Duminica a II-a după Crăciun

DUMINICA A II-A DUPÃ CRÃCIUN

Invitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Cristos s-a nãscut pentru noi: veniþi sã-l adorãm.

Psalmul 94 (95)

Chemare la preamãrirea lui DumnezeuÎndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Cristos s-a nãscut pentru noi: veniþi sã-l adorãm.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

A dumnezeirii curatã oglindã,Luminã venitã pe orbi sã-i cuprindãªi leac suferinþelor noastre amare

ªi port de salvare!Isuse, în noaptea seninã ºi sfântã,Mulþimea de îngeri mãrire îþi cântã,Vestesc omenirii ce-n pulbere zace:

Vin vremuri de pace.La ieslea ce-i tronul mãririi eterneÎntreg universul smerit se prosterne.A noastrã-nchinare din inimi supuse

Primeºte-o, Isuse.Fecioara curatã pe lume te-aduce,Ca lumea s-o mântui prin moartea pe cruce.

Duminica a II-a dupã Crãciun2

Dorim ca prin darul iubirii divineS-ajungem la tine.

Cântãri sã rãsune în valea de plângeri,Sã spunem de-a valma cu corul de îngeri:ªi Tatãl ºi Fiul ºi Duhul sã fie

Slãviþi în vecie. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Doamne, Dumnezeul meu, tu eºti învãluit înluminã ca într-o hainã, eºti înveºmântat în strãlucire ºimãreþie, aleluia.

Psalmul 103 (104)

Imn lui Dumnezeu creatorulDacã este cineva în Cristos, este fãpturã nouã; cele vechiau trecut, iatã, toate s-au fãcut noi (2Cor 5,17).

I1 Binecuvânteazã, suflete al meu, pe Domnul! *

Doamne, Dumnezeul meu,tu eºti nemãrginit de mare.

Tu eºti înveºmântat în strãlucire ºi mãreþie, *2 învãluit în luminã ca într-o hainã!

Tu întinzi cerurile ca pe un cort, *3 îþi aºezi pe ape lãcaºurile tale,

îþi faci carul din nori, *umbli pe aripile vântului;

4 tu faci din suflãrile de vânt mesageri ai tãi *ºi din flãcãrile focului slujitori ai tãi.

5 Tu ai aºezat pãmântul pe temeliile sale, *ca sã nu se clatine în veci ºi de-a pururi.

6 Tu l-ai acoperit cu abisulcum l-ai acoperi cu o hainã; *

ºi apele stãteau pânã deasupra munþilor.7 La ameninþarea ta, ele fug, *

la glasul tunetului tãu, sunt cuprinse de groazã;

Oficiul lecturilor 3

8 se suie pe munþi ºi se coboarã în vãi, *spre locul pe care l-ai statornicit pentru ele.

9 Le-ai pus un hotar pe care nu-l vor trece, *nici nu se vor întoarce sã acopere pãmântul.

10 Tu faci sã þâºneascã izvoarele în vãi *ºi ele se strecoarã printre munþi.

11 Ele adapã toate vieþuitoarele câmpului, *asinii sãlbatici setea ºi-o potolesc.

12 Pãsãrile cerului locuiesc deasupra lor *ºi dintre ramuri îºi înalþã glasul lor.

Ant. Doamne, Dumnezeul meu, tu eºti învãluit înluminã ca într-o hainã, eºti înveºmântat în strãlucire ºimãreþie, aleluia.

Ant. 2 Domnul a dat hranã din pãmânt ºi vin careînveseleºte inima omului, aleluia.

II13 Tu laºi sã cadã din lãcaºurile tale ploaie peste munþi; *

tu saturi pãmântul cu rodul lucrãrilor tale.14 Tu faci sã creascã iarbã pentru vite *

ºi verdeþuri în folosul omului,ca el sã scoatã hranã din pãmânt: *

15 vinul care înveseleºte inima omului,untdelemnul care face sã strãluceascã faþa sa *

ºi pâinea care întãreºte inima omului.16 Se saturã copacii Domnului, *

cedrii Libanului pe care el i-a plantat.17 În ei pãsãrile îºi fac cuib, *

iar barza îºi are locuinþa în chiparoºi.18 Munþii cei înalþi sunt pentru cerbi *

iar stâncile sunt adãpost pentru iepuri.19 El a fãcut luna ca sã arate timpurile, *

ºi soarele care ºtie unde sã apunã.20 Tu aduci întunericul ºi se face noapte: *

atunci miºunã toate fiarele pãdurii,21 puii de lei rag în cãutare de pradã *

ºi cer hrana lor de la Dumnezeu.


22 Când rãsare soarele, se întorc *ºi se duc la culcare în vizuini.

23 Atunci iese omul la lucrarea lui *ºi la munca lui, pânã seara.

Ant. Domnul a dat hranã din pãmânt ºi vin careînveseleºte inima omului, aleluia.

Ant. 3 Dumnezeu a vãzut toate câte le-a fãcut ºi eraufoarte bune, aleluia.

III24 Cât de numeroase sunt lucrãrile tale, Doamne: †

toate le-ai fãcut cu înþelepciune; *pãmântul este plin de creaturile tale.

25 Iatã marea întinsã ºi largã: †într-însa miºunã fiinþe fãrã numãr, *vieþuitoare mici ºi mari;

26 pe ea plutesc corãbii, *în ea este Leviatanul,

pe care l-ai fãcut ca sã se joace într-însa.27 Toate aºteaptã de la tine *

sã le dai hranã, la vreme potrivitã.28 Tu le dai hranã iar ele o adunã, *

tu îþi deschizi mâna ºi ele se saturã de bunãtãþi.29 Dacã îþi ascunzi faþa, ele îºi pierd puterea, †

dacã le iei suflarea, ele mor *ºi se întorc în þãrânã.

30 Tu îþi trimiþi duhul tãu ºi ele vor fi create, *ºi vei reînnoi faþa pãmântului.

31 Slava Domnului sã rãmânã în veci! *Sã se bucure Domnul de lucrãrile sale!

32 El priveºte spre pãmânt ºi acesta se cutremurã; *se atinge de munþi ºi ei fumegã.

33 Voi cânta Domnului cât voi fi, *voi cânta din strune Dumnezeului meu cât voi trãi.

34 Sã ajungã cântecul meu pânã la el *iar eu mã voi bucura în Domnul!


35 Sã piarã pãcãtoºii de pe pãmânt †ºi cei rãi sã nu mai fie! *Binecuvânteazã, suflete al meu, pe Domnul!

Ant. Dumnezeu a vãzut toate câte le-a fãcut ºi eraufoarte bune, aleluia.V. În el era viaþa.R. ªi viaþa era lumina oamenilor.

LECTURA ÎNTÂI

Din Scrisoarea sfântului apostol Paulcãtre Coloseni 3,17–4,1

Viaþa familiei creºtineFraþilor, 3,17 tot ceea ce faceþi cu cuvântul sau cu fapta,

toate sã le faceþi în numele Domnului Isus, mulþumin-du-i lui Dumnezeu Tatãl prin el.

18 Femeilor, fiþi supuse bãrbaþilor voºtri, aºa cum secuvine în Domnul. 19 Bãrbaþilor, iubiþi-vã femeile ºi nufiþi aspri faþã de ele.

20 Copii, ascultaþi-i pe pãrinþi în toate, cãci lucrulacesta este plãcut Domnului. 21 Pãrinþi, nu-i împingeþipe copiii voºtri la disperare, ca sã nu se descurajeze.

22 Servitorilor, fiþi în toate supuºi stãpânilor voºtri dupãtrup, nu numai când sunteþi sub ochii lor ca ºi cum aþivoi sã fiþi pe placul oamenilor, ci în simplitatea inimii,temându-vã de Domnul. 23 Orice faceþi sã faceþi dininimã ca pentru Domnul, ºi nu ca pentru oameni, 24 ºti-ind cã veþi primi de la Domnul rãsplata moºtenirii. PeDomnul Cristos îl slujiþi. 25 Cel nedrept va primi ca rãs-platã nedreptatea pe care a fãcut-o, nu existã pãrtinire.

4,1 Stãpânilor, daþi-le slujitorilor voºtri ceea ce estedrept ºi echitabil, ºtiind cã aveþi ºi voi un stãpân în ceruri.

RESPONSORIUL Col 3,17R.Tot ceea ce faceþi cu cuvântul sau cu fapta, * toate

sã le faceþi în numele Domnului Isus.V.Mulþumindu-i lui Dumnezeu Tatãl, prin el, * toate.


LECTURA A DOUA

Din tratatul Cinci sute de capitolede sfântul Maxim Mãrturisitorul, abate

(Centuria 1, 8-13: PG 90, 1182-1186)

Misterul mereu nouCuvântul lui Dumnezeu s-a nãscut o singurã datã în

trup; însã, dupã spirit, naºterea sa are loc mereu, aºacum el o doreºte, la cei care vor ºi ei, datoritã bunãtãþiiºi iubirii sale de oameni. Se face copil, se adapteazãcapacitãþilor lor, se manifestã în mãsura în care cel careîl primeºte este capabil sã-i facã loc. Fãrã gelozie sauinvidie, el îºi micºoreazã dimensiunea mãreþiei sale ºicerceteazã, ca ºi cum ar mãsura-o, capacitatea aceloracare doresc sã-l vadã. Cu toate acestea, el rãmânepentru toþi, mereu, de nepãtruns, datoritã sublimitãþiimisterului sãu.

De aceea, divinul Apostol, considerând cu înþelep-ciune puterea misterului, spune: Isus Cristos – cel deieri ºi de astãzi – este acelaºi în vecii vecilor (Evr 13,8).Cu aceasta voia sã spunã cã misterul sãu este mereunou, cã nu îmbãtrâneºte niciodatã, deoarece nici ominte nu poate sã-l cuprindã.

Cristos Dumnezeu se naºte ºi se face om, luând untrup înzestrat cu un suflet raþional, el care a permis calucrurile sã iasã din nimic. O stea dinspre rãsãrit strãlu-ceºte în plinã zi ºi îi conduce pe magi la locul unde s-aîntrupat Cuvântul, pentru a arãta, în mod misterios, cãCuvântul conþinut în Lege ºi în Profeþi depãºeºte oricecunoaºtere a simþurilor ºi conduce popoarele la luminasupremã a cunoaºterii.

De fapt, cuvântul Legii ºi al Profeþilor, asemenea ste-lei, dacã este înþeles corect, îi conduce la cunoaºtereaCuvântului întrupat pe cei care, prin puterea harului, aufost chemaþi dupã bunãvoinþa divinã.

Dumnezeu se face om perfect, fãrã sã schimbe nimicdin ceea ce este propriu naturii umane, evident, în afarãde pãcat care, de altfel, nu fãcea parte din ea. Astfel, el


voia sã prezinte trupul nostru ca pe o momealã pentrua provoca dragonul nesãtul, gata sã înghitã acest trupcare trebuia sã devinã pentru el o otravã în mãsurã sã-ldistrugã în întregime prin puterea dumnezeirii ascunsãîn el. Pentru natura umanã însã, el trebuia sã devinã unremediu care sã-i readucã harul de la început, prin pu-terea dumnezeirii care se afla în el.

Cãci, aºa cum omul îºi corupsese natura sorbind veni-nul rãspândit în pomul ºtiinþei, la fel, dragonul, voindsã mãnânce trupul Domnului, a fost înfrânt ºi distrusprin puterea dumnezeirii care se afla în el.

Marele mister al întrupãrii divine rãmâne întotdea-una un mister. De fapt, cum poate Cuvântul întrupat sãfie în mod esenþial Cuvântul în persoanã, el care este înmod esenþial aceeaºi persoanã care este în întregime înTatãl? Cum poate el, care este în întregime Dumnezeuprin naturã, sã devinã în întregime om prin naturã ºi sãnu fie privat de nici una dintre aceste douã naturi: nicide natura divinã, prin care este Dumnezeu, nici de naturanoastrã, prin care s-a fãcut om?

Numai credinþa poate sã cuprindã aceste mistere,cãci ea este substanþa ºi baza acestor realitãþi care depã-ºesc orice simþ ºi înþelegere a minþii omeneºti.

RESPONSORIUL In 1,14.1R.Cuvântul s-a fãcut trup ºi a locuit între noi, * iar

noi am vãzut gloria lui, ca a Unicului-nãscut din Tatãl,plin de har ºi de adevãr.V.La început era Cuvântul ºi Cuvântul era la Dum-

nezeu ºi Cuvântul era Dumnezeu, * iar noi am vãzut.

IMNUL TE DEUMPe tine, Dumnezeule, te lãudãm,Pe tine, Doamne, te mãrturisim.

Pe tine, veºnicul Pãrinte,Tot pãmântul te cinsteºte.

Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile,Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare:


Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot!Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale!

Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor;Pe tine te slãveºteNumãrul vrednic de laudã al profeþilor;

Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor;Pe tine te mãrturiseºte sfânta BisericãPe toatã faþa pãmântului:

Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit,ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare,

ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul.Tu eºti regele mãririi, Cristoase,

Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui.Pentru mântuirea noastrãTu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei.

Tu ai biruit ghimpele morþiiªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor.

Tu stai de-a dreapta lui DumnezeuÎntru mãrirea Tatãlui.

Noi credem cã vei veni ca judecãtor,Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor talePe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump.

Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãiÎn slava ta cereascã.¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu

ªi binecuvânteazã moºtenirea ta.Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac.

În toate zilele te binecuvântãmªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor.

Binevoieºte, Doamne, în ziua aceastaSã ne fereºti de pãcat.

Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne.Fie, Doamne, mila ta asupra noastrãPrecum am nãdãjduit ºi noi în tine.

În tine, Doamne, am nãdãjduitªi nu voi regreta în veci.

¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.


Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic ºi veºnic, lumina sufletelor

credincioase, binevoieºte a umple lumea întreagã deslava ta ºi aratã-te, prin strãlucirea luminii tale, tuturorpopoarelor. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu,care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºidomneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor.R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

Pe marele-mpãrat IsusMaria-n lume l-a adus;Sã-l preamãrim cu-al nostru cântPe faþa-ntregului pãmânt.Al lumii Domn ºi ziditorÎmbracã chip de servitor,Voind, la moarte osândit,Sã-i smulgã morþii ce-a zidit.Cel necuprins ºi fãr-hotarFecioarei, printr-un tainic har,Îi este dat spre-a fi purtatÎn sânul ei imaculat.Fãrã bãrbat, doar c-un cuvânt,Concepe de la Duhul Sfânt,


Iar trupul ei, prea gingaº crin,Devine sanctuar divin.Ioan purtat de-al mamei sân,L-a salutat pe-al sãu stãpânCând cel vestit de GabrielS-a dus în vizitã la el.Isuse, copilaº plãpând,Pe-un braþ de paie zaci plângând,Iar mama-þi cântã-ncetiºor:Dormi, scump odor, o, dormi uºor.Cu cetele cereºti de sfinþiPãstorii simpli ºi cuminþiSlãvesc pe marele-mpãratGãsit în scutece-nfãºat.Isuse, care ne-ai fost datDe Maica fãrã de pãcat,Te preamãrim în dulce cântCu Tatãl ºi cu Duhul Sfânt. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pentru cel drept a rãsãrit o luminã, cãci s-anãscut Mântuitorul tuturor, aleluia.

Psalmul 117 (118)Glas de bucurie ºi de mântuire

Aceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, cons-tructorii, ºi care a ajuns piatrã unghiularã (Fap 4,11).

1 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: *veºnicã este îndurarea lui!

2 Sã spunã acum Israel cã este bun: *veºnicã este îndurarea lui!

3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: *veºnicã este îndurarea lui!

4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: *veºnicã este îndurarea lui!

5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: *Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg.

Laudele 11

6 Domnul este de partea mea *ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul?

7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, *iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei.

8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul *decât sã te încrezi în oameni.

9 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul *decât sã te încrezi în cei puternici.

10 Toate neamurile m-au înconjurat: *în numele Domnului le-am nimicit.

11 M-au înconjurat, m-au împresurat: *în numele Domnului le-am nimicit.

12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, †s-au aprins ca un foc de spini: *în numele Domnului le-am nimicit.

13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, *dar Domnul mi-a venit în ajutor.

14 Domnul este tãria ºi lauda mea: *el este mântuirea mea.

15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã *se aud în corturile celor drepþi:

16 „Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, †dreapta Domnului m-a înãlþat, *dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”.

17 Nu voi muri, ci voi trãi *ºi voi istorisi faptele Domnului.

18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, *dar nu m-a lãsat pradã morþii.

19 Deschideþi-mi porþile dreptãþii, *ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului.

20 Aceasta este poarta Domnului: *cei drepþi vor intra printr-însa.

21 Te laud pentru cã m-ai ascultat *ºi ai fost salvarea mea.

22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii *a ajuns în capul unghiului.

23 Domnul a fãcut acest lucru *ºi este minunat în ochii noºtri.


24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, *sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa.

25 Doamne, mântuieºte-mã, *Doamne, dã-mi biruinþã!

26 Binecuvântat este cel care vineîn numele Domnului. *

Vã binecuvântãm din casa Domnului.27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. *

Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzitepânã la treptele altarului.

28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; *Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc.

29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: *veºnicã este îndurarea lui!

Ant. Pentru cel drept a rãsãrit o luminã, cãci s-anãscut Mântuitorul tuturor, aleluia.

Ant. 2 Sã-i cântãm un imn Domnului Dumnezeuluinostru.

Cântarea Dan 3,52-57

Toatã fãptura sã-l laude pe DomnulCreatorul... e binecuvântat în veci (Rom 1,25).52 Binecuvântat eºti, Doamne,

Dumnezeul pãrinþilor noºtri, *ºi lãudat ºi preamãrit în veci!

Binecuvântat este numele sfânt al slavei tale, *prealãudat ºi preamãrit în veci.

53 Binecuvântat eºti în lãcaºul gloriei tale sfinte, *prealãudat ºi preamãrit în veci.

54 Binecuvântat eºti pe tronul împãrãþiei tale, *prealãudat ºi preamãrit în veci.

55 Binecuvântat eºti tu, care cercetezi adâncurile, †care ºezi peste heruvimi, *ºi lãudat ºi preamãrit în veci.

Laudele 13

56 Binecuvântat eºti în tãria cerului *ºi lãudat ºi preamãrit în veci.

57 Binecuvântaþi-l toate lucrãrile Domnului, pe Domnul; *lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!

Ant. Sã-i cântãm un imn Domnului Dumnezeuluinostru.

Ant. 3 Poporul care stãtea în întuneric a vãzut o lu-minã mare.

Psalmul 150

Lãudaþi-l pe Domnul

Cântaþi cu duhul, cântaþi cu mintea: lãudaþi-l pe Dum-nezeu cu sufletul ºi cu trupul vostru (Hesychius).

1 Lãudaþi-l pe Domnul în lãcaºul sãu sfânt, *lãudaþi-l în firmamentul puterii sale.

2 Lãudaþi-l pentru faptele sale minunate, *lãudaþi-l pentru mãreþia sa nesfârºitã.

3 Lãudaþi-l cu sunete de trompetã, *lãudaþi-l cu chitarã ºi harpã.

4 Lãudaþi-l cu timpane ºi dansuri, *lãudaþi-l cu instrumente de suflat ºi coarde.

5 Lãudaþi-l cu cimbale plãcut sunãtoare, †lãudaþi-l cu cimbale de veselie. *Sã-l laude pe Domnul toatã suflarea!

Ant. Poporul care stãtea în întuneric a vãzut o lumi-nã mare.

LECTURA SCURTÃ Evr 1,1-2

Dupã ce în trecut a vorbit în multe rânduri ºi în multemoduri pãrinþilor noºtri prin profeþi, Dumnezeu, înaceste zile din urmã, ne-a vorbit nouã prin Fiul, pe carel-a pus moºtenitor a toate, prin care a fãcut ºi veacurile.


RESPONSORIUL SCURT

R.Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, * miluieº-te-ne pe noi! Cristoase.V.Tu, care te-ai nãscut din Fecioara Maria, * milu-

ieºte-ne pe noi! Slavã Tatãlui. Cristoase.Ant. la Benedictus: Fecioara pururi credincioasã l-a

nãscut pe Cuvântul întrupat rãmânând ºi dupã naºterefecioarã. Lãudând-o, sã-i spunem cu toþii: Binecuvân-tatã eºti tu între femei.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,

78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Laudele 15

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Fecioara pururi credincioasã l-a nãscut peCuvântul întrupat rãmânând ºi dupã naºtere fecioarã.Lãudând-o, sã-i spunem cu toþii: Binecuvântatã eºti tuîntre femei.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l sãrbãtorim cu laudele cuvenite pe Isus, Cuvân-tul lui Dumnezeu, cel ce este mai înainte de veci ºi s-anãscut pentru noi în timp. Sã-l întâmpinãm cu bucurie:

Pãmântul sã tresalte de bucurie la venirea ta!Cristoase, Cuvântule veºnic, coborând pe pãmânt, airevãrsat asupra lui roua bucuriei,– înveseleºte inimile noastre, oferindu-le mereu harul tãu.Mântuitorul nostru, care prin naºterea ta ne-ai arãtatfidelitatea lui Dumnezeu,– dã-ne harul sã pãstrãm cu deplinã credinþã fãgãduin-

þele de la botez.Rege al cerului ºi al pãmântului, care i-ai trimis pe în-geri sã le vesteascã oamenilor pacea,– pãzeºte-ne viaþa în pacea ta.Doamne, tu eºti viþa cea adevãratã care aduci rodul vieþiiveºnice,– fã din noi mlãdiþe vii, nedespãrþite de tine, ca sã adu-cem rod îmbelºugat.Tatãl nostru.




Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-leîn inima ei.

Psalmul 22 (23)

Pãstorul cel bunMielul va fi pãstorul lor ºi îi va duce la izvoarele apelorvieþii (Ap 7,17).

1 Domnul este pãstorul meu, *nu voi duce lipsã de nimic;

Ora medie 17

2 el mã paºte pe pãºuni verzi, †mã conduce la ape de odihnã, *

3 îmi învioreazã sufletul.Mã cãlãuzeºte pe cãrãri drepte, *

de dragul numelui sãu.4 Chiar dacã ar fi sã umblu

prin valea întunecatã a morþii, †nu mã tem de nici un rãu, *cãci tu eºti cu mine,

toiagul ºi nuiaua ta mã mângâie.5 Tu pregãteºti masã pentru mine

în faþa duºmanilor mei, †îmi ungi capul cu untdelemn *ºi paharul meu e plin de se revarsã.

6 Da, fericirea ºi îndurarea mã vor însoþiîn toate zilele vieþii mele *

ºi voi locui în casa Domnuluipânã la sfârºitul zilelor mele.

Psalmul 75 (76)Aducere de mulþumire pentru biruinþã

Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului(Mt 24,30).

I2 Dumnezeu este cunoscut în Iuda, *

mare este numele sãu în Israel.3 Cortul sãu e aºezat în Salem *

ºi locuinþa sa în Sion.4 Acolo el a frânt sãgeþile arcului, *

scutul, sabia ºi rãzboiul.5 Prealuminos eºti tu ºi admirabil, *

mai mare decât munþi de prãzi!6 Au fost despuiaþi curajoºii, †

s-au cufundat în somn *ºi toþi cei viteji nu-ºi mai gãsesc puterea.

7 La ameninþarea ta, Dumnezeul lui Iacob, *au înlemnit ºi carele ºi caii.


II8 Înfricoºãtor eºti tu: cine va sta în faþa ta *

când se dezlãnþuie mânia ta?9 Din ceruri ai rostit sentinþa ta; *

pãmântul se cutremurã ºi amuþeºte10 când se ridicã Dumnezeu la judecatã, *

ca sã-i mântuiascã pe toþi cei sãrmani de pe pãmânt.11 Omul lovit de mânia ta te preamãreºte *

ºi cei care scapã de mânie îþi fac sãrbãtoare.12 Faceþi promisiuni Domnului, Dumnezeului vostru,

ºi împliniþi-le, *toþi cei din jurul lui sã-i aducã daruri

Celui Înfricoºãtor,13 lui, care le ia principilor vlaga *

ºi e temut de toþi regii pãmântului.

Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-leîn inima ei.

LECTURA SCURTÃ 1In 4,9

Prin aceasta s-a arãtat iubirea lui Dumnezeu în noi:Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul sãu unul-nãscut casã trãim prin el.

V.Au vãzut toate marginile pãmântului, aleluia.R.Mântuirea Dumnezeului nostru, aleluia.


credincioase, binevoieºte a umple lumea întreagã deslava ta ºi aratã-te, prin strãlucirea luminii tale, tuturorpopoarelor. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Ora medie 19

Vesperele II




IMNUL

Cristoase, scump Mântuitor,În lume aºteptat cu dor,Din Tatãl veºnic te-ai nãscutCând nu era vreun început.Splendoare-a Tatãlui din cer,Speranþã pentru cei ce pier,Privirea-þi blândã s-o coboriSpre-ai tãi nevrednici slujitori.Mãrite Doamne, nu uitaCã-n marea îndurare-a taDin Maica sfântã te-ai nãscutLa fel ca noi c-un trup de lut.Voind sã ne salvezi pe toþiªi din pãcate sã ne scoþi,Te-ai coborât ca prunc divinSã-mparþi al nostru trist destin.Pãduri ºi ape, cer, pãmântªi toate câte-n ele suntCu îngerii de sus, în cor,S-adore pe stãpânul lor.În ziua sfântului Crãciun,Creºtinii fericiþi îþi spun:Isuse, bun venit la noi,La cei sãraci, flãmânzi ºi goi.Isuse, care ne-ai fost datDe Maica fãrã de pãcat,


Te preamãrim în dulce cântCu Tatãl ºi cu Duhul Sfânt. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Ne-a strãlucit ziua mântuirii celei noi:împlinirea dorului strãvechi, ziua fericirii fãrã de sfârºit.

Psalmul 109 (110),1-5.7

Mesia - rege ºi preotEl trebuie sã domneascã pânã ce Dumnezeu îi va punetoþi duºmanii sub picioare (1Cor 15,25).

1 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu:„ªezi la dreapta mea *

pânã voi pune pe duºmanii tãiaºternut picioarelor tale”.

2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: *„Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!”

3 În ziua puterii tale, †tu domneºti strãlucind de sfinþenie; *din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut.

4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: *„Tu eºti preot în veci

dupã rânduiala lui Melchisedec!”5 Domnul este la dreapta ta, *

el va zdrobi regi în ziua mâniei sale.7 Va bea din pârâu pe cale *

ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul.Ant. Ne-a strãlucit ziua mântuirii celei noi:

împlinirea dorului strãvechi, ziua fericirii fãrã de sfârºit.Ant. 2 Domnul a trimis îndurarea ºi adevãrul sãu.

Psalmul 113 B (115)Laudã Dumnezeului adevãrat

V-aþi întors de la idoli la Dumnezeu, ca sã-i slujiþi Dum-nezeului celui viu ºi adevãrat (1Tes 1,9).

Vesperele II 21

1 Nu nouã, Doamne, nu nouã, †ci numelui tãu dã mãrire *pentru bunãtatea ºi fidelitatea ta.

2 De ce sã spunã pãgânii: *„Unde este Dumnezeul lor?”

3 Dumnezeul nostru este în ceruri *ºi face tot ce voieºte.

4 Idolii lor sunt argint ºi aur, *lucrarea mâinilor omului.

5 Au gurã, dar nu vorbesc; *au ochi, dar nu pot sã vadã;

6 au urechi, dar nu aud; *au nas, dar nu pot sã miroase;

7 au mâini, dar nu pipãie; †au picioare, dar nu pot sã meargã; *din gâtul lor nu iese nici un sunet.

8 Ca ei vor fi cei care i-au fãcut *ºi toþi cei care se încred în ei.

9 Casa lui Israel nãdãjduieºte în Domnul: *el este ajutorul ºi scutul lor.

10 Casa lui Aron nãdãjduieºte în Domnul: *el este ajutorul ºi scutul lor.

11 Cei ce se tem de Domnul nãdãjduiesc în Domnul: *el este ajutorul ºi scutul lor.

12 Domnul îºi aminteºte de noi *ºi ne binecuvânteazã;

va binecuvânta casa lui Israel, *va binecuvânta casa lui Aron;

13 va binecuvânta pe toþi cei ce se tem de Domnul, *pe cei mici ºi pe cei mari.

14 Domnul sã vã facã rodnici *pe voi ºi pe fiii voºtri!

15 Sã fiþi binecuvântaþi de Domnul, *care a fãcut cerul ºi pãmântul.

16 Cerurile, cerurile sunt ale Domnului, *pãmântul însã l-a dãruit fiilor oamenilor.


17 Nu morþii te vor lãuda pe tine, Doamne, *nici toþi cei ce coboarã în împãrãþia tãcerii,

18 ci noi, cei vii, îl binecuvântãm pe Domnul *de acum ºi pânã-n veac.

Ant. Domnul a trimis îndurarea ºi adevãrul sãu.Ant. 3 Ni s-a nãscut pe pãmânt regele regilor, Dom-

nul. Iatã, ne-a venit mântuirea lumii, rãscumpãrareanoastrã, aleluia.

Urmãtoarea cântare se spune cu Aleluia în toate locurileunde este notat, atunci când se cântã; la recitare este suficientsã se spunã Aleluia la începutul ºi la sfârºitul fiecãrei strofe.

Cântarea Cf. Ap 19,1-2.5-7

Nunta MieluluiAleluia.

1 Mântuirea ºi gloria ºi putereasunt ale Dumnezeului nostru, *

(R. Aleluia)2 cãci judecãþile lui sunt adevãrate ºi drepte.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.

5 Daþi laudã Dumnezeului nostru, toþi slujitorii lui, *(R. Aleluia)voi, care vã temeþi de el, mici ºi mari.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.

6 Cãci Domnul, Dumnezeul nostru cel atotputernic,ºi-a arãtat domnia *

(R. Aleluia).7 Sã ne bucurãm ºi sã ne veselim ºi sã-i dãm slavã.R. Aleluia (aleluia).Aleluia.Cãci a început nunta Mielului *(R. Aleluia)ºi mireasa lui s-a pregãtit.R. Aleluia (aleluia).

Vesperele II 23

Ant. Ni s-a nãscut pe pãmânt regele regilor, Domnul.Iatã, ne-a venit mântuirea lumii, rãscumpãrarea noastrã,aleluia.

LECTURA SCURTÃ 1In 1,1-3

Ceea ce era de la început, ce am auzit, ce am vãzutcu ochii noºtri, ce am privit ºi mâinile noastre au pipãitcu privire la Cuvântul vieþii – cãci viaþa s-a arãtat: noiam vãzut ºi dãm mãrturie ºi vã vestim viaþa veºnicã ceera la Tatãl ºi care ni s-a arãtat – ce am vãzut ºi auzitvã vestim ºi vouã, pentru ca ºi voi sã aveþi comuniunecu noi iar comuniunea noastrã este cu Tatãl ºi cu Fiulsãu Isus Cristos.

RESPONSORIUL SCURT

R.Cuvântul s-a fãcut trup, * aleluia, aleluia. Cuvântul.V. ªi a locuit între noi, * aleluia, aleluia. Slavã Tatãlui.

Cuvântul.

Ant. la Magnificat: Fericit trupul care l-a purtat peFiul Tatãlui veºnic ºi fericit sânul care l-a alãptat peCristos Domnul.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,


52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Fericit trupul care l-a purtat pe Fiul Tatãluiveºnic ºi fericit sânul care l-a alãptat pe CristosDomnul.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l preamãrim cu bucurie pe Cristos, cãci la naºterealui îngerii au vestit lumii pacea, ºi sã-l rugãm cu evlavie:

Naºterea ta sã le aducã oamenilor pacea!Dumnezeule, care mângâi Biserica prin misterul naºte-rii tale,– dãruieºte-i pururi plinãtatea darurilor.Tu, care eºti pãstorul cel mare ºi episcopul sufletelornoastre,– fã ca Sfântul Pãrinte papa ºi episcopii noºtri sã fie

împãrþitori credincioºi ai harului tãu bogat.Rege al veacurilor, care, nãscându-te în trup, ai voit sãîmpãrtãºeºti neajunsurile vieþii omeneºti,– îndurã-te de noi, cei trecãtori ºi muritori, ºi fã-ne pãr-

taºi de veºnicia ta.Tu, care aºteptat de veacuri, ai venit la plinirea timpului,– fã-te cunoscut acelora care încã mai aºteaptã venirea ta.Tu, care prin întruparea ta ai refãcut firea omeneascãrãnitã de pãcat ºi supusã morþii,– dãruieºte-le celor rãposaþi plinãtatea mântuirii.Tatãl nostru.

Vesperele II 25



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.


PSALMODIA

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

Psalmul 90 (91)Sub ocrotirea Celui Preaînalt

Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi pestescorpioni (Lc 10,19).

1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt *ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic

2 îi spune Domnului: †„Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, *Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”.

3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului *ºi de ciuma pustiitoare.

4 El te va acoperi cu aripile lui †ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; *fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã.

5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii,nici de sãgeata care zboarã ziua, †

6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, *nici de molima care bântuie în plinã zi.

7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, †ºi zece mii la dreapta ta, *dar de tine nimic nu se va apropia.

8 E de ajuns cu ochii sã priveºti *ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor.

9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” *

ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost,10 nici un rãu nu te va lovi, *

nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta,11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi *

sã te pãzeascã pe toate cãile tale.12 Ei te vor purta pe mâini, *

ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã;

Completoriul 27

13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere *ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri.

14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, *îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele.

15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, †voi fi alãturi de el în necazuri. *Îl voi elibera ºi-l voi preamãri.

16 Îi voi dãrui viaþã lungã *ºi îi voi arãta mântuirea mea.

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme despaima nopþii.

LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe

frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor maiavea nevoie nici de lumina candelei, nici de luminasoarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iarei vor domni în vecii vecilor.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteº-te-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,


32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereSã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te

roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi tainaînvierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi detoate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã.Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã MariaApoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia,cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia

a înviat precum a zis, aleluia!Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia!

Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29

Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm,sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu.

Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre,ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile,

Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


Duminica a II-a după Crăciun

Documents

Transcript of Duminica a II-a după Crăciun