educatie pentru sanatate(2)

8/7/2019 educatie pentru sanatate(2)

1/14

Introducere curs Educatie pentru sanatate

Majoritatea oamenilor considera sanatatea din prisma a ceea ce ofera, presupunnd ca,ei sunt sanatosi att ct pot fi si, probabil vor ramne la aceasta stare.

Totusi, foarte multe aspecte ale sanatatii noastre sunt afectate prin ceea ce facem, princeea ce gndim. Avnd informatiile corecte, putem alege n cunostinta de cauza si sa nembunatatim att sanatatea ct si viata n anasamblu. Cu ct suntem mai sanatosi, cu attmai mult tonus, vigoare si entuziasm vom prezenta si, astfel vom dobndi obiectiveimportante. n caz contrar, lipsa informatiei conduce la limitari semnificative, generate deproblemele de sanatate.

Aproape fiecare dintre noi a vut o perioada din viata de sanatate deplina dar siperioade care trebuiau mbunatatite.

Nu putem aduce ca exemplu o persoana sanatoasa n ntregime sau bolnava pe de-a-ntregul. Anumite aspecte a vietii noastre apar ca fiind mai caracteristice dect altele.

Problema este: cum putem identifica starea de sanatate.

ntrebarea fireasca, "ce este sanatatea?" ne orienteaza n lucrarea pe care v-opropunem spre analiza.

Sanatatea si bunastarea

n mod traditional, oamenii au definit sanatatea n diferite moduri. O persoana deconducere cu structura atletica va spune ca sanatatea nseamna practicarea cu regularitatea unui complex de exercitii si asiguarrea unor mese pregatite cu atentie pentru mentinereaunei greutati normale si a unei conditii fizice bune. Un medic va considera sanatatea cafiind absenta bolii. Un psiholog va argumenta ca sanatatea include capacitatea desolutionare a problemelor emotionale si a traumelor. Totusi, majoritatea specialistilor

privesc aceste definitii ct si altele referitoare la sanatate ca fiind incomplete. nconformitate cu acesti specialisti, preventia si tratamentul problemelorde sanatatenecesita o definitie apropiata conceptului de sanatate.

Ce este sanatatea ?

Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea1) are cteva dimensiuni -emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala, fiecare dintre acestea contribuind laconditia de bunastare a unei persoane. Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoanatrebuie sa-si examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze n sensul n care ise permite nu doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure deviata pe de-a-ntregul.

n 1967, OMS a declarat ca sanatatea este o stare totala de bunastare fizica, mentala sisociala si nu n principal absenta bolii sau a unei infirmitati.

Sanatatea este acel proces n care toate aspectele din viata unei persoane lucreazalaolalta, ntr-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza n mod izolat.Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si

1


2/14

convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se interactioneazacontribuie la mbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea caracteruluide unicitate al persoanei ct si a sanatatii acestuia.

Consideram ca cel mai important obiectiv al acestei lucrari este de a ajuta sa realizamcaracterul de unicitate si sa identificam modurile prin care o persoana si poate sustine

starea de sanatate buna, att n prezent ct si de-a lungul vietii.Dimensiunile sanatatii

Sanatatea include mai mult dect functionarea fara piedici a organismului. Deasemenea, implica relatiile mental-emotional, intelectuale si sociale ct si valorilespirituale. Astfel, pentru o mai buna ntelegere a sanatatii este necesar sa examinam nprofunzime fiecare dintre aceste dimensiuni, care luate mpreuna constituie sanatate sibunastare n ansamblu. Iata n continuare o schema a dimensiunilor implicate. Fiecaredintre acestea vor fi abordate n detaliu, n aceasta sectiune.

Sanatatea emotionala. Luat pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteazaemotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii ct si fata de altepersoane. Sanatatea emotionala include ntelegerea emotiilor si cunoasterea modului desolutionare a problemelor cotidiene, a stresului ct si capacitatea de a studia, de a lucrasau de a ndeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie.

n timp ce ele sunt importante n sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatateafizica. Medicii vad n mod frecvent demonstrarea conexiunilor organism - mental.

Somatizarile ar fi expresia unor astfel de manifestari. De exemplu, un individ cu obuna stare emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de stres, cum ar fi ulcere,migrene si astm. Atunci cnd stresul sau tulburarea emotionala continua pentru o lungaperioada de timp, sistemul imunitar clacheaza, accentundu-se riscul de dezvoltare adiferitelor boli.

Unii cercetatori au argumentat ca trasatura de personalitate denumita forta de caracterpoate ajuta la ntarirea sistemului imunitar mpotriva efectelor vatamatoare ale stresului.Aceasta forta este definita ca detinerea unui mod optimist si de asumare n abordareavietii, n vizionarea problemelor, incluznd boala ca provocare ce poate fi manipulata.

Sanatatea intelectuala. Intelectul, aspect important al planului mental care contribuiela luarea deciziilor importante, joaca un rol crucial n starea de sanatate si de bunastare aindividului. Chiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la individ, totiindivizii sunt capabili sa nvete cum sa dobndeasca si sa-si evalueze informatiile, cum saaleaga ntre alternative si cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii,inclusiv sanatatea.

Sanatatea intelectuala este uneori inclusa n sanatatea emotionala ca parte a sanatatiimentale. Totusi, desi strns ntrepatrunsa cu emotiile, gndirea intelectuala se distinge deaceasta. Emotiile pot altera capacitatea de a gndi a unei persoane, iar gndirea confuza

2


3/14

poate accentua si mai mult problemele. Totusi relatia dintre emotional si intelect nu lesuprapune.

Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurileacestuia n fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei

sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica.De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doarcteva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un effort ctsi un repaos echilibrat, mentinerea unei greutati normale si alegerea inteligenta amncarurilor, evitarea abuzurilor alimentare n timpul sarbatorilor si a evenimentelor, neajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a organismului.

O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca o persoana sa acorde atentiemesajelor trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el are nevoie - mai multaodihna sau diferite alimente, ca sa enumeram cteva exemple si, sa raspunda la acestemesaje ntr-un mod adecvat, coerent. Aptitudinile fundamentale de auto-ngrijire pot

ajuta persoanele sa-si solutioneze micile probleme de sanatate. Totusi, este la fel deimportant acceptarea responsabilitatilor pentru controale si de a sti sa abordam ncunostinta de cauza institutiile si serviciile de sanatate atunci cnd apar problemeserioase medicale.

Sanatatea sociala. Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului dinviata, cum ar fi rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, ntr-unmod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, deprotectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitatisi riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta de genul ofera si ia, caci relationarilesanatoase niciodata nu se deruleaza ntr-un singur sens. mplinirea trebuintelor umanepentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor important n realizareasanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvoltacomportamente ce pot aduce amenintare la starea lorde sanatate si de buna dispozitie,intrnd astfel n sfera anomiei, deviantei si patologiei sociale.

Sanatatea spirituala. O alta dimensiune a sanatatii este sanatatea spirituala, acelsentiment, traire, dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei persoanesunt n armonie.

Anumiti specialisti n sanatate sustin ca fortele spirituale afecteaza si sunt afectate desanatatea pe ansamblu. Sanatatea spirituala poate include sentimentul de veneratie,profunda credinta religioasa sau sentimentul de pace launtrica referritor la viata cuiva.Aceasta se dezvolta prin efortul de dezvoltare a semnificatiei relatiei cu universul si cuviata nsasi.

Numeroase studii au aratat o asociere ntre afiliatia religioasa si rata scazuta de bolicronice si a mortalitatii. Unii oameni atribuie aceste efecte regulilor religioase, afirmndca religia descurajeaza conduitele ce pot conduce la probleme severe de sanatate. Altepersoane au declarat ca afilierea religioasa poate contribui n mod direct asupra starii de

3


4/14

sanatate si a bunei dispozitii n general.

Lagache D., sintetiznd datele obtinute de unii cercetatori descrie urmatoarelecaracteristici principale ale sanatatii mentale:

Capacitatea de a produce, de a tolera tensiuni suficient de mari si de a le reduce ntr-o forma satisfacatoare pentru individ,

Capacitatea de adaptare a propriilor aspiratii la cele ale grupului,

Capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite tipuri de relatii cu ceilaltiindivizi,

Capacitatea de identificare att cu fortele conservatoare, ct si cu cele novatoare alesocietatii.

Sanatatea mentala - spune Ctin Gorgos - apare drept o vasta sinteza, rezultantaomplexa a unei multimi de parametri ai vietii organice si sociale, aflati n echilibrudinamic, ce se proiecteaza pe modelul functional sau morfologic n istoria sa vitala.Manifestarea acestor stari de sanatate ar fi existenta unei judecati si a unei viziuni realist-logice asupra lumii, dublate de existenta unei discipline psihologice si sociale a muncii,bazate pe autocontrolul volitional, acordat la normele sociale, pe fundalul bucuriei de atrai si al echilibrului introversie-extroversie.

Integrarea sanatatii.

Fiecare persoana confera o anumita importanta celor cinci dimensiuni ale sanatatii.Unii indivizi sunt mult mai interesati de sanatatea emotionala sau intelectuala dect desanatatea fizica. Altii si pot extrage o mare satisfactie din relatiile lor cu alte persoanesau din implicarea lor n munca pentru idealurile religioase.

Dimensiunile sanatatii formeaza un tot - fiecare are un efect asupra celorlalte. Sapresupunem ca munca noastra se desfasoara n armonie cu valorile noastre de baza.Aceasta armonie poate contribui la sustinerea sanatatii noastre spirituale. Pe de alta parte,o sanatate spirituala poate avea efecte profunde asupra sanatatii emotionale. Sanatateaemotionala se rasfrnge asupra relatiilor sociale si toate aceste dimensiuni ale sanatatii iva permite fiintei noastre sa solutioneze si mai bine problema fizica.

Toate aceste dimensiuni distincte lucreaza mpreuna pentru a asigura randamentulfunctiilor si astfel sa asigure confortul. Cultivarea unei anumite dimensiuni atrage dupasine dezvoltarea celorlalte dimensiuni. n mod similar, neglijarea unei singure dimensiunipoate induce consecinte severe asupra sanatatii pe ansamblu, ct si bunei dispozitii.Pentru mentinerea sanatatii, trebuie sa acordam atentie celor cinci dimensiuni,identificnd legaturile dintre ele si ncercnd sa le mentinem n echilibru astfel nct elesa asigure un optimum.

4


5/14

Sanatatea si echilibrul.

Echilibrul este necesar deoarece acesta afecteaza nsasi homeostazia, starea de

normalitate a organismului chiar la baza nivelului fiziologic. Corpul uman este unorganism remarcabil de mobil. Pe parcursul vietii, o persoana trebuie sa faca fata, saraspunda unei suite de amenintari, printre care boli, vatamari fizice, stres. Organismuleste capabil sa se lupte si sa se adapteze la multe dintre aceste amenintari ndreptateasupra propriei identitati si astfel sa revina la starea de normalitate.

Pentru a dobndi aceasta capacitate, organismul cauta n continuu sa mentinaechilibrul ntre factori constanti, precum temperatura, puls accelerat, TA, continutul deapa si nivelul de zahar n snge. Acest echilibru natural, sau homeostazie, este realizatprin activitatea unor mecanisme automate, din organism. De exemplu, fiintele umanencearca sa-si mentina o temperatura normala la nivelul a 370C. n apa calda, organismul

transpira pentru a se racori si astfel ncearca sa mpiedice deteriorarea din suprancalzire.n apa rece, corpul tremura pentru a accentua activitatea musculara si astfel ardesubstantele nutritive si produce caldura.

Revenind la starea de echilibru normal, aceasta este de asemenea un factor cheie nvindecarea sau combaterea bolii. Organismul uman se poate regenera n mod automatsau, sa nlocuiasca majoritatea celulelor pe baza unor procese normale. Cnd pielea estetaiata, noi celule se construiesc n locul celor deteriorate si noile celule sanguine lenlocuiesc pe cele pierdute prin sngerare. Vindecnd ranile si nlocuind materialele"uzate" n procesul vindecarii, corpul reuseste astfel sa revina la starea de homeostazie.

n mod similar se lucreaza si n apararea n fata bolii, pentru a-l readuce la starea deechilibru. Totusi, o astfel de aparare nu este doar o functie a organismului. Dupa cum amaratat deja, starile emotionale pot genera efecte fiziologice (somatizari) si astfel pot jucaun rol important att n distrugerea ct si n refacerea echilibrului nostru fiziologic. Dinpunctul de vedere al emotiilor, creierul produce diferite substante chimice care se varsa nfluxul sanguin si afecteaza procesele de homeostazie a organismului. Deoarece emotiileapar ca raspuns la toate aspectele vietii, se impune cu necesitate mentinerea unuiechilibru pe toate dimensiunile sanatatii, fapt important pentru functionarea normala aorganismului.

Emotiile accentuate sau pe termen lung si incapacitatea solutionarii adecvate,afecteaza sistemul endocrin, n special glanda tiroida. Pe de alta parte, lipsa alimenteloresentiale n alimentatie, n special iod, conduce de asemenea la tulburarea tiroidiana.Astazi, n Romnia, 20% din populatie sufera de tulburare tiroidiana1).

Sanatatea si stilul de viata.

Dimensiunile sanatatii pot fi influentate de ctiva factori. Un factor evident lconstituie accesul la un sistem competent de ngrijire medicala si de educatie sanitara, de

5


6/14

care o persoana poate beneficia nu doar din perspectiva fizica ct si mentala si sociala, naceeasi masura.

Un altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciilepublice adiacente, iar factorii negativi, de genul volumul de substante toxice n sol, aer si

apa. Ctiva dintre acesti factori pot fi controlati ntr-o oarecare masuraUn altul, factorii de mediu, include siguranta caminului si a vecinatatii, serviciile

publice adiacente iar factorii negativi, de genul volumul de substante toxice n sol, aer siapa. Ctiva dintre acesti factori pot fi controlati ntr-o oarecare masura prin nsasicapacitatea persoanei de a alege unde sa traiasca, iar alti factori pot fi influentati prinvointa politica. Totusi, pentru majoritatea persoanelor, acestia se constituie ncaracteristici ale vietii care pot fi influentate si modificate cu mare dificultate.

Si mai greu de controlat sunt factorii ereditari, aspecte ale vetii care sunt "manipulate"prin gene. Genele sunt "codurile" nnascute si ncastrate n fiecare celula a organismului

uman. Ele controleaza multe aspecte ale dezvoltarii si functionaarii indivizilor, de ladesemnarea sexului si pna la tendintele catre anumite boli. Ele pot afecta sanatateafizica, emotiile, intelectul si chiar viata sociala. Acestea sunt aspectele fundamentale alevietii si sanatatii individului. Factorii genetici nu pot fi controlati de catre individ, desiadesea ei pot fi compensati.

n timp ce toti acesti factori sunt importanti pentru sanatate, cea mai importantainfluenta n aceasta lume dezvoltata este stilul de viata2)), acesta fiind un factor ce poatefi controlat. Ideea acestei sectiuni este ca ne putem controla sanatatea. n timp ceereditatea si mediul joaca un rol deosebit n statutul sanatatii noastre, alegerile pe care lefacem n ceea ce priveste stilul de viata ne afecteaza si ne determina starea de sanatatentr-o si mai mare masura.

Stilul de viata se refera la modul de ansamblu n care traim - atitudini, obiceiuri sicomportamentele persoanei n viata cotidiana. Din perspectiva specialistilor americani, nSUA, stilul de cviata contribuie n mare masura la 7-10 din cauzele ce conduc la deces.

Desi nu toate componentele stilului de viata se situeaza sub controlul individului, totioamenii abordeaza tipuri de stiluri de viata care le afecetaza n mod direct sanatatea sibunastarea. Prin cele exprimate dorim sa ajutam la identificarea alternativelor nmomentul luarii deciziilor sau n desemnarea obiectivelor care pot avea un impact petermen scurt si lung asupra sanatatii.

Componentele stilului de viata

Stilul de viata include cteva componente prin care oamenii si desfasoara aspectelemajore ale vietii lor, componente cum ar fi: munca, recreerea, hranirea, solutionareaproblemelor si altele. Conceptul stil implica mai degraba o structura dect un evenimentizolat. Componentele stilului de viata contsau astfel n tipologii generale decomportament. De exemplu, iesirea n mod frecvent cu prietenii indica un stil de viata

6


7/14

nalt, din punct de vedere social.

Fiecare individ si dezvolta un stil de viata n mare parte prin ncercare si eroare.Oamenii ncearca diferite actiuni si, de obicei adopta ca obiceiuri acele comportamentecare confera cea mai mare reusita si satisfactie. Aceste comportamente pot fi grupate ntr-

un numarde structuri ntrepatrunse, ceea ce creaza compnentele stilului de viata. Fiecarecomponenta poate declansa un anume efect asupra ctorva dimensiuni ale sanatatiipersoanei.

Stilul de lucru. Modalitatile prin care individul produce, creaza si studiaza, seconstituie n stilul de lucru. Unii indivizi sunt perfectionisti, ei luptndu-se pentru cafiecare aspect al muncii sale sa fie perfect. Altii sunt mult mai preocupati de volumulmuncii produse dect de calitate. Se considera ca munca fizica traditionala sta la bazalongetivitatii si sanatatii. Astfel, cea mai mare parte a longevivilor sanatosi din Romniatraiesc la tara. Alte tipuri de efort stimuleaza mintea si ajuta la mentinerea sanatatiiintelectuale.

Stilul recreational. Modul n care indivizii si aloca si si consuma timpul liber - stilulrecreational - afecteaza de asemenea multe dimensiuni ale sanatatii si bunei dispozitii.Oamenii se pot angaja n activitati recreationale care le asigura exercitii fizice, istimuleaza mental si, i ajuta n ntretinerea relatiilor cu ceilalti. Totusi, unele stilurirecreationale pot fi vatamatoare, chiar periculoase. De exemplu, accentuarea n maremasura pe competitie si agresiune poate deteriora relatiile sociale sau sa conduca la stres.Persoanele care si petrec timpul liber consumnd alcool sau droguri, vor ntmpinaprobleme severe de sanatatate fizica si sociala.

Stilul de reactie la placere. n ce mod se bucura o persoana de aparitia uneipersonalitati n viata sa? Cum asteapta o aceeasi persoana sa fie ncntata de catresemeni?

Lucrurile sunt facute pentru a-i face pe oameni sa se simta bine iar modurile n care eipercep placerea le definesc ceea ce sociologii numesc, stilul de ncntare.

Unii sunt foarte darnici cu altii pe cnd unii sunt foarte egoisti, fiind motivati doar fatade sine. Modul n care oamenii acorda sau primesc o ncntare, le poate influentasanatatea, pe toate aspectele sale.

Stilul de solutionare. Stresul este fara ndoiala o parte din viata. El poate fi pozitiv,atunci cnd este asociat cu dezvoltarea umana (casatoria, promovarea n functie) sau,poate fi negativ, atunci cnd este asociat unei pierderi (devalorizare financiara,dezacorduri cu rudele).

Modul n care persoanele si solutioneaza evenimentele stresante ale vietii, le poateafecta sanatatea. O persoana poate prelucra conflictul ntr-o familie, descatusndu-sifuria.

7


8/14

Este foarte cunoscut exemplul n care o persoana soseste acasa, nervos, tipa la sotie,aceasta tipa si ea la copil, copilul loveste catelul iar catelul musca postasul care tocmaiintra n curte.

Alte persoane ncearca sa medieze conflictul n mod calm si sa caute solutia

satisfacatoare fiecaruia. Pe acest din urma mod de solutionare s-au structurat si mariajelebunicilor si parintilor nostri si, nu este de mirare ca ele nu s-au destramat dupa ani decoexistenta, familia reprezentnd nca, o valoare fundamentala pentru populatia dinRomnia.

Stilul de cunoastere. Acest stil se refera la modalitatile n care oamenii gndesc, cautacunoasterea si iau decizii. Unii oameni sunt foarte meticulosi, n ceea ce privestesolutionarea problemelor. Acestia, i-au n consideratie toate alternativele si, cu atentie, sifundamenteaza deciziile pe ct mai multe informatii posibile. Unii indivizi, merg maimult pe intuitie si tind sa ia rapid deciziile, sub forta mprejurarilor (sub forta impulsului),pe baza sentimentelor iar altii se tem sa decida asteptnd ca altii sa le spuna ce sa faca.

Adesea am auzit spunndu-se dupa o actiune, ce am facut1) iar la alte popoare se spune,ce sa fac. Cu siguranta, aceste stiluri de abordare a deciziilor necesita si implicamecanismele cognitive, tonusul energetic, temperamentul, alte aptitudini. Stilul cognitivpoate fi asociat conditiei sociale a persoanei si starii sale de sanatate. De asemenea,reflecta sanatatea intelectuala.

Stilul de comunicare. Modalitatile prin care oamenii le permit altora sa afle ceea ce sidoresc, ce simt, ce doresc sau gndesc ct si modurile prin care ei raspund la ideile sisentimentele altora, sunt parti, aspecte ale stilului lorde comunicare. Unii indivizifolosesc cuvintele pentru a-si exprima sentimentele n timp ce altii se simt inconfortabilatunci cnd si descriu emotiile. Sedintele de evaluare psihologica ne-au reliefat foartebine aceste aspecte. O persoana care nu si exteriorizeaza emotiile poate suferi tensiunisociale si emotionale, care pot conduce de asemenea la probleme fizice.

Stilul de relationare. Comunicarea este doar un aspect al modului n care oamenii serelationeaza unii cu altii. Stilul de relationare al unei persoane implica si alte tipuri deinteractiune. De exemplu, n cadrul unui grup, unii indivizi si pot asuma rolul de lider ntimp ce altii se simt mult mai confortabili atunci cnd sunt condusi de catre o altapersoana. Desigur, aceasta este o caracteristica psihologica, o trasatura de personalitate.

Alte aspecte ale acestui stil includ modurile n care oamenii i abordeaza pe ceilalti,dorind sa-i cunoasca mai bine si, tipurile de relatii ale indivizilor cu familia si prietenii.

Sanatatea emotionala si cea mentala depinde n mare masura de capacitatea persoaneide a aborda relatiile interpersonale, n maniera n care sa le fie satisfacute trebuintele sidorintele.

Stilul de alimentatie. Atitudinea unei persoane catre si fata de abordarea alimentelor sihranirii, constituie stilul nutritional al unei persoane. Pentru unele persoane, hranareprezinta o sursa majora de satisfactie, de placere; pentru altii este doar substanta

8


9/14

necesara organismului. Sanatatea fizica a unei persoane depinde n mare masura de ceeace mannca acea persoana. De asemenea, alimentele au impact asupra sanatatiiintelectuale iar felul n care se mannca, maniera relaxata sau tensionata, n singuratatesau alaturi de alte persoane, poate afecta buna dispozitia.

Stilul de consum. O alta componenta a stilului de viata cuprinde modalitatile n careoamenii si selecteaza si se folosesc de produse si servicii, si este denumita stil deconsum. Atunci cnd o persoana face cumpararturi pentru acasa, ea devine mult maipreocupata de confort sau de aspect. Ct de mbietator, ct de relaxant este caminul, esteun fapt ce afecteaza starea fizica iar imaginea casei poate avea un impact asupra relatieisociale si satisfactiei emotionale.

Stilul ecologic. Deciziile luate de un consumator, i poate afecta stilul ecologic -modul n care o persoana interactioneaza cu mediul fizic. Stilul ecologic al unei persoanereflecta nivelul preocuparii acestuia pentru pastrarea, mentinerea unui mediu sanatos.Aceasta implica deciziile referitoare, fie la masini, alimente, fie la autobuz, biciclete, ct

foloseste aerul conditionat sau aeroterma, ct de activ se implica n reciclarea unordeseuri.

Orice actiune umana afecteaza mediul si climatul. Modul n care oamenii trateazamediul influenteaza sanatatea fizica proprie ct si a celorlalti. De fapt, imaginea cotidianane explica totul. Gunoaiele din jurul blocurilor genereaza focare epidemiologice.

Stilul de viata, sanatatea si autoeficienta

Diversitatea de conduite ce alcatuiesc stilul de viata al unei persoane, indica faptul ca,stilul de viata este afectat de multe variabile si, sugereaza ca este greu de a fi controlat simodificat. Stilul de viata este caracteristic fiecarei categorii socioprofesionale, avnd labaza piramida trebuintelor, piramida conceptualizata de Abraham Maslow.

Pe lnga aceasta trebuie sa mai spunem ca stilul de viata depinde si de dinamicasocietatii, fapt explicat chiarde parintele sociologiei, Pitirim Sorokin1).

Iata n continuare cteva categorii de variabile pe care se bazeaza analiza(segmentarea) stilului de viata.

Sexul. Segmentarea practicata n unele studii dupa variabila "sex" a fost mult timputilizata pentru diferentiere.

Venitul. O alta practica des utilizata n structurarea procentelor psihosociale oconstituie segmentarea populatiei n functiei de venit. n studiile actuale exista distinctiintre categoriile reticente si receptive ale fiecarei clase sociale. Nu cei cu adevarat saraciraspund la cele mai ieftine mesaje, ci, acei care se considera saraci n raport cu aspiratiilesi trebuintele lor pentru o anumita prioritate. n anumite situatii exista tendinta camesajele complicate, intelectualiste sa fie "achizitionate", receptate si de persoaneapartinnd categoriilor supraprivilegiate ale fiecarei clase sociale.

9


10/14

Segmentarea demografica multifactoriala. Analizele de tip psihologic si sociologicrecurg adesea la segmentarea populatiei, n functie de venit si vrsta indivizilor. Grupelede vrsta pot fi mai mici, ajungnd sa fie structurate chiar pe intervale de 3-5 ani, acolounde posibilitatile financiare se ntind pe o paleta larga, aceasta deoarece se stie ca, o

persoana de 30 de ani are cu totul alte trebuinte financiare fata de o persoana de vrstaapropiata. De asemenea, potentialul, echilibrul psihologic al fiecarui individ depinde detoate resursele pe care acesta le detine.

Segmentarea psihografica. Acest tip de segmentare consta n mpartirea indivizilorunei populatii date, pe categorii distincte, n functie de clasa sociala, stil de viata saupersonalitatea fiecaruia. Persoanele care fac parte din aceeasi categorie demografica potavea un profil psihologic foarte diferit.

Clasa sociala. n Romnia se observa cu claritate dinamica sociala, ce are ca efectputernice (re)structurari ale claselor sociale, cu tot ceea ce le caracterizeaza: identitate,

spirit, cluburi, etc.n Romnia, populatia are dupa decembrie 89 o libertate sporita, referitor la

componentele stilului de viata. Oamenii pot lua decizii, asa cum vor n ceea ce privestemunca, locul unde traiesc, cum sa-si petreaca timpul liber, cum sa trateze cu alti oameni.Totusi, romnii sunt deosebit de nfricosati, nu vor sa-si depaseasca barierele pe caresinguri si le-au construit. Ca urmare nu stiu sa beneficieze de libertatea cstigata,confundnd-o adesea cu nonconformismul, contracultura. Populatia nu a nteles regulileunei piete libere, cu atributele sale, efort personal asiduu, perseverenta, concurenta,calitate, ncntarea clientului si nu sluga lui. Populatia si exercita cu o mare larghete doardreptul la greva, un fapt deosebit de gaunos, care pna la urma duce la umilire, obedienta,tot a grevistilor.

Aceste manifestari nu le permit indivizilor o dezvoltare personala, un nivel deeficienta, care este un alt factor important ce contribuie la sustinerea sanatatii. Conceptulde autonomie vrea sa desemneze ncrederea n capacitatea persoanei de a-si planifica sicontrola propriile comportamente ct si componentele stilului de viata. Cunosc foarteputine persoane care sa sa si controleze fiecare aspect al sanatatii dar, oamenii sunt liberisa ia multe decizii importante. Oamenii au liber arbitru dar deciziile odata luate vorinfluenta ntr-un anumit fel afectndu-le sanatatea si buna dispozitie chiar ntregul destin.

Obiectivele sanatatii

Pentru a fi eficiente, obiectivele, n ceea ce priveste sanatatea proprie trebuie sa fiefundamentate pe ntelegerea clara a informatiilor si obiectivelor referitoare la sanatate.Din aceasta perspectiva, ne-am propus oferirea unor astfel de informatii. Care suntefectele diferitelor tipuri de comportamente? Ce tehnici am putea folosi pentru a modelan mod eficient aceste efecte?

Se ntelege ca obiectivele desemnate pentru sanatate nu se pot baza doar pe informatii

10


11/14

legate de sanatate. Ele trebuie de asemenea sa fie compatibile cu obiectivele extinse pecare, de altfel oricine le are. O persoana doreste sa mai slabeasca ori sa se mai ngrase, cuscopul de a fi mai atractiv. Un altul vrea sa slabeasca pentru a-si echilibra presiuneasanguina sau zaharul din snge.

Observam ca, informatiile obiective n legatura cu sanatatea prezinta o pondere ndesemnarea obiectivelorde sanatate dar oamenii mai trebuie sa-si evalueze obiectivele ncontextul complexului personal de trebuinte si dorinte.

Trebuintele si dorintele

Desi majoritatea persoanelor prezinta aceleasi trebuinte fundamentale, de alimentatie,de adapost, de securizare, contact cu alti semeni (de apartenenta la acelasi grup),sentimentul satisfactiei efortului personal si a altor activitati, totusi, n cadrul acestorcategorii exista o plaja larga de posibilitati ce se constituie n dorintele indivizilor.Neglijarea trebuintelor universale ale omului, este un fapt ce pune individul n dificultate

de a se bucura de o buna sanatate si de o viata cu satisfactii. n acelasi timp, neglijareadorintelor specifice pot genera de asemenea consecinte serioase.

Definirea obiectivelor personale

Definirea obiectivelor personale reprezinta un pas important n dobndirea satisfactieisi mplinirii, asa cum au fost descrise deMaslow. Daca trebuintele si expectatiile nu sunttraduse n obiective specifice, ele pot ramne doar la stadiul de idei, trezind sentimentede frustare n loc de planuri concrete pentru schimbare.

Fara obiective, nu se pot evalua progresul sau sa fie masurat succesul n ceea cepriveste rezolvarea trebuintelor sau satisfacerea dorintelor. De asemenea, putem afirmaca, obiectivele sunt importante pentru ca individul poate trai satisfactia si sentimentul derealizare ce apare odata cu realizarea lor.

Nu trebuie sa ignoram ca, obiectivele eficiente trebuie sa fie realiste. Definirea unorobiective realiste, adecvate necesitatilor, dorintelor si dipsonibilitatii asiguraoportunitatile pentru dobndirea succesului si satisfactiei, fapt care conlucreaza lastructurarea respectului de sine.

Desemnarea unor obiective n mod nerealist, genereaza disonanta afectiva pe fonduldisonantei cognitive, ceea ce conduce la esecuri care submineaza imaginea, respectul desine si poate pune n pericol chiar sanatatea fizica.

Obiectivele pe termen lung si pe termen scurt

Oamenii si structureaza obiective att pe termen scurt ct si pe termen lung.

Obiectivele pe termen lung, cum ar fi obtinerea licentei dupa studiile universitareaferente, necesita ani ndelungati de studiu pentru realizare si, adesea, aceste obiective

11


12/14

sunt foarte apropiate cu cele mai profunde trebuinte si dorinte ale persoanei.

Obiectivele pe termen scurt, cum a r fi obtinerea unui scor bun la un test pot firealizate foarte repede. Totusi, obiectivele pe termen scurt sunt adesea bazele structurariiobiectivelor pe termen lung.

Atunci cnd obiectivele pe termen lung par sa depaseasca capacitatea persoanei, chiarsi atunci cnd sunt realiste, aceasta poate deveni usor pesimista fata de ideea realizariilor.

Din contra, obiectivele pe termen scurt par sa fie mult mai lejerde prelucrat de catremajoritatea indivizilor. Abordarea obiectivelor pe termen lung ca suita de obiective petermen scurt asigura o modalitate de a obtine imediat, un sentiment de realizare si ajuta larealizarea mult mai lejera a obiectivelor pe termen lung.

Prioritati, compensatii si nivele de confort

Atunci cnd ne analizam obiectivele, observam ca lista nu se mai termina. Pe masurace obiectivele sunt definite, oamenii trebuie sa-si stabileasca si prioritatile, trebuind sadecida care necesitati, dorinte si obiective sunt mai importante. Majoritatea indivizilorncearca sa realizeze mai mult dect se pot astepta sa realizeze ntr-un anumit timp si cuanumite resurse disponibile. Unii nu si gasesc timp pentru a-si exercita o rutina zilnicaiar la altii, viata sociala sufera deoarece au programul ncarcat.

Stabilirea prioritatilor pot ajuta persoana sa solutioneze astfel de dificultati astfel nctcele mai importante trebuinte si obiective trebuie abordate cu atentie.

n situatia n care persoana se confrunta cu multe necesitati si obiective, aparcompensatiile, compromisurile, decizii n urma carora anumite trebuinte si dorinte suntsacrificate sau sunt realizate n alte moduri.

Unele compromisuri sunt evidente. De exemplu, consumul de alcool este ocomponenta importanta a stilului de obtinere a placerii. Consumul de alcool este nsotitchiarde riscuri majore de sanatate fizica, emotionala si sociala. ntelegerea acestor riscuripoate ncuraja oamenii sa renunte sau sa-si limiteze consumul n sensul protejarii sanatatiipe ansamblu.

Recurgerea la compromisuri implica determinarea unor anumite nivele de confort, nideea maximizarii beneficiilor. Uneori oamenii e ngrijoreaza ca sunt prea lenti, preamecanicisti sau cu activitate sexuala redusa, inhibata. Diferentele radicale pot semnalizaproblemele reale dar exista o plaja larga de comportamente si conditionari normale. Dacaoamenii pot obtine un confort si mai mare si sa-si accepte nivelele actuale decomportament, ar putea descoperi ca exista putine situatii pentru care sa se ngrijoreze.Astfel, oamenii ar putea sa-si dedice si mai mult timp si energie pentru realizareaobiectivelor care prezinta o si mai mare importanta pentru ei. Stabilirea unor niveleveritabile de confort reprezinta un aspect semnificativ pentru toate deciziile.

12


13/14

Rezumat

Sanatatea reprezinta un concept complex cu cteva aspecte ce cuprind dimensiuneaemotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala. Sanatatea nseamna mult mai multdect absenta bolii. Ea este un proces ce contribuie la bunastare si echilibru.

Sanatatea emotionala se refera la capacitatea de exprimare si de solutionare aemotiilor unei persoane ntr-un mod constructiv.

Sanatatea intelectuala se refera la capacitatea de evaluare a informatiei si de luare aunei decizii importante.

Sanatatea fizica se refera la conditia organismului si la raspunsul acestuia n cazul

vatamarii si a bolii.Sanatatea sociala reprezinta capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui si

benficia de relatiile dezvoltate cu alte persoane.

Sanatatea spirituala se refera la sensul de consistenta, armonie si de echilibru ce aparen promovarea energiei si de educare a sanatatii n ansamblu.

Desi oamenii se pot orienta pe diferitele aspecte ale sanatatii, toate aceste dimensiunisunt interrelationate. Efectele pozitive dobndite ntr-o anumita directie tind sa se lege dealta dimensiune iar influentele negative ce apar pe o dimensiune va genera probabilprobleme pentru celelalte.

Este foarte importanta dobndirea si mentinerea unei strai de echilibru. Echilibrul esteconceptul cheie al starii de sanatate, coprul cautnd starea de homeostazie pentru a sementine si revigora pe sine.

Toate dimensiunile sanatatii sunt influentate, afectate chiar, de mai multi factori, carepot fi grupati n factori ai sistemului de ngrijire a sanatatii, factori ai mediului, factorigenetici si factori ai stilului de viata.

Factorii stilului de viata sunt din multe privinte factorii cei mai influenti asuprasanatatii pe ansamblu. De asemenea, ei sunt factorii care pot fi cel mai bine tinuti subcontrol. Stilul de viata include seturi de conduita ce afecteaza n mod diferit zona deactiune sau viata unei persoane.

Componentele stilului sde viata sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul dedistractie, stilul de comunicare, stilul de relationare, stilul de cunoastere, stilul deconsum, stilul de alimentatie si stilul de ecologie.

13


14/14

Desi stilul de viata este complex, totusi acesta se situeaza sub controlul personal sieste dictat de capacitatea de a alege n mod amplu fapt care poate fi un beneficiu asuapravietii si sanatatii persoanei.

Alegerile n ceea ce priveste sanatatea implica mai mult dect informatia obiectiva. De

asemenea, necesita ntelegerea obiectivelorde ansamblu ale individului. Obiectiveleindivizilor se bazeaza n general pe trebuintele si expectatiile acestora. Definirea n modrealist a obiectivelor permite indivizilor sa realizeze eforturi specifice n sensulndeplinirii obiectivelor. Obiectivele pe termen scurt sunt mai usorde realizat dect celepe termen lung. Atunci cnd sunt de dezbatut mai multe obiective este bine sa se acordeprioritatile si confortul necesar. Desemnarea prioritatilor poate fi realizata pe bazerationale, prin autoevaluare. Acesta este un proces de continua examinare a trebuintelor siexpectatiilor unei persoane, explornd tipologia de comportamente din stilul de viata cefaciliteaza sau obstructioneaza acele trebuinte si expectatii si astfel, permite planificareaadaptarilor adecvate n comportament.

Ca si multe comportamente, (conduita cum ar fi fumatul, care este cu att mai multvatamatoare pe termen lung dect n viitorul apropiat), dezvoltarea unor comportamentece solicita sanatatea are beneficii nu att pe termen scurt ct si pe termen lung.

14

educatie pentru sanatate(2)

Documents

Transcript of educatie pentru sanatate(2)