eCartea CumSlabesc 2.0

8/8/2019 eCartea CumSlabesc 2.0

1/97

CumSlabesc.Com 1

www.CumSlabesc.com

Cuprins:

1. Cura de Slabire "CumSlabesc"2. Frumusete si Sanatate3. Alimentatia corecta - alimentatia incorecta4. Lista neagra a substantelor chimice5. Cand, unde si cum incep o dieta.6. Cosmetica Naturista7. Vitamine si Minerale Vitaminele si mineralele


2/97

CumSlabesc.Com 2

1. Cura de Slabire "CumSlabesc"

SA NE CUNOAS TEM ORGANISMUL

Zilnic vezi pe strada ngrozitor de multi oameni afectati de problema care este, nbuna masura, responsabila de epidemia de obezitate si boli cardiovasculare. i potirecunoaste foarte usor, datorita unui indiciu vizual inconfundabil: burta proeminenta,adesea nsosita de brate si picioare relativ subtiri.

Daca i ntrebi, ti vor spune, cu siguranta, ca au avut un parinte sau bunic care, lao vrsta naintata (de regula ntre 50 si 70 de ani), s-a nbolnavit de diabet, dar nu a fostdependent de insulina.Pentru acesti oameni am doua vesti: una proasta si una buna. Vestea proasta esteca gena diabetului se mosteneste de catre toti urmasii. Vestea buna este ca, aceastaproblema este relativ simplu de tratat prin alimentatie.O manifestare a acestei boli este ngrasarea la vrste mijlocii, cu mult timp nainte

ca nivelul de zahar din snge sa atinga cote alarmante.Dar care este legatura dintre diabet si infarct (atacuri cerebrale)? Statistic s-a

demonstrat ca, n ultimii 10 ani, 50% din persoanele care au suferit un infarct sau unatac cerebral au avut si prediabet (cunoscut si sub denumirile de: sindrom metabolic,rezistenta la insulina, sindrom x, etc.). Daca nu este tinut sub control, prediabetul sepoate transforma usor n diabet de tip 2.

Iata si o lista de simptome a prediabetului: colesterol ridicat, hipertensiunearteriala, obezitate centrala, nivel ridicat de trigliceride, particole de colesterol rau(LDR) mici. Aceste simptome sunt caracteristice si infarctului sau atacului cerebral.Problema lor este un avertisment serios privind proasta compozit ie a sngelui siviitoarele probleme cardiovasculare.

De ce ne ngrasam?Iata ntrebarea care ne framnta pe toti cei care ne ngrasam. De ce unii sunt grasi,iar altii, desi mannca orice si orict nu se ngrasa ?

Se stie ca excesul de greutate se datoreaza incapacitatii hormonului numit insulinade a prelucra corespunzator combustibilul organismului (zaharul si grasimile), cuconsecint e nefaste n compozitia sngelui. Aceasta afect iune poarta numele de rezistentala insulina. Ca urmare, n corp, n special n zona taliei, se depoziteaza mai multagrasime dect ar trebui.

De vina este propriul organism, capacitatea acestuia de a prelucra alimentele pecare le ngurcitam zilnic. Deci, de vina este digestia!

Digestia nu este altceva dect procesul prin care stomacul descompune mncarea

n componentele sale. Prin actiunea muschilor din peret ii sai, a sucurilor gastrice si aacizilor, stomacul are rolul de a rupe mncarea n bucat ele si de a o transforma, partial,n lichid. Acesta este rolul stomacului, iar noi, prin tot ceea ce mncam, trebuie safacem astfel nct stomacul sa -si ndeplineasca acest rol . Altfel spus, cu ct stomaculva munci mai mult, cu att ne vom ngrasa mai putin.

Cu ct timpul n care alimentele pe care le mnca m se transforma n lichid siintra n snge este mai mare, cu att mai putin ne vom ngrasa.ACEASTA ESTE PRINCIPIUL DE BAZA CE TREBUIE RESPECTAT N DIETA !


3/97

CumSlabesc.Com 3

INDICELE GLICEMIC

Pentru a ntelege secretele dietei este timpul sa introducem un concept de baza:indicele glicemic .De ntelegerea acestui concept depinde reusita dietei.

Indicele glicemic reprezinta gradul n care consumul unui anumit alimentma reste cantitatea de zahar si grasime din snge si, ca urmare, favorizeazangrasarea.

Sa explicam conceptul.n momentul n care mncam, n functie de alimentele pe care le ngurcitam,nivelul zaharului si a grasimilor din snge creste. Functie de acest nivel, organismulsecreta insulina, care are rolul de a le prelucra. Cantitatea d e insulina secretata estedirect proportionala cu cantitatea de zahar si grasimi din snge si se face n urma unuiproces de evaluare pe care organismul l face ntr-o anumita perioada de timp. Cu cttimpul acordat procesului de evaluare este mai mare, cu att organismul va aprecia maicorect cantitatea de insulina necesara prelucrarii. Cu ct acest timp este mai mic cu att

creste gradul de aproximare a cantitatii de insulina secretata.Pe de alta parte, cu ct cantitatea de zahar si grasimi din snge creste brusc, cu attscade si capacitatea organismului de a secreta insulina necesara prelucrarii lui. Caurmare, n snge va ramne o cantitate de zahar si grasimi neprelucrata care va duce langrasare sau chiar la aparit ia bolii numite diabet.

Timpul de analiza precum si capacitatea de a secreta brusc o cantitate mai maresau mai mica de insulina, sunt specifice fiecarui organism. De aceea unii dintre noi sengrasa iar alt ii nu, desi mannca la fel. De aceea, dupa 40 ani cnd organismul ncepesa oboseasca, de regula, ne ngrasam.n functie de timpul introducerii n snge si cantitatea de zahar si grasimi pe care ocont in, alimentele au primit un indice glicemic . Acest indice, mparte alimentele nalimente bune si alimente rele.Tabelul cu indicele glicemic al principalelor alimente sunt prezentate n bonusulnumarul #1.

Concluzii importante:- nu conteaza cantitatea de zahar si grasimi pe care o introducem n snge, ci,mai mult conteaza timpul n care acestea intra n snge;- cu ct indicele glicemic al unui aliment este mai mare, cu att alimentulrespectiv este mai rau si va fi evitat sau consumul sau se va face ct mai rar;- daca consumam un aliment din categoria celor rele (n aceasta dieta se poate)este absolut necesar sa-l combinam cu unul sau mai multe alimente dincategoria celor bune .

Indicele glicemic al unui aliment variaza n funct ie de modul de preparare .Iata o constatare care usureaza foarte mult efortul de respectare a dietei.

Sa dam un exemplu: cartoful.Cartoful este o leguma multilaterala. Poti face din el o sumedenie de lucruri: de la

supa la vodca. Dar ceea ce faceti din el determina ct de mult va ngrasati.


4/97

CumSlabesc.Com 4

Sa presupunem ca doriti sa mncati cartofi copti. Este cea mai nefericita metoda deprepaparare a cartofului, deoarece prin coacere, amidonul din cartof se aduce n formacea mai accesibila sistemului digestiv. Ce facem? Renuntam la placerea de a mnca uncartof copt? Nici pomeneala! Cartoful copt ngrasa mai put in daca l consumammpreuna cu unt, brnza sau smntna degresata. Numarul de calorii va fi mai mare, dar

grasimea din brnza sau smntna va ncetini procesul de digestie, ceea ce va micsoracantitatea de insulina secretata. (Cu toate acestea, cartoful copt nu este cea maisanatoasa alegere. Mai bine mncati o nghetata mica sau o tableta de ciocolataamaruie.)Cum este mai bine sa preparam cartoful?Raspuns: fiert sau piure, datorita metodei diferite de preparare dar si datoritafaptului ca este consumat cu put in unt sau smntna. Chiar si cartofii prajit i sunt maibuni dect cei copti, datorita grasimii n care sunt preparati.Soiul de cartof este si el foarte important. Cartoful cu coaja alba este mai bun dectcel cu coaja rosie datorita continutului mai redus de carbohidranti. De asemenea,cartoful nou este preferabil. n general, acest lucru este valabil pentru toate legumele si

fructele: cu ct sunt culese mai tinere, cu att continutul lor de carbohidranti este mairedus.Dar sa ne nt elegem bine! Cartoful nu este recomandat celor care urmeaza aceastadieta. Daca dorit i sa mncat i cartofi, facet i-o ct mai rar.

PRINCIPIILE DIETEI

Dieta se bazeaza pe principiul ca oamenii sunt fiint e practice.Regimurile bazate pe meniuri complexe sau mese luate la ore fixe sunt greu derespectat pe termen lung si, de regula, dau gres. Viata este si asa foarte complicata, nutrebuie sa o mai complicam si noi cu combinat ii de alimente sofisticate, cu pachete dealimente enorme si carti cu reguli ce trebuiesc respectate pe care trebuie sa le caram tottimpul dupa noi, cu ceasuri care suna din doua n doua ore pentru a ne aminti ca trebuiesa facem un drum pna la frigider....Aceasta dieta este extrem de simpla.Nu trebuie sa numeri caloriile si nici nu trebuie sa micsorezi port iile. Mannci attct sa te saturi, dar nu mai mult. Ideea de baza a acestei diete este sa mannci bine .Mncarea este una din placerile viet ii si trebuie respectata, chiar daca nu ne va fiindiferent si vom fi put in mai atent i la ceea ce bagam n gura.Dieta nu are plan meniu, nu are retete, nu are ore fixe de servit masa. Are doarprincipii ce trebuiesc respectate, alimente permise si alimente interzise sau recomandatea se consuma ct mai rar.Vom mnca de trei ori pe zi. Vom lua cte o gustare ntre cele trei mese. Dupa cinane vom delecta cu desert. Deci, nu vom muri de foame n timp ce vom slabi.Nu va trebui sa renuntam la cafeaua de dimineata.Singurul lucru care trebuie sa ne preocupe este sa mncam alimente bune si saevitam sau sa mncam ct mai rar alimentele rele.Regimul va functiona chiar daca faci sau nu gimnastica. Este recunoscut caexercit iile fizice accelereaza metabolismul si grabeste slabirea, dar, n aceasta dieta nu


5/97

CumSlabesc.Com 5

sunt necesare. NU SUNT NECESARE, sa nu nteleget i ca nu sunt recomandate sau casunt contraindicate. Daca vei face miscare n mod regulat, vei slabi mai mult si mairepede, dar vei slabi si daca nu faci miscare.Exista totusi o restrictie.Zaharul .

Zaharul este un aliment foarte periculos pentru digestie, datorita vitezei foarte maricu care intra n snge. Din acesta cauza, cred ca pe pachetele de zahar ar trebui sa scriedauneaza grav sanatatii , ca si pe pachetele de tigari.Este indicat sa renunti la el.Exista, n comert , o sumedenie de produse care nlocuiesc zaharul si au acelasi gust, darau un efect benefic asupra organismului deoarece nu declanseaza secretia unei cantitatifoarte mari de insulina ntr-un timp foarte scurt. Este eronat faptul ca nlocuitorii dezahar ar fi cancerigeni. Daca ar fi asa, Organizat ia Mondiala a Sanatatii ar interzicefabricarea nlocuitorilor de zahar, sau, n cel mai rau caz, ar atent iona foarte seriosasupra efectelor cancerigene ale acestor produse. Deocamdata, efectul cancerigen alnlocuitorilor de zahar este trmbitat doar de marii producatori de zahar, dinconsiderente legate de interese economice si mai putin de grija pe care pretind ca o

manifesta fata de sanatatea oamenilor.S i ar mai fi ceva.Uleiul.Uleiul consumat n starea n care l procuram de la magazin nu afecteaza digestia.Este chiar indicat sa l folosim n mncare si salate. Dar, uleiul fiert sau prajit devine obomba digestiva . Este indicat sa l evitam. Iata cum procedez eu. Prepar carnea doarla gratar sau fiarta. Mncarea preparata la cuptor o gatesc fara ulei. O fierb mai nti,apoi o dau la cuptor, mpreuna cu carnea fiarta sau fripta, pentru a se rumeni. Adauguleiul direct din sticla din care l-am cumparat, atunci cnd pun mncarea n farfuriealaturi de celelalte condimente. Vei avea surpriza sa constatati ca mncarea astfelpreparata are gustul la fel de bun si nu este daunatoare sanatatii.O veste buna. Gata cu interdictiile.Sa nu ma ntelegi gresit. Daca inimioara ta tnjeste dupa o portie de cartofi prajitimannci cartofi prajit i, dar foarte rar. Daca participi la o petrecere, nunta, etc., nutrebuie sa refuzi mncarea din meniu. Ar fi un gest nepoliticos, iar daca te afli n vizitala cineva ar fi chiar o situatie stnjenitoare att pentru tine ct si pentru gazda. Manncisi chiar lauzi gustul deosebit al mncarii si priceperea gospodinei. A doua zi, evaluezi,prin cntarire, efectele negative si iei, pentru perioada urmatoare, masurile care seimpun pentru anularea lor.Iata un alt mare avantaj al dietei. Flexibilitatea.


6/97

CumSlabesc.Com 6

DESCRIEREA DIETEI

Dieta parcurge 3 faze.

Primele doua faze se ntind pe durata a cte 14 zile fiecare. Faza a 3 a este fazasuperioara. Ea va fi respectata toata viata. De fapt nu va mai fi vorba de o dieta, ci deun nou mod de viata. Vei vedea.Faza nti dureaza 14 zile calendaristice.Faza a doua dureaza att ct este necesar pentru a atinge greutatea ideala.Faza a 3 a. n acest moment ar trebui sa ai greutatea la care ai visat.

PLANUL MENIU ZILNIC

- Faza nti

Faza nti este cea mai stricta.Din acest mo tiv paleta ingredientelor este relativ restrnsa.ti recomand sa mannci oua la micul dejun, iar n restul zilei o multime de legume,brnza degresata, carne si peste.Este interzis consumul de pine, cartofi, fructe sau orez.Aceasta faza va dura doar 2 saptamni, timp suficient pentru a combate rezistenta lainsulina cauzata de consumul excesiv de alimente rele.Poti consuma cantitati mari de proteine, grasimi si carbohidranti cu cel mai micindice glicemic, care ti potolesc foamea fara sa t i dea peste cap nivelul zaharului dinsnge.Nu ti se impune sa faci socoteli n grame, calorii sau alte unitati de masura.

Portiile trebuie sa fie normale, suficient de mari ca sa-t i potoleasca foamea, dar numai mult de att.Planul de meniu zilnic este orientativ. El poate fi alcatuit dupa dorinta ta, dar esteobigatoriu sa fie alcatuit doar din alimentele permise.

Alimente permise:- Carne de vita slaba (muschi, file);- Carne de pasare fara piele piept de pui si de curcan;- Peste, fructe de mare;- Carne de porc (sunca fiarta, costita cu putina grasime, muschi, carne din conserva faragrasime);

- Carne de vitel (cotlet, muschi);- Brnza dietetica cu cont inut redus de grasime (de vaci, telemea, mozzarela, parmezan,urda dulce, brnza cedar, brza feta);- Unt de arahide ( maxim 1 lingurita pe zi);- Arahide (maxim 20 bucati pe zi);- Fistic (maxim 30 bucati pe zi);- Oua;- Tofu (brnza de soia) cu continut redus de grasime;


7/97

CumSlabesc.Com 7

- Legu me si verdet uri (anghinare, sparanghel, fasole boabe, naut, linte, soia, fasoleverde,mazare, broccoli, varza, conopida, telina, castraveti, vinete, salata verde, ciuperci,spanac, napi, gulii, castane co mestibile, dovlecei, maxim 1 tomata pe zi);- Ulei;

- Condimente fara zahar, esente, hrean, piper;- Bomboane cu ndulcitori, ciocolata fara zahar, cacao pudra pentru prajituri, gelatina farazahar, guma de mestecat fara zahar, ndulcitori fara zahar);

Alimente interzise:- Carne de vita (piept, ficat, alte bucati grase);- Carne de pasare (aripi si pulpe de pui, rata, gsca, produse semipreparate din carne depasare);- Porc (sunca afumata sau prajita);- Carne de vitel (piept);

- Brnza cu cont inut integral de grasimi;- Legume (sfecla, morcovi, porumb, cartofi);- Fructe de orice fel;- Paste fain oese si cereale;- Pine de orice fel;- Orez (toate tipurile);- Paste (toate tipurile);- Produse de patiserie (toate tipurile);- Lactate (toate);- nghet ata;- Lapte, inclusiv laptele de soia;- Alcool de orice tip, inclusiv bere si vin.

ZIUA 1

Mic dejun250 ml. suc de legume;2 buseuri de legume;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 felie de brnza cu continut redus de grasime.

PrnzPiept de pui la gratar cu salata verde;2 linguri de sos pentru salata fara zahar;Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.

Gustare de dupa-amiazaTelina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.


8/97


9/97

CumSlabesc.Com 9

ZIUA 3

Mic dejun250 ml. suc de legume;

Omleta simpla cu sparanghel si ciuperci ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 felie de brnza telemea cu continut redus de grasime.

PrnzSalata de crevete cu sos de marar ;Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.

Gustare de dupa-amiaza

1-2 rulouri cu sunca ;2 linguri de maioneza cu verdeata .

CinaFriptura din muschi de vita;Broccoli fiert la abur;Tomate le gratar ;Piure .

DesertCrema de urda cu migdale .

ZIUA 4

Mic dejun250 ml. suc de tomate;1 Ou-ochi fiert n apa si servit cu jumatate cana de spanac calit n ulei;2 felii de costita;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineataTelina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.

PrnzSalata de sunca, curcan si brnza degresata amestecate cu verdeturi, ulei si otetdupa gust sau 2 linguri de sos pentru salata fara zahar;Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.



10/97

CumSlabesc.Com 10

1-2 tomate umplute cu jumatate cana de brnza de vaci dietetica.

CinaPeste oceanic cu sos fara zahar;Mazare fiarta la abur;

Varza calita n ulei.DesertCrema de urda cu ciocolata .

ZIUA 5

Mic dejun250 ml. suc de legume;Omleta din albusuri ;

Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.Gustare de dimineata1-2 rulouri de curcan ;2 linguri de maioneza cu verdeata .

PrnzGazpacho ;Hamburgher din muschi de vita, la gratar, fara chifla;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar;Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.

Gustare de dupa-amiazaRondele de castraveti cu pasta de somon.

CinaPui cu ot et balsamic ;Sote de tomate si ceapa ;Spanac fiert la abur;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.



11/97

CumSlabesc.Com 11

ZIUA 6

Mic dejun250 ml. suc de tomate;

Oua-jumari cu verdeasta si ciuperci;2 felii de costita;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 felie debrnza mozzarela cu continut redus de grasime.

PrnzSalata de pui fara crutoane cu 2 linguri de sos Caesar.Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.

Gustare de dupa-amiazaJumatate de cana de brnza de vaci degresata cu jumatate cana de tomate sicastraveti taiat i marunt.

CinaPeste la gratar ;Legume la cuptor ;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.

DesertCrema de urda cu co aja de lamie .

ZIUA 7

Mic dejun250 ml. suc de legume;Frittata de somon afumat ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineataTelina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.

PrnzSalata de crabi ;Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.

Gustare de dupa-amiaza2 felii de brnza mozzarela degresata cu 2 felii de tomate stropite cu ot et, ulei sipiper negru proaspat macinat.


12/97

CumSlabesc.Com 12

CinaGratar londonez marinat ;Ciuperci umplute cu spanac ;Piure ;

Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.DesertCrema de urda cu co aja de lamie .

ZIUA 8

Mic dejunFrittata cu spanac si sos de tomate ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 felie debrnza mozzarela cu continut redus de grasime.

PrnzFriptura felii cu verdeata;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.

Gustare de dupa-amiazaHumus cu legume crude .

CinaSote de pui aromat ;Piure ;Fasole verde fiarta la abur;Salata de laptuci cu arahide cu ulei si otet dupa gust.

DesertCrema de urda cu vanilie .

ZIUA 9

Mic dejun250 ml. suc de legume;2 buseuri cu legume ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .


13/97

CumSlabesc.Com 13

PrnzSalata greceasca ;Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.


Telina umplta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime..CinaFrigarui de peste ;Legume la cuptor ;Rondele de castraveti cu ulei.


ZIUA 10

Mic dejun250 ml. suc de tomate;Omleta din albusuri cu costita si ciuperci;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 triunghi de brnza topita cu cont inut redus de grasime.

PrnzSalata Nioise .

Gustare de dupa-amiazaJumatate de cana de brnza de vaci dietetica.

CinaFriptura cu piper zdrobit ;Rosii la gratar cu sos ;Broccoli fiert la abur;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.


ZIUA 11

Mic dejun250 ml. suc de tomate;Frittata cu brnza ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


14/97

CumSlabesc.Com 14

Gustare de dimineata1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .

Prnz

Gazpacho ;Hamburgher din muschi de vita la gratar, fara chifla;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.

Gustare de dupa-amiazaBrnza mozzarella proaspata sub forma de bulgari.

CinaPiept de pui cu ghimbir ;Mazare fiarta la abur;Salata orientala de varza .


ZIUA 12

Mic dejun250 ml. suc de legume;Frittata cu broccoli si sunca ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 triunghi de brnza topita cu cont inut redus de grasime.

PrnzSalata de pui cu fistic .

Gustare de dupa-amiazaBrnza mozzarella proaspata sub forma de bulgari.

CinaSomon nabusit cu sos de castraveti si marar ;Salata de soia ;Rosii la gratar ;Sparanghel fiert la abur.



15/97

CumSlabesc.Com 15

ZIUA 13

Mic dejunOua-ochiuri cu costita;

Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.Gustare de dimineataTelina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.

PrnzSalata de somon nabusit cu spanac cu 2 linguri de sos pentru salata fara zahar.

Gustare de dupa-amiazaHumus cu legume crude.

CinaFriptura la gratar cu tomate aromate .

DesertCrema de urda cu ciocolata .

ZIUA 14

Mic dejunAnghinare Benedict ;Sos olandez ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1-2 rolouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .

PrnzArdei umplut i cu brnza de vaci dietetica si legume tocate.


CinaPiept de pui si legume la gratar cu andive.

Desert


16/97

CumSlabesc.Com 16

Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar, cu o lingura de nghet ata degresatasau frisca cu ndulcitor de zahar.

PLANUL MENIU ZILNIC

- Faza a 2 a

Faza a doua este mai put in restrictiva.Este momentul sa introduci treptat n alimentatie unele produse, cum ar fi: fructele,pinea din faina integrala, orez cu bobul ntreg, paste din faina de gru integral, cartofidulci.n aceasta faza, scaderea n greutate va fi ceva mai lenta.n faza a doua vei ramne pna cnd atingi greutatea ideala. Din acel moment setrece la faza a treia.

Alimente care se pot introduce n alimentatie fata de faza nti:- Fructe: mere, caise afine, pepene galben, grapefruit, kiwi, mango, portocale, piersici,pere prune zmeura, capsuni;- Lactate: lapte de vaca degresat, iaurt degresat;- Produse fainoase: chifle mici din faina de gru integrala, pine din (faina de gruintegrala, mu lticereale, secara, ovaz integral), cereale, fulgi de ovaz, paste din gruintegral, lipie din faina integrala, floricele de porumb, orez cu bobul ntreg, orz;- Ciocolata amaruie (rar), budinca fara grasime, vin rosu.

Alimente care trebuiesc evitate sau consumate rar:

- Produse fainoase din gru rafinat (chifle, pine, pine alba), biscuiti, fulgi de porumb,paste din faina alba, prajituri din orez, cornuri;- Legume: sfecla, morcovi, porumb, cartofi albi (copti sau piure);- Fructe: banane, fructe din compot, suc de fructe, ananas, pepene verde, struguri;- Miere de albine, nghet ata, gem.

ZIUA 1

Mic dejun1 cana de capsuni proaspete;

Terci de ovaz (jumatate cana fulgi de ovaz amestecat i cu 1 cana lapte degresat,fierti la foc mic si presarati cu scortisoara si 1 lingurita de nuci marunt ite);Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 ou fiert tare.

Prnz


17/97

CumSlabesc.Com 17

Salata mediteraneana de pui .

Gustare de dupa-amiaza1 para proaspata si 1 triunghi de brnza topita cu cont inut redus de grasime.

CinaFile de somon umplut cu spanac ;Ghiveci de legume ;Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si otet dupagust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.

DesertCapsuni n ciocolata .

ZIUA 2

Mic dejunCrema de fructe (250 gr. iaurt degresat, jumatate de cana de fructe proaspete sijumatate de cana gheta zdrobita amestecate pna se omogenizeaza);Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzPui cu cuscus si lamie ;Tomate si castraveti taiati felii.

Gustare de dupa-amiaza125 gr. iaurt degresat fara zahar.

CinaBudinca de carne ;Sparanghel fiert la abur;Ciuperci calite n ulei;Ceapa si tomate taiate felii si stropite cu ulei.

DesertPepene galben taiat felii cu 2 linguri de urda.

ZIUA 3

Mic dejun1 cana de cereale cu trei sferturi cana lapte degresat;


18/97

CumSlabesc.Com 18

1 cana de capsuni proaspete;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 mar cu o lingura de de unt.

PrnzSalata greceasca ;

Gustare de dupa-amiaza125 gr. iaurt degresat fara zahar;

CinaPui aromat cu ierburi ;;Salata ideala ;Dovlecei taiat i felii si fierti la abur.

Desert1 para proaspata cu urda si nuci.

ZIUA 4

Mic dejunJumatate grapefruit proaspat;Sandwich cald cu brnza de vaci dietetica;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata125 iaurt degresat fara zahar.

PrnzSalata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brnza de vaci cu continut redusde grasime, amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar).

Gustare de dupa-amiaza1 mar si 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime..

CinaPui cu legume ;Salata de varza .



19/97

CumSlabesc.Com 19

ZIUA 5

Mic dejunCrema de fructe (vezi ziua 2);Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzFriptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1felie de pine integrala.

Gustare de dupa-amiaza125 iaurt degresat fara zahar.

CinaPui cu legume ;Salata de ardei, castravet i, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata farazahar.

DesertJumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsunifeliate.

ZIUA 6

Mic dejun250 ml. suc de legume;1 ou-ochi fiert n apa;1 chifla din faina integrala;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 mar cu 1 lingura de unt.

Prnz3 sferturi cana brnza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii;4 biscuit i din faina integrala;Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.


Cina


20/97

CumSlabesc.Com 20

Pui cu sos de vin ;Dovlecel italienesc ;Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.

Desert

Scoarta de fistic .

ZIUA 7

Mic dejun1 sfert pepene galben;1 sandwich din pine integrala prajita si brnza de vaci dietetica;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata

125 gr. iaurt degresat fara zahar.Prnz1 tomata umpluta cu ton n suc propriu (conserva), 1 lingura de t elina rasa sisalata verde cu 1 lingura maioneza.

Gustare de dupa-amiazaSalata orientala de vinete cu legume crude.

CinaAntricot marinat ;Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite n ulei;Piure ;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.

DesertPepene galben cu 1 felie de lamie.

ZIUA 8

Mic dejunParfe ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzSalata de pui cu mere si nuci .


21/97

CumSlabesc.Com 21


CinaPeste n sos dietetic de smntna ;

Tomate la gratar ;Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.


ZIUA 9

Mic dejun1 ou-ochi fiert n apa cu jumatate cana de spanac calit n ulei;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzSalata de cuscus cu tomate si busuioc .


CinaPui cu sos picant de tomate ;Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata farazahar (otet).

DesertBudinca cu frisca si ciocolata .

ZIUA 10

Mic dejunClatita din fulgi de ovaz ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzSalata de spanac cu pu i si zmeura .


22/97

CumSlabesc.Com 22


CinaBudinca de carne ;

Dovlecel italienesc.DesertCapsuni cu nlocuitor de zahar sau frisca degresata.

ZIUA 11

Mic dejun1 cana capsuni proaspete;1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


Prnz1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate decana de salata verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar.


CinaFundite de cod ;Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.

Desert1 mar copt.

ZIUA 12

Mic dejunJumatate grapefruit;1 ou, preparat dupa dorinta;1 felie pine muticereale;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime.

Prnz


23/97

CumSlabesc.Com 23

Supa de tomate ;Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipiedin faina integrala.


Salata de vinete , cu legume crude sau mpachetata ntr-o foaie de salata verde.CinaSalata de pui la gratar cu sos ;Sparanghel la gratar stropit cu ulei;;Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos desalata fara zahar.


ZIUA 13Mic dejun1 cana de afine;1 ou-jumari cu sos de tomate;Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la focmic si presarate cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata125 gr. de iaurt degresat fara zahar.

PrnzSalata de ton (conserva de ton n suc propriu, 1 lingura de telina rasa, 1 lingurade maioneza fara zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) ntr-o lipie din fainaintegrala.

Gustare de dupa-amiaza1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime.

CinaFriptura cu ceapa la tigaie ;Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi.



24/97

CumSlabesc.Com 24

ZIUA 14

Mic dejun250 ml suc de legume;Oua si costita la cuptor;

1 felie de pine multicereale prajita;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata125 gr. iaurt degresat fara zahar.

PrnzPizza .Gustare de dupa-amiaza1 mar cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.

CinaPeste la gratar;Cuscus ;Salata de sparanghel .

DesertCapsuni proaspete si crema de urda si coaja de lamie .

PLANUL MENIU ZILNIC- Faza a 3 a

n acest moment ar trebui sa ai greutatea la care ai visat.n acelasi timp, compozitia sngelui s-a mbunatat it simtitor.Faza a 3 a te va ajuta sa t i pastrezi beneficiile dobndite pe parcursul primelor douafaze.Aceasta faza va trebui respectata tot restul vietii. Respectnd-o, de fapt, nu mai t ii ocura de slabire, ci treci la un mod de alimentat ie sanatos.Pe timpul primelor doua faze ai nteles principiile pe care se bazeaza aceasta dieta. n

faza a 3 a, nu trebuie dect sa le aplici. Din acest motiv, nu mai ai nevoie de liste dealimente interzise sau permise.Caracteristica acestei diete este FLEXIBILITATEA !Ce nseamna acest lucru? nseamna ca, uneori, pot i mnca orice, fara sa respectiprincipiile dietei. Poti chiar exagera. Nu conteaza... mportant este ca, dupa ce te-aidestrabalat sa evaluezi, prin cntarire, efectele negative (kilogramele n plus). Dupaevaluare, vei trece la una din fazele anterioare. La care faza si pentru ct timp? Tu singurvei aprecia asta si att ct este nevoie pentru a scapa de kilogramele n plus. Nu este


25/97

CumSlabesc.Com 25

nevoie sa reiei dieta de la capat. Vei trece, pur si simplu, la una din fazele anterioare pnala redobndirea greutat ii ideale, apoi, direct la faza a 3 a. Simpu, nu?

POFTA BUNA !

ZIUA 1

Mic dejunJumatate grapefruit;2 buseuri cu legume ;Jumatate cana fulgi de ovaz, amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc micsi presarate cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci tocate;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Prnz

Rulouri cu friptura de vita .1 mar.

CinaFriptura de pui la gratar;Sparanghel fiert la abur;Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si ot et dupagust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.

DesertCapsuni cu iaurt degresat si vanilie .

ZIUA 2

Mic dejun1 portocala;2 oua fierte;2 felii de costita;1 felie pine integrala;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

PrnzSalata cu ton ;Desert pe baza de gelatina, fara zahar.

CinaPui cu legume ;Salata de varza.

Desert


26/97

CumSlabesc.Com 26

Crema de urda cu co aja de lamie .

ZIUA 3

Mic dejunJumatate grapefruit;Omleta din albusuri cu sos picant fara zahar;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

PrnzTartina din pine de secara, sunca si cascaval;1 mar.

CinaCotlet de vita la gratar;

Spanac cu smntna ;Salata de brnza cu tomate.

DesertCaise n ciocolata.

ZIUA 4

Mic dejunJumatate grapefruit proaspat;Sandwich cald cu brnza de vaci dietetica;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata125 iaurt degresat fara zahar.

PrnzSalata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brnza de vaci cu continut redusde grasime, amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar).

Gustare de dupa-amiaza1 mar si 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime..

CinaPui cu legume ;Salata de varza .



27/97

CumSlabesc.Com 27

ZIUA 5

Mic dejun

Crema de fructe (vezi ziua 2);Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzFriptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1felie de pine integrala.

Gustare de dupa-amiaza125 iaurt degresat fara zahar.

CinaPui cu legume ;Salata de ardei, castravet i, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata farazahar.

DesertJumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsunifeliate.

ZIUA 6

Mic dejun250 ml. suc de legume;1 ou-ochi fiert n apa;1 chifla din faina integrala;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


Prnz3 sferturi cana brnza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii;4 biscuit i din faina integrala;Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.



28/97

CumSlabesc.Com 28

CinaPui cu sos de vin ;Dovlecel italienesc ;Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.

DesertScoarta de fistic .

ZIUA 7

Mic dejun1 sfert pepene galben;1 sandwich din pine integrala prajita si brnza de vaci dietetica;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


Prnz1 tomata umpluta cu ton n suc propriu (conserva), 1 lingura de t elina rasa sisalata verde cu 1 lingura maioneza.

Gustare de dupa-amiazaSalata orientala de vinete cu legume crude.

CinaAntricot marinat ;

Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite n ulei;Piure ;Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.

DesertPepene galben cu 1 felie de lamie.

ZIUA 8

Mic dejunParfe ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.



29/97

CumSlabesc.Com 29

PrnzSalata de pui cu mere si nuci .


CinaPeste n sos dietetic de smntna ;Tomate la gratar ;Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.


ZIUA 9

Mic dejun1 ou-ochi fiert n apa cu jumatate cana de spanac calit n ulei;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzSalata de cuscus cu tomate si busuioc .


CinaPui cu sos picant de tomate ;Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata farazahar (otet).

DesertBudinca cu frisca si ciocolata .

ZIUA 10

Mic dejunClatita din fulgi de ovaz ;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.



30/97

CumSlabesc.Com 30

PrnzSalata de spanac cu pu i si zmeura .


CinaBudinca de carne ;Dovlecel italienesc.

DesertCapsuni cu nlocuitor de zahar sau frisca degresata.

ZIUA 11

Mic dejun

1 cana capsuni proaspete;1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


Prnz1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate decana de salata verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar.


CinaFundite de cod ;Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.

Desert1 mar copt.

ZIUA 12

Mic dejunJumatate grapefruit;1 ou, preparat dupa dorinta;1 felie pine muticereale;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata


31/97

CumSlabesc.Com 31

1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime.

PrnzSupa de tomate ;Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipie

din faina integrala.Gustare de dupa-amiazaSalata de vinete , cu legume crude sau mpachetata ntr-o foaie de salata verde.

CinaSalata de pui la gratar cu sos ;Sparanghel la gratar stropit cu ulei;;Salata de tomate, castravet i, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos desalata fara zahar.


ZIUA 13

Mic dejun1 cana de afine;1 ou-jumari cu sos de tomate;Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la focmic si presarate cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

Gustare de dimineata125 gr. de iaurt degresat fara zahar.

PrnzSalata de ton (conserva de ton n suc propriu, 1 lingura de t elina rasa, 1 lingurade maioneza fara zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) ntr-o lipie din fainaintegrala.

Gustare de dupa-amiaza1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime.

CinaFriptura cu ceapa la tigaie ;Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi.



32/97

CumSlabesc.Com 32

ZIUA 14

Mic dejun

250 ml suc de legume;Oua si costita la cuptor;1 felie de pine multicereale prajita;Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.


PrnzPizza .

Gustare de dupa-amiaza1 mar cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.

CinaPeste la gratar;Cuscus ;Salata de sparanghel .

DesertCapsuni proaspete si crema de urda si coaja de lamie .


33/97

CumSlabesc.Com 33

2. Frumusete si Sanatate

Secretele unui trup frumos si sanatos .

Fiecare om modern ravneste la un trup fumos si sanatos, pentruel si pentru cei apropiati. Esteticul dublat de sanatate este, demilenii un deziderat. Un deziderat pentru care astazi lupta oamenide pe intreg mapamondul, insotiti de echipe de specialisti,constienti de importanta revenirii la o viata sanatoasa.

Din pacate, dezechilibrele s-au instalat o data cu asa numitacomprimare a timpului si cu industrializarea furibunda, care atransformat fiinta umana intr-un robot.. A devenit deja banal savorbim depsre ritmul accelerat al existentei contemporane, despreavatarurile acestui tip de existenta.

Ce trebuie facut? Studiile de specialitate insista asuprapericolelor la care suntem supusi zi de zi, prin abandonarea unuicomportament natural, care ar asigura o viata sanatoasa siechilibrata.

Este limpede ca un trup sanatos va deveni, automat, si unulfrumos, plin de vigoare, in stare sa lupte cu inamicii care apar la totpasul.

Ideea ca aceste preocupari reprezinta un apanaj aproape

exclusiv al feminitatii este combatuta chiar in contemporanietate,de interesul specialistilor pentru sanatate si frumusetea barbatilor,si de succesul tratamentelor propuse acestui segment. Sanatatea sifrumusetea nu focalizeaza pe masculinitate feminitate, pe bogatiesau saracie, ci pe grija pe care fiecare om trebuie sa o aiba pentrusine, asigurandu-si protectia fata de agresiunile generate de viatamoderna.

Cartea pe care o propunem este un mini compendiu in care vaprezentam istorii, cauze si solutii cu alte cuvinte cateva secretebine pastrtate ale unui trup frumos si sanatos.


34/97

CumSlabesc.Com 34

Frumusetea si sanatatea

Ritm modern de viata

O viata moderna presupune, de cele mai multe ori un ritmtrepidant. Timpul se comprima iar obiceiurile sanatoase sunt lasatein plan secundar sau chiar uitate complet. Orele in sir petrecuteziua la birou si seara in fata televizorului ne determina saabandonam stilul de viata sanatos care presupune, in linii mari oalimentatie echilibrata si miscare in mijlocul naturii.

Mesele devin obiceiuri la care nu mia suntem atenti iarexercitiile fizice nu isi mai gasesc loc in agenada noastra.Automobilul, masina de spalat, cuptorul cu microunde, fast-food-ulsau supermarketul sunt principalii vinovati ia transformarii noastre

in adevarati roboti care misca aproape doar din telecomanda.

Obiceiurile din copilarie cand se lua masa la ore fixe, au devenitdesuete si par imposibil de reactivat. Acum nu mai exista timp iarpofta de viata sucomba, adesea in fata unei existente anoste,

robotizate si agasante.

Sedentarismul combinat, mai ales in marile aglomerari urbane,cu stresul promite sa-si faca resimite efectele mai devreme sau maitarziu. Bolile cardiovascualre si ale sitemului nervos sunt printre

cele mai raspandite afectiuni ale lumii moderne, in care individuleste supus stresului, aproape in orice moment al zilei.

Responsabilitatile permanente fata de famile si serviciu,conflictele, bolile si traumatismele, problemele financiare,zgomotul, si poluantii din mediul existential constituie factori dstres. Dupa o perioada indelungata, o data cu acumularenumeroaselor neplaceri, trebuie sa facem fata si sa ne luptam custari si situatii tot mai complicate si mai numeroase.

Stresul este asadar princilpalul inmic al vietii moderne. Specialistii

au identificat si au atras atentia in numeroase randuri asuprapericolelor care ne pandesc in spatele acestei vieti si aireversibilitatii unora dintre efectele nocive.

Omul modern prin viata trepidnta si dezechilibrata dusa zi de zisi orientarea doar catre exteriorul fiintei, ajunge sa nu mai aibadeloc timp pentru suflet din cauza agitatie si a stresului continuu,nici macar in timpul somnului mintea omului de astazi nu se poate


35/97

CumSlabesc.Com 35

odihni caci lipseste acea stare de liniste interoara care se poateobtine foarte usor prin practica meditatiei asupra unui obiect sau aunei idei neaparata pozitive. Ceea ce poate deveni cu adevaratfolositor din exterior pentru suflet sunt contactele cu anumite fiintespirituale, anumite obiecte de care avem nevoie, carti, opera de

arta, informatii care pot trezi in noi o intuitie a adevarului.Dezvoltarea accelerata a tehnologiei a impus o accelereare a

ritmurilor biologice, mai precis o viata trepidanta. Cum spuneam,stresul inseamna depasirea capacitatii de adaptare si neinscrierea inanumite ritmuri biologice, depasirea capacitatii de adaptare sineinscrierea in anumite ritmuri biologice.

Cine mai ia in seama faptul ca ritmul normal de munca- relaxareeste de 90-120 de minute de activitate intensa, alternand cu 10-20de minute de relaxare? In societetatea traditionala apareau

compensari periodice, care anulau datoriile de stres: timpul liber dela sfarsitul zile, relaxarea dela sfarsitul de saptamana sauconcediile de odihna anuale.

In societatea pos-industriala, mecanismele de compensare nu maifunctioneaza, din cauza disparitiei granitelor dintre birou si casa,dintre spatiul public si cel privat.

O data cu folosire la scara larga a calculatorului, a internetului,telefonului mobil, viteza de lucru a crescut de trei ori. Paradoxal,insa timpul de lucru a crescut si el, in loc sa cada sau sa ramanaconstant.

Este si vina celor care au reusit sa munceasca fara pauza, uneori,in doua sau chiar trei locuri, uitand de iei insisi.

Chiar daca tehnologia ne-a ajutat sa castigam ceva timp, acestanu ni-l acordam noua , fiintei noastre umane, ci tot jobului. Timpulliber este consumat, in buna masura, prin informare sisuprainformare. Suntem expusi unui flux international care, prostgestionat, poate deveni coplesitor.

Sindromul dependentei de munca a fost definit de specialistiijaponezi drept Karoshi. Cercetarile au demonstrat ca aceasta semanifesta prin tulburari neurovegetative grave.

Exsista oameni care realmente au ajuns sa fuga de concedii, iaratunci cand se intorc din vacante sa resimta acut lipsa de activitate.


36/97


37/97

CumSlabesc.Com 37

3. Alimentatie corecta alimentatie incorecta

Ce ar trebui sa mancam?

Viata stresanta si activitatile zilnice nu ne permit intotdeauna samancam echilibrat. O alimentatie corecta contribuie din plin lamentinerea sanatatii noastre. Saritul meselor sau mancatul in grabasunt factori care produc dezechilibre. O alimentatie buna nepermite sa fim in forma, sa avem energii si sa ne pastram sanatateasau sa o amelioram. Nu este dificil si nici imposibil de realizat, estesuficient sa invatam cateva reguli simple si sa ne cunoastem catmai bine organismul si nevoile lui.

Bineinteles, trebuie retinut ca necesarul alimentar variaza infunctie de sex, varsta, activitate fizica, stare fiziologica, mod si

mediu de viata.

De exemplu nevoile nutritionale ale unei femei nu coincid cucele ale unui barbat, asa cum cele ale unui sportiv sun diferite fatade cele ale unei persoane sedentare.

Pentru stramosii nostri indepartati, obezitatea era un cuvanttotal necunoscut. Ei se hraneau cu ceea ce le dadea natura sau cuceea ce isi procurau singuri prin eforturi mari: fructe, legumesalbatice, radacini, peste si din cand in cand, atrunci cand vanatoriiaveau succes, o bucata de carne.

A trecut mult timp de atunci iar modul de hranire al omului s-aschimbat complet. Industria alimentara ne copleseste cu produsefast-food si cu alimente de provenienta incerta.

Noi oamenii, am devenit mai mobili, in comparatie cu stramosiinostrii, dar fara sa depunem efort propriu lipsa de miscare fiind oalta problema a vremurilor noastre.

Rezultatele acestor schimbari se pot vedea cu usurinta: unul din 3oameni are prea multa grasime pe abdomen, fese si talie.

Desigur, si nivelul colesterolului este foarte crescut. Totusi, in locsa atacam problema de la radacina si sa slabim, incercam desorirezolvarea pe cale medicamentuoasa. Asta in timp ce acolo,afara, natura ne asteapta cu medicamentele sale care suntpractic gratis.Tot ce trebuie sa facem este sa ne hranim asacum ne este predestinat, in mod natural.


38/97

CumSlabesc.Com 38

Echilibru mineral si vitaminic

Vitamine, minerale, integratori naturali, - fibreVitamine

Vitaminele sunt compusi organici cu sructura complexa si

diferita, sunt indipensabile dezvoltarii organismelor, nu pot fisintetizate de acestea, de aceea este necesar ca aportul lor sa fieasigurat prin alimentatie.

Spre deosebire de proteine, glucide si lipide, ele nu pot fiutilizate in scop energetic.

Se poate afirma ca deficientele vitaminice calorice, cum suntscorbutul, rahitismul, pelagra, xenoftalmina si beri-beri au fostdescrise cu mult inainte de descoperirea vitaminelor C, D , PP, Asi B1 fiind considerate pe atunci boli cu o cauza necunoscuta.

Clasificarea vitaminelor si a functiilor acetora in organismDin puncct de vedere chimic, ele sunt foarte deosebite, asa ca

nu pot fi grupate pe baza structurii lor. In raport cu solubilitatea indiferiti solventi, ele au fost impartite in 2 mari grupe : vitaminehidrosolubile si vitamine liposolubile

Vitaminile hidrosolubile sunt vitaminile din complexul b sianume: B1, B2, B6, B12, PP.

Vitaminile liposolubile: vitamina A, D, E, K.Vitaminilie au in organism o functie importanta si anume aceea decoeziune. Ele mediaza, atat in lumea animala cat si in cea vegetala,multiple procese biochimice.ce stau la baza proceselorcaracteristice vietii.

Vom arata pe scurt rolul catorva vitamine.

Sursele si necesarul de vitamine .

Vitamina A se gaseste in toate fructele si legumele cupigmenti, cum sunt morcovii, rosiile, spanacul, urzicile, piersicile,caisele, ciresele, si fragii.

Precursorii vitaminei A se gasesc si in alimente de provenientaanimala cum sunt ficatul, laptele, untul si pestele.

Dozele excesive de vitamina A pot avea efecte toxice,manifestate prin dureri articulare sau caderea parului.

Vitamina D se gaseste in untura de peste, galbenus de ou (inspecial D2 si D3). Este sintetizata la nivelul tegumentului la


39/97


40/97

CumSlabesc.Com 40

chimice. Acestea sunt substantele macrominerale, puse in evidentade corpul uman, ce necesita un aport ma mare de 100 mg/zi.

Cele esentiale pentru organismul uman sunt:- calciu, fosfor, sulf, sodiu, clor, magneziu, potasiu.

Acestea au un rol structural, gasindu-se in oase si conferindu-leacestora duritatea naturala.Mineralele se gasesc sub forma ionizata in lichidelo

organismului, conferindu-le acestora un substrat important pentruindeplinirea unor functii celulare.

Unii ioni, cum sunt cei de potasiu, magneziu, fosfor se gasesc incantitate mai mare in interiorul celulei, alti, cum sunt sodiu siclorul se gasesc mai ales in exteriorul ceulelor.

Principalele surse de substante macrominerale sunt:- pentru calciu : laptele si produsele lactate necesar zilnic 800mg.

- pentru fosfor: produsele animale (peste) si unele vegetale necesar zilnic 800 mg- pentru magneziu: produse vegetale necesar zilnic 300-500 mg- pentru sulf: produsele animale si vegetale necesar zilnic 3-5 g,exprimat in clorura de potasiu- pentru clor: produse animale si vegetale necesar zilnic 3-5 g,eprimat in clorura de potasiu.

Fibrele alimentareSub termenul de fibre alimentare sunt incluse unele componente

ca: gumele, gelurile, mucilagiile, care nu au o structura fibrilara. Oprima categorie a fibrelor alimentare este cea a fibrelor insolubilein acizi si baze. Ele se mai numesc si fibre brute.

Aceasta categorie include aproximativ1/2 din fibrele existentevegetale. Cel mai putin digestibil component al plantelor se gasestein special in cereale, dar si in legume si fructe. O alta categorieeste cea a fbrelor solubile ce cuprind pectinele, unelehemiceluloze, gumele, mucilagiile, polizaharidele din alge.

Rolul fibrelor alimentare

Fibrele insolubile sunt necesare unei bune functionari acolonului, in timp ce fibrele mai solubile din legume si fructe cumsunt pectinele, au rol in scaderea colesterolemiei. Fibrele solubileincetinesc evacuarea stomacului si scad nivelul concentratieizaharului in sange dupa masa. Ele absorb apa prin retinere inochiurile retelei de fibre.


41/97

CumSlabesc.Com 41

Cantitatea optima necesara de fibre alimntare este de 30g/zi.Aportul de fibre alimentare nu trebuie sa depaseasca 50g/zi,deorece se pot pierde astfel principii nutritive si substante mineralecum sunt calciu, fierul, magneziul, zincul sau pot aparea tulburariin ultilizarea unor vitamine cum sunt: vitamina C, B6 si B12.

Un aport insuficient de fibre alimentare pe termen lung poateprovoca aparitia unor afectiuni, unele grave, printre care cancerulde colon, diverticulita, colonul iritabil, constipatia, diabetulzaharat, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemica cronica.

Cariile dentare au fost puse in legatura cu inlaturarea dinalimentatie a elementului texturat care reclama o masticatieprelungita si o stimulare permanenta a stratului extern al dintelui.Proteinele

Aproape 75% din substantele solide ale organismului suntproteine: structurale, enzime, proteinele musculare, etc.

Proteinele sunt macromolecule alcatuite din lanturi lungi deaminoacizi. Dintre aminoacizi, 20 sunt prezenti in organism incantitati semnificative si sintetizeaza proteine si alti compusiazotati.

Dintre acestia, 9 sunt esentiali (nu sunt sintetizati in organism).In cazul in care alimentatia furnizeaza cantitatii suficiente deaminoacizi sunt economisiti si ceilalti 20.

Proteinele au un rol plastic, fiind necesare atat bunei functionaria celulelor, cat si petru asigurarea reinoirii tisulare, a sintezei deenzime si anticorpi si pentru asigurarea echilibruluihidroelectrolitic.

Pentru a mentine o stare de echilibru metabolic, proteinele dinalimentatie trebuie sa inlocuiasca aminoacizi esentiali pierduti deorganism in cadrul proceselor metabolice.Pentru calculul necesarzilnic de proteine se tine cont de greutatea corporala.

Anumite conditii particulare (sarcina sau lactatie, copii increstere, pacienti aflati in covalescenta, activitatii fizice intense)necesita suplimentarea cantitatii de proteine.

In cele mai multe situatii este recomandata o cantitate deproteine care sa acopere 12-15% din aportul total. Ratia deproteine recomandata depinde de 3 factori majori:-calitatea proteinelor;


42/97

CumSlabesc.Com 42

-aportul energetic (caloric) total;-activitatea fizica

Lipidele

Necesarul de lipide.Se recomanda ca lipidele sa reprezinte 30% din valoarea

calorica a dietei, ceea ce reprezinta aproximativ 1-2g/kg corp/zi.

Lipidele se impart in 3 grupe mari: lipide simple, complexe siderivatii lipidici.

Rolul acizilor grasi :Corpul nostru are neaparata nevoie de grasime pentru protectia

organelor, pentru productia de hormoni, pentru a mentine pieleafina si catifelata, petru transportul vitaminelor A, D, E si K solubilein grasimi, ca si pentru multe alte functii.

Nu degeaba unele alimente naturale contin o anumitaconcentratie de grasimi. De o importanta deosebita pentrumetabolismul nostru sunt acizi grasi nesaturati.

Acizi pe care in gasim in masline, uleiuri vegetale, coji deplante sau pesti de apa dulce. Fructele de avocado ne livreaza acizigrasi nesaturati care la randul lor au o influenta pozitiva asupracontinutului de grasimi din sange.

Acestia au drept rol ca in urma ingurgitarii se realizeazarezervele de grasimi in depozite si prin aceasta sa acumulezematerial de ardere triglicerid pentru extragerea de energie necesaracelulelor musculare.

Problema colesteroluluiIn principiu, colesterolul nu este daunator. Colesterolul este

intodeauna un element hranitor, util si necesar vietii.

Cele aproximativ 70 miliarde de celule ale corpului au nevoiede el pentru a-si realiza mantaua de protectie.Colesterolul estenecesar si pentru producerea vitaminei D. El este si materia primapentru producerea de hormoni steroizi, ca de exemplu hormoniisexuali.

Grasimea, impreuna cu trigliceridele sunt impachetate in ficatintr-o camasa de proteine si sunt trimise pe calea sangelui, sub


43/97

CumSlabesc.Com 43

numele de lipoproteine, catre celule.Este interesant de stiut cafemeile si barbati au de obicei probleme diferite de colesterol.

Marele pacate ale colesteroluluiMetabolismul produce colesterin propriu corpului.

Obezii au nivelul de colesterol crescut deoarece grasimile(animale) din hrana contin in cele mai multe cazuri mult colesterol.

Cu toate acestea grasimea din friptura de porc sau cea din fripturade vita nu sunt neaparat nesanatoase. In fond organismul nostrufoloseste si acizi grasi continuti in aceste grasimi.

Adesea se vorbeste ca ouale, galbenusul lor ar contine multcolesterin, ca ar fi nesanatoase si ca ar creste nivelul de colesteroldin sange.

Studii noi au aratat ca putem manca linistiti de 3-4 ori pesaptamana, dimineata, cate un ou, daca in rest ne hranimsanatos.Evitati combinatia de grasimi, dulcuri si produse depatiserie.

Neaparat sa evitati pielea de pui la gratar. Celulele pielipasarilor contin o cantitate norma de colesterol.Multe alimentevegetale, precum legumele fructele si painea din cereale, sunt ceamai buna protectie impotriva aterosclerozei.

Trecerea la produse in graunte integrale

Atentie: Consumand dimineata paine alba, cu unt si cu branza saumarmelada, creste nivelul de insulina din sange si inchide celulelede grasime.

Dimineata trebuie sa mnacati paine integrala. In timpul zileischimbati taieteii obisnuiti cu cei produsi din faina integrala,schimbati orezul prelucrat cu cel natural, neprelucrat sau cu celsalbatic. Seara puteti sa va rasfatati cu cateva felii de paine cuceapa, alaturi de platoul cu produse naturale sau cu cocteilul decreveti.

Glucoza usor solubila din painea alba sau din paste ajunge rapidin sange, creste nivelul zaharului din sange, dar acesta scade dupaaceea rapid. In schimb, hidratii de carbon din produsele integrale


44/97

CumSlabesc.Com 44

se descompun in intestin intr-o ora, iar glucoza este cedata treptatcatre sange.

Rezultatul: nivelul zaharului din sange ramane constant. Acestlucru se intampla de-a lungul intregii zile.Dependenta de dulce

scade, iar fazele de vlaguire, de nervozitate, de oboseala, care nechinuie inainte si dupa pranz, raman o amintire neplacuta.

Laptele si produsele din lapte.

Laptele are ca rolinitial alimentarea copiilor si a puilor de animalecu cubstante hranitoare, neaparat necesare nidarii rapide acelulelor, astfel spus cresterii.Prin aceasta laptele devine un lichiddeosebit de sanatos.

El reprezinta si baza unor bauturi revitalizante mixate. Branza si

cascavalul sunt adaosuri excelente de gust pentru o multitudine demancaruri, plecand de la simpla chifla integrala cu branza, pana laMozzarella cu feli de rosi.

Branza si cascavalul contin concentratii diferite de zahar din lapte,grasimi si proteine din lapte. Cu cat branza sau cascavalul sunt maidulci, cu atat contin mai multa lactoza, ca de exemplu parmezanulsau Emmentaler.

Atunci cand sunt maturate si cremoase, au un gust irezistibil debun, dar ele nu se numara neaparat printre alimentele ce duc lapierderea in greutate.Branza slaba, branza cu mirodenii si celelalte tipuri de branze slabesunt baza ideala pentru un mic-dejun. Fiecare tip de branza este,defapt, un concentrat din trei minerale necesare in formarea osaturii.

Laptele, branza si cascavalul sunt donatori foarte buni decalciu, dar multe soiuri contin destul de multa grasime. Fitiatenti la continutul de grasimi de pe eticheta .Carne sau peste?

Carnea : contine aminoacizi din belsug si muschii nostri suntcompusi mai ales din particele de proteine. Greseala pe care o facfoarte multi dintre noi este de a pune un semn de egalitate intreconsumul de proteine si fitness.

In realitate, contrariul se dovedeste valabil. Carnea ne estecomplet dispensabila pentru alimentarea noastra cu proteine. Dacatotusi este neaparata nevoie, atunci portiile de carne ar trebui sa fiemai mici, mult mai mici decat cele obisnuite.


45/97

CumSlabesc.Com 45

Fileul de porc sau snitelul slab de 70-80g sunt suficiente.

Ingurgitarea carnii mai aduce cu sine si alte neajunsuri: digestiaconsuma mai multa energie. Remarcam acest fapt atunci cand dupao portie mare de friptura condimentata,nu mai putem adormi.

Metabolismul, caldura corporala, activitatea creierului, circulatiasangelui cresc pana cand, dupa mai multe ore, in sfarsit a fostdigerata.

Carnea contine intodeauna acizi grasi saturati, chiar si atuncicand este foarte slaba. Ea este bogata in purine, parti componenteale nucleelor celulelor.

Rinichii trebuie sa faca fata eliminarii acestora si in plus, maitrebuie sa faca fata acidului uric care se formeaza datorita hraniriicu carne. Adesea se depoziteaza restul sub forma de cristale in

articulatii acestea pot avea ca urmare artroza sau artrita.

Pestele: este un aliment mult mai sanatos, el este bogat in acizigrasi nesaturati, care impulsioneaza metabolismul si ajuta lareducerea colesterinului cat si a nivelului lipidelor.

Din aceasta cauza infarctul si ateroscleroza sunt afectiuninecunoscute pentru eschimosi.

Studiile stiintifice facute au aratat ca incidenta boliilorcardiovasculare scade la jumatate la persoanele care consuma pestde 2-3 ori pe saptamana, iar la consumatorii de acid graspolinesaturat din peste mortalitatea prin infarct scade cu 30%.

Intoarcerea la natura

Alimentele pe care naturistii nu le recomanda decand in cazuriexceptionale sunt: carnea de mamifer (porc, vita, oaie, vanat),grasimile animale ( untura, slanina, peste gras, seu ), paine alba,fainoasele, cerealele decorticate, zaharul,dulciurile concentrate pebaza de zahar, produsele sintetice sau ultrarafinate, alcoolul sicafeaua.

De asemenea, naturistii nu recomanda consumul legumelor sifructelor sterilizate, chimizate, suprapreparate, deoarece in cursulacestor procese se pierde o buna parte din vitaminele hidrosolubile.

Naturisti pretind ca un consum preponderent de carne ar fi unadintr sursele de intoxicatii. Prin cantitatea crescuta de amoniacali


46/97

CumSlabesc.Com 46

rezultati in urma metabolisului proteinelor, dar si datoritamodificarii echilibrului florei microbiene din intestinul gros seinmulteste flora de putrefactie, cu consecinte extrem denefavorabile.

Graul incoltit

Doza: 1 lingura pe zi, dimineata, intr-un iaurt.Contine vitaminele: B2, B6, C, E, F.Efecte: ajuta metabolismul grasimilor si proteinelor, tonic celular,favorizeaza functiile sexuale, metabolismul celular si procesele deoxidare celulara.

In conceptia naturistilor, cele mai indicate surse de proteinesunt: lactatele, ouale, pestele slab, cerealele, leguminoasele,

vegetalele, consumul acestora putand asigura aportul optim deaminocizi esentiali.

Continutul mediu de proteine al alimentelor de origine animalachiar si a celor mai bogate, nu depasesc 20%, iar o parte dinacestea se degradeaza si prin prelucrarea termica.

Drojdia de bere alimentara

Doza: 3 linguri pe zi: dimineata inainte de masa, la pranz si seara,la desert ( mancata la sfarsitul mesei, simplu, cu fructe sau cuprajituri).Contine vitaminele: B1, B2, B6, H, PP, acid panthotenic.

Efecte: favorizeaza digestia si nutritia, are actiuni asupra parului sipieli, ajuta metabolismul grasimilor si proteinelor, inlaturaoboseala.

Fructele si legumele sunt cele mai sanatoase alimente

Fructele actioneaza direct prin concentratia enorma de elementebiologice asupra metabolismului, mai ales asupra creierului, acelulelor nervoase si asupra glandelor.

Postulatul modern Sa fi in forma fara grasimi inseamna inprimul rand Sa fi in forma prin fructe.

Indiferent ca este vorba despre lamai, zmeura, portocale,pepene, agrise, grapefruit, dovleac, afine, struguri, smochine,nectarine, ele sunt pline de elemente hranitoare care va tin in forma.


47/97

CumSlabesc.Com 47

Legumele sunt bogate in apa, care contine concentrate deelemente hranitoare, exact in compozitia necesara organismuluinostru.

Cine mananca multe legume trebuie sa se alimenteze cu maiputine lichide.

Legumele si fructele sunt hrana de baza care mentine celuleletinere si vitale.

Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, fructele si legumelesunt stimulente de prim ordin ale transitului intestinal, transit cuimplicatii esenatiale atat in echilibru somatic cat si in cel psihic sistarile de spirit.

Cartofi

Ei sunt si raman piesa de baza in alimentatia noastra zilnica.Daca este posibil consumati cartofi cu tot cu coaja.Coaja contine o mare parte din vitamine si o mare concentratie

de microelemente. Pulpa cartofului este bogata in minerale camagneziu, sodiu, calciu si fosfor si toate astea exact in amesteculnecesar metabolismului nostru.

Nici un alt aliment nu te tine in forma si nu te satura cum o facecartoful.

Tuberculul intareste tesuturile, stimuleaza productia de hormonisi cresterea, are rol de detoxifiere si elibereaza apa din corp.

In ansamblu are rolul de a neutraliza acizi si de a regla intregulmetabolism, echilibrand raportul dintre continutul de apa si aciziidin stomac, mecanisme importante corpului nostru daca este savorbim despre A fi in forma.

Continutul mare de potasiu elimina apa din corp, iar continutulfoarte mare de vitamina C accelereaza multe procese lipolitice (procese care elibereaza grasimile din corp).

Coaja contine practic intreg complexul de vitamine B, fiindexcelenta pentru sistemul nervos.

Fructele si legumele ar trebui sa ocupe un loc primordial inalimentatia noastra. Despre fructe este necesar sa intelegem ca,daca le consumam ca desert sunt greu digerabile. Fructele zamoasesi acide trebuie sa fie consumate inainte de masa si daca esteposibil, in afara meselor, sau sa constituie ele o singura masa.

Toate fructele zemoase sunt purificate pentru corpul nostru.Cele duclci si oleanginoase sunt deosebit de hranitoare. Asadar


48/97

CumSlabesc.Com 48

trebuie sa l folosim in alimentatia de ficare zi, in functie denecesitatii si de carente. Fructele ne asigura elemente carevitalizeaza organismul: fier, calciu, iod, sulf, sodiu, arsenic si astfelconstituie remedii simple si eficinte impotriva bolilor.Un aparat digestiv bun, sanatos, tolereaza toate fructele. Va

sfatuim insa ca fructele acide sa le consumati la primele ore alediminetii, separat de orice aliment pentru a evita alimentatia. Deasemenea, este bine sa nu adaugati zahar, mai cu seama zaharrafinat, pe care este bine sal inlocuiti nu cu indulcitori chimici, cicu miere dupa gust.

4. Lista neagra a substantelor chimice careotravesc alimentele

In Romnia nu toate produsele alimentare au nscris pe etichetcontinutul complet . Exceptnd cazul n care ai ferm si culegizarzavaturile din grdin sau tai puiul crescut n propria ograd,nu prea avem acces la o hran de calitate, fr substante toxice.

Pentru c suntem sraci. Ne zgrcim la fondurile care ar trebuialocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatur performantcare s detecteze toti aditivii periculosi.

Dar cheltuim din ce n ce mai mult pentru tratamentul bolilorcauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si defaptul c romnii au putere de cumprare mic se profit din plin.Multe produse alimentare de import ncrcate de E-uri ucigase,respinse la ele acas, se comercializeaz fr probleme pe piatanoastr. Pentru c Romniei i lipseste un cadru legislativ coerentcare s pun capt transformrii pietelor din tara noastr ntr-undebuseu pentru productorii strini. n tara noastr, regimuladitivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al MinisteruluiSnttii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantittileadmise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bag

n spital.

n Romnia, E-urile cancerigene fac ravagii

Pentru c nu avem aparatur sensibil pentru detectarea tuturoraditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi,n special cei numiti emulgatori, cunoscuti n mod curent subdenumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi


49/97

CumSlabesc.Com 49

periculoase pentru om. Astfel, s-au ntocmit liste pozitive sinegative cu E-urile continute n produsele alimentare. Sespune c suntem ceea ce mncm. E un adevr dovedit destatistici. Aproximativ 70% dintre bolile romnilor sunt provocatede alimente si modul de hrnire.

Alimentele ucigase

Aditivii alimentari sunt substante care n mod normal suntutilizati ca ingrediente. Sarea, zahrul si otetul sunt substantenelipsite din mncarea noastr. Nu sunt periculoase si fac

preparatele mult mai apetisante. Dar n ultimii 30 de ani, ncontinutul multor produse alimentare au aprut substante chimice,de sintez, uzitate mai cu seam n industria alimentar.Aceast categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive,care induc multe boli grave.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului deCercetri Alimentare, e convins c, cresterea alarmant aincidentei diferitelor forme de cancer e strns legat de avalansaproduselor alimentare bogate n E-uri nocive consumate frecventde romni. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate"de rspndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si aalergiilor.

"Una e s mnnci un mr si cu totul alt ceva e s bei un compotde mere conservat cu aditivi" - semnaleaz prof. dr. Mencinicopschi.Domnia sa atrage atentia, totodat, asupra mezelurilor - n specialasupra parizerului si crenvurstilor -, buturilor asa-zis rcoritoare sipreparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seam supelela plic - sau afumate.

Cumprm la grmad

n momentul de fat, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate.Cele fr etichet, n mod firesc, n-ar trebui comercializate.Productorii au nceput s metioneze pe etichet ce E-uri continealimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintezsunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmat de un numr din trei saupatru cifre. Dar, din pcate, cumprtorul nc nu stie foarte binecare sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea,cumprm la grmad. Mai grav e c n n Romnia nu existaparatur performant pentru detectarea tuturor E-urilor.

Prof. dr. Mencinicopschi spune c putem lua un produs pe etichetacruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea


50/97

CumSlabesc.Com 50

laboratoarelor nu reusesc s le evidentieze. n Romnia, Institutulde Cercetri Alimentare e compatibil, n plan european din punctde vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta,deoarece tehnologia las mult de dorit. De regul, produsele alimentareieftine sunt si cele mai bogate n E-uri nocive. Ele zac n stocuri si

pentru a scpa de ele, productorii externi le "mping" pe pietele trilorcu putere de cumprare mic, din care face parte si Romnia. Asa seexplic de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de

sntate public. Prof. dr. Mencinicopschi e de prere c e foartenecesar o legislatie care s-i protejeze pe productorii autohtoni.Pentru c ei sunt scosi de pe piat de concurent. Productorul externvinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si,astfel, l falimenteaz pe productorul romn care aduce pe piat unsalam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sntos pentrucumprtor.

Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat ct de necesar e o "legecadru a alimentului" - asa cum e n lumea civilizat, totusi legislatianoastr schioapt.

Dieta personalizat

Dup ce i asculti pe specialisti ai impresia c vor s bage frica nnoi si c cel mai bun lucru e s mori de foame. Nu-i chiar asa. Eivor s ne avertizeze c suntem bombardati de alimente toxice. Prof.dr. Constantin Ionescu-Trgoviste, directorul Institutului de Boli deNutritie, e adeptul dietei personalizate, n functie de vrst, stare desntate, profesie si alti factori specifici fiecrui om n parte. La primavedere o asemenea diet pare costisitoare.

Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de BoliEndocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsuglegume si fructe". Si pentru a nu cdea din picioare s lum amintesi la ce ne recomand prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curc,curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pstrv,somon, brnzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lun sau cuarome si coloranti chimici.

E-urile considerate de oncologi drept "criminale"

Suspecte:E 125, E 141,E 150, E 171,E 172, E 173,E 240, E 241,


51/97

CumSlabesc.Com 51

E 477;

Periculoase:E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentarroz, care produce tumori pe glanda tiroid);

Toxice:E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338,E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465,E 466 (afecteaz tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (producboli de piele); E 200 (suprim vitamina B12); E 320,E 321 - antioxidanti din margarin (cresc colesterolul); E311, E 312(atac sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lmie, celmai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal)

Cancerigene:

E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631- interzisi n SUA, Comunitatea European si trile din fosta URSS.

E-urile bune:vitamina E natural E 306, antioxidant puternic (prezent n ficat, ou,peste, soia);vitamina C natural - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternicclorofila E 140 - colorant naturallecitina E 322 - antioxidant naturalpectina E 440 - gelifiant naturalcaragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alg marin.

4. Cand, unde si cum incep o dieta.

Obiceiuri alimentare daunatoare

O alimentatie saraca in peste, fructe sau legume este la fel denociva pentru sanatate ca si fumatul.

Nutritionistii sustin ca obiceiurlie alimentare se deprind inca din

copilarie si ca ceea ce mancam atunci cand suntem mici ne vaafecta pe tot parcursul vietii..

Morala cea mai simpla este ca micutii ar trebui crescuti in asafel incat sa poata deprinde obiceiurile unei alimentatii sanatoase.

Bolile de inima si cancerul sunt doar doua dintre cele mai graveboli provocate de o alimentatie nesanatoasa, ca sa nu mai vorbim


52/97

CumSlabesc.Com 52

de obezitate.

Una dintre consecintele alimentatiei nesanatoase care neafecteaza cel mai tare este obezitatea.

Aceasta este favorizata si de faptul a munca fizica de durata afost inlocuita de tehnologie, ceea ce a adus stilul de viata sedentaral societatii noastre.

Alte consecinte ale unei alimentatii nesantoase ar fi dezordinilede comportament alimentar: anorexie nervoasa (atitudini anormalefata de alimente din dorinta de a mentine o greutate mica), bulimienervoasa (control deficitar asupra pftei de mancare) si diabetulzaharat.

Alimentatia este in general unilaterala, cu o valoare nutritiva

redusa. Alimentele sunt din ce in ce mai precesate chimic iar noirecurgem, adesea, la mancare de tip, fast-food.

In consecinta ne confruntam cu o scadere a capacitati naturalede apararae a organismului.Trebuie luat in calcul ca pericolul siaportul insuficient de principii nutritive prin alimentatie. Exista unnecesar zilnic de principii nutritive (vitamine, minerale,aminoacizi, enzime, fibre alimentare, acizi grasi, polinesaturati,etc) pe care alimentatia moderna nu il mai acopera.

Stilul actual de viata, alimentatia nesanatoasa, abuzul deantibiotice distrug in mare parte flora intestinala normala, cuconsecinte nefaste asupra sanatatii.Alimentatia defetuoasa esterspunzatoare de multe dintre bolile de care suferim. Mancarea preasarata si picanta, grasimile, prajelile, si ratasurile sunt tot atateacauze ala unor actiuni grave care le fac romanilor zile negre.

Suntem supraponderali si nu suntem in forma pentru ca ne hranimcu alimente care nu exista in natura: zahar, carnati cu curri, cartofiprajiti, pizza, hamburger, etc.

Mai toate sondajele de opinie scot la iveala faptul ca principalaafectiune de care se plang romanii este hipertensiunea arteriala,urmata de bolile de inima, ulcer, diabet si osteoporoza. Pe primulloc in ceea ce priveste mortalitatea se situeaza bolilecardiovasculare cauzate inclusiv de alimentatia nesanatoasa.


53/97

CumSlabesc.Com 53

Grasimile

Rolul celulelor de grasimi este de a inmagazina trigliceride.Acestea sunt molecule de grasimi care au rolul de a depozita

materia prima pentru ardere in vederea obtinerii de energie incelule. Celulele adipoase au rol regulator. Ele pun la dispozitie inpemanenta o anumita cantitate de trigliceride care, in caz dedeficienta, sa poata suplini cererea organismului.

Toate cele in jur de 70 de miliarde de celule pe care e aveminclusiv cele de grasime, au propria greutate ideala.

Prea multa energie hranitoare, mai ales forma de grasime,duce din ce in ce mai mult, la umflarea celulelor de grasime. Celulele de grasime ( asa numite celulele adipoase) cedeaza

aceasta grasime suplimentara daca prin hrana seadministreaza mai putine calorii si grasimi. Este destul de usor sa reimpulsionam metabolismul si sagatim dupa posibilitati, cu alimente naturale lipolitice ( acelesubstante ce elibereaza grasimile din locul unde s-au adunat).

Adevarata amenintareCelulele adipoase normale sunt relativ inofensive in ceea cepriveste greutatea corporala. Amenintarea vine din alta parte: de laasa numitele celule pre-adipoase. Acestea sunt saci de grasime goi.

Natura ne-a dotat organismul cu astfel de celule pentru a puteainmagazina rezerve indestulatoare de grasime. In cazul unei hranirisanatoase dublata de multa miscare, aceste celule pre-adipoaseraman aproape goale toata viata.

Ce ne facem cu grasimile?Grasimile animale si vegetale soldificate sau uleiul industriala

astupa arterele si provoaca hipertensiunea arteriala, pe canduleiurile obtinute prin presarea la rece le curata de depuneri.

Cele mai mari prejudicii le sufera grasimile si uleiurile nunumai la fierbere, ci chiar in timpul procesului de fabricatie prinpresarea la cald.

Atentie! : Mancarurile gatite sunt consumate in cantitatii de 3-4ori mai mari decat cele crude si asta pentru ca volumul alimentelorscade mult la fierbere. Astfel crestem in greutate si foarte greu vomputea da inapoi kg.


54/97

CumSlabesc.Com 54

Gena slabirii: minunea nou descoperita

Nimic in corpul nostru nu are loc la intamplare,deci niciingrasarea si nici slabirea. Pentru fiecare functie, oricat de micaexista o gena care se afla in nucleul celulei si care joaca rolul

managerului.Lipoliza ( consumul de grasimim ) este recomandata de o genaslabiri. Aceasta gena, in functie de cum a fost activata poate lansaimpulsuri pentru acumularea de grasimi.

La persoanele care se hranesc in mod consecvent cu alimentecare contin putina grasime si care, pe langa acest lucru, mai fac siceva sport, gena ramane ceea ce este de fapt: o gena a slabirii.

In schimb la persoanele care consuma frecvent cartofii prajiti,

maioneza, carnati prajiti cu chifle, tort de frisca si bauturi dulci,care evita orice fel de activitate fizica, aceasta gena sufera omutatie catre gena obezitatii.

Cei care stiu sa se hraneasca echilibrat si sanatos sigur nuvor avea probleme cu supraponderabilitatea. Cunoscand aceste lucruri despre alimentatie naturista sirenuntand la capcana celor 30 de alimente care ingrasa,gena ramane o gene a supletei.

Cele 30 de alimente care nu te tin in forma ci te ingrasa

CarnatiZaharSunca grasaCarne tocataCarne impanataCarne afumataPreparate panePreparate prajiteGrasime de porcGrasime de gascaPiele de pasareSemipreparate, consecventeSau preparate pentru microundeCartofi prajitiBranza grasaSosuri graseDipsuri sau dressinguri grase


55/97

CumSlabesc.Com 55

SlaninaMaionezaZaharCantitati mari de paine alba, produse de patiserie si orez lustruitTorturi, chec dulce

Ciocolata, bomboaneDulciuriPreparate din crmeInghetataMarmelada, dulceataProduse de rontait grase si sarateChips, aluneBauturi pe baza de colaLimonade dulciLichiorVin dulce

BereRachiu

Multe dintre dietele de slabire ne vlaguiesc

Curele de infometare sau dietele cu calorii reduse nuinfrumuseteaza pe nimeni. Daca aprovizionarea cu aminoacizi nueste indestulatoare, astlef incat sa-I ajunga si celei mai miciparticule de proteine, atunci corpul isi ia acest elementindispensabil din tesuturi si pielea devine flasca.

Hipoglicemia pericolul ascuns

Despre hipoglicemei vorbim atunci cand nivelul de glucoza dinsange este scazut. La 70 sau 75 mg/dl apar primele simptome:neliniste interioara, irascibilitate, probleme de concentrare. La 60mg/dl din aceste stari se dezvolta deficiente nervoase de tot felulcare duc pana la depresi.

La 50 mg/dl viata de zi cu zi devine de nesuportat. Creierul sicelulele nervoase tipa dupa glucoza, cea mai importanta hrana alor.

Cand se trezeste pofta de dulce

Cine reduce cantitataea de alimente o perioada mai lunga detimp, pentru a scapa de kilogramele in plus, va pierde in acelasitimp si glucoza, elementul energizant indispensabil pentru creier sipentru celulele nervoase. De fiecare data cand scade nivelul deglucide, organismul consuma, din rezervele sale, asa numuitulglicogen.


56/97

CumSlabesc.Com 56

Femeile sunt mai afectate decat barbatii, deoarece depozitele lorde glicogen sunt mai mici cu un sfert pana la o treime decat alebarbatilor.

Rezultatul: glucoza usor solubila din aceste depozite se

elibereaza rapid in intestin ca sa fie transmisa sangelui. Creierul sicelulele nervoase sunt alimentate pentru scurt timp cu energie darimediat nivelul de zahar din sange scade si mai mult decat inainte.

Lantul slabiciunilor se declanseaza fiind nevoie din ce in ce maimult de mai multe dulciuri sau bauturi dulci.

Creierul si celulele nervoase vor sa fie alimentate cu o cantitateconstanta de glucoza , iar surplusul nu poate fi inmagazinat decatre ele. Acest surplus este inmagazinat in trigliceride. Acesta estemotivul pentru care dulciurule ingrasa.

Mai exista un motiv pentru care ar trebui sa renuntam ladulciuri si la produse de patiserie: practic, in timp ce mancamaceste alimente , pancreasul produce hormonul insulina careintroduce glucoza libera, proteinele si grasimile in celulelecorpului. Insulina este un hormon de crestere a tesuturilor.

De aceea, la un nivel crescut de insulina nu pot eliberategrasimi din depozite.

In acest fel insulina, devine un factor important al ingrasarii,atata timp cat ne hranim gresit.

Adaptarea dietei la tipul constitutional

Daca vrem sa ne pastram silueta obisnuita sau sa scadem ingreutate, trebuie sa stim sa alegem dieta potrivita. Pentru calaegerea noastra sa aiba rezultatele dorite, trebuie sa ne cunoastemtipul constitutional. Fiecare om are un anumit tip constitutinal, cucare s-a nascut, care este inscris genetic si nu poate fi schimbat.

Exista femei favorizate care pot avea o alimentatie diversa sipe care metabolismul le ajuta sa-si pastreze silueta fara prea marieforturi. In cele mai multe alte cazuri, insa, aspectul nostru fiziccere multa atentie si o anumita rigoare alimentara.

Daca lucrurile au scapat deja usor de sub control incepem sacautam dieta dieta potrivita pentru a ajunge sa aratam asa cum nedorim.


57/97

CumSlabesc.Com 57

Individualizarea dietei pe tipuri constitutionale este foarteimportanta. Daca dieta aleasa nu va corspunde tipului nostruconstitutional si stilului nostru de viata nu vom obtinerezultatele dorite, oricat de mult ne-am stradui.

Dieta va trebui sa se poata pila pe programul nostru zilnic, maiales profesional. Ea trebuie sa ne ofere necesarul de energie pentrua nu ne produce dereglari energetice bruste si majore.

La finalizarea cu succes a unei diete contribuie cu succes si oserie de factori psihologici: trebuie sa ne placa nuoa noastraimagine (mai mult decat cea veche), trebuie sa fim incantati dereactiile celor din jur si sa ne creasca considerabil respectul desine.

Adaptarea dietei la varsta

Varstele frumusetii feminine si particularitatile acestora:Pubertate, maternitate, premenopauza, menopauza.

Nutritia la varsta adolescenteiAdolescenta este o perioada in care in organism are loc o

crestere accelerata, in care se face trecerea de la copilarie la stareaadulta. Organismul adolescentului sufera o serie de modificariemotionale, intelectuale, sociale, iar obisnuintele pe care ledeprinde in aceasta perioada vor duce la caracteristicile pe termenlung ale sanatatii si calitatii vietii lor.

Este nerecomandabil castigul exagerat in greutate in aceastaperioada de aceea, pe langa o dieta adecvata se recomanda sievitarea sedentarismului.

Problema obezitatii la copii este diferita fata de adulti. La copiinu se va avea in vedere o scadere in greutate, ci se va avea invedere limitarea castigului in greutate, astfel determinandu-seindicele de masa corporalala intervale regulate, pe o perioada de 2-3 ani.

Dieta cu ajutorul si in cadrul familiei va fi axata pe o compozitiealimentara echilibrata si se va avea in vedere activitatea fizica. Ingeneral, obezitatea la copii mai mici de 10 ani nu se mentine canddevin adulti, dar adolescentii supraponderali, vor deveni in generaladulti supraponderali.


58/97

CumSlabesc.Com 58

Maternitate si nutritie

Starea nutritionala a femeii, inainte de sarcina, dar si in t

eCartea CumSlabesc 2.0

Documents

Transcript of eCartea CumSlabesc 2.0