[email protected] zzz UltimaUltima Ultima …... 3 - 9 octombrie 2018 Dupã ce au lãsat...

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 66. 66. 66. 66. 664 4 4 4 4 3 - 9 oct 3 - 9 oct 3 - 9 oct 3 - 9 oct 3 - 9 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

ExtinderExtinderExtinderExtinderExtinderea parea parea parea parea parcării cu platcării cu platcării cu platcării cu platcării cu plataaaaaprin SMS în Crprin SMS în Crprin SMS în Crprin SMS în Crprin SMS în Craioaioaioaioaiovvvvva,a,a,a,a,încă un pas până la adopîncă un pas până la adopîncă un pas până la adopîncă un pas până la adopîncă un pas până la adoptttttararararareeeee

Amãnunteîn pagina 5

Începlucrãrilecare potscãpaRâmniculdeaglomeraþiaîn trafic















Începlucrãrilecare potscãpaRâmniculdeaglomeraþiaîn trafic 3

Amãnunte

în pagina

7Amãnunte

în pagina


Olt: mobilizarepentru un judeþ

cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou


cu... nume nou

„Vâlcea nu mai areforþã de muncã,aducem din Vietnam”

















Ultimastrigare pentruumflareataxei de parcare

















AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:AnunţAnunţAnunţAnunţAnunţde gală:de gală:de gală:de gală:de gală:

3 - 9 octombrie 2018 www.indiscret.ro

Un studiu foarte îngri-jorãtor publicat re-cent de Oficiului Na-

þional al Registrului Comer-þului aratã cã se înfiinþeazã totmai puþine firme cu capitalstrãin – la jumãtate faþã de cese întâmpla în urmã cu zeceani. ªi mai grav decât atât estefaptul cã din 100 de euro in-vestiþi, 60 se concentreazã înzona Bucureºti – Ilfov, ceeace înseamnã cã 85% din po-pulaþia României are acces ladoar 40% din banii investiþi.Scãderea atractivitãþii Româ-niei pentru capitalul strãin arecâteva motive importante. In-frastructura deficitarã sau fis-calitatea impredictibilã suntpiedici pe care practic le ridi-cã însuºi statul român, dincauza lipsei de viziune, dincauza lipsei de competenþã ºinu arareori pur ºi simplu dincauza corupþiei.

Totodatã, pentru prima datãdupã 1989, patronatele începsã ridice ºi o problemã spinoa-sã, aceea a lipsei forþei demuncã. Un sondaj în rândulmembrilor Consiliului Inves-titorilor Strãini indicã faptulcã România nu mai este com-petitivã din punctul de vede-re al disponibilitãþii forþei demuncã calificate.

În opinia mea, douã suntcauzele principale pentruacest fenomen. Pe de o parte,emigraþia masivã a rãpit de pepiaþa muncii din România câ-teva milioane de oameni, ade-

O Românie pentru cine?sea cei mai calificaþi din bran-ºa lor. Ne pleacã cei mai pro-miþãtori tineri de pe bãncileºcolilor, ne pleacã cercetãtoriiºi inginerii, ne pleacã cei maipricepuþi medici ºi cei maibine pregãtiþi constructori. Pede altã parte, educaþia lasãmult de dorit. Avem încã unsistem educaþional bazat pememorare ºi reproducere me-canicã a informaþiei, într-olume în care flexibilitatea ºiadaptabilitatea au devenit ca-litãþi vitale.

Acesta este un semnal dealarmã pentru noi ca þarã. Nuni se vor întoarce copiii ple-caþi peste hotare dacã Româ-nia nu le va oferi condiþiile pecare le meritã. Nu vorbim aicidoar de condiþiile salariale,deºi sunt importante ºi aces-tea. Avem nevoie de un statcare sã îºi trateze corect cetã-þenii, avem nevoie de o socie-tate care sã promoveze valo-rile ºi competenþele.

Acum o sutã de ani, Româ-nia Mare atrãgea francezi,olandezi ºi italieni, care ve-neau sã se stabileascã aici ºisã profeseze ca medici, ingi-neri ºi profesori. Însã e dreptcã acum o sutã de ani în frun-tea Guvernului stãteau oa-meni ca Averescu, Marghilo-man sau Brãtianu, nicidecumpoliticieni care fug de ziariºtiprin halele Uzinei de Avioa-ne Craiova pentru cã nu aupregãtitã fiþuica cu rãspun-suri.

de deputat Ionuþ Stroe

2OPINII

Potrivit reprezentanþilorBiroului Electoral de Cir-cumscripþie Judeþeanã(BEJ) Dolj, persoanele careau fost desemnate sã con-ducã secþiile de votare, înurma unei trageri la sorþidesfãºurate sãptãmâna tre-cutã, au început sã trimitã

Vasile Cocoº (fotostânga), deputat PSDde Vâlcea, membru alComisiei pentru bu-get, finanþe ºi bãncidin Camera Deputaþi-lor, a transmis conta-bililor, cu ocazia celeide-a XXII-a ediþii aCongresului profesieicontabile din Româ-nia, un mesaj defelicitare pentru activi-tatea pe care aceºtia odesfãºoarã. Pe aceas-tã cale, parlamentarulvâlcean a dat asigu-rãri în privinþa spriji-nului ºi receptivitãþiicomisiei din care faceparte, faþã de aceastãcategorieprofesionalã.

Doamnelor ºi domnilor,Vin astãzi aici, în faþa dum-

Mesajul deputatuluiCocoº la Congresulprofesiei contabile

neavoastrã, în dublã calitate: deexpert contabil ºi de membru alComisiei pentru buget, finanþeºi bãnci din Camera Deputaþi-lor.

Cu ocazia celei de-a XXII-aediþii a Congresului profesieicontabile din România, am plã-cerea ºi onoarea de a transmitetuturor profesioniºtilor contabilidin România succes în nobilaactivitate pe care o desfãºuraþiîntr-o lume a afacerilor în con-tinuã evoluþie ºi în contextulunui mediu de reglementarevolatil pe fondul digitalizãrii.Digitalizarea este unul dintrecele mai vizibile fenomene, iarevoluþia sa este extrem de rapi-dã. Prin adoptarea tehnologiilordigitale, respectiv prin folosireatehnologiei pe scarã tot mai lar-gã, pentru stocarea ºi procesa-rea, cãutarea ºi regãsirea infor-maþiilor între utilizatorii online,digitalizarea este un fenomenprofund, cu puternice implica-þii în toate domeniile.

Epidemie de „probleme personale“ pentru preºedinþii secþiilorde votare de la Referendum

Cu ocazia acestui eveniment,mulþumesc conducerii CEC-CAR, domnului preºedinte,profesor universitar dr. RobertAurelian ªova, pentru contribu-þia la perfecþionarea unor regle-mentãri fiscal-contabile din ca-drul Comisiei pentru buget, fi-nanþe ºi bãnci din Camera De-putaþilor. În acest sens, Comi-sia pentru buget, finanþe ºi bãncia sprijinit ºi va sprijini în conti-nuare activitatea CECCAR,dezbãtând ºi aprobând regle-mentãri în acest domeniu.

Ne dorim ca în continuareCECCAR sã fie unul dintre par-tenerii de bazã ai comisiei pen-tru îmbunãtãþirea cadrului fi-nanciar-contabil ºi fiscal.

În numele meu ºi al Comisieipentru buget, finanþe ºi bãncidin Camera Deputaþilor, dorescsucces lucrãrilor Congresuluiprofesiei contabile din Româniaºi realizãri profesionale tuturorprofesioniºtilor contabili dinRomânia”.

Preºedinþii secþiilor de votarepentru Referendumul dedicat„familiei tradiþionale“, progra-mat sã aibã loc în zilele de 6 ºi7 octombrie, bat în retragere.Astfel, peste 115 preºedinþidin Dolj au cerut deja înlocui-rea din funcþie, invocândmotive personale.

aceste solicitãri începândde luni, 1 octombrie. „Suntfoarte multe cereri primite.Situaþia se modificã de la oorã la alta ºi aºteptãm sãfacem completarea pânã lafinele acestei zile. Unelecereri le-am trimis deja cã-tre Tribunalul Dolj, altele

urmeazã a fi transmise. Ce-rerile vin ºi pe mail ºi pefax ºi de aceea este greu sãcentralizezi”, a declarat unreprezentant al BirouluiElectoral de CircumscripieJudeþeanã (BEJ) Dolj.

La rândul lor, reprezen-tanþii Tribunalului Dolj au

precizat cã marþi, 2 octom-brie, erau centralizate numai puþin de 102 cereri, iarîn cursul zilei au mai fostprimite aproximativ 15 so-licitãri, motivele invocate decãtre cei care renunþã lafuncþie fiind de ordin perso-nal.

3 - 9 octombrie 2018www.indiscret.ro

Dupã ce au lãsatproiectul la dospit înconsultare publicãaproape o jumãtate dean, edilii convoacãdezbaterea publicã petema extinderii parcã-rilor cu plata prin SMSpe mai multe arteredin oraº, probabilultimul hop înainte caproiectul sã intre lavot în consiliul local.Planul municipalprevede creºterea deaproape ºase ori anumãrului de locuri deparcare taxate supli-mentar de primãrie, dela 139 la 793.

Cetãþenii interesaþi desubiect sunt invitaþi deedili la dezbaterea pu-

blicã organizatã la sediul primã-riei din strada A.I. Cuza în buzareferendumului, vineri, 5 oc-tombrie. „Primãria Municipiu-lui Craiova organizeazã vineri,05.10.2018, ora 1300, la sediulinstituþiei din str. A.I. Cuza nr.7, în sala mare de ºedinþe, dez-baterea publicã a proiectului de„Modificare, prin completare,a Regulamentului privindaplicarea taxei pentru parca-rea autovehiculelor pe dome-niul public al municipiuluiCraiova”. La aceastã dezbate-re sunt invitate sã participe per-soanele fizice ºi juridice intere-sate, în limita locurilor dispo-nibile în salã. Regulamentul ºianexele aferente sunt disponi-bile, pentru consultare, la rubri-ca „Proiecte de acte normativesupuse consultãrii”. Persoane-le fizice sau persoanele juridi-ce interesate pot depune propu-neri, sugestii sau opinii cu va-loare de recomandare cu privi-re la modificãrile aduse regula-mentului, la Centrul de Infor-maþii pentru Cetãþeni din cadrulPrimãriei Municipiului Craiova,str A.I. Cuza nr. 7, prin fax:0251.411.561 sau e-mail: [email protected]”, se aratã în anunþul postatpe site-ul Primãriei Craiova. Demenþionat cã este vorba de aldoilea termen pentru depunere„propuneri, sugestii, opinii”,primul fiind stabilit de edili, la

ExtinderExtinderExtinderExtinderExtinderea parea parea parea parea parcării cu platcării cu platcării cu platcării cu platcării cu plata prin SMS în Cra prin SMS în Cra prin SMS în Cra prin SMS în Cra prin SMS în Craioaioaioaioaiovvvvva,a,a,a,a,încă un pas până la adopîncă un pas până la adopîncă un pas până la adopîncă un pas până la adopîncă un pas până la adoptttttararararareeeee 3

ADMINISTRAÞIE

începutul procedurii de consul-tare publicã, pentru 11 mai2018.

Încã nouã strãzipe lista suprataxeide parcare

La aceastã orã, trei dintre strã-zile centrale din Craiova suntsupuse taxei suplimentare deparcare achitate prin SMS: A.I.Cuza, CS Nicolãescu-Plopºor ºiRomul, unde sunt amenajate ºitaxate, potrivit hotãrârii adop-tate de consilierii locali anul tre-cut, 139 de locuri de parcare.Proiectul pe marginea cãruiacraiovenii sunt chemaþi sã dez-batã vineri prevede amenajareade locuri de parcare cu taxã pealte nouã strãzi din oraº: Euge-niu Carada, Mihail Kogãlnicea-nu, Unirii, Sf. Dumitru, MihaiViteazul, Matei Basarab, IonMaiorescu, ªtirbey Vodã ºi Ca-lea Bucureºti. Numãrul locuri-lor de parcare taxate prin SMSde primãrie ar ajunge astfel dela 139 la 793. Grosul locurilorsupuse taxãrii dupã adoptareanoului proiect va fi pe CaleaBucureºti, pe bulevardul res-pectiv urmând a fi delimitate înacest sens 386 din cele 654 denoi spaþii de parcare cu taxã. Demenþionat cã, pe Calea Bucu-reºti, locurile de parcare sunttaxate doar pe timpul zilei, în-tre orele 07.00 ºi 19.00, potri-vit proiectului postat pe site-ulPrimãriei Craiova.

Culmea extinderii:edilii au pierdut lanumãrãtoare câtevadin locurile deparcare existente

Trebuie spus cã proiectul su-pus dezbaterii publice conþineºi o ciudãþenie. Astfel, deºi nu-mãrul locurilor taxate prin SMScreºte exponenþial, numãrul ce-lor prevãzute în legislaþia loca-lã actualã scade cu peste 10 lasutã. Dacã în hotãrârea adopta-tã de consilierii locali în 2017numãrul locurilor de parcare cutaxã de pe strãzile Romul, Plop-ºor ºi A.I. Cuza era de 139, înproiectul supus dezbaterii publi-ce suma scade la 121. Asta pen-tru cã pe strada Nicolãescu-Plopºor sunt prevãzute 16 locuri

de parcare cu platã prin SMSfaþã de cele 17 trecute în HCLMnr. 31/2017, iar pe strada A.I.Cuza mai rãmân 77 de locuri deparcare cu taxã faþã de 94, câteprevedea hotãrârea de anul tre-cut. De unde vine diferenþa, rã-mâne de vãzut.

Poliþia localã vrealiber la ridicãri

Pe lângã modificarea listeistrãzilor cu locuri de parcare cuplatã, regulamentul din dome-niu va fi modificat ºi în ceea cepriveºte sancþiunile aplicareºoferilor care îl încalcã. Asta la

Ultima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcareUltima strigare pentruumflarea taxei de parcare

solicitarea poliþiei locale, cares-a plâns mai-marilor primãriei,prin nu mai puþin de trei adresesuccesive, cã nu îi poate sancþi-ona pe toþi contravenienþii, exis-tând în actuala variantã de re-gulament o categorie uitatã dela sancþiuni. Este vorba de po-sesorii maºinilor înmatriculateîn afara Craiovei, care opteazãpentru parcarea ocazionalã pedomeniul public cu plata prinSMS. Categoria respectivã va fiprevãzutã în mod expres în noulregulament, la capitolul sancþi-uni. În plus, se extinde ºi ariade aplicare a mãsurii de ridica-re a autovehiculelor parcate cu

încãlcarea regulamentului pelocurile de parcare cu platã.Potrivit propunerii asumate deedili, agenþii poliþiei locale potdispune ºi ridicarea vehiculelorcontravenienþilor care staþio-neazã pe locurile destinate per-soanelor cu handicap, fãrã aavea acest drept, care nu respec-tã marcajele astfel încât ocupãdouã locuri de parcare, ori carerefuzã sã elibereze locul de par-care cu platã la solicitarea au-toritãþii locale, contravenþii pen-tru care poliþia localã poate apli-ca la ora aceasta doar mãsuraamenzii contravenþionale.


4ACTUALITATE

Publ

icita

te

de Marielena Popa

În acest context, primarulmunicipiului RâmnicuVâlcea a pledat pentru dez-

voltarea ºcolilor profesionale ºia anunþat deschiderea primeiclase de sudori din Vâlcea, pemodelul de succes al învãþã-mântului dual de la Braºov.„Am înfiinþat în acest an primaclasã din invãþãmânt dual, pen-tru cã, din pãcate, nu numai înVâlcea, în întrega þarã, pãrinþiinu îºi mai trimit copiii sã facã omeserie, toþi îºi doresc sã aibão facultate, douã, chiar trei, ne-gândindu-se cã, dupã absolvi-re, nu gãsesc un loc de muncã.Am înfiinþat în acest an, ºi vreausã îi felicit pe cei care au fãcutaceastã asociaþie, o clasã de su-dori dupã modelul celei de laBraºov. Acolo, la Braºov, învã-þãmântul dual a debutat în urmãcu cinci ani. În primul an s-auînscris ºase oameni la acea cla-sã, iar în acest an au fost ºaptepe loc. Cred cã oricare dintredumneavoastrã cãutaþi forþã demuncã. Apropo de forþa demuncã, miercuri, avem întâlni-re cu ambasadorul RepubliciiVietnam, la iniþiativa unor oa-

meni de afaceri din Vâlcea, toc-mai pentru a aduce forþã demuncã. Pentru cã nu se mai gã-seºte forþã de muncã în judeþulVâlcea”, a spus Mircia Gutãu.

Prezenþãimpresionantã atinerilorantreprenori

Într-o organizare fãrã cusur aCamerei de Comer ’i IndustrieValcea, s-a desfãºurat, la VilaBoierului, cea de-a 25-a ediie aTopului Firmelor Vâlcene. Aufost acordate premii pentru ac-

tivitatea din anul 2017 la secþi-unile: Cercetare-Dezvoltare,Industrie, Agriculturã, Con-strucþii, Servicii, Comerþ ºi Tu-rism. De asemenea, Camera deIndustrie ºi Comerþ a oferit dis-tincþii de excelenþã, precum ºipremii în funcþie de cifra de afa-ceri, de profitul real curent,dupã numãrul de salaraþi, dar ºipe criteriul vechimii companii-lor. Gala Firmelor Vâcene s-aremarcat în acest an printr-oprezenþã impresionantã a tine-rilor antreprenori, de la IT-i’tila constructori ºi pânã la crea-tori de modã.

Trofeul Simian,firma care producevopselurileSticky-Coral

Au primit distincþii societãþicu vechime în spaþiul economic:Diana, Annabella, Boromir,Damila, SanoVita, Dacos, Apa-vil, precum ºi cele ce au creatdeja produse de brand naþional:Sticky sau La Provincia. Pe lis-ta premiaþilor s-au mai aflatVelpitar, Vilmar, Ciech Sodã,

Vâlcea apeleazã la forþã de muncã din Republi-ca Vietnam. Primarul municipiului RâmnicuVâlcea, Mircia Gutãu, a declarat la Gala Firme-lor Vâlcene cã existã o crizã a forþei de muncãautohtone, motiv pentru care, sãptãmâna vii-toare, autoritãþile locale ºi câþiva antreprenoridin Vâlcea vor avea discuþii cu ambasadorulVietnamului pentru un program de recrutare.Într-o organizare impecabilã a Camerei deComerþ ºi Industrie Vâlcea, vineri, 28 septem-brie, au fost premiate companiile de succes dinjudeþ.

Minet, MW România, Cãlimã-neºti-Cãciulata, Wipro, Faure-cia, Desleeclama Solutions etc.Trofeul Simian a fost acordatfirmei Sarcom, care producevopselurile Sticky-Coral. Va-lentin Cismaru, preºedinteleCamerei de Industrie ºi ComerþVâlcea, a declarat cã în judeþulVâlcea sunt circa 1.500 de fir-me care fac performanþã ºi acãror cifrã de afaceri a crescutcu aproximativ 2% faþã de anul2016.

Anunþ de galã:„Vâlcea nu mai are forþã demuncã, aducem din Vietnam”


















5ADMINISTRAÞIE

Mesajul d-lui MihailGenoiu, primarulmunicipiului Craio-

va, de Ziua internaþionalã a per-soanelor vârstnice:

„Ziua internaþionalã a persoa-nelor vârstnice nu ar trebui sãfie una instituitã oficial. Persoa-nele în vârstã ar trebui sã leomagiem ºi sã le aniversãm înfiecare zi. Fiindcã fiecare din-tre noi avem oameni dragi tre-cuþi de o anumitã vârstã, indi-ferent cã e vorba de rude sauprieteni. Dupã o viaþã dedicatãcelor din jur sau societãþii, per-soanele vârstnice au dreptul sãfie respectaþe, admirate ºi sãaibã parte de un trai liniºtit ºidecent.

La nivel de municipiu, inte-grarea socialã ºi o viaþã demnãpentru vârstnici presupun ofe-rirea de servicii sociale specifi-ce adaptate contextului socio-

cultural în care aceºtia trãiesc.Iar Primãria Municipiului Cra-iova a fost de fiecare datã, înultimii ani, alãturi de persoane-le vârstnice. Astfel, programelesociale derulate în cadrul Con-siliului Local, prin Direcþia deasistenþã socialã, au ca princi-pal scop îmbunãtãþirea calitãþiivieþii persoanelor vârstnice,prin crearea condiþiilor necesa-re atingerii unui anumit grad deautonomie ºi prin prevenireamarginalizãrii ºi excluderii so-ciale.

Sprijinul acordat de cãtre Di-recþia de Asistenþã Socialã Cra-iova persoanelor vârstnice seconcretizeazã prin oferirea dediverse servicii sociale ºi acor-darea de facilitãþi tuturor cate-goriilor de persoane vârstnice ºiîn special celor care necesitãprotecþie socialã. De la acorda-rea de ajutoare, indemnizaþii sau

tichete sociale pânã la oferireaserviciilor de consiliere, de în-grijire la domiciliu, efectuareade anchete sociale sau soluþio-narea cazurilor de urgenþã so-cialã.

De asemenea, persoanelevârstnice din Craiova beneficia-zã ºi de condiþii moderne deadãpost ºi servicii de înaltã ca-litate oferite de o altã instituþiedin subordinea Primãriei Craio-va ºi a Consiliului Local Muni-cipal – ºi anume Cãminul pen-tru Persoane Vârstnice.

Cu ocazia Zilei internaþiona-le a persoanelor vârstnice, do-resc sã exprim, în numele meupersonal ºi al Primãriei Craio-va, cele mai sincere sentimentede recunoºtinþã faþã de cei pecare îi mai avem lângã noi ºiinvit seniorii Craiovei sã ne fiealãturi în derularea proiectelornoastre, sã ne sprijine ºi sã fieîn continuare membri activi aicomunitãþii”.

„Marþi, 2 octombrie, prima-rul Mircia Gutãu, alãturi de vi-ceprimarii Carmen Preda ºi Eu-sebiu Veþeleanu, a dat startul lainvestiþia Arterã de legãturã în-tre bulevardul Nicolae Bãlces-cu ºi bulevardul Tineretului, in-clusiv rampele aferente pasaju-lui suprateran, una din cele maimari lucrãri din Râmnicul ulti-milor ani. Investiþia care valo-reazã 20.816.297,4 lei (fãrãTVA) va soluþiona multipleleprobleme de trafic existente laacest moment ºi se estimeazã cãse va finaliza cel mai târziu înprimãvara anului 2020”, anun-þã Primãria Râmnicu Vâlcea.

Ce prevede proiectul„Cu aceastã ocazie, edilul-ºef

a subliniat cã prin demarareaacestor lucrãri îºi respectã pro-misiunile fãcute în campaniaelectoralã, iar pasajul suprate-ran Tudor Vladimirescu – in-vestiþie demaratã tot într-unmandat al primarului MirciaGutãu – îºi va cãpãta funcþio-nalitatea completã.

În cadrul proiectului sunt pre-vãzute urmãtoarele:

- prelungirea bulevardului

Încep lucrãrile care pot scãpa Râmniculde aglomeraþia în trafic

Tineretului de la strada Liber-tãþii pânã la pasajul Tudor Vla-dimirescu pe sectorul cuprinsîntre str. Libertãþii ºi începutulbretelelor de acces la pasajulTudor Vladimirescu, cu o arte-rã de circulaþie pe 4 benzi înca-dratã de trotuare ºi cu separatormedian de sens prevãzut cu spa-þiu verde;

- realizarea legãturilor rutie-re pentru relaþiile prelungireabd. Tineretului – bd. Tudor Vla-dimirescu prin intermediul unorbretele racordate la pasajul depe bulevardul Tudor Vladimi-rescu, constând în urmãtoareleetape:

- sectorul cuprins între înce-putul bretelelor de acces la pa-sajul Tudor Vladimirescu ºi sen-sul giratoriu de sub pasaj;

- realizarea tuturor legãturilorrutiere între str. Referendaru, str.Ferdinand, prelungirea bd. Ti-neretului, precum ºi accesul lapasajul proiectat pe bd. TudorVladimirescu spre cartier Tra-ian ºi dinspre cartier Ostroveni,prin intermediul unui sens gi-ratoriu amplasat sub pasaj;

- refacerea legãturii rutiere custr. Ferdinand;

- refacerea legãturii rutiere custr. Referendaru;

- implementarea de mãsuriprivind dirijarea traficului înzona intersecþiei prelungiriibd.Tineretului cu str. Libertãþiiºi str. Criºan, în vederea asigu-rãrii capacitãþii de circulaþiepânã la realizarea integralã amãsurilor propuse prin studiulde trafic”, informeazã munici-palitatea.

Ziua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstniceZiua internaþionalã apersoanelor vârstnice

de Virgil Dumitrescu

temelia reformei administra-tiv-teritoriale din 1968, ci cutotul altele, þinând de nouaconfiguraþie economicã a zo-nei. Dacã la întrebarea de peliste „Sunteþi de acord cu atri-buirea denumirii Olt-Roma-naþi judeþului Olt?” rãspunsu-rile vor fi preponderent afir-mative, reparaþia moralã cesurvine dupã 29 de ani de laprãbuºirea regimului comu-nist intrã în firescul lucrurilor.Ce ar mai rãmâne de reparat,dar aici avem de-a face cu ununghi închis, este statutul con-textual, din toate punctele devedere, al fostei reºedinþe ajudeþului Romanaþi: Caracal.Or, aici, s-a sãrit peste niºteetape, oraºul cu una dintrecele mai frumoase clãdiri deteatru a fost tras în jos sau þi-nut pe loc. Doar un exemplu:Pentru cã un prim-secretar departid n-a agreat ca, la sfârºitde iunie, cei mai vrednici fiiai satelor, în loc sã meargã lacâmp, s-au îmbulzit la Slati-na, pe scena unui festival cã-luºeresc, acesta s-a mutat laCaracal, iar de acolo s-a adus,fiind mult mai silenþios, festi-valul de teatru, bunul cel maide preþ al celor din sud. Parti-cula Romanaþi adãugatã dejusteþe Oltului nu abate Cara-calul de pe orbita sa de satelital Slatinei. Aici funcþioneazãPrefectura ºi toate celelalteinstituþii de rang necesare într-un judeþ pe fruntea cãruia,eminamente administrativ, s-a mai pus o coroanã. De flori?Se usucã pânã sãptãmâna vii-toare. De fier? Rugineºte.

În 1999, Liga Naþionalã aJudeþelor Abuziv Desfiin-þate solicita prim-minis-

trului Radu Vasile promovareaîn Parlament a unui proiect delege privind reînfiinþarea eta-pizatã a fostelor 20 de unitãþiadministrativ-teritoriale pestecare a trecut ca ºi cum n-ar fifost inclusiv reforma din 1968.Atunci s-a revenit de la forma-tul de regiuni impus în 1950la cel de judeþe, unele, întrecare ºi Romanaþi, supravie-þuind doar în scripte. Probândun lãudabil simþ istoric ºi jus-tiþiar, Consiliul Judeþean Olt vaorganiza pe 7 octombrie refe-rendumul prin care judeþul Oltpoate deveni Olt-Romanaþi.„Completarea denumirii actua-lului judeþ Olt cu sintagmaRomanaþi reprezintã o repara-þie moralã ºi istoricã pentrulocuitorii vechiului judeþ Ro-manaþi, care prin contribuþiaspiritualã, culturalã ºi artisticãadusã au îmbogãþit patrimo-niul cultural al judeþului nos-tru”, se spune în hotãrâre. Si-gur cã romãnãþenii, de la Islazla Strejeºti, n-au fost exclusivscriitori, pictori ºi dansatori. Pestema Oltului din 2002 figu-reazã emblematic ºi doi snopide grâu. Istoriceºte, romãnãþe-nii se revendicã de la Romula,cea mai veche colonie romanãde pe teritoriul Vechiului Re-gat (ºi aici latiniºtii s-au simþitpe bunã dreptate ofensaþi), întimp ce judeþul Olt figureazãca atare într-un hrisov dom-nesc emis la 1500 de Radu celFrumos. Dar nu argumentelede aceastã naturã au stat la

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

Judeþul Olt-Romanaþi,douã inimi în acelaºi trup

Expoziþia „Maria Tãnase –un simbol peren“,la Muzeul Olteniei

Muzeul Olteniei – Sec-þia de etnografie ºiSecþia de ªtiinþele na-

turii, cu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Dolj, a vernisat vineri,28 septembrie 2018, expoziþia„Maria Tãnase – un simbol pe-ren“, proiect menit sã punã învaloare, prin documente ºi pie-se de colecþie, fragmente dinviaþa artistei rãmase în conºtiin-þa colectivã ca Pasãrea Mãias-trã ºi Regina cântecului româ-nesc.

Craiovenii vor avea astfelºansa sã vadã de la obiecte carei-au aparþinut Mariei Tãnasepânã la fotografii, scrisori, do-cumente personale, tablouri,precum ºi schiþe ale costumelorde scenã ce au aparþinut cântã-reþei.

Expunerea este întregitã de

ateliere de creaþie destinate co-piilor, care vor consta în con-fecþionarea unor obiecte surpri-zã din carton, flori artificiale,panglici tricolore, având ca sur-sã de inspiraþie diferite modelepreluate de pe costumele de sce-nã ale artistei.

Întreaga colecþie Maria Tãna-se de la Muzeul Olteniei cuprin-de 1.300 de documente, foto-grafii, scrisori, tablouri, alte ob-iecte personale: certificatele denaºtere ºi de cãsãtorie, cartea demuncã, legitimaþiile ºi atestate-le, testamentul artistei, aproape300 de fotografii ce surprinddiverse ipostaze din viaþa artis-tei: în intimidate, lângã o ceaº-cã de cafea, cu prietenii prinBucureºtiul de altãdatã, în spec-tacole la “Alhambra”, pe altescene bucureºtene, în turneeledin þarã sau în campaniile de

cercetare. În fotografii regãsim totoda-

tã peisaje, chiar din Oltenia,oameni, chipuri, momente. Oaltã grupã de documente cuprin-de scrisori primite de-a lungulvieþii, cãrþi de vizitã, repertoriide scenã, programe de specta-col, reviste ºi articole adunateîn 40 de ani de carierã.

Printre obiectele pãstrate senumãrã o masã cu intarsii delemn, un covoraº oriental, douãvaze, una de porþelan ºi una desticlã, douã casete pentru biju-terii, câteva ºiraguri de mãrge-le, pãlãrii de stradã ºi de scenã.

Expoziþia ”Maria Tãnase – unsimbol peren” prezintã o partedin aceastã colecþie.

„Expoziþia Maria Tãnase –un simbol peren“ va rãmânedeschisã la Casa Bãniei pânãîn luna decembrie 2018.


7ADMINISTRAÞIE

de Mihaela Bobaru

Oltenii cei mai olteni vorparticipa, în zilele de 6ºi 7 octombrie, nu la un

referendum, ci la douã. Ei vortrebui sã se pronunþe atât cu pri-vire la modificarea Constituþieiîn sensul redefinirii termenuluide familie, cât ºi cu privire laschimbarea denumirii judeþuluidin Olt în Olt-Romanaþi. Pregã-tirile pentru cele douã consul-tãri au intrat în linie dreaptã:birourile celor aproape 350 desecþii de votare au fost consti-tuite, cele douã rânduri de bu-letine de vot au fost tipãrite, iaracum se pun la cale ultimeledetalii privind organizarea sec-þiilor de vot ºi se stabileºte nu-mãrul angajaþilor din cadrulMinisterului Afacerilor Internecare vor avea grijã ca procesulde consultare sã se desfãºoare

cu respectarea prevederilor le-gale ºi fãrã incidente.

Apãrarea familieitradiþionale, întrenevoie ºi teamã

Autoritãþile au decis la iniþia-tiva a cca trei milioane de ro-mâni sã demareze un referen-dum prin care românii sã se pro-nunþe cu privire la redefinireatermenului de familie din Con-stituþie. Nu vor ca familia sã re-prezinte “uniunea dintre soþi”, ci“uniunea dintre un bãrbat ºi ofemeie”. Iniþiatorii susþin cãdoar astfel autoritãþile vor îm-piedica legiferarea cãsãtoriilorîntre persoane de acelaºi sex.Opozanþii referendumului con-siderã iniþiativa lipsitã de temeipentru cã în Dreptul familiei,termenul este cât se poate declar. În plus, o împiedicare con-

stituþionalã a relaþiilor dintrepersoanele de acelaºi sex repre-zintã o limitare a drepturiloromului. Oltenii cei mai oltenidintre toþi sunt pentru modifica-rea Constituþiei, considerând cãDumnezeu a creat “un Adam ºio Eva” ºi nu doi Adami sau douãEve. Din acest motiv, majorita-tea susþine cã vor participa lareferendum ºi vor spune DApentru modificarea Constituþiei.Rãmâne de vãzut dacã dorinþalor nu va fi influenþatã de delã-sarea care-i caracterizeazã.

Oltenii vor sã-ºirecunoascã trecutul

Judeþul Olt este alcãtuit înmare parte din teritoriile a douãunitãþi administrativ-teritoriale:Olt ºi Romanaþi. Decizia de aºterge o denumire cu rezonanþãîn trecutul nu prea îndepãrtat al

României a fost luatã în 1968,la ultima organizare teritorialãde cãtre autoritãþile comuniste.Degeaba ºi-au exprimat revoltaoltenii din dreapta Oltului, cãnimic nu s-a schimbat timp deo jumãtate de secol. Visul romã-nãþenilor de a-ºi recãpata oare-cum identitatea s-ar putea îm-plini în acest an, dacã olteniichemaþi la referendumul localvor fi de acord sã se schimbedenumirea judeþului din Olt înOlt-Romanaþi. Iniþiativa a fostluatã anul trecut de un grup deoameni de culturã, asociaþii ºipoliticieni. Consiliul Judeþean adecis sã organizeze acest de-mers ca o reparaþie moralã faþãde locuitorii din fostul judeþRomanaþi. Dacã aceºtia ar pu-tea ieºi în numãr mare la vot,fie ºi din mândrie, nu la fel cumpar a sta lucrurile când vinevorba de restul populaþiei jude-þului. Cei mai mulþi spun cãschimbarea denumirii judeþuluinu reprezintã o prioritate, înplus, susþin ei, necesitã o seriede cheltuieli pentru schimbareaactelor. Ca sã nu mai vorbim decheltuielile organizate cu aceas-tã consultare popularã localã.

900.000 leipentru promovareaºi organizareareferendumuluilocal

Autoritãþile judeþene au alo-cat de la bugetul Oltului sumade 900.000 lei pentru organi-zarea consultãrii locuitorilor cuprivire la schimbarea denumi-rii unitãþii administrativ-terito-riale. Ele susþin cã banii nu vorfi cheltuiþi decât în parte. Po-trivit acestora, cea mai maresumã care se duce pe platamembrilor birourilor secþiilorde votare cade în sarcina bu-getului central, din suma alo-catã de CJ fiind suportate doarcheltuielile cu informarea, tipã-rirea buletinelor de vot ºi fa-bricarea ºtampilelor. Cât pri-veºte obligativitatea schimbã-rii actelor, dacã referendumullocal va fi validat, aceasta nuexistã, ele urmând sã fie pre-schimbate la termen, susþinºefii de la judeþ. Nu de aceeaºi

pãrere sunt ºi reprezentanþiiOpoziþiei.

Autoritãþile joacãla douã capete, la felºi reprezentanþiibisericii

În judeþul Olt, ca peste tot înþarã, nimeni nu susþine cu “sub-iect ºi predicat” faptul cã facecampanie PRO cele douã refe-rendumuri. În realitate, oficia-litãþile, reprezentanþii Coaliþieipentru Familie ºi cei ai Biseri-cii desfãºoarã tot felul de acþi-uni prin care oamenii sunt în-demnaþi, direct sau indirect, cape 6 ºi 7 octombrie sã punãambele ºtampile pe DA. În ve-derea atragerii la vot a celor careau acest drept, în oraºe au fostamplasate bannere în acest sens,iar tineri apropiaþi Bisericii îm-part pliante prin care li se ex-plicã electorilor de ce trebuie sãvoteze de douã ori la fineleacestei sãptãmâni. Deºi puþinesunt informaþiile oficiale legatede aceste activitãþi, ele sunt nu-meroase ºi suficient de vizibi-le. Cele mai importante mani-festãri au fost în prima parte de“campanie” mitingurile organi-zate de Bisericã ºi de reprezen-tanþii Coaliþiei pentru Familie înoraºele ºi municipiile judeþului.

Aproape 370.000de cetãþeniaºteptaþi la urne

Pregãtirile pentru referendu-murile de sâmbãtã ºi duminicãsunt în linie dreaptã. Birourilecelor cca 350 de birouri de sec-þii de votare au fost constituite,deºi se produc zilnic modificãrica urmare a solicitãrilor venitecãtre Tribunalul Olt de înlocuirea unora sau a altora. Buletinelede vot au fost tipãrite pentruambele consultãri ºi predate dePrefectura Olt cãtre Biroul Elec-toral Judeþean, urmând sã fietransmise cãtre birourile de sec-þii în preziua deschiderii urnelor.Pentru fiecare dintre referendu-muri, la nivel de Olt au fost tipã-rite aproximativ 400.000 de bu-letine de vot. ªtampilele au fostºi ele confecþionate ºi vor ajun-ge la preºedinþii secþiilor de vo-tare pe aceeaºi filierã cu buleti-nele. Cât priveºte pregãtireamembrilor birourilor electorale,aceasta a fost deja programatã.Rãmâne de vãzut dacã toatãaceastã mobilizare de forþe va ficu succes pentru iniþiatorii celordouã referendumuri.

Mobilizare generalãpentru familie ºi unjudeþ cu... nume nou


















Personal, mã considerun român ataºat pro-iectului european.

Vreau o Europã democraticã încare þara mea sã fie, politic, ega-lã în drepturi ºi obligaþii cu toatecelelalte þãri-membre, aºa cumrezultã din Tratatele europene.

Vreau o Europã fãrã MCV(lipit se pare cu superglue deRomânia) pentru cã eu cred cãþara mea a îndeplinit condiþio-nalitãþile impuse prin acestmecanism de cooperare ºi ve-rificare. Iar dacã totuºi maisunt „restanþe”, sã ni se indicela modul concret, punctual,care ar fi acelea.

Vreau o Europã în care toatãlumea (fãrã excepþii!) sã res-pecte regulile, iar Bruxelles-ulsã se informeze mai bine (ºi farãochelari electorali) înainte de apune verdicte, în special în ra-port cu þãrile Estului. Cred cãintervenþia de zilele trecute adomnului Timmermans ar fiavut o altã configuraþie dacãbaza ei de documentare ar fifost una mai complexã.

Pe de altã parte, e limpedecã avem nevoie, ca þarã, dedouã condiþii esenþiale pentruca astfel de puneri la zid/pro-cese de intenþie sã nu îºi maifacã apariþia.

Prima, comunicatorii ºi ne-gociatorii noºtri la Bruxelles sãcreascã nivelul de eficacitate alacþiunilor lor. Suntem în per-manentã defensivã, pãrem cãsuntem timoraþi în a prezenta

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

cu un realism curajos realita-tea româneascã.

A doua, sã instituim un me-canism de consultare între eu-roparlamentarii români, indi-ferent de culoarea politicã, ast-fel încât în marile probleme ceþin de interesul României sãreuºim sã avem o poziþie uni-tarã, sau una cu diferenþe denuanþe, dar nu cu incongruen-þe fatale.

Mi-a plãcut ºi salut declara-þia vicepreºedintelui PNL, Gi-gel ªtirbu, care a afirmat rãs-picat: „Nu mi se pare corectca europarlamentarii PNL sãvoteze în Parlamentul Euro-pean o rezoluþie care sã sanc-þioneze România, pentru cãnoi, înainte de a fi europeni,suntem români”.

Da, cred cã acest spirit artrebui sã prevaleze: sã ne apã-rãm împreunã interesele, sã numai exportãm la Bruxellescompetiþia politicã din þarã ºisã eliminãm orice posibilitateca fondurile europene destina-te României sã fie puse subsemnul întrebãrii.

Cred cã deschiderea cãtredialog ºi cooperare atât cu fo-rurile UE cât ºi cu organismeprecum Comisia de la Veneþiatrebuie afirmatã în continuareºi susinutã practic, dar nu doarcu capacitatea de a asculta ºiprimi sfaturi, ci ºi cu cea de aprezenta argumente solide înfavoarea opþiunilor noastre le-gitime.

Român ºi european

Publ

icita

te

pag. 8

Publ

icita

te


9SPECIAL

Ministrul muncii ºijustiþiei sociale, LiaOlguþa Vasilescu,trage concluziile dupãvizita premieruluiViorica Dãncilã înjudeþul Dolj.

„Ce lasã în urmã vizita pre-mierului Viorica Dancilã pentrudoljeni?

- Primele douã loturi ale Dru-mului Expres în regim de auto-stradã Piteºti - Craiova au fostdeja atribuite. Tronsoanele vi-zeazã traseul Craiova – Balº -Slatina, adicã cea mai aglome-rata zona a Olteniei. Dupã re-zolvarea contestaþiilor, vor fiatribuite ºi celelalte douã tron-soane, de la Slatina la Piteºti.Firmele vor trebui sã executeproiectul tehnic ºi sã construias-

cã autostrada;- Ministerul Apãrãrii va co-

manda Fabricii de Avioane Cra-iova reabilitarea a 20 de avioa-ne, ceea ce presupune noi locuride muncã ºi contracte fermepentru urmãtorii ani;

- Autoritãþile locale vor tre-bui sã punã la dispoziþia guver-nului terenuri în scopul con-struirii unui centru de radiote-rapie pentru adulþi ºi copii, pre-cum ºi a unui laborator de ana-lize dotat cu aparaturã de ulti-

ma generaþie;- Spitalul Regional Oltenia a

intrat în linie dreaptã dupã ceConsiliul Local Craiova a adop-tat, joi, ºi PUZ-ul.

Veºti foarte bune pentru noitoþi! Cârcotaºii din opoziþie

vãd cã se zvârcolesc în chi-nuri. Ei s-au concentrat doarpe lucruri fãrã importanþã. Cade obicei... De asta sunt ºi atâtde „apreciaþi” de electorat...”,a conchis deputatul PSD deDolj.

de Marielena Popa

Discuþiile cu ministrul tineretului ºi sportului auavut loc ºi în contextul

în care echipa femininã de hand-bal a municipalitãþii, SCM Râm-nicu Vâlcea, a ajuns în elita na-þionalã ºi va juca în Cupa EHF,iar modesta salã din RâmnicuVâlcea va fi din nou gazda par-tidelor internaþionale. DeputatulPSD Eugen Neaþã, iniþiatorulacestei întâlniri, a declarat cã estenevoie ca sala sã fie urgent mo-dernizatã ºi sperã ca ministrulIoana Bran sã sprijine demersulautoritãþilor locale.

„Este nevoie decondiþii normaleîn care sportivii sãîºi poatã desfãºuraantrenamenteleºi competiþiile”

„Astãzi, am avut deosebitaplãcere sã fiu gazdã alãturi depreºedintele Consiliului Jude-þean Vâlcea, Constantin Rãdu-lescu, ºi de primarul municipiu-lui Râmnicu Vâlcea, MirciaGutãu, la întâlnirea cu ministrultineretului ºi sportului, IoanaBran. Întâlnirea a avut ca scopprincipal stabilirea paºilor prin

Ministrul Ioana Bran, invitatã la RâmnicuVâlcea pentru predarea Sãlii Sporturilor

care ministerul poate sã dea avizfavorabil privind transmitereaimobilului, construcþii ºi teren- Sala Sportului «Traian», situa-te în municipiul Râmnicu Vâl-cea, din proprietatea publicã astatului ºi administrarea Minis-terului Tineretului ºi Sportului,în domeniul public al munici-piului Râmnicu Vâlcea ºi admi-nistrarea Consiliului Local.

Este un pas important ºi multaºteptat de toatã lumea. Admi-

nistrarea sãlii de sport de cãtreConsiliul Local creeazã premi-sele atragerii de fonduri pentrureabilitarea ºi modernizareaacesteia.

Pentru a susþine sportul deperformanþã este nevoie de re-surse financiare, dar ºi de con-diþii normale în care sportivii sãîºi poatã desfãºura antrenamen-tele ºi competiþiile.

În cadrul întâlnirii, ne-am de-plasat pentru a vedea la faþa lo-

cului stadiul în care se aflã SalaSportului «Traian» ºi de ceanume este nevoie ca ea sã fieurgent modernizatã. Dupãmulþi ani, handbalul vâlceaneste din nou în competiþiileeuropene. SCM Râmnicu Vâl-cea va juca în Cupa EHF, iarmunicipiul Râmnicu Vâlcea vafi din nou gazda partidelor in-ternaþionale de handbal femi-nin. Acesta este un motiv înplus pentru care este necesar caaceastã transmitere a SãliiSportului sã se facã cât maicurând, mai ales cã legislaþia învigoare permite acest lucru.

Mulþumesc ministrului IoanaBran pentru cã a dat curs invi-taþiei mele ºi a reuºit sã ajungã

la Râmnicu Vâlcea, chiar dacãprogramul sãu este unul încãr-cat de activitãþi. Apreciez acestefort ºi o felicit pentru interesularãtat în a oferi posibilitatea casportivii români sã dispunã decondiþii normale pentru antre-namente ºi competiþii. Tinerii ºisportul sunt domenii vitale pen-tru o societate care doreºte sãfie cunoscutã internaþional, iarpentru aceasta este nevoie deinvestiþii în infrastructurã, resur-sã umanã ºi viitorii sportivi.Consider cã tinereþea este un atuîn perspectiva dezvoltãrii aces-tui domeniu ºi am încredere înviziunea doamnei ministru,care, deºi este cel mai tânãr mi-nistru, aratã cã este implicatãactiv ºi cunoaºte problemele cucare se confruntã domeniulsportiv”, a spus parlamentarulsocial-democrat.

Arena marilormeciuri

Sala Sporturilor „Traian” are,dupã renovarea din 2011, o ca-pacitate de 3.126 de locuri. Esteutilizatã de echipa de hand-bal SCM Râmnicu Vâlcea ºi afost arena în care celebra Ol-tchim îºi disputa meciurile deacasã. Sala a fost deschisã pu-blicului în anul 1982.

Autoritãþie locale fac demersuri pentru trecereaSãlii Sporturilor ”Traian” din Râmnicu Vâlcea,de la Ministerul Sportului în administrareaPrimãriei Râmnicu Vâlcea. În acest scop, marþi,2 octombrie a.c., a venit la Râmnicu VâlceaIoana Bran, ministrul tineretului ºi sportului.

Olguþa Vasilescu: Veºti foartebune pentru noi toþi dupã vizitapremierului Viorica Dãncilã la Craiova

















F inalul verii nu a fostunul de bun augur pen-tru leu, care a pierdut

doi bani faþã de euro, peste 4,2bani comparativ cu dolarul ºicirca un ban faþã de francul el-veþian.

Evoluþia a fost influenþatã demodul în care a fluctuat în rân-dul investitorilor aversiuneafaþã de risc pe pieþele interna-þionale, de decizia RezerveiFederale americane de a ma-jora dobânda sa de politicãmonetarã, cât ºi criza de la vâr-ful conducerii PSD.

Octombrie a debutat însã cudreptul, iar cursul principale-lor valute a cunoscut scãderi,cea mai consistentã, de peste4 bani, fiind înregistratã defrancul elveþian.

De la 4,6440 lei, la sfârºitullui august, cursul euro a cres-cut în 27 septembrie la 4,6647lei, luna fiind încheiatã la4,6637 lei. În prima zi din oc-tombrie, media a coborât la4,6596 lei, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizatîntre 4,655 ºi 4,667 lei, depre-cierea venind pe finalul zilei.

Conform unei sondaj reali-zat de CFA România, „valoa-rea medie a anticipaþiilor pen-tru orizontul de 6 luni este de4,6935, în timp ce pentru ori-zontul de 12 luni valoarea me-die a cursului anticipat este de4,7375”, se aratã într-un comu-nicat de presã.

Cursul dolarului american acrescut de la 3,9613 la 4,0210lei, pentru a scãdea apoi la4,0110 lei, la sfârºitul perioa-dei, când cotaþiile s-au miºcatîntre 4,01 ºi 4,032 lei.

Media monedei elveþiene afluctuat între 4,0984 ºi 4,1248lei, cea de la sfârºitul perioa-dei fiind stabilitã la 4,0807 lei,în condiþiile în care pe pieþeleinternaþionale euro a crescut

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

la 1,137 – 1,143 franci.Perioada de scãdere a indi-

cilor ROBOR s-a încheiat,chiar dacã BNR a realizat înoprima zi din octombrie o nouãoperaþiune de tip repo, prin carea împrumutat bãncile comer-ciale cu 9,7 miliarde lei, cu odobândã de 2,50%, egalã cucea de politicã monetarã.

Indicele ROBOR la trei zilea încheiat intervalul pe creºte-re la 3,17%, iar cel la ºase lunia urcat la 3,39%. ªi indicii petermen mai lung au crescut. Cella nouã luni a urcat la 3,48%,iar cel la 12 luni la 3,53%.

Acelaºi sondaj CFA Româ-nia apreciazã cã rata medie aROBOR cu scadenþa de 3 lunianticipatã peste 12 luni este de3,88%.

Evoluþia perechii euro/dolara fost influenþatã de deciziaFed de a majora dobânda sacheie la 2 – 2,25%, dar ºi depropunerea de buget a guver-nului italian.

Comunicatul de presã carea urmat ºedinþei Fed indicãmenþinerea politicii de înãspri-re a condiþiilor de creditare, cuo nouã majorare a dobânzii-cheie în decembrie, încã treianul viitor ºi una în 2020.

Guvernul Italiei, format dinMiºcarea 5 Stele ºi Liga Nor-dului, a anunþat cã a ajuns laun acord ºi cã va ignora ce-rinþele UE, stabilind un defi-cit bugetar de 2,4% din PIB.

Dupã o creºtere la 1,1815dolari, la începutul perioadei,euro a scãzut la sfârºitul ei la1,1565 – 1,1623 dolari.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg scãdeala sfârºitul perioadei la6.602,80 dolari.

Analiza cuprindeperioada

25 septembrie – 1 octombrie

Publ

icita

te

Euro a crescut înseptembrie cu doi bani

















Aºezatã strategic în faþaunui avion IAR 99, pre-mierul României, Viori-

ca Dãncilã, a vorbit luni, 2 oc-tombrie, într-un cadru festiv cuiz de precampanie electoralã,despre câteva proiecte impor-tante pentru Craiova ºi pentrujudeþul Dolj. „În acest an, cândse sãrbãtoresc trei decenii de lainiþierea proiectului IAR 99, unproiect de concepþie româneas-cã, vreau sã dau o veste bunã.S-au încheiat procedurile înceea ce priveºte contractul în-tre Ministerul Apãrãrii Naþiona-le ºi Avioane Craiova referitorla modernizarea a 20 de avioa-ne IAR 99 aflate în dotarea For-þelor Aeriene Române la stan-dardul Super ªoim”, a anunþatDãncilã, spre bucuria celor câ-teva sute de angajaþi ai Fabriciide Avioane prezenþi la eveni-ment.

De la aviaþie, premierul a co-borât pe pãmânt, anunþând cã aufost desemnaþi constructoriipentru primele douã tronsoaneale drumului expres Craiova –Piteºti. „Astãzi (luni - 2 octom-brie), au fost desemnaþi câºtigã-torii contractelor de proiectareºi execuþie ai drumului expresîn regim de autostradã Craiova– Piteºti, tronsoanele I ºi II.Durata de realizare a acestorcontracte este de 36 de luni,perioada de garanþie a lucrãri-lor este de ºapte ani. Execuþialucrãrilor pe cei 58 de kilometriva duce la decongestionareasemnificativã a circulaþiei rutie-re în localitãþile Balº ºi Slatina.Domnul ministru ªova este as-tãzi la Craiova ºi va prezentatoate detaliile acestui proiectextrem de important ºi aºteptatde cãtre craioveni”, a anunþatDãncilã. Cu doar câteva ore îna-

VVVVVizitizitizitizitizita pra pra pra pra premieremieremieremieremierului Dăncilă s-a soldat cu o prului Dăncilă s-a soldat cu o prului Dăncilă s-a soldat cu o prului Dăncilă s-a soldat cu o prului Dăncilă s-a soldat cu o producţieoducţieoducţieoducţieoducţierrrrrecorecorecorecorecord de prd de prd de prd de prd de promisiuniomisiuniomisiuniomisiuniomisiuni

Viorica „a cântat”frumos pentru Craiova

inte, premierul vorbise ºi despreviitorul Spital Regional, desprecare a spus cã a intrat în liniedreaptã: „Vã pot da asigurãri cãSpitalul Regional din Craiova aintrat în linie dreaptã, iar sãptã-mâna trecutã s-a aprobat ºi Pla-nul de Urbanism Zonal. Studiulde fezabilitate a fost lansat laînceputul lunii septembrie îm-preunã cu reprezentanþii BEI ºiva fi finalizat în primul trimes-tru al anului viitor. Spitalul Re-gional va avea peste 800 de pa-turi ºi un concept modern careva oferi pacienþilor o mai bunãmobilitate de la o specializaremedicalã la alta, în funcþie denecesitãþi“.

Pânã se face drumulexpres, circulaþiadin Balº se rezolvãcu semafoareinteligente

Prezent la eveniment, minis-trul transporturilor, Lucianªova, a declarat cã lucrãrile lacele douã tronsoane ale drumu-lui expres Craiova-Piteºti vorîncepe în zonele cele mai aglo-merate, respectiv Balº ºi Slati-na. „Compania Naþionalã deAdministrare a InfrastructuriiRutiere a desemnat câºtigãtoriipentru cele douã tronsoane de

autostradã. Este vorba despredouã companii care, din punc-tul meu de vedere, prezintã ga-ranþii cã aceste lucrãri vor fi fã-cute la timp. Vom traversa o pe-rioadã de zece zile, conformnoilor reglementãri, în care arputea sã fie depuse contestaþii.Dupã pãrerea mea, nu existãpremise ca procedura de atribui-re a acestor contracte sã se pre-lungeascã. Vom traversa iarna,perioadã în care cei doi antre-prenori vor avea timp sã facãproiectul pentru aceste lucrãri.Ne vom concentra atenþia ca lu-crãrile sã înceapã mai ales înzonele cele mai aglomerate, mãrefer aici la Balº ºi Slatina”, adeclarat Lucian ªova, care aprecizat cã, pânã la finalul aces-tui an, Balºul va beneficia de unsistem de semaforizare inteli-gent care ar trebui sã schimbemodul în care se circulã în pre-zent în localitate.

Primul tronson al drumuluiexpres Craiova – Piteºti vaavea o lungime de 17 km ºi arurma sa fie construit între va-rianta de ocolire Nord a muni-cipiului Craiova ºi limita jude-þului Dolj.

Cel de-al doilea tronson vaavea o lungime de 39,85 de kmºi urmeazã sã fie construit întrelimita judeþelor Dolj ºi Olt ºi li-mita judeþelor Olt ºi Argeº.

Aflatã în vizitã la Fabrica de Avioane din Craio-va, devenitã, în ultimii ani, un veritabil obiectivturistic pentru politicienii social-democraþi,premierul Viorica Dãncilã a împãrþit promisiuniîn toate direcþiile. De la construirea SpitaluluiRegional, la douã loturi din drumul expresCraiova - Piteºti ºi chiar un contract pentrumodernizarea a 20 de aeronave IAR 99 ªoimpentru gazdele de la uzina craioveanã, toate auîncãput pe lista veºtilor bune cu care ºefaExecutivului a venit în Bãnie.


11ADMINISTRAÞIE

Sistemul de Gospodãrire a Apelor Vâlcea - subunitate a Admi-nistraþiei Bazinale de Apã Olt, organizeazã concurs pentru ocu-parea postului contractual de execuþie vacant în conformitate cuHG nr. 286/2011, modificatã ºi completatã de HG nr.1027/2014.Denumirea postului:

Electrician, cu normã întreagã, pe duratã nedeterminatã, încadrul formaþiei Reparaii Întreinere Mijloace de Transport, Utilajeºi Foraje, Pazã

Condiþii de participare :- studii: generale / medii;- certificat de calificare în meseria de electrician / diplomã deabsolvire a unei ºcoli profesionale care sã ateste calificarea înmeseria de electrician; - vechime în meserie: minimum 5 ani.

Data, ora ºi locul de desfãºurare a concursului: proba practicã: 25.10. 2018, ora 09.00, la sediul din Rm. Vâl-

cea, str. Posada nr. 21 interviu: 31.10. 2018, ora 09.00

Perioada în care se pot depune dosarele de concurs :04.10.2018 – 17.10. 2018 pânã la ora 15.00, la sediul SGA Vâlcea, str.Posada, nr. 21, Rm. Vâlcea.

Date de contact: compartimentul R.U.R.P.-A., tel. 0250/730415,interior: 113.

A N U N Þ

de Valentin Zarea

Depãºind chiar ºi celemai optimiste aºteptãri,Aeroportul Craiova a

atins deja cifra de 300.000 depasageri în acest an, iar repre-zentanþii CJ Dolj spun cã nu nemai desparte mult timp de mo-mentul în care se va depãºi pra-gul de 500.000 de cãlãtori.Aceasta face ca actualele termi-nale sã fie deja neîncãpãtoare,motiv pentru care autoritãþilejudeþene vor demara curândproiectul de extindere a zone-lor de sosiri ºi plecãri. „Ne vomimplica în continuare în inves-tiþiile pe care Consiliul Judeþean

Aeroportul Craiova, poartade acces a Olteniei cãtre Europa

Dolj le realizeazã pentru dez-voltarea Aeroportului Internaþi-onal Craiova, iar anul viitorvom începe lucrãrile de extin-dere a terminalelor de sosiri ºiplecãri, lucrãri cu o valoare es-timatã la circa opt milioane deeuro, finanþare pe care o vomasigura din bugetul propriu alinstituþiei noastre. De aseme-nea, vom amenaja o nouã par-care pentru pasageri ºi, aºa cumdeja se ºtie, în curând vom con-strui ºi dota, printr-un proiect cufinanþare europeanã, o unitatede pompieri în apropierea aero-portului“, declara recent preºe-dintele Consiliului JudeþeanDolj, Ion Prioteasa.

Dezvoltarerecunoscutã peplan internaþional

Evoluþia Aeroportului Inter-naþional Craiova, care a înregis-

trat una dintre cele mai specta-culoase dinamici în privinþa co-nectivitãþii directe în ultimii ani,a fost consemnatã ºi în cel mairecent raport al Airports Coun-cil International Europe, orga-nizaþia care reprezintã interese-le a peste 500 de aeroporturi.Astfel, la congresul anual des-fãºurat la Bruxelles, AirportsCouncil International Europe aprezentat un raport complex înprivinþa dinamicii conectivitã-þii. Documentul atestã cã, la ca-tegoria sa de trafic, AeroportulCraiova se situeazã pe un ono-rant loc 3 la nivel internaþionalîn ceea ce priveºte evoluþia co-nectivitãþii directe, un indicatorcare ia în considerare numãruldestinaþiilor cãtre care sunt ope-rate zboruri directe, dar ºi frec-venþa acestor curse. Mai exact,în ultimii cinci ani, Craiova aînregistrat, la acest capitol, ocreºtere cu aproape 500 la sutã,ceea ce reflectã o ascensiuneremarcabilã pentru aeroportulcraiovean.

Acest lucru nu ar fi fost însãposibil fãrã investiþiile masiverealizate de Consiliul JudeþeanDolj, mai întâi cu sume din bu-getul propriu ºi, ulterior, graieproiectelor cu finanþare euro-peanã.

Bruxelles, cadoulde final de an

Continuând procesul de dez-voltare, Aeroportul Internaþio-nal Craiova se va îmbogãþi dinluna decembrie cu o nouã cur-sã. Astfel, pasagerii vor puteacãlãtori direct spre inima Euro-pei, la Bruxelles, ruta fiind dejaanunþatã de operatorul Wizz Air.

De departe cel mai ambiþios proiect al Consiliu-lui Judeþean Dolj, Aeroportul InternaþionalCraiova este pe cale sã încheie cel mai bun andin istorie, cu o medie de peste 35.000 depasageri pe lunã ºi peste 60 de decolãri ºiaterizãri sãptãmânale. ªi, ca un semn, anul seva încheia cu inaugurarea unei alte rute cãtreBruxelles, dovedind cã investiþa este, cu adevã-rat, principala poartã de acces a Olteniei cãtreEuropa.

„Suntem bucuroºi pentru des-chiderea acestei noi rute. Cra-iova – Bruxelles ajunge pânã îninima Europei ºi vine într-unmoment foarte important pen-tru noi – preluarea preºedinþieiUE de cãtre România“, a decla-rat Ion Prioteasa. Acesta a pre-cizat cã Aeroportul Internaþio-nal Craiova rãmâne unul dintreprincipalele obiective investiþi-onale ale instituþiei pe care oconduce.

În prezent, pe Aeroportul In-ternaþional Craiova sunt opera-te curse externe regulate cãtreLondra, Paris, Madrid, Barce-lona, Roma, Milano, Bologna,Tel Aviv ºi Köln.

Aeroportul InternaþionalCraiova, obiectiv aflat în subor-dinea Consiliului JudeþeanDolj, a fost revitalizat, începândcu anul 2009, printr-o serie deinvestiþii care au depãºit 40 demilioane de euro, peste jumã-tate din aceastã sumã fiind atra-sã printr-un proiect cu fondurieuropene, restul fiind bani de labugetul propriu al instituþieiconduse de Ion Prioteasa. Cuajutorul lor, au fost derulateample lucrãri care au vizat,printre altele, reabilitarea ºimodernizarea pistei de decola-re-aterizare, a sistemul de bali-zaj, precum ºi renovarea ºi ex-tinderea cãii de rulare ºi a plat-formei de îmbarcare. Aeropor-tul Internaþional Craiova sepoate lãuda, în prezent, cu ter-minale moderne, separate, pen-tru sosiri ºi plecãri, un nou turnde control ºi echipamente per-formante, autobuze pentrutransportul pasagerilor la ºi dela aeronave, toate la nivelul exi-genþelor internaþionale.Pu

blic

itate


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Prin intermediul uneiinterpelãri parlamen-tare, preºedintele PNLVâlcea, deputatulCristian Buican (foto),îi reproºeazã premie-rului Viorica Dãncilãlipsa de activitate aComisiei naþionale defundamentare a Pla-nului Naþional deadoptare a monedeiunice europene, alcãrei co-preºedinteeste.

Astfel, parlamentarul li-beral vâlcean i-a rea-mintit Vioricãi Dãncilã

cã, de ºase luni, de la constitui-rea acestei comisii ºi pânã acum,nu existã niciun fel de informa-þii privind activitatea acestui or-ganism foarte important. Deasemenea, deputatul Buican i-areproºat premierului cã ”abor-darea acestui subiect într-o che-ie propagandisticã ºi mincinoa-sã, fãrã susþinerea declaraþiilorcu acþiuni concrete, reprezintãcalea spre eºec a demersului dea trece la moneda euro”.

Cristian Buican i-a atras aten-þia prim-ministrului ºi asuprafaptului cã vecinii de la sud deDunãre sunt mult mai avansaþiîn privinþa procedurilor privindtrecerea la euro, ceea ce va con-duce, în cazul în care aceºtia voradopta moneda unicã europea-nã înaintea României, la unavantaj competitiv în regiune, cenu va putea fi surmontat.

Deputatul Buican cãtrepremierul Dãncilã: „Pringargarã nu vom adopta

în veci moneda euro”În acest context, el ºi-a expri-

mat îngrijorarea privind faptulcã mãsurile fiscal bugetare ad-optate de PSD ºi ALDE în ulti-mii doi ani vor afecta negativacest deziderat al României dea adopta moneda euro, îngrijo-rare manifestatã unanim în rân-dul specialiºtilor economici.

„Acum ºase luni, doamnaDãncilã se lãuda cu înfinþareaunei comisii privind adoptareaeuro. De atunci ºi pânã acum,liniºte totalã. Asta în timp cevecinii noºtri bulgari au depusdeja cererile necesare, au fã-cut demersuri ºi sunt în liniedreaptã în privinþa trecerii lamoneda unicã europeanã.Dupã ce ne-au dat lecþii laconstrucþia de autostrãzi, tu-rism ºi agriculturã, iatã cã neiau faþa ºi la acest capitol.Dacã nu ne vom grãbi sã îiprindem din urmã cu trecereala euro, vor avea un avantajcompetitiv incredibil în faþanoastrã în contextul regional.Iar noi stãm degeaba. I-amtransmis doamnei Dãncilã cãprin gargarã nu vom adopta înveci moneda euro, în ciuda de-claraþiilor sale privind faptulcã acest demers reprezintã celmai important proiect de þarãde la intrarea României înUniunea Europeanã. Oricum,toþi specialiºtii economici, launison, afirmã cã mãsurileadoptate deja de PSD-ALDEne îndepãrteazã câþiva ani deadoptarea euro” - a declaratpreºedintele PNL Vâlcea, de-putatul Cristian Buican.


13CULTURÃ

Biblioteca „Aman” participã laFestivalul Internaþional de CarteTransilvania

Alãturi de seria de informaþiipersonale, din corespondenþapurtatã de cei doi iluºtri repre-zentanþi ai exilului românesc, sedesprind informaþii cu dublã va-loare – istoricã ºi afectivã – , cuprivire la dificultãþile exilului ºidorul resimþit faþã de þara natalã.

De asemenea, expoziþia cu-prinde ºi afiºe provenite din co-lecþia „Andrei ªerban”, repre-zentative pentru spectacolele deteatru ºi operã montate pe sce-

«Ne face o deosebitã plãceresã luãm parte la FestivaluluiInternaþional de Carte Transil-vania. Ne-am gândit participa-rea sub forma promovãrii câtor-va dintre elementele care facparte din patrimoniul MuzeuluiCãrþii ºi Exilului Românesc. Încadrul expoziþiei pe care o vomorganiza la Cluj-Napoca, vomvernisa afiºe, documente ºi co-respondenþã din fondurile „Ba-sarab Nicolescu”, „Mircea Elia-de”, „Vintilã Horia”, „Andreiªerban” ºi „Paul Barbãneagrã”.Este acesta momentul primeiprezentãri atât pentru splendi-da serie de fotografii din colec-þia lui Barbãneagrã, cât ºi pen-tru câteva dintre cele mai recen-te documente ºi afiºe donate deAndrei ªerban cãtre MuzeulExilului. Ne bucurã, de aseme-nea, faptul cã organizatorii aualocat un spaþiu generos univer-sului Exilului ºi reprezentanþi-lor sãi, motiv pentru care iniþia-tiva noastrã se pliazã pe aºtep-tãrile ºi exigenþele publicului»,a declarat Lucian Dindiricã,managerul Bibliotecii Judeþene„Alexandru ºi Aristia Aman”.

Festivalul Internaþional deCarte Transilvania (FICT) esteun eveniment de anvergurã in-ternaþionalã care susþine cultu-ra scrisã românã ºi universalã.În cadrul evenimentului au locnumeroase lansãri de carte, re-citaluri de poezie ºi lecturi pu-blice, întâlniri cu scriitori ro-mâni ºi strãini, dezbateri, con-ferinþe, colocvii, concerte ºispectacole.

Expoziþia include atât o in-cursiune vizualã în isto-ricul colecþiei de opere ºi

documente realizate de diversepersonalitãþi ale exilul românesc,donate Bibliotecii Judeþene„Alexandru ºi Aristia Aman” decãtre academicianul BasarabNicolescu, cât ºi multiple scri-sori originale, majoritar ologra-fe, mãrturii ale corespondenþeidintre Mircea Eliade ºi VintilãHoria în perioada 1949 – 1966.

Biblioteca Judeþeanã „Alexandru ºi AristiaAman” participã, miercuri, 3 octombrie 2018, lacea de-a VI-a ediþie a Festivalului Internaþionalde Carte Transilvania de la Cluj-Napoca. Cuacest prilej, Biblioteca Judeþeanã „Alexandru ºiAristia Aman” va organiza, la Muzeul de ArtãCluj-Napoca, o spectaculoasã expoziþie deafiºe, opere ºi documente inedite provenite dinpatrimoniul Muzeului Cãrþii ºi Exilului Româ-nesc din Craiova.

Reprezentaþia specta-colului „Don Gio-vanni” îl va avea dreptcap de afiº pe celebrulbas italian.

Opera Românã Craiovadeschide stagiunea2018-2019 cu o repre-

zentaþie specialã a spectacolu-lui „Don Giovanni” programatpentru data de 6 octombrie2018, de la ora 19.00, la CerculMilitar, reprezentaþie care sebucurã de o distribuþie de ex-cepþie.

Invitatul special Carlo Colom-bara va interpreta rolul titular, iarsoprana italianã Elena Lo Forteva da viaþã Donnei Elvira. Alã-turi de alþi trei soliºti invitaþi –Francesco Baiocchi (Leporello),Kakhaber Shavidze (Il Com-

nele Royal Opera Covent Gar-den, Metroplitan, San Francisco,Chicago, Los Angeles, Paris,Viena, La Fenice º.a. Nu în ulti-mul rând, în cadrul expoziþiei vorfi vernisate, în premierã absolu-tã, fotografiile care alcãtuiesccolecþia „Paul Barbãneagrã”.Personalitãþi precum Mircea

Eliade, ªtefan Lupaºcu, MichelRandom, Alexandru Paleologu,Gheorghe Zamfir, Monica Lovi-nescu, Nae Ionescu sau PaulBarbãneagrã sunt surprinse înimagini inedite, în ipostaze ºianturaje diferite, precum ºi învarii contexte social-culturalemai mult sau mai puþin formale.

Carlo Colombara, la Opera Românã Craiovamendatore) ºi Alessandro D’A-crissa (Don Ottavio) – RenataVari, îndrãgita sopranã a OpereiRomâne Craiova, debuteazã înrolul Donna Anna, iar NoemiModra ºi Dragoº Drãniceanu vorfi Zerlina ºi Masetto.

Unul dintre cei mai renumiþibaºi ai zilelor noastre, CarloColombara a urcat pe cele maiimportante scene lirice din lume,fiind frecvent invitat de CoventGarden, Metropolitan Opera dinNew York, Teatro alla Scala diMilano, Wiener Staatsoper ºimulte, multe altele. Aclamat pen-tru intensitatea muzicalitãþii sale,faimosul solist va urca pe scenacraioveanã, oferind publiculuidin România privilegiul de a-lasculta.

Cu o voce inconfundabilã ºio expresivitate aparte, solistaitalianã Elena Lo Forte abor-

deazã cu o atent reliefatã forþãun vast repertoriu, fiind binecu-noscutã pe scenele unor impor-tante teatre de operã din Italiaºi fiind rãsplãtitã cu aplauze ºipe alte scene europene, dar ºiîn Asia ºi America.

Cei doi soliºti invitaþi se aflãpentru prima datã în România.Mult aºteptata reprezentaþie, carereuneºte Orchestra, Corul ºi Ba-letul Operei Române Craiova, sebucurã de prezenþa maestruluiWalter Attanasi la conducereamuzicalã, de asemenea în deserânduri invitat al unor companiide operã importante precum Te-atro alla Scala di Milano, l’Are-na di Verona, Opera di Roma ºinumeroase altele.

Spectacolul este realizat cusprijinul Primãriei MunicipiuluiCraiova ºi al Consiliului Localal Municipiului Craiova.


14SPECIAL

A dunarea NaþionalãBisericeascã întrunitãîn ºedinþa din 29 sep-

tembrie 2018 a lansat un apelcãtre toþi cetãþenii ortodocºiromâni pentru participarea la -Referendumul din 6-7 octom-brie 2018 în scopul afirmãrii,apãrãrii ºi promovãrii familieica instituþie binecuvântatã deDumnezeu.

Apelul Adunãrii NaþionaleBisericeºti:

1. Adunarea Naþionalã Bise-riceascã, compusã din toþi ie-rarhii Sfântului Sinod, repre-zentanþii clerului ºi reprezen-tanþii credincioºilor mireni dineparhiile Patriarhiei Române,întrunitã în ºedinþa din 29 sep-tembrie 2018, îndeamnã pe toþicetãþenii ortodocºi români sãparticipe la referendum ºi sãspunã DA clarificãrii textuluiarticolului 48 din ConstituþiaRomâniei privind definirea cã-sãtoriei, adicã înlocuirea ex-presiei confuze: „uniunea li-ber consimþitã între soþi”, cuformularea clarã ºi precisã:- „uniunea liber consimþitã în-tre un bãrbat ºi o femeie”.

2. Prin aceastã precizare cla-rã ºi fãrã echivoc, în Constitu-þia României, se afirmã, seapãrã ºi se promoveazã fami-lia ca instituþie umanã funda-mentalã creatã ºi binecuvânta-tã de Dumnezeu pentru creº-terea ºi perpetuarea umanitã-þii, potrivit cuvintelor SfinteiScripturi: „ªi a fãcut Dumne-zeu pe om dupã chipul Sãu;dupã chipul lui Dumnezeu l-afãcut; a fãcut bãrbat ºi feme-ie. ªi Dumnezeu i-a binecu-

BOR îi îndeamnã pe românisã spunã DA la Referendumvântat zicând: Creºteþi ºi vã în-mulþiþi ºi umpleþi pãmântul ºi-lstãpâniþi!” (Facere 1, 27-28).Aceastã familie bazatã pe cãsã-toria între un bãrbat ºi o femeiea fost binecuvântatã ºi cinstitãde Mântuitorul Iisus Hristosprin prezenþa Sa, a mamei Saleºi a ucenicilor Sãi, la Nunta dela Cana Galileii, unde a sãvâr-ºit minunea transformãrii apeiîn vin (cf. Ioan 2, 1-11), arãtândastfel valoarea sfântã a familieiconjugale pentru viaþa Bisericii.În acest sens, Sfântul ApostolPavel recomandã ca iubirea mi-relui faþã de mireasã sã fie ase-menea cu iubirea lui Hristos faþãde Bisericã (cf. Efeseni 5, 22-25, 32).

3. Familia binecuvântatã de

Dumnezeu, spre a cultiva iubi-rea reciprocã ºi a da naºtere lacopii, este izvor de viaþã pentrufiecare popor ºi pentru întrea-ga umanitate. Prin urmare, par-ticiparea la referendum, înzilele de 6 ºi 7 octombrie2018, este un act de mãrturisirea credinþei în iubirea lui Dum-nezeu pentru familie, un act demaximã responsabilitate pentruviitorul poporului român, pre-cum ºi un examen de maturita-te spiritualã pentru a alege întrevalori permanente ºi ideologiiefemere.

4. Cuvântul „referendum” în-seamnã: „consultare directã acetãþenilor chemaþi sã se pro-nunþe prin vot asupra unui pro-iect de lege de o deosebitã im-

portanþã pentru stat sau asupraunor probleme de interes gene-ral”(DEX). Aºadar, participa-rea cetãþenilor statului la acestreferendum decizional pentrudefinirea cãsãtoriei în Constitu-þia României este un act pro-fund democratic ºi patriotic-naþional, de o deosebitã impor-tanþã pentru întreg poporul ro-mân, deoarece se voteazã pen-tru apãrarea familiei bazate pecãsãtoria între un bãrbat ºi ofemeie ºi pentru viitorul copii-lor poporului român. De fapt, înarticolul 2 din Constituþia Ro-mâniei se precizeazã cã prinreferendum se exprimã suvera-nitatea naþionalã a României.

5. În pofida multor acþiuni deboicotare agresivã ºi denigrare

APAVIL SA a desfãºuratºi în perioada 22 – 28septembrie 2018 o acti-

vitate intensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENAJA-RE A TERENULUI. S-au exe-cutat lucrãri de amenajare terenprin betonare/asfaltare pe strã-zile: Prunului nr. 62, nr. 7A-7B,Topolog nr. 48 ºi Intrarea Ge-niºtilor nr. 9A.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util, pier-derile de apã potabilã pe strãzi-le: Topolog nr. 48, Intrarea Ge-niºtilor nr. 9A, Cãpitan Nego-escu (în faþa bisericii Toþi Sfin-

Situaþia centralizatã a lucrãrilor derulate de APAVIL SA în municipiulRm. Vâlcea, în perioada 22 – 28 septembrie 2018

þii), Prunului nr. 62 ºi Prunuluinr. 7A-7B.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,bd. Dem Rãdulescu, Goranu ºiBogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- au început lucrãrile de reabi-litare reþele apã potabilã ºi bran-ºamente pe strada Krusevac;

- s-a executat branºament apãpotabilã pe strada Popa ªapcãnr. 35A;

- au fost finalizate lucrãrile pen-tru reabilitarea reþelelor de apãpotabilã ºi branºamente pe strã-

zile Carol I, Regina Maria, ªtir-bei Vodã, Gabriel Stoianovici,Pãtraºcu Vodã ºi Mircea Vodã;

- au fost remediate probleme-le de canalizare pluvialã pe str.Sãliºtea Nouã;

- au fost ridicate la cotã cã-mine de canalizare ºi guri descurgere (geigere) în urma as-faltãrii pe Bd. Tineretului, Bl.A11/1, A11/2 ºi A11/3;

- s-a executat racord canali-zare pe str. Popa ªapcã, nr. 35A;

- s-au continuat verificarea ºicurãþarea gurilor de scurgere,ale cãminelor de canalizaremenajerã ºi ale colectoarelor,manual ºi mecanizat;

- s-a adus la starea iniþialã su-

prafaþa carosabilã în zonele încare s-a intervenit;

- au fost aduse la cotã cãmi-nele de canalizare menajerã ta-sate/deteriorate.

REÞELE DE CANALIZA-RE MENAJERÃ CURÃÞA-TE. S-a intervenit pentru des-fundarea, curãþarea ºi spãlareamecanizatã a reþelelor de cana-lizare menajerã la urmãtoareleadrese: Bd. Tineretului – Bl. S2,sc. E; str. Dealul Malului nr. 11;str. Remus Bellu – Bl. O1, sc.C; str. Constantin Brâncuºi - Bl.I1, sc. A ºi B; str. Ostroveni –Bl. A14, sc. E ºi F, Bl. A39, bl.A43; str. Doctor Hacman – Bl.88; str. Nicolae Iorga – Bl. A26;

Calea lui Traian – Bl. S24 ºi nr.2; str. Morilor nr. 88; str. Someºnr. 14; Aleea Panseluþelor – Bl.C23, sc.A; str. Lucian Blaga –Bl. A9, sc. A ºi B; str. I.C. Brã-tianu – Bl. A64, sc. A; str. Lu-ceafãrului – Bl. A1, sc. A ºi str.Ovidiu nr. 1.

9 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost mon-tate 9 apometre, dintre care 5verificate ºi înlocuite ºi 4 mon-taje apometre noi ºi au fost rea-lizate 9 lucrãri de intervenþie lacontoarele de apã rece montateîn reþea. De asemenea, au fostîntocmite 17 avize de amplasa-ment.

injustã a referendumului, tre-buie sã apãrãm darul sacru alvieþii persoanei umane care senaºte din iubirea conjugalãîntre un bãrbat ºi o femeie,preþuind astfel ºi generaþiile depãrinþi ºi copii care au asigu-rat continuitatea poporului ro-mân de-a lungul veacurilor.

Sã cinstim, aºadar, Centena-rul Marii Uniri din1918, printr-o mare unire decuget ºi acþiune naþionalã înapãrarea familiei creºtine ºi aviitorului poporului român!

Preºedintele AdunãriiNaþionale Bisericeºti

† DanielPatriarhul BisericiiOrtodoxe Române


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

din zece lovituri, ratez una ºipublicul mã fluierã”. I se spu-nea Profesorul. Dragã Mitriþã,nu glumi cu talentul tãu, indis-cutabil, ºi nu insista cu felul tãu,discutabil, de a-þi scrie cariera.ªi încã: oricât ar trage de tineunii ºi alþii dintre impresari, ori-cât te-ar tenta locurile exotice,în America de Sud sã nu calci!Dacã ne uitãm pe clasament, cuun punct de la Mediaº, cu treipuncte de la Cluj, CSU Craio-va ar fi totalizat 18. Nu numaicã ar fi pãrãsit locul 7, de play-out, dar s-ar fi dus glonþ pe 2, latrei lungimi de lider. Pe care îlva întâlni, pe ”Ion Oblemenco”,în etapa a 12-a. În rest, sã veziºi sã nu crezi, toatã lumea mul-þumitã. Jucãtorii ambelor tabe-re, ardeleni ºi olteni, mulþumiþi.Conseicao, deºi pe picior de ple-care, mulþumit. Devis Mangiamulþumit. Partida nu a excelat,dar nici nu a trenat în ansam-blul ei. Câte trei ocazii de golrisipite. Curat 0-0! CFR Clujtraverseazã o acutã crizã mana-gerialã. Era, clar, de rãpus! Dacãnu în aceste condiþii, atuncicând? În felul sãu – charisma-tic, plãcut vorbind româneºte –, italianul a parat cu eleganþãîntrebãrile reporterilor, afir-mând cã echipa este completã.În subsidiar, s-a pus lacãt petransferuri. Antrenamentele dinperioada de întrerupere a cam-pionatului vor viza un cumul deformã în perspectiva derby-uluide impact cu FCSB ºi apoi, înultima etapã a turului, cu Astra,la Giurgiu.

Fostul arbitru Ion Crãciu-nescu a semnalat, înurma derby-ului de la

Cluj (CFR – CSU Craiova, 0-0), o gravã greºealã de arbitraj,asupra cãreia, cu alt prilej, ne-am pronunþat ºi noi. ªi atunci ºiacum, de suferit, au suferit ol-tenii, dar se poate întâmpla ori-când, oricui. În ediþia trecutã,Marius Avram a acordat echi-pei lui Mangia o loviturã de la11 m, ratatã de Gustavo, în con-diþii care impuneau repetarea.De aceastã datã, dupã un henþal lui Camora, Istvan Kovacs adictat, fãrã ezitare, penalty. ªiiarãºi, mingea trebuia repusã lapunctul cu var, mai mulþi jucã-tori, cu predilecþie clujeni (spe-cialitatea casei?), nãpustindu-seîn zona interzisã. De neînþelesde ce acestei proaste practici nui se pune capãt în fotbalul ro-mânesc. La Mondialul din varã,am urmãrit, pânã la detaliu,aproape ritualic, în ce constãobligaþiile arbitrului: sã se asi-gure cã portarul nu avanseazãde pe linie ºi niciun jucãtor nudã buzna înainte de se executapenalty-ul. Lui Mitriþã îmi per-mit sã-i relatez o scurtã povestecare se prea poate sã-l interese-ze. A fost cândva, nu de mult,un fotbalist pentru care penal-ty-urile nu mai prezentau vre-un secret. Rar, dar rar de tot,dacã i se întâmpla sã rateze. Aratat la Olimpiada de la Tokio,una ºi încã una. Ce s-a întâm-plat dupã aceea: ”Înainte, dinzece lovituri înscriam nouã ºipublicul mã aplauda. Acum, tot

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Douã din „recidivele”etapei a 10-a

„Marþi, 2 octombrie, prima-rul Mircia Gutãu a avut o în-tâlnire cu ambasadorul Repu-blicii Socialiste Vietnam la Bu-cureºti, E.S. Tran Thanh Cong,care a fost însoþit de secretarulII al Ambasadei Vietnamului înRomânia, Nguyen HoangLong, ºi de directorul generalal unei companii vietnamezedin domeniul recrutãrii forþeide muncã, Nguyen Tien Dung.Cu aceastã ocazie, primarulMircia Gutãu a reafirmat des-chiderea pe care Râmnicul oare pentru stabilirea de legãturicu oraºe ºi regiuni atât din Eu-ropa, cât ºi din Orient. Dupãdiscuþiile cu edilul-ºef al Râm-nicului, reprezentantul Repu-blicii Vietnam a luat parte înSala ”George Þãrnea” a Primã-riei municipiului la o întâlnire

Primarul Mircia Gutãu s-a întâlnitcu ambasadorul Republicii Vietnam

cu oameni de afaceri locali învederea prezentãrii ofertei deforþã de muncã vietnameze

pentru firmele vâlcene”, aanunþat Primãria Râmnicu Vâl-cea.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Publ

icita

te

de Marielena Popa

Preºedintele CJVâlcea: „Prinrealizarea acesteilucrãri complexele sunt rezolvatedouã probleme”

Aceastã lucrare, a cã-rei valoare se ridicãla suma de 11,34

miliarde lei vechi, este ceade-a treia realizatã de dru-marii RAJDP Vâlcea în co-muna Budeºti, celelalte

douã fiind: „Consolidare drumºi amenajare albie în punctul Ar-vinte” ºi „Modernizare DC Bu-deºti-Brânduºari”. „Sunt deose-bit de bucuros ºi de mulþumit de

modul în care drumarii RAJDPVâlcea ºi-au îndeplinit sarcini-le aici, deoarece acest obiectivde investiþii este unul foarte im-portant pentru budeºtenii careau proprietãþile adiacente Vãii

Popeºti, iar prin realizarea aces-tei lucrãri complexe le sunt re-zolvate douã probleme: cea aaccesului cãtre gospodãrii dindrumul judeþean 678 ºi cea a in-stabilitãþii întregii zone, dato-rate de diferenþa mare de nivel(aprox. 5 m) dintre terenul pecare sunt amenajate acestea ºifundul albiei. Drumarii noºtri,pe care îi felicit cu toatã since-ritatea pentru ceea ce au fãcutaici, au executat lucrãri de con-solidare a celor douã maluri alepârâului prin realizarea unuicanal betonat cu o lungime de220 m ºi modernizarea a 250m de drum, din care 70 m sedesfãºoarã pe deasupra canalu-lui din beton armat, drum careva asigura legãtura cu DJ 678”,spune Constantin Rãdulescu.

PrimarulVlãdulescu: „A fosto lucrare dificilã,a ieºit impecabil”

„Este o investiþie foarte im-portantã pentru localitate ºipentru cetãþenii din zonã ºi carea adus numai beneficii aici, însatul Barza. O investiþie finan-þatã pe Situaþii de Urgenþã decãtre Guvernu României ºi înparteneriat cu Consiliul Jude-þean. Existã ºi alte investiþii care

Luni, 1 octombrie a.c., în comuna Budeºti-Vâlcea a fost recepþionatã cea de-a treia lucra-re realizatã de drumarii vâlceni. La recepþiaobiectivului de investiþii a participat ºi preºe-dintele Consiliului Judeþean Vâlcea, ConstantinRãdulescu. Obiectivul „Canal betonat ºi drum –satul Barza, Valea Popeºti” este o lucrarecomplexã care a rezolvat problema locuitorilorsatului Barza, nevoiþi sã foloseascã albia pâ-râului pentru acces în drumul principal (DJ 678– centrul comunei), albie care în perioadeleploioase devenea impracticabilã.

vor intra la finanþare în perioa-da urmãtoare, vorbim desprecanalizare pentru satele Linia ºiRacoviþa, despre un pod pestepârãul ªimnic ºi despre o grã-diniþã nouã la ªcoala Budeºtidin centrul comunei. Acestelucruri nu se pot face decât cusprijinul autoritãþilor judeþului.Suntem o echipã care lucrãmpânã la urma urmei în sprijinulcetãþenilor, nu avem parti-pris-uri ºi ambiþii politice. Lucrareae foarte bine fãcutã, a fost difi-cilã, a ieºit impecabil ºi mulþu-mim constructorului”, a decla-rat primarul comunei Budeºti,Ion Vlãdulescu.Constantin Rãdulescu

Ion Vlãdulescu

Budeºti: A fost inauguratã o lucrareimportantã de infrastructurã

















[email protected] zzz UltimaUltima Ultima …... 3 - 9 octombrie 2018 Dupã ce au lãsat...

Documents

Transcript of [email protected] zzz UltimaUltima Ultima …... 3 - 9 octombrie 2018 Dupã ce au lãsat...