 ani de la in-tegrarea sa deplinã, Româniava da un examen de maturita-te instituþionalã ºi politicã prinmodul în care va gestiona celeºase luni ale Preºedinþiei rota-tive a Uniunii. ªi, înainte deasta, prin modul în care auto-ritãþile române vor gestionaperioada pânã la preluarea Pre-ºedinþiei.

Cred cã toate vocile respon-sabile de la Bucureºti, de laPreºedinte pânã la liderii Opo-ziþiei, de la premier pânã laMinisterul de Externe ºi pânãla diplomaþia parlamentarã,vor trebui sã utilizeze cu res-ponsabilitate ºi patriotism ra-þional toate canalele oficiale ºisemioficiale în dialogul cu li-derii UE.

România nu trebuie sã fie

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

pusã în situaþia jenantã ºi inac-ceptabilã de a nu putea valori-fica instituþional un drept ce îirevine în baza statutului pe careîl are de membru cu drepturidepline al Uniunii Europene.- Preºedinþia Consiliului UEeste un bun prilej de a demon-stra cã ºtim sã înþelegem rolulce ne revine ºi putem sã îl ju-cãm cu maturitate ºi profesio-nalism. România este pregãti-tã tehnic ºi nu numai de a facefaþã cu brio provocãrii de a con-duce destinul Uniunii pentruºase luni de zile.

Preºedinþia românã a Con-siliului Uniunii Europene, înprima jumãtate a lui 2019, seva exercita într-un contextcomplex, pe fondul unor pro-cese de anvergurã, aflate înderulare, aºa cum sunt: Brexit,migraþia, tensiunile în relaþii-le transatlantice sau alocareabugetului UE pe ºapte ani (maibine de un trilion de euro).

Liderii de la Bucureºti tre-buie sã fie convingãtori în aarãta cã suntem pe deplin con-ºtienþi de provocãrile existen-te ºi cã România îºi poate asu-ma cu succes mandatul ce îirevine. Nicio fisurã nu trebuiesã aparã în linia acestui discursunitar.

Trãim într-o lume a dezin-formarilor de tot felul. ªiaceasta este o provocare cãre-ia trebuie sã îi facem faþã. Iarcând este vorba de interesulmajor al þãrii noastre, nu ar maitrebui sã fie loc de ezitãri, ri-valitãþi ºi jocuri de mizãmicã...

România îºi poate jucarolul european curesponsabilitate

Publ

icita

te

pag. 8

Publ

icita

te


pag. 9

Criza prin care trece liraturceascã a afectateuro, dar ºi monedele

de la marginea ei, din cauza ex-punerii marilor instituþii finan-ciare la bãncile turceºti, unsemnal de alarmã fiind traschiar de BCE, care a transmiscã este „îngrijoratã”.

Lira turceascã s-a prãbuºit laînceputul perioadei la 7,98 delire/euro, cel mai scãzut nivelal ultimilor 13 ani, în ciuda fap-tului cã Banca Centralã a Tur-ciei a anunþat cã va oferi „toa-te lichiditãþile de care bãncileau nevoie”, dar ºi cã va dimi-nua cerinþele cu privire la re-zervele minime obligatorii,mãsurã care ar trebui sã per-mitã intrarea în sistem finan-ciar a ºase miliarde de dolari.

Scãderea s-a amplificat dupãce Administraþia Trump aanunþat creºterea tarifelor deimport pe oþel ºi aluminiu fã-cute din Turcia.

Preºedintele Recep TayyipErdogan, unul dintre idolii ce-lor care conduc PSD, a þinut undiscurs prin care a îndemnatcetãþenii turci sã vândã aurul,euro ºi dolarii pe care îi deþinºi sã îi schimbe în lire, che-mând în ajutor ºi Divinitatea!

Evoluþia leului din perioadaanalizatã a fost influenþatã ºi deproiecþiile negative ale BNR,care în ultimul sãu raport asu-pra inflaþiei estimeazã o scãde-re puternicã a creºterii econo-mice, la un nivel de 4%. ÎnRaport, banca centralã antici-peazã „decelerarea notabilã acreºterii economice în 2018,

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

marcatã de evoluþiile nefavo-rabile din trimestrul I, inclu-siv în contextul diminuãrii în-crederii agenþilor economici”.Reamintim cã PSD ºi-a con-struit proiectul de buget pen-tru acest an pe o creºtere a PIBde 5,5%.

O veste bunã a venit din par-tea INS care a anunþat o dece-lerare a creºterii preþurilor îniulie la 4,56%, dupã ce ratalunarã a inflaþiei din iunie afost de 5,4%.

Cursul euro a început pe-rioada cu o medie de 4,6426lei ºi a încheiat-o la 4,6607 lei,într-o ºedinþã în care tranzac-þiile s-au realizat în culoarul4,655 – 4,664 lei.

Media dolarului american aurcat de la 4,0055 la 4,0937lei, cotaþiile de la sfârºitul in-tervalului atingând un vârf de4,103 lei.

La sfârºitul perioadei, mo-neda elveþianã s-a apreciat caurmare a crizei create de sis-temul financiar din Turcia,pânã la 1,129 franci/euro, in-vestitorii cãutând „refugii si-gure” pentru plasamente, iarmedia a urcat la 4,1152 lei, celmai ridicat nivel începând cu26 iulie 2017.

Perechea euro/dolar a scã-zut la finalul perioadei pânã la1,1365 dolari, minim care nua mai fost atins din mai 2017.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a înche-iat perioada la 6.469,22 dolari.

Analiza cuprindeperioada 7 – 13 august

Publ

icita

te

Vacanþa pentru leus-a sfârºit

Muzeul Olteniei s-aîntors cu douã premiide la Olimpiada Naþio-nalã de MeºteºuguriArtistice ºi Tradiþiona-le, organizatã deComplexul NaþionalMuzeal ASTRA Sibiu.

Doi tineri sculptori de laMuzeul Olteniei Craio-va au participat anul

acesta, alãturi de alþi 260 de re-prezentanþi ai tradiþiilor popu-lare din 32 de judeþe ºi din strãi-nãtate (Mexic, Republica Bul-garia, Republica Moldova, R.P.Chinezã), la un eveniment cul-tural cu reprezentativitate ma-jorã – Ediþia a XXIII-a a Olim-

Premii pentru tineriisculptori craioveni

piadei Naþionale de Meºteºu-guri Artistice ºi Tradiþionale,organizatã de cãtre specialiºtiiMuzeului ASTRA Sibiu. Mu-zeul Olteniei Craiova a fost re-prezentat la acest prestigios eve-niment cultural de Secþia de et-nografie (“Casa Bãniei”), maiexact de doi dintre participanþiila atelierul de sculpturã lemn cefiineazã la aceastã secþie de pes-te 5 ani ºi este coordonat de pro-fesorul Ionu Smarandache.

Astfel, Robert Preda ºi AndreiVârtosu au obþinut locul II, res-pectiv locul III, la Secþiuneasculpturã lemn, pentru fru-moasele lucrãri pe care le-aurealizat timp de 5 zile, spre fi-nalul lunii iulie, la Muzeul în aerliber din Dumbrava Sibiului.


11ACTUALITATE

Proiectul Legii pensii-lor, care promite odublare a pensiilorpânã în anul 2021, afost lansat în dezbate-re publicã la Craiova,în prezenþa ministruluimuncii ºi justiþieisociale, Lia OlguþaVasilescu.

Conform ministrului Va-silescu, legea urmãreº-te eliminarea inechitã-

þilor dintre cei care au cotizategal ºi primesc pensii diferite,dar ºi dintre bãrbaþi ºi femei, aºacum se întâmplã în prezent.„Proiectul de lege urmãreºte eli-minarea inechitãþilor din siste-mul public de pensii, care au

Olguþa Vasilescu:Vrem o lege a

pensiilor echitabilã!fãcut ca persoane care au lucratacelaºi numãr de ani, în aceeaºiprofesie ºi au cotizat egal, sãaibã pensii diferite. De aseme-nea, se eliminã inechitãþile dinsistem dintre femei ºi bãrbaþicare au lucrat acelaºi numãr deani, în aceleaºi condiþii ºi careau contribuit egal, dar careaveau pensii diferite. Prin actulnormativ, pensiile în discuþie seegalizeazã”, a declarat ministrulmuncii în faþa celor peste 100de pensionari craioveni prezenþila Centrul Multifuncþional.

Proiectul proiectului, viitorulact normativ, se bazeazã pe maimulte principii fundamentale:contributivitate, adicã platã înfuncþie de contribuþie; egalitate,adicã pensionarii care au aceeaºivechime, dar care au ieºit la pen-

sie în momente diferite, primescaceeaºi sumã de bani; solidari-tate socialã, adicã generaþiile înactivitate susþin, prin plata con-tribuþiilor lor, generaþiile de pen-sionari ºi, în viitor, vor fi susþi-nute la rândul lor; imprescripti-bilitate, adicã dreptul la pensienu se poate prescrie.

Lia Olguþa Vasilescu a þinutsã elimine orice îngrijorare apensionarilor, declarând cã pro-iectul de lege precizeazã cãnicio pensie în platã nu va scã-dea. „Dacã, în cazul în care, înurma recalculãrii, va rezulta osumã mai micã decât cea aflatãdeja în platã, atunci se va men-þine suma în platã“, a precizatministrul muncii, care a adãu-gat cã nu se modificã vârstastandard de pensionare.


Publ

icita

te

12ACTUALITATE

Elevii doljeni absolvenþi ai claselor a VIII-a ºi aXII-a cu media maximã obþinutã la EvaluareaNaþionalã ºi Bacalaureat au fost premiaþi încadrul unei ceremonii care a avut loc la sediulInspectoratului ªcolar Judeþean Dolj.

Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de standuri deprezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de la legume ºi fructe lamateriale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind pe osuprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme de sigu-ranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa în domeniu(fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), precum ºi existenþaliniilor speciale de transport urban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un important centru de aprovi-zionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Absolvenþii clasei a VIII-a au primit câte 1.000de lei, iar cei de clasa a

XII-a câte 3.000 de lei. „Inspec-toratul ªcolar Judeþean Dolj agãzduit festivitatea de premierea absolvenþilor care au obþinutmedia 10.00 la Evaluarea Naþi-onalã pentru clasa a VIII-a dinanul 2018 ºi la Examenul Naþi-onal de Bacalaureat, sesiuneaiunie-iulie 2018. Ministerul Edu-

caþiei Naþionale premiazã absol-venþii care au obþinut medii ma-xime, în semn de apreciere a per-formanþelor realizate”, a spusprof. Nicoleta Liþoiu, purtãtorulde cuvânt al IªJ Dolj.

În total, 24 de absolvenþi declasa a VIII-a au obþinut punc-taj maxim la Evaluare, în vre-me ce la examenul de Bacalau-reat au existat doar doi elevicare au obþinut media 10.

Dolj: Banipentru eleviide media 10


















13CULTURÃ

”Puppets OccupyStreet”, primul ºiunicul festival de artaanimaþiei din Româ-nia, derulat exclusivîn spaþii neconvenþio-nale ºi care aduce laun loc doar artiºtiindependenþi ºi trupeprivate, se pregãteºtesã ocupe din noustrãzile Craiovei, îndeja cunoscuta pe-rioadã 25 august - 1septembrie, cu ceade-a V-a ediþie.

În 2018, pãpuºari din lumeaîntreagã, pãpuºi uriaºe,care alegorice, spectacole

pe strãzi, în parcuri, grãdini,pieþe publice, ateliere, expozi-þii situeazã Pãmântul în centruluniversului ”Puppets OccupyStreet” ºi anunþã închidereaconceptului cu poveºti, întâm-plãri ºi creaþii care au pus învaloare elementele primordia-le – Apa, Focul, Aerul – subsemnul cãrora s-au aflat ultime-le trei ediþii ale festivalului.

”Puppets Occupy Street” esteorganizat de Teatrul Colibri ºifinanþat de Primãria ºi Consi-liul Local Municipal Craiova,

Ediţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a V-a, -a, -a, -a, -a, EarEarEarEarEarth Editionth Editionth Editionth Editionth Edition, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 august - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 septttttembrieembrieembrieembrieembrie

bucurându-se de susþinerea par-tenerilor tradiþionali din dome-niile public ºi privat: regii au-tonome, instituþii de culturã,

forþe de ordine, precum ºi a unuinumãr tot mai important de vo-luntari ºi sponsori.

ªi-au anunþat participarea la

ediþia cu numãrul 5 a Festiva-lului ”Puppets Occupy Street”companii de teatru private ºiartiºti independenþi din 17 þãri.

”Puppets Occupy Street” -Earth Edition 2018 înseamnãaproape 400 de evenimente,oferite gratuit publicului, desfã-ºurate concomitent în 21 de spa-þii, faþã de ediþia pilot din 2014,când în cele 8 zile de festival s-au organizat 85 de evenimente.

Creat pentru comunitate, fes-

tivalul continuã ºi în acest anmisiunea începutã în 2014, ace-ea de a asigura publicului accesla educaþie prin teatrul de ani-maþie, prin care de asemeneaurmãreºte sã dezvolte schimbu-rile interculturale între Craiovaºi alte oraºe ale lumii ºi sã atra-gã noi categorii de public dindiverse medii culturale.

”Puppets Occupy Street” areuºit sã câºtige încrederea ºisimpatia craiovenilor, devenindevenimentul pe care ºi l-au asu-mat ca fiind al lor, pe care îl aº-teaptã cu încântare ºi curiozita-te ºi pentru care primesc în fie-care an admiraþia ºi recunoºtin-þa organizatorilor. Participareaextraordinarã a publicului estemotorul care pune anual în miº-care acest maraton al artei ani-maþiei în capitala Olteniei.

Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova


















14UTILE J

U R

I D

I C

A

Pãrinþii, indiferent dacãsunt cãsãtoriþi sau nu,au obligaþia legalã de

a întreþine copiii. Dacã unuldin pãrinþi nu a recunoscutcopilul, celãlalt pãrinte poateobþine hotãrârea judecãtoreas-cã privind existenþa legãturiide sânge.

Dacã obligaþia de întreþine-re faþã de copil nu se executãde bunãvoie, în naturã, instan-þa de tutelã obligã pãrinteledebitor. Judecãtoria va dispu-ne executarea întreþinerii eiprin plata unei pensii în bani.Pensia de întreþinere se poatestabili sub formã unei sumefixe sau într-o cotã procentua-lã din venitul net lunar al ce-lui care datoreazã întreþinere.Aºadar, pensia alimentarã sauobligaþia de întreþinere repre-zintã o instituþie juridicã cegenereazã obligaþii patrimoni-ale, fiind reglementatã de Co-dul Civil. Pensia de întreþine-re se raporteazã la mai multeaspecte. Nu poate pretinde în-treþinere copilul care s-a fãcutvinovat faþã de cel obligat laîntreþinere de fapte grave, con-trare legii sau bunelor mora-vuri. Astfel, copilul care ºi-ajignit ori calomniat pãrintele,grav, în public, pierde dreptulla întreþinere. Copilul care seaflã în stare de nevoie din cul-pa sa poate cere numai întreþi-nerea de strictã necesitate.Astfel, copilul de 19 de ani,dacã ºi-a dat demisia fãrã mo-tive, nu mai poate cere întreþi-nere de la pãrintele sãu pentrualte aspecte decât strictul ne-cesar. Starea de nevoie a per-soanei îndreptãþite la întreþine-re, precum ºi mijloacele celuicare datoreazã întreþinere, pot

Pensie alimentarã copil.Pensie alimentarã copil neplãtitã

fi dovedite prin orice mijloc deprobã.

Cine plãteºte pensiede întreþinereºi în ce procent

Copilul are drept la întreþine-re atâta timp cât se aflã în nevo-ie, neputându-se întreþine dinmuncã sau din bunurile sale.Legiuitorul a prezumat cã uncopil, devenit chiar major, pânãla 26 de ani, dacã continuã stu-diile, trebuie ocrotit de pãrinþiprin întreþinere lunarã. Obliga-þia de întreþinere a copilului poa-te fi acordatã numai dacã pãrin-tele a recunoscut copilul saudacã o instanþã de judecatã aconstatat calitatea de pãrinte.Pensia se datoreazã numai dacãsunt întrunite condiþiile cerutede lege. Obligaþia se stabileºtepânã la o pãtrime din venitul sãulunar net pentru un copil, o trei-me pentru 2 copii.

Cuantumul întreþinerii datora-te copiilor, împreunã cu întreþi-nerea datoratã altor persoane,potrivit legii, nu poate depãºijumãtate din venitul net lunar alcelui obligat. Obligaþia de între-þinere se executã în naturã, înprincipal. Asta înseamnã cã pã-rintele trebuie sã asigure celenecesare traiului ºi eventualelecheltuieli pentru educare, învã-þãturã ºi pregãtire profesionalã.Doar dacã apare refuzul oriomisiunea, Judecãtoria impuneobligaþia achitãrii unei sume debani.

Pânã cândse plãteºte pensiade întreþinere

Teoretic, pensia înceteazãcând copilul împlineºte 18 ani.Însã, dacã acesta continuã stu-diile, va avea dreptul sã pri-

meascã pensie pânã la 26 de ani.Pensia înceteazã când pãrin-

tele nu mai deþine venituri sufi-ciente. Pentru încetarea din ca-uza lipsei veniturilor, pãrinteledebitor trebuie sã sesizeze Ju-decãtoria.

Pensia alimentarãneplãtitã

Dacã pensia nu a fost achita-tã cel puþin trei luni, persoanainteresatã, pãrintele la care seaflã minorul în grijã ori copiluldevenit major, pot sesiza Secþiade poliþie. Doar pensia alimen-tarã stabilitã printr-o hotãrârejudecãtoreascã va avea relevan-þã. În momentul în care pãrinte-le obligat la pensie este citat,este foarte posibil sã-ºi achite

C.A. Coltuc

Reintroducerea unei re-glementãri a bacºiºuluia revenit pe agenda

discuþiilor, în ultimele luni, fiindsusþinutã de o parte a industrieiHoReCa (hoteluri, restaurante ºicafenele), pe considerentul cã vaaduce beneficii atât pentru indus-trie în ansamblu, cât ºi pentru bu-getul de stat. Evident cã o even-tualã propunere ar trebui sã îm-brace o formã diferitã de ceaaplicatã în urmã cu trei ani ºiabrogatã la scurt timp de la in-trarea în vigoare, din cauza nea-

Reintroducerea unei reglementãri a bacºiºuluia revenit pe agenda discuþiilor

obligaþiile. De asemenea, celobligat prin hotãrâre judecãto-reascã poate fi supus executãriisilite, prin Judecãtoria compe-tentã.

De când se achitãpensia deîntreþinere

Pensia de întreþinere se dato-reazã de la datã cererii de che-mare în judecatã.

Poate fi acordatã ºi pentru operioadã anterioarã, dacã intro-ducerea cererii de chemare înjudecatã a fost întârziatã dinculpã debitorului. Pensia de în-treþinere se plãteºte periodic, deobicei lunar. Pãrþile pot stabilitermenele. În lipsa acordului lor,instanþa va stabili termenele

junsurilor constatate în practicã.În acest context, o privire asu-pra mãsurilor adoptate de altestate poate aduce un plus de cla-ritate în cadrul dezbaterilor pemarginea acestui subiect.

În Uniunea Europeanã, abor-darea nu este una unitarã. Une-le þãri, cum ar fi Spania, Bulga-ria, Ungaria, nu au nicio regle-mentare în legislaþie. Altele însãau prevederi în acest scop.

În Franþa, de exemplu, bacºi-ºul este inclus pe bonul fiscal,iar sumele astfel încasate de cã-

tre companii sunt, ulterior, dis-tribuite cãtre angajaþi, conformlegii. În alte state, de exempluîn Germania, Italia sau Cehia,societãþile includ fie în preþulproduselor, fie pe un rând se-parat de pe bon o “taxã pentruservicii”, cuprinsã între 10%ºi 15% din valoarea notei deplatã. Sumele devin venit la ni-velul companiei ºi, ulterior,sunt distribuite cãtre angajaþiºi impozitate ca atare.

prin hotãrâre judecãtoreascã.

Pensia deîntreþinerepoate fi modificatã

Dacã se iveºte o schimbareîn ceea ce priveºte mijloacelecelui care presteazã întreþine-rea ºi nevoia celui care o pri-meºte, judecãtoria poate mãrisau micºora pensia de întreþi-nere ori poate hotãrî încetareaei. Pensia de întreþinere stabi-litã într-o sumã fixã se indexea-zã de drept, trimestrial, în func-þie de rata inflaþiei. Pentruaceasta, persoana interesatã seva adresa din nou instanþei.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

aflate nu de azi în teoria fotba-lului de aiurea. De ce, la o adi-cã, “piticii din România”, înexpresia trufaºã a cotidianuluiBild, nu ar fi capabili sã doboa-re un guliver ca Leipzig? Nicinoi nu suntem din cale-afarã depãtimaºi ca sã nu recunoaºtemcã între RB Leipzig ºi CS Uni-versitatea existã o fâºie de cãr-buni pe iarbã greu de penetrat,mai ales dacã Devis Mangia nuîl va fi citit îndeajuns pe Ran-gnick. Altminteri, fotbalul ro-mânesc va rãmâne pe meterezecu douã din patru reprezentan-te mari ºi tari. Ba chiar cu una,fiindcã, aºa cum am vãzut-o peHajduk Split, aceasta e o nucãtare, iar 0-0, de la care se plea-cã, implicã riscuri. Singura caºi calificatã în play-off-ul Eu-ropa League este campioanaCFR Cluj, cãreia sorþii i-au scosîn cale, din multe alte variabileinsomniace, un team ale cãruitricouri reintrã în uitare cu ulti-mul fluier de arbitru: Alashkert.Dupã toate semnalmentele, peCFR o aºteaptã în play-off Le-gia Varºovia. Noua campioanãa þãrii n-a fost în stare sã întoar-cã fotbalului mai nimic din co-eficientul care a permis partici-parea cu douã echipe româneºtiîn Champions League. Iar tãm-bãlãul creat dupã ruºinoasamazilire a lui Edi Iordãnescu dela cârma echipei adaugã niºteumbre greu de ºters cu che-wing-gum. Rãmâne, peste toa-te, acelaºi sentiment de neputin-þã al echipelor de club în con-fruntãrile cu fotbalul “parfu-mat”.

La început au fost patruechipele bune pentru ex-port, în litera ºi spiritul

campionatului Ligii I odatã în-cheiat. Cu trecerea din Cuptorîn Gustar, Viitorul, campioanaRomâniei cu doar un sezon înurmã, a capotat în faþa uneiechipe olandeze cu ecou din celde-Al Doilea Rãzboi Mondial.Tinerii jucãtori ai lui Hagi au ce-dat fãrã prea mare zbatere. Joi,încã douã echipe de-ale noas-tre se vor înfrunta pe graniþadintre a fi ºi a nu fi în EuropaLeague, iar misiunea cea maidificilã o are “U” Craiova. Nu-mele cãlãului circulã de o sãp-tãmânã în triplã ipostazã pe bu-zele oltenilor: Konate, Cunha,Poulsen. Adicã RB Leipzig.Pentru conformitate, a trimis ºiMartic un trasor (min. 90+4)care le-a stat în gât redbulliºti-lor. “Golul primit a enervat,pentru cã meciul era practic ju-cat”, a rãbufnit cel ridicat larang de antrenor, Rangnick.Bãtrânului Ralf i s-a pãrut evo-luþia elevilor sãi, “aproape per-fectã, în ciuda lipsei de concen-trare din faþa porþii”. Aici, ca sãzic aºa, ar fi o pâine de mâncat.Vulcanul de pe “Ion Oblemen-co” ar putea mãri pulsul marca-torilor de pe Red Bull Arena, casã ne referim doar la Konate,Cunha ºi Poulsen. Sunt plinetabelele electronice de rãstur-nãri care n-au avut de a face cuvalori intrinseci, dictând încompensaþie nebãnuita formã“de zile mari”, norocul direcþi-onat la o poartã ºi ghinionul laaltã poartã, categorii filosofice

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

4-3-2-1, scara “greilor”din fotbal

I storia lui Don Balonseamãnã în unele pri-vinþe cu istorioara lui

Don Quijote. Aruncã în joc treipuncte ºi, dupã ce moara ma-cinã vânt, culege douã. Cumdracului vine? La victorie leiei pe toate, aºa cum la înfrân-gere le pierzi pe toate. Iar în-tre victorie ºi înfrângere emeciul egal. În care FIFA ºiUEFA investesc regulamentartrei puncte ºi culeg, neregula-mentar, douã puncte: unul mie,unul þie. ªi al treilea? Întrebaþi-l pe Don Balon. L-a luat vân-tul. O anomalie perpetuatã decând se joacã fotbal, fiindcã n-am citit sã se fi sesizat cinevadin oficiu cum cã de ce douãpuncte când sunt trei.

Dacã e matematicã, hai s-opunem la punct. În loc de1+1=3, propunem 1+2=3, ºinimeni n-ar strâmba din nas.Adicã: echipa care evoluea-zã pe teren propriu ºi nu reu-ºeºte decât egal sã primeascãregulamentar ceea ce i se cu-vine – 1 punct. Veþi fi deacord cu mine cã un egal în

deplasare e altceva decât un egalacasã, ce naiba, Don Balon,unde þi-a stat mintea?! Rãspla-ta – 2 puncte. A, stai cã se ener-veazã tehnicienii lui Scrumbie:Nu, Don Balon, cã se pun ãiadin deplasare cu autobaza înpoartã, iar noi îi încurajãm înpofida celor care atacã ºi nu suntîn stare sã-i destrame. Joc ofen-siv, frate!

Zãu? Nimic mai greºit, pen-tru cã în runda urmãtoare – cesã vezi? – vine rândul oii sã sefacã berbec. Cei ce o iau debunã ºi pe termen lung îºi pro-pun sã câºtige apãrându-se, daude bucluc în toate partidele dindeplasare. ªi haideþi sã n-o mailungim. Orice campionat propu-ne atâta apãrare cât atac ºi in-vers. Deci, stop 1+1=3!

O altã anomalie priveºte su-percupele care au invadat lumeapentru niºte bani în plus. Bine,atât FIFA cât ºi UEFA vor sus-þine din rãsputeri altceva – in-teresul publicului. Nimeni dinlume însã nu considerã cã dea-supra echipei campioane trebuiesã troneze o supercampioanã.

Un nonsens. Deasupra cifrei1, corespunzãtoare echipeicampioane, o altã cifrã 1 co-respunzãtoare echipei aºa-zissupercampioane. Cum vineasta? O echipã campioanã n-ar fi trebuit sã accepte nicio-datã modul meschin de a ficãlcatã în picioare prin atri-buirea superputerii câºtigã-toarei de supercupã.

Pentru a ieºi campioanã –în România, de exemplu –,respectiva candidatã la titluare de disputat 30 de partideîn campionatul regulat ºi alte10 în play-off. Aºadar, ceeace a reuºit în 40 de partideprin muncã ºi un morman debani investiþi, poate pierde,formal, într-un singur meci,cel din supercupã. Pãi asta ºivrem sã spunem: formã fãrãfond. O ultimã întrebare, de-sigur, retoricã. Echipa cam-pioanã merge în ChampionsLeague, câºtigãtoarea cupeimerge în Europa League.

Pãi ºi supercampioana?Nicãieri. Superdovada!

(V.D.)

CălcândCălcândCălcândCălcândCălcândpe iarpe iarpe iarpe iarpe iarbăbăbăbăbă

Anomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don BalonAnomalii alelui Don Balon

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Publ

icita

te

de Valentin Zarea

Parcul Industrial Cra-iova a apãrut înurmã cu mai bine de

un deceniu în apropiereaFabricii de Avioane Craio-va, dupã ce Guvernul Ro-mâniei de la acea vreme afost de acord sã cedeze osuprafaþã de 8 hectare cãtreautoritãþile judeþene. Inves-tiþia a reprezentat dorinþa re-prezentanþilor ConsiliuluiJudeþean Dolj de a puneumãrul la dezvoltarea eco-nomicã a acestui judeþ, într-o perioadã în care fosteleuzine de stat se închideau,iar locurile de muncã repre-zentau o mare problemãpentru întreaga zonã de Suda þãrii. „Primul lucru pe carel-a fãcut noua societate carefusese înfiinþatã pentru ad-ministrarea acestui parc afost sã reabiliteze infrastruc-tura. Vorbim despre reþelelede apã, canal ºi electricita-te. Nu a trecut mult ºi pri-mele firme au început sãvinã, atrase de faptul cã aicibeneficiau de anumite avan-

taje, cum sunt scutirea de la pla-ta taxelor ºi impozitelor localepentru teren ºi clãdiri“, a decla-rat Marian Nicoli, directorul ge-neral al SC Parc Industrial Cra-iova SA.

Investiþii de peste 30de milioane de euro

De-a lungul anilor, ConsiliulJudeþean Dolj a cãutat sã extin-dã pe cât posibil parcul indus-trial, astfel cã în prezent acestaa ajuns la 18,4 hectare, gradulde ocupare fiind de 100%. Aiciºi-au desfãºurat sau încã îºi des-fãºoarã activitatea 41 de firme,care au realizat investiþii deaproape 30 de milioane de euro.„Cele 41 de firme care au avutsau încã au locaþia în Parcul In-dustrial au generat aproape1.600 de locuri de muncã. Înprezent, doar aici avem ac-tive peste 750 de locuri demuncã, iar pe orizontalãvorbim de alte 700 de lo-curi de muncã. Sunt aicifirme care produc maºinide ambalat, se produc aicitrotinete electrice, sunt fir-me de confecþii, firme de

advertising. Toate acestea auinvestit aici aproape 30 de mi-lioane de euro, banii mergândîn mijloace de producþie, în teh-nologii, licenþe de fabricaþieetc. Acest efort investiþional s-

a vãzut în dezvoltarea parcu-lui“, a declarat Nicoli. Acesta aprecizat cã, pe lângã investiþii-le private, în Parcul Industrialau fost investiþi peste 10 mili-oane de euro, bani veniþi dinpartea Consiliului JudeþeanDolj ºi care au mers în infras-tructura parcului.

Afaceri de succesnãscute la Craiova

Deºi Parcul Industrial s-a do-vedit un succes, Consiliul Jude-þean Dolj nu s-a limitat doar laatragerea de investitori, ci a în-cercat sã stimuleze crearea de

Înfiinþat în 2006, Parcul Industrial Craiova s-atransformat rapid într-unul dintre cele mai desucces proiecte ale Consiliului JudeþeanDolj. Graþie unui amplasament favorabil, darmai ales facilitãþilor oferite firmelor interesa-te, parcul a devenit în scurt timp un reper peharta economicã a judeþului. Cu zeci de firmeamplasate pe cele 18 hectare, Parcul Indus-trial Craiova a ajutat la crearea a peste 1.500de locuri de muncã ºi a atras investiþii depeste 30 de milioane de euro, o performanþãincontestabilã dupã orice standard.

noi afaceri. Acest lucru a fostposibil prin realizarea unui in-cubator de afaceri, ridicat în in-cinta parcului, o clãdire de2.000 mp cu 24 de unitãþi nu-mite „celule de incubare“, încare oamenii de afaceri care vorsã vinã primesc spaþiu ºi con-sultanþã pe o perioadã de treiani. „În anul 2008, CJ Dolj aaplicat, în cadrul unui programeuropean, ºi a obþinut o sumãde 6 milioane de euro, bani cuajutorul cãrora s-a realizat, prin-tre altele, o clãdire nouã desti-natã sprijinirii afacerilor aflatela început de drum. Proiectul afost finalizat în 2010, iar în2011 am avut primele solicitãri,fiind acum la un grad de ocu-pare de 70%. Vorbim despremai multe spaþii, cu suprafeþeîntre 60 ºi 120 de metri, carebeneficiazã de condiþii de pro-ducþie, birouri, dar ºi activitatede cercetare. Incubatorul s-adovedit a fi un real motor dedezvoltare pentru numeroaseafaceri de succes“, a precizatdirectorul general al SC ParcIndustrial Craiova SA, care adat exemplul firmei Hedone,cunoscutul producãtor de apa-rate de cafea, care a început ladrum într-unul dintre spaþiileincubatorului de afaceri, iaracum îºi desfãºoarã activitateaîn incinta parcului.

Succesul Parcului Indus-trial Craiova a determinat au-toritãþile judeþene sã sprijineînfiinþarea unui al doilea parc,numit High-Tech IndustryPark Craiova, situat în par-tea esticã a Aeroportului Cra-iova, pe o suprafaþã care vaajunge la 30 de hectare ºi careva genera crearea a peste2.000 de locuri de muncã.

Marian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian NicoliMarian Nicoli

Parcul Industrial Craiova – punctde reper pentru economia DoljuluiParcul Industrial Craiova – punct

de reper pentru economia DoljuluiParcul Industrial Craiova – punct















de reper pentru economia Doljului

[email protected] zzz Nu miroase-a Nu miroase-aNu ...

Documents

Transcript of [email protected] zzz Nu miroase-a Nu miroase-aNu ...