Predici la Duminica dinaintea Naşterii Domnului – a Sfinţilor Părinţi după trup ai...

8/3/2019 Predici la Duminica dinaintea Naşterii Domnului – a Sfinţilor Părinţi după trup ai Mântuitorului

http://slidepdf.com/reader/full/predici-la-duminica-dinaintea-nasterii-domnului-a-sfintilor-parinti 1/197

Predici la Duminica dinaintea Naşterii Domnului - a Sfinţilor Părinţi după trup aiMântuitorului

Index

Evanghelia şi po!tolul "ilei###################################################################################$%anon de rugăciune la Duminica dinaintea Naşterii Domnului & Sfinţii Părinţi după trup Domnului##################################################################################################################'%anon de rugăciune la Duminica dinaintea Naşterii Domnului & %anonul (nvierii )*%anon de rugăciune la Duminica dinaintea Naşterii Domnului+ la Săr,ătoar(naintepră"nuirii Naşterii Domnului###################################################################)Imnografie##############################################################################################################./%omentarii patri!tice - Duminica dinaintea Naşterii Domnului#######################.)



rhimandritul %leopa Ilie - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului - De!pnaşterea duhovnicea!că a creştinului###################################################################*)Sfântul Ioan 0ură de ur & 1milia I - 2âlcuire la genealogia Domnului Ii!u! 3ri!to!*4

Sfântul Ioan 0ură de ur & 1milia II - 2âlcuire la genealogia Domnului Ii!u! 3ri!to! 4Sfântul Ioan 0ură de ur & 1milia III - 2âlcuire la genealogia Domnului Ii!u! 3ri!to! 4'

Sfântul 2eofan 5ăvorâtul & %uvânt la Duminica Sfinţilor !trămoşi 6I7###########8.Sfântul 2eofan 5ăvorâtul & %uvânt la Duminica Sfinţilor !trămoşi 6II7#######8'

Mitropolitul ugu!tin de 9lorina - 1milie la Duminica dinaintea Naşterii lui 3ri!to! ':Sfântul ;uca al %rimeei - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului a Sfinţilor părindupă trup ai Domnului##########################################################################################''rhimandrit Ioil <on!tantaro!= ;ectura apo!tolică la Duminica dinaintea Naşterii Domnul###############################################################################################################################)/4Părintele %on!tantin 0aleriu - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului )))Părintele r!enie >oca & Steaua De!tinului######################################################)$

Părintele r!enie >oca - 1 de!coperire ?n vi!################################################)8Părintele Sofian >oghiu & Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului).)Pr# ;ect @niv# Dr# %on!tantin Necula - Duminica dinaintea Naşterii Domnului).4

Părintele Io!if 2rifa & Evanghelia Duminicii dinaintea Naşterii Domnului - 6a Sfinţilor Părindupă trup ai Domnului7 - %u ce pregătiri !ă aşteptăm pra"nicele mari########)$/Pr# Dorin Picioruş - Predică la Duminica dinaintea Na terii Domnuluiș ########)$.Preot 0heorghe Sălăgian - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului)$8Ierodiacon Ai!arion Iugule!cu - Predică la duminica dinaintea naşterii Domnului - %u noi e!Dumne"eu#############################################################################################################):$

Bugăciune##########################################################################################################)*/Părintele Ion %ârciuleanu - 0enealogia Mântuitorului###################################)*)Pr# nthonC M# %oniari! - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor cel

ce din veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - Emanuel & cu noi e!te Dumne"eu)**IPS ndrei BCmareno - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor din veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - dame unde eştiF#####################)4/Pr# 0eorge Dimopoulo! - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor din veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - @nele o,ligaţii indi!pen!a,ile######)4Pr# 0heorghe Neamţiu - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor din veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7###########################################################)4*Pr# Mihai 2eg"eş - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor ce dveac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - Ii!u!-Me!ia+ fiul lui vram+ fiul lui David )8/Pr# Ioan ,adi şi Pr# lexandru >u"alic - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tutur

Părinţilor celor ce din veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - Duminica dinaintea %răciunul###############################################################################################################################)84

Bugăciune##########################################################################################################)8'Sfântul Iu!tin Popovici - Predică la Duminica Părinţilor după trup ai Domnului - 3ri!to! naşteG - fi om e!te Ae!tea cea ,ună##################################################################)')Duminica Părinţilor după trup ai Domnului - Predici ale!e la Duminica dinaintea %răciunulale Sfântului Iu!tin Popovici şi Sfinţitului Părinte Aalentin Morda!ov= %um e!te cu nDumne"euF %el mai important eveniment al i!toriei#######################################)':

Sfinţitul Părinte Aalentin Morda!ov= De!pre pace########################################)':

Sfântul Iu!tin Popovici= Predica ?ntâi la Duminica Sfinţilor Părinţi - %e e!te păcatulF )'



Sfântul Iu!tin Popovici= Predica a treia ?n Duminica Sfinţilor Părinţi - %u noi e!Dumne"eu#######################################################################################################/

Predici la Duminica dinaintea Naşterii Domnului# 2âlcuirea nedumeririlor tre"ite Evanghelia H0enealogiei+ H%artea neamului lui Ii!u! 3ri!to!# De ce era nevoie ca MaiDomnului !ă fie logodită cu Io!ifF######################################################################/:

Părintele %iprian Negreanu 6%luJ7 - Predică din Duminica !finţilor părinţi după trup Domnului 6/)7 - %e legătură e!te ?ntre !ufletul omene!c al fiecăruia dintre noi+ Mai

Domnului şi Naşterea lui 3ri!to!F %um lucrea"ă Dumne"eu mântuirea noa!tră proameniF#############################################################################################################/:IPS 2eofan+ mitropolitul Moldovei - Predică ?n Duminica dinaintea Naşterii Domnului >i!erica Sfânta Mahramă a Domnului şi Sfinţii Martiri >râncoveni Iaşi 6/).7 - Suntem Mana!e !au ca Bo,oam+ ca magii şi pă!torii !au ca IrodF###########################)$

Părintele %on!tantin %oman de!pre genealogia după trup a Mântuitorului )8IPS Irineu Pop->i!triţeanul - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului 4PS Se,a!tian+ epi!copul Slatinei de!pre vindecarea ar,orelui genealogic######.)Preafericitul Părinte Patriarh Daniel - Predică la Duminica dinaintea Naşterii DomnuluDumne"eu-1mul e!te Mântuitorul lumii##########################################################.*

Sfinţii Părinţi - Mărgăritare duhovniceşti########################################################$)%o!tache Ioanid - m au"it#################################################################################$



Evanghelia şi po!tolul "ilei



Evanghelia

Ev. Matei 1,1-25

1. Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.2. Avraam a născut pe Isaac Isaac a născut pe Iacov Iacov a născut pe Iuda !i pe fra"ii lui#. Iuda a născut pe $ares !i pe %ara, din &amar $ares a născut pe Esrom Esrom a născut pAram'. Aram a născut pe Aminadav Aminadav a născut pe (aason (aason a născut pe )almon5. )almon a născut pe *oo+, din aav *oo+ a născut pe Ioed, din ut Ioed a născut pIesei/. Iesei a născut pe David re0ele David a născut pe )olomon din femeia lui rie

. )olomon a născut pe ooam ooam a născut pe Aia Aia a născut pe Asa



3. Asa a născut pe Iosafat Iosafat a născut pe Ioram Ioram a născut pe 4+ia. 4+ia a născut pe Ioatam Ioatam a născut pe Aa+ Aa+ a născut pe Ie+ecia16. Ie+ecia a născut pe Manase Manase a născut pe Amon Amon a născut pe Iosia11. Iosia a născut pe Ieonia !i pe fra"ii lui, la strămutarea 7n *ailon12. După strămutarea 7n *ailon, Ieonia a născut pe )alatiel )alatiel a născut pe %oroael1#. %oroael a născut pe Aiud Aiud a născut pe Eliacim Eliacim a născut pe A+or1'. A+or a născut pe )adoc )adoc a născut pe Acim Acim a născut pe Eliud

15. Eliud a născut pe Elea+ar Elea+ar a născut pe Matan Matan a născut pe Iacov1/. Iacov a născut pe Iosif, lo0odnicul Mariei, din care )-a născut Iisus, Care se ceamă Hristo1. A!adar, toate neamurile de la Avraam p8nă la David sunt paispre+ece !i de la David p8nă strămutarea 7n *ailon sunt paispre+ece !i de la strămutarea 7n *ailon p8nă la Hristos supaispre+ece neamuri.13. Iar na!terea lui Iisus Hristos a!a a fost9 Maria, mama :ui, fiind lo0odită cu Iosif, fără săfost ei 7nainte 7mpreună, s-a aflat av8nd 7n p8ntece de la Duul )f8nt.1. Iosif, lo0odnicul ei, drept fiind !i nevr8nd s-o vădească, a voit s-o lase 7n ascuns.26. ;i cu0et8nd el acestea, iată 7n0erul Domnului i s-a arătat 7n vis, 0răind9 Iosife, fiul lui Davinu te teme a lua pe Maria, lo0odnica ta, că ce s-a +ămislit 7ntr-7nsa este de la Duul )f8nt.

21. Ea va na!te $iu !i vei cema numele :ui9 Iisus, căci El va m8ntui poporul )ău de păcatelor.22. Acestea toate s-au făcut ca să se 7mplinească ceea ce s-a +is de Domnul prin proorocul ca+ice92#. <Iată, $ecioara va avea 7n p8ntece !i va na!te $iu !i vor cema numele :ui Emanuel, care t8lcuie!te9 Cu noi este Dumne+eu<.2'. ;i de!tept8ndu-se din somn, Iosif a făcut a!a precum i-a poruncit 7n0erul Domnului !i a lula el pe lo0odnica sa.25. ;i fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe $iul său Cel nul-(ăscut, Căruia I

pus numele Iisus.

po!tol

Epi!tola către Evrei a Sfântului po!tol Pavel

Evrei 11,-16, #2-'6.



.=rin credin"ă, a locuit vremelnic 7n păm8ntul fă0ăduin"ei, ca 7ntr-un păm8nt străin, locuind corturi cu Isaac !i cu Iacov, cei dimpreună mo!tenitori ai aceleia!i fă0ăduin"e16.Căci a!tepta cetatea cu temelii puternice, al cărei me!ter !i lucrător este Dumne+eu.#2.;i ce voi mai +ice> Căci timpul nu-mi va a?un0e, ca să voresc de @edeon, de *arac, d)amson, de Ieftae, de David, de )amuel !i de prooroci,##.Care prin credin"ă, au iruit 7mpără"ii, au făcut dreptate, au do8ndit fă0ăduin"ele, au astup

0urile leilor,#'.Au stins puterea focului, au scăpat de ascu"i!ul saiei, s-au 7mputernicit, din slai ce erau au făcut tari 7n ră+oi, au 7ntors taerele vră?ma!ilor pe fu0ă#5.nele femei !i-au luat pe mor"ii lor 7nvia"i. Iar al"ii au fost cinui"i, neprimind i+ăvirea, ca do8ndească mai ună 7nviere#/.Al"ii au suferit at?ocură !i ici, a ciar lan"uri !i 7ncisoare#.Au fost uci!i cu pietre, au fost pu!i la ca+ne, au fost tăia"i cu fierăstrăul, au murit uci!i csaia, au prie0it 7n piei de oaie !i 7n piei de capră, lipsi"i, str8mtora"i, rău primi"i.#3.Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit 7n pustii, !i 7n mun"i, !i 7n pe!teri, !i crăpăturile păm8ntului.

#.;i to"i ace!tia, mărturisi"i fiind prin credin"ă, n-au primit fă0ăduin"a,'6.=entru că Dumne+eu r8nduise pentru noi ceva mai un, ca ei să nu ia fără noi desăv8r!irea.



%anon de rugăciune la Duminica dinaintea Naşterii Domnului & Sfinţii Părinţi după trup aDomnului

2roparul Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului, glasul al 2-lea: Mari sunt faptele credinţei; că mijlocul izorului ăpăii, ca într-o apă de odi!nă sfinţii trei "ineri s-au #ucurat $i Proorocul Danipăstor leilor ca unor oi s-a arătat% Pentru rugăciunile lor, &ristoase Dumnezeule, miluie$te-ne pe no

%ântarea )

Irmo!= Pe 'el 'e a acoperit cu alul mării, oarec(nd, pe prigonitorul tiran, su# păm(nt l-au ascufeciorii celor m(ntuiţi; iar noi, ca fecioarele, să c(ntăm Domnului, căci cu Slaă S-a proslăit%

Stih= )fin"ilor =ărin"i, ru0a"i-vă lui Dumne+eu pentru noi.

)stăzi adunarea dumnezeie$tilor Părinţi mai înainte în c!ip luminat prăznuie$te *a$terea lui &rist

$i o arată pe aceasta minune a !arului: că )raam $i "inerii sunt '!ipul +egii%Stih= )fin"ilor =ărin"i, ru0a"i-vă lui Dumne+eu pentru noi.

dinioară sfinţitul )raam a primit Dumnezeirea în "rei postasuri; iar acum 'u(ntul, 'împreună .ezător pe Scaun cu "atăl $i cu Dumnezeiescul Du!, 'el cu prea slăire +ăudat, la tinerenit%




)raam a fost iz#ăit din m(na nedreaptă; iar dumnezeie$tii "ineri, oarec(nd, din ăpaia cuptoru$i Daniel Proorocul de fiare $i din groapă au fost m(ntuiţi% Pentru aceasta acum, mai înainte na$terea lui &ristos, sunt prăznuiţi%


Dumnezeie$tii "ineri, cei cu numărul "reimii, care au #iruit cu dreapta credinţă în cuptor credin

cea de$artă, au arătat lumii mai înainte, cu înc!ipuiri, "ainele lui Dumnezeu, cele ce aeau să fie%Stih= =reasf8ntă (ăscătoare de Dumne+eu, miluie!te-ne pe noi.

'eea ce e$ti plină de dar, Maică ceea ce nu $tii de nuntă, /ecioară nestricată, pe tine te fericim; din neamul lui )raam $i din seminţia lui Daid ai înflorit $i ai născut pe &ristos 'el Propoăduit prooroci mai înainte%

%ântarea a .-a

Irmo!= Pe "ine, 'el 'e pe ape ai sp(nzurat tot păm(ntul, fără ţinere, ăz(ndu-"e zidirea sp(nzurîn locul 'ăpăţ(nii, cu multă spaimă s-a cuprins, strig(nd: nu este sf(nt fără numai "u, Doamnu#itorule de oameni%


Slaa cea după c!ip $i după asemănarea lui Dumnezeu păzind-o "inerii, iteje$te au stins cu /ocDu!ului, ăpaia c!ipului celui de aur, cu credinţă strig(nd: nu este sf(nt afară de "ine, Doamnu#itorule de oameni0


'u înţelepciunea fiind îm#răcat $i cu Puterea Du!ului, "inerii au ru$inat pe înţelepţii 1a#ilonuluro#indu-i $i cu îndrăzneală au strigat: nu este sf(nt afară de tine, Doamne, u#itorule de oameni0


Se #ucură $i dănţuie$te împreună cu "inerii $i cu Proorocii +egea $i saltă astăzi înaintdumnezeie$tii Străluciri a Domnului $i )raam se #ucură, că ede pe Domnul ntrupat, din săm(n

sa%

Stih= =reasf8ntă (ăscătoare de Dumne+eu, miluie!te-ne pe noi.

3ămislirea 'elui *ăscut al tău a fost fără de patimă; ntruparea mai presus de cu(nt a enit; "aina cea mai presus de fire, estită necontenit de prooroci, s-a arătat nouă: Domnul, 'are es'u(ntul lui Dumnezeu%

%ântarea a $-a



Irmo!= De$ertarea "a cea Dumnezeiască pe 'ruce ăz(nd-o mai înainte Proorocul )acuînspăim(nt(ndu-se a strigat: tu ai tăiat tăria celor puternici, 1unule, împreun(ndu-"e cu cei din iaca un )totputernic%


Pe începătorii Părinţilor, pe )raam, saac $i aco# să-i cinstim; că din săm(nţa lor a străluc

&ristos, ntrup(ndu-Se din /ecioară, ca un )totputernic%Stih= )fin"ilor =ărin"i, ru0a"i-vă lui Dumne+eu pentru noi.

Proorocul Daniel însemn(nd mai înainte cele iitoare ale pogor(rii lui &ristos, a arătat tuturor c!ip lămurit pe fiare, ca pe ni$te oi; că mai dinainte a cunoscut cele ce erau să fie, ca un prooroc lui Dumnezeu%


De eninul păcatului nefiind în$elaţi "inerii, din ăpaie au fost iz#ăiţi; că fiind cu adeărat mai dpreţ dec(t aurul, nu s-au topit în cuptorul în$elăciunii%


*a$terea ta cea mai presus de fire, Preacurată, propoăduie$te, cu glas mare, a$teptarea neamuril$i m(ntuirea lumii, Preacinstită; pe care o laudă astăzi adunarea Părinţilor%

%ântarea a :-a

Irmo!=+umina 'ea *eînserată a Dumnezeie$tii "ale arătări, &ristoase, făcută pentru noi milostiire, ăz(nd-o Proorocul saia, de noapte m(nec(nd a strigat: înia-or morţii $i cei dmorminte se or scula; $i toţi păm(ntenii se or #ucura%


Pe începătorul Părinţilor, Patriar!ul )raam, ca pe un pricinuitor al +egii $i al !arului, astăzi săcinstim $i împreună cu el pe Proorocul Daniel, că acesta mai înainte a estit, ca un prooroc al lDumnezeu, pe &ristos din /ecioară $i a înt(mpinat Dumnezeiască na$terea +ui%


Mai înainte însemn(nd în c!ip limpede enirea Domnului, prin enirea ngerului "inerii lui )raaau stins cuptorul $i prefăc(nd focul în rouă, prin credinţă au topit mărirea c!ipului cel de aur%




ncuiat-a Proorocul Daniel, în groapă, gurile fiarelor, cu Du!ul; iar "inerii lui )raam cu !arul stins tăria focului% .i m(ntuindu-se din stricăciune, mai înainte au estit pe &ristos din /ecioarrug(ndu-se ca unui z#ăitor pentru m(ntuirea noastră%


'u Dumnezeiescul Du! arăt(nd ntruparea "a cea fără de patimă, Proorocul saia a strigat, Doamn

cuget(nd la +egea !arului: /ecioara ine să nască după trup, fără de săm(nţă, pe 'el din neamul l)raam $i din seminţia lui uda%

%ântarea a *-a

Irmo!= Marea ieţii ăz(nd-o înălţ(ndu-se de iforul ispitelor, la limanul "ău cel lin alerg(nd, str4ie: scoate din stricăciune iaţa mea, Mult Milostie%


Purtarea cea iu#itoare de străini $i credinţa cea înaltă a lui )raam se arată limpede, că primind înc!ipuire "aina Preasfintei "reimi, s-a #ucurat $i acum alerg(nd înaintea lui &ristos, saltă%


/irea s-a supus acum prin credinţă "inerilor, cu darul Du!ului, că focul cel a toate m(ncător $i făde ru$ine s-a ru$inat de cei ce cinsteau pe /ăcătorul focului, pe isus &ristos%


Daniel Proorocul, încle$t(nd oarec(nd gurile leilor în groapă, a arătat că săl#ăticia lumii, prenirea lui &ristos, se a împăca cu pacea cea după #una plăcere a lui Dumnezeu%


Din p(ntece /ecioresc ai născut, Marie, Maică fără de #ăr#at, pe &ristos, pe 'are +-au ăzdu!onice$te proorocii; a 'ărui *a$tere mai înainte o prăznuiesc Dumnezeie$tii Părinţi%

'ondac, glasul al 5-lea%

'!ipul cel scris de m(nă nu l-aţi cinstit, căci cu /iinţa 'ea *escrisă într-arm(ndu-ă, de trei ofericiţilor, în lupta cu focul -aţi prea mărit $i st(nd în mijlocul ăpăii celei de nesuferit pDumnezeu +-aţi c!emat: gră#e$te, o ndurate $i s(rguie$te ca un Milosti, spre ajutorul nostru poţi toate c(te le oie$ti%

%ântarea a 4-a



Irmo!= , Minune de negrăit0 'el 'e a iz#ăit în cuptor pe cuio$ii tineri din ăpaie, în morm(nt pune mort fără de suflare, spre m(ntuirea noastră, a celor ce c(ntăm: M(ntuitorule, Dumnezeu#ine e$ti cu(ntat0


Pe &ristos născ(nd, după trup, prin credinţă, începătorule de neam, Părinte )raam, limpede te-

arătat în Du!, părinte al neamurilor, spre m(ntuirea noastră, a celor ce c(ntăm: M(ntuitorulDumnezeule, #ine e$ti cu(ntat0Stih= )fin"ilor =ărin"i, ru0a"i-vă lui Dumne+eu pentru noi.

6lasurile celor neînsufleţite, care strigau în zadar, au fost slă#ite de c(ntarea celor însufleţiţi; că făătămare au călcat în picioare, cu trupurile, focul cuptorului aprins, strig(nd: M(ntuitoruDumnezeule, #ine e$ti cu(ntat0


'u ederea Du!ului priind de demult neclintit Proorocul Daniel, a înc!ipuit a doua enire a l&ristos $i pe cele înfrico$ătoare, ale acesteia, mai înainte le-a estit stig(nd: Dumnezeule, #ine ecu(ntat0


7imitoare este Minunea, cea în c!ip lămurit destăinuită de demult de prooroci $i de părinţi, /ecioara cea Preacurată acum a enit să nască, spre m(ntuirea noastră, a celor ce c(ntămM(ntuitorule, Dumnezeule, #ine e$ti cu(ntat0

%ântarea a 8-a

Irmo!= nspăim(ntează-te, înfrico$(ndu-te, cerule $i cutremuraţi-ă temeliile pă-m(ntului; că iaDumnezeu dintru cele nalte între cei morţi se socote$te $i ca un străin în morm(nt mic este primpe )cela tineri #inecu(ntaţi-+, preoţi lăudaţi-+, popoare prea înălţaţi-+ întru toţi eci%


8ăpaia cea neo#osită, &ristoase, "inerii îm#răc(ndu-se cu tine, /ocul cel Dumnezeiesc, s

întunecat îndată $i cu îngăduinţa "a răcoarea s-a a#ătut peste cei ce c(ntau: preoţi #inecu(ntaţi-popoare prea înălţaţi-+ întru toţi ecii0


) fost dat leilor spre m(ncare, în urma judecăţii nedrepte, Proorocul Daniel; dar prin înăţăturiînfr(nării cu #ună elaie a aut pe fiare împreună postitoare, în mijlocul ad(ncului gropii% 'rugăciunile lui, ale lui )raam $i ale tinerilor, m(ntuie$te în pace, &ristoase, pe cei ce "e laudă "ine%




Pe 'el pe 'are mai înainte prin credinţă +-au estit prooroce$tile glasuri, pe isus 9manuil, 'areenit în c!ip de om, pe /iul $i 'u(ntul 'el împreună fără de început al lui Dumnezeu "ată/ecioara Maria +-a născut de la Du!ul Sf(nt, fără ispitire #ăr#ătească, în cetatea 1etleemului%

%ântarea a '-a

Irmo!= *u te t(ngui, Maică, ăz(ndu-Mă în groapă pe Mine, /iul tău, pe 'are M-ai zămislit p(ntece, fără de săm(nţă0 'ă Mă oi idica $i Mă oi Preaslăi $i oi înălţa întru Mărire, neîncetca un Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă $i cu dragoste te măresc pe tine%


Praznicul Părinţilor celor mai înainte de lege, să(r$ind, pe &ristos, 'el 'e a enit dintr-în$ii duptrup, cu Dumnezeiască cuiinţă să-+ cinstim; că )raam împreună cu saac $i cu aco# s-au arătemelii Proorocilor $i +egii $i începători du!onice$ti ai !arului prin credinţă%


Dumnezeu, 'el 'e a arătat lui Moise în focul din rug, cu Dumnezeiască edenie, "aina cea mpresus de cuget% )cela$i pogor(ndu-Se în foc la "ineri a prefăcut, cu focul cel firesc al DumnezeiSale, ăpaia cuptorului în rouă%


'u )raam adun(ndu-se mai înainte de *a$terea lui &ristos, Preasfinţiţii "ineri $i Proorocul Danicel minunat, Proorocul lui Dumnezeu, cu saac $i aco#, cu Moise $i cu )aron, dănţuiesc credinţă, rug(ndu-se neîncetat ca să ne m(ntuim noi%


mpreună se #ucură toată făptura de na$terea ta, /ecioară; că 1etleemul a desc!is 9denul $i iaîndulcindu-ne toţi de pomul ieţii, prin credinţă, strigăm cu dragoste: pline$te, Stăp(nă, rugăciuninoastre0

%anon de rugăciune la Duminica dinaintea Naşterii Domnului & %anonul (nvierii



%ântarea )

Irmo!ul= Pe 'el 'e a acoperit oarec(nd, cu alul mării, pe prigonitorul tiran, su# păm(nt l-ascuns feciorii celor m(ntuiţi% ar noi ca fecioarele să c(ntăm Domnului, căci cu Slaă S-a prslăit%

Stih= )lavă ie, Dumne+eul nostru, slavă ieB

De frica "a s-au desc!is porţile morţii $i s-au sfăr(mat încuietorile cele e$nice; căci cu cinstipogor(rea "a au îniat morţii cei de demult, cu eselie lăud(nd, &ristoase, nierea "a%


naintea judecăţii lui Pilat a stat de oie udecătorul, ca un os(ndit $i de m(inile cele nedrepte peso#raz a fost loit, Dumnezeu, de 'are se cutremură cele cere$ti $i cele păm(nte$ti%

%ântarea a .-a

Irmo!ul= Pe "ine, 'el 'e ai sp(nzurat fără de ţinere tot păm(ntul pe ape, ăz(ndu-"e făptu

sp(nzurat, în locul 'ăpăţ(nii, de multă spaimă fiind cuprinsă, striga: nu este sf(nt afară de "inDoamne0


n morm(nt trei zile fiind înc!is, ai îniat pe cei morţi din eac, cu nierea "a cea începătoare iaţă $i din os(ndă dezleg(ndu-se, cu eselie s-au #ucurat strig(nd: iată, z#ăire ai enit, Doamne




Slaă nierii "ale, M(ntuitorul nostru, că din stricăciunea iadului $i din moarte ne-ai scăpat ca )totputernic% Pentru aceasta lăud(ndu-"e grăim: nu este sf(nt afară de "ine, u#itorule de oameni0

%ântarea a $-a

Irmo!ul= De$ertarea "a cea Dumnezeiască pe 'ruce, ăz(nd-o mai înainte )raaînspăim(nt(ndu-se a strigat: "u ai tăiat tăria celor puternici, 1unule, unindu-"e cu cei din iad, ca u

)totputernic%Stih= )lavă ie, Dumne+eul nostru, slavă ieB

Dumnezeiasca "a pogor(re în iad, &ristoase Dumnezeule, morţilor iaţă s-a arătat; că "u răjma$i jos i-ai legat, 1unule $i cale cerească oamenilor ai desc!is%


*-a primit stricăciune, în groapă zăc(nd, Preacuratul "rup al M(ntuitorului; ci, ca un Puternic

sfăr(mat porţile iadului $i a niat întru Slaă, &ristos, a treia zi%

%ântarea a :-a

Irmo!ul= +umina 'ea *eînserată a Dumnezeie$tii "ale arătări, &ristoase, făcută pentru noi milostiire, ăz(nd-o Proorocul saia, de noapte m(nec(nd a strigat: înia-or morţii $i cei dmorminte se or scula; $i toţi păm(ntenii se or #ucura%


ngerul, înc!ipuind ădit Strălucirea 1ucuriei, s-a arătat în morm(nt purtător de luminpropoăduind femeilor nierea $i acestea lăs(nd pl(ngerea, s-au #ucurat de nierea lui &ristoestind )postolilor: #ucuraţi-ă0


Din milostiire 'el Prea#un, lu(nd c!ipul nostru, s-a pironit de oie pe 'ruce, pentru mine, cel dintru început am lepădat Porunca cea Sf(ntă $i moare ca un om, dăruindu-mi iaţă%

%ântarea a *-a

Irmo!ul= Marea ieţii ăz(nd-o înălţ(ndu-se de iforul ispitelor, la limanul "ău cel lin alerg(nstrig 4ie: scoate din stricăciune iaţa mea, Mult Milostie%


Morţii moarte "e-ai făcut, 1unule $i iadului surpare, cu îngroparea "a cea de trei zile, Dumnezeiască cuiinţă $i iaţă ai izor(t celor din lume, îniind, isuse mpărate%




Morţii moarte "e-ai făcut, 1unule $i iadului surpare, cu îngroparea "a cea de trei zile, Dumnezeiască cuiinţă $i iaţă ai izor(t celor din lume, îniind, isuse mpărate%

%ântarea a 4-a

Irmo!ul= , Minune de negrăit0 'el 'e a iz#ăit în cuptor pe cuio$ii tineri din ăpaie, în morm(

Se pune mort fără de suflare, spre m(ntuirea noastră, a celor ce c(ntăm: M(ntuitorule, Dumnezeu#ine e$ti cu(ntat0


, Minune uimitoare0 nsu$i Domnul, 'el 'e $ade întru cei de sus pe Scaun, prin luare de "rumoartea a ră#dat; dar a niat cu Puterea Dumnezeirii, împreună scul(nd pe morţii cei din eac%

Stih= )lavă ie, Dumne+eul nostru, slavă ieB, Minune uimitoare0 nsu$i Domnul, 'el 'e $ade întru cei de sus pe Scaun, prin luare de "ru

moartea a ră#dat; dar a niat cu Puterea Dumnezeirii, împreună scul(nd pe morţii cei din eac%


"u, tăria morţii ai surpat-o $i ai niat, d(nd ridicare celor ce "e slăesc pe "ine cu adeărat Dumnezeu $i cu dreaptă credinţă îţi strigă: M(ntuitorule, Dumnezeule, #ine e$ti cu(ntat0

%ântarea a 8-a

Irmo!ul= nspăim(ntează-te, înfrico$(ndu-te, cerule $i cutremuraţi-ă temeliile păm(ntului; că iaDumnezeu dintru cele nalte între cei morţi se socote$te $i ca un străin în morm(nt mic este primpe )cela tineri #inecu(ntaţi-+, preoţi lăudaţi-+, popoare prea înălţaţi-+ întru toţi eci%


, nespusa "a îngăduinţă, &ristoase, cea pentru noi, smeriţii0 'ă iată, gust(nd moarte, Dumnezfără de moarte fiind, în morm(nt ai fost pus ca un om $i ai niat, 'uinte, împreună scul(nd pe cdin cele de dedesu#t, care "e prea înalţă pe "ine, întru toţi ecii%


) "a jung!iere, &ristoase, mai înainte înc!ipuind-o, )raam, supun(ndu-se 4ie, Stăp(ne a suit munte pe fiul pe care-l născuse, ca pe o oaie, r(nd cu credinţă să-l jertfească% Dar s-au înto#ucur(ndu-se, saac împreună cu #ătr(nul, prea înălţ(ndu-"e pe "ine, întru toţi ecii%

%ântarea a '-a



Irmo!ul= *u te t(ngui, Maică, ăz(ndu-Mă în groapă pe Mine, /iul tău, pe 'are M-ai zămislit p(ntece, fără de săm(nţă0 'ă Mă oi idica $i Mă oi Preaslăi $i oi înălţa întru Mărire, neîncetca un Dumnezeu, pe cei ce cu credinţă $i cu dragoste te măresc pe tine%


*u te t(ngui, Maică, ăz(ndu-Mă în groapă pe Mine, /iul tău, pe 'are M-ai zămislit în p(ntece, fă

de săm(nţă0 'ă Mă oi idica $i Mă oi Preaslăi $i oi înălţa întru Mărire, neîncetat, ca uDumnezeu, pe cei ce cu credinţă $i cu dragoste te măresc pe tine%


Pentru ce te t(nguie$ti, făptură, ăz(nd pe 'ruce $i în morm(nt pe 8istierul ieţii $i Dumnezeu< 'Se a idica Strălucitor, înnoindu-te pe tine, cu nierea cea de a treia zi, iadul surp(nd $i împreunridic(nd pe cei morţi care l laudă pe D(nsul%

%anon de rugăciune la Duminica dinaintea Naşterii Domnului+ la Săr,ătoarea(naintepră"nuirii Naşterii Domnului



2ropar la Praznicul nainteprăznuirii *a$terii Domnului, glasul al =-lea: S-a înscris oarec(nd, #ătr(nul osif, în 1etleem, Maria, ca cea din săm(nţa lui Daid, purt(nd în p(ntece sarcina cea făde săm(nţă% Dar a sosit remea na$terii $i nici un loc de sălă$luire nu era; ci, ca un palat frumos sarătat pe$tera împărătesei% &ristos Se na$te, ca să ridice c!ipul cel mai înainte căzut%

2ropar la Praznicul nainteprăznuirii *a$terii Domnului, glasul al =-lea: 6ăte$te-te 1etleeme, că sdesc!is tuturor 9denul0 mpodo#e$te-te, 9frata, că Pomul ieţii a înflorit în pe$teră din /ecioarPentru că p(ntecele )celeia ai nţelegător s-a arătat, întru care este Dumnezeiescul Pom, din cam(nc(nd om fi ii $i nu om muri ca )dam% &ristos Se na$te, ca să ridice c!ipul cel căzut mînainte%

%ântarea )

Irmo!= &ristos Se na$te, slăiţi-+%%%


Pe &ristos, 'are cu "rupul Prunc S-a făcut, pe &ristos, 'el 'e de #unăoie a sărăcit, pe &risto'are a fost ăzut, /ecioara ine acum să-+ nască în 1etleem% 'erule $i păm(ntule, #ucuraţi-ă0

)lavă &atălui !i $iului !i )f8ntului Du.

Munţi $i dealuri săltaţi; proorocilor grăitori de Dumnezeu dănţuiţi; popoare $i neamuri #ateţi dpalme, că M(ntuirea tuturor $i +uminarea S-a apropiat, a enit născ(ndu-Se în cetatea 1etleemulu

;i acum !i pururea !i 7n vecii vecilor. Amin a (ăscătoarei.



Sărac se face 'el 1ogat, îm#ogăţind pe cei sărăciţi din răutate; m se cunoa$te Dumnezeu, fără sc!im#are, din /ecioara cea *eispitită de #ăr#at; pe )cesta toţi, cu c(ntări să-+ lăudăm, că Spreaslăit%

%atava!ie= &ristos Se na$te, slăiţi-+0 &ristos din ceruri, înt(mpinaţi-+0 &ristos pe păm(nt, înălţaă0 '(ntaţi Domnului tot păm(ntul $i cu eselie lăudaţi-+ popoare, că S-a preaslăit%

%ântarea a .-aIrmo!= /iului, 'elui mai înainte%%%


'el 'e mai înainte de eci S-a *ăscut din "atăl, mai presus de cuget, mai pe urmă din /ecioara Sntrupat, precum nsu$i $tie, r(nd să înnoiască omenirea cea stricată de sfatul $arpelui celui iclea


'el 'e $ade întru cei de sus împreună cu "atăl $i cu Du!ul, ăz(nd firea omenească împilată, /lui Dumnezeu 'el fără de început, ia început $i Se na$te cu "rupul ca un m%


'ea mai Sf(ntă dec(t ngerii $i dec(t toată făptura, na$te acum cu "rupul pe ngerul Sfatului 'elMare al "atălui, spre c!emarea tuturor celor ce c(ntă neîncetat: Sf(nt e$ti, Doamne0

%atava!ie= /iului, 'elui *ăscut fără stricăciune din "atăl mai înainte de eci $i mai pe urmă d/ecioară ntrupat fără săm(nţă, lui &ristos Dumnezeu să- strigăm: 'el 'e ai înălţat fruntea noastSf(nt e$ti, Doamne0

%ântarea a $-a

Irmo!= "oiag din rădăcina lui esei%%%


"oiag din rădăcina lui esei a odrăslit /ecioara, care a înflorit /loarea 'ea *ee$tejită, pe /ăcătortuturor, 'el 'e a împodo#it cu flori ca un Dumnezeu tot păm(ntul, care strigă +ui: Slaă Pute"ale, Doamne0


Pe mine, cel prădat prin m(ncarea cea icleană $i cu mintea alunecat, asemăn(ndu-mă celnecu(ntătoare, ai enit, 'uinte al lui Dumnezeu, iară$i să mă zide$ti, Prunc făc(ndu-"e $i în iesldo#itoacelor culc(ndu-"e% Slaă Puterii "ale, Doamne0




Din Muntele cel 7m#rit, isuse, din /ecioară ntrupat, mai înainte "e-a ăzut pe "ine Prooroc)acum, sfăr(m(nd munţii cei răi $i dealurile $i d(nd pierzării înălţările icleanului $i ta#eredemonilor%

%atava!ie="oiag din rădăcina lui esei $i /loare dintr-însul, &ristoase, din /ecioară ai odrăslit, '

+ăudat, din Muntele cel cu um#ră deasă% 8enit-ai, ntrup(ndu-"e din 'ea *eispitită de #ăr#at, 'fără de trup $i Dumnezeu% Slaă Puterii "ale, Doamne0

%ântarea a :-a

Irmo!= Dumnezeu fiind al păcii%%%


'el 'e e$ti din /ire Stăp(n, /iul lui Dumnezeu, 'el Preadesă(r$it între ro#i ai #ineoit d

milostiire a "e c!ema $i /iu omenesc, întru tot ndurate% Pentru aceasta, de #unăoie sărăcind, să "e na$ti în pe$teră, Prea#unule%


'el 'e e$ti din /ire *eîncăput, &ristoase mpărate, cum "e a primi înăuntru pe$tera cea mic'um a putea să "e încapă ieslea, isuse, pe "ine, 'el 'e ii cu "rup întru ale "ale, din Maica ce n$tie de #ăr#at, ca pe cei ce se înstrăinaseră să-i m(ntuie$ti, Doamne<

;i acum !i pururea !i 7n vecii vecilor. Amin a (ăscătoarei.Mielu$eaua a enit să nască pe Păstorul; pregăte$te-te sf(ntă pe$teră; păstorilor, alergaţi de edeţi Păstorul $i Mielu$elul 'el 'e S-a născut; magilor, pregătiţi-ă cu daruri, să ă înc!inaţi )cestuia, 7nui mpărat ntrupat%

%atava!ie= Dumnezeu fiind al păcii, "ată al îndurărilor, ai trimis nouă pe ngerul Sfatului "ău 'elMare, dăruindu-ne pace; deci poăţuiţi fiind la lumina cuno$tinţei de Dumnezeu, de noapm(nec(nd, "e slăim pe "ine, u#itorule de oameni%

%ântarea a *-a

Irmo!= Din p(ntece pe ona%%%


'er *ou fiind, Stăp(nă, ca dintr-un nor faci să răsară din p(ntecele tău, în pe$teră cu "rup, &ristos, Soarele Slaei; pe 'el 'e cu Strălucirile Sale în c!ip lămurit ine să lumineze toamarginile păm(ntului, din milostiirea cea nemăsurată%




8ăzut-ai durerea $i stricăciunea noastră, ndurate &ristoase $i nu ne-ai trecut pe noi cu ederea, "e-ai de$ertat pe "ine nsuţi, nedepărt(ndu-"e de Părintele "ău $i "e-ai Sălă$luit în p(ntecele c*eispitit de nuntă, care ine să "e nască fără durere, cu "rup, în pe$teră%;i acum !i pururea !i 7n vecii vecilor. Amin a (ăscătoarei.

Munţi $i dealuri, c(mpii $i ăi, popoare $i seminţii, neamuri $i toată suflarea, strigaţi, umpl(ndu-de Dumnezeiască eselie: enit-a $i a sosit z#ăirea tuturor; 'u(ntul lui Dumnezeu 'el fără ani, 'are din milostiire su# ani S-a născut%

%atava!ie= Din p(ntece pe ona, ca pe un prunc, l-a lepădat fiara mării, precum l-a primit% 'u(ntul în /ecioară Sălă$luindu-Se $i "rup lu(nd, a ie$it lăs(nd-o *estricată; că 'el 'e n-a pătimstricăciune, pe 'eea ce +-a născut a păzit-o *eătămată%

'ondac glasul >% Podo,ie= 'eata îngerească%%%

8esele$te-te 1etleeme, 9frata găte$te-te; că iată Mielu$eaua, purt(nd în p(ntece pe Păstorul 'Mare, se gră#e$te să-+ nască; pe 'are ăz(ndu-+ purtătorii de Dumnezeu Părinţi, se #ucuîmpreună cu păstorii, lăud(nd pe /ecioara, care l !răne$te cu lapte%

'ondac, glasul al ?-lea% Podo,ie= /ecioara astăzi, pe 'el mai presus de fiinţă na$te $i păm(npe$tera 'elui *eapropiat aduce% ngerii cu păstorii slaosloesc $i magii cu Steaua călătoresc% 'pentru noi s-a născut Prunc "(năr, Dumnezeu, 'el mai înainte de eci%

/ecioara astăzi pe 'u(ntul 'el mai înainte de eci merge să-+ nască în pe$teră în c!ip de negră

Dănţuie$te lumea auzind, slăe$te cu ngerii $i cu păstorii pe 'el 'e ine să Se arate Prunc "(năr, Dumnezeu 'el mai înainte de eci%

'ondac, glasul al 2-lea% Podo,ie= 'ele de sus căut(nd%%%

n 1etleem ăz(nd cu scutece înfă$at pe 'el 'e ţine tot păm(ntui cu m(na, c(ntări înainteprăznuire să aducem 'elei ce +-a născut; că se esele$te ca o Maică, ţin(nd în #raţe pe /ilui Dumnezeu%

%ântarea a 4-a

Irmo!= "inerii în #una credinţă%%%


8iţa cea Dumnezeiască p(rguind Strugurele 'el *eîntinat, se apropie, ine să-+ nască pe 'el 'izoră$te in de eselie $i ne adapă pe noi, care strigăm către D(nsul: Dumnezeul părinţilor, #ine$ti cu(ntat0




Dumnezeiasca *ăstrapă purt(nd într-nsa pe Mirul 'el cu #un miros, ine să-+ de$erte pe D(nsul pe$tera 1etleemului, umpl(nd de #ună mireasmă "ainică, pe cei ce c(ntă: Dumnezeul părinţil#ine e$ti cu(ntat0


8ine cle$tele pe care l-a ăzut saia Proorocul de demult, purt(nd pe &ristos, 'ăr#unele 'Dumnezeiesc, în p(ntece, 'are arde toată materia păcatului $i luminează sufletele credincio$ilor%

%atava!ie="inerii în dreapta credinţă fiind crescuţi, păg(neasca poruncă ne#ăg(nd-o în seamă, groaza focului nu s-au înspăim(ntat; ci în mijlocul ăpăii st(nd, au c(ntat: Dumnezeul părinţilo#ine e$ti cu(ntat%

%ântarea a 8-a

Irmo!= 'uptorul cel răcoritor%%%


Să strigăm întru eselie: Slaă întru cei de sus lui Dumnezeu0 M(ntuitorul ine să Se nascStăp(nul sose$te; steaua l arată; magii aleargă să-+ adă în iesle% Să #inecu(nteze toată făptura Domnul $i să-+ preaînalţe întru toţi ecii%

*inecuv8ntăm pe &atăl !i pe $iul !i pe )f8ntul Du, Domnul.

'u ro#ii "e-ai înscris, de #ună oie supun(ndu-"e poruncii 'ezarului, Stăp(ne, ca să eli#ereomenirea din ro#ia celui iclean, ca un Dumnezeu Mult Milosti% Pentru aceasta, #ucur(ndu-c(ntăm: să #inecuinteze toată făptura pe Domnul $i să-+ preaînalţe întru toţi ecii%


Prunc mai presus de fire "e port pe "ine, 'uinte 'el fără de început $i ispitire de #ăr#at nicicum am cunoscut, a zis /ecioara, minun(ndu-se% *u $tiu pe cine să numesc pe păm(nt tată al tău0 Pentaceasta, împreună cu ngerii c(nt 4ie: să #inecuinteze toată făptura pe Domnul $i să-+ preaînaîntru toţi ecii%

%atava!ie= 'uptorul cel răcorit a înc!ipuit '!ipul Minunii celei mai presus de fire; că nu a ars ptinerii pe care i-a primit, precum nici /ocul Dumnezeirii p(ntecele /ecioarei, în care a intrat% Pentaceasta, c(nt(nd, să strigăm: să #inecu(nteze toată făptura pe Domnul $i să-+ preaînalţe întru toecii%

%ântarea a '-a

Irmo!= "aină minunată ăd%%%




Minunate, nfrico$ătoare $i 7imitoare "aine0 Domnul Slaei a enit pe păm(nt $i a intrat în pe$tersărăcind cu trupul, căut(nd să c!eme iară$i pe )dam $i să iz#ăească pe 9a din dureri%


'u scutecele "ale dezlegi legăturile gre$elilor $i cu multa sărăcie pe toţi îi îm#ogăţe$ti, ndurate; enind în ieslea do#itoacelor, iz#ăe$ti pe oameni din do#itocia răutăţii, 'uinte al lui Dumneze'el 'e e$ti fără de început%

Stih= Crucii &ale ne 7ncinăm, )tăp8ne !i )f8ntă nvierea &a o lăudăm !i o slăvim.


Propoăduirile proorocilor au luat sf(r$it: că )cela despre 'are au proorocit că a tre#ui să ină, sf(r$itul anilor, a enit, S-a arătat ntrupat din Preacurata /ecioară; pe )cela cu g(nd curat să

primim%

%atava!ie= "aină Minunată $i neo#i$nuită ăd, cer fiind pe$tera, Scaun de &eruimi /ecioara, ieslsălă$luire, întru care S-a culcat 'el *eîncăput, &ristos Dumnezeu, pe 'are, lăud(ndu-+ l slăim%

Sedelna, glasul al =-lea% Podo,ie= Degra# ne înt(mpină pe noi mai înainte p(nă ce nu ne ro#im c(răjma$ii "e !ulesc pe "ine $i ne îngrozesc pe noi, &ristoase, Dumnezeul nostru, pierde cu 'ruc"a pe cei ce se luptă cu noi, ca să cunoască c(t poate credinţa dreptmăritorilor, pentru rugăciuni*ăscătoarei de Dumnezeu, 7nule, u#itorule de oameni%

/ecioarelor, începeţi înt(i oi c(ntarea de #ucurie a /ecioarei; maicilor, lăudaţi călătoria Maicii l&ristos, Dumnezeul nostru; magilor, împreună cu ngerii, păstorilor, împreună cu noi, c(ntaţi% '/iul lui Dumnezeu, 'el mai înainte de eci, 'el 'e m(ntuie$te lumea din stricăciune, merge să nască în cetatea 1etleemului%

Sedelna, glasul al ?-lea% Podo,ie= De frumuseţea fecioriei tale $i de prea luminată curăţia ta 6armir(ndu-se, a strigat ţie, *ăscătoare de Dumnezeu: 'e laudă rednică oi aduce ţie< Sau cum te numi pe tine< *u mă pricep $i mă minunez0 Pentru aceasta, precum mi s-a poruncit, strig ţi1ucură-te, ceea ce e$ti plină de !ar%

7mpleţi-ă de #ucurie toate marginile păm(ntului, că *ăscătoarea de Dumnezeu se apropie să naspe mpăratul a toate% , Minune de *egrăit0 'el fără de început Se începe $i 'el fără de trup ntrupează% Pe$tera, prime$te înăuntru pe 'el 'e ţine toate împreună0 1etleeme, #ucură-te $i făptudănţuie$te, în ziua nainteprăznuirii0

Sedelna, glasul al @-lea% Podo,ie= Porunca cea cu taină lu(nd-o întru cuno$tinţă, cel fără de trup, casa lui osif degra# a stătut înainte, zic(nd celei ce nu $tia de nuntă: 'el ce a plecat cu pogor(rcerurile încape, fără sc!im#are, tot întru tine% Pe 'are $i ăz(ndu-+ în p(ntecele "ău, lu(nd c!ip

ro#, mă spăim(ntez a striga către tine: 1ucură-te, Mireasă, pururea /ecioară%



Mai nainteprăznuirea *a$terii lui &ristos să(r$ind, să prăznuim credincio$ilor; $i după rednictoţi mai înainte să înt(mpinăm, daruri ca $i magii aduc(nd faptele #une; $i să c(ntăm c(ntare nouîngerească Dumnezeului nostru, 'elui 'e S-a născut în 1etleem fără de săm(nţă, din /ecioară, /iilui Dumnezeu; pe )cela toţi l slăesc%

Sedelna, glasul >% Podo,ie= Morm(ntul "ău, M(ntuitorule, osta$ii străjuindu-l, morţi s-au făcut

strălucirea îngerului ce s-a arătat, care a estit femeilor nierea% Pe "ine "e mărim, Pierzătorstricăciunii, la "ine cădem, 'el ce ai îniat din morm(nt la 7nul Dumnezeul nostru%1ucură-te, Sioane0 1etleeme, pregăte$te-te0 )totţiitorul, trimiţ(nd steaua înainte, a estit smerenSa cea nemăsurată; că )cela de 'are se cutremură Puterile 'ere$ti, cu adeărat Se na$te d/ecioara, fără de sc!im#are, 7nul Dumnezeul nostru%



Imnografie

2roparul Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului: Mari sunt faptele credinţei; că în mijlocizorului ăpăii, ca într-o apă de odi!nă sfinţii trei "ineri s-au #ucurat $i Proorocul Daniel păstleilor ca unor oi s-a arătat% Pentru rugăciunile lor, &ristoase Dumnezeule, miluie$te-ne pe noi%

%ondacul Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului: '!ipul cel scris de m(nă nu l-aţi cinstit, căci /iinţa 'ea *escrisă într-arm(ndu-ă, de trei ori fericiţilor, în lupta cu focul -aţi prea mărit $i st(în mijlocul ăpăii celei de nesuferit pe Dumnezeu +-aţi c!emat: gră#e$te, o ndurate $i s(rguie$te un Milosti, spre ajutorul nostru că poţi toate c(te le oie$ti%

%omentarii patri!tice - Duminica dinaintea Naşterii Domnului



Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6Matei )+ )-:7

>,> 6enealogia lui isus &ristos

'ine a spune neamul lui isus< AMatei >,>B 'artea neamului lui isus &ristos, fiul lui Daid, fiul l)raam%

1i#lia este ca o magazie a !arului% Deoarece, a$a cum fiecare găse$te tot ceea ce dore$te în magazunui om #ogat, tot a$a, fiecare suflet găse$te orice este considerat important, în această carte%

De ce Matei spune Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam, 7n timp

profetul Isaia eFclamă9 Iar neamul lui cine-l va spune Isaia 5#,3> Matei scoate în eidendescendenţa Sa fizică, în timp ce saia proclamă faptul că descendenţa Sa diină este o taininsonda#ilă%

Autor necunoscut, 4peră incompletă la Matei, 4milia 1, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

@manitatea lui Ii!u!+ de!coperită ?n Evanghelie

AMatei >,>B 'artea neamului lui isus &ristos, fiul lui Daid, fiul lui )raam%

"re#uie să aem în minte că 9ang!eli$tii sau mai #ine spus, Du!ul, 'are or#e$te prin ei, a sufedureri pentru ca cititorii lor să creadă că &ristos este Dumnezeu adeărat $i om adeărat% Datorităceea ce ei au scris, nimeni nu s-ar putea îndoi de faptul că 9l este Dumnezeu prin fiinţă, dincolo dorice sc!im#are sau mutare $i că, după planul lui Dumnezeu, a deenit om adeărat% De aceasoan a putut spune, pe de o parte: +a început era 'u(ntul $i 'u(ntul era la Dumnezeu Dumnezeu era 'u(ntul Aoan >,>B% oan adaugă imediat: 'u(ntul S-a făcut trup $i S-a sălă$luîntre noi Aoan >,>=B%

Prin urmare, Matei a scris în mod corespunzător 'artea neamului lui isus &ristos, fiul lui Da

fiul lui )raam% Pe de altă parte, nu este posi#il ca 9l să fie, pur $i simplu numărat, prin na$te



naturală, în r(ndul familiilor, deoarece este scris: *eamul +ui cine-l 8a spune< Asaia C?,@B%9l esdinaintea eacurilor $i de aceea$i fiinţă cu "atăl nsu$i, de la începutul e$niciei% Dar, prin aceasgenealogie, 9l este numărat $i în r(ndul familiilor umane, după trup% Deoarece, cu adeărrăm(n(nd Dumnezeu, &ristos a deenit om, fără a înceta să fie Dumnezeu, nesc!im#at p(nă sf(r$itul eacurilor%

De aceasta, genealogia cuprinde menţionări ale patriar!ilor, a timpurilor $i icisitudinilor care su

corespunzătoare istoriei umane% Prin toate acestea, Matei demonstrează faptul că &ristos este părtal neamului nostru $i al naturii umane% )ltfel, unii ar putea pretinde că a apărut doar în imaginaţieîn iluzie, nu că ar fi deenit om, cu adeărat% 6(ndiţi-ă ce s-ar fi putut spune, dacă nimic dintacestea nu s-ar fi scris<

)ever al Antioiei, =redici de catedrală, 4milia ', traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

De ce David e!te menţionat ?nainte de vraamF


Mai mult, el nu a or#it despre isus, /iul lui Dumnezeu, ci a zis /iul lui Daid, fiul lui )raam% Datunci, de ce oan scoate din eidenţă Diinitatea +ui, spun(nd, în începutul 9ang!eliei, +a începera 'u(ntul $i 'u(ntul era la Dumnezeu Aoan >,>B< Deoarece 9ang!elia după oan a fost scriîn eil $i pentru neamuri% 9l a scris în lim#a greacă $i pentru neamuri, care nu aeau cuno$tindespre asemenea lucruri, precum eistenţa unui /iu al lui Dumnezeu sau în ce sens Dumnezeuaut urma$i% De aceea, era important să arate neamurilor taina întrupării Sale, de reme ce nu $tiaîncă cine era% Din acest moti, era important ca ei să realizeze că /iul lui Dumnezeu este Dumneze

)poi, pentru că Dumnezeu S-a întrupat, a scris mai departe: 'u(ntul S-a făcut trup $i S-a sălă$luîntre noi Aoan >,>=B%

n sc!im#, Matei a scris 9ang!elia pentru erei $i în lim#a aramaică, pentru ca ereii să fie întărîn credinţă% ntr-adeăr, iudeii totdeauna au $tiut că 9l este /iul lui Dumnezeu $i în ce mod este /ilui Dumnezeu% De aceea, nu era necesar să le mai eplice natura diinităţii Sale, pe care o cuno$tefoarte #ine%

Dar de ce l-a numit pe Daid înt(i, dacă )raam a trăit înaintea sa< Primul $i cel mai simplu moteste acesta: atunci c(nd eang!elistul $i-a propus să poestească genealogia Domnului, din )raa

Daid ar fi enit după el% 9l a realizat că ar fi tre#uit să se întoarcă din nou la )raam $i sănumească de două ori în acela$i loc A)raam este menţionat după Daid, deoarece 9ang!elistîncepe lista generaţiilor cu numele lui E n%tr%B% Mai mult, mai este un moti, acela că statutul regeeste mai mare dec(t statutul na$terii% Deoarece, c!iar dacă )raam a fost primul, din punct de edecronologic, Daid era primul în rang%

Autor necunoscut, 4peră incompletă la Matei, 4milia 1, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

;inia de!cendenţei




)$adar, Sf(ntul Matei $i-a început 9ang!elia cu o introducere de acest fel, spun(nd: )ceasta escartea neamului lui isus &ristos, fiul lui Daid, fiul lui )raam% )raam a născut pe saac; saacnăscut pe aco $i cele ce urmează% Matei, a$a cum am spus, or#e$te despre cea de-a doua na$tereDomnului, în trup $i de aceea, urmăre$te linia Sa familială din )raam, trat(nd separat tri#ul l

uda, p(nă c(nd ajunge la osif $i Maria% De reme ce 9ang!elistul începe de la )raam, prsuccesiunea na$terilor $i relatează, în ordine, toate numele, ne putem între#a de ce îl nume$te Domnul &ristos, doar descendent al lui Daid $i )raam, spun(nd )ceasta este cartea neamului lisus &ristos, fiul lui Daid, fiul lui )raam< n orice caz, $tim că 9ang!elistul nu a spus acelucru fără moti $i în această ordine% /iecare dintre ei, at(t )raam, c(t $i Daid, fie prpromisiunea lui Dumnezeu sau prin statutul na$terii, a trăit ca un predecesor demn în genealogia lisus &ristos, p(nă la eistenţa Sa în trup% 'ăci Domnul a promis lui )raam care, prin dreptcircumciziei a fost patriar!ul întemeietor al poporului ereu, că prin săm(nţa lui or fi #inecu(ntatoate neamurile%)cest lucru a fost realizat în &ristos, 'are a primit trupul Său din neamul lui )raam% )postolu

făcut pentru galateni o interpretare, cu priire la aceasta, spun(nd: /ăgăduinţele au fost rostite l)raam $i urma$ului său% *u zice: F$i urma$ilorG, ca de mai mulţi, ci ca de unul singur: F7rma$ului tăuG, 'are este &ristos% )$adar, Daid este primul din tri#ul lui uda, cu statutul de reg.i tot a$a, Dumnezeu a promis c!iar acestui tri# că &ristos-Domnul, aea să ină din rodp(ntecelui său% Deoarece Daid a fost primul rege din tri#ul lui uda, din care /iul lui Dumnezeuprimit trup% )stfel, Matei +-a prezentat în mod corect pe &ristos, Domnul nostru, ca urma$ al lDaid $i )raam, deoarece, at(t osif, c(t $i Maria, sunt descendenţi din acest neam regal, cel al lDaid, care, el însu$i a descins din )raam, care a trăit în du!, ca tată al tuturor neamurilor, iar trup, a fost primul din neamul ereu%

Cromatiu, &ratat la Matei I.I, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:ucian adu

Succe!iunea regală pre"entată de Matei


'eea ce Matei analizează în ordinea succesiunii regale, +uca prezintă în ordinea originii preoţe$)m(ndouă indică relaţia Domnului cu strămo$ii săi% rdinea descendenţei lui genealogice prezintă, astfel, în mod corespunzător, deoarece asocierea tri#urilor preoţesc $i regal, care a încep

prin Daid, de la căsătorie, este acum confirmată din descendenţa de la Salatiel la 3oro#a#el% astfel, în timp ce Matei poeste$te origine paternă, care a început în uda, +uca ne înaţă strămo$ii lui a fost luaţi din tri#ul lui +ei% /iecare, în felul său, arată slaa Domnului nostru is&ristos, 'are este at(t împărat e$nic, c(t $i preot, a$a cum se ede c!iar $i din originea trupeascăam#elor sale genealogii% *u contează că este poestită originea lui osif în loc de cea a Maripentru că, într-adeăr, este una $i aceea$i relaţie de s(nge pentru tot tri#ul% Mai mult, at(t Matei, c$i +uca oferă precedente% 9i numesc părinţii într-o ordine care nu ţine at(t de mult de neamul lor, cde tri#ul lor, din moment ce tri#ul a început de la un indiid $i continuă su# forma unei familii $iunei succesiuni%



ntr-adeăr, &ristos tre#uie să fie prezentat ca fiu al lui Daid $i )raam, $i de aceea Matei a începîn acest fel: 'artea neamului lui isus &ristos, fiul lui Daid, fiul lui )raam% *u contează cine esplasat într-o ordine dată, at(t timp c(t întreaga familie se înţelege că are aceea$i origine% osif Maria aparţineau aceluia$i neam% 9ste doedit faptul că osif s-a născut din neamul lui )raam% Dasemenea, se $tie că $i Maria proenea din acest neam% )cest sistem este codificat în +ege, în a$a fînc(t, dacă cel mai în (rstă din familie murea fără a aea fii, următorul frate, în ordinea (rstei, luîn căsătorie soţia celui decedat% 9l îi a considera ca fii ai săi pe cei născuţi din familia Asoţia E n%t

celui care murise $i astfel, ordinea succesiunii răm(ne a(ndu-l pe primul născut în frunte Ac!idacă a murit fără fiiB, deoarece am#ii sunt consideraţi taţi ai celor născuţi după ei, fie după nume, fprin na$tere naturală%

Ilarie de =oitiers, 4milii la Matei I.I, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:ucian adu

Explicarea con!emnărilor diferite ale genealogiilor


7nii ar putea fi nedumeriţi de faptul că Matei enumeră o serie de strămo$i, co#or(nd, prin Daid osif, în timp ce +uca specifică o succesiune diferită, urmărind strămo$ii, din osif, înapoi prDaid% 9ra u$or pentru ei să perceapă faptul că osif a putut aea doi taţi, un tată de s(nge din carefost născut $i un alt tată, adopti, de care a fost adoptat% ntr-adeăr, acesta era o#iceiul de adopţc!iar $i în mijlocul poporului lui Dumnezeu% n acest fel, ei le puteau conferi calitatea de fii, c!iarcelor cărora nu le-au dat na$tere% )mintiţi-ă cum fiica lui /araon a adoptat pe Moise A$i ea a erastrăinăB% .i aco însu$i $i-a adoptat propriii nepoţi, fiii lui osif: )cum deci cei doi fii ai tăi, cares-au născut în păm(ntul 9giptului, înainte de a eni eu la tine în 9gipt, să fie ai mei; 9fraim Manase să fie ai mei, ca u#en $i Simeon% ar copiii, ce se or na$te de acum din tine, să fie ai tăi

se or numi ei cu numele fraţilor lor, în tri#urile acelora% n acest fel, s-a ajuns la numărul ddoisprezece tri#uri ale lui srael, tri#ului lui +ei încredinţ(ndu-i-se misiunea de a sluji templulumpreună cu acesta, erau treisprezece tri#uri, de$i erau doar doisprezece fii ai lui aco% n acest fse înţelege că +uca a inclus în genealogia sa pe tatăl lui osif, nu pe cel din care se născuse, ci pe ccare îl adoptase% )stfel, el a enumerat strămo$ii lui în ordine ascendentă, p(nă a ajuns la Daid%

$ericitul Au0ustin, Armonia Evan0eliilor 2.#.5, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:uciaadu

)+ vraam+ I!aac şi Iacov

'um na$terea lui saac prefigurează na$terea lui &ristosAMatei >,2B )raam a născut pe saac; saac a născut pe aco; aco a născut pe uda $i pe fraţii lu

)raam a fost tatăl celor credincio$i $i atunci c(nd Dumnezeu a rut ca el să fie un eemplu pentcei irtuo$i, el a zis: Du-te din ţară $i neamul tău $i casa tatălui tău, în ţara pe care am să-ţi arA/acerea >2,>B% Pentru ca toţi cei care ar dori să fie fii ai lui )raam să $tie cum să primească ţacea ie a făgăduinţei, a fost scris: 'red că oi edea #unătatea Domnului în păm(ntul celor APsalmul 25,>?B% %%% 'ei care nu doresc să imite pe )raam în credinţă nu pot fi urma$ii lui )raam

)poi, )raam a fost tatăl lui saac, lucru care în sine a fost interpretat mai înt(i ca o glumă% 'u toa



acestea, este r(sul celui sf(nt% )cest lucru nu este cotcodăcitul idiot a #uzelor, ci o #ucurie raţionaa inimii, care era taina lui &ristos ce pătrunde toate lucrurile%

Deoarece în acest fel, saac a fost dăruit părinţilor săi, care de mult timp î$i pierduseră speranţa, ca#ucurie a (rstei lor înaintate% saac nu a fost înţeles ca fiu al firii, ci ca un fiu al !arului% n acest fsaac a fost născut de către o mamă ereică, la sf(r$itul ieţii ei, ca o #ucurie la care toţi priească% n acela$i fel, îngerul a or#it păstorilor: ată, ă #ineestesc ouă #ucurie mare, care

fi pentru tot poporul A+uca 2,>HB% .i în acela$i fel, )postolul a spus: ar la plinirea remDumnezeu a trimis pe /iul Său, născut din femeie, născut su# lege A6alateni =,=B% '!iar dacă /ilui Dumnezeu a fost născut dintr-o fecioară, iar saac dintr-o femeie #ătr(nă, am(ndoi au fost născuîn afara a$teptărilor fire$ti% Primul AsaacB a înt(rziat p(nă ce mama lui nu mai era capa#ilă să dna$tere unui copil, iar cel din urmă a enit înainte ca mama sa să fie capa#ilă să nască% Primul snăscut dintr-o femeie care deja era slă#ită, într-o anumită măsură, cel din urmă s-a născut dintrfecioară curată% Primul s-a născut su# o lege care aea să se termine, cel din urmă su# !ar, care asă răm(nă%

Autor necunoscut,4peră incompletă la Matei, 4milia I, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa

:ucian adu

%um cei ) fii ai lui Iacov prefigurea"ă pe cei doi!pre"ece ai vremii de apoi

AMatei >,2B )raam a născut pe saac; saac a născut pe aco; aco a născut pe uda $i pe fraţii lu

saac a fost tatăl lui 9sau $i aco% )cest lucru înseamnă două epoci% 9sau, care a fost acoperit cu pdin cap p(nă în picioare, semnifică prima epocă, care a fost plină, în întregime, de la început p(năsf(r$it, de păcat, precum cel mai grosolan păr% 'u toate acestea, aco, care a fost în întregim

frumos $i rafinat, semnifică epoca ce a eni% )ceastă epocă a străluci cu lumina elaiei $i niciasprime sau urmă de păcat nu a fi găsită în ea% Deoarece aco s-a ţinut str(ns de călc(iul lui 9sac(nd a ie$it din p(ntecele mamei sale, el a fost numit aco, care în lim#a e#raică înseamnă Fcel cacalcă pe călc(iele altuiaG% 'ăci, precum capul lui aco a apărut de îndată ce au ie$it picioarefratelui său, tot a$a, începutul noii epoci a apărea imediat după sf(r$itul celei dint(i% )$a cum 9sal-a prigonit pe aco, tot a$a, fiii acelui eac îi prigonesc pe fiii acestui eac% .i precum acoîninge pe oamenii cei răi fugind $i nu împotriindu-se, tot a$a fac $i fiii săi% .i, precum mama laco s-a apropiat atunci de el $i i-a zis: /iule, ascultă-mă $i fugi în Mesopotamia, p(nă ce se potoli m(nia fratelui tău A/acerea 2I,=?-==B, a$a îi înaţă $i 1iserica pe copiii săi% ric(nd suprigoniţi, îi sfătuie$te: Dacă aţi fost prigoniţi într-o cetate, fugiţi într-alta AMatei >H,2?B $i nicioda

să nu ă răz#unaţi Aomani >2,>JB%

)poi aco a născut pe uda $i pe fraţii săi AMatei >,2B% aco al nostru a născut $i pe cei doisprezeapostoli în du!, nu în trup $i în cu(nt, nu prin s(nge% Pentru că, eact a$a cum aco a co#or(t 9gipt împreună cu cei doisprezece fii ai săi, pentru a-$i înmulţi numărul, tot a$a $i &ristos a co#orîn lume, împreună cu cei doisprezece apostoli ai Săi% 9l s-a înmulţit în întreaga lume, a$a cumărturie stă însă$i realitatea%

Autor necunoscut, 4peră incompletă la Matei, 4milia I, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa

:ucian adu



)+ .= Iuda şi urmaşii !ăi

'um au putut eista persoane desfr(nate în genealogia lui isus<

AMatei >,?B uda a născut pe /ares $i pe 3ara, din "amar; /ares a născut pe 9srom; 9srom a născpe )ram;

Pentru acest moti Apentru a arăta adeărata umanitate a lui &ristosB, în genealogia S9ang!elistul i-a menţionat în listă c!iar $i pe cei care au întreţinut relaţii trupe$ti ce nu erpotriite, fiind în afara +egii% 'ăci Matei a scris cu dinadins: uda a născut pe /ares $i pe 3ara, d"amar, $i c!iar mai clar, Daid a născut pe Solomon din femeia lui 7rie% )cestea erau femei cu caei s-au unit prin desfr(nare $i adulter% Prin aceasta, genealogia arată că &ristos a enit să indeînsă$i natura noastră păcătoasă% '!iar acea natură, care s-a reoltat $i s-a aruncat în dorinnecumpătate% '(nd natura noastră a fugit Kde la DumnezeuL, 9l a prins-o% )tunci c(nd s-a repezit $fugit, reolt(ndu-se, 9l a oprit-o, a ţinut-o, i-a permis să se întoarcă $i i-a oprit spirala descendent'ăci aceasta spun cuintele )postolului: 'ăci, într-adeăr, nu a luat firea îngerilor, ci săm(nţa l

)raam a luat% Pentru aceea, dator era întru toate să Se asemene fraţilor A9rei 2,>5->IB%

)$adar, &ristos a luat asupra Sa o legătură de s(nge cu acea fire care desfr(nase, pentru a o cură9l a luat c!iar acea fire, care era #olnaă, pentru a o indeca% 9l a luat acea fire, care căzuse, penta o ridica% "oate acestea s-au făcut într-un mod carita#il, #inefăcător, cu totul adecat lui Dumneze

'u toate că era fără păcat, 9l s-a unit cu aceea$i fire care este de aceea$i fiinţă cu a noastră, caposedă un suflet inteligent% 'u această premiză a fost estită zămislirea din Du!ul Sf(nt $i a aut lna$terea din fecioară, na$tere care nu a cunoscut căsătorie sau unirea trupească, respect(ndu-se, în

un mod de negrăit, pecetea curăţiei feciore$ti%)ever al Antioiei, =redici de catedrală, 4milia ', traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

9are! şi 5ara+ ca prototipuri

AMatei >,?B uda a născut pe /ares $i pe 3ara, din "amar; /ares a născut pe 9srom; 9srom a născpe )ram;

*oi scriem că uda a deenit tatăl lui /ares $i al lui 3ara, din "amar% Dar iată cum erau anticipatainele poporului ereu $i ale neamurilor: 3ara Asim#ol al lui sraelB a fost primul care a ie$it dp(ntece% Moa$a i-a legat la m(nă o panglică ro$ie, sim#oliz(nd însemnarea lui srael cu s(ngetăierii împrejur% 3ara s-a tras înapoi, ie$ind /ares Asim#ol al neamurilorB% "rupul în care 3ara a foînc!is s-a #locat% Dar trupul în care /ares a fost înc!is, s-a desc!is% De aceea, /ares a ie$it cel dintA/acerea ?@,2I-?HB% )stfel, poporul ereu a apărut primul în lumina credinţei, ca $i cum ar fi iedin p(ntecele întunecat al lumii% )stfel, ei au fost marcaţi cu panglică ro$ie a circumciderii, tocrez(nd că acest fiu al lui Dumnezeu a fi cel dint(i% Dar ce s-a înt(mplat în continuare<



+egea a fost pusă înaintea lor, ca un paraan, în faţa judecăţii lui Dumnezeu% Dar legea, a$a cuînăţăm, poate să împiedice credinţa $i nu să o ajute, după cum este scris: fără lege, păcatul emort% ar eu c(nda trăiam fără lege, dar după ce a enit porunca, păcatul a prins iaţă% ar eu amurit0 Aomani I,@->HB)stfel, din cauza păcatului, legea a împiedicat drumul ereilor, a$a înc(tnu s-au înfăţi$at pe calea dreptăţii% Dar c(nd &ristos a enit, la timpul potriit, peretele despărţitorlegii, care era între erei $i neamuri, a fost dăr(mat, a$a cum spune )postolul: surp(nd peretele dmijloc al despărţiturii, desfiinţ(nd răjmă$ia în trupul Său A9feseni 2,>=B% )$a s-a înt(mplat

poporul ereu, care a enit primul, a fost ţinut capti, în timp ce neamurile au rămas ca în p(ntecelumii întunecate% După ce peretele a fost distrus, la porunca lui &ristos, poporul iudeu fiind ecluneamurile au enit cele dint(i la credinţă Kîn 9ang!elieL% Poporul ereu a eni mai t(rziu, a$a cuspune )postolul: *u oiesc, fraţilor, ca oi să nu $tiţi taina aceasta, ca să nu ă socotiţi pe oi în$iînţelepţi; că împietrirea s-a făcut lui srael în parte, p(nă ce a intra tot numărul neamurilor% .i astîntregul srael se a m(ntui Aomani >>,2C-25B%

Autor necunoscut,4peră incompletă la Matei, 4milia I,traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

)+$ Salmon a nă!cut pe >oo"

a!a, cea care a iu#it pe srael, o imagine a 1isericii

AMatei >,=B )ram a născut pe )minada; )minada a născut pe *aason; *aason a născut pSalmon;

*ason a născut pe Salmon% *umele Salmon este intrerpretat ca cel care ia asul% Salmon scăsătorit cu a!a% )ceastă a!a se spune că a fost o desfr(nată din eri!on, care a adăpos

iscoadele trimise de fiii lui srael% ar c(nd regele eri!onului i-a căutat, ca să-i omoare, a!a iascuns pe acoperi$ul casei sale $i i-a ferit de primejdie% )uzind despre faptele fiilor lui srael, eaiu#it pe srael mai mult dec(t pe propriul popor% .i acest fapt mi se pare credi#il, din două puncte edere% Deoarece Salmon era considerat no#il între fiii lui srael $i era din tri#ul lui uda $i fiprinţului, el a ăzut-o pe credincioasa a!a, astfel conertită la #unătate $i iu#ită de Dumnezeucondusă afară din eri!on, la porunca Domnului $i numărată între fiicele lui srael% asemenfemeie minunată, cu siguranţă că merita să deină soţia lui Salmon%

)$adar, eu cred, în termenii unei taine spirituale, că a!a desfr(nata a fost imaginea 1isericii% Dedesfr(nată printre oameni $i întinată prin enerarea idolilor, ea i-a primit pe mesagerii Aadică p

apostoliiB lui isus &ristos în casa sufletului său, datorită cuintelor lor% -a ascuns în magazia minsale, pentru ca prinţul lumii, diaolul, să nu-i găsească $i să-i dea morţii pe acei care, cu semnfr(ng!iei ro$ii, au fost lăsaţi în jos pe fereastră% ) fost ca $i cum, salată prin semnul pătimirDomnului, scoasă din lume $i făcută curată, ea a deenit mireasa lui &ristos%

)ceastă a!a, după ce s-a căsătorit cu Salmon, a fost numită ac!a#, care se t(lcuie$te Fînălţarentr-adeăr, a$a cum a!a s-a ridicat trupe$te, fiind făcută una dintre fiicele lui srael $i cinstiprin căsătoria cu acel #ăr#at, ea s-a înălţat $i spiritual% 'ăci, de$i 1iserica a fost c(nda înc!inătoala idoli, ea a deenit însoţitoarea îngerilor, mireasa lui &ristos $i fiica lui Dumnezeu%



Autor necunoscut, 4peră incompletă la Matei, 4milia I,traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

)+: >oo" l-a nă!cut pe Io,ed

'ăsătoria dintre 1ooz $i ut a generat o dinastie regală%

AMatei >,CB Salmon a născut pe 1ooz, din a!a; 1ooz a născut pe o#ed, din ut; o#ed a născut esei;

'(t despre Salmon, care se t(lcuie$te Fcel care ia asulG, ce fiu a născut din a!a< 1ooz t(lcuie$te ca FputernicG, sau Fputerea este în elG, sau Fcel care arată putereG% +a porunca Dumnezeu, 1ooz a lut de soţie pe ut, care i-a fost oferită de Domnul% Puternic fiind, lui i se nacopii, care ei în$i$i sunt puternici $i distin$i% Dar cei care se căsătoresc cu soţii oferite de diaAadică nu au cuno$tinţe despre cele religioaseB $i care nu sunt credincioase primesc copii ce se afîn slă#iciune% 9i nu sunt remarca#ili, nici puternici, dec(t în să(r$irea răului% 'a pedeapsă pentcăile lor necredincioase, se pare că nu au născut copii, nici spre #ucurie, nici spre m(ng(iere%

)stfel, 1ooz $i-a luat drept soţie o femeie moa#iteancă, numită ut% 'red că este de prisos spunem cum s-a înt(mplat asta, de reme ce Scriptura mărturise$te foarte clar despre acest lucr*oi totu$i om spune un lucru: ut s-a căsătorit cu 1ooz doar pentru meritul credinţei ei% 9a a pricu indiferenţă spre propriul popor, ţară $i rasă $i l-a ales pe srael% 9a nu a fugit de soacra sa străiAca neamB $i îndoliată, fiind condusă de dorinţă mai mare pentru neamul ei, dec(t pentru al soacr9a a renunţat la idolii strămo$ilor săi, aleg(ndu-+ pe Dumnezeul cel iu, spun(ndu-i soacrurmătoarele cuinte: *u mă sili să te părăsesc $i să mă duc de la tine; căci unde te ei duce tu, acooi merge $i eu $i unde ei trăi tu, oi trăi $i eu; poporul tău a fi poporul meu $i Dumnezeul tău

fi Dumnezeul meu; 7nde ei muri tu, oi muri $i eu $i oi fi îngropată acolo% rice-mi a faDomnul, numai moartea mă a despărţi de tine0 Aut >,>5->IB% )$adar, 1ooz, pentru credinţa lut, a luat-o de soţie, pentru ca, prin această căsătorie sfinţită, să se nască un neam regal%

Autor necunoscut, 4peră incompletă la Matei, 4milia I, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

)+*= Ie!ei a nă!cut pe David şi neamul !ău

'um Daid a prefigurat 1iserica

AMatei >,5B esei a născut pe Daid regele; Daid a născut pe Solomon din femeia lui 7rie;

+ui esei i s-a născut regele Daid, deoarece Dumnezeu este în neamul celor drepţi, iar neamul celdrepţi a fi #inecu(ntat% 'e putem spune despre Daid, al cărui rol în Scriptură este acela de reg"rec(nd peste toate celelalte, putem spune aceasta: Daid l-a preînc!ipuit pe &ristos% Daid esinterpretat ca Fcel îndem(naticG sau Fcel iu#itG, la fel ca $i &ristos% 9l a fost puternic în răz#oi puternic $i iu#it în ţara sa% n faptele sale, în milă $i #unătate, el anticipa, în mod profetic, pe &ristoDar cum se aplică aceasta $i faptelor sale nedrepte, care se disting de cele drepte< '!iar $i în cel m

mare păcat se găse$te taina lui &ristos $i a 1isericii% Daid, plim#(ndu-se pe acoperi$ul său, a ăzu



o pe prea frumoasa 1atse#a făc(nd #aie $i a c!emat-o la el, cu toate că ea era căsătorită cu un #ăr#!itit% 9istă o prefigurare c!iar $i aici, cu toate că pare să nu fie a$a% &ristos, pe c(nd încă se afla cer $i se #ucura de diinitatea Sa, a ăzut frumoasa #iserică a poporului Său, nemulţumindu-+ prcomportamentul ei murdar $i slă#ind ea în fapte #une, c(nd era încă mireasa diaolului% 9l a poc!ii pe ea, a iu#it-o $i a atras-o la Sine%


:ucian adu%on!truirea templului de către Solomon (l prefigurea"ă pe 3ri!to!

AMatei >,5B esei a născut pe Daid regele; Daid a născut pe Solomon din femeia lui 7rie;

Daid a fost tatăl lui Solomon% Solomon se t(lcuie$te ca Fpa$nicG% 9l este numit Fpa$nicG deoareceinstaurat o domnie pa$nică pentru toate popoarele din teritoriul său, care erau iu#itoare de paceplătitoare de tae, în a$a fel înc(t el să poată construi templul pentru Dumnezeu, folosind asemenea slujirea poporului% n acest fel, Solomon a fost o imagine a &ristosului nostru iu#itor

pace, 'are, pentru toţi oamenii care aleargă către 9l în credinţă $i plătesc taele spirituale afaptelor #une, a instaurat o domnie pa$nică, făcută din pietre ii E nu doar din erei, ci $i dneamuri E pentru a construi un templu iu pentru Dumnezeul 'el iu%


Dumne"eu nu !e ruşinea"ă !ă Se !merea!că+ pentru a-i mântui pe păcătoşi

AMatei >,5B esei a născut pe Daid regele; Daid a născut pe Solomon din femeia lui 7rie;9ang!elistul epune $i ia în der(dere patimile neamului nostru, necinstea sa $i #olile, pentru ca'u(ntul lui Dumnezeu S-a co#or(t, în mila +ui% 9l S-a pogor(t, pentru a-i slăi $i pentru a-i ridicprin mila Sa% n nici un caz, nu este pătată reputaţia doctorului, dacă se apleacă p(nă la nielul cel#olna% Matei putea să scrie: FDaid l-a născut pe Solomon din 1at$e#a Amama lui Solomon+u(nd în der(dere, ca să spunem a$a, însă$i fapta adulteră, el a preferat să mărturisească clar: Daa născut pe Solomon, din femeia lui 7rie% 9l a arătat astfel că &ristos, 'are S-a născut trupe$te dinun neam a$a de stricat, neputinţele noastre a luat $i #olile noastre le-a purtat Asaia C?, @; Matei >IB, ca cel despre care au or#it profeţii%

)ever al Antioiei, =redici de catedrală, 4milia ', traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

)+ 4-):= Solomon şi urmaşii !ăi

Mulţimea răzrătită anticipată

Solomon sim#olizează poporul cre$tin, care a#ia începea să înflorească% o#oam însă sim#olizea

un popor în declin% '(nd Solomon a păcătuit, la #ătr(neţe, Dumnezeu l-a lăsat în m(inile diaolul



$i o parte importantă a regatului său a fost tăiată% 'u toate acestea, o#oam a respins sfat#ătr(nilor într-o perioadă critică $i a urmat sfatul curtenilor săi tineri% 9l a pierdut aproape întregsău regat, c(nd zece dintre tri#uri s-au despărţit $i $i-au numit propriii regi% Doar două tri#uri arămas su# stăp(nirea lui o#oam A egi >>->2B%Autor necunoscut,4peră incompletă la Matei, 4milia I, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

)+ )*= Io!if şi Mariaelaţia maritală dintre osif $i Maria

AMatei >,>5B aco a născut pe osif, logodnicul Mariei, din care S-a născut isus, 'are se c!eam&ristos%

Matei relatează genealogia umană a lui &ristos astfel: după ce îi enumeră pe strămo$i, încep(nd c)raam, el continuă cu osif, soţul Mariei, din care S-a născut &ristos% *u se cade să ne g(ndim osif separat de căsătoria sa cu Maria, care l-a născut pe &ristos în mod feciorelnic $i nu din unir

cu soţul ei% Deoarece, prin acest eemplu, se oferă o recomandare solidă către persoanecredincioase căsătorite, asupra principiului că, c!iar $i atunci c(nd, de comun acord, î$i păstreastarea de castitate, relaţia lor maritală poate răm(ne puternică $i poate fi încă numită una căsătorie, nu prin unirea fizică, ci în irtutea afecţiunii inimii% )cest lucru este a$a mai ales pentru lor li s-a născut un fiu, fără îm#răţi$are fizică, care are drept scop procrearea% Mai mult, osif nu tre#ui să nu fie numit tată al lui &ristos datorită faptului că nu l-a zămislit, prin intermediul unifizice% 'ăci, dacă ar fi adoptat un copil de la altcinea, pe drept ar fi fost numit tată al cuia care nmăcar nu a fost născut din soţia sa%

ntr-adeăr, unii au crezut că &ristos a fost fiul lui osif, ca $i cum ar fi fost născut din carnea sa% Dasta o credeau cei care nu $tiau de fecioria Mariei% 9ang!elistul +uca spune: isus nsu$i era ca treizeci de ani c(nd a început Asă propoăduiascăB, fiind, precum se socotea, fiu al lui osif A+u?,2?B% n loc să o numească doar pe Maria ca unic părinte, nu a aut nici cea mai mică ezitare înor#i despre am(ndoi, ca părinţi ai +ui, atunci c(nd spune: ar 'opilul cre$tea $i Se întărea cu du!umpl(ndu-Se de înţelepciune $i !arul lui Dumnezeu era asupra +ui% .i părinţii +ui, în fiecare an, duceau de săr#ătoarea Pa$tilor, la erusalim A+uca 2,=H-=>B% .i ca să nu-$i înc!ipuie cinea că prFpărinţiG aici se face referire doar la Maria $i la relaţia ei de s(nge pe care o aea faţă de isuamintim cu(ntul precedent al 9ang!elistului +uca: ar tatăl său Aîn tetul grecesc originalB mama +ui se mirau de ceea ce se or#ea despre Prunc A+uca 2,??B%

$ericitul Au0ustin, Armonia Evan0eliilor 2.1.2-#, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

9ără unire trupea!că

AMatei >,>5B aco a născut pe osif, logodnicul Mariei, din care S-a născut isus, 'are se c!eam&ristos%



De reme ce el afirmă că &ristos a fost născut din Maria, ea fiind fecioară $i nu ca rezultat al unirei trupe$ti cu osif, din ce moti Matei îl nume$te FtatăG, dacă nu pentru că noi înţelegem că osif ecu adeărat soţul Mariei, nu prin unire trupească, ci prin irtutea adeăratei uniuni spiritualecăsătoriei< "oate acestea sugerează că epresia 9ang!elistului +uca, Fprecum se socoteaG, a fointrodusă pentru a corecta pe cei care erau de părere că &ristos s-a născut din osif, a$a cum se natoţi ceilalţi%

$ericitul Au0ustin, Armonia Evan0eliilor 2.1.#, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:uciaadu

)+ )4= trei grupe de câte )$ generaţii

storia de dinaintea m(ntuirii

AMatei >,>IB )$adar, toate neamurile de la )raam p(nă la Daid sunt paisprezece; $i de la Dap(nă la strămutarea în 1a#ilon sunt paisprezece; $i de la strămutarea în 1a#ilon p(nă la &ristos supaisprezece neamuri%

)$adar, toate neamurile de la )raam la Daid au fost paisprezece% '(nd 9ang!elistul ar fi putut eplice foarte simplu că neamurile de la )raam la &ristos sunt în număr de =2, din ce moti leîmpărţit în trei grupe de c(te >= neamuri< Deoarece condiţia umană, în cadrul poporului ereu, smodificat de trei ori, a(nd >= generaţii, care s-au rotit de trei ori% Mai înt(i, de la )raam la Daiei au fost su# judecători% n al doilea ciclu, de la Daid p(nă la eil, au fost su# regi, iar în al treilede la eil p(nă la &ristos, au fost su# marii preoţi%

)ceasta demonstrează că, a$a cum >= generaţii s-au împlinit de ? ori, tot a$a s-a alterat $i star

umanităţii% Deci, în$iruindu-se >= generaţii de la eil, p(nă la &ristos, starea omenirii, de la &ristînainte, tre#uia din nou sc!im#ată% +ucru care s-a $i înt(mplat% ncep(nd de la &ristos, omenirea na mai fost su# a$a de mulţi judecători sau a$a de mulţi regi sau a$a de mulţi de mari preoţi% 'i toaneamurile au enit su# &ristos, 'are este judecător, ege $i Mare preot%

)$adar, de reme ce judecătorii, regii $i marii preoţi au prefigurat cele trei slujiri ale lui &ristoînceputurile lor tre#uie să fie tot timpul înţelese ca figuri anticipatoare ale lui &ristos% osua a foprimul judecător; Daid a fost primul rege $i osua, fiul lui otadac, primul mare preot% *imeni nuîndoie$te de faptul că ace$ti #ăr#aţi îl prefigurau pe &ristos% Motiul pentru care sunt indicate =2 dgeneraţii, după care a urmat na$terea lui &ristos după trup în această lume este următorul: =2 es

produsul lui 5I% .ase însă este numărul care semnifică muncă $i trudă, deoarece lumea a fost făcuîn $ase zile, o lume făcută în muncă, trudă $i durere% Deci, sunt =2 de generaţii p(nă la na$terea l&ristos în lume, în trudă $i durere $i aceste generaţii conţin taina muncii $i a trudei%


)+ )8= %um a avut loc naşterea lui Ii!u! 3ri!to!

*a$terea nu -a diminuat nestricăciunea



AMatei >,>@B ar na$terea lui isus &ristos a$a a fost: Maria, mama +ui, fiind logodită cu osif, fără fi fost ei înainte împreună, s-a aflat a(nd în p(ntece de la Du!ul Sf(nt%

De ce eang!elistul or#e$te aici despre na$tere, dacă la începutul 9ang!eliei a or#it de neamDeoarece, în acest loc, el spune: F)$a a fost na$terea lui isusG AMatei >,>@B, dar acolo spune Fcartneamului Alit%: genezeiBG AMatei >,>B% 'are este diferenţa dintre neam $i na$tere< 'um pot

înţelese $i aplicate la &ristos<#seră că acesta, cu(ntul meu or#it, este intangi#il $i inizi#il% Dar c(nd este scris într-o cartse poate spune că el capătă un trup% )tunci poate fi $i ăzut $i atins% )$a este $i cu 'u(ntul făcarne $i fără trup al lui Dumnezeu% 'u(ntul nu este nici ăzut, nici descris, după dumnezeirea Sdar, prin întrupare, 9l deine su#iect al ederii $i al descrierii% Din acest moti, eistă cartneamului Său, ca una ce este făcută trup% Dar aici nu analizăm de ce spune FcarteG, în loc FiziuneG, sau FrelatareG Adeoarece asta s-a discutat dejaB% 'i de ce Matei mai înainte or#ise despgeneraţie, iar acum or#e$te despre na$tere% Prin ce se distinge Fna$tereaG de FgenezăG<

9istă diferenţa între geneză $i na$tere% Deoarece geneza sau aducerea la iaţă, este creaţia originaa lucrurilor de către Dumnezeu, în timp ce na$terea este succesiunea din altele, cauzată de erdictmorţii, care a enit din cauza păcatului% .i c!iar $i acum, geneza are în ea cea incorupti#il $i lipde păcat, în timp ce na$terea implică ceea ce este su#iectul patimilor $i al păcatului% Domnul, geneza Sa e$nică, este incapa#il de a păcătui% *a$terea sa trupească nu a su#minat geneza AfiinţSa e$nică, care este incorupti#ilă% Dar prin na$tere, .i-a asumat ceea ce este pătimitor% Dar asta nînseamnă că $i-a asumat ceea ce este supus păcatului% 9l a continuat să-l poarte pe )dam cel iniţiaincapa#il de a fi mic$orat, fie în ceea ce prie$te corupti#ilitatea, fie în ceea ce prie$te posi#ilitatde a păcătui% )$adar, geneza lui &ristos nu s-a făcut conform unui proces de aducere în eisten

din neeistenţă% 'i este mai mult o tranziţie, de la starea de Dumnezeu, la asumarea c!ipului de roA/ilipeni 2,5-IB% )$adar, na$terea Sa a fost ca a noastră, dar $i mai presus dec(t a noastră% 'ăna$terea din femeie A6alateni =,=B este ca a noastră, dar na$terea, nu Fdin poftă trupească, nici dpoftă #ăr#ăteascăG Aoan >,>?B, ci din Du!ul Sf(nt, este mai presus dec(t a noastră% 9istă aicialuzie, un anunţ preala#il al unei iitoare na$teri, care ne a fi acordată nouă prin Du!ul%

A4ri0en, $ra0mentul II, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:ucian adu

2aina !implă a "ămi!lirii


*u specula în spatele tetului0 *u căuta de la el mai mult dec(t ceea ce spune0 *u te între#a: F'umai eact, a lucrat Du!ul 'el Sf(nt această zămislire într-o /ecioară<G 'ăci c!iar $i atunci c(nd urmează mersul firesc, nu ne putem eplica deplin c!ipul în care se zămisle$te copilul% 'um atuncc(nd Du!ul să(r$e$te minuni, să putem să eplicăm cauzele lor precise< 'a să nu mai !ărţuie$ti scriitor sau să-l necăje$ti eamin(nd încontinuu ceea ce el nu spune, a indicat cine a fost persoacare a să(r$it minunea% )poi se reţine de la a face comentarii în plus: F*u $tiu nimic mai multG; d

fapt, spune că ceea ce s-a făcut, s-a făcut de la Du!ul Sf(nt%



Să se ru$ineze dar cei care caută să pătrundă minunea na$terii de sus0 'ăci nicicum nu poate eplicată na$terea aceasta, de$i are nenumăraţi martori $i a fost prezisă cu at(ţia ani înainte na$tere omenească, ajutată de m(ini omene$ti% '(t de mare tre#uie să fie ne#unia acelora caiscodesc $i încearcă să pătrundă cu mintea na$terea cea de negrăit< 'ăci nici ar!ang!elul 6arinici Matei n-au putut să spună cea mai mult, ci at(t doar că S-a născut de la Du!ul Sf(nt% Dar cude la Du!ul< .i în ce c!ip< *ici 6ariil, nici Matei n-au eplicat $i nici nu este cu putinţă%

Să nu socote$ti apoi că ai dezlegat misterul, dacă ai auzit că S-a născut de la Du!ul Sf(nt% 'ărăm(nem necunoscători ai multor lucruri, c!iar atunci c(nd le înăţăm% Deci, în ce c!ip 'nemărginit poate fi cuprins într-un p(ntece< n ce c!ip 'el care ţine toate poate fi purtat în p(ntecca făt, de o femeie< 'um poate /ecioara să nască $i să răm(nă /ecioară< 9plică-mi în ce c!ipplăsmuit Du!ul templul trupului Său%

n ce c!ip a plăsmuit trupul lui &ristos< n ce c!ip n-a luat tot trupul din p(ntecele mamei, ci numo parte, care apoi a crescut $i a ajuns la forma lui deplină< 'ă a luat trup din trupul /ecioareeang!elistul a arătat-o spun(nd: 'el zămislit în ea AMatei >,2HB; iar Pael spune: 'el născut d

femeie A6alateni =,=B% )ceste cuinte înc!id gura celor care spun că &ristos a trecut prin /ecioara printr-un canal% Dacă a$a s-ar fi petrecut lucrurile, ar mai fi fost oare neoie de p(ntece< Dacă a$aar fi petrecut lucrurile, atunci &ristos n-ar mai aea nimic comun cu noi, atunci trupul +ui ar fi daltcea, nu din aluatul nostru% )r mai putea fi oare din rădăcina lui esei Aomani >C,>2B, ar mputea fi numit toiag Asaia >>, >B, ar mai putea fi numit /iul mului AMatei @,2H; +uca >J,>HB $i mai putea fi Maria mama +ui, ar mai putea fi din săm(nţa lui Daid, s-ar mai putea spune că a luc!ip de ro#< *u0 Pentru ce atunci oan a scris: 'u(ntul trup S-a făcut< Pentru ce atunci Paelspus în 9pistola către omani: Dintre care după trup este &ristos, 'are este peste toate Dumnezeun aceste tete $i din altele mai multe încă, este limpede că &ristos este dintre noi, din aluatul nost

$i din p(ntece fecioresc% Dar cum, nu $tim% )$adar, nici tu nu căuta, ci prime$te ce ţi s-a descopernu iscodi ce-a fost trecut su# tăcere0

)f8ntul Ioan Hrisostom, 4milii la Matei ',#,traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:uciaadu

2aina Divinităţii Sale


După 9ang!elistul Matei, a$a a fost na$terea minunată a lui &ristos% 9l a arătat clar că aco# a fotatăl lui osif, cu care era logodită Maria, atunci c(nd +-a născut pe isus% nsă, nimeni dintre ccare aud acestea nu tre#uie să-$i imagineze că na$terea lui &ristos a aut loc în acela$i fel uzual, $i a înainta$ilor Săi% )stfel, Matei continuă să prezinte genealogia specială a lui &ristos, care nufost ca genealogia acestor părinţi, din toate punctele de edere, a$a cum om edea% 'um poateaceasta, că este cuprins în genealogie, dar diferit<

După ce Maria s-a logodit cu osif, ea a zămislit prunc, înainte ca ei să se căsătorească% )s

înseamnă că pruncul era al unei fecioare, dar aea un tată uman Aadopti, legalB% n timp ce



enumeră genealogia, Matei arată că 9l descinde din seminţia lui Daid, după promisiunile lDumnezeu% Dar, eplic(nd faptul că na$terea +ui a aut loc într-un mod ce depă$e$te natura umanel descoperă taina dumnezeirii Sale% *u se cădea ca 7nicul /iu al lui Dumnezeu să fie născut într-mod omenesc% Deoarece 9l nu S-a născut pentru Sine, ci pentru omenire% 'u adeărat, S-a născîntr-un trup supus stricăciunii% Dar &ristos S-a născut pentru a indeca însă$i stricăciuneStricăciunea umană nu deriă din starea de nestricăciune a unei fecioare% *u are sens ca singur/iul al lui Dumnezeu, 'are S-a născut pentru a indeca stricăciunea, să se fi născut dintr-o uni

stricăcioasă% 7manitatea se na$te din neoia de a eista% &ristos însă nu S-a născut din neoia deeista a naturii, din dorinţa Sa atotmilostiă de a m(ntui% 9l a fost născut normal, în ciuda legii fiumane, căci 9l era mai presus de fire% ată străina $i minunata na$tere a lui &ristos0 ) enit dintrlinie genealogică ce conţinea păcăto$i, adulteri $i neamuri% Dar o asemenea na$tere nu păteacinstea lui &ristos% 'i în sc!im#, îi prea slăe$te mila%

)ceasta este minunea: 9l, 'are a adoptat $i a născut fii, S-a născut din fiii acestora% )u fost făcupărinţi ai +ui cei ai cărui fiu 9l nu era% +e-a făcut un faor prin faptul că le-a deenit fiu% 9i, sc!im#, nu i-au oferit nimic prin faptul că -au fost strămo$i% Printre oameni, taţii adoptă pe cidoresc pentru a le fi fii% )cest fiu însă, a adoptat taţii pe care i-a ales 9l însu$i% Printre oameni, f

primesc cinstea na$terii de la taţii lor% Dar în cazul lui &ristos, taţii au primit cinstea de la fiu%

"etul spune: ar na$terea lui isus &ristos a$a a fost: Maria, mama +ui, fiind logodită cu osif, făsă fi fost ei înainte împreună, s-a aflat a(nd în p(ntece de la Du!ul Sf(nt% 7lterior, toţi sfinţii aesă fie născuţi din 1iserica fecioară, care este logodită cu &ristos% /iii adesea imită eemplul taţillor% #seraţi că Maria era logodită cu un t(mplar% &ristos, logodit cu 1iserica, aea să modelezpentru m(ntuirea omenirii în întregimea sa, întreaga Sa lucrare din lemnul crucii%


:ucian aduNaşterea Sa trupea!că şi dumne"eirea Sa


Deoarece #inecu(ntatul Matei, după ce a enumerat genealogia lui &ristos, a adăugat următoarelelegătură cu speranţa m(ntuirii noastre: Maria, mama +ui, fiind logodită cu osif, fără să fi fost înainte împreună, s-a aflat a(nd în p(ntece de la Du!ul Sf(nt% )cesta este misterul ceresc, aceas

taină um#rită $i ascunsă de către Du!ul Sf(nt% +uca descrie în mai multe detalii modul întrupăDomnului, deoarece poeste$te cum un înger a enit la Maria $i a salutat-o, spun(nd: 1ucură-te cplină de !ar A+uca >,2@B $i cele ce urmează% ar c(nd Maria l-a între#at cum s-ar putea înt(mpla cece tocmai i le estise E deoarece nu ause reo relaţie fizică cu un #ăr#at E, i-a zis ei: Du!ul Sf(Se a pogorî peste tine $i puterea 'elui Preaînalt te a um#ri; pentru aceea $i Sf(ntul care Se na$te din tine, /iul lui Dumnezeu se a c!ema A+uca >,?CB% 9ra corect ca Sf(nta Maria, care aea zămislească în p(ntecele ei pe Domnul slaei, să fie informată despre Sf(ntul Du! $i despdesă(r$irea 'elui Preaînalt atunci c(nd a primit în #inecu(ntatul ei p(ntece pe 'reatorul lumntr-adeăr, at(t Matei, c(t $i +uca, î$i încep istorisirile cu na$terea trupească a Domnului% 'u toa

acestea, oan or#e$te despre na$terea dumnezeiască a lui isus în prefaţa 9ang!eliei Sale: +



început era 'u(ntul $i 'u(ntul era la Dumnezeu $i Dumnezeu era 'u(ntul% )cesta era întînceput la Dumnezeu% "oate prin 9l s-au făcut $i fără 9l nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut An >,?B%

9ang!eli$tii ne ajută să recunoa$tem at(t na$terea diină, c(t $i cea trupească a Domnului, pe caei o descriu ca o du#lă taină $i o du#lă cale% ntr-adeăr, at(t na$terea diină, c(t $i cea trupeascăDomnului sunt de nedescris, dar cea din "atăl depă$e$te cu mult toate mijloacele de descriere $i

minunare% *a$terea trupească a lui isus a fost în timp; na$terea Sa dumnezeiască a fost înainttimpului% 7na în eacul acesta, cealaltă înaintea eacurilor% 7na dintr-o mamă fecioară, cealaltă dDumnezeu "atăl% ngeri $i oameni au stat ca martori ai na$terii fizice a Domnului, însă la na$terea dumnezeiască nu a fost nici un martor în afară de "atăl $i de /iul% Dar deoarece 'u(ntul nu puteaăzut ca Dumnezeu în slaa dumnezeirii Sale, 9l a luat trup izi#il pentru a demonstra diinitatSa inizi#ilă% ) luat de la noi ceea ce este al nostru pentru a ne da cu generozitate ceea ce este Său%

Croma"iu, &ratat la Matei 2.1, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:ucian adu

)+ )'= Dilema lui Io!if

Stăp(nirea de sine a lui osif

AMatei >,>JB osif, logodnicul ei, drept fiind $i ner(nd s-o ădească, a oit s-o lase în ascuns%

*u ezi aici un #ăr#at etrem de cumpătat, lipsit de cea mai tiranică patimă, gelozia< .tiţi doar cumplită patimă e gelozia0 'e lucru cumplit este patima geloziei, despre care se spune, pe #undreptate: Plin de m(nie este #ăr#atul gelos; nu o a cruţa în ziua judecăţii APilde 5,?=B; iar în al

parte: 'rudă ca iadul este gelozia A'(ntarea '(ntărilor @,5B% .i cunoa$tem mulţi oameni care preferat să-$i piardă iaţa dec(t să îndure c!inurile geloziei% Dar aici nu era or#a de o simpgelozie, căci sarcina din p(ntecele Mariei o condamna cu desă(r$ire% 'u toate acestea, osif era ade li#er de patima geloziei, înc(t nu oia s-o supere pe /ecioară nici în cel mai mărunt fel% )păstra în casa sa i se părea o încălcare a +egii; iar a o ădi $i a o duce înaintea judecăţii însemna sădea morţii% De aceea, n-a făcut nici una, nici alta, ci s-a purtat cu /ecioara într-un c!ip mdesă(r$it dec(t poruncea +egea% 'ăci acum, odată cu enirea !arului, se cuenea să se arate semnele ieţuirii celei înalte% 9ste ca atunci c(nd soarele, de$i încă nu este răsărit, luminează clumina lui de departe, mai mult dec(t jumătate din lume% "ot a$a $i &ristos, c(nd era pe cale răsară din p(ntece, înainte de a Se na$te, a luminat întreaga lume% De aceea, înainte de dureri

na$terii, profeţii dansau de #ucurie, femeile preziceau cele iitoare% ar oan 1otezătorul, c!iînainte de na$terea sa, a săltat în p(ntecele maicii sale%

)f8ntul Ioan Hrisostom, 4milii la Matei, 4milia ',', traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

Meditaţia interioară a lui Io!if

AMatei >,>JB osif, logodnicul ei, drept fiind $i ner(nd s-o ădească, a oit s-o lase în ascuns%



Poate că osif s-a g(ndit în sinea lui: Dacă i-a$ ascunde păcatul, a$ lucra împotria +egii lDumnezeu, iar dacă l-a$ dezălui fiilor lui srael, ace$tia ar ucide-o cu pietre% Mă tem că ceea ce esîn p(ntecele ei este din interenţie diină% *u a zămislit Sara atunci c(nd era în (rstă de nouăzede ani $i a născut un copil< Dacă Dumnezeu a făcut aceasta unei femei care era ca un lemn uscpentru o floare, oare Diinitatea a rut să o facă pe Maria să zămislească un copil fără ajutorul unom<

3ămislirea unei femei depinde de un #ăr#at< Dacă zămislirea femeii depinde de #ăr#at, cu siguranatunci c(nd dore$te #ăr#atul, femeia a zămisli% Dar în acest caz nu zămisle$te femeia atunci c(nrea #ăr#atul, ci c(nd rea Dumnezeu% )$adar, dacă zămislirea unei femei nu depinde de un om,de Dumnezeu, ce este a$a de incredi#il dacă Dumnezeu ar dori să-i dăruiască urma$ fără #ăr#at<

'e oi face, atunci< oi lăsa în secret, deoarece este mai #ine într-o c!estiune necunoscută cadesfr(nată să răm(nă nepedepsită, dec(t să moară o persoană neinoată% ntr-adeăr, este mai juca o persoană nedreaptă să scape justificat, dec(t ca o persoană dreaptă să moară nejustificat% Dacăpersoană inoată ar scăpa o dată, poate muri data iitoare% Dar dacă o persoană neinoată ar muo dată, nu ar putea fi adusă înapoi%


)+/= (ncredinţarea ?ngerilor

9a $i Maria E cuintele morţii $i ieţii

AMatei >,2HB .i cuget(nd el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în is, grăind: osife, fiul l

Daid, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Du!ul Sf(nt%Pe c(nd Sf(ntul osif, încă neinformat în priinţa unei a$a de mari taine, dorea s-o lase în secret Maria, a fost sfătuit în is de un înger, care i-a zis: osife, fiul lui Daid, nu te teme a lua pe Marilogodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Du!ul Sf(nt AMatei >,2HB% Sf(ntul osif esîn$tiinţat despre taina cerească, pentru a nu g(ndi altfel despre fecioria Mariei% 9ste în$tiinţat aceasta $i pentru a îndepărta #ănuiala cea rea $i pentru a o primi pe cea #ună, a tainei% 7rmătoarecuinte i-au fost spuse lui: *u te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa esde la Du!ul Sf(nt, pentru ca el să cunoască integritatea logodnicei sale $i să $tie că nici un reprlegat de păcat nu a fost legat de numele lui% De fapt, FosifG, tradus din e#raică în latină, înseam

Ffără repro$G%#seraţi aici ordinea unei taine: diaolul a or#it înt(i fecioarei 9a, apoi unui #ăr#at, pentru a da cuintele morţii% n cazul din urmă, un înger sf(nt a or#it înt(i Mariei, apoi lui osif, ca să descopere cuintele ieţii% n primul caz, o femeie a fost aleasă spre păcat; în cel din urmă, ea a foaleasă spre m(ntuire% n primul caz, #ăr#atul a căzut prin femeie, în cel din urmă, el s-a ridicat prfecioară% De aceea, îngerul i-a spus lui osif: osife, fiul lui Daid, nu te teme a lua pe Marilogodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Du!ul Sf(nt%

.i a adăugat: 9a a na$te /iu $i ei c!ema numele +ui: isus, căci 9l a m(ntui poporul Său d

păcatele lor AMatei >,2>B% Dar acest nume, care este dat Domnului încă de c(nd Se afla în p(ntece



fecioarei, nu este un nume nou, ci este unul ec!i% FisusG, tradus din e#raică în latină, înseamFm(ntuitorG% )cest nume este potriit pentru Dumnezeu deoarece 9l spune: să nu cuno$ti un dumnezeu, dec(t pe Mine $i în afară de Mine nu este iz#ăitor Asea >?,=B% n cele din urmă, c(Domnul or#e$te prin saia despre originea fizică a na$terii Sale, 9l spune: Domnul M-a c!emat dp(ntece, din p(ntecele maicii Mele M-a c!emat pe nume Asaia =J,>B% *umele Său cu siguranţă nu este străin, deoarece 9l a fost numit isus după trup Aadică M(ntuitor; era M(ntuitor, potridumnezeirii SaleB% Deoarece isus, a$a cum am spus, se traduce ca m(ntuitor% )ceasta este ceea ce

spus prin profetul: din p(ntecele maicii Mele M-a c!emat pe nume% .i, pentru a ne arăta mai depltaina întrupării Sale, a continuat spun(nd /ăcut-a din gura Mea sa#ie ascuţită; ascunsu-M-a um#ra m(inii Sale% /ăcut-a din Mine săgeată ascuţită $i în tol#a Sa de o parte M-a pus Asaia =J,2Prin săgeată a sim#olizat diinitatea Sa; prin tol#ă, că $i-a însu$it trup din /ecioară, în cadumnezeirea Sa a fost acoperită cu un e$m(nt de carne%

Croma"iu, &ratat la Matei 2,#-', traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:ucian adu

%on!olarea lui Io!if

AMatei >,2HB .i cuget(nd el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în is, grăind: osife, fiul lDaid, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Du!ul Sf(nt%

Dar cum l-a încredinţat îngerul pe osif< )scultă $i minunează-te de înţelepciunea spuselor luosife, fiul lui Daid, nu te teme să iei pe Maria, femeia ta% '!iar de la început îngerul îi aminte$de Daid, din neamul căruia aea să fie 'el 7ns% *u-i dă răgaz să se tul#ure din cauza titlului slăal strămo$ului Daid sau să-i amintească de făgăduinţa făcută de Dumnezeu întregului neam% sc!im#, i se adresează personal, ca osife, fiul lui Daid Spun(ndu-i nu te teme, arată faptul osif se temuse să nu-l supere pe Dumnezeu, ţin(nd în casa sa o adulteră os(ndită de +ege% Dacă

ar fi fost or#a de aceasta, nici măcar nu s-ar fi g(ndit s-o alunge% ngerul a fost trimis de Dumnezsă-i arate $i să-i pună în faţă acestuia ceea ce g(ndise să facă $i ceea ce simţise în mintea sa%

ngerul n-o aminte$te doar cu numele, ci adaugă în mod simplu: femeia ta% *u ar fi numit-o a$a daar fi fost infidelă% De$i erau ca $i căsătoriţi Aerau doar logodiţi E n%tr%B, or#e$te despre ea ca despfemeia lui, a$a cum Scriptura îi nume$te în mod o#i$nuit gineri pe cei logodiţi, c!iar înainte căsătorie%

Dar ce a rut să spună prin nu te teme să iei pe Maria, femeia ta< nseamnă să o ţină în casa sDeoarece oia s-o părăsească% 9ste ca $i cum ocea îngerească ar îndemna: Pe aceasta ţine-o în ca

ca $i cum ţi-ar da-o Dumnezeu, nu părinţii ei0 Dumnezeu nu ţi-o dă ca să te căsătore$ti cu ea, ci csă o ţii su# acoperi$ul tău% 4i-o dă prin ocea mea0 )$a cum mai t(rziu &ristos o dă pe Mama +ucenicului Său, tot a$a $i acum îngerul o dă lui osif%

)f8ntul Ioan Hrisostom, 4milii la Matei, 4milia ',/, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

De ce şi Io!if avea nevoie de o revelaţieF




)uzirea cuintelor Mariei $i reflectarea la iaţa ei nu i-au permis lui osif să g(ndească de rău despea% Dar, g(ndindu-se la zămislirea ei, totu$i nu putea să g(ndească de #ine despre ea în totalitatMintea lui osif oscila între două alternatie% i era teamă s-o ţină $i în acela$i timp, nu îndrăznea strădeze% 9ra a$adar neoie ca $i osif să ai#ă o reelaţie% Maria însă$i ăzuse îngerul $i-l auzi

or#indu-i despre zămislirea ei $i despre cea a 9lisa#etei% ) mers în ţinutul muntos s-o adă p9lisa#eta $i a fost din nou asigurată, ăz(nd-o pe aceasta% Dacă Maria a aut neoie de aceasreelaţie, cu at(t mai mult osif, atunci c(nd a auzit cuintele despre zămislirea Mariei

De aceea, un înger i-a apărut, din trei motie% n primul r(nd, pentru ca un om necunoscător, ddrept, să nu facă o faptă nedreaptă pentru o cauză dreaptă% )poi, pentru cinstea mamei, deoarecdacă Maria ar fi fost părăsită E nu printre credincio$i, ci printre necredincio$i E nu ar fi fost scutide suspiciunea de nelegiuire% n al treilea r(nd, d(ndu-$i seama că era or#a de o zămislire sf(nosif ar fi fost în iitor mult mai cumpătat în ceea ce o prie$te pe ea

9l s-a protejat pe sine înt(i potriit sistemului de legi, apoi de teamă faţă de o astfel de na$tere% Dde ce nu a enit îngerul la osif înainte de zămislire, ca acesta să nu g(ndească ceea ce g(ndea< 'să nu îndure soarta lui 3a!aria, care a fost acuzat de necredinţă faţă de zămislirea soţiei sale, caera deja femeie în (rstă% 'ăci era mult mai incredi#il pentru o fecioară să nască, dec(t pentrufemeie #ătr(nă% Dacă acest preot consacrat nu a crezut că putea să se înt(mple, cum ar fi crezut aceconfrate al lui ţăran că poate fi posi#il<


De"vinovăţirea Mariei


"ocmai pricina pentru care s-a temut $i pentru care a oit s-o lase, tocmai ea era o cauză dreappentru care să o ia $i să o ţină în casă% )ceasta a risipit cu totul nelini$tea sa, ca $i cum îngerul i-arspus: Maria nu numai că nu poate fi #ănuită de împreunare nelegiuită, ci însă$i zămislirea ei esmai presus de fire; iar tu, nu numai că tre#uie să-ţi alungi frica, ci tre#uie să te $i #ucuri mult, că

'el zămislit în ea este de la Du!ul Sf(nt%

'e neo#i$nuite cuinte a spus, depă$ind mintea omenească $i fiind mai presus de legile firii0 Decum a fi făcut cinea capa#il să creadă o asemenea este, care ar fi a$a de nea$teptată< Doăz(nd acest eeniment în legătură cu dezăluirile trecute din Scriptură% 'ăci pentru aceasta îngerîi descoperise lui osif toate cele ce erau în mintea lui, ce simţise, de ce se temuse, ce aea de g(nsă facă, pentru ca el să fie pe deplin încredinţat% .i nu numai pe #aza descoperirilor Scripturii, ci prin promisiunea celor ce aeau să ină, îngerul îi c($tigă încrederea: 8a na$te /iu $i ei c!emnumele +ui isus%




)+ ) Bolul lui Io!if ca tată

osif îi pune nume lui isus

AMatei >,2>B 9a a na$te /iu $i ei c!ema numele +ui: isus, căci 9l a m(ntui poporul Său păcatele lor%

9ra ca $i cum îngerul i-ar fi spus lui osif: *u-ţi imagina că, dacă 9l este zămislit de la Du!ul Sf(ntu nu ai nici un rol în slujirea acestei noi !otăr(ri% *u ai aut reun rol în zămislire% *u te-ai atinniciodată de fecioară% 'u toate acestea, îţi dau ceea ce aparţine unui tată% ţi dau cinstea de a-i punnume 'elui care are să se nască% 'ăci tu, osife, îi ei pune numele% 'ăci, de$i odrasla nu este a te$ti c!emat să arăţi dragoste părintească pentru ea% 'ăci, cu această ocazie, în momentul punenumelui său, e$ti într-o relaţie importantă cu 'el care s-a născut% Deci, ca nu cuma, din toaacestea, cinea să-l #ănuiască pe el a fi tatăl, auziţi ce urmează $i cu c(tă grijă precisă îngerul

mărturise$te: 8a na$te un fiu% 9l nu a spus îţi a na$te, ci simplu, a na$te, lăs(nd destinatarnespecificat, căci nu doar pentru el aea să Se nască, ci pentru întreaga lume%


5ămi!lirea Mariei+ comparată cu cea a Eli!a,etei

AMatei >,2>B 9a a na$te /iu $i ei c!ema numele +ui: isus, căci 9l a m(ntui poporul Său

păcatele lor%8a na$te /iu $i ei c!ema numele +ui isus% *u a spus îţi a na$te un fiu, a$a cum i-a spus l3a!aria: ată, soţia ta, 9lisa#eta, îţi a na$te un fiu A+uca >,>?B% /emeia care a zămislit cu un #ăr#i-a născut soţului său un fiu% Situaţia Mariei este mai înaltă dec(t cea a 9lisa#etei% /emeia care nuzămislit cu #ăr#at nu i-a născut lui un fiu, ci a născut fiu doar pentru ea%

8edeţi în ce fel asemănarea urmează întru totul ceea ce s-a înt(mplat cu )dam% +a acea remnumai femeia, gust(nd din fructul pomului, a fost ispitită $i a născut moarte, dar )dam nu a fopărta$ al ispitirii ei% 9l nu a păcătuit în urma ispitirii diaolului, ci pentru că a consimţit fapta feme

n acela$i fel, supun(ndu-se Du!ului Sf(nt, numai Maria a crezut, zic(nd: ată, de acum mă ferici toate neamurile A+uca >,=@B% )stfel, osif nu a aut nimic de a face cu zămislirea ei, însă mt(rziu a fost m(ntuit doar prin faptul că a tăcut $i a consimţit% osif a fost sprijinit în is E nu pe faE căci, a$a cum )dam dormea atunci c(nd Dumnezeu a creat femeia, tot a$a, c(nd osif dormea, ifost dată soţia, prin interenţia dumnezeiască%


I",ăvitorul de păcat



AMatei >,2>B 9a a na$te /iu $i ei c!ema numele +ui: isus, căci 9l a m(ntui poporul Său păcatele lor%

9ang!elistul aici tălmăce$te semnificaţia numelui FisusG în e#raică, zic(nd: 9l a m(ntui poporSău de păcatele lor% )$adar, de reme ce un doctor, care nu are reo putere adeărată asupsănătăţii omene$ti, nu se ru$inează să se numească pe sine doctor pur $i simplu datorită a#ilităţii sa

de a prepara ier#uri, cu c(t mai rednic este 'el care este numit M(ntuitor, prin 'are întreaga lumeste m(ntuită<


)+ (mplinirea celor ve!tite de Domnul

M(ntuirea care ine

AMatei >,22B )cestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin prooroccare zice:

Deci după ce îngerul i-a întărit credinţa lui osif prin toate mijloacele E prin descoperirea a$teptăriltrecute, prin descoperirea celor ce aeau să se înt(mple în iitor, prin !arul din prezent $i prcinstea pe care i-a dat-o Ade a pune nume copiluluiB E aduce la timp potriit ca mărturie $i pe saicare să sprijine toate acestea, estind dinainte #unătăţile care se or înt(mpla în lume prin /iupăcatele sunt înlăturate $i iertate% 'ă 9l a m(ntui pe poporul Său de păcatele sale AMatei >,2>B% )iară$i, eenimentul ce urma depă$ea orice a$teptare omenească% Din ce sunt iz#ăiţi oamenii< *u

un răz#oi izi#il, nici de #ar#ari, ci de cea mult mai mare: de propriile păcate, o lucrare care nmai fusese pentru nimeni posi#ilă p(nă atunci%)f8ntul Ioan Hrisostom, 4milii la Matei, 4milia ',, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

Promi!iunea e!te de la Dumne"eu


l trimite îngerul pe osif la profetul saia, pentru că de s-ar înt(mpla ca la trezirea sa din somn, o

să uite cuintele spuse în is, să-$i aducă aminte de cuintele profetice citite necontenit de el astfel să-$i amintească $i de cele ce i-a spus% ngerul nu i-a or#it /ecioarei de proorocia lui sapentru că era t(nără $i nu cuno$tea #ine Scripturile; lui osif, însă, îi or#e$te pentru că era un #ăr#drept, un #ăr#at care citea cu zel pe profeţi% n timpul isului, îngerul i-a spus: pe Maria, femeia t)cum însă, după ce i-a adus ca mărturie pe profetul saia, îngerul îi dă Mariei $i numele: /ecioarDacă osif ar fi auzit de la înger numele de /ecioară înainte de a-l fi auzit de la saia, s-ar fi tul#urmult; dar a$a, nu s-a tul#urat deloc, căci nu auzea o noutate, ci un lucru cunoscut, citit $i studiat multă reme% ngerul, deci, aduce mărturia lui saia pentru ca osif să primească cu mai mulu$urinţă spusele sale% Dar nu se referă doar la saia, ci la Dumnezeu, 'are or#e$te prin saia% 'ă

nu se referă la saia, ca atare, ci la Dumnezeul a toate% De aceea n-a spus simplu: 'a să



împlinească ceea ce s-a zis de saia, ci: 'a să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prprofetul% 6ura era într-adeăr a lui saia, dar proorocia enea de sus%

)f8ntul Ioan Hrisostom, 4milii la Matei, 4milia 5,2, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

Nu din ?ntâmplare


)cestea toate s-au făcut% 'e înseamnă FtoateG< 'ă /ecioara se a căsători cu ruda sa, că a răm(ncastă, că îngerul îi a or#i lui osif într-un is, că a fi înăţat să o accepte ca soţie, că #ăiatul se numi isus $i că /ecioara a na$te pe M(ntuitorul lumii%)cestea toate s-au făcut ca să se împlineasceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: Fată, /ecioara a aea în p(ntece $i a na$/iuG AMatei >,22-2?B% &arul este mărturisit prin profeţi, pentru ca 8ec!iul $i *oul "estament să armonizeze, !arul poate compensa slă#iciunea celor înăţate, iar cele prezise cu mult timp înain

apar ca împlinite nu doar dintr-o înt(mplare%


)+. Emanuel+ cu noi e!te Dumne"eu

Dumnezeu în mijlocul nostru

AMatei >,2?B Fată, /ecioara a aea în p(ntece $i a na$te /iu $i or c!ema numele +ui 9manucare se t(lcuie$te: 'u noi este DumnezeuG%

De ce atunci nu-l numesc Emanuel, 7n loc de Iisus Hristos> Deoarece tetul nu spune: ei c!emci or c!ema, adică mulţimile faptelor să(r$ite de &ristos or face ca 9l să fie numit 9manuel% 'ăaici el or#e$te despre eeniment ca nume% 'ăci este un o#icei în Scriptură să fie numit cinea nu numele său, ci cu faptele să(r$ite de el% De aceea, a spus: l or c!ema 9manuel, ceea ce nînseamnă altcea dec(t că or edea că Dumnezeu este cu noi% "otdeauna a fost Dumnezeu cu nodar niciodată at(t de desc!is ca acum%

)f8ntul Ioan Hrisostom, 4milii la Matei, 4milia 5,2-#, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioa:ucian adu

)+ $ Io!if a făcut ce a poruncit ?ngerul

ăspunsul lui osif

AMatei >,2=B .i de$tept(ndu-se din somn, osif a făcut a$a precum i-a poruncit îngerul Domnului $luat la el pe logodnica sa%



)$adar, osif află despre "aina misterului ceresc $i încuiinţează fericit cu(ntul îngerul1ucur(ndu-se, se supune planului diin% acceptă pe Sf(nta Maria $i slăe$te cu c(ntare eselă laudă, deoarece a fost găsit rednic să audă că mama fecioară a unei asemenea măreţii a foc!emată de înger să fie soţia lui%

Croma"iu, &ratat la Matei, #.1, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:ucian adu

)+ : Până ce Maria a nă!cut un fiu/ecioria continuă a Mariei

AMatei >,2CB .i fără să fi cunoscut-o pe ea osif, Maria a născut Aliteral: Fn-a cunoscut-o pe ea op(nă ce Maria a născutG E n%trB pe /iul său 'el 7nul-*ăscut, 'ăruia -a pus numele isus%

Dar priitor la ceea ce a spus eang!elistul, n-a cunoscut-o p(nă ce a născut pe /iul ei 'el înt*ăscut, nu puţini oameni u$uratici îndrăznesc să între#e dacă, după na$terea Domnului, Sf(nMaică Maria a aut relaţii trupe$ti cu osif% Dar acest lucru nu este admisi#il nici pe temeicredinţei, nici pe cel al adeărului% ntr-adeăr, departe este g(ndul că, după "aina unui a$a de ma

mister $i după na$terea măreţului Domn, cinea ar putea crede că /ecioara Maria a aut relaintime cu un #ăr#at% )mintiţi-ă că Miriam, proorociţa din 8ec!iul "estament Asora lui Moise $i a )aronB, a rămas fecioară neatinsă de #ăr#at după ce a ăzut lumina semnelor diine de după plăgdin 9gipt $i despărţirea Mării o$ii $i slaa Domnului merg(nd înainte, ăzută ca st(lp de foc $i nor% *u este plauzi#il, a$adar, ca Maria din 9ang!elie, o fecioară care l-a purtat în p(ntece pDumnezeu, care a priit slaa lui Dumnezeu nu în nor, ci a fost rednică să-+ poarte în p(ntecesău feciorelnic, să fi cunoscut reun #ăr#at% *oe, care a fost rednic să or#ească cu Dumnezeumărturisit că aea să se a#ţină de la neoile conjugale% Moise, după ce +-a auzit pe Dumnezc!em(ndu-l din tufi$, s-a a#ţinut de la relaţii conjugale% )cum, putem noi crede că osif, care a făc

întotdeauna ce este drept, a aut relaţii intime cu Sf(nta Maria după na$terea Domnului<Croma"iu, &ratat la Matei #.1, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan-:ucian adu

KPână implică un timp limitatF


.i lu(ndu-o, n-a cunoscut-o p(nă ce a născut pe /iul ei 'el înt(i *ăscut% )ici eang!elistul a folo

p(nă nu pentru ca să #ănuie$ti că a cunoscut-o după aceea, ci ca să afli că, înainte de na$te/ecioară a fost pe deplin neatinsă de #ăr#at% Dar atunci pentru ce, se poate spune, a folosit cu(ntp(nă<

)deseori Scriptura o#i$nuie$te să facă asta, folosind cu(ntul atunci c(nd e or#a de timpunedeterminate% ată trei eemple% Mai înt(i, c(nd a fost or#a de cora#ia lui *oe, s-a spus: 'or#ul s-a mai întors p(nă ce nu s-a uscat păm(ntul,cu toate că nici după aceea nu s-a mai întors% )l doileor#ind despre Dumnezeu, Scriptura spune: Din eac $i p(nă-n eac "u e$ti;dar prin aceste cuinScriptura nu pune !otare eistenţei lui Dumnezeu, ci dimpotriă% )l treilea: c(nd se #ineeste$

9ang!elia $i se spune: 8a răsări în zilele lui dreptatea $i mulţimea păcii p(nă ce a dispărea lun



asta nu înseamnă că pune o limită acestui frumos corp ceresc% "ot astfel $i aici, folose$te cu(ntp(nă ca să ne arate ceea ce a fost sigur înainte de na$tere, dar în ceea ce prie$te timpul de duna$tere, lasă să se su#înţeleagă% )$adar, este necesar să înăţăm ce ne eplică Matei: că /ecioararămas neatinsă de #ăr#at p(nă la na$tere% ar ceea ce urmează, care este o consecinţă firească eidentă a spuselor precedente $i a celor care au fost cunoscute mai t(rziu, a lăsat-o pe seamînţelegerii tale: că nici c!iar după ce a deenit mamă $i a fost găsită rednică de un nou mod a$a dstrăin de zămislire $i na$tere, nu $i-ar fi putut permite #ăr#atul cel drept să se atingă de ea%

)f8ntul Ioan Hrisostom, 4milii la Matei, 4milia 5,#, traducere pentru DoFolo0ia.ro de Ioan:ucian adu

Ea a ţinut ceea ce lumea nu putea !ă cuprindă


Pe 'el pe care lumea nici nu putea să-+ cuprindă, nici nu era rednică să-l primească, Maria a fo

singura care a putut să-+ tină în mica încăpere a p(ntecelui său% osif a ăzut că aea să răm(fecioară după na$tere% ) ăzut taina stelei care a strălucit deasupra capului copilului, arăt(ndu-+ pacesta magilor care au enit% St(nd alături, a dat mărturie, deoarece era fără grai% )poi, i-a ăzut pmagi aduc(ndu- enerare, d(ndu- darurile lor sfinţite% -a auzit or#it despre cum au enit dăsărit la erusalim, urm(nd steaua, care nu a dispreţuit să slujească oamenilor, pentru a descopeslaa lui Dumnezeu% )$adar, na$terea de negrăit, deasupra măsurii tuturor na$terilor umane, a arădumnezeirea copilului nou născut $i i-a demonstrat lui osif cinstea Mariei, cea care născuse% Daceea a spus eang!elistul: *-a cunoscut-o p(nă ce a născut pe /iul ei 'el înt(i *ăscut% )dică, elcunoscut cine era ea după ce născuse%


rhimandritul %leopa Ilie - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului - De!prenaşterea duhovnicea!că a creştinului



Adevărat, adevărat +ic "ie9 De nu se va na!te cineva din apă !i din Du, nu va putea să intre mpără"ia lui Dumne+eu Ioan #, 5

u#iţi credincio$i, întruc(t cu mila lui Dumnezeu suntem în ajunul prea luminatului praznic *a$terii Domnului, ne-am g(ndit să vorim astă+i despre na!terea noastră cea duovniceasc$ără de aceasta nici un cre!tin nu poate să se m8ntuiască, după cuv8ntul M8ntuitorului ca+ice9 De nu se va na!te cineva din apă !i din Du, nu va putea să intre 7n mpără"ia lDumne+eu Ioan #, 5. /iindcă, ce este născut din trup, trup este, !i ce este născut din Du, Dueste Ioan #, /.

Dar, fra"ii mei, c8nd !i cum primim noi această duovnicească na!tere prin apă !i prin Du*egre$it, această na!tere o primim to"i la )f8ntul *ote+. Dar ce do8ndim noi cre!tinii ortodocprin această na!tere de la )f8ntul *ote+>

nt(i, prin Sf(ntul 1otez suntem ierta"i de păcatul strămo!esc !i ne facem fii ai *isericii l Hristos Efeseni 5, 2/. Prin Sf(ntul 1otez suntem 7mrăca"i 7mpreună cu El la o via"ă nouă omani /, '.Prin Sf(ntul 1otez primim 7naintea )f8ntului Du 7nnoire &it #, 5.Prin Sf(ntul 1otez primim liertatea de a trăi 7n comuniune cu Dumne+eu, odată ce am foi+ăvi"i de păcat !i ne-am făcut roi ai lui Dumne+eu omani /, 22.Prin Sf(ntul 1otez ne-am lepădat de satană $i de toate lucrările lui, după r(nduiala Sf(ntul1otez; ne-am lepădat de omul veci Coloseni #, , am făcut mărturisirea dreptei credin

ne-am făcut fii după dar ai lui Dumne+eu @alateni ', 5 ne-am 7mrăcat cu Hrist@alateni #, 2. .tim cu toţii că eistă un singur 1otez A9feseni =, CB%

Cel ce otea+ă a doua oară pe cel ote+at 7n numele =reasfintei &reimi, acela a doua oarăsti0ne!te pe Hristos, după Sfântul Ioan Dama!chin . )u fost cazuri în 1iserică, c(nd, în edericonomiei, s-a primit #otezul sc!ismaticilor $i c!iar al ereticilor A'anonul 2 al So#orului9cumenicB%



Din cele spuse p8nă aici am arătat despre na!terea duovnicească a cre!tinului prin )f8nt*ote+ !i că 7n *iserica lui Hristos este un sin0ur *ote+. Să or#im acum $i despre alte na$tedu!onice$ti care sunt înainte $i după 1otez, $i în ce condiţii se poate totu$i repeta 1otezul%

(a!terile spirituale dinainte !i de după )f8ntul *ote+ se pot repeta ori de c8te ori este nevoie, spfolosul sufletelor omene!ti.

Care sunt aceste na!teri spirituale care se pot repeta> nt8i este na!terea spirituală care se face prin cuv8nt , prin care se tre+e!te omul la o vianouă 7n Hristos, spre a părăsi păcatele !i credin"a lui rătăcită. 'u acest #otez al cu(ntulSfinţii )postoli, mai înainte de a #oteza pe cate!umenii din păg(ni, $i din iudei, îi trezeaucredinţa cea adeărată în &ristos prin predica cu(ntului lui Dumnezeu%

)$a edem că marele )postol Petru, după pogor(rea Sf(ntului Du!, a propoăduit 9ang!elia erusalim, adeerind despre nierea Domnului $i pogor(rea +ui în iad% Prin această predică crezut în &ristos în acea zi ca la trei mii de suflete $apte 2, '. Gede"i că !i aici credin"a a venprin au+, iar au+ul prin cuv8ntul lui Dumne+eu> După aceasta a urmat !i )f8ntul *ote+ al cel

ce au fost tre+i"i la credin"a 7n Hristos Iisus prin cuv8ntul adevărului. Aceasta a fost o na!teduovnicească 7nainte de primirea )f8ntului *ote+. De această na$tere du!onicească prin auzircu(ntului lui Dumnezeu or#e$te $i Sf(ntul )postol Pael, zic(nd: Căci de a"i avea +eci de mii 7nvă"ători 7n Hristos, totu!i nu ave"i mul"i părin"i. Căci eu v-am născut prin Evan0elie 7n IisuHristos I Corinteni ', 15 , 1 Ioan 1, '.

Dar $i în alt loc Sf(ntul )postol Pael nume$te copii ai săi pe cei ce i-a născut prin cu(nt, zic(n4, copiii mei, pentru care sufăr iară!i durerile na!terii p8nă ce Hristos va lua cip 7n v@alateni ', 1. Mai arată că $i pe nisim l-a născut prin cu(nt c(nd era în temniţă $i în lanţuri

zicea: &e ro0 pe tine pentru fiul meu pe care l-am născut fiind 7n lan"uri, 4nisim $ilimon 1, 16Din aceste mărturii ale Sfintei Scripturi $i din altele pe care nu le mai însemnăm aici pentscurtime, să cunoa$tem că este $i o na!tere spirituală prin cuv8ntul lui Dumne+eu.

nsă, fraţii mei, să !tim că mai este !i a doua na!tere duovnicească ce se face prin &ain)povedaniei !i prin canon de pocăin"ă, numită !i al doilea ote+, după r8nduiala tainelcre!tine!ti.

Deci prin adeărata spoedanie $i pocăinţa cea cu lacrimi se face o na$tere spirituală% Despaceasta +ice Sfântul 0rigorie 2eologul9 :acrimi de pocăin"ă vărs8ndu-se, este asemenea c

ote+ul HeFaimeron, op. C8t., p. 15/. De aceea $i 1iserica rtodoă, a(nd mărturiile SfintScripturi $i ale dumnezeie$tilor Părinţi, înţelege că N )povedania curată este al doilea oteAMolitfelnic, r(nduiala Sfintei SpoedaniiB%

nsă să nu uităm că na!terea duovnicească de la )f8ntul *ote+ prin apă !i prin Du nu se mrepetă, iar na!terea prin cuv8nt, prin spovedanie !i pocăin"ă cu lacrimi o putem face oric8nd esnevoie, spre folosul sufletelor omene!ti, spre 7ndreptarea !i spre luminarea lor. 'ăci daPrea#unul $i Preaînduratul Dumnezeu n-ar fi r(nduit na$terea du!onicească prin spoedaniepocăinţă, cu adeărat nimeni din noi nu ar putea să se m(ntuiască% Căci nici un om nu este fără



păcat 7naintea lui Dumne+eu. De aceea to"i avem nevoie de spovedanie !i pocăin"ă !i facerecanonului.

Este 7ncă !i altă na!tere duovnicească care tot prin spovedanie !i fă0ăduin"ă 7ndreptare se face. Este tunderea 7n monaism sau călu0ăria pe care )fin"ii =ărin"i7n"ele0 ca un al doilea *ote+.

ltimul !i cel mai mare ote+ !i deci na!tere duovnicească este mucenicia, adică ote+

s8n0elui pe care l-au primit to"i martirii care au fost cinui"i !i uci!i pentru credin"a cedreaptă 7n Hristos.

Prin aceste c!ipuri de na$tere du!onicească arătate p(nă aici, $i mai ales prin 1otez $i spoedan*iserica lui Hristos aduce Mirelui ei mare !i nemăsurată mul"ime de suflete, care prin darul mila lui Dumne+eu do8ndesc m8ntuirea !i mo!tenesc 7mpără"ia lui Dumne+eu.)cest adeăr îl arată luminat dumnezeiescul părinte Efrem Sirul, zic(nd: =ocăin"a este dar multă roadă aducător, căci 7n tot felul aduce lucru 7munătă"it lui Dumne+eu. =ocăin"a es"arina mult roditoare care 7n toată vremea se lucrea+ă. =om al vie"ii este, că pe mul"i care amurit prin păcate 7i 7nvia+ă. =ocăin"a +ice păcăto!ilor9 da"i-mi mie 0reutatea păcatelor. Aceas

7mi este mie do8nda pentru fapta. Ai credin"ă> Dă-mi do8nda credin"ei, adică pocăin"aB =rin7nsa se face credin"a ta lucrătoare. A vă+ut Dumne+eu că pe neamul omenesc 7l tulură vră?ma!diavol !i a pus 7mpotriva lui pocăin"a spre cură"ie. Acela 7ndeamnă să păcătuiască, iar pocăineste 0ata să primească pe cel ce păcătuie!te. Gră?ma!ul sile!te pe om să nele0iuiască, iar pocăin7l sfătuie!te să se 7ntoarcă. Acela se sile!te să de+nădă?duiască pe om, iar această năde?de dm8ntuire 7i fă0ăduie!te...

"i! Isaia =roorocul = C8nd te vei 7ntoarce !i vei suspina, atunci te vei m8ntui.

ată îţi aduce ţie mărturie, numai pocăie$te-te% De a suspina cel ce a păcătuit, îndată cu suspinulgreutatea #alaurului a ie$it% =ocăin"a 7l povă"uie!te pe om spre m8ntuire !i atunci nu numai că vsuspina, ci !i lacrimi vei vărsa cu multă durere. Căci sufletul vă+8nd ca pe un tată pe Dumne+eudupă o vreme se porne!te către lacrimi. ;i lacrimi varsă pentru două pricini9 ca să plece pDumne+eu spre iuire ca pe un =ărinte !i să se cură"ească de răutatea !arpelui.

(-ai au+it ce +ice David> )păla-voi 7n toate nop"ile patul meu. nsă înt(i a suspinat $i apolăcrimat% ţi arăt ţie din firea cea prea mare că înt(i se face (nt $i apoi ine ploaia% nt(i tunettrăsne$te $i apoi norii pică ploaie% )cela$i prooroc Daid zice: 4stenit-am 7ntru suspinul me=salm /, /. Iar osteneala suspinului este mul"imea lacrimilor de pocăin"ă% 4steneala suspinul

este durerea inimii. Drept aceea s-a doedit că $i lacrimile se înmulţesc c(nd suspinurile înainpoăţuiesc% Deci nu se cuvine să ne de+nădă?duim de m8ntuire, fra"ilor, av8nd maică pocăin"a Sfântul Efrem Sirul , Cuv8nt pentru pocăin"ă, tomul III, 132#, p. 1- 26.

u#iţi credincio$i, am socotit de cuiinţă să arăt din cuintele Sf(ntului 9frem Sirul c(t de mare es"aina Pocăinţei $i a Spoedaniei $i c(t de mare mulţime de suflete se apropie de Dumnezeu praceastă na$tere du!onicească a adeăratei pocăinţe%

Dumnezeiasca 9ang!elie ne spune că $i 7n cer va fi mai multă ucurie pentru un păcătos care

pocăie!te :uca 15, . ;i dacă pentru unul care se pocăie!te se face at8t de mare ucurie 7n ce



oare c8tă ucurie se face la Dumne+eu pentru nenumărate mul"imi de suflete care se 7ntorc cătEl din toată inima lor> .tim $i din altă mărturie a Sfintei Scripturi că Dumne+eu nu voie!moartea păcătosului, ci să se 7ntoarcă !i să fie viu Ie+eciel 13, 22-#2.

Deci fericiţi $i de trei ori fericiţi sunt acei oameni care se întorc către Dumnezeu cu adeărapocăinţă, părăsind păcatele% Că dacă *ote+ul este spălare de păcate !i sfin"ire pentru om Corinteni /, 11, tot a!a !i pocăin"a adevărată este cură"ire !i spălare de păcate, care face pe o

renăscut !i re7nnoit 7naintea lui Dumne+eu. )ceasta o spune $i Sfântul 0rigorie 2eologul% ;t7ncă !i al cincilea ote+, al lacrimilor, dar este mai ostenicios =salm /, /.

Mare este pocăinţa $i lui Dumnezeu foarte iu#ită, căci oia +ui cu adeărat o face% )ceasta esmasa lui Dumnezeu că printr-însa ine mintea oamenilor% 3ice $i M(ntuitorul: M8ncarea Mea essă fac voia &atălui Meu celui din ceruri. Deci pocăin"a este p8inea lui Dumne+eu cea minunatIar ucatele cele de multe feluri ale lui Dumne+eu sunt 7nfr8narea, postul, prive0ereru0ăciunea 7ntinsă !i supunerea cu smerenie. 'ă de aceasta se îndulce$te Dumnezeu mai mudec(t de celelalte jertfe% 3ice $i Sfântul po!tol Pavel că lucrarea faptelor une este p8in)tăp8nului G% n continuare zice: Drep"ii prin mici fapte une mai mult 7ml8n+esc pe Dumne+e

dec8t unii care lucrea+ă multe. Că nu la faptă prive!te Dumne+eu, ci la punerea 7nainte !i voin"ă. El nu caută la ceea ce se face, ci la os8rdia cu care se săv8r!e!te. Găduva cu ăni!orii, pcei mul"i cu ani de aur i-a iruit. 3ice iară$i Sfântul Efrem9 Mare topitoare este pocăin"fra"ilor, căci prime!te arama !i o scimă 7n aur, plum prime!te !i dă ar0int. ară$i zice: Mafolos a adus oamenilor pocăin"a, că prin ea pe Dumne+eu l facem milostiv. Mare este pocăinpe păm8nt. Că sufletelor se face scară către cer, ridic8ndu-le acolo de unde au că+ut prpăcat... ASf(ntul 9frem Sirul, 'u(nt pentru pocăinţă, tomul , >@2?, p% >JI- 2HIB%

u#iţi credincio$i,

Duminica de astăzi este numită N Duminica dinaintea (a!terii Domnului G% Ea are rolul de a npre0ăti duovnice!te pentru marele pra+nic al ntrupării $iului lui Dumne+eu din $ecioaMaria, 7n pe!tera din *etleem, pentru m8ntuirea lumii.

Cea mai ună pre0ătire a cre!tinilor !i a noastră pentru 7nt8mpinarea M8ntuitorului espocăin"a, mărturisirea cu căin"ă a păcatelor !i 7nceperea unei vie"i duovnice!ti noi 7n IisHristos.

Iată Mesia vine, $iul lui Dumne+eu este trimis de &atăl 7n lume, fecioara Maria cu ătr8nul Ioscaută loc de na!tere 7n *etleem dar nu 0ăse!te. )teaua se pre0ăte!te să răsară pe cerul lumi

Aran0elul @avriil, care a slu?it la taina ntrupării, se ucură. :umea a!teaptă, diavolii cutremură, iar lumea se pre0ăte!te suflete!te să primească pe =runcul Iisus.

Dar noi, fra"ii mei, cum ne pre0ătim să primim pe Hristos> Gine 7n lume Domnul păcii, va afEl loc de odină 7n inimile noastre> 4are noi ne-am 7mpăcat prin pocăin"ă cu Dumne+eu fiecare unul cu altul prin iertare>

Gine la noi M8ntuitorul lumii, să 7mpace popoarele, să lini!tească min"ile, să spele păcatele !i sm8ntuiască sufletele noastre, dar noi oare ne-am pre0ătit să-: primim pe Hristos> (e-a

mărturisit păcatele la duovnic> Am pl8ns pentru ele> Am făcut canonul cuvenit> (e-am 7nno



duovnice!te prin ru0ăciune, prin milostenie !i 7mpăcare> (e-am unit cu Hristos prin )f8nmpărtă!anie> )au tot am8năm pocăin"a p8nă va veni fără veste vremea sf8r!itului>

$ecioara Maria a 0ăsit loc de na!tere $iului lui Dumne+eu, 7n pe!tera din *etleem, că nimeni na vrut s-o primească. 4are noi ne-am pre0ătit să-: 0ă+duim pe Hristos 7n inimile noastre> Dar nu intră să se sălă$luiască în inimile pline de ură, de răutate, de m(ndrie $i desfr(nare% &ristos nintră în casele unde stăp(ne$te #eţia, uciderea de copii, desfr(ul $i necredinţa% &ristos nu se na$

prin Du!ul Sf(nt în inimile ro#ite de patimi $i mai ales de du!ul m(ndriei $i al deznădejdii%)$adar, fraţii mei, să ne pre0ătim că vine Hristos 7n lume s-o 7mpace !i s-o 7nnoiască, căci lumenu mai poate trăi fără El.

Gine 7n casele !i inimile noastre să ne nască din nou, să ne ierte păcatele să ne dăruiască &rup!i )8n0ele )ău, să ne prefacă inima 7mpietrită 7n *iserica vie, 7n altar de ru0ăciune !i de ?ertfă.

Deci, nimeni să nu fie trist $i tul#urat0 *imeni să nu- înc!idă u$a sufletului său% *imeni să nu mzacă în #eţii $i desfr(u, în nepăsare $i necredinţă% 'i să ne cură"im !i să ne 7mpăcăm, să ne 7nnoi

duovnice!te !i 7mpăc8ndu-ne unii cu al"ii, 7mpreună cu 7n0erii să c8ntăm9 N Hristos se na!slăvi"i-: Hristos din ceruri, 7nt8mpina"i-: Hristos pe păm8nt, 7năl"a"i-vă. C8nta"i Domnului tpăm8ntulBG

Ami

Sfântul Ioan 0ură de ur & 1milia I - 2âlcuire la genealogia Domnului Ii!u! 3ri!to!

Cartea na!terii lui Iisus, $iul lui David, fiul lui Avraam Mt. 1,1



Multora li se pare că 9ang!elia este foarte u$or de înţeles $i că numai profeţii sunt grei% )ceaspărere pot să o ai#ă numai cei care nu-$i dau seama de ad(ncimea ideilor cuprinse în 9ang!elPentru aceea ă rog să mă urmăriţi cu multă atenţie, pentru ca a(nd conducător pe &ristos, intrăm în oceanul celor scrise în 9ang!elie%

Dar pentru ca să înţelegeţi mai u$or cuintele mele, ă cer $i mă rog - lucru pe care l-am făcut $i t(lcuirea celorlalte cărţi ale Sfintei Scripturi - să citiţi mai dinainte pericopa eang!elică pe care

t(lcuiesc, pentru ca citirea mai dinainte a pericopei să fie desc!izătoare de drum cuno$tinţei, acum a făcut eunucul A/apt% @,25-?JB% Dacă eţi face a$a, îmi a fi $i mie mai u$oară t(lcuirea% 'multe sunt locurile grele de înţeles din 9ang!elia lui Matei $i se înt(lnesc la tot pasul%

Iată ciar 7n primul capitol al Evan0eliei c8te locuri 0rele de de+le0at sunt 9

n primul loc9 pentru care pricină se face 0enealo0ia lui Iosif, care n-a fost tatăl l Hristos>

n al doilea loc9 de unde !tim că Hristos )e po0oară din neamul lui David, odată ce nsunt necunoscu"i strămo!ii Mariei, din care )-a născut Hristos>

ü n al treilea loc9 pentru ce se face 0enealo0ia lui Iosif, care n-a contriuit cu nimic

na!terea lui Hristos, iar $ecioarei, care a fost mama, nu i se arată părin"ii, unicii strămo!ii>

ü n afară de asta, merită să cercetăm !i aceea9 pentru ce se amintesc 7n această 0enealo0!i femei, odată ce 0enealo0ia este făcută prin ăra"i>

Dar de reme ce a !otăr(t a$a, atunci pentru ce n-a amintit de toate femeile, ci a trecut su# tăcere pfemeile estite pentru iaţa lor curată, de pildă pe Sarra, pe e#eca $i pe altele asemenea lor, $amintit de femeile estite ca păcătoase, de pildă: desfr(nate, adultere, femei născute din căsătonelegitime, femei de alt neam, păg(ne< 'ă a amintit de neasta lui 7rie, de "amare, de a!a $i

ut, dintre care una era de alt neam, alta desfr(nată, alta s-a culcat cu socrul ei; $i aceasta din urmn-a făcut-o pe temeiul legii căsătoriei, ci a trăit cu socrul ei prin în$elăciune, d(ndu-se dredesfr(nată, iar pe femeia lui 7rie o cunoa$te toată lumea din pricina grozăiei păcatului ei% 'u toaacestea, eang!elistul Matei a lăsat la o parte pe toate celelalte femei $i a pus în genealogia l&ristos numai pe acestea% Dacă tre#uie să amintească de femei, apoi tre#uie să le amintească toate; dar dacă nu tre#uia să le amintească pe toate, ci numai pe unele, atunci ar fi tre#uit să amintească pe cele estite prin irtutea lor, nu pe cele estite prin păcatelor lor%

8edeţi, dar, de c(tă luare aminte, de c(tă cercetare aem neoie c!iar în primul capitol 9ang!eliei lui Matei, cu toate că pare mai clar dec(t toate celelalte capitole, iar multora poate căse pare c!iar de prisos, deoarece în el este or#a numai de în$irarea unor nume% n afară de aceasmerită să fie cercetată $i aceea pentru ce Matei a lăsat de o parte trei împăraţi A!azia, oas)masia; 2 Pral% cap% 2>-2CB< Dacă a trecut cu ederea numele lor, pentru că erau foanecredincio$i, atunci ar fi tre#uit să nu amintească nici pe alţii tot at(t de necredincio$i%

'apitolul înt(i mai pune încă o pro#lemă: Matei spune că sunt patrusprezece neamuri, dar în treilea $ir de neamuri nu sunt patrusprezece neamuri% )poi, pentru care pricină +uca dă alte numnu numai pe ale acelora$i, ci c!iar cu mult mai multe, iar Matei dimpotriă dă $i mai puţine numealte nume, de$i $i el î$i termină genealogia cu osif, ca $i +uca%



8edeţi, dar, c(tă luare aminte tre#uie să aem nu numai în dezlegarea acestor pro#leme, dar $i cunoa$terea locurilor grele ce tre#uie dezlegate% 'ă nici nu este puţin lucru să poţi descoperi locurgrele de dezlegat%

7n alt loc greu este $i acesta: cum se face că Elisaeta, care era din semin"ia lui :evi, era rudă cMaria>

Dar ca să nu ă încarc memoria cu prea multe lucruri, oi opri aici cu(ntul meu% 8ă este de ajunpentru trezirea atenţiei oastre c!iar $i numai cunoa$terea acestor pro#leme ridicate de capitoînt(i al 9ang!eliei lui Matei% Dar dacă doriţi să cunoa$teţi $i dezlegarea acestora apoi ă las ca să !otăr(ţi, înainte de a începe eu or#irea% Dacă oi edea că sunteţi cu mintea trează $i că doriţi cunoa$teţi, atunci oi încerca să dau $i dezlegarea; dar dacă oi edea că oi căscaţi $i ă uitaţi altă parte, oi ascunde $i pro#lemele $i dezlegarea lor, plec(ndu-mă legii dumnezeie$ti, care spun(u da"i cele sfinte c8inilor, nici nu arunca"i măr0ăritarele voastre 7naintea porcilor, ca să nu calce 7n picioare Mt. ,/.

- Dar cine-i cel ce le calcă 7n picioare> 'el ce nu socote$te de preţ cuintele Scripturii, cel ce nu respectă%- ;i cine-i at8t de ticălos 7nc8t să nu respecte cuvintele )cripturii, să nu le socotească mai de prca orice>- 'ine< 'el ce nu dă at(ta timp cuintelor Scripturii c(t femeilor desfr(nate din teatrele satanice% 'mulţi oameni î$i pierd toată ziua la teatru $i din pricina acestei pierderi de$arte dereme, neglijează multe tre#uri de-ale gospodăriei; prind iute $i precis tot ce aud $i ţin minte cele auzispre ătămarea propriului lor suflet%

Aici 7n iserică vore!te Dumne+eu !i oamenii nu vor să răm8nă nici c8tăva vreme. Din pricinasta nu mai avem nici o părtă!ie cu Cerul, iar vie"uirea noastră cre!tină se măr0ine!te numai cuvinte. Din pricina asta Dumne+eu ne-a amenin"at cu iadul, nu ca să ne arunce 7n el, ci ca să n7nduplece să fu0im de această cumplită tiranie. (oi, 7nsă, facem cu totul dimpotrivă !i aler0ăm fiecare +i pe drumul ce duce la iad. Dar Dumne+eu ne porunce!te nu numai să au+im, ci să facem cele spuse noi, 7nsă, nu vrem nici să le au+im. Spune-mi, te rog, c(nd om face ce ni sporuncit, c(nd om să(r$i faptele pe care ni le cere, c(nd nici cuintele pe care ni le spuDumnezeu nu rem să le auzim, ci ni se pare apăsătoare $i plicticoasă predica, de$i e foarte scurtă<

(oi 7n!ine, c8nd vedem că cei din ?urul nostru nu ne dau aten"ie c8nd vorim despre lucru

oi!nuite, spunem că purtarea lor este o insultă, dar nu socotim, oare, că-: m8niem pDumne+eu, c8nd El ne vore!te despre lucuri at8t de mari, iar noi nu dăm aten"ie spuselor :ui ne uităm 7n altă parte> 7n #ătr(n, care a călătorit mult, poate să ne spună cu de-amănuntul despdepărtarea, poziţia $i înfăţi$area ora$elor pe care le-a ăzut, poate să ne or#ească despre porturipieţe% (oi, 7nsă, nu cunoa!tem nici la ce depărtare de noi se 0ăse!te cetatea cea din ceruri. Dacam !ti care e distan"a, poate ne-am da osteneala să-i scurtăm lun0imea. (u-i at8t de departe dnoi cetatea aceea c8t e de departe cerul de păm8nt. Dacă ne tr8ndăvim este cu mult mai departdar dacă ne s8r0uim, a?un0em 7n scurtă vreme la por"ile ei. =entru că distan"a aceasta nu măsoară cu măsurătorile de pe păm8nt, ci cu sufletul !i cu purtarea.



'uno$ti, dragul meu, cu de-amănuntul istoria lumii, pe cea nouă, pe cea ec!e $i pe cea străec!poţi enumera stăp(nitorii su# care ai luat mai înainte parte la răz#oaie, poţi enumera pe ar#itluptelor atletice, pe îningătorii în lupte, pe generali, care nu-ţi sunt de nici un folos% Dar nici 7n vnu te-ai 08ndit vreodată să !tii cine este stăp8n 7n cetatea cea cerească sau să $tii cine este primsau al doilea sau al treilea sau să $tii de c(tă reme este fiecare acolo sau să $tii ce-a lucrat $i cefăcut fiecare% *u rei să te interesezi de legiuirile acestei cetăţi $i nici nu rei să le asculţi de ţi spune altul% )pune-mi, te ro0, cum te mai a!tep"i să do8nde!ti unătă"ile fă0ăduite, c8nd nici n

ascul"i cele ce "i se spun> Dacă n-am ascultat mai înainte, să ascultăm acum% 'ă, de a rDumnezeu, om intra într-o cetate de aur, #a mai de preţ dec(t aurul% Să-i cunoa$tem #ine temeliei, să-i cunoa$tem porţile #ătute în safire $i mărgăritare% 'ă aem un foarte #un conducător, Matei% Prin poarta lui intrăm acum $i aem neoie de multă luare aminte% Dacă a edea pe cinecă nu-i atent, îl scoate îndată afară din cetate% 'ă-i cetate împărătească, cetate estită% *u-i precucetăţile noastre, împărţite în piaţă $i palate împărăte$ti% *u0 )colo peste tot numai palate împărăte$)ă descidem dar por"ile min"ii, să descidem au+ul !i pă!ind cu multă frică 7n pridvor, să n7ncinăm mpăratului cetă"ii.

singură priire aruncată în acea cetate ne încremene$te de uimire% )cum porţile cetăţii ne su

încuiate; dar c(nd le om edea desc!ise atunci om edea că tot interiorul cetăţii este strălucitor fulgerul% 'ă acest ame$, călăuzit de oc!ii Du!ului, făgăduie$te să-ţi arate totul; unde stă mpăratucare sunt osta$ii care sunt alăturea de 9l, unde stau îngerii, unde stau ar!ang!elii, care este loc!otăr(t, în acest ora$, noilor cetăţeni $i care este drumul care duce acolo; ce loc au primit primcetăţeni, cei de după ei $i cei de mai t(rziu; în c(te cete se împart locuitorii ora$ului, cine formeasenatul $i c(te feluri de dregători sunt%

Să nu intrăm cu zgomot $i tul#urare, ci cu tainică tăcere% Dacă în teatru se face tăcere mare c(nd citesc scrisorile împăratului, cu mult mai lini$tiţi tre#uie să stăm toţi în cetatea aceasta $i să ae

treze $i sufletele $i urec!ile% *u se or citi scrisorile unui stăp(n păm(ntesc, ci ale Stăp(nulîngerilor%

Dacă astfel ne vom r8ndui sufletele noastre, 7nsu!i arul Duului ne va călău+i pas cu pas, voa?un0e la tronul 7mpărătesc !i vom do8ndi toate unătă"ile, cu arul !i cu iuirea de oameniDomnului nostru Iisus Hristos, Căruia i se cuvine slava !i puterea 7mpreună cu &atăl !i c)f8ntul Du, acum !i pururea !i 7n vecii vecilor.

Ami



Sfântul Ioan 0ură de ur & 1milia II - 2âlcuire la genealogia Domnului Ii!u! 3ri!to!

Cartea na!terii lui Iisus, $iul lui David, fiul lui Avraam Mt. 1,1

8ă mai amintiţi, oare, de sfatul pe care i l-am dat mai înainte, rug(ndu-ă să ascultaţi în ad(ntăcere $i cu tainică lini$te tot ce ă oi spune< 'ă azi am de g(nd să pă$esc în sfintele pridoare a9ang!eliei lui Matei% De aceea -am $i amintit de sfatul dat%



'(nd iudeii au tre#uit să se apropie de muntele în flăcări, de foc, de ceaţă, de întuneric $i de furtunAes% >J,>@B, dar mai #ine spus, c(nd nici nu li s-a îngăduit să se apropie de munte, ci să audă $i adă muntele $i pe toate celelalte de departe, au primit poruncă să se a#ţină de la femei cu trei zînainte $i să-$i spele !ainele; $i toţi erau cuprin$i de spaimă $i cutremur; $i Moise împreună ciudeii% Apoi cu mult mai mult noi, care avem să au+im cuvinte at8t de 7nalte, noi care nu stăm ciudeii departe de un munte ce fume0ă, ci avem să intrăm ciar 7n cer, cu mult mai mult n

treuie să arătăm mai mare filo+ofie, nu spăl8ndu-ne ainele, ci cură"indu-ne 7mrăcămintesufletului !i depărt8ndu-ne de orice amestec lumesc. (u ve"i vedea acum nici cea"ă, nici fum, nifurtună, ci ciar pe 7mpărat st8nd pe tronul acelei ne0răite slave ve"i vedea pe 7n0eri !i paran0eli alături de El ve"i vedea popoare de sfin"i 7n nenumărate cete.

)$a este cetatea lui Dumnezeu0 n ea este 1iserica celor înt(i născuţi, du!urile drepţilor, adunarsăr#ătorească a îngerilor, s(ngele iz#ăitor al Domnului, prin care toate s-au unit: cerul a primit cele de pe păm(nt, păm(ntul a primit pe cele din cer, iar pacea de mult dorită de îngeri $i de sfinţia împlinit% n această cetate se înalţă strălucitorul $i slăitul semn de #iruinţă al crucii, prăzile răz#oi ale lui &ristos, p(rga firii noastre, trofeele împăratului nostru% Pe toate le om cunoa$te cu d

amănuntul din 9ang!elie%

Dacă mă eţi urmări cu lini$te $i cu cuenită luare aminte oi putea să ă plim# peste tot $i să arăt unde zace, trasă în ţeapă, moartea, unde este sp(nzurat păcatul, unde se găsesc multele minunatele trofee ale acestui răz#oi, ale acestei lupte% 8eţi edea acolo $i pe tiran legat, urmat mulţimea prin$ilor de răz#oi; eţi edea acropola, de pe care acel demon spurcat ataca pe toţi mînainte; eţi edea ascunzătorile $i pe$terile t(l!arului acum sparte $i desc!ise, pentru că mpăratuintrat $i în ele%

Să nu i se pară, iu#iţilor, o#ositoare plim#area0 Dacă -ar poesti cinea de un răz#oi purtat oameni, de trofeele $i ictoriile lui, aţi uita $i de m(ncare $i de #ăutură de dragul acelei poesti9ste într-adeăr plăcută poestirea aceea, dar cu mult mai plăcută este poestirea luptei duse &ristos0

@8nde!te-te, iuite, c8te lucruri minunate ai de au+itB Ai să au+i că Dumne+eu, scul8ndu-)e dpe tronurile )ale 7mpărăte!ti, a venit din cer pe păm8nt, )-a po0or8t ciar !i 7n iad, st8nd 7n lin7nt8i de ătaie ai să au+i că diavolul I s-a 7mpotrivit, dar, mai ine spus, nu s-a 7mpotrivit numunui Dumne+eu, ci unui Dumne+eu ascuns 7n fire omenească. ;i lucru minunat este că vvedea, prin moarte, iruită moartea prin lestem, lestemul nimicit iar prin armele prin ca

diavolul iruia, prin acelea i s-a surpat tirania lui.

Să ne de$teptăm deci, să nu dormim0 ată ăd că porţile ni se desc!id0 Să intrăm cu #ună r(nduia$i cu cutremur% Pă$im c!iar în pridor%- ;i care-i pridvorul> Iată-l9 Cartea na!terii lui Iisus, $iul lui David, $iul lui Avraam.- Ce spui> (e-ai fă0ăduit că ne vore!ti de nul-(ăscut $iul lui Dumne+eu !i ne pomene!ti dDavid, un om care a trăit cu nenumărate 0enera"ii 7nainte, spun8ndu-ne că el este tată !i strămal lui Iisus Hristos>- A!teaptăB (u căuta să afli totul dintr-odată, ci cu ini!orul !i 7ncetul cu 7ncetulB E!ti 7ncă p

treptele pridvoruluiB =entru ce te 0răe!ti să intri 7n locuri 7n care nu po"i 7ncă intra> (-ai vă+



ine nici pe toate cele dinafarăB Că n-am să-"i voresc de na!terea :ui din ve!nicie, dar, mai inspus, nici de na!terea :ui 7n timp că !i aceasta-i ne7n"eleasă !i cu neputin"ă de spus prin cuv8n)$a a grăit, mai înainte de mine, $i profetul saia% Proorocind patimile lui &ristos $i marea +purtare de grijă pentru lume $i minun(ndu-se cine este $i ce a ajuns $i p(nă unde S-a pogor(tstrigat, tare $i strălucit, zic(nd a$a: ;i neamul :ui cine-l va spune> Isaia 5#,3.

Dar nu despre na$terea cea din e$nicie ne este acum cu(ntul, ci despre na$terea lui de jos, de

păm(nt, care a aut nenumăraţi martori% .i oi or#i de ea a$a cum mi-a dat putere !arul Du!ului or#esc% 'ă nici de na$terea +ui de pe păm(nt nu se poate or#i cu toată claritatea, că $i ea esplină de spaimă $i cutremur% &otu!i să nu socote!ti că ai să au+i lucuri de mică 7nsemnătate, c8nau+i că am să-"i voresc de na!terea cea de pe păm8ntB Dimpotrivă, de!teaptă-"i minte7nfrico!ea+ă-te 7ndată, c8nd au+i că Dumne+eu pe păm8nt )-a po0or8tB At8t de minunată !i dneoi!nuită a fost venirea )a, că 7n0erii dăn"uiau !i vesteau ucuria adusă omenirii, iar profe7ncă de demult se spăim8ntau că Dumne+eu pe păm8nt )-a arătat !i cu oamenii 7mpreunălocuit *aru #,#3.

Da, este un lucru cu totul neo#i$nuit că Dumnezeu 'el negrăit, 'el netălmăcit, 'el neînţeles, '

asemenea "atălui, a primit să ină pe păm(nt din p(ntece fecioresc, a primit să Se nască din feme$i să ai#ă strămo$i pe Daid $i pe )raam% Dar pentru ce spun pe Daid $i pe )raam< +ucru plin totul de spaimă $i uimire este că a aut strămo$i pe acele femei păcătoase despre care am or#it mînainte% '(nd auzi acestea, ridică capul sus0 *u te g(ndi la cea umilitor% Dimpotriă, minuneazăcă, fiind /iu al Dumnezeului celui fără de început $i adeărat /iu, a primit să audă spunîndu--se /al lui Daid, pentru ca pe tine să te facă fiu al lui Dumnezeu0 ) primit să Se facă ro# "atălui, pentca ţie, ro#ului, să-ţi facă "ată pe Stăp(nul%

)i ăzut c!iar din primele cuinte ale 9ang!eliei cum sunt 9ang!eliile0 Dacă te îndoie$ti că ai

ajungi fiu al lui Dumnezeu, atunci încredinţează-te de aceasta prin aceea că /iul lui Dumnezeu Sfăcut /iul al mului% =entru că este cu mult mai 0reu pentru mintea omenească să 7n"elea0ă Dumne+eu )-a făcut om, dec8t să 7n"elea0ă ca omul să a?un0ă fiu al lui Dumne+eu. A!adar c8nau+i că $iul lui Dumne+eu este $iu al lui David !i al lui Avraam, nu te 7ndoi că !i tu, fiu al luAdam, vei fi fiu al lui Dumne+eu. Că $iul lui Dumne+eu nu )-ar fi smerit 7n +adar !i 7n de!eat8t de mult, dacă n-ar fi vrut să ne 7nal"e pe noi. )-a născut după trup, ca tu să te na!ti dupDu )-a născut din femeie, ca tu să 7ncete+i de a mai fi fiu al femeii. =entru aceasta $iul lDumne+eu a avut o 7ndoită na!tere9 una asemenea nouă, !i alta mai presus de noi. =entru că )născut din femeie, )e aseamănă cu noi dar pentru că nu )-a născut nici din s8n0e, nici divoin"a trupului sau a ăratului n.1,1#, ci de la Duul )f8nt, ne arată na!terea cea mai presu

de noi, na!terea cea viitoare, pe care ne-o va dărui nouă de la Duul. "oate celelalte fapte a/iului lui Dumnezeu au fost la fel% *ote+ul Domnului de pildă. Avea !i ceva veci, dar avea !i cenou. *ote+area :ui de către profet a arătat veciul, iar po0or8rea Duului a vădit noul. Dupcum un om care stă la mi?loc 7ntre doi oameni !i une!te pe ace!tia 7ntin+8ndu-!i m8inile !i spunul !i spre altul, tot astfel !i $iul lui Dumne+eu a unit firea cea vece cu cea nouă, firedumne+eiască cu cea omenească, pe cele ale :ui cu cele ale noastre.

)i ăzut c(t de străfulgerătoare este cetatea în care ai să intri< )i ăzut c(tă strălucire au c!iprimele cuinte ale 9ang!eliei< )i ăzut că s-a arătat pe mpărat, ca într-o ta#ără îm#răcat

acela$i trup ca $i tine< .tii doar că, în ta#ără, împăratul nu poartă totdeauna semnele demnităţii sa



dez#racă purpura, dă jos de pe cap coroana $i îm#racă adeseori !aină de osta$; face asta ca să nu frecunoscut, ca să nu atragă pe du$mani asupra sa% mpăratul nostru dimpotriă: îm#racă trupnostru cu totul pentru alt scop: rea să fie necunoscut, să nu facă pe du$man să fugă de luptă $i să tul#ure pe osta$ii Săi% 'ă mpăratul nostru a căutat să m(ntuie, nu să înspăim(nte% n pricinaceasta Evan0elia ciar de la 7nceput :-a numit cu acest nume, spun8ndu-I Iisus. (umele Iisnu este un nume elinesc, ci eraic, care t8lcuit 7n lima 0reacă 7nseamnă )otir , adică M8ntuito!i se nume!te M8ntuitor, pentru că a m8ntuit pe poporul )ău.

Ai vă+ut cum evan0elistul Matei a 7naripat pe ascultător, de!i a rostit cuvinte foarte cunoscutAi vă+ut cum prin ele ne-a făcut să ne 08ndim la lucruri pe care nici nu le ănuiam> (umele Iisus !i de M8ntuitor erau foarte cunoscute la iudei. .i pentru că faptele iitoare ale Domnulisus aeau să fie neo#i$nuite, de aceea numele acesta a fost purtat $i de altul, de isus al lui *aprenc!ipuire a Domnului isus, ca de la nceput să se înlăture orice tul#urare ce ar fi pututproocată de un nume nou% n Scriptură se spune că isus al lui *ei, urm(nd lui Moise, a dus poporul iudeu în păm(ntul făgăduinţei% )ceasta e prenc!ipuire% ată acum $i faptul0

Iisus al lui (avi a dus pe poporul iudeu 7n păm8ntul fă0ăduin"ei

Domnul Iisus a dus pe poporul )ău 7n cer !i la unătă"ile cele cere!ti. Iisus al lui (avi, după moartea lui Moise, Domnul Iisus, după 7ncetarea le0ii. Acela, conducător de popor, acesta, 7mpărat.

Dar ca nu cumva c8nd au+i numele Iisus să te rătăce!ti din pricina acestui nume, evan0elistMatei a adău0at9 Iisus Hristos, $iul lui David. Celălalt Iisus nu era din semin"ia lui David, din altă semin"ie.

Dar pentru care pricină evan0elistul nume!te Evan0elia sa Cartea na!terii lui Iisus HristosDoar nu cuprinde numai na!terea, ci toată iconomia m8ntuirii neamului omenescB =entru na!terea lui Iisus este capul 7ntre0ii iconomii a n8ntuirii, pentru că este 7nceputul !i rădăcintuturor unătă"ilor date nouă. După cum Moise î$i intitulează cartea sa N'artea cerului $ipăm(ntuluiG A/ac% 2,=B, de$i nu or#e$te numai de cer $i de păm(nt, ci $i de cele ce sunt în ele, tastfel $i Matei a dat numele căr"ii sale de la capul faptelor istorisite 7n ea. :ucru plin de uimirmai presus de năde?de !i de a!teptare este că Dumne+eu )-a făcut om. dată să(r$it acest lucrtoate celelalte decurg logic $i firesc%

- Dar pentru ce evan0elistul a spus 7nt8i9 $iul lui David !i apoi $iul lui Avraam > *-a spa$a pentru că eang!elistul nu oia, a$a cum socot unii, să facă genealogia lui isus c!iar de )dam% )r fi făcut la fel ca $i +uca% Matei însă procedează altfel%

Dar pentru ce l-a pus mai 7nt8i pe David> =entru că David era pe u+ele tuturora !i din pricinrenumelui său, !i din pricina timpului nu murise demult, ca Avraam. Am8ndurora le dădusDumne+eu - !i lui Avraam !i lui David - fă0ădui"a că din ei )e va na!te M8ntuitorul dar Matei pus în urmă pe )raam pentru că era mai ec!i, iar pe Daid l-a pus la început pentru că era iu mintea poporului $i pe #uzele tuturora% '!iar iudeii spuneau: 4are nu din săm8n"a lui Daviddin ora!ul *etleem, de unde era David, avea să vină Hristos> n.,'2



*imeni nu-+ numea pe &ristos /iul lui )raam, ci toţi l numeau /iul lui Daid% 'ă Daid era, ducum am spus, în mintea tuturora $i din pricină că a trăit în urma lui )raam, dar $i din pricină căfost împărat, de asta $i iudeii $i Dumnezeu pomenesc $i numele lui Daid c(nd or#esc de toîmpăraţii de mai t(rziu, pe care îi preţuiau% ezec!iel $i alţi profeţi spuneau iudeilor că Daid a e$i a înia; negre$it profeţii nu or#eau de cel mort, ci de cei care or merge pe urmele irtuţilor lDaid% Dumnezeu spunea lui ezec!ia: Goi apăra cetatea aceasta pentru Mine !i pentru Davi

roul Meu IG e0i 1,#'. +a fel lui Solomon i-a spus că nu-i a împărţi împărăţia în timpdomniei lui, din pricina lui Daid A egi% >>,?=B% Da, mare a fost slaa lui Daid $i la oameni, la Dumnezeu0 =entru asta deci evan0elistul Matei 7ncepe 0enealo0ia cu David, pentru că emai cunoscut, iar pe Avraam 7l pomene!te după David. ;i pentru că a adresat iudelor Evan0elsa, a socotit de prisos să urce mai sus 0enealo0ia. Că ace!ti doi ăra"i erau mai cu seamadmira"i de iudei unul ca profet !i 7mpărat, altul ca patriar !i profet.

)$ putea fi între#at: Dar de unde !tim că Iisus este din neamul lui David> Dacă Iisus nu )născut din ărat, ci numai din femeie !i dacă nu se face 0enealo0ia $ecioarei, de unde !tim ceste strănepot al lu David> Două sunt deci pro#lemele care se pun% Prima: pentru ce nu se fa

0enealo0ia mamei> ) doua: pentru ce Iosif, care n-a fost tatăl lui Iisus, este pomenit !i de Mat!i de :uca> Prima pare necesară, a doua, de prisos% Despre care, dar, treuie să voresc mai 7nt8(e0re!it despre aceea că $ecioara se cooară din David. Dar cum vom !ti că se cooară dDavid> Ascultă pe Dumne+eu, Care-i spune lui @avriil să se după la o $ecioară din casa neamul lui David, lo0odită cu un ărat care se numea Iosif :c. 1,2. Ce răspuns mai cldec8t aceste vrei c8nd afli că $ecioara era din casa !i neamul lui David>

"ot din aceste cuinte se ede apoi că $i osif era tot din casa $i neamul lui Daid% +egea poruncsă nu se facă căsătorie cu altcinea, ci numai cu cinea din aceea$i seminţie% Patriar!ul aco a sp

mai dinainte că M(ntuitorul Se a ridica din seminţia lui uda, grăind a$a: (u va lipsi domn dIuda, nici povă"uitor din coapsele lui p8nă la venirea Celui Căruia i este pre0ătit sceptruAcesta va fi a!teptarea neamurilor $ac. ',16.

=rofe"ia aceasta, mi se poate spune, arată numai at8t9 că Iisus este din semin"ia lui Iuda, dnicidecum că era !i din neamul lui David iar 7n semin"ia lui Iuda nu era numai neamul luDavid, ci !i alte multe neamuri se poate, dar, ca Iisus să fie din semin"ia lui Iuda, dar nu !i dneamul lui David.

- Dar, ca să nu spui a$a, eang!elistul îţi curmă această #ănuială, zic(nd că isus era Ndin casa $i d

neamul lui DaidG% ar dacă rei să afli acest lucru $i din altă parte, nu-mi lipsesc doezile% :e0inter+icea nu numai căsătoriile cu cineva din altă semin"ie, dar ciar !i cu cineva din alfamilie, adică din alt neam. Deci dacă raportăm cuintele de la +uca Ndin casa $i neamul lui Daila /ecioară, am răspuns la între#are; dacă le raportăm la osif, prin osif aem acela$i răspunanume că isus era din neamul lui Daid% Dacă osif era Ndin casa $i din neamul lui DaidG, aplegea îl o#liga să nu ia femeie din altă casă $i din alt neam, ci din acela din care era $i el%

- Dar dacă a călcat le0ea> Matei, ca să nu spui asta, "i-o ia 7nainte, mărturisind că Iosif era dreMt. 1,1 iar odată ce 7i cuno!ti virtutea, !tii că n-a călcat le0ea. Ar fi putut, oare, să calce le0e

m8nat de plăcere, un ărat at8t de iuitor de oameni !i at8t de lipsit de pasiune, ca Iosif, 7nc8



ciar silit de ănuială, să nu vrea să pedepsească pe $ecioară> 4mul care s-a ridicat cu mintemai presus de le0e - că otăr8rea lui de a o lăsa pe $ecioară !i a o lăsa 7ntru ascuns erotăr8rea unui om care s-a ridicat cu mintea mai presus de le0e - ar fi putut săv8r!i, oare,faptă 7mpotriva le0ii, mai cu seamă atunci c8nd nici o pricină nu-l silea> Deci din cele spuse vede că $ecioara era din neamul lui David.

Dar neapărat treuie să spun acum pentru care pricină evan0elistul n-a făcut 0enealo0

$ecioarei, ci pe a lui Iosif. =entru ce> (u era oiceiul la iudei să se facă 0enealo0ia femeiloDeci ca să ţină o#iceiul iudaic $i să nu se pară că de la primele cuinte ale 9ang!eliei nu spunadeărul $i totu$i să ne facă nouă cunoscută pe /ecioară, eang!elistul a trecut su# tăcere strămo$ii ei $i a făcut numai genealogia lui osif% Dacă ar fi făcut genealogia /ecioarei ar fi dat să creadă că face inoaţii; iar dacă ar fi trecut su# tăcere pe osif, n-am fi cunoscut pe strămo$/ecioarei% Dar ca să aflăm de Maria cine este, din ce neam se trage $i totu$i să nu strice o#iceiuriMatei a făcut genealogia logodnicului ei $i a arătat că era din casa lui Daid% dată demonstrat osif se pogoară din casa lui Daid este demonstrat $i aceea că $i /ecioara este tot din aceea$i casdin pricină că dreptul osif n-ar fi suferit, după cum am mai spus, să se logodească cu o femeie daltă casă $i din altă familie%

9ste însă $i un alt moti, mai tainic, pentru care au fost trecuţi su# tăcere strămo$ii /ecioarei% Dnu-i timpul să descopăr aceasta acum, pentru că sunt multe de spus%

De aceea, oprind aici cu(ntul despre cele cercetate p(nă acum, să ţineţi #ine minte cele ce -aspus% De pildă: pentru ce 7n 0enealo0ie a fost pus David 7naintea lui Avraam pentru ce Matei !inumit Evan0elia sa Cartea na!terii pentru ce a spus9 a lui Iisus Hristos pentru cna!terea :ui este !i la fel, dar nu !i la fel cu a oamenilor pe ce dove+i ne 7ntemeiem că Mareste din casa lui David pentru ce a făcut Matei 0enealo0ia lui Iosif !i au fost trecu"i su tăce

strămo!ii Mariei.

Sfântul Ioan 0ură de ur & 1milia III - 2âlcuire la genealogia Domnului Ii!u! 3ri!to!



Cartea na!terii lui Iisus Hristos, $iul lui David, $iul lui Avraam Mt. 1,1ată aceasta-i a treia cu(ntare $i încă n-am răspuns la toate pro#lemele puse de primele cuinte a9ang!eliei lui Matei% )$a că nu în zadar spuneam că acest început cuprinde g(nduri foarte ad(n&aide, dar, să or#im astăzi de cele rămase încă nelămurite%

- Ce vom căuta să aflăm acum> =entru care pricină se face 0enealo0ia lui Iosif, odată ce el ncontriuit cu nimic la na!terea lui Iisus Hristos> pricină am arătat-o în cu(ntarea de mînainte% "re#uie să arăt $i o altă pricină, mai tainică, mai greu de spus prin cuinte dec(t cea dint'are-i aceasta< Dumne+eu nu voia să arate iudeilor, 7nainte de na!tere, că Hristos )e va na!te d

$ecioară. )ă nu vă tulura"i din pricina unui răspuns at8t de ciudat. ăspunsul nu-i al meu, ci sfin"ilor no!tri părin"i, al acelor ăra"i minuna"i !i vesti"i. Dacă Domnul dintru 7nceput a ummulte fapte ale m8ntuirii noastre, numindu-)e pe )ine $iul 4mului, !i nici nu ne-a descopercomplet 7ntotdeauna e0alitatea :ui cu &atăl, pentru ce te minune+i dacă a umrit deocamdată na!terea )a, c8nd urmărea ceva mare !i minunat>

- Dar ce lucru minunat urmărea< - Goia s-o scape pe $ecioară, s-o ferească de ănuialăarea. Daiudeii ar fi $tiut aceasta dintru început, printr-o interpretare gre$ită a cuintelor Scripturii, ar

os(ndit-o pe /ecioară pentru adulter% Dacă s-au purtat cu neru$inare faţă de alte fapte ale Domnuludespre care de multe ori aeau $i pilde în 8ec!iul "estament - de pildă l numeau îndrăcit, c(nizgonea dracii din oameni, îl socoteau potrinic lui Dumnezeu, c(nd indeca pe #olnai s(m#ăta, toate că $i mai înainte fusese de multe ori călcată s(m#ăta -, ce n-ar fi zis dacă li se spunea &ristos Se a na$te din /ecioară< Se puteau întemeia pe toată istoria care nu aea nici un fapt acest fel%

Dacă iudeii l numeau pe Domnul tot $iul lui Iosif n. 1,'5 /,'2 după ce făcuse at8tea minu7naintea lor, cum ar fi putut crede că )-a născut dintr-o $ecioară 7nainte de facerea acestominuni> =entru aceasta deci a făcut !i 0enealo0ia lui Iosif !i a lo0odit-o !i pe $ecioara cu Ios



C8nd Iosif, ărat drept !i minunat, a avut nevoie de multe mărturii p8nă să creadă 7n ceea ce ssăv8r!ise - a avut nevoie de 7n0er, de vedenie 7n vis, de mărturiile profe"ilor - cum ar fi putuoare, iudeii primi această idee, c8nd ei erau suci"i, strica"i !i vră?ma!i ai lui Hristos> 'umplit artul#urat această faptă nouă $i străină, despre care n-au auzit să se mai fi înt(mplat reodată premea strămo$ilor lor% 'el care-i încredinţat că isus este /iul lui Dumnezeu nu mai pune îndoială nici na$terea Sa din /ecioară; dar cel care-+ socote$te pe isus un în$elător, un potrinic lui Dumnezeu, cum să nu se scandalizeze $i mai mult de na$terea din /ecioară, cum să nu

întărească $i mai mult #ănuiala sa< De aceea nici apostolii nu voresc la 7nceput 7ndată dna!terea din $ecioară, ci voresc mai mult !i mai des de 7nvierea Domnului, pentru că istorpoporului iudeu le oferea nenumărate ca+uri de 7nviere, cu toate că nu era nici o asemăna7ntre aceste 7nvieri !i 7nvierea lui Iisus. Apostolii deci voresc rar de na!terea din $ecioară danici mama :ui n-a 7ndră+nit să dea pe fa"ă na!terea :ui minunată. Iată ce spune $ecioara cia$iului ei9 Iată eu !i tatăl tău &e căutam :c. 2,'3. Dacă s-ar fi ănuit că Iisus nu-i fiul lIosif, atunci n-ar mai fi fost socotit nici $iul al lui David iar de aici s-ar fi născut !i alte mulrele. De aceea nici 7n0erii nu voresc altora de na!terea :ui din $ecioară, ci numai Mariei !i lIosif păstorilor le inevestesc na!terea, dar nu le voresc de felul na!terii :c. 2,16-12.

- =entru care pricină evan0elistul, c8nd a amintit de Avraam, a spus9 Avraam a născut pIsaac !i Isaac a născut pe Iacov Mt. 1,2 !i n-a amintit !i de Isav, fratele lui Iacov dar c8ndvenit la Iacov a amintit !i de Iuda !i de fra"ii lui> 7nii interpreţi spun că eang!elistul a făcaceasta din pricina răutăţii lui sa $i a altor fapte să(r$ite de el mai înainte% 9u nu sunt însă daceastă părere% Dacă aceasta ar fi pricina lăsării la o parte a lui sa, atunci pentru ce sunt pomenipuţin mai jos ni$te femei, tot a$a de stricate ca $i sa< 'ă din cele contrarii se ăde$te slaa isus, nu în faptul că a aut strămo$i străluciţi, ci din aceea că a aut strămo$i mici $i neînsemnaPentru cinea mare este mare slaă c(nd poate să se umilească mult%

- Deci pentru care pricină nu l-a amintit pe sa< Pentru că saracinii, ismailiţii, ara#ii $i toţi c(ţi s-născut din sa nu aeau nici o legătură cu neamul israiliţilor% Pentru aceasta deci a trecut su# tăcepe aceia $i s-a îndreptat numai spre strămo$ii lui isus, spre poporul iudeu% De aceea eang!eliszice Iar Iacov a născut pe Iuda !i pe fra"ii lui Mt.1,2. Prin ace$tia este arătat poporul iudeIar Iuda a născut pe $ares !i pe %ara din &amar Mt. 1,#

- 'e faci, omule< îmi or#e$ti de istoria unei împreunări neliegiuite< .i ce-i cu asta< Dacă a$ fagenealogia unui om estit, de #ună seamă că a$ trece su# tăcere astfel de strămo$i% Dar c8nd f0enealo0ia lui Dumne+eu 7ntrupat, treuie nu numai să n-o ascund, ci s-o spun 7n au+ul tuturospre a arăta puterea lui Dumne+eu !i purtarea )a de 0ri?ă. Că pentru asta a venit Hristos p

păm8nt, nu ca să fu0ă de ocările noastre, ci ca să le nimicească. După cum nu ne minunăm cămurit, ci pentru că a fost !i răsti0nit - de!i răsti0nirea era o ocară dar cu c8t a fost mai de ocarcu at8t :-a arătat mai iuitor de oameni -, tot a!a treuie să spunem !i despre na!terea :ui. (este drept să ne minunăm numai că a luat trup !i )-a făcut om, ci că a voit să aiă astfel dneamuri, că nu I-a fost ru!ine deloc de păcatele noastre.

9ang!elistul deci, c!iar de la primele cuinte ale istorisirii na$terii, a arătat că Iisus nu )-a ru!inde nici una din slăiciunile noastre, 7nvă"8ndu-ne prin asta ca noi să nu ne ru!inăm de păcatestrămo!ilor, ci să căutăm un sin0ur lucru, virtutea. n om care caută virtutea nu va putea

vătămat cu nimic, ciar dacă strămo!ul lui a fost de alt neam, ciar dacă a fost desfr8nat, ci



dacă a avut alte păcate. Dacă pe un stricat, întors pe calea cea dreaptă, nu poate să-l facă de riaţa lui de mai înainte, cu at(t mai mult nu a putea face de ru$ine păcăto$enia părinţilor pe un oirtuos, născut dintr-o desfr(nată $i dintr-o adulteră%

6enealogia lui isus nu ne instruie$te numai pe noi, ci spul#eră $i îng(mfarea iudeilor% udeii nu îngrijeau de irtutea sufletului, dar spuneau la tot pasul că sunt strănepoţii lui )raam, socotind irtutea strămo$ilor le scuza păcatele; de aceea eang!elistul le arată, c!iar de la primele cuinte a

9ang!eliei, că nu tre#uie să se laude cu strămo$ii, ci cu faptele lor%n afară de această înăţătură, eang!elistul ne mai spune $i altcea; anume ne arată că toţi oamensunt păcăto$i, c!iar $i strămo$ii Domnului% Patriar!ul uda, cel de la care iudeii î$i trag numele, npare că a făcut puţine păcate; "amara a stat înaintea lui $i l-a acuzat de desfr(nare; Daid a născut Solomon cu o femeie desfr(nată% Deci dacă de oameni mari n-a fost îndeplinită legea, cu at(t mpuţin de oameni mici; iar dacă n-a fost îndeplinită, înseamnă că toţi oamenii au păcătuit $i decifost de neapărată tre#uinţă enirea lui &ristos% De aceea eang!elistul a amintit $i de cei doisprezepatriar!i, ca $i prin asta să spul#ere iară$i îng(mfarea iudeilor, care se lăudau cu no#leţstrămo$ilor lor% Mulţi dintre patriar!i au fost născuţi din slujnice; totu$i nu s-a făcut deose#ire înt

fii din pricina deose#irii de mame% "oţi au fost fără deose#ire patriar!i $i conducători de seminţii%

)ceastă prerogatiă o are $i 1iserica; ea este creatoarea no#leţei noastre, modelul $i l-a luat de suDe aceea de ai fi scla sau li#er, aceasta nici nu te aantajează, nici nu te mic$orează; iserica cere un sin0ur lucru9 ce 08nd ai !i cum "i-i sufletul.



Sfântul 2eofan 5ăvorâtul & %uvânt la Duminica Sfinţilor !trămoşi 6I7

) înlătura ina păcatului de la neamul omenesc poate doar moartea Dumnezeu-mului% Să dîmplinire prin faptele dreptăţii ieţii omene$ti petrecute în păcat pot numai faptele Dumnezemului%

Duminica aceasta !i cea următoare sunt menite pomenirii tuturor sfin"ilor strămo!i !i părincare din veac au plăcut lui Dumne+eu, de la Adam p8nă la dreptul Iosif :o0odnicul. +ăud(nduSf(nta 1iserică zugrăe$te felul în care ei, de la mare depărtare de timp mai înainte ăz(nd arătarlui Dumnezeu întrupat pentru a noastră m(ntuire, a$teptau cu dorire $i, ad(ncindu-se în cugetarla 9l, se #ucurau dinainte at(t pentru sine, c(t $i pentru toţi cei ce aeau $i au a se înrednici

ederea sau de cunoa$terea acestei minunate lucrări a pogorăm(ntului dumnezeiesc faţă de noi%Sfinţii strămo$i $i părinţi a$teptau na$terea M(ntuitorului &ristos; noi a$teptăm acum apropierprăznuirii în cinstea *a$terii lui &ristos% 'a atare, după cum ei se ad(nceau în contemplarea tainîntrupării lui Dumnezeu 'u(ntul $i prin aceasta se pregăteau de primirea +ui, a$a $i noi, înaintpraznicului *a$terii lui &ristos, amintindu-ne de ei, să înc!inăm cuiincios zilele acestea mai alelaioasei cugetări la aceea$i taină a întrupării $i să refacem în noi toată puterea încredinţării că naem m(ntuire în altcea sau altcinea dec(t în Domnul isus &ristos, Dumnezeu-mul, ca numai cu gura, ci cu g(ndul, cu inima $i cu toată fiinţa să mărturisim taina aceasta $i cu inimă largsă primim #ucurie în ziua cea de #ucurie a *a$terii lui &ristos%

Dumne+eu )-a arătat 7n trup A "im% ?, >5B% )ceasta este marea taină a #unei credinţe% Mintea npoate să o pătrundă% însă de reme ce ea a fost arătată $i nu numai mărturisită, de reme ce ea sădit în c!ip lucrător $i arată puterea sa în noi, atunci, continu(nd a nu pricepe taina, mintea poacel puţin să afirme cu încredere că nici nu poate să fie altfel, că întruparea lui Dumnezeu- 'u(ntudin partea Dumnezeirii întreit postatice, 'are întocme$te m(ntuirea noastră, este, desigur, ad(nc milostiirii 9i faţă de noi, însă din partea noastră este o necesitate fără de care m(ntuirea noastră nputea fi întocmită, întruc(t condiţiile m(ntuirii noastre nu puteau fi altfel îndeplinite dec(t prputerea $i prin lucrarea lui Dumnezeu întrupat% 8ă rog să ă ad(nciţi în cugetarea la taina aceasta%



$elul m8ntuirii noaste se tra0e de la ad8ncimea căderii noastre. =rin cădere, omul a devenvinovat 7naintea lui Dumne+eu !i s-a stricat 7n via"a !i 7n puterile sale.

• Ca atare, pentru a-1 mântui pe om era nevoie, în primul rând, ca el să fie îndreptăţit înaintlui Dumnezeu, să fie arătat drept înaintea feţei judecăţii Lui celei nemărginit de drepte, să fîmpăcat cu El !entru că cel neîndreptăţit, neîmpăcat, este din fire fiu al mâniei, dup

cuvântul apostolului, este lipsit de orice "inecuvântare a "unei voiri dumnezeie#ti, care fa să rodească adâncurile firii omene#ti - #i din această pricină, simţind în sine#i mic#orare strâmtorarea #i împuţinarea puterilor sale, pierde orice nădejde de ridicare #i recăpătare puterilor de viaţă

• în al doilea rând, pentru mântuirea omului era nevoie să fie îndreptate viaţa #i puterile lui, fie nimicită vătămarea cea păcătoasă din el, să i se dăruiască viaţă nouă - să fie renăscu !entru că altfel îndreptăţirea ca atare nu-i va aduce nici o roadă, întrucât păcatul catrăie#te în el îl va face iar vinovat clipă de clipă, #i asta la nesfâr#it

)$adar, pentru m(ntuirea omului era neoie ca el să fie îndreptăţit $i să i se dea o iaţă nouă - dnici îndreptăţirea omului, nici dăruirea unei noi ieţi nu se putea să(r$i altfel dec(t prin lucrareaprin puterea lui Dumnezeu întrupat% Prin urmare, fără întruparea lui Dumnezeu n-aem nm(ntuire%

priţi-ă pentru început asupra primului fapt, $i anume că îndreptăţirea omului nu se putea întocmaltfel dec(t prin puterea $i prin lucrarea lui Dumnezeu întrup

Ce 7nseamnă a-1 7ndreptă"i pe om !i a-1 arăta drept 7naintea fe"ei lui Dumne+eu> 7nseamnă nnumai a-1 declara nevinovat, a 7nlătura vinovă"ia ce 7l apasă, ci !i a umple toată via"a lu

petrecută 7n păcate, cu faptele dreptă"ii % Pentru că a$a este lege în iaţa noastră, ca ea nu numai nu ai#ă păcate, ci $i să fie plină toată, în toate momentele sale, de fapte #une, altfel spus de roade adreptăţii% Dar

a înlătura vinovăţia care apasă neamul omenesc poate numai moartea Dumnezeu-$mului, # a umple viaţa omului, petrecută în păcat, cu faptele dreptăţii pot numai faptele Dumneze

$mului

.i, prin urmare, pentru o deplină îndreptăţire a omului păcătos $i a neamului omenesc era neapăraneoie de întruparea lui Dumnezeu%

)cum om lămuri numai prima idee, $i anume că a înlătura inoăţia care apasă neamul omenepoate numai moartea Dumnezeu-mului%

/ie că om pătrunde în simţămintele păcătosului care stă înaintea lui Dumnezeu cu con$tiinlimpede a dreptei judecăţi dumnezeie$ti $i a păcatelor sale, fie că om contempla pe Dumneze'are Se pleacă spre păcătosul care se pocăie$te, în am(ndouă cazurile om descoperi un anumFperete de mijlocO, ce taie calea pe care se pogoară miluirea de la Dumnezeu asupra păcătosuluisuie nădejdea de la păcătos spre tronul Dreptului udecător Dumnezeu%



Mila lui Dumnezeu ar fi gata să miluiască, însă dreptatea nu dă loc dreptei miluitoare% )deărul lDumnezeu $i dreapta judecată a lui Dumnezeu cer ca cel nedrept să sufere pedeapsa !otăr(tă pentnedreptate, altminteri dragostea miluitoare a fi o indulgenţă nepotriită%

Pe de altă parte, în sufletul păcătosului simţăm(ntul dreptăţii dumnezeie$ti este de o#icei mputernic $i mai ad(nc dec(t simţăm(ntul milostiirii dumnezeie$ti, sau c!iar numai el îl umple0 '

atare, c(nd se apropie de Dumnezeu, acest simţăm(nt nu numai că îl face fără de răspuns înaint+ui, ci îl $i apasă printr-o deznădăjduire desă(r$ită, ca $i cum l-ar îndepărta de la 9l cu sila% Daceea $i în epistolele apostole$ti înierea nădejdii de m(ntuire este arătată ca una dintre cele m#inefăcătoare urmări ale morţii Domnului nostru isus &ristos A% Petr% >, ?B%

A!adar este neapărată nevoie să fie stricat acest Jperete din mi?loc<, este neapărată nevoie 7ntre Dumne+eu !i om să se ridice altceva la mi?loc, ceva care să ascundă păcatele omului docii Dreptă"ii dumne+eie!ti, iar de ocii păcătosului - Dreptatea dumne+eiască, ceva 7n virtutcăruia Dumne+eu să 7l vadă pe păcătos vrednic de miluire - de+vinovă"it - !i omul să 7l vadă pDumne+eu nu numai 7nclinat spre milostivire, ci de?a vărs8nd-o fară 7mpiedicare asupra oricui

apropie de &ronul arului )ău este neapărată nevoie de o ?ertfa de milostivire, care, 7ndestul8ndreptatea dumne+eiască !i 7mpăc8nd sufletul păcătosului, să II 7mpace pe Dumne+eu cu omul pe om cu Dumne+eu.

Se pune între#area: cine este această ?ertfă !i 7n ce stă ea>B

ertfa aceasta e moartea de om% 9a a fost !otăr(tă dintru început de către dreptate, ca pedeappentru păcat: cu moarte eţi muri-, pe ea o propune lui Dumnezeu $i păcătosul care se pocăie$pentru că strigă către 9l: Fa-mi iaţa $i tot, numai m(ntuie$te-mă0O Dar:

>B o asemenea jertfă nu poate fi moartea mea sau a altuia din neamul omenesc, fiindcă $i eu, oricare alt om, aem neoie de această jertfă $i căutăm să ne îndreptăţim prin ea încă din timpieţii, $i încă din timpul ieţii tre#uie să fim îndreptăţiţi ca să ne m(ntuim% 'a atare, moartea de opoate fi jertfă de milostiire numai atunci c(nd este moartea unui om care să fie scos din r(ndoamenilor% ar asta nu este cu putinţă dec(t dacă omul acela, fiind om, nu a aparţine sie$i, nu a fipersoană aparte, ca oricare alt om, ci o altă fiinţă îl a asuma pe acel om în persoana sa, se a uni el în c!ip ipostatic, altfel spus se a înomeni%

2B ar dacă jertfa îndreptăţitoare - moartea - nu poate fi moartea mea sau a altuia din neam

omenesc, înseamnă că nici eu, nici reun alt om nu putem fi îndreptăţiţi dec(t însu$indu-ne o moastrăină% ar în cazul acesta ea nu tre#uie să fie pedeapsă în cel ce moare pentru noi, nu tre#uie să furmare a inoăţiei, altfel prin ea nu pot fi îndreptăţiţi alţii, $i ca atare, iară$i, de$i moaromenească, ea nu tre#uie să fie a unui om, ci tre#uie să fie a unei alte persoane, cu desă(r$ineinoate - sfinte% Cu alte cuvinte, moartea îndreptăţitoare nu este cu putinţă decât dacă o fiinpreasfântă, asumându-1 pe om în persoana sa, va muri în el ca în felul acesta să scoată moartea om de su" legea vinovăţiei #i să-i împărtă#ească putinţa de a fi însu#ită de către alţii

?B 8edeţi acum că îndreptăţirea omului este cu putinţă numai prin însu$irea de către el a unei mo

străine neinoate - însă cei care au neoie de îndreptăţire sunt îndeo#$te toţi oamenii, cei care



trăit, care trăiesc $i care or trăi, tot neamul omenesc, din toate timpurile $i locurile% De aceepentru îndreptăţirea lor este neapărată neoie ori să fie aduse ca jertfă tot at(tea morţi fără ină coameni păcăto$i sunt $i c!iar c(te căderi în păcat, fie să fie arătată o moarte a cărei putere să întindă asupra tuturor remurilor $i locurilor $i să fie în stare să acopere toate căderile în păcat atuturor oamenilor%De la Preaînţeleptul Dumnezeu, 'e întocme$te m(ntuirea noastră, putem a$tepta numai o soluţie cea din urmă, adică r(nduirea unei singure morţi atotmi-lostiitoare% Se pune însă între#area: cu

este cu putinţă o asemenea moarte< 'um poate do#(ndi o asemenea putere atotcuprinzătoamoartea unui om, care în sine nu numai că nu aduce folos altora, dar nici măcar celui care moar*u altminteri dec(t dacă ea, răm(n(nd omenească, a fi nu a unui om simplu, ci a 'elui ce este,era, $i ine A% )poc% >,=B- /iinţei care este în toate timpurile $i locurile, lui Dumnezeu; cu alcuinte, nu altminteri dec(t dacă însu$i Domnul aea să #ineoiască a lua în persoana Sa firomenească $i, murind cu moartea ei, să îi împărtă$ească însu$irile firii Sale $i prin această putee$nică $i atotcuprinzătoa

=B )ceastă ultimă condiţie a morţii atotmilostiitoare este definită cu deose#ire de faptul că moartaceasta, întinz(ndu-se prin puterea sa asupra întregului neam omenesc, prin preţul său tre#uie să f

pe potria nesf(r$itei Dreptăţi dumnezeie$ti, să ai#ă, adică, o însemnătate nesf(r$ită, pe care, iarăea nu o poate do#(ndi dec(t fiind însu$ită de Dumnezeu, altfel spus dacă Dumnezeu, asum(ndu-.ipe om, a muri cu moartea lui%

A!adar a 7nlătura vinovă"ia care apasă asupra omului păcătos, a-1 de+vinovă"i 7naintea lDumne+eu poate numai moartea de om, 7nsă a unui om care nu trăie!te 7n persoana sa, apar"inei persoanei unei alte fiin"e - preasfinte, ve!nice, nemăr0inite, !i anume lui Dumne+eualtfel spus, numai moartea Dumne+eu-4mului, a lui Dumne+eu 7ntrupat.

)supra acestui fapt ne om opri acum% 'elelalte condiţii ale m(ntuirii, care fac neapărtre#uincioasă întruparea lui Dumnezeu, le om lămuri în duminica iitoare% ar acum să proslăim, fraţilor, pe Domnul 9mmanuil, care se t(lcuie$te: Fcu noi este Dumne+euO AMt% >, 2?B ad(ncindu-ne în cugetarea la *a$terea lui &ristos - cea dint(i arătare pe păm(nt a lui Dumnezeu trup -, să înălţăm c(ntare împreună cu îngerii: )lavă 7ntru cei de )us lui Dumne+eu fi pe păm8pace, 7ntru oameni ună voireB A+c% 2, >=B 9l este nădejdea tuturor marginilor păm(ntului% "osfinţii din eac a$teptau m(ntuire numai în 9l: tot a$a, de la *a$terea +ui p(nă acum $i de acup(nă la sf(r$itul eacurilor nădejdile tuturor celor ce caută m(ntuirea pot odi!ni temeinic neamăgitor doar în 9l%

7nul este Dumnezeu, 7nul este $i Mijlocitorul între Dumnezeu $i oameni: omul Hristos Iisus, Ca)-a dat pe )ine pre" de răscumpărare pentru to"i A "im% 2, C-5B% 9l a stricat peretele cel din mijlal despărţirii A% 9fes% 2, >=B $i a 7nstăp8nit pacea 7ntre Dumne+eu !i om A% om% C, >H->>B% Pe +-a înfăţi$at Dumnezeu ca jertfă de milostiire prin credinţa în s(ngele +ui, ca să arate dreptatea Sîn iertarea păcatelor, ca să cunoască toţi că 9l este drept $i îndreptăţe$te în dar, însă pe cel ce creîn &ristos A% om% ?, 2?-25B% .i în felul acesta împacă în 9l lumea cu Sine$i, drept judec(nnemaisocotindu-le oamenilor păcatele A% 'or% C, >JB%

în 9l $i noi, fii ai m(niei după fire, lipsiţi de nădejde A% 9fes% 2, ?, >2B, iz#ăindu-ne d

deznădăjduire, aem îndrăznire $i apropiere de nădejde către "atăl, p(nă la cele mai dinlăuntr



dincolo de catapeteasmă A% 9r% 5, >JB, aem li#ertatea de a intra în altar prin mijlocirea s(ngelSău, pe calea cea nouă $i ie pe care pentru noi a desc!is-o iară$i prin catapeteasmă, adică prtrupul Său A9r% >H, >J-2HB% Pentru că &ristos ne-a răscumpărat deja din #lestemul legii, făc(ndu-Spentru noi #lestem A6al% ?, >?B ţi a stricat zapisul cel ce era asupra noastră, lu(ndu-> din mijlocpironindu-l pe cruce A% 'olos% 2, >=B%

ar pentru asta iată ce a făcut:

>B ) luat din săm(nţa lui )raam A9r% 2, >5B, ca să ai#ă ce aduce lui Dumnezeu A% 9r% @, ?B, înttoate S-a asemănat fraţilor, ca să fie pentru ei )r!iereu, spre a-+ face pe Dumnezeu să Smilostiească în priinţa păcatelor A% 9r% 2, >

2B ) pătimit ca un drept pentru cei nedrepţi A Petr% ?, >@B, a suferit moarte în locul #ucuriei carestătea înainte A% 9r% >2, 2B, necunosc(nd păcatul, S-a făcut pentru noi păcat, ca noi să ne facedreptate a lui Dumnezeu A% 'or% C, 2>B% Pentru că un astfel de )r!iereu se $i cuenea să fie pentnoi: sf(nt, fără de răutate, fără de pată, ose#it de cei păcăto$i $i preaînălţat mai presus de ceruri A9I, 2

?B *u de mai multe ori Se aduce pe Sine, căci altfel ar fi tre#uit de mai multe ori să $i pătimească,o singură dată S-a arătat cu jertfa Sa spre nimicirea păcatului A% 9r% J, 2C-25B $i prin această jertde o singură dată a trupului îi sfinţe$te pe toţi A% 9r% >H, >HB% ăm(n(nd e$nic, 9l are $i preoţnetrecătoare, drept care $i poate să m(ntuiască desă(r$it pe cei ce se apropie prin 9l de Dumnezecăci pururea e iu ca să mijlocească pentru ei A9r% I, 2=-2CB%

)(nd un a$a de mare dar, mai presus de toate să ne păzim g(ndul de a#aterile născute din îndoiasufletului - fie că mila lui Dumnezeu e peste măsură de mare, fie că o asemenea milă nu esecepţional de necesară: cu credinţă deplină îm#răţi$(nd taina întrupării, să ne înc!inăm 'el

întrupat $i să- aducem în dar ad(ncă încredinţare că nu aem m(ntuire fără Dumnezeu întrupalepăd(nd toată puţinătatea de credinţă $i înc!iz(nd gurile tuturor celor ce propoăduiesc altf)min0

Sfântul 2eofan 5ăvorâtul & %uvânt la Duminica Sfinţilor !trămoşi 6II7



ndreptăţirea omului nu putea fi întocmită altfel dec(t prin puterea $i lucrarea lui Dumnezîntrupat% nsă nici rena$terea noastră în iaţa nouă este cu neputinţă fără întruparea lui Dumnezeu%

După ce am cunoscut că suntem datori să ne pregătim după rednicie pentru a înt(mpina praznic*a$terii lui &ristos, am luat împreună cu oi !otăr(rea de a cugeta la neapărata tre#uinţă a întrupălui Dumnezeu pentru m(ntuirea noastră%

anumită parte a acestei mari teme am lămurit-o deja, $i anume: plec(nd de la căderea noastră, prcare am suferit două mari rele - am jignit Dreptatea lui Dumnezeu $i ne-am stricat în noi în$ine

Am vă+ut că pentru m8ntuirea noastră este neapărată nevoie 7n primul r8nd să fim 7ndreptă"iiar 7n al doilea r8nd să primim via"ă nouă, să ne rena!tem - adică să ne 7nvrednicim a primi doumari unătă"i, dintre care nici una nu ne poate fi dată altfel dec8t prin puterea !i lucrarea luDumne+eu 7ntrupat.

prindu-ne luarea-aminte asupra celui dint(i dar, al îndreptăţirii, am deose#it în !ar aceste do

lucrări: 7nlăturarea vinovă"iei pricinuite de păcat !i umplerea cu faptele dreptă"ii a vie"ii petrecu7n păcat. Despre faptul că înlăturarea inoăţiei pricinuite de păcat nu poate fi dăruită altfel decprin puterea $i lucrarea morţii pe cruce a lui Dumnezeu întrupat am stat de or#ă cu oi data trecut)cum ne răm(ne să lămurim că nici umplerea cu faptele dreptăţii a ieţii petrecute în păcat îndreptarea puterilor $i ieţii noastre stricate, altfel spus rena$terea noastră, nu sunt cu putinţă deccu aceea$i condiţie% 'u asta ne om $i îndeletnici acum% Mie să îmi ajute Domnul să t(lcuiesc #iniar ouă - să ă însu$iţi #ine aceste adeăruri m(ntuitoare%

'el dint(i adeăr este că numai faptele Dumnezeu-mului pot umple cu faptele dreptăţii ia

omenească petrecută în păcate%*un, de la omul păcătos a fost 7nlăturată vinovă"ia păcatului - oare prin asta i s-a dat tot treuie pentru 7ndreptă"irea lui> *u% Gia"a lui nu numai că treuie să nu aiă păcate, ci treuiesă fie un lan" necontenit de fapte une.

C8nd a fost iertată vina, păcatele parcă au pierit - unde sunt 7nsă faptele une ce treuie să fie locul faptelor celor rele> *u sunt% .i tre#uie să le împrumutăm de undea $i să le punem în locrăului, ca omul să se arate în toată deplinătatea drept înaintea oc!ilor dreptăţii lui Dumnezeu%

"răind în păcat, omul nu numai că lasă deoparte faptele dreptăţii, nu numai că î$i pierde timpul, dîl $i umple cu fapte efectie ale nedreptăţii, care sunt supuse pedepsei% '(nd este înlăturată de la ina, pedeapsa pentru păcat, prin aceasta este nimicit doar răul efecti din iaţa lui, puterpierzătoare pentru el a nedreptăţilor lui; pentru iaţa lui, aceste nedreptăţi sunt ca $i cum n-ar fi% înminutele $i ceasurile de iaţă păcătoasă, eli#er(ndu-se în acest c!ip de răul efecti, nu do#(ndeînsă prin asta #inele efecti, care ar tre#ui să ia în ei locul răului, ci răm(n de$arte, neocupate cnimic $i neînsemnate cu nimic, a$a înc(t toată iaţa omului seamănă, după înlăturarea de la elinoăţiei, cu o !(rtie pe care nu este scris nimic, cu o ţarină nesemănată, necultiată, cu un pofără ramuri $i fără roade% ar în felul acesta omul tot mai este nedrept înaintea lui Dumnezeu, pent

că Dreptatea dumnezeiască cere ca toată iaţa lui să fie plină de fapte #une efectie%



)e pune acum 7ntrearea9 cum !i prin ce să acoperim acest nea?uns al inelui din viapăcătosului>9ste înederat că omul însu$i nu poate face asta, deoarece c!iar dacă după pocăinţă încetează să mpăcătuiască $i începe să facă doar fapte #une, totu$i orice ar face, a face numai ceea ce este dator facă în momentul cu pricina, $i ca atare asupra ieţii lui trecute acestea nu pot aea înr(urim(ntuitoare% .i atunci, ce este de făcut< "re#uie să împrumutăm dreptate $i sfinţenie de la al

persoană, să ni le însu$im în a$a fel ca Dreptatea dumnezeiască să ni le recunoască $i nouă% ar aici ia uitaţi-ă ce reiese0 "re#uie să ne însu$im faptele dreptăţii altei persoane%

Prin urmare:>B persoana aceasta tre#uie să fie omenească, pentru a face fapte omene$ti, care să poată umple ianoastră, pentru că iaţa noastră tre#uie să fie plină de fapte omene$ti;2B ea nu tre#uie să fie însă legată prin lege, datoare la aceste fapte, pentru că altminteri ele nu pot trecute asupra altora, împropriate altora% /aptele acestea tre#uie să fie în el comoară a lui li#erăneat(rnată;?B întruc(t faptele omene$ti nu pot ie$i de su# constr(ngerea datoriei dacă aparţin persoanei un

om, înseamnă că pentru să(r$irea unor fapte omene$ti care să nu fie din datorie tre#uie ca cinedintre cei aflaţi în afara sferei omenirii să intre în această sferă, să î$i asume firea ei $i cu puterile să împlinească toată dreptatea omenească, dreptate care totu$i să nu fie o#ligatorie pentru ea%

După aceste cu0etări, nu vă va fi 0reu să tra0e"i sin0uri conclu+ia că fiin"a cu pricina poate numai Dumne+eu, deoarece nici o făptură nu este lieră de le0e.

"oţi sunt prin$i cu faptele lor, $i nu pot face fapte care să poată fi transmise altora sau însu$ite dcătre alţii% *ici îngerii, nici ar!ang!elii, nici reo altă făptură nu poate împlini asta pentru noi,

numai Domnul, 'are este li#er de legile ce stau asupra făpturilor +ui% )sta ne-a dat de înţelDomnul însu$i, atunci c(nd la între#area )postolului Petru cu priire la plata didra!mei pent"emplu a răspuns: F/iul plăte$te, oare, dajdie<O Pe de altă parte, faptele cu pricina treuie să ai7nsemnătate ve!nică !i nemăr0inită, pentru că de ele au nevoie to"i oamenii, din toate timpurilelocurile. Iar ele pot do8ndi o asemenea 7nsemnătate numai c8nd sunt săv8r!ite de Dumne+eu firea omenească !i cu puterile omene!ti, adică atunci c8nd Dumne+eu )e une!te ipostatic comenirea, adică )e 7ntrupea+ă, !i le săv8r!e!te 7n trup.

)$adar edeţi că neajunsul faptelor dreptăţii din iaţa noastră poate fi împlinit numai prin fapteDumnezeu-mului% într-adins îm#in toate ideile acestea, ca să întăresc mintea oastră în neclinti

încredinţare că M(ntuitorul nostru isus &ristos este nu numai om, ci $i Dumnezeu, $i nu numDumnezeu, ci $i om, că este 'u(ntul 'are S-a făcut trup pentru a noastră m(ntuire, $i că toaacestea sunt at(t de neapărat tre#uincioase, înc(t m(ntuirea noastră nici nu putea fi întocmialtminteri%

De aceea îl proslăim, c(nt(nd cu 1iserica: Genit-ai din $ecioară nici sol, nici 7n0er, ci &u 7nsuDoamne, &e-ai 7ntrupat !i m-ai m8ntuit pe mine, tot omul Armosul c(ntării a =-a din 'anonînierii, glas 2B%

9l, 'el slo#od de lege, S-a pus pe Sine su# lege ca să îi răscumpere pe cei de su# lege A% 6al% =, C



'a /iu al lui Dumnezeu $i Dumnezeu, 9l era mai presus de orice mărginiri - însă, lu(nd asupră-lucrarea m(ntuirii noastre, a zis: ată, in să fac oia "a, Dumnezeule A9r% >H, JB $i legea "a mijlocul p(ntecelui meu APs% ?J, JB%

Drept aceea, enind pe păm(nt în firea omenească, 9l a plinit toată dreptatea A% Mt% ?, >CB, afsingura m(ncare $i #ăutură în împlinirea oii 'elui ce +-a trimis A% n =, ?=B, a fost ascultător c!i

p(nă la moarte A% /ilip% 2, @B% .i toate acestea nu pentru Sine, ci pentru a Se face sf(r$it al legii spîndreptarea tuturor credincio$ilor A% om% >H, =B, ca orice credincios, prin credinţa în 9l, întărească legea A% om% ?, ?>B, să împlinească neîndestulătoarea ei împlinire în iaţa sa $i praceasta să-$i umple de dreptate iaţa A% om% @, =B% După cum prin neascultarea unui singur omulţi s-au făcut păcăto$i, prin ascultarea unuia singur mulţi s-au făcut drepţi A% om% C, >@->J)stfel, nu aem îndreptăţire în lege, ci numai în credinţa în Domnul nostru isus &ristos%

)cum ă este limpede, cred, că îndreptăţirea omului nu putea fi întocmită altfel dec(t prin puterealucrarea lui Dumnezeu întrupat% în fine, oi lămuri pe scurt că $i ultima condiţie a m(ntuirrena$terea noastră în iaţa nouă, este cu neputinţă fără întruparea lui Dumnezeu%

!recum am zis la început, pentru mântuirea omului nu ajunge ca el să fie îndreptăţit înaintea lDumnezeu% el tre"uie să fie #i renăscut cu desăvâr#ire, tre"uie să i se dea viaţă nouă, să fie nimicîn el principiul vieţii vrednice de osândă, pentru că deocamdată se va păstra în el acest început, va tot face faptele nedreptăţii Ca atare, po"i să-1 7ndreptă"e!ti ciar clipă de clipă - el va cădiară!i su os8ndă, clipă de clipă, !i prin urmare 7ndreptă"irea ca atare nu 7i va aduce nici ufolos. ;i atunci, ce este de făcut> &reuie să i se dea via"ă nouă, să i se dea puteri cu care, iruinpăcatul, să facă numai dreptatea, sau, potrivit apostolului, să umle 7ntru 7nnoirea vie"ii )e pu7ntrearea9 cum să a?un0em la aceasta>

n acest scop, tre#uia să se ridice un nou începător al neamului omenesc, un nou )dam, după cuarată apostolul, pentru ca toţi cei ce caută m(ntuire să primească de la 9l iaţă nouă%

)duceţi-ă aminte că prin cădere omul a pierdut iaţa sa cea adeărată, a început să trăiască o aliaţă, care prin comparaţie cu menirea omului nu poate fi numită dec(t iaţă mincinoasă% )ceasîncep(nd de la capul omenirii, s-a reărsat apoi în toate mădularele ei, a$a înc(t tot neamul omenea început să reprezinte un trup uria$, care trăie$te în c!ip mincinos% 9ste limpede că pentru înnoiracestui trup ătămat $i căzut în neor(nduială tre#uia să se toarne în el dinafară principiile ieomene$ti adeărate, în c!ip asemănător cu felul în care este tratat organismul omenesc stric

turn(ndu-se în el s(nge sănătos, neătămat; dacă ne înc!ipuim omenirea ca pe un pom, tre#uia ca să fie altoit pe alt pom, plin de iaţă, pentru ca acesta să-> umple cu seele sale purtătoare de iaţtre#uia să se ridice un nou cap al neamului omenesc, pentru ca oamenii, născ(ndu-se de la el dnou, renăsc(ndu-se prin el, să alcătuiască în unire cu el un nou trup al omenirii, plin de iaomenească adeărată% Se pune între#area: cine poate fi un asemenea ca

*imeni altul dec(t Dumnezeu-mul% )cest nou începător de neam tre#uie să fie om, ca să dăruiască iaţă omenească, $i tre#uie să fie Dumnezeu, ca în persoana Sa să împărtă$ească ieomene$ti pe de o parte neătămarea, curăţirea $i desă(r$irea care sunt proprii firii omene$ti, iar

de alta o plinătate atotcuprinzătoare care să fie îndeajuns pentru a da iaţă tuturor oamenilor care



fost, care sunt $i care or fi: două însu$iri pe care iaţa omenească le poate do#(ndi doar fiinasumată în persoana Dumnezeu-mului%

"ocmai astfel este Domnul nostru isus &ristos - noul )dam - începătura A% 'or% >C, =@B; 9l esDomnul din cer A% 'or% >C, =IB, este iaţa, care era la "atăl $i s-a arătat nouă A n >,2B; 9l esp(inea ieţii, care se pogoară din cer $i dă iaţă lumii% 9l este din cer, însă cuprinde $i altă iaţă - de la îngeri, ci de la săm(nţa lui )raam luată A% 9r% 2, >5B, din plinătatea căreia noi, toţi oamen

luăm $i prin împărtă$irea cu care primim iaţă; $i astfel ne facem toţi mădulare ale +ui din trup+ui $i din oasele +ui, alcătuim cu toţii un singur trup, al cărui cap este 9l A% 9fes% C, 2?-2JB, care!răne$te $i-> încălze$te, $i care nu mai trăie$te sie$i, ci trăie$te în el &ristos A% 6al% 2, 2HB, pentru aici toate $i întru toţi este &ristos A'olos% ?, >>B%

)stfel, este adeărat că precum în )dam toţi mor, a$a $i în &ristos toţi or înia% începătura es&ristos, iar apoi urmează toţi cei ce cred în numele +ui A 'or% >C, 22-2?B%.tiind acestea, fraţilor, păziţi-ă de cei ce ă lingu$esc $i or să ă a#ată de pe calea ieţii e$niccare este întru &ristos isus, pe cea întunecată a ătămării în numele FumanităţiiO% F7manitate7manitatea0O, strigă unii pe fel $i fel de glasuri%

Dar ce este umanitatea< 9ste ceea ce am primit de la )dam - cea ătămat, netemeinic, păcătos% *în numele ei tre#uie să milităm, ci în numele cre$tinismului, care ne-a întors la iaţa adeărată prîmpărtă$irea cu Domnul isus &ristos%

'um este cel păm(ntesc, a$a sunt $i cei păm(nte$ti, $i cum este cel ceresc, a$a sunt $i cei cere$ti 'or% >C, =@B% Doar cei ce intră în împărtă$irea cu Domnul primesc, înnoită, iaţa adeăraMlădiţele sunt ii doar c(t sunt pe iţă, iar cele ce nu sunt pe iţă mor $i se usucă: dintre oamensunt ii doar cei ce sunt în &ristos% în afara lui &ristos Domnul, omenirea, umanitatea, e doar

ramură uscată, fără iaţă, oric(t de grijuliu ai !răni-o $i ai îngriji-o%A!adar, fra"ilor, nu avem m8ntuire 7n nimic altceva, fără numai 7n Iisus Hristos, Dumne+e4mul. 7n moartea :ui e de+vinovă"irea noastră, 7n Dreptatea :ui este 7ndreptă"irea noastră, via"a :ui este via"a noastră adevărată. 9l e dreptatea noastră, sfinţirea $i răscumpărarea A% 'or%?HB; prin 9l ne-am spălat, ne-am sfinţit, ne-am îndreptăţit A% 'or% 5, >>B% în 9l sălă$luie$te toaplinătatea A% 'ol% 2, JB% *umai prin 9l $i în 9l putem aea plinătatea care ne este, potriit planuldumnezeiesc, proprie A% 'ol% 2, >HB%

>ine e!te cuvântat Dumne"eu+ %are ne-a ,inecuvântat pe noi cu toată ,inecuvântar

duhovnicea!că ?ntru 3ri!to! Ii!u!+ Domnul no!truG

mi



Mitropolitul ugu!tin de 9lorina - 1milie la Duminica dinaintea Naşterii lui 3ri!to!

JK!i vei cema numele :ui Iisus AMatei >, 2>B

u#iţii mei, c(t de repede trece timpul0 Peste puţin timp om săr#ători pentru încă o dată marsăr#ătoare a *a$terii lui &ristos% De aceea, duminica aceasta se nume$te Duminica dinaint

&a#terii lui 'ristos

LLL

Sf(nta noastră 1iserică a !otăr(t să se citească astăzi ca 9ang!elie începutul sau primul capitol dprima 9ang!elie, cea după Matei% Este un catalo0 al strămo!ilor lui Hristos.

- Dar a avut strămo!i Hristos>K

Ca Dumne+eu fără 7nceput, nu a avut. Drept tată 7l are pe &atăl cel Ceresc. Dar odată ce sarătat pe păm8nt, ca om desăv8r!it 7n afară de păcat, 7nseamnă că a purtat trup din curates8n0iuri ale =reasfintei (ăscătoare de Dumne+eu .i s-a născut într-un mod supranatural% "a

păm(ntesc nu are, ci doar mamă% Mama )a este =reasf8nta =ana0ia noastră. Iară!i, părin"i



=reasfintei sunt Ioacim !i Ana, iar părin"ii lui Ioacim !i ai Anei sunt al"ii !i a!a mai departn felul acesta se formea+ă un mare lan" de strămo!i.

Primul inel al lanţului strămo$ilor lui &ristos este o mare personalitate istorică, (vraam# +)raam, după cum am auzit la )postol, i s-a făcut o mare făgăduinţă $i anume că din urma$ii s

din seminţia lui uda, se a na$te z#ăitorul%

'onform acestui catalog, de la vraam până la David !unt pai!pre"ece neamuri+ de David până la !trămutarea ?n >a,ilon !unt pai!pre"ece neamuri şi de la !trămutarea >a,ilon până la naşterea lui 3ri!to! !unt iarăşi pai!pre"ece neamuri AMatei >, >IB% )proacincizeci de nume, care nu ne impresionează% Sunt ereie$ti $i ni se pare o#ositor să auzim Fnăscut)*, Fa născut)*, Fa născut)*, p8nă ce cooară scara strămo!ilor să a?un0ă la $ecioa

Maria, din care s-a născut Hristos.

nsă aceste nume, pe care noi acum le ascultăm cu indiferenţă, în acele remuri creau o maimpresie% Dintre ei unii erau generali, alţii erau conducători, alţii profeţi, alţii patriar!i, alţii împăraalţii #ogaţi, alţii înţelepţi precum Solomon, Daid $i alţii% )cum nu mai impresionează% 'e înseamasta< După cum aceste nume au fost uitate, a$a $i toate c(te astăzi impresionează $i se aud $i promoează, după CH->HH de ani cine î$i a mai aminti de ele< 7ndea, pe reo pagină a istoriei, litere mici, se a scrie că au trecut pe păm(nt% Se sting ca focurile de artificii $i ca licuric'oncluzia< JDe!ertăciunea de!ertăciunilor, toate sunt de!ertăciune A9cclesiast >, 2B# 3e#ogăţiile, funcţiile, zero toate% n sin0ur lucru răm8ne9 7mplinirea voii lui Dumne+eu.

Dar dacă numele istoriei israelite $i uniersale $i ale ieţii contemporane se afundă în ad(nctimpului, un singur nume răm(nea pururea în actualitate, spre pizma demonilor E care< 9ste ace

care a fost dat Dumnezeiescului Prunc% n0erul, la porunca Domnului, a spus lui Iosocrotitorului =reasfintei9 J;i vei cema numele :ui Iisus AMatei >, 2>B%

%e ?n!eamnă numele JIisus F Nu e!te elin+ e!te evreie!c şi tradu! ?n eli?n!eamnă JM8ntuitor. )dică acel copil care se a na$te este M(ntuitorul% 8ă rog să fim atenţi numele acesta, Kcel mai presus de orice nume A/ilipeni 2, JB% De ce !-a num3ri!to! JM8ntuitor F "re#uie să dăm o eplicaţie%



)ici pe păm(nt, unde trăim de c(nd omul a fost izgonit din ai, în orice parte, omul este #iciuit ddiersitatea nereu$itelor $i nenorocirilor, care sunt consecinţele ieţii lui păcătoase% /oamete, selipsă de îm#răcăminte $i de acoperi$, #oli )cestea sunt nenorocirile, relele, pe care încearcă să$teargă% Dar eistă $i altele% Mai eistă relele naturale% )stfel de rele sunt cutremurul, secetinundaţia, incendiul, epidemiile, #olile incura#ile precum cancerul $i în cele din urmă moarte

"oate acestea sunt rele groaznice%

Dar nu -am spus încă nimic% 9istă cea mai gra E Dumnezeu să ne lumineze să înţelegem lucracesta% )in0urul rău care constituie rădăcina a tot răul, a 7ntre0ii noastre ticălo!ii E $i, dnefericire, nu-i dăm importanţa care i se cuine E în lim#a Sfintei Scripturi !e numeşte păcat # Dacolo provin toate relele% cauza este păcatul &e îngrozim când auzim de cancer, însă păcatul nu provoacă frică &e jucăm cu el, precum copiii se joacă de (nul &ou cu jucăriile ce le primesc în dde +fântul asile (u 7l luăm 7n considerare deloc, !i cu toate acestea el iciuie!te umanitatea. /ca adulter, $i desfr(nare, $i destră#ălare, fie ca îndrăcire a g(tlejului $i îndrăcire a p(ntecelui, fie gelozie $i inidie, fie ca m(nie $i supărare $i îner$unare, fie ca răutate $i ură $i răz#unare $i crimpăcatul, acesta este izorul a toată ticălo$ia% Dacă s-ar putea printr-o minune să se dezrădăcineacesta, păm(ntul s-ar transforma în rai%

Cine ne va m8ntui> .i dacă noi om tăcea, p(nă $i pietrele or striga: nul sin0m8ntuie!teB Desigur, desc!iz(nd istoria, oricine a putea să numere reo >CC de persoane, pe capopoarele, pentru mici sericii pe care ace$tia le-au adus, îi nume$te Fm(ntuitoriG sNsalatoriG% )ce$tia sunt salatori mici% Salvatorul !au Mântuitorul 6prin excelenţă7 e!te @n!ingur= 3ri!to!#

LLL

Dacă cinea îţi face un #ine, îl ţii minte, îl consideri #inefăcător% /aţă de medic, de pildă, care teindecat, îţi eprimi recuno$tinţa% nsă superior tuturor #inefăcătorilor este &ristos, deoarece m(ntuie$te de cel mai mare rău, de păcat% M(ntuie$te prin 1iserica Sa% E!te adevăratul Mântuit& o !imţimF



Doar cine-!i simte păcăto!enia sa !i spune ca !i vame!ul JDumne+eule, milostiv fii mpăcătosului A+uca >@, >?B, sau precum fiul cel risipitor F@re!it-am la cer !i 7naintea &a A+u>C, >@B, sau precum t8larul , J=omene!te-mă, Doamne, c8nd vei veni 7ntru mpără"ia &aG A+u2?, =2B, acela 7n"ele0e că Hristos este M8ntuitorul.

.i sigur că nu este suficient doar să spui că este M8ntuitorul oamenilor, 7n 0eneral. &reuie sim"i că este !i M8ntuitorul tău personal. i Dumnezeu te va învrednici să simţi acest lucru, date vei pleca întru pocăinţă #i vei spune păcatele tale părintelui tău du.ovnicesc, dacă te vmărturisi (tunci vei simţi că pleacă deasupra ta un munte #i vei simţi faţă de 'ristos o adâncrecuno#tinţă

)ceasta a simţit-o t(l!arul pe cruce, aceasta au simţit-o apostolii, martirii, toţi sfinţii, ca pildă, )f8ntul I0natie &eoforul, episcopul Antioiei. C8nd 7l duceau la oma ca să-l arunce fiare, scria despre Hristos9 JIu,irea mea !e ră!tigneşte+ adică 3ri!to! e!te iu,irea inimii meleMici iu#iri mai mi$că astăzi neamul nostru trupesc; doar seul% *u-l condamn, Dumnezeu l-a săddar nu ca să stingă toate celelalte iu#iri% *eamul nostru, neamul sodomiţilor $i al gomorenilor, cunoa$te alte iu#iri% Pe drept cu(nt a spus un filosof, că epoca noastră este fără iu#ire, crudă%

Dacă nu-: iue!ti pe Hristos, n-ai 7n"eles nimic, de0eaa ai venit pe păm8nt. u#irile frumoasunt iu#irea faţă de $tiinţă, iu#irea faţă de patrie, dar mai presus de toate este iu#irea faţă de &risto

n anii de demult, numele lui &ristos era cel mai dulce lucru% 1unica îl lua pe genunc!ii ei pe miccopila$, îl înăţa să-$i facă semnul crucii, iar primul cu(nt pe care-l înăţau să zică era Hristos% )ăzut astfel de eemple% )cum, din nefericire, iu#irea dumnezeiască nu numai că s-a stins, duneori se preface cu desă(r$ire în ură satanică%

'(nd eram predicator în reena $i cutreieram pe munţi înalţi, acolo pe unde treceam, aud deodao înjurătură; pentru prima oară auzeam o astfel de înjurătură% /ăi, măi0 E zic: Ce este aici Dra

locuiesc pe-aici Deci m-am apropiat $i am priit: în spatele unui copac $edea un tată, aea genunc!ii săi un #ăieţel $i-l înăţa să-+ înjure pe &ristos0 Dumnezeul meu, încă nu s-au transformstelele în fulgere ca să cadă în capetele noastre< 7nde este iu#irea faţă de &ristos<

nsă c!iar dacă &ristos este înjurat $i necinstit, numele Său a răm(ne e$nic% După cum norii negnu pot să $teargă soarele, a$a înjurăturile nu pot să $teargă numele lui &ristos%8a răm(ne în eaceacurilor, în ciuda demonilor% Doresc ca în ţara noastră să nu se audă nici o înjurătură, ci mici



mari, #ăr#aţi $i femei, toţi fără ecepţie să spunem: *inecuv8ntat este Dumne+eu !i preaslăvit esnumele :ui pe Care, copii ai elinilor lăuda"i-: !i-: prea7năl"a"i 7ntru to"i vecii. )min%

)f8nta *iserică a )fin"ilor Constantin !i Elena din Amintaios, 26.12.13

Sfântul ;uca al %rimeei - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului a Sfinţilor părindupă trup ai Domnului

NDuminica dinaintea 'răciunului Sf(nta 1iserică o înc!ină pomenirii Sfinţilor Părinţi, iar duminica precedentă s-a cinstit pomenirea Sfinţilor Strămo$i% Cine sunt strămo!ii !i părin"ii no!!i de ce se săv8r!e!te at8t de solemn pomenirea lor mai 7nainte de sărătoarea (a!terii lHristos> )trămo!ii sunt drep"ii Geciului &estament !i, 7nt8i de toate, )fin"ii =roroci.

De ce este at8t de importantă pentru noi pomenirea acestora> /iecare înfăptuire mare a omulatunci c(nd î$i propune scopuri mari, necesită o pregătire îndelungată, profundă; la fel $i cele mmari eenimente din iaţa neamului omenesc se pregăteau în decursul multor ani%

Dacă la fel se înt(mplă $i cu faptele omene$ti, $i cu faptele personale, dacă se înt(mplă a$a $i istoria omenirii, atunci cu mult mai mult ar tre#ui să dureze lucrarea pregătirii marelui eenimedin istoria întregii omeniri E procesul de pregătire a enirii în lume a Domnului isus &ristos%



)stfel tre#uia să se facă pregătirea neamului omenesc pentru primirea înăţăturii măreţe a l&ristos%

nc!inarea la Dumnezeu cel adeărat, cunoa$terea +ui au fost $i în timpurile ec!i, $i în cele mapropiate, specifice poporului ales al lui Dumnezeu% 'elelalte popoare nu aeau eelaţia carefost dată poporului lui srael, deci ec!ii păg(ni l cuno$teau pe Dumnezeu doar din manifestărnaturii înconjurătoare% eligiile lor erau naturaliste, ele diinizau începuturile materialiste ale lum

înc!in(ndu-se luminătorilor cere$ti, tuturor sti!iilor naturii, diinizau animale $i păsări $i înc!inau la idolii făcuţi de ei în$i$i%

S-a cunoscut în ec!ime $i religia poporului indian E #udistă -, dar ea era infinit de departe cunoa$terea lui Dumnezeu% 'uno$tea doar de$ertăciunea ieţii omene$ti, respingea iaţa, fiindreligie a pesimismului% De fapt, nu-+ cuno$tea pe Dumnezeu E se poate numi o religie făDumnezeu%

7n mare popor al )ntic!ităţii, poporul grec, +-a cunoscut pe Dumnezeu doar parţial E prin armon$i frumuseţea din jur% 9ra departe însă de cunoa$terea lui Dumnezeu că 7nicul 'are 9ste, ca cent

$i punct central, al întregii ieţi a lumii, al întregii ieţi omene$ti% 'unoa$terea lui Dumnezeu 7nic'are 9ste, 'are e$nic eistă în Sine nsu$i, a fost doar mo$tenirea poporului ales, pentru că acepopor l cinstea pe a!e, iar cuvântul KIahve ?n lim,a e,raică veche ?n!eamnă K%el ce E!te#

Dar $i această cunoa$tere a lui Dumnezeu, $i această înc!inare adresată adeăratului Dumnezeu,fost departe de acea cunoa$tere care a fost dată oamenilor în cre$tinism% Pentru că poporul lui sral înţelegea pe Dumnezeu că pe 'reatorul lumii, justiţiar $i judecător% 9i erau aproape la fel departe ca $i grecii antici $i păg(nii de înţelegerea lui Dumnezeu ca iu#ire%

9senţa înăţăturii lui &ristos se reduce anume la propoăduirea iu#irii, a înăţăturii despre ePentru înţelegerea acestui mare adeăr tre#uia pregătit poporul israelit, întreaga lume, întreaomenire%

Domnul Dumnezeu, încă din cele mai ec!i timpuri, a făcut promisiuni neamului omenesc desptrimiterea M(ntuitorului în lume% ncep(nd cu )dam, primul om, Domnul a dat o făgăduinţă, înainde izgonirea lui din ai:

)ăm8n"a femeii va +droi capul !arpelui.

)ăm8n"a femeii este Domnul Iisus Hristos, iar femeia este =reasf8nta $ecioară (ăscătoare Dumne+eu, Maica Domnului.

8ec!iul nostru strămo$, aco, nepotul lui )raam, ne-a lăsat o prorocie despre M(ntuitorul lum)tunci c(nd înainte de moarte îi #inecu(nta pe cei >2 fii, i-a spus lui uda, din a cărui seminţtre#uia să Se arate lumii Domnul &ristos:(u va lipsi sceptrul din m8na lui Iuda !i c8rmuitor din coapsele lui, p8nă c8nd va vempăciuitorul !i :ui I se vor supune popoarele A/acere =J, >HB%



9l a or#it despre mpăciuitorul% )cesta este unul $i acela$i cu M(ntuitorul, pentru că M(ntuitorufost mpăciuitorul oamenilor cu Dumnezeu% 9l a or#it despre /iul lui Dumnezeu, Domnul is&ristos, cu aproape două milenii înainte de *a$terea Sa%

Sf(ntul Proroc saia, de asemenea, a preestit enirea lui &ristos:

;i va veni I+ăvitorul )ionului !i va 7ndepărta necredincio!iile fiilor lui Iacov Asaia CJ,2@B

z#ăitorul din Sion este z#ăitorul poporului lui srael, fiindcă Sion numit acel munte pe carefost ridicat "emplul lui Solomon, $i su# numele de Sion este su#înţeles adesea poporul ereu%

*u numai Prorocul saia a preestit enirea Domnului lisus &ristos% Să ascultăm ce spune $i Sf(ntProroc Malea!i:

Iată, Eu 7l trimit pe n0erul Meu, !i el va pre0ăti calea 7naintea fe"ei Mele, !i Domnul pe Care vl căuta"i va veni de 7ndată 7n templul )ău, n0erul le0ăm8ntului pe Care voi l voi"i AMalea!i>B%

.i a$a a $i fost% =rorocul Maleai prin aceste cuvinte vorea despre )f8ntul Ioan *ote+ătorucare a pre0ătit calea Domnului Iisus Hristos. )tunci a enit Domnul, a enit 'el pe care poporereu l caută, ngerul Sf(ntului, pe 'are l a$tepta%

Dar cea mai importantă profeţie despre Domnul isus &ristos a fost dată de marele Proroc Daniel mulţi ani înainte de *a$terea Domnului nostru isus &ristos% ată ce spune acesta:

)ă !tii !i să 7n"ele0i că de la ie!irea poruncii pentru +idirea din nou a Ierusalimului !i p8nă

Cel-ns L Cel-GestitLsunt !apte săptăm8ni !i !ai+eci !i două de săptăm8ni el l nume!te pHristos ciar !i pe nume !i atunci poporul se va 7ntoarce !i se vor +idi pie"ele !i +idul 7n vremude str8mtorare. ;i după cele !ai+eci !i două de săptăm8ni, Cel-ns va pieri, fără să se 0ăseascvreo vină 7n El !i va dăr8ma cetatea !i templul, !i sf8r!itul cetă"ii va veni prin potopul m8niei lDumne+eu !i p8nă la capăt va fi ră+oi Lprăpădul cel otăr8t ADaniel J, 2C-25B%

Prorocul or#e$te despre faptul că or trece $aizeci $i două de săptăm(ni de ani din momentul care poporul lui srael se a întoarce din ro#ia #a#iloniană, a reconstrui zidurile erusalimului templul lui% 9l spune că din acel moment p(nă la moartea Domnului isus &ristos or trece $aptezede săptăm(ni de ani%

Dar ce este o săptăm8nă de ani>

4 săptăm8nă de ani repre+intă !apte ani, fiindcă vecii israeliteni măsurau anii cu săptăm8n/iecare al $aptelea an se numea an sa##atic, $i în acel an erau eli#eraţi toţi ro#ii% )$adar săptăm(nde ani înseamnă $apte ani, iar $aptezeci de săptăm(ni de ani înseamnă =JH de ani% Priiţi c(t este duimitor0 Domnul isus &ristos, eact după cu(ntul Prorocului Daniel, a fost răstignit peste =JH ani după reenirea poporului lui srael din ro#ia #a#iloniană%



Prorocul Daniel spune că, după ce a fi condamnat la moarte &ristos, a fi distrus "emplul derusalim% .i a$a s-a $i înt(mplat, după cum $tiţi, după IH de ani de la răstignirea lui isus &ristoDupă ce erusalimul a fost cucerit de către comandantul 8espasian, comandantul roman "itusdistrus p(nă în temelii "emplul din erusalim% "oate acestea au fost profeţite de Prorocul Daniel =JH de ani înainte de răstignirea Domnului nostru isus &ristos%

Dar iată $i alte cuinte ale acestui proroc:

Gă+ut-am 7n vedenie de noapte, !i, iată, pe norii cerului venea Cineva ca $iul 4mului, !i a venla Cel Geci de %ile, !i a fost adus 7n fa"a Acestuia ADaniel I, >?B%

Geci de %ile este numit Dumne+eu-&atăl.

;i :ui I s-a dat stăp8nirea, slava !i 7mpără"ia ADaniel I, >=B%

(u sunt acestea oare prorocii directe despre Domnul Iisus Hristos>

ată ce spune sf(ntul Proroc 3a!aria;

*ucură-te foarte, fiica )ionului, vesele!te-te, fiica Ierusalimului9 iată, mpăratul tău vine la tindrept !i iruitor, l8nd !i Călare pe asin, pe m8n+ul asinei A3a!aria J, JB%

9l prorocea despre acest mpărat, despre Domnul nostru isus &ristos, 'are, după cum $tiţi, a intrsolemn, cu puţin timp înainte de răstignire, în erusalim, călare pe o asină% n această prorocie nfost relatat numai faptul arătării Domnului isus &ristos, dar a fost anticipat cu o precizetraordinară $i faptul intrării Sale triumfale în erusalim%

'el mai mare dintre toţi prorocii este saia, numit $i 9ang!elistul 8ec!iului "estament, deoarenimeni ca d(nsul n-a profeţit at(t de deplin $i de clar tot ceea ce este mai important în legătură arătarea $i iaţa Domnului isus &ristos $i cu întreaga Sa actiitate%

'apitolul C? din cartea Profetului saia începe cu următoarele cuinte:

Cine va crede ceea ce noi am au+it !i ra"ul Domnului cui i se va descoperi> Crescut-a 7nainte:ui ca o odraslă !i ca o rădăcină 7n păm8nt uscat nu avea nici cip, nici frumuse"e ca să nuităm la El !i nici o 7nfă"i!are ca să ne fie dra0. Dispre"uit era !i cel din urmă dintre oameni o

al durerilor !i cunoscător al suferin"ei, unul 7naintea căruia să-"i acoperi fa"a dispre"uit neă0at 7n seamă.

Dar El a luat asupra-;i durerile noastre !i cu suferin"ele noastre )-a 7mpovărat. ;i noi socoteam pedepsit, ătut !i cinuit de Dumne+eu. Dar El fusese străpuns pentru păcatele noast!i +droit pentru fărădele0ile noastre. El a fost pedepsit pentru m8ntuirea noastră !i prin răni:ui noi to"i ne-am vindecat.

&o"i umlăm rătăci"i ca ni!te oi, fiecare pe calea noastră, !i Domnul a făcut să cadă asupra :

fărădele0ile noastre, ale tuturor. Cinuit a fost, dar )-a supus !i nu ;i-a descis 0ura )a ca u



miel spre ?un0iere )-a adus !i ca o oaie fără de 0las 7naintea celor ce o tund, a!a nu ;i-a desc0ura )aK

Morm8ntul :ui a fost pus I8n0ă cei fără de le0e !i cu cei făcători de rele, după moartea :ui, dEl a fost 7nmorm8ntat de cel o0at, pentru că n-a săv8r!it nici o nedreptate !i nici 7n!elăciune nfusese 7n 0ura :ui Asaia C?, >-I, JB%

(u vede"i oare, 7n aceste cuvinte, adevăratul cip al Domnului Iisus Hristos, Care 7n toată via)a omenească, 7ncep8nd cu na!terea 7n *etleem, a fost cel mai simplu, cel mai ne7nsemnat om,fost fiul unor oameni lipsi"i de faimă, pentru că pe Iosif t8mplarul 7l considerau 0re!it drept taal :ui> n 9l nu eistă nimic ie$it din comun, era etrem de simplu, toată iaţa +ui păm(nteascăfost foarte modestă%

'ine putea să dea crezare acestei prorocii< *-au putut să creadă ereii, pentru că l a$teptau pMesia ca pe un mare împărat plin de slaă, 'are a supune toate popoarele, 'are a deestăp(nitor a toată lumea, 'are a eni la conducere $i a lua puterea% )ce$tia nu puteau să creadă 9l a fi înjosit de oameni, că $i a înc!eia iaţa ca un răufăcător, pe 'rucea 6olgotei% @8ndeau

este cinuit pentru că )-a făcut vinovat 7naintea lui Dumne+eu, dar El suferea de ună voisuferea pentru noi, !i pentru păcatele noastre El a fost pironit pe Cruce. Ca un miel 7n fa"a celce 7l tunde, a!a nu ;i-a descis 0ura )a.

)cela$i Proroc saia a or#it despre &ristos folosind aceste cuinte: Iată slu0a Mea pe Carespri?in, Alesul Meu, 7ntru Care inevoie!te sufletul Meu. =us-am peste El Duul Meu !i El vpropovădui popoarelor le0ea Mea nu va stri0a, nici nu va 0răi tare !i 7n pie"e nu se va au0lasul :ui trestia fr8ntă nu o va +droi !i fe!tila ce fume0ă nu o va stin0e El va propovădle0ea Mea cu credincio!ie Asaia =2, >-?B%

n aceste cuinte este descris eact c!ipul #l(nd $i smerit al Domnului isus &ristos, 'are niciodanu .i-a ridicat ocea la nefericiţii care piereau, pe păcăto$i îi m(ntuia, îi ierta precum a iertat-o pacea femeie păcătoasă, pe care ereii au prins-o în adulter $i oiau s-o ucidă cu pietre%

n continuare saia sta#ile$te scopul $i însemnătatea enirii Domnului, scopul ieţii $i actiităţii +uva veni pentru ca să descidă ocii orilor, să-i scoată din le0ături pe cei le0a"i !i din ad8nctemni"ei pe cei ce stau 7n 7ntuneric.

Ga veni să-i conducă pe cei ori pe calea pe care ei n-o cuno!teau 7ncă.

9ra or# neamul omenesc, nu cuno$tea calea cea adeărată $i, atunci c(nd S-a arătat &ristos, 'aspunea despre Sine: Eu sunt Calea, Adevărul !i Gia"a, doar atunci poporului lui srael i-a răsălumina cea adeărată, s-au desc!is oc!ii lor or#i $i au cunoscut căile Domnului%

9ste uimitor că prorocii nu or#eau doar în termeni generali despre Domnul isus &ristos, profeţeau $i eenimente particulare ale ieţii +ui, de eemplu moartea pe 'ruce despre care citimProrocul 3a!aria: Atunci voi vărsa peste casa lui David !i peste locuitorii Ierusalimului dudarului !i al indurării, !i ei vor privi la Mine, Cel pe Care :-au străpuns, !i vor face pl8n0er



asupra :ui, cum se face pentru un fiu unul-născut !i-: vor ?eli ca pe cel 7nt8i născut A3a!aria >>HB%

Prorocul Daid, la Psalmii săi a profeţit : Că m-au inco?urat c8ini mul"i, adunarea celor vicleni Ma 7mpresurat, străpuns-au m8iniile Mele !i picioarele Mele. (umărat-au toate oasele Mele, iar priveau !i se uitau la Mine impăr"it-au ainele Mele loru!i, iar pentru căma!a Mea au aruncsor"i APsalmul 2>,>5->@B%

"oate acestea le-a prorocit Daid cu >HHH de ani înainte de na$terea Domnului nostru isus &ristos

.i iată ce a mai prorocit: ;i mi-au dat mie 7n ăutură fiere.

8oi $tiţi că -au dat Domnului isus &ristos să #ea fiere amestecată cu oţet, în timpul răstignirii +u.i aceasta a ăzut Sf(ntul Proroc Daid cu oc!ii săi du!onice$ti, cu >HHH de ani înainte% Prorocsaia a profeţit $i faptul că Domnul lisus &ristos, numărat cu răufăcătorii, a fi îngropat de cel #og.i oi $tiţi că 9l a fost îngropat în grădina lui osif din )rimateea%

Multe am putea or#i despre cuintele minunate din cărţile profetice, despre Domnul isus &ristoDar este suficient%

Din cele ce -am spus, în faţa oastră se conturează imagini măreţe, grandioase, care uimesc mintomenească, ale profeţiilor despre Domnul isus &ristos% Să nu-i cinstim oare pe ace$ti #ăr#aţi maale$i de Dumnezeu, să nu le cinstim oare pomenirea $i în prezent, mai înainte să săr#ătorim *a$terDomnului isus &ristos<

+ă nu-i cinstim oare pentru că, din cauza acestor prorocii, erau supu#i grelelor urmărir

persecuţiilor, c.inurilor #i morţii cumplite 2iindcă aţi auzit din (postolul zilei cât de muau suferit ace#ti oameni, cum au fost izgoniţi #i s-au ascuns în munţi, cum a fost tăiat c fierăstrăul marele !roroc 3saia, cum au fost omorâţi #i greu prigoniţi aproape toţi sfinţii

+ă nu-i cinstim oare pe strămo#ii no#tri, Care au fost mari drepţi, să nu-i cinstim oare p strămo#ul (vraam, care a arătat o asemenea ascultare uimitoare voii lui Dumnezeu4 dup primul cuvânt al Domnului, el a lăsat pe tatăl său, patria #i a plecat pe o cale necunoscută pământul Canaanului, a#a cum i-a rânduit lui Domnul &u s-a dat în lături să-l aducă jertf pe unicul său fiu, 3saac, dar a fost oprit de un înger0

+ă nu-l cinstim oare pe 3osif, strănepotul lui (vraam, în care Cuviosul Efrem +irul găse#multe trăsături care îl fac asemănător Domnului 3isus 'ristos 5nsu#i

+ă nu-l cinstim oare pe marele !roroc /oise, cu care a vor"it Dumnezeu 5nsu#i, care a primde la Dumnezeu cele zece porunci ale ec.iului 6estament% să nu-l cinstim oare pe acela caîn +fânta +criptură este numit cel mai "lând dintre toţi oamenii

+ă nu-i cinstim oare pe toţi cei care au condus omenirea spre primirea propovăduir Evang.eliei lui 'ristos

Să cinstim dar pomenirea lor, nu doar cu cuintele, nu doar cu predica pe care o auziţi de la minnu doar cu +iturg!ia pe care o să(r$im astăzi întru pomenirea lor% Să le cinstim pomenirea praceea că ne om desc!ide inimile noastre în faţa Domnului isus &ristos 'el ce a să ină0G



5 ianuarie 1

sursa9 )f8ntul :uca al Crimeei, =redici Editura )opia, *ucure!ti, 261

rhimandrit Ioil <on!tantaro!= ;ectura apo!tolică la Duminica dinaintea Naşterii Domnulu



Nu exi!tă pentru om o !tare mai ?naltă decât %redinţa# /ire$te, c(nd or#im despre 'redinţă, înţelegem prin ea doar o acceptare generală a unui oarecare Dumnezeu impersonal, cum poate mulţi tratează acest su#iect% *oi o percepem ca pe o 'redinţă într-un Dumnezeu personal, $i desig"reimic, care în Feplozia iu#irii SaleG, creează pe om din FnefiinţăG, iar în cele din urmă, în ciuîndepărtării $i a peregrinării lui, însu$i 'reatorul său se face om, pentru a-l face pe om Fdumnezdupă !arG%

.i este at(t de uria$ă ad(ncimea $i at(t de uluitoare înălţimea $i lăţimea capitolului 'redinţei, daceastă clipă a 'reaţiei p(nă la sf(r$itul istoriei, înc(t r(nd-ner(nd fiecare om se a confrunta el% .i sunt at(t de multe personalităţile care de-a lungul eacurilor au trăit realitatea acestei 'redincon$tiente, înc(t de-Dumnezeu-insuflatul apostol, Fîn mod doeditorG aminte$te c(tea nume caluminează acest drum #inecu(ntat al poporului lui Dumnezeu p(nă în momentul Fna$terii l&ristosG%

.i pentru a arăta în c!ip iu acest adeăr, împreună cu lectura din )postol, care ne prezintă marcredinţă a drepţilor din 8ec!iul +egăm(nt, Sf(nta 9ang!elie ne descoperă pe strămo$ii după trup

Domnului nostru isus &ristos% 'u răsuflarea tăiată îi urmărim în înţelesurile dense ale #ogatultet de Dumnezeu insuflat pe acei #ăr#aţi rednici de minunare, care prin credinţa lor ie )totputernicul Dumnezeu, au demonstrat că credinţa $i iu#irea în Dumnezeul $i Domnul personsunt o insuflare uluitoare $i o putere unică, care pot să depă$ească $i să îningă orice piedică drumul ieţii% 'u precădere, unii din ace$tia, precum )raam, Daid, Samuil, profeţii, Daniil $i ctrei tineri, tre#uie să fie modelele noastre $i să ne insufle% .i a tre#ui să fim inspiraţi din credinlor proer#ială pentru că fiecare epocă E deci $i în epoca noastră E )deărul costă c(t nu putem ne imaginăm

Poate că unii or preteta că atunci era o epocă a idolatriei% Da, a$a era atunci, dar poate cinea case pretinde realist, să nege că $i în epoca noastră modul de iaţă idolatru reine $i este eident unele situaţii, dar $i foarte perfid în multe altele, de unde neoia în ziua de azi a unei mai mari r($i curaj $i du! de mărturisire a 'redinţei rtodoe<

Să fim sinceri $i să recunoa$tem, iu#iţilor% Din nefericire, cei mai mulţi dintre credincio$ii de astăsuntem lipsiţi foarte mult de feroarea credinţei noastre% '!iar dacă astăzi trăim în epoca !arulu'!iar dacă suntem mădulare ale Sfintei noastre 1iserici rtodoe, adică ale 7nicei 1iserici, cu toaacestea suntem at(t de mici în faţa acelor oameni mari% *e clătinăm foarte, foarte u$or $i pierdem% 'redinţa noastră este în unele situaţii cu totul anemică% Se aseamănă cu o mică flacără ca

tremură să se stingă $i este gata să dispară%

are tre#uie să aducem eemple< 'u durere să atingem una din rănile noastre puroinde%

9istă cre$tini, laici, dar $i clerici A0B, care Fau cuno$tinţa #unei credinţeG $i, desigur, poate $i cunosc înalta teologie $i patristică $i isi!astă, însă care, atunci c(nd ine remea tr(m#iţeze unicitatea 'redinţei noastre, atunci îi ezi că tremură ca Ffrunzele de toamnăG%

9istă cre$tini A<B care, atunci c(nd lucrurile Fmerg #ineG, se prezintă drept adeăraţi fii 1isericii% '(nd însă este neoie, fire$te, nu să-$i dea s(ngele lor, ci doar să î$i pună o simp

semnătură pe un tet de protest sau de mărturisire, o, atunci0, FleiiG mo#ilizează toa



Fargumentele lor teologiceG, adică argumentele la$ităţii, superficialităţii $i ale dezec!ili#ruldu!onicesc care-i caracterizează, $i printr-o transfigurare oidiană, se transformă în Fiepur.i îi judecă în continuare pe acei credincio$i care, în ciuda lipsurilor lor Alucru omenesc daltfelB, demonstrează însă că în realitate l iu#esc pe Domnul isus &ristos, l mărturisescsunt gata să î$i ofere pentru dragostea +ui $i însă$i iaţa lor% /aptul că astfel de oameni E c!idacă deţin cele mai înalte funcţii #iserice$ti E singurul lucru pe care reu$esc să-l facă este decadă în con$tiinţa cre$tinilor ortodoc$i ii, adică să piardă #una-mărturie din afară, nu m

tre#uie să-l su#liniem%)ceasta este Flumină de /anarG AQRT- RUVWXYZB

n punctul acesta să su#liniem doar că diferitele folcloruri $i ajururi K$rnamente cu perfora7ntr8L teologice, $i nu doar mantale, nu reu$esc în nici un caz să acopere căderea $i sinistrul demal la$ităţii, care sălă$luie$te în inimile lor% Desigur la$itatea este (rful ice#ergului .i pentru că ar putea ca pricinile acestei situaţii tragice să nu fie at(t de clare celor la$i, dar $i mioapelor priecumeniste, este #ine să se audă pentru încă o dată, înfrico$ătorul cu(nt al cărţii )pocalipsei, caremustră pe episcopul de +aodiceea:

F&e sfătuiesc să cumperi de la mine aur lămurit 7n foc ca să-"i un0i ocii !i să ve+i G, ca sădo#(nde$ti lumina A)pocalipsa ?, >@B%

.i, în plus, noi toţi să studiem mai în profunzime cu(ntul 'elui care ţine cele $apte stele în dreapSa $i care pă$e$te în mijlocul celor $apte sfe$nice de aur% Să fie studiat de către toţi aceia care, depar că încep corect, în continuare, din nefericire, se a#at din drumul lor, $i acest cu(nt:

F Adu-"i aminte deci de unde ai că+ut !i pocăie!te-te !i fă faptele cele dint8iKG A)pocalipsa 2, CB%

Dar să ne a#atem de la imaginea sum#ră a căderii, fraţii mei, $i să ne întoarcem iară$i priirea sp#ăr#aţii 'redinţei din pericopa noastră apostolică% Să ne eselim de &arisma Mărturisirii% 9ste ade mare sfinţenia acestor c!ipuri, înc(t tetul sf(nt demonstrează printr-o singură frază înălţimiuluitoare ale sfinţeniei pe care ele o do#(ndesc prin mărturisire, mucenicie, asceză $i în general prtoată lupta pentru 'redinţă:

Jei de care lumea nu era vrednică.

)dică: FDe ace$ti sfinţi #ăr#aţi nu era rednică, nici putea să se compare cu ei lumea întreagăG%

.i din ad(ncuri de eacuri, referitor la această epresie, se aude 0lasul celui pri0onit pentdreptate !i adevăr, al )f8ntului Ioan @ură de Aur9 JCiar dacă ai cerceta lumea 7ntrea0ă, nu v0ăsi mai cinui"i !i mai slăvi"i ca ei.

'u adeărat cutremurător )deăr, dar $i c(t atinge coardele su#ţiri ale inimilor noastre0< .i c(t nmi$că )deărul dogmatic cu care se înc!eie sf(nta lectură0 "oţi ace$tia, c!iar dacă sunt lăudpentru minunata lor credinţă, nu s-au desfătat încă de slaa cea cerească% Pentru că Dumnezeur(nduit cea mai #un pentru noi% Să ne desfătăm de răsplata mo$tenirii e$nice toţi credincio

împreună, adică $i noi împreună cu ei, după cea de-a Doua 8enire a Domnului%



$ie ca prin mi?locirile acestor sfin"i !i mari ăra"i, Domnul, a Cărui na!tere peste pu"ine +ilevom sărători, să ne dăruiască marele Dar al Credin"ei al (epriănitei noastre Credin4rtodoFe !i 7mpreună cu acesta, ceea ce este nedespăr"it de Credin"ă, Darul Mărturisirii aceDar care 7l face pe credincios autentic !i puternic, dar !i vrednic de ve!nica mpără"ie. Amin.

traducere din 0reacă9 ierom. $oti

Părintele %on!tantin 0aleriu - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului

n numele &atălui !i al $iului !i al )f8ntului Du, AminB



Dreptmăritori cre$tini în Sf(nta 1iserică a Domnului nostru isus &ristos0 "oate praznicedumnezeie$ti: 'răciunul A*a$terea DomnuluiB, nierea, nălţarea Sfintei 'ruci, toate au înaintedupă săr#ătoare, o pregătire a săr#ătorii, care te face să înaintezi către ea, să trăie$ti acel momesuprem al ei $i apoi să cre$ti în ea, să cre$ti din săr#ătoare%; sărătoarea 7n"eleasă ca un evenimedumne+eiesc, un fapt al lucrării lui Dumnezeu în opera Sa pentru ca lumea neîncetat să înrădăcineze în acest fapt dumnezeiesc $i să crească a$a ca dintr-o rădăcină, să se împlinească $i

meargă din desă(r$ire în desă(r$ire, neîncetat, cum spune dumnezeiescul Pael: N )ă mear0ă dslavă 7n slavăG, în acest orizont diin, însorit% =re0ătirea na!terii Domnului, a faptului unic crea"ie, 7n care Dumne+eu cooară la om !i 7n lume pentru ca pe om !i lumea 7ntrea0ă să 7nalla dumne+eire, să-l 7ndumne+eiască pe om.

)cest act unic al istoriei îl mărturise$te 9ang!elia, $i facă Domnul, întreaga lume, omenire, să îndrepte spre 9ang!elie, căci ea este unică% "oate religiile să trăiască acest dar al Dumnezeirii, co#or(rii lui Dumnezeu la noi0

.i, Doamne, c(t de negrăit a descrie, $i c(tă înţelepciune diină, înţeleasă $i mai puţin înţeleasă d

noi, ne pregăte$te Dumnezeu pentru a trăi taina întrupării Sale, taina prin care 9l, Părintele 'eretrimite pe /iul Său din eci, Dumnezeu din eci, să se facă om0 mul creat după c!ipul +ui deci, dar făptură% Deci 9l, /iul lui Dumnezeu, să se întrupeze în făptură0%%%

.i ne descrie 9ang!elia de astăzi legătura /iului lui Dumnezeu deenit om, cu întreg neamul +ucu cele două genealogii Acum se numesc în ScripturiB% Ce 7nseamnă o 0enealo0ie> n remea ecse păstrau anumite genealogii% ameni mai înstăriţi, cu orizont mai larg, cum sunt #oierii, urmăreau părinţii, înainta$ii lor, cu ani, cu sute de ani, ca să deslu$ească undea, la reun momennu la rădăcină, ca rădăcină e unică - în istorie, pe cinea mai deose#it%

Mai zilele trecute, particip(nd la a$i la parastasul de o sută cincizeci de ani al mitropolitul8eniamin 'ostac!e, se deslu$ea o#(r$ia lui dintr-un sfetnic al lui .tefan cel Mare: )r#ore% .i a$a m(ng(ie oamenii, cu înainta$ii lor, nu< 7neori se mai $i laudă% *u-i or#ă, 8eniamin 'ostac!e a foca un sf(nt în neamul rom(nesc; dar noi, ceilalţi% .i atunci înţelegem ce înseamnă aceasgenealogie, iu#iţilor% Este le0ătura noastră cu mo!ii !i strămo!ii, iar 7n )f8nta Evan0elle0ătura $iului lui Dumne+eu cu noi, oamenii.

.i am auzit în dumnezeiasca 9ang!elie de astăzi Acei care au fost la reme, c(nd s-a cidumnezeiasca 9ang!elie, iar pentru ceilalţi, acum s-o reamintim, după cuiinţăB că Sf(n

9ang!elie după Matei începe c!iar cu această genealogie; cu una din ele: cu acea genealogieM(ntuitorului, altfel spus, cu părinţii $i strămo$ii +ui după trup, după firea omenească%

.i c!iar a$a începe 9ang!elia după Matei: NCartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, filui Avraam ...G% Se desfă$oară apoi neamurile după trup ale M(ntuitorului, de la )raam, părinte)raam, care a trăit, după calculul cercetătorilor, cu reo opt sute de ani înainte de M(ntuitorul is&ristos% 'itim aici o parte din aceste neamuri; reproducem $i înţelegem pe urmă că este or#a $i dcelelalte: N Avraam a născut pe Isaac Afiul său, pe care a rut să-l jertfească; dar Dumnezeu nîngăduit% saac a fost un sim#ol, o anticipare a jertfei /iului lui Dumnezeu%B; Isaac a născut p

Iacov cu doispre+ece fii, patriarii, dintre care !i Iosif cel drept Iacov a născut pe Iuda !i p



fra"ii lui Iuda a născut pe $ares !i pe %ara, din &amar $ares a născut pe Esrom Esromnpscut pe Aram... .i a$a se desfă$oară p(nă la Daid, p(nă la Solomon $i p(nă la strămutarea 1a#ilon% )poi, după strămutarea în 1a#ilon, pomene$te de e!onia, Salatiel, 3oro#a#el $i ceilacare apoi au enit în istorie, de la părinţii lor, $i ajunge această desfă$urare de neamuri din generaţîn generaţie, socotindu-le patrusprezece; trei grupe de c(te patrusprezece, fiecare grupă de două oc(te $apte, după numerele zilelor creaţiei, aici toate socotite nume sfinte% AN%%%toate neamurile de Avraam p8nă la David sunt paispre+ece de la David p8nă la strămutarea 7n *ailon su

paispre+ece !i de la strămutarea 7n *ailon p8nă la Hristos sunt paispre+ece neamuri)ceasta este genealogia dată de Sf(ntul 9ang!elist Matei% Poate ă între#aţi de ce începe de )raam% )raam este părintele neamului ereiesc, iar într-un anume fel $i părinte al celor trei religmonoteiste% De la )raam, prin )gar, sclaa sa, a descins lumea ara#ă% Soţia lui )raam, Sarra, naut copii $i, atunci, primul copil s-a născut din )raam cu )gar, sclaă% )$a era r(nduiala atunci, să ai#ă urma$i $i cu sclaele% Deci din )raam $i )gar s-a născut smael% )poi, c(nd Sarra a născ$i ea pe saac, sărmana Sarra a îndepărtat-o pe )gar% .i )gar a plecat cu feciorul ei în pustie, undepătimit o reme, dar Dumnezeu i-a ocrotit $i n-a pierit% .i a fost odrăslit din )raam cu )gar, sma- neamul lumii ara#e% Poate aici este o dramă în istorie, $i anume: )gar $i smael au fost îndepărta

dar lumea ara#ă, islamul, îl consideră pe )raam ca un părinte, însă au oarecare amărăciune pe curma$i din Sarra $i saac, $i iată că au durat peste milenii aceste supărări% Dar noi nădăjduim că p(la urmă or ajunge la pace, că iată, prin )raam mai ad(nc, la sursă, 7na e rădăcină $i anum&ristos, din "atăl în Du!ul Sf(nt% P(nă la urmă, tot cum a spus M(ntuitorul, a fi o turmă $i upăstor pentru toată lumea%

.i atunci, iu#iţilor, reţineţi acest fapt: de la )raam înfăţi$ează Sf(ntul 9ang!elist Matei, mo$iistrămo$ii M(ntuitorului după trup p(nă la &ristos% )raam - am spus - e părintele neamului ereie$i părintele islamului, dar prin Maica Domnului $i noi îl cinstim pe )raam; deci este un părin

comun, după trup, al celor trei mari religii monoteiste%De ce )f8ntul Evan0elist Matei 7nfă"i!ea+ă pe mo!ii !i strămo!ii M8ntuitorului de la Avraamurc8nd spre Hristos> epet: pleacă de la )raam, merge prin saac, aco, Daid, Solomo3oro#a#el $i urcă la acel moment al istoriei în care S-a născut &ristos% eţinem acest lurcu de maînsemnătate% De ce de la )raam< 9ang!elia după Matei este scrisă de el, înt(i în lim#a aramaicîn care a or#it M(ntuitorul% ) fost scrisă pentru erei, adică să le spună: $ra"ii mei evreiB Hristcel răsti0nit !i 7nviat este de la Avraam, pe care voi 7l cinsti"i !i-l socoti"i tată. (oi, iată, 7l avem pAvraam. Hristos este M8ntuitorul. ecunoa!te"i-:, crede"i, iui"i-: !i m8ntui"i-vă prin ElB Daceea această eang!elie, după Matei, scrisă pentru erei, începe cu genealogia, cu strămo

M(ntuitorului de la )raam, pe care îl preţuiesc toţi ereii%

Mai aem o genealogie tot după trup, iu#iţilor, cu toţi înainta$ii M(ntuitorului pe firul neamulomenesc, pe firul firii omene$ti a M(ntuitorului, $i anume la Sf(ntul 9ang!elist +uca% Dagenealogia după Matei apare a capitolul înt(i, cealaltă genealogie, a Sf(ntului 9ang!elist +ucagăsim la capitolul al treilea, c(nd, după #otezul Domnului, spune: N Iisus Hristos era ca de trei+ede ani c8nd a primit ote+ul la Iordan A#otezul după 8ec!iul "estament, nu #otezul nostruB; !i c8na 7nceput să propovăduiască, fiind, precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, fiul lMatat, fiul lui :evi, fiul lui Meli, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, fiul lui Matatia...G $i merg

iu#iţilor, nu ascendent Aadică suind de la )raam la &ristosB, ci co#or(nd de la M(ntuitorul is



&ristos, merg(nd înapoi pe linie, p(nă la )dam% .i a$a înc!eie: N$iul lui Matusala AMatusalemdintre primii patriar!i, care a trăit cel mai mult: nouă sute $aizeci $i unu de aniB, fiul lui Eno, filui Iaret, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, fiul lui Enos, fiul lui )et, fiul lui Adam, !i aicdeodată9 fiul lui Dumne+euG% De la )dam, repet, apare o mutaţie: )dam, făptură a lui Dumnezedirect ANM(inile "ale m-au făcut $i m-au ziditGB, $i fiu al lui Dumnezeu% Prin urmare, în rădăcină, o#(r$ia întregii umanităţi, este Dumnezeu% Să nu uităm aceasta: Dumnezeu - Sursa, zoruădăcina creaţiei întregi, de dincolo de creaţie%

Dar să reenim% #seraţi cele două genealogii: una urcă spre &ristos, pentru neamul ereienumai, cealaltă co#oară de la &ristos, merg(nd înapoi, cuprinz(nd întreaga omenire p(nă la )dadeci adres(ndu-se tuturor% Dacă cea de la Matei se adresează neamului ereiesc, cea de la +uca adresează întregului neam omenesc% .i atunci, aceste două genealogii ne descoperă legătură Dumnezeu $i a lui Dumnezeu cu noi% Dumnezeu, 'are S-a făcut om $i, iată, genealogiile ne arată c&ristos Se înrude$te după trup cu noi, cu toţi%

Sfinţii eang!eli$ti Matei $i +uca ne înfăţi$ează o#(r$ia trupească, originea trupească, după trup, noi toţi, pe cele două linii: urc(nd în s(nul neamului ereiesc, $i co#or(nd către noi, către fiecare d

noi%

#(r$ia după trup0 Mai este o o#(r$ie a M(ntuitorului; care credeţi< 'ea firească Adupă fireB, cdiină% 9i #ine, ceilalţi doi eang!eli$ti, Marcu $i oan Aedeţi, doi c(te doi: primul $i al treilea; doilea $i al patruleaB ne înfăţi$ează această o#(r$ie%

Primul $i al treilea ne dezăluie legătura trupească, a omenităţii, a lui &ristos cu noi% 'ealaltălegătura du!onicească, dumnezeiască% 'ăci, iată, 9ang!elia după Sf(ntul Marcu începe deodastrălucind, ca iz#ucnind din marea taină a lui Dumnezeu: N nceputul Evan0eliei lui Iisus Hristo

$iul lui Dumne+eu Adeodată, ca un fulger dumnezeiescB, precum este scris 7n proorocie Maleai !i Isaia9 Iată, Eu trimit 7n0erul Meu 7naintea fe"ei &ale, care va pre0ăti calea &a. @lascelui ce stri0ă 7n pustie9 =re0ăti"i calea Domnului, drepte face"i cărările :ui G% Deci aici aemo#seraţi - tot genealogia, dar de cealaltă natură, dumnezeiasc

ar Sf(ntul 9ang!elist oan spune cea mai pe larg, încep(nd tot cu o#(r$ia dumnezeiască, c(nzice: N :a 7nceput era Cuv8ntul !i Cuv8ntul era la Dumne+eu !i Dumne+eu era Cuv8ntul. Acesera 7ntru 7nceput la Dumne+eu. &oate prin El s-au făcut !i fără El nimic nu s-a făcut din ce sfăcut. ;i 7ntru El era via"a !i via"a era lumina oamenilor G% Deci $i această eang!elie ne dezăluaceastă taină a tainelor, $i anume că /iul lui Dumnezeu este Dumnezeu-'u(ntul, 'el 'are S

întrupat $i 'are e din eci /iu al lui Dumnezeu% .i toate printr-nsul s-au făcut% 9l e rădăcinumanităţii, rădăcina creaţiei întregi; 9l, /iul lui Dumnezeu%

)stfel edem cum dumnezeie$tile Scripturi ne dezăluie pe isus &ristos ca /iul lui Dumnezeu /iul mului, răsărind din s(nul Părintelui 'eresc din eci% 'ăci Părintele 'eresc e Părinte din e$i, fiind Părinte din eci, din eci e $i /iul% Dacă n-ar fi /iul din eci, n-ar fi nici Părinte din ecin-ai putea să-+ nume$ti "ată al nostru%%% dec(t doar cei care socotesc - ca sărmanul, nefericitul )rică &ristos e făptură% , sărmanul )rie0 *-aea oie să spună N"atăl nostruG, pentru că minţea, că tcei ce nu recunosc pe &ristos, /iul lui Dumnezeu% )ce$tia mint c(nd zic "atăl nostru, pentru că

recunosc pe /iul din eci% 'ăci numai a$a Părintele 'eresc e Părinte din eci, dacă are un /iu d



eci $i prin /iul ne are $i pe noi toţi ca fii ai +ui% )$a g(ndim% *-au dreptul să spună nici "atnostru, nici să se numească fii ai lui Dumnezeu, căci numai prin /iul din eci suntem $i noi fii ai lDumnezeu%

.i încă o mare taină se descoperă, o, iu#iţilor: n Iisus Hristos, Domnul nostru, sunt unidesăv8r!it două firi9 firea natura dumne+eiască !i cea omenească. Cum am fost noi +idi"i> ) Părintele 'eresc în sfatul Sfintei "reimi: N )ă facem om după cipul !i după asemănarea (oastră

4r, ce 7nseamnă a fi +idit după asemănarea lui Dumne+eu> n legătură cu Sf(nta 9ang!elie astăzi, $i din cu(ntul smerit de astăzi, aceasta înseamnă: că a!a cum 7n $iul lui Dumne+eu sudouă naturi - divină !i umană -, !i 7n noi oamenii, sunt două lumi9 e lumea firii noastre, +iditfirească, din "ăr8na păm8ntului, cum spune )criptura, dar e !i ceva dumne+eiesc 7n noi e ardumne+eiesc !i indumne+eitor 7n noi, pe care $iul lui Dumne+eu l-a insuflat, 7n Duul )f8nt.

Deci $i în noi e cea tainic, ad(nc; cea zidit, omenesc, dar $i cea dumnezeiesc, după c!ipul lDumnezeu făcut om% De ce su#liniez aceasta< 9 de mare însemnătate% Pentru că numai a$aînţelegem curat pe om, numai a$a ne înţelegem pe noi, numai a$a ne împlinim pe noi, cu aceste dodaruri dumnezeie$ti: de a fi zidiţi din ţăr(na păm(ntului $i de a aea în noi $i cea din e$nicia l

Dumnezeu, din infinitul diin, din înălţimea diină% )$a ne împlinim, c(nd simţim în noi acesdouă lumi; trăind în lumea aceasta Acu !rană, #ăutură, îm#răcăminte, adăpost $i celelalte, uneocosmetizate, prefăcute, mistificate, sau mai $tiu eu cumB, dar a(nd $i cea dumnezeiesc în noi;noi uităm de dumnezeiescul din noi%

, Doamne0 De cur(nd am găsit o carte a unui g(nditor al nostru, cre$tin #un, săracul% +-acunoscut personal c(nd eram c(ntăreţ la 3lătari K<L $i m-am ocupat de reistă cu părintele "om'!iricuţă% n această reistă scria $i 8asile 1ăncilă, $i ce frumos g(ndea acest om0 A9ditu)nastasia a tipărit cartea luiB% .i acest 8asile 1ăncilă spunea în remea materialismului Ape ai căr

adepţi, sărmanii, e greu să-i califici, parcă ţi-e $i jenăB%%% parte din fraţii no$tri intelectuali încă mză#oeau în #ăltoaca asta stătută a materialismului, unde, dacă #ăltoaca e stătută răsar $i iermcare sunt g(ndurile noastre rele, $i-i purtăm noi% )tunci, acest Gasile *ăncilă spunea9 E 7n om cece-l distin0e de celelalte făpturi, nu numai 0raiul !i o simplă ra"ionalitate a lui. 'ă raţionalitatnu este mai #ună%%% 7n lucru ce înăţa el $i spunea, era că de mici copiii no$tri să fie !răniţi cu sf(nnoastră credinţă, nu cum zic unii - să ajungă la raţiune% 9 ca $i c(nd omul n-a trăit p(nă n-a apărraţiunea lui Descartes sau a altcuia% ) fost necesar raţionamentul filosofilor ca omul să fie om< Dmic tre#uie să-l înăţăm pe copil, spunea 8asile 1ăncilă, $i mai spunea el: 4mul trăie!te 7n lumaceasta, se alimentea+ă ca ea, se acomodea+ă cu realitatea aceasta sensiilă dar, au+i"i, omulfăcut un salt suprem, saltul 7n transcendent, !i 7n aceasta constă toată puterea !i măre"ia omulu

)$a a înţeles el Scriptura, $i alături de el au mai înţeles-o $i alţii, cam tot în remea lui, poate cemai înainte de el% Să rein% 'ea mai înainte de el, pe la începutul acestui secol, la noi, alături de g(ndeau $i teologii no$tri A*ic!ifor 'rainic s%a%B, sau *ae onescu, dar marea majoritate înăţa du#azele darinismului, eoluţionismul acesta steril, nu înrădăcinat în Dumnezeu% 7n alt saa/isc!er K<L, ca răspuns unor teorii ale remii, îndeose#i psi!ologiei a#isale A/reud, care susţinea ad(ncul din om ne descoperă doar poftele acestea trupe$ti, li#idoul; sau )dler cu dorinţa de puterde a te ridica peste ceilalţiB, spunea că recunoa$terea acelor înălţimi spirituale ale naturii umanacestea sunt definiţia noastră%



)m reprodus eact cuintele lor, odată cu mărturisirea credinţei noastre, ca să $tim că oamenii case unesc la rădăcină, ad(nc, au fost luminaţi $i au spus adeărul, c!iar dacă ocile lor au foînă#u$ite de glasul asurzitor al celorlalţi% r, aceasta este între#area în legătură cu Sf(n9ang!elie, aceasta este descoperirea ad(ncă pe care tre#uie s-o păstrăm, care să te descopere, să definească% )dică tre#uie să simţi neoia, trăind pe orizontala eistenţei, să îm#răţi$ezi toată lumea$a cum M(ntuitorul a îm#răţi$at-o pe 'ruce, căci de aceea a ales să moară pe 'ruce, pentru a mu

îm#răţi$(nd această lume, cum spun Părinţii; $i erticala 'rucii, care ne înalţă% Să nu înă#u$im noi niciodată erticala, dorul de înălţime $i înălţare spirituală; altfel deenim ni$te !andicapaţi% Daceea s-au născut at(ţia !andicapaţi, pentru că, de$i suntem zidiţi după c!ipul lui Dumnezeu,mutilăm% Se află contracandidaţi înlăuntru% )$a se nasc #oli $i suferinţe; mai ales cele suflete$

)cum, iu#iţilor, plec(nd de la această stare, a zidirii noastre, de aici încă un g(nd mai depart8edeţi, înfăţi$area aceasta a genealogiei, a tuturor înainta$ilor, strămo$ilor M(ntuitorului,profeţilor care au estit $i au pregătit marele $i unicul fapt%%% 'ăci după cădere, căzuţi am fi rămasne-am fi pră#u$it, fără &ristos, dacă Dumnezeu nu ar fi pregătit, prin strămo$i mai ales, prin ace(rfuri ale profeţilor, enirea /iului Său, într-un sui$ continuu, al 8ec!iului "estament %

ntreg 8ec!iul "estament tinde spre &ristos, după cum *oul "estament cre$te din &ristos% reţinem ideea% , ce taină se dezăluie c(nd noi auzim pe profeţi estindu-+ pe &ristos0 1unăoasaia Acap% 5,>=B spune: Iată, $ecioara va lua 7n p8ntece !i va na!te $iu !i se va numi EmanuDumne+eu este cu noi.

A)$a cum au rostit copiii no$tri în Decem#rie: Dumnezeu este cu noi0 9ra în preajma 'răciunuluierau în faţă $i în numele lui &ristos, 'el 'are Se întrupează $i, prin 'ruce $i niere, #iruie moarte)$a au trăit ace$ti copii, pe care i-am pomenit îndeose#i ieri, în ziua de douăzeci $i unu decem#ri

c(nd la 1ucure$ti au fost primii jertfiţiB% Mai pe urmă, în capitolele C2-C? înfăţi$ează suferinM(ntuitorului: N El pentru păcatele noastre a fost +droit G% l înfăţi$ează în c!ipul Mielului, despcare Sf(ntul oan 1otezătorul a spune: NCel ce ridică păcatul lumii G%

Profetul Mi!eia lauda 1etleemul între cetăţile lui uda, că de acolo se a na$te NCel care este d+ilele ve!niciei G% 9u nu pomenesc acum toate profeţiile; altcea reau să pun în lumină% 8edeţi, taiaceasta, iu#iţilor, $i cum se desfă$oară înt(i în 8ec!iul "estament, tot timpul 8ec!iului "estamenp(nă c(nd< P(nă la plinirea remii, la o anumită plinire a remii% *oi nu tre#uie să priim nummomente desfăcute, din această desfă$urare, ci toate ăzute într-un plan integral%

ngăduiţi a spune o smerită reflecţie, eperienţă: Pregăteam o lucrare $i, deodată, în lucrarea acemi-a apărut o idee, o altă idee, încă una% .i se legau una de altă $i-mi dădeam seama că fiecare idnu tre#uie ăzută singular, într-un fel de autonomie a ei% )ea fiecare identitatea ei, dar se lega altele, tot a$a cum un copila$ leagă literă de literă $i face un cu(nt, apoi o propoziţie, o frază% )cum un ar!itect leagă fiecare detaliu a(nd în edere edificiul, catedrala întreagă; sau tot a$a cuistoria o ezi în fapte singulare, dar $i în unitatea ei% )$a $i 8ec!iul "estament; îl ezi $i în fapsingulare, dar $i în unitate% Deci ai iziunea unei opere $i în particular dar $i întreagă% )i iziunieţii tale $i în particular, c(nd erai prunc, copil, t(năr adolescent, mai (rstnic, dar $i în totaliatatei%



Doamne0 )tunci am zis: acum te înţeleg, Doamne, mai #ine0 )cum înţeleg că "u ai întreaistorie, o porţi în "ine, Doamne, dacă eu amăr(tul $i smeritul de om am realizat aceasta% .i aici desfă$oară tocmai una din trăsăturile c!ipului lui Dumnezeu în noi pe care nu o are nici o făptură%

)u celelalte animale iziunea istoriei< 6(ndiţi-ă0 Mi-aduc aminte de o lucrare în care era scris sărmana +adig!ina aea un cimpanzeu $i oia să-l facă om% Dar cum să-l facă< Să-l pună să facă

el cea ce face omul: să #ată un cui% Doi ani s-a luptat +adig!ina cu o!n[ cimpanzeul să #ată cui$i n-a reu$it% De ce< Pentru că cimpanzeul nu aea iziunea, semnificaţia, sensul raţional de a fi% Snu-l potriea, sau nu-l fia% Dar înrădăcinarea noastră în ădăcina 7nică a /iului lui Dumnezfăcut m, e cea care ne saltă peste lume, ne dă această iziune a întregului în măsura noastră, dar dincolo ne înrădăcinează în Dumnezeu, fapt ce am simţit cu adeărat% , Doamne0 nţelegem cu"u ai iziunea întregii opere a "a% "oată opera o are Dumnezeu în 9l, a$a cum eu, amăr(tul de minam $i eu o operi$oară c(t de mică, acolo0

)$a +-am înţeles, în măreţia +ui $i con$tiinţa s-a unit cu sufletul în faţa măreţiei $i a adeăruldumnezeiesc $i am înţeles $i profeţiile $i toate aceste genealogii% Pentru că toate se legau unele

altele tocmai prin apropierea noastră ad(ncă de Dumnezeu; $i mi-am zis atunci cuv8ntul $ericitulAu0ustin9 Doamne, să te cunosc pe &ine ca să mă cunosc pe mine.

Sau cum spunem noi la spoedanie adeseori, c(te unui suflet care stă la îndoială: N)i Scriptură casă< cite$ti< .tii că în *oul "estament este or#a de dumneata<G Păi dacă acolo e or#a dcoană, de ădăcina noastră, de M(ntuitorul isus &ristos, e or#a $i de noi% *u ne putem cunoa$dacă nu-+ cunoa$tem pe 9l%

Cunosc8ndu-: pe El ne cunoa!tem pe noi, 7n taina aceasta, vede"i, 7n care se de+văluie deoda

7ntrea0a revela"ie dumne+eiască !i atunci credem cu tărie 7n ea. Credem că a!a a fost pentru cai impresia că este o eFperien"ă a vie"ii tale. ;i 7ntind atunci rădăcina 7n El.)im"i că oriunde te vei afla e!ti cu El , mai ales acum, c(nd, iată, a tre#uit să ină $tiinţa ca să madauge $i ea cea: că în fiecare făptură, #o#iţă c(t de mică de creaţie, se oglinde$te făptura întreag

Păi aceasta ne descoperă Dumnezeu în dumnezeiasca Scriptură de c(nd lumea% 3ice psalmistupreamărind pe Dumnezeu: N =e c8t de departe sunt răsăriturile de apusuri, a!a a 7ntărit Dumne+emila :ui spre cei ce se tem de D8nsul G% Deci oriunde , în fiecare lucru, în fiecare făptură, l simţi rădăcina $i mila +ui, cum zice, iară$i, psalmistul: N A &a este +iua, a &a este noaptea. &u ai 7ntocmlumină, &u ai făcut toate mar0inile păm8ntului, vara !i primăvara &u le-ai +idit G% ar în altă pa

la fel grăie$te psalmistul, luminat: NC8t de departe e cerul de păm8nt, a!a 7ntăre!te Dumne+emila :ui către noi G% Sau spune: N De la fa"a &a Doamne, unde voi fu0i> Că &u pretutindenea e!tSă simţi că e pretutindeni este o mare #ucur

ngăduiţi c(tea cuinte: Mai acum c(ta timp, cu c(ţia ani în urmă, era cinea stăp(nit deslă#iciune% l urmărea pe acel om o persoană de care se îndrăgostise pătima$% N*-am lini$te părint*oaptea îl isez, ca un co$mar mă c!inuie% .i-mi or#e$te $i-mi strigă $i în timpul zilei, parcă9rau situaţii $i de o parte $i de alta%



$ persoană feminină îmi vor"ea de un "ăr"at, o persoană "ăr"ătească îmi vor"ea de o femeipână la o"sesie (lţii mi-au vor"it că le este frică de o crimă din partea cuiva i atunci, în acesc.inuri lăuntrice, ce m-a luminat Dumnezeu să zic +pun4 ezi dumneata - #i vă rog să fim cu luaraminte -, aceste co#maruri, unde se înscriu ele Ele nu se înscriu în adâncul omului, la rădăcină% înscriu în straturile superficiale (colo apar% #i în vise #i în co#maruri #i în o"sesii $"sesii grele dtot la unii, până la îndemnul de a lua cuţitul să spintece pe cineva i îmi mai spuneau4 9(m fost medic, la psi.iatru% n-am reu#it să scap de rău, de aceste co#maruri* (tunci am mers pe aceastaină a descoperirii credinţei

epet9 7n ad8ncul din noi, rădăcina, e 7n Dumne+eu, dincolo de lume. Iar o8r!ia mea, ori0inemea, e tocmai acel loc de 7nt8lnire cu Dumne+eu, 7n care Dumne+eu cooară, ca pe mine să mridice la acea veri0ă care e voia lui Dumne+eu, e veri0a arului. (u e din lumea aceasta. atunci, dumneata tre#uie să mergi mai ad(nc, să sapi peste straturile acestea care te c!inuie, posesiile, o#sesiile posesie% P(nă în ad(nc să mergi, la ultima ad(ncime, acolo unde demonul poate pătrunde, căci NDumnezeu a pus în istierii ad(nculG )d(ncul din mine e în istieria Dumnezeu, e în m(na lui Dumnezeu% Sufletele drepţilor sunt în m(na lui Dumnezeu, zice Scriptuiară$i%

;i atunci, cu ru0ăciunea mer0i mai ad8nc dec8t toate straturile acestea, mer0i la sursă, care esDumne+eu. 'ăci nimeni nu e sursa mea - reţinem - nici dumneata nu e$ti sursa mea, rădăcina menici eu nu sunt sursa dumitale, rădăcina dumitale, niciunul din noi% Sursa, rădăcina, este unicDumnezeu% Deci sursa e dincolo de lume, nu-i din lumea aceasta%

.i atunci, dacă eu cred cu tărie $i $tiu că sursa mea e mai ad(ncă dec(t toată lumea aceasta, dec(t tfilosofii $i saanţii, dec(t toate co$marurile acestea, că a celor din 6adara, atunci eu merg, pătrunla esenţă, la sursă, fac legătura cu sursa, cu Dumnezeu% .i celelalte se risipesc cum se tope$te ceaîn faţa focului, $i a$a $i demonii% )ceasta este calea risipirii acestor stări tragice, care uneori

înă#u$ă pe #ieţii oameni%Deci acesta este al doilea adeăr pe care tre#uie să-l reţinem astăzi, din descoperirea celor dougenealogii ale M(ntuitorului% Mer0e"i la sursă, iui"ilor, la rădăcina eFisten"ei noastre, acrădăcină prin care noi din nou ne sim"im 7n ultimul nostru adevăr, 7n temeiul eFisten"ei noast!i nu ne mai clătină nimic, pentru că Cel neclintit, Cel ve!nic, e cu noiB

.i cu această săr#ătoare de astăzi se mai pune o pro#lemă% *oi prăznuim 'răciunul $i nierea fiecare an% Mi-aduc aminte, mai acum reo doi-trei ani, c(nd cinea care ausese $i o funcţie cemai importantă, $ef la teleiziune, spunea sărmanul: 'e să mai or#im noi tinerilor, de Pa$ti,

cinea a îniat acum reo două mii de ani< , sărmanul de el0 'um g(ndea0 9 ca $i cum nierea fi fost numai pentru &ristos% Dar nierea era pentru noi% Cea mai mare taină !i faptă a lui Hristn-a fost doar nvierea, căci El era Dumne+eul cel viu. Cea mai mare minune a Domnului e că )a făcut om !i a murit pentru noi. =entru noi $iul lui Dumne+eu )-a făcut om pentru noi $iul lDumne+eu a murit !i a 7nviat. Pentru ca noi să cre$tem din acest fapt dumnezeiesc, al nierii%

'e reau să ă spun< 'um să trăie$ti *a$terea< Dacă ţi-a$ zice: NDa, s-au petrecut atunci, acudouă mii de aniG, parcă te aruncă într-un fel de o#i$nuinţă, de rutină% Doamne păze$te0 "aisăr#ătorii $i a săr#ătoririi o găsim din nou la 1ăncilă% *oi om adăuga un cuinţel la el% 3i

1ăncilă: N9istenţa noastră e o#i$nuită, nesăr#ătorească% *u mai simţi săr#ătoarea - altfel spus,



mai simţi taina *a$terii $i a nierii% r, ce zice el: ată, ici-colo s-a mai instituit un fel de o#i$nuinnesăr#ătorească, sau cum spune cinea la noi, praznic, prin care se înţelege masă, adică m(ncamultă $i in mult% 9l nu înţelegea praznicul ca taină a săr#ătorii, praznicul în sens du!onicessăr#ătoare du!onicească%"rei sunt cauzele de suferinţă ale con$tiinţei de nesăr#ătorire: ideea limită, contradictorie, a tuturmizeriilor eului nostru, a conflictului cu societatea $i a conflictului cu natura; adică suntem at(t cople$iţi de eul nostru, de conflictul cu semenii $i de conflictul cu natura%

ată, #unăoară, s-a pră#u$it păm(ntul la reo patru sute de \ilometri, dincolo de a$i% "oate acestne cople$esc $i ne întunecă priirea $i nu mai înţelegem taina săr#ătorii%

Sau, adăugăm aici $i altcea% Săr#ătoarea e un act suprem, dumnezeiesc: )-a 7ntrupat $iul lDumne+eu de la Duul )f8nt !i din $ecioară. Dacă ne-am g(ndi noi niţel, ad(nc0 8ede9ang!elia după +uca îl nume$te pe )dam fiul lui Dumnezeu, în ultimă instanţă% )tunci, o#(r$noastră este în Dumnezeu, ă spuneam adineaori% ri, cum a fost zămislit )dam însu$i< n zidirlui )dam e cea din taina întrupării /iului lui Dumnezeu, căci /iul lui Dumnezeu S-a întrupat de Du!ul Sf(nt $i din /ecioara Maria% )dam, $i el de la Du!ul Sf(nt, că a primit suflare de iaţă, nu

+u(nd Dumnezeu ţăr(nă din păm(nt l-a plămădit pe )dam $i a suflat în el suflare de iaţă, !arDu!ului Sf(nt% Din păm(nt, dar ce fel de păm(nt< Dumnezeie$tii Părinţi numesc păm(ntul, fecioacurată, căci nu fusese încă întinat de păcatul uciderii, de s(ngele ărsat de 'ain din )#el% 9păm(ntul fecioară curată, ne#lestemat, deci% )dam, într-un anumit fel, aea $i el din taina ntrupăfaptul acesta: păm(ntul fecioară, neîntinat, ne#lestemat, $i suflare de iaţă de la Du!ul Sf(nt%

Dar el n-a $tiut să crească în aceasta, a părăsit această taină, $i atunci a enit /iul lui Dumnezeu% Daceea durează p(nă la o plinire a remii, p(nă la ziua nierii% *oi însă, prin taina #otezului,mpărtă$aniei, tre#uie să cre$tem suflete$te, în săr#ătoare; să simţim $i noi că, asemenea /iului

Dumnezeu, e Du!ul Sf(nt în noi, că trupul nostru deine fecioară curată, #iruind patimislă#iciunile trupului, care ne dau at(tea #oli $i suferinţe% De aceea durează at(t de mult p(nă la alplinire a remii, pe care noi ar tre#ui s-o gră#im, a$a cum Sf(ntul )postol Petru spune: N (oi treui să fim a!tept8nd !i 0răind venirea +ilei aceleia, atunci c8nd vom pră+nui un cer nou !i upăm8nt nouG%

Pentru aceasta, zice )postolul pe care l-am ascultat astăzi: N =rin credin"ă strămo!ul nostrAvraam, atunci c8nd a fost cemat, a ascultat !i a ie!it la locul pe care era să-l ia spre mo!teni!i a ie!it ne!tiind 7ncotro mer0e !i a mers spre păm8ntul fă0ăduin"ei G% "re#uie spus că de la )dap(nă la )raam lumea priea spre ec!iul paradis pierdut, dar de la )raam se desc!ide o no

iziune în istorie: către paradisul iitor, către &ristos% "oţi cei din 8ec!iul "estament, prin credinau stră#ătut suferinţe, necazuri, ro#iri, priind spre &ristos, spre întruparea +ui% "oţi profeţii, $i cmai puţin însemnaţi, aeau o tendinţă spre înainte, iziune care era numai a omului în taina iziunreelaţiei dumnezeie$ti%

.i au trăit taina ser#ării% )cum noi trăim taina întrupării, înrădăcinaţi în ea din momentul #otezul$i al mirungerii% =rin Evan0elie avem ne7ncetat ocii către Hristos, desăv8r!itorul credin"noastre, plinitorul credin"ei noastre, cum spunea acela$i Pael% ar despre cei din 8ec!"estament: N Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit 7n pustii !i 7n mun"i !i 7n pe!teri !i

crăpăturile păm8ntului. ;i to"i ace!tia, mărturisind prin credin"ă, n-au primit fă0ăduin"ă pentr



că Dumne+eu r8nduise pentru noi ceva mai un, ca ei să nu ia fără noi desăv8r!ireaGA9>>,?@, ?JB%

Precum copiii no$tri din Decem#rie, a$a s-au jertfit, $i cum încă a mai dura toată istoria% *u tre#us-o priim ca pe un moment static, gol, ferească Dumnezeu, ci să ne între#ăm: c8t am trăit !i cam crescut noi din (a!terea lui Hristos cea din $ecioară, de la Duul )f8nt, c8t cre!tem nvi+iunea către cerul cel nou !i păm8ntul cel nou al nvierii, a 7nvierii !i a trupurilor !i dac

putem răspunde la aceste 7ntreări vom sim"i că sufletele noastre sunt vii , a$a cum spuM(ntuitorul: NCel ce ascultă cuvintele Mele !i crede 7n Cel ce M-a trimis, are via"a ve!nică !i ?udecată nu va veni, că a !i trecut din moarte la via"ăG% .i: N Adevăr spun vouă, vine vremea acum este, c8nd mor"ii vor au+i 0lasul $iului lui Dumne+eu, !i care vor au+i, vor 7nviaG%

)im"im noi că a 7nviat sufletul nostru, că s-a risipit 7ndoiala, necredin"a, de+năde?dea, că sim"im pe Hristos viu> *u cuma să spunem cu fiecare 'răciun pe care îl înt(mpinăm $i-l trăim: 9a fost cea, odată0 Dar orice act dumnezeiesc e pentru eternitate% mul să $tie, să simtă din nrădăcina în &ristos $i, apel(nd mereu la rădăcină, la sursă, să simţim cum cre$tem din ădăcin)tunci cresc în noi nu numai frunzele, ci $i roadele% Să ne amintim cum a #lestemat M(ntuitor

smoc!inul, c(nd a căutat în el smoc!ine $i n-a găsit - $i nu era remea smoc!inelor: N n veci să nmai fie rod 7n tineBG n eci% M-a cutremurat acest fapt% ) doua zi, apostolii au trecut $i au ăzsmoc!inul #lestemat% Petru -a zis: N Doamne, iată, smocinul pe care l-ai lestemat, s-a uscat drădăcinăG% Doamne0 )tunci isus i-a spus: N Ave"i credin"a lui Dumne+euBG AMarcu >>,22B% Pilsmoc!inului ne prie$te pe noi toţi, fiinţe du!onice$ti, zidiţi după c!ipul lui Dumnezeu, despre caspune M(ntuitorul: &atăl Meu p8nă acum lucrea+ă, !i Eu lucre+ G% Spiritul nu moare niciodaspiritul rode$te neîncetat%

+a fiecare săr#ătoare noi să simţim taina săr#ătorii; să simţim că rodim, cre$tem în ea după c!ip

lui &ristos% )ltfel ne uscăm% 6(ndiţi-ă: )u mai fost profeţi de la &ristos p(nă astăzi, care estească întruparea, enirea lui Dumnezeu< *-au mai fost% )em o altă profeţie: a cre$terii noastdin *a$terea /iului lui Dumnezeu $i nierea noastră sufletească în timp, către &ristos, 'el care ridica la îniere întreagă făptura, la cea de a doua plinire a remii% Dacă noi trăim a$a, atunci oaea parte de îniere%

ar acum să trăim cel puţin înierea aceasta sufletească $i a neamului nostru, intru mărirea lDumnezeu%

4, DoamneB A?ută-ne a!a să trăim taina pe care &u ai descoperit 7ntru noi, taina lui Dumne+eu

4m. Grei !i pe noi să ne +ide!ti 7n am8ndouă aceste daruri, ce sunt !i ale făpturii umane, dar !i ne7ncetatei 7năl"ări spirituale a omului către lumină !i Dumne+eu.

Ami



Părintele r!enie >oca & Steaua De!tinului

:4 stea răsare din Iacov; : Am vă+ut steaua :ui ; 7&umeri <=,1>% /atei <,<8

8enirea lui isus în lume e pecetea de taină, scrisă pe istoria de etaz a ?I de seco

)t(ta a fost a$teptat isus în srael%

De multe ori $i-au sc!im#at ţara $i numele ei; de mai multe ori $i-au sc!im#at numele neamului, #odată $i religia se clătina, dar a$teptarea lui Mesia era o făclie de taină ce se transmitea din neam neam%

Descrierea remii lui Mesia, strălucirea împărăţiei mesianice era adusă poporului aminte în fieca

eac de oameni%

nsu$i Mesia a fost descris cu de-amănuntul $i Sfintele Scripturi ale Profeţilor supraieţuiinspiraţilor uci$i, mărturie pe c(nd a eni plinirea remii%

Israel era destinat de Dumne+eu să fie un popor 7ntre0 de apostoli ai M8ntuitorului 7n lumAceasta era steaua destinului său.

'eea ce )raam a fost în păm(ntul pri#egiei sale, ceea ce osif a fost în 9gipt, la curtea lui /araon



Daniil în curţile din 1a#ilon, aceea tre#uia să fie tot poporul ereu pentru toate neamurpăm(ntului%)cesta-i sensul mesianic - sensul de destin - al cu(ntului lui Dumnezeu către patriar!ul )raamF ;i se vor inecuv8nta prin neamul tău, toate neamurile păm8ntului O A6eneză 22,>@B, $i cu(ncătre saia: FCasa Mea, casă de ru0ăciune se va cema pentru toate neamurileO Asaia C5,IB% erau destinaţi - Fale$iO - să fie Fnorul de martoriO A9rei >2,>B ai lui isus în lume, - $i aceasta cu atmai (rtos cu c(t toată coloana de strămo$i au crezut nestrămutat în steaua destinului neamului%

'redinţa într-un iitor garantat de Dumnezeu, credinţa într-un m al iitorului, în care să împlinească proorociile, era nota cea mai caracteristică a acestui popor al

De aceea, în afară de iudaism, nici o altă religie nu făcea prozelitism%

9i o făceau din fire% Prin ei a$teptau $i păg(nii na$terea unui 3eu%

Sf(ntul Pael definind credinţa $i făc(nd un larg pomelnic de strămo$i, care au ilustrat-o cu iaţa, urmă dezleagă taina Fnorului de martoriO: F Iisus e 7ncepătorul !i plinitorul credin"ei O% A9rei >

>2,>-2B%

Deci steaua destinului strămo$ilor era FSteaua +uiO%

ată idealul pri#egilor pe păm(nt, aprins, mo$tenire de preţ în inima urma$ilor, din neam în neaideal al sfintei făgăduinţe a enirii M(ntuitorului, moti pentru care 1iserica 're$tină i-a trecprintre sfinţi%

7n sf(nt ideal, trăit, te face sf(nt: o stea a urma$ilor%

J- ;i nu e dec8t o sin0ură triste"e9 aceea de-a nu fi sfin"i B< :. *lo.

Printr-o neînc!ipuită lucrătură a întunericului însă, poporul iudeu trăie$te $i tristeţea aceasta%

+a enirea M(ntuitorului, a$a cum a enit: înăluit în smerenie, poporul acesta $i-a răstălmădestinul: *u i-au făcut lui isus a#solut nici o primire% - .i doar le era în oc!i sf(nta /ecioară Maricu care au făcut unica ecepţie, în toată istoria lor, de-a o duce în Sf(nta Sfintelor, să stea acolo ani%

Magii, înţelepţii ăsăritului, căutători $i ei de Dumnezeu, condu$i de FSteaua +uiO, dăduseră pe rod dumeul, regele sraelului, între#(nd de Pruncul ce S-a născut, ca doadă că pe umerii +at(rna destinul m(ntuirii tuturor neamurilor păm(ntul

+a auzul acestei e$ti, rod, în loc să se #ucure, Fs-a tulurat, !i tot Ierusalimul 7mpreună cu edrept aceea Fadun8nd pe to"i ariereii !i cărturarii poporului cercetă de la ei cu de-amănuntuNunde este să se nască Hristos > Atunci ei 7i răspunseră9 7n *etleemul Iudeii, precum este scrisAMatei 2,?-CB%

)cesta este so#orul care a răstălmăcit destinul lui srael%



rod ăz(nd că Magii nu l-au mai #ăgat în seamă: - semn că au ţinut Pruncul mai mare ca pe el pus m(na pe sa#ie împotria destinului%

+a aceasta so#orul #ogosloilor a fost ineistent%

F7ntru ale )ale a venit !i ai )ăi pe D8nsul nu :-au primit O Aoan >,>>B%

'are-i eplicaţia, dacă este reo eplicaţie <

'el mai urgent interes al ereilor era scăparea poporului de su# stăp(nirea romană% Potriit acestinteres politic erau interpretate $i profeţiile% )stfel Mesia era identificat după profeţiile care priea doua +ui enire, enirea în slaă $i erau refuzate profeţiile Fmului dureriiO Asaia C?,?B%

Deci, pe primul plan al a$teptărilor în srael nu erau adeărul $i desă(r$irea interioară a omulucare se puteau foarte #ine c($tiga $i su# stăp(nirea romană, #a c!iar cu at(t mai asigurat - ci a$teptomul care să ridice stăp(nirea politică a lui srael asupra tuturor celorlalte neamuri, iar în materie

religie, monopolizarea

*u a$teptau împărăţia lui Dumnezeu; ei a$teptau de la Dumnezeu împărăţia lor% )sereau Dumnezeu imperialismului%

*u le plăcea smerenia pe care o aeau% +e tre#uia trufia%

.i a$a au rămas pe l(ngă ispita lor p(nă în ziua de astăzi%

)ceasta-i Ftoropeala pe care le-a dat-o Dumne+euO Aomani >>,@B $i care începe cu so#orar!iereilor $i cărturarilor, conocat de rod în erusalim%

)ceasta ar fi o eplicaţie%9plicaţia profetică o dă sf(ntul Pael în scrisoarea către omani: F 4are lepădat-a Dumne+epoporul )ău > - $erească Domnul B Dumne+eu n-a lepădat poporul )ău, pe care dinainte 1cunoscut. A!adar 7ntre9 )-a poticnit oare ca să se prău!ească > - $erească DomnulB Ci, prcăderea lor, neamurilor le-a venit m8ntuirea, ca Israel să r8vnească la ele. Deci dacă 7nlăturarlor a adus 7mpăcarea lumii, ce va fi primirea lor la loc, dacă nu o 7nviere din mor"i > O Aoma>>,>->CB%

'ăci precum în remea lui lie, care credea că a rămas singurul credincios în srael, Domnul idescoperit că are pu$i deoparte $apte mii de #ăr#aţi care nu $i-au lepădat legea, Ftot a!a !i 7n vremde acum este o rămă!i"ă, după ale0erea darului O Aomani >>,CB%

)ceasta-i raţiunea profetică pentru care cre$tinilor le e interzis antisemitismul% Poporul lui sraelîncă un popor ales, dar pus de-o parte pentru remuri iitoare, ca Fo rămă$iţăO a lui, care a împlitotu$i destinele sale ultime% P(nă atunci însă neamul acesta duce în spate, $i face, toate păcatelumii, frăm(nt(nd lumea $i iz#ind-o cu doctrinele lor, de toate limitele eistenţei $i neantului%



F Deci, dacă a venit plinirea vremii, Dumne+eu a trimis pe $iul )ău, născut din femeie, născsu le0e, ca pe cei de su le0e să-i răscumpere, ca să do8ndim 7nfiereaO A6alateni =,=-CB%

)cum s-a împlinit $i proorocia făcută prin eremia: F Domnul va face ceva nou pe păm8nt9 femeva m8ntui pe ăratBO Aeremia ?>,22B%

9rau însă oarecari dispoziţii aspre ale +egii%Iisus $iul lui Dumne+eu era născut mai 7nainte de veci, fără mamă din &atăl iar acum se nă!te7n veac, fără tată din mamă. :e0ea nu prevedea această unică na!tere, dec8t că tot primul născe 7ncinat Domnului, 7ntruc8t unul din primii născu"i poate să fie Mesia.

+egea nu-i preedea na$terea mai presus de fire%Deci ca să nu se înt(mple neor(nduieli, neor(nduielile erau pedepsite cu moartea% rice fanecăsătorită care nă$tea un prunc, era ucisă cu pietre înaintea tatălui

Dacă sf(nta /ecioară n-ar fi fost logodită cu #ătr(nul osif, la fel ar fi păţit%

Dar osif, logodnicul Mariei, nu $tia de 1una-8estire%

Deci c8nd s-a 7ntors Maria de la Elisaeta, so"ia lui %aaria, mama lui Ioan *ote+ătorutrecuseră Jca la trei luni< !i sarcina se oserva. *ătr8nul Iosif, !tiindu-se nepriănit, era 7ntrmare cumpănă9 să o mai ia de so"ie sau să o părăsească, să fie ucisă cu pietre. Deci se 08ndea sdesfacă lo0odna !i pe Maria să o lase 7n voia sor"ii.

Ciar dacă $ecioara Maria l-ar fi lămurit, !i poate că tot nelămurit răm8nea. De aceeaintervenit =roviden"a.

7n0erul Domnului i s-a arătat lui Iosif 7n vis, +ic8ndu-i9 J(u te teme a lua pe Maria< su scututău !i a face să fie socotită de lume Jnevasta ta<, pentru că sarcina ei nu e de la vreun ărat, cJde la Duul )f8nt este<. )arcina aceasta nu-"i este spre ru!ine, ci spre cinste.

&u ai menirea să o acoperi de asprimea :e0ii, scăp8nd-o de la moarte.

&u ai menirea să scapi =runcul ce se va na!te, de asprimea tiranului Irod, care va umla să-

omoare.

&u ai menirea să fii ocrotitorul Aceluia căruia 7i vei pune numele Iisus, care se t8lcuie!M8ntuitor, fiindcă El va m8ntui pe popor de păcatele sale.

*a$terea Pruncului din /ecioară e împlinirea proorociei făcută de saia: F Iată $ecioara va lua p8ntece !i va na!te fiu !i vei pune numele lui Emanuel O, nume care se t(lcuie$te $i corespunmisiunii +ui în lume, adică: F Dumne+eu cu noi O Asaia I,>=B%

Adică Dumne+eu ia cip de om adevărat, ca să poată vori !i suferi la r8nd cu oamenii,



petreacă 7ntre oameni, ca om, de!i El e !i Dumne+eu adevăra

ată un is reelatoriu, care a lini$tit pe osif $i i-a dat curajul tuturor ostenelilor iitoare, pe caaea să le facă, $i pentru care 1iserica >-a cinstit printre sfin

- 7na din cele mai fericite treziri din somnul indoielilor% =rislop.1.PII.

Dumineca 7nainte de (a!terea Domnului . Matei 1,1-2

Părintele Sofian >oghiu & Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului



Prăznuim astăzi Duminica dinaintea &a#terii Domnului nostru 3isus 'ristos - numită $i Dumini+finţilor +trămo#i% Pentru aceea s-a $i citit astăzi E de la începutul 9ang!eliei Sf(ntului )postol

9ang!elist Matei E despre spiţa neamului M(ntuitorului nostru isus &ristos% Despre spneamului Domnului a mai scris, în capitolul al treilea al 9ang!eliei sale, Sf(ntul 9ang!elist +uc

*ici un istoric din lume, scriind despre neamul reunui om mare, nu a mers at(t de mult în trecuprintre strămo$i, căut(nd pe cel dint(i dintre strămo$i, a$a cum au procedat cei doi eang!eli$Matei $i +uca, atunci c(nd au scris despre neamul lui isus &ristos, despre sf(ntul lui neam, despcare Proorocul saia zice: : Iar neamul :ui cine 7l va spune>* Asaia ?, @B%

J4 scară uria!ă 7n vă+duul m8ntuirii noastre

Sf(ntul 9ang!elist Matei începe spiţa neamului sau genealogia lui isus &ristos de la )raam $iurcă p(nă la isus &ristos% ar +uca, încep(nd de la isus &ristos, suie neamul M(ntuitorului p(nă

Dumnezeu% 'itind aceste în$irări de neamuri ale M(ntuitorului,• ni se pare că vedem o scară uria#ă în văzdu.ul mântuirii noastre, o scară asemănătoare c

scara aceea din +fânta +criptură pe care a văzut-o în vis !atriar.ul 3aco", #i pe care îngelui Dumnezeu se suiau la cer #i se co"orau la pământ

• &i se pare că vedem un ar"ore uria#, a#a cum este adesea zugrăvit pe zidurile e?terioare a

"isericilor, #i care este cunoscut ca :ar"orele lui lesei*



Precum $tim, două sunt na!terile lui lisus Hristos9 una dumne+eiască, din &ată fără de mammai 7nainte de veci, iar alta ca om, omenească, din mamă fără de tată Q din )f8nta $ecioarMaria.

Despre na#terea cea dumnezeiască scrie +fântul Evang.elist Luca, zicând despre lis

'ristos că este fiul lui Eno., al lui +et, al lui (dam, al lui Dumnezeu

Despre na#terea cea omenească ne arată +fântul Evang.elist /atei, începând spiţa neamul

/ântuitorului de la (vraam #i mergând până la lisus 'ristos, Cel întrupat în lume d pururea 2ecioara /aria

Sf(ntul 9ang!elist Matei arată că într-adeăr isus din *azaret este fiul lui Daid, este mo$tenitorfăgăduinţelor făcute de Domnul urma$ilor lui esei $i rezumă în cele două nume mari, Daid )raam, cele patruzeci $i două de generaţii p(nă la M(ntuitorul, grup(nd ace$ti fericiţi strămo$i trei serii: de la )raam p(nă la Daid E strămo$ii din epoca patriar!ilor; de la Daid p(nă la e!onc(nd a fost strămutarea în 1a#ilon E aceasta este epoca regilor; $i de la e!onia p(nă la lisus &ristoepoca marilor preoţi, care erau $i conducători politici ai poporului%

Elieratorul a!teptat !i de iudei !i de pă08ni

mpotria o#iceiului iudaic, după care tre#uia să se amintească numai nume de #ăr#aţi, Sf(nt9ang!elist Matei aminte$te printre strămo$ii M(ntuitorului $i trei femei E a!a, ut! $i 1at$eAfemeia lui 7rieB% a!a $i ut! erau străine de neamul lui srael%

Aceasta, după cum spun )fin"ii =ărin"i, s-a făcut cu r8nduială dumne+eiască, pentru ca să 7n"elea0ă dintru 7nceput, din prima pa0ină a )fintei Evan0elii, că Iisus Hristos M8ntuitorlumii a venit să m8ntuiască toată lumea, pe ăra"i !i pe femei, pe drep"i !i pe păcăto!i, pe iud!i pe pă08ni.

"ot de la începutul Sfintei 9ang!elii suntem în$tiinţaţi că în timpul ieţii sale pu#lice isuM(ntuitorul a fost numit $i &ristos%

Hristos este traducerea 0recească a cuv8ntului eraic Jmesia sau JMesia. Mesia 7nseamnns, pentru că eli#eratorul, a$teptat $i de iudei $i de păg(ni, tre#uia să fie în c!ip deose#it autorizde Dumnezeu, reunind în Persoana Sa întreita c!emare de profet, preot $i împărat%

Cum l-au vestit proorocii pe Hristos



/raţi cre$tini, mulţi oameni mari s-au născut în lume, dar nici unul n-a fost proorocit a$a cum a foproorocit lisus &ristos% 'u cel puţin o mie cinci sute de ani înainte de a Se na$te 9l a fost proorocit$i proorocie înseamnă mai înainte edere% 9l a fost ăzut mai înainte de anumiţi oameni luminaţi dDumnezeu, care au ţinut trează în poporul ales, de-a lungul eacurilor, credinţa $i nădejdea eni+ui $i aceasta este cea dint(i minune din taina ieţii Sale%

(nd pe r(nd, Proorocii anunţă na$terea lui din /ecioară% : Iată , zice saia AI, >=B $ecioara va lu

7n p8ntece !i va na!te $iu !t vor cema numele :ui Emanuel, care se t8lcuie!te9 Cu noi esDumne+eu* Areluat a Matei >, 2?B - 9i estesc timpul enirii +ui ADaniil J, 2=-2CB $i estesc locul na$terii +ui, 1etleemul: : ;i tu, *etleeme Efrata, de!i e!ti mic 7ntre miile lui Iuda, din tine ie!i )tăp8nitor peste Israel, iar o8r!ia :ui este dintru 7nceput, din +ilele ve!niciei * AMi!eia C,>B

9i spun uimitor de limpede:

că El se va na#te din neamul împăratului #i !roorocului David #i că se va numi nazarinean

Că El @ lisus /ântuitorul @ va fi prooroc, ar.iereu #i împărat

El va fi mijlocitorul unui nou legământ, al unui nou a#ezământ sau nou testament4 FQIaEu trimit pe ?ngerul Meu şi va găti calea ?naintea feţei Mele şi va veni ?ndată ?n templSău Domnul pe %are ?l căutaţi şi ?ngerul legământului pe %are voi ?l doriţi# Iată+ vine"ice Domnul Savaot# Oi cine va putea ?ndura "iua venirii ;uiFZG 7/alea.i A, 1-<8

El este numit /esia, 'ristos, /ântuitorul, +fântul +finţilor, 2iul $mului, piatra cea d

capul ung.iului, 2iul lui Dumnezeu #i Dumnezeu adevărat, Care va grăi în pilde #i va facminuni FEl 7nsu!i, Domnul, va veni şi ne va mântui# tunci !e vor de!chide ochii celor,i şi urechile celor !ur"i vor au"i# tunci va !ări şchiopul ca cer,ul şi limpede va lim,a gângavilorG 73saia AB, =-5B%

De#i nevinovat i fără de păcat, "lând #i iu"itor, va fi totu#i dispreţuit #i prigonit de iudei% ș

intra săr"ătore#te în 3erusalim călare pe asin, dar va fi apoi vândut cu treizeci de arginţi

cu "anii ace#tia se va cumpăra ţarina olarului

a suferi până la moarte @ va fi "ătut, pălmuit #i scuipat% va tăcea în faţa prigonitorilor, ca

aduc împotriva Lui martori mincino#i, va fi "atjocorit, va fi răstignit, va fi adăpat cu oţet cu fiere #i socotit cu făcătorii de rele, .ainele Lui vor fi împărţite #i căma#a Lui va fi trasă

sorţi, va fi îngropat -, măcar că nu săvâr#ise nici o nelegiuire #i nu se găsise nici un vicle#uîn gura Lui 73saia BA, A-8



a învia #i va #edea de-a dreapta 6atălui @ ca Dumnezeu @ #i împărăţia Lui nu va ave

sfâr#it

)$a au ăzut $i a$a au arătat Proorocii iaţa $i lucrarea M(ntuitorului nostru, înainte cu muleacuri, înt(mpin(nd enirea +ui% .i toate proorociile, toate scripturile s-au împlinit la remea lo

Dar nu numai Proorocii 8ec!iului "estament, ci toate religiile $i cei mai ale$i înţelepţi din ec!imî$i arată credinţa $i nădejdea în enirea unui m(ntuitor%

JAstă+i s-a 7mplinit )criptura aceasta 7n urecile voastre

%artea Naşterii lui Ii!u! 3ri!to! 6Matei )7 ?n!eamnă=

• descoperirea tainelor dumnezeie#ti%

• împlinirea făgăduinţelor%

• învăţătura Du.ului +fânt%

• conducerea către cuno#tinţa de Dumnezeu%

• filosofia credinţei%

• #tiinţa vieţii fericite #i ve#nice

ndienii a$teptau întruparea unui zeu care să zdro#ească $arpele răului; c!inezii a$teptau omul caaea să le aducă #inele dorit% )proape la fel credeau $i a$teptau egiptenii, per$ii, celţii $i meican6recii credeau despre Prometeu că nu a putea scăpa de c!inuri p(nă ce un zeu nu e a lua asuplui% "ot ei zidesc un altar FDumnezeului necunoscutG% /ilosofii greci APlaton $i )ristotelB or#eau credeau în +ogosul uniersal% Scriitori $i poeţi păg(ni, prezicătoarele sau si#ilele $i magii de ăsărit arătau că pe remea lor enirea unui m(ntuitor Acare aea să ină din rientB era dorită mult prea dorită%

'(nd a sosit :plinirea vremii* A6alateni =, =B E cum o nume$te Sf(ntul )postol Pael -, c(nfăgăduinţele dumnezeie$ti s-au împlinit, atunci Domnul S-a întrupat a$a precum a fost proorocit%



Sf(ntul 9ang!elist Matei are o grijă deose#ită ca în tot cuprinsul 9ang!eliei sale să adauge, ducele ce spune despre M(ntuitorul: iar acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis la Domnul prin Proorocul, spun(nd $i numele Proorocului, însu$i M(ntuitorul î$i începe predica sinagoga din *azaret prin citirea unui tet din cartea Proorocului saia A5>, >-2B: : Duul Domnuleste peste Mine, că Domnul M-a uns să inevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei c

inima +droită, să propovăduiesc roilor sloo+ire !i celor prin!i 7n ră+oi liertate să dau d!tire un an de milostivire al Domnului * După citire a înc!is cartea Proorocului, a dat-o slujitoruE ne spune Sf(ntul 9ang!elist +uca -, $i oc!ii tuturor din sinagogă erau aţintiţi spre 9l Acf% +u=,>5-2HB% : ;i El a 7nceput a +ice către ei9 Astă+i s-a 7mplinit )criptura aceasta 7n urecivoastre* 7Luca =, 2>B% Deci 9l, 'are le or#ea, era )cela despre 'are au scris Proorocii% 'ă s-împlinit proorociile în persoana M(ntuitorului &ristos, că într-adeăr 9l este )cela 'are aea ină, nu mai este o taină pentru noi, care de două mii de ani citim $i confruntăm ceea ce au zProorocii cu ceea ce au ăzut, au pipăit $i ne-au mărturisit )postolii%

JGino, Doamne lisuse, M8ntuitoruleB

.tim că Pruncul Sf(nt, a 'ărui na$tere o om prăznui peste c(tea zile, este /iul lui Dumnezeu Dumnezeu adeărat, a$a cum ne-au înăţat Proorocii $i )postolii% Dar ce folos aem noi din aceas

$tiinţă despre isus< Mă între# $i ă între# pe fiecare în parte: c8tă credin"ă curată !i c8tă dra0ossinceră purtăm 7n inimi *unului nostru M8ntuitor, Care ne-a lăsat cuv8nt de năde?de !i dputere 7n clipa c8nd )e 7năl"a Ia cer9 K Iată Eu cu voi sunt 7n toate +ilele, p8nă la sf8r!itveacului AMatei 2@, 2HB<

Cum a!teptăm noi Crăciunul> Ce pre0ătiri facem noi pentru +iua aceasta mare din istorm8ntuirii> Cum a!teptăm noi pe )tăp8nul :umii, pe )tăp8nul stăp8nilor, pe M8ntuitor

neamurilor> Ga 0ăsi =runcul Iisus Hristos cu )f8nta lui Maică un col"i!or curat !i odinitor ieslea din *etleemul inimii noastre, sau aceasta este m8n?ită !i surpată !i pustiită de păcate !i Enu va putea 0ăsi 7n noi loca!ul cuviincios ca să-;i plece capul> .i dacă nu a găsi acest loc$curat ca aurul $i înmiresmat cu smirna $i tăm(ia smereniei $i a rugăciunii, 9l nu a eni $i nu Se sălă$lui în noi $i atunci cu adeărat nu om aea nici un folos de na$terea +ui% 9 a merge a alţla aceia care îl a$teaptă $i îl doresc cu adeărat%

>etleem !au Efrata ?n!eamnă Kca!a pâinii# .i nu înt(mplător are această t(lcuire%



• Cel ce vrea în aceste zile să găsească pe 'ristos, să meargă la etleemul cel tainic, să

apropie de altar, unde este casa !âinii vieţii

• Cel care vrea să prăznuiască după vrednicie &a#terea /ântuitorului 3isus 'ristos să

mărturisească #i să se împărtă#ească

)cesta este rostul Postului de patruzeci de zile, r(nduit de Sf(nta noastră 1iserică, acela de a npregăti pentru Sf(nta Mărturisire $i Sf(nta împărtă$anie% )$a ne om face $i noi părta$i la #ucuriapacea c(ntată de corurile îngere$ti deasupra staulului din 1etleem%

Să-; aşteptăm cu inima de!chi!ă şi ,ună şi !ă-; chemăm cu dor=

KAino+ Doamne li!u!e+ Mântuitorule+ şi goneşte de la noi pe tot vrăJmaşul şi potrivnicu(mpacă viaţa noa!tră+ Doamne+ miluieşte-ne pe noi şi lumea 2a şi mântuieşte !ufletele noa!tca un ,un şi iu,itor de oameni#

m

Arimandritul )ofian *o0iu, uc.et de cuvântări !redici i medita iiș ț , Editura Institutul*ilic i de Misiune al *isericii 4rtodoFe om8ne, *ucure ti, 266/, pp. 16-15 ș ș



Pr# ;ect @niv# Dr# %on!tantin Necula - Duminica dinaintea Naşterii Domnului

<=entru că Dumne+eu avea 7n vedere ceva mai un pentru noi<

De mic copil, prima pagină a 9ang!eliilor *oului "estament m-a uimit% grămadă de nume,listă care-mi părea fără importanţă sau, mă rog, nu prea mare% P(nă c(nd, recitind su#titlul dat traducător, O'artea neamului Domnului nostru isus &ristosO $i afl(ndu-+ c!iar pe 9l în în$iruire, asocotit-o mereu ca o simplă OintroducereOîn 9ang!elii% )sta p(nă c(nd mi-am adus aminte că eaapartenenţa la această listă, O'artea neamului lui isus &ristos, fiul lui Daid, fiul lui )raamO AM>,>B este motiul pentru care /ecioara Sf(ntă $i Dreptul osif apucă drumul deloc lipsit de peripeal 1etleemului, c!emaţi de OînscriereaO pe care 'ezarul )ugust a poruncit-o A+c 2,>B% 4 porun

umană să scime locul de na!tere al Domnului Celui Giu> O+istaO ne elucidează că nu% 'ă oinlui Dumnezeu a crescut ar#orele lui esei, sf(nta catapeteasmă de nume, p(nă c(nd rodul de fruct a aflat p(ntecele din care să se irumpă-n lume% n lumea care aea at(ta neoie de 9l% 7n Oar#orgenealogic Acomparati cu cel de la +c ?,2?-?@ în diferenţele de rigoare pe care, aproape matemateegeţii le pot identifica%%%B care OcurgeO din grădina raiului p(nă-n 8alea Pl(ngerii, urc(nd muntep(nă-n ţara 1etleemului% n soi de r8u al vie"ii, care - tema preferată a )f. Ciril al Ierusalimul-, umpl8nd de lumină lumea, o face pe aceasta lumină. n r8u care urca muntele...

6enealogia nu mi s-a mai părut a$a de încifrată% M-a o#ligat, într-un fel pedagogic pe care doDumnezeu $tie să-l folosească, să OtrecO prin tot 8ec!iul "estament% Să ăd: cine-i )raam, d

saac, dar aco#, $i tot a$a p(nă a tre#uit să aflu $i Ocine-i )cesta isus &ristosO, 'are pare A$i a$aeste0B motiul care ţine-n iaţă at(tea generaţii ale neamului lui srael%

"ot 8ec!iul "estament poartă în sine tensiunea acestei a$teptări $i pare scris pentru această a$teptaDe altfel, o altă c!eie a lecturii genealogiei acesteia mai mult dec(t du!onice$ti ne-o oferă te)postolului acestei Duminici, 9rei >>, J->H; ?2-=H%

După ce ni-l prezintă pe )raam $i lucrarea credinţei în iaţa sa, Sf% Pael caută să le readucă aminereilor, a(nd Ode refrenO scripturistic Oprin credinţă%%%O, toate ale lui saac A>>,2HB, Moise A>>, 2?

u%B $i altor multora A>>,?2B, toate #inefacerile pe care Dumnezeu Oprin credinţăO le-a reărsat asup



neamului ales A>>,??-?@B, fapte cu adeărat cutremurătoare, pe care "estamentul 8ec!iu"estament le]a ădit Asu#solul tetului este de altfel plin de citate ale cărţilor 8ec!iului "estamenudecători; , Samuel; Daniel; , egi; o, Psalmi, 6eneza, eremia, Paralipomen3a!aria%%%B% Dar finalul zice: O&o"i ace!tia, măcar că au primit mărturie prin credin"ă, totu!i n-aprimit ceea ce le fusese fă0ăduit, pentru că Dumne+eu avea 7n vedere ceva mai un pentru noca să nu a?un0ă ei la desăv8r!ire fără noi O A9rei >>,?J-=HB%

'utremurătoare zidire în nădejde% 7n neam istoric $i du!onicesc, acela al credinţei, neamul lsrael, a$tept(ndu-ne pentru ca să fim uniţi în desă(r$ire, prin isus &ristos: O$iecăruia din ei i sdat o aină ală !i li s-a spus să se mai odinească 7ncă pu"in, p8nă se va 7mplini numărul celimpreună-slu?itori cu ei !i al fra"ilor lor, care aveau să fie omor8"i ca !i ei O A)pocalipsa 5,>6enealogia conseră această listă a odi!nei în a$teptarea noastră%

De ce se cite!te Evan0elia aceasta 7n Duminica dinaintea (a!terii Domnului> Pentru ca înţelegem cum &ristos împline$te a$teptarea0 Să nu fim furaţi de litera cărţii, ci să ne umplem d!arul desc!is al #ucuriei ei% 'a să mă înţelegeţi, am să ă spun o poeste:

<Aflată la ancă, o femeie i-a cerut casierului să 7ncase+e un cec. Invoc8nd politica ăncacesta i-a cerut documentele de identificare. $emeia a suspinat, după care aia a mai reu!it s7n0aime9 - Dar, Ronatan, sunt mama taB< cf. Anton de Mello, u0ăciunea roa!tei, Ed. Mi*ra!ov, 266#, p. 3.

ric(t pare de amuzant cam a$a a fost cu cei care-+ a$teptau pe &ristos-Mesia, dar, furaţi de rigoade #ancă a tradiţiei lor, +-au somat să-.i arate identitatea% .i 9l, Smeritul nostru Dumnezeu, identifică% Plec(nd de la Opăm(ntulO din 9l%%%

Duminica aceasta este cea din urmă 7n care ni se veste!te că Mesia stă să vină. Duminică ceurmea+ă ne spune c-a !i venit... Pentru noi, cre$tinii, zilele acestea tre#uie să ne fie mai mult deczile de m(ncat $i de #ăut% Poartă-n ele toată tensiunea a$teptării, specifică 8ec!iului +egăm(nt, d$i 1isericii Adarul *ouluiB, care $i-a conertit a$teptarea într-un ritual liturgic care #ate asemenunei inimi% 4, inima *isericii una cu inima noastră, ăt8nd de emo"ia Genirii de )us a Celui CaEsteB *ucur8ndu-ne că acel <ceva mai un< ni s-a arătat.

ameni ai erusalimului, 1etleemul umple astăzi lumea%%% 'u pacea $i răz#oiul sau deopotriMagi, păstori $i îngeri laolaltă ne #ineestesc% Pe$tera se face cer, pentru ca M(ntuitorul, la rempotriită, să Se facă +ui, $i mai apoi nouă, izor al înierii%%% Dumne"eu ES2E cu noiG%%%



Părintele Io!if 2rifa & Evanghelia Duminicii dinaintea Naşterii Domnului - 6a Sfinţilor Părindupă trup ai Domnului7 - %u ce pregătiri !ă aşteptăm pra"nicele mari

9ang!elia din această duminică cuprinde F'artea neamului lui isusN% )ceastă carte arată către#uit o anumită pregătire, lungă de eacuri întregi, pentru primirea lui isus &ristos%

.i pra+nicele cele mari treuie a!teptate cu pre0ătiri suflete!ti, pentru că fiecare pra+n7ncipuie o lucrare !i un dar al M8ntuitorului Hristos pentru m8ntuirea noastră, iar darpra+nicului treuie 7n"eles !i primit cu folos sufletesc. 'u pregătire sufletească tre#uie să a$teptă$i 'răciunul, *a$terea Domnului%

n anii trecuţi, o gazetă de la 1ucure$ti a pus un premiu, adică o întrecere, de o mie lei pentru accare or scrie cel mai frumos articol pentru numărul de 'răciun al gazetei% )utorul articolulpremiat a scris $i următoarele despre 'răciunul din remurile noastre: F)$a cum se prăznuie$astăzi 'răciunul, eu socot E zicea scriitorul E că este mai mult un praznic păg(n dec(t unul cre$t'u săptăm(ni înainte încep oamenii să facă pregătiri de m(ncăruri, de !aine $i #ăuturi pentsăr#ătorile *a$terii, iar în săptăm(na din urmă nu mai încapi de mulţimea oamenilor care str(ncarne, untură, #ăutură, grăsime pentru ser#area Praznicului% /iecare om, #ogat sau sărac, ţine să aiQ'răciun grasZ $i să tragă un c!ef #un de Săr#ători% Q7nde să c!efuim la Săr#ători<Z )$a esîngrijorarea de 'răciun a celor mai mulţi oameni% 9u nu sunt preot E scria mai departe acel scriit



Acare este aocatB E dar am părerea $i credinţa că altfel de c!emări are Praznicul *a$terii Domnul$i alt fel a fost prăznuit la începuturile cre$tinismuluiN'el care a scris aceste păreri despre prăznuirea 'răciunului de azi a aut toată dreptatea, pentru #ucuriile $i desfătările cele lume$ti au astupat $i au acoperit cu totul #ucuriile cele suflete$ti pe cale aduce *a$terea Domnului $i pe care tre#uie să le simţim la *a$terea Domnului% )sta nu e #inpentru că ucuria cea adevărată a (a!terii nu o aduce porcul, nici grăsimea, nici m(ncarea, n#ăutura, ci o aduce vestea cea mai ună a sosirii unui M8ntuitor al tău, Care )e po0oară din c

pentru tine, pentru păcatele tale, pentru iertarea ta, pentru iuirea ta !i m8ntuirea ta.Kată un modelL de înăţătură despre cum tre#uie să a$teptăm *a$terea Domnul'u mare pl(ngere a ie$it )dam $i 9a din ai după ce i-a în$elat $arpele-diaol% Dar Dumnezeu im(ng(iat, în durerea lor, cu făgăduinţa unui M(ntuitor, 'are a Fzdro#i capul $arpeluiN% 8estea c#ună a sosirii acestui M(ntuitor o aduce *a$terea Domnului%

Dar acest M(ntuitor n-a enit numai Fpentru păcatul lui )dam $i al lumiiN, ci a enit $i pentru min$i pentru tine, cititorule% .i tu e$ti un )dam pe care păcatul te-a scos din raiul ascultării Dumnezeu% "u tre#uie să-ţi dai seama despre starea păcătoasă în care te afli% "re#uie să-ţi dai seam

că e$ti #olna $i să dore$ti după doctor% "re#uie să-ţi dai seama că e$ti pierdut $i numai un M(ntuitte poate scăpa din pieire sufletească% )cest M(ntuitor ţi-+ aduce *a$terea Domnului% Dorul, dorin!i a!teptarea acestui M8ntuitor sunt pre0ătirea cea adevărată pentru (a!terea Domnului.

Crăciunul treuie să fie un pra+nic al milostivirii fa"ă de cei săraci

istorie ec!e ne spune că de la ăsărit a mai plecat un crai 7n afară de cei trei să-: afle pHristos. Artaan 7l cema pe acest al patrulea crai !i a plecat !i el cu aur mult să-: afle p=runcul Iisus. Dar, 7n calea lui, a 7nt8lnit oameni flăm8n+i, necă?i"i, săraci, olnavi !i, făc8ndu

se milă de ei, le-a tot dat din aur p8nă c8nd, apropiindu-se de Gifleem, s-a tre+it că nu mai animic. ;i s-a 7ntristat foarte Artaan, dar, 7n somn, i s-a arătat Iisus !i i-a +is9 J(u te 7ntristArtaane, căci, amin +ic "ie, tu M-ai aflat cu adevărat pe MineB

Se apropie 'răciunul% Grei să-: afli !i tu, cititorule, pe =runcul Iisus !i să I te 7ncini :ui> Grei pră+nuie!ti cu adevărat (a!terea Domnului> ntră atunci cu ajutor în casa celui sărac, necăj#olna, căci 9l a zis: J4rice a"i făcut unuia dintre ace!ti mai mici, Mie Mi-a"i făcut AMatei 2=HB%

'el ce Se a na$te peste c(tea zile în ieslea 8ifleemului este pilda cea mai măreaţă despre cu

tre#uie să ne co#or(m $i noi între cei săraci%

n Gifleemul Iudeii erau !i palate, case frumoase destule, dar Iisus )-a po0or8t din luminCerului 7ntr-o pe!teră rece !i 7ntunecoasă. Din lumea 7n0erilor )-a po0or8t 7ntre păstorii csăraci !i necă?i"i, pentru ca să ne arate că !i noi datori suntem să ne coor8m cu lumină !i a?uto7n traiul celor săraci !i necă?i"i.

.i, mai ales, în aceste remuri de cumplită scumpete, să nu uităm dragostea $i mila faţă de csăraci% ăz#oiul a lăsat at(ţia săraci, at(tea răni $i at(ţia orfani% *u auziţi cum răsună azi, mai duio

ca oric(nd, colinda lor:



:La casa de om sărac+-a gătat făina-n sac,

/o# Crăciun, /o# Crăciun9)

'e 'răciun or aea ace$ti săraci< .i ce lucru cre$tinesc ar fi acela ca Funii să se 7mete, iar al"ii rade foameN A 'or% >>, 2>B de 'răciun<

(a!terea Domnului este !i treuie să fie, pra+nicul milei !i al milostivirii fa"ă de cei săraci.

n fiecare sat să se afle un om al milei, un om al Domnului care să um#le din casă în casă $i str(ngă daruri de 'răciun pentru cei care n-au 'răciun%

=ărintele Iosif &rifa, &8lcuirea Evan0eliilor duminicilor de peste a

Pr# Dorin Picioruş - Predică la Duminica dinaintea Na terii Domnuluiș

u#iţi fraţi $i surori întru Domnul, #ucuraţi-ă0



Pentru că 9ang!elia zilei, primul capitol din 9ang!elia Sf(ntului Matei, ne or#e$te despaceastă imensă #ucurie a întregii creaţii, singura nouă su# soare: faptul că /iul lui Dumnezeu Sfăcut /iul omului pentru m(ntuirea noastră, fără ca reo clipă să nu mai fie $i Dumnezeu, adică fiiDumnezeu $i om%

.i Dumnezeiescul Matei Aîn comparaţie cu Dumnezeiescul oan, care în a =-a 9ang!elie a 1iseri

a urmărit să su#linieze, cu precădere, dumnezeirea SaB ne prezintă genealogia umană a Domnulde la Sf(ntul )raam la Sf(ntul osif, logodnicul Prea 'uratei, pentru ca să ne arate faptul că &ristDumnezeu Se trage, după umanitatea Sa, din Părintele celor credincio$i, din )raam, care a crezîn cele profeţite lui de către Domnul%

.i sunt amintiţi $i #ăr#aţi A)raam, saac, aco, Daid, Solomon, Manassi etc%B dar $i femei Aa!a $i utB, din srael dar $i dintre neamuri, cu mai puţine sau mai multe păcate, pentru ca arate faptul că Domnul i-a asumat pe toţi, întreaga umanitate $i că a enit pentru m(ntuirea tuturo$i nu doar a unora%

.i din acest moti am spus că întruparea Domnului, na$terea Sa e o #ucurie imensă, un eenimecapital $i uluitor pentru întregul cosmos, pentru că implicaţiile $i urmările sale sunt cople$itoare% sunt cople$itoare, pentru că prin asumarea umanităţii în persoana Sa dumnezeiască e$nică, &ristDumnezeu a început iradierea cea mai intimă în umanitate pentru transfigurarea întregii umanităţia întregii creaţii, 9l fiind izorul întregii sfinţiri $i a întregii #ucurii%

ar noi, fiecare credincios ortodo în parte, umpl(ndu-ne, prin lucrarea m(ntuitoare $i sfinţitoarelui &ristos, de !arul Prea Sfintei "reimi, deenim frumuseţi care iradiem împrejur, focare de #ucur$i de frumuseţe pentru toţi cei care ne ăd, ne aud, ne cunosc, ne simt implicarea personală% .i fapt

că această iradiere personală a !arului în oameni e reală ne-o doedesc lucrările sfinţitoare a1isericii, Sf(nta 'ruce, Sfintele coane, Sfintele Moa$tetoate fiind medii materiale pline de !de #ucurie, de frumuseţe du!onicească, adică de lucruri care transcend mundanul, creatul%

nsă această unire a necreatului, a !arului dumnezeiesc, cu creatul, cu sufletele $i trupurile noastrecu materia din jurul nostru s-a făcut prima dată în persoana lui &ristos, Dumnezeu $i om, undumnezeirea s-a unit cu umanitatea, în persoana lui &ristos, fără ca cele două firi să se autoanulezci compenetr(ndu-se reciproc firea Sa umană s-a îndumnezeit prin unirea cu cea dumnezeiască% de aici implicaţiile a#isale, cople$itoare ale întrupării Sale, de care noi ne împărtă$im prin Sfintesluj#e ale 1isericii $i prin toată asceza $i lucrarea noastră întru credinţă%

1iserica rtodoă, cu alte cuinte, se #ucură diino-uman în aceste zile sfinte de dinaintea $i după prea marele praznic al *a$terii Domnului $i nu comercial0

1ineînţeles că $i noi ne g(ndim la mesele de praznic de după post, la cadouri, la #rad, la actiitreconfortantensă în #ucuria noastră includem întregul om, cu suflet $i trup, fapt pentru care nu îm#ui#ăm p(nă peste poate, acum, după postul acesta îndelungat, pentru că am#ulanţastă la u$ă

.i cei care aem mai mult dec(t alţii, cu at(t mai mult ar tre#ui să fim ponderaţi în toate, at(ta tim

c(t edem în jurul nostru at(ta imensă sărăcie, durere, neputinţăînc(t mulţi rom(ni au început



î$i (ndă lucruri din casă pentru ca să trăiască sau să cer$ească% Să facă #ani adică, pentru ca trăiască de pe o zi pe altala modul minimalist

.i aceasta, pentru că coana *a$terii Domnului, c!iar în centrul ei, l are pe 'el născut în iesle, frig, neprimit cu ospitalitate de oameni%

ngerii, păstorii, magii contrastează puternic cu sărăcia Domnului, pentru că ei in cu mesaj

#ucuriei dumnezeie$ti într-un contet foarte neprielnic ei, adică în contetul lumii populate de tfelul de griji, mai puţin de griji sfinte%

.i 9l, 'el prea #ogat, Se face om $i acceptă sărăcia noastră, sărăcia pe$terii $i a ieslei, pentru ca ne scoată din pe$tera egoismului, a singurătăţii noastre% .i ine cu sărăcia de păcate, pentru ca să umple cu supra #ogăţia Sa de !ar%

)$a se eplică de ce omul credincios se mulţume$te cu puţin, cu lucruri minimale la nielul iecotidiene, pentru că rea să se umple de prea plinul !arului Său, de lucruri maimale la nidu!onicesc% .i cei care am postit p(nă acum $i postim încă, nu am făcut dec(t să ne su#ţie

cugetările $i dorinţele trupe$ti pentru a ne umple, ca ni$te temple cuiincioase $i curate, de prplinul eseliei dumnezeie$ti, a eseliei care depă$e$te orice imaginaţie%

.i, cu adeărat, întruparea Domnului a întrecut orice a$teptare îngerească $i omenească, pentru taina cea din eac ascunsă întregii creaţii, adică întruparea 'u(ntului a fost, este $i a eenimentul unic, unicitatea a#solută a întregii istorii umane% /iindcă antic!itatea nu î$i putînc!ipui at(ta de$ertare, co#or(re, condescendenţă din partea lui Dumnezeu izai de oameni% o#serăm că nici postmodernitatea nu î$i înc!ipuie a$a cea%

.i pentru că ne depă$e$te mintea, înţelegerea, mulţi încearcă să elimine din iaţa lor întrupar'u(ntului în istorie $i odată cu ea tot ce înseamnă sfinţire a ieţii, adică singurul eeniment resingura $tire^este cutremurător de frumoasă a istoriei%

Din acest moti, postmodernitatea nu are #ucurie enită din cerci are doar #ucurie enită dcardDacă ai #ani pe card, atunci îţi poţi cumpăra #ucurii sau poţi face #ucurii altora $i astea susingurele satisfacţii ale ieţii Ag(nde$te postmodernul fără rădăcini religioaseB, pe c(nd ortodopostmodern, care trăie$te azi, care trăie$te într-o lume pierdută în ise telurice, alorizează iaîntr-un mod eclesial, o ede prin prisma oii lui Dumnezeu eprimate în 1iserica Sa, adică a#ucurii diino-umane $i nu doar financiare%

.i c(nd trăie$ti în !arul lui Dumnezeu, înţelegi suferinţa $i durerea celor de l(ngă tine, ai grijă comunitatea $i de mediul am#iant în care trăie$ti $i încerci, prin toată iaţa ta, să fii o #ucurie $i usprijin real $i nu o poară socială, o calamitate locală%

Pentru că putem fi, potriit li#ertăţii noastre de a alege, at(t #uni c(t $i răi% /apt pentru care răutatenecredinţa, !uliganismul nu sunt lucruri cu care ne na$tem, ci lucruri rele pe care le înăţăm la umoment dat $i care ne strică, în mod profund, umanitatea%

7na e să ai tendinţa spre păcat$i alta e să faci păcatul cu plăcere%



ar împotria plăcerii păcătoase se luptă cu durerea postului, a pocăinţei, a ascezei, cu durerpentru alţii în rugăciune, în compătimire%

.i aem neoie de multă asumare a altora, după icoana ieţii Domnului, de cercetare a altora, înţelegere a lor, pentru ca să deenim noi în$ine ni$te persoane profunde, milostie, iu#itoare, încsă facem pentru noi ceea ce facem $i pentru aproapele nostru%

Da, e momentul să întindem masa noastră p(nă în casele altora0

9 momentul sf(nt să c(ntăm teologia întrupării în colinde%

9 momentul în care tre#uie să mirosim a #rad, a curat, $i în casă $i în suflet, pentru ca m(ncarea#ăutura să ne umple de #ucurie$i nu de crampe la stomac%

Dacă astăzi dorim să arătăm ospitalitatea rom(nească $i altora, tre#uie să reamintim faptul, celcare or să o comercializeze astăzi în mod turistic, că ospitalitatea rom(nească pe care rem să

reînentăm era, acum c(tea decenii $i secole în urmă, de proenienţă ortodoă, era o ospitalitarom(nească ortodoă%

Pentru că ceea ce noi numim astăzi produse tradiţionale sau produse #io erau făcute de ţărani rom(ortodoc$i, care au trăit $i trăiesc aici, pe acest păm(nt, $i care făceau totul cu naturaleţe credincio$ie $i iu#ire faţă de Dumnezeu $i de semeni%

Da, sunt produse tradiţionale sau #io #r(nza, c(rnaţii, laptele, p(inea, sucul făcute natural, făaditii, fără c!imizaredar la care se adaugă încă cea: #inecu(ntarea 1isericii% Pentru

m(ncarea $i casa $i ogoarele ţăranului rom(n ortodo erau $i sunt #inecu(ntate $i sfinţite de preo1isericii $i nu sunt doar m(ncareci m(ncare primită de la Dumnezeu $i #inecu(ntată de către 9

Dacă între#aţi pe ţăranul rom(n agricultor despre 'el cu care lucrează el păm(ntulo să spunădespre Dumnezeude la 'are el a$teaptă ploaie% ar dacă Dumnezeu nu rea să plouă, o ă spună el, n-o să aem ce pune pe masă%

Pentru că masa e timp de #ucurie $i de rugăciune, de a fi împreună, moti pentru care, de săr#ătofamilia e împreună pentru o #ucurie împreună%

/iindcă Du!ul săr#ătorii e Dumnezeu, 'el care ne umple pe noi de #ucurie $i 'are ne înadelicateţea $i duio$ia faţă de copii, atenţia $i recuno$tinţa faţă de părinţi $i #unici, fidelitatea iu#irea reărsătoare faţă de soţie%

.i ne adunăm, $i suntem împreună, cinstind m(ncarea, timpul, iaţa, ăzute ca daruri ale lDumnezeu, de care tre#uie să fim responsa#ili, adică de care tre#uie să ne #ucurăm cu mulţumirecu mare recuno$tinţă faţă de Dumnezeu $i de oamenii care ne sunt aproape%

*e felicităm, ne îm#răţi$ăm, suntem împreună, ne ajutămpentru că am înăţat $i înăţăm ace

lucru, în mod continuu, de la Dumnezeu, 'are ne str(nge pe toţi la un loc, pentru a fi un singur tru



mistic, al lui &ristos, Domnul nostru, 'are a făcut din toate c(te sunt una, în trupul Său, unidumnezeirea cu umanitatea, pe cele cere$ti cu cele păm(nte$ti, trupul cu sufletul, mintea $i cu inim#ăr#atul $i femeia, într-o #ucurie a plinătăţii $i frumuseţii%

)$adar, /iul /ecioarei, 'el care m(ntuie$te Fpe poporul +ui de păcatele lorG, 9mmanuil, Dumnezcare a enit la noi, să ne dăruiască tuturor străpungere de inimă, pentru ca să ne umplem de mipentru cel ro#it de păcate $i de sărăcie dar $i de #ucurie dumnezeiască, pentru cel care se umple

!ar $i de toată cuminţenia profundă a irtuţii% )min0

Preot 0heorghe Sălăgian - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului

N Iată $ecioara va lua 7n p8ntece !i va na!te $iu !i vor cema numele :ui Emanuel G Asaia I,>=B

9ang!elia intitulată 'artea neamului lui isus &ristos cuprinsă în pericopa eang!elică care cite$te în Duminica dinaintea *a$terii Domnului este o capodoperă a iu#irii dumnezeie$ti, pentru ea ne apropie cu o sf(ntă emoţie de cerul pe care a strălucit glorioasa stea a magilor, de culminanînt(lnire care a unit dumnezeirea cu umanitatea, de săr#ătoarea #ucuriei noastre, de *a$terDomunului% Evan0elia de astă+i reflectă pre0ătirea omenirii pentru primirea M8ntuitorulPotriit planului dumnezeiesc de m(ntuire a lumii, omenirea tre#uia pregătită un timp m



îndelungat pentru enirea M(ntuitorului, pentru ca ea, ajung(nd la cuno$tiinţa păcăto$eniei $idecăderii morale $i du!onice$ti, să dorească enirea )cestuia%

Această pre0ătire s-a făcut pe două căi, !i anume9E una po"itivă, prin eelaţia dumnezeiască supranaturală, descoperindu-li-se oamenilor din timcă a eni un z#ăitor 'are să-i scape de su# poara păcatului;E una negativă, datorită greutăţilor, necazurilor $i suferinţelor îndurate de oameni care au st(rnit

ei dorinţa după un M(ntuitor%Pregătirea a durat mii de ani, ea încep(nd încă din momentul în care Dumnezeu a pronunţpedeapsa asupra protopărinţilor no$trii E )dam $i 9a, dar mai ales asupra diaolului deg!izat $arpe care i-a ispitit la păcat, căci atunci 9l le-a dat nădejdea m(ng(ietoare despre enirea lui Meszic(nd: N Du!mănie voi pune 7ntre tine !i femeie, 7ntre săm8n"a ta !i săm8n"a ei aceasta 7"i +droi capul, iar tu 7i vei 7n"epa călc8iul G A/acere ?,>CB%

&otăr(rea dumnezeiască de alegere a unui popor al cărui părinte este c!aldeianul )raam, ca urmaa înmulţirii fărădelegilor între oameni $i a căderii în idolatrie Aadică a înc!inării $i cinstirii un

c!ipuri cioplite în locul 'reatoruluiB, a aduce cu sine de acum înainte pregătirea omenirii ederea m(ntuirii pe două căi:- 1 cea a poporului ales%- < cea a popoarelor păgâne

=re0ătirea poporului ales, adică a evreilor, s-a făcut 7ntr-un mod cu totul special, at8t su aspepo+itiv, c8t !i ne0ativ.Su# )SP9'" P3"8, ea s-a făcut prin întărirea făgăduinţelor lui Dumnezeu despre trimiterunui ăscumpărător, patriar!ilor #i#lici: )raam, saac $i aco, prin promisiunile făcute fiecăru

astfel:E N ;i se vor inecuv8nta prin neamul tău toate popoarele păm8ntului pentru că ai ascultat 0lasMeuG A/acere 22,>@B;E NGoi 7nmul"i pe urma!ii tăi ca stelele cerului !i voi da urma!ilor tăi toate "inuturile acestea !i vor inecuv8nta 7ntru urma!ii tăi toate popoarele păm8ntului G A/acere 25,=B;E Nrma!ii tăi vor fi mul"i ca pulerea păm8ntului !i tu te vei 7ntinde la apus !i la răsărit, lmia+ănoapte !i la mia+ă+i, !i se vor inecuv8nta 7ntru tine !i 7ntru urma!ii tăi toate neamuripăm8ntului G A/acere 2@,>=B%Patriar!ul aco, pe patul de moarte fiind $i inspirat de Du!ul Sf(nt, a prezis enirea M(ntuitorul

c(nd l-a #inecu(ntat pe fiul său uda, zic(nd: N (u va lipsi sceptru din Iuda, nici toia0 c8rmuitor din coapsele sale, p8nă ce va veni mpăciuitorul, Căruia se vor supune popoarelA/acere =J,>HB%

nsu$i Moise, în con$tiinţa căruia făgăduinţa făcută de Dumnezeu protopărinţilor )dam $i 9areînoită pentru urma$ii lor era mereu ie, a profeţit că ăscumpărătorul era prooroc, zic(nN =rooroc din mi?locul tău !i din fra"ii tăi, ca !i mine, 7"i va ridica Domnul Dumne+eul tău9 pAcela să-: asculta"i G ADeuteronom >@,>CB% ncă înainte de cucerirea 'anaanului, răjitorul păg8alaam, c!emat de regele moa#iţilor E 1alaac E ca să #lesteme poporul srael, enind peste el Du!

Domnului, în loc de #lestemul pe care tre#uia să-l rostească asupra ereilor, a #inecu(ntat



poporul srael, rostind următoarea proorocie mesianică: N Ie!i-va din săm8n"a lui un 4m, Care stăp8ni neamuri multe !i stăp8nirea :ui va 7ntrece pe a lui A0a0 !i 7mpără"ia :ui se va 7năl"al văd, dar acum 7ncă nu este l privesc, dar nu de aproape o stea răsare din Iacov un toia0 ridică din Israel !i va lovi pe căpeteniile Moaului !i pe to"i fiii lui )et 7i va +droi G A*ume2=,I,>IB% 'on$tiinţa enirii M(ntuitorului se menţine trează în s(nul poporului ereu prproorociile mesianice%

De!pre Naşterea Mântuitorului din /ecioara Maria $i seminţia lui esei E tatăl proorocului Daiproorocul saia zice:E N =entru aceasta Domnul meu vă va da un semn9 Iată, $ecioara va lua 7n p8ntece !i va na!$iu !i vor cema numele :ui Emanuel G Asaia I,>=B;E N =oporul care locuia 7n 7ntuneric va vedea lumină mare !i voi cei ce locuia"i 7n latura !i umra mor"ii lumină va străluci peste voi G Asaia J,>B;E NCăci =runc )-a născut nouă, un $iu )-a dat nouă, a Cărui stăp8nire e pe umărul :ui !i ceamă numele :ui9 n0er de mare sfat, )fetnic minunat, Dumne+eu tare, iruitor, Domnpăcii, =ărinte al veacului ce va să fie. ;i mare va fi stăp8nirea :ui !i pacea :ui nu va avea otaA saia J,C-5Bl;

E N4 Mlădi"ă va ie!i din tulpina lui Iesei !i un :ăstar din rădăcinile lui va daG Asaia >>,>B%

De!pre locul naşterii Mântuitorului E 1etleemul udeii E proorocul Mi!eia zice: N ;i tu, *etleemQ Efrata, de!i e!ti mic 7ntre miile lui Iuda, din tine va ie!i )tăp8nitor peste Israel, iar o8r!ia :este dintru 7nceput, din +ilele ve!niciei G AMi!eia C,>B%Despre ntrarea triumfală a M(ntuitorului în erusalim, proorocul 3a!aria zice: N *ucură-te foarfiica )ionului, vesele!te-te fiica Ierusalimului, căci iată mpăratul tău vine la tine drept iruitor smerit !i călare pe asin, pe m8n+ul asinei G A3a!aria J,JB%

De!pre patimile Mântuitorului, tot proorocul saia zice: NCinuit a fost, dar s-a supus !i nu ;idescis 0ura )a ca un miel spre ?un0iere )-a adus !i ca o oaie fără de 0las 7naintea celor ce tund, a!a nu !i-a descis 0ura )a. ntru smerenia :ui ?udecata :ui s-a ridicat !i neamul :ui cin7l va spune> Că s-a luat de pe păm8nt via"a :uiB =entru fărădele0ile poporului Meu a fost adspre moarteG Asaia C?,I-@B%

De!pre timpul venirii+ dar mai ale! al ră!tignirii Domnului, proorocul Daniel zice: N ;apte+eci săptăm8ni sunt otăr8te pentru poporul tău !i pentru cetatea ta cea sf8ntă p8nă ce fărădele0va trece peste mar0iniK !i )e va un0e )f8ntul )fin"ilorK ;i El va 7nceia un le0ăm8nt cu mul7ntr-o săptăm8nă, iar la mi?locul săptăm8nii va 7nceta ?ertfa !i prinosul !i 7n templu va

ur8ciunea pustiirii, p8nă c8nd pedeapsa nimicirii cea otăr8tă se va vărsa peste locul pustiirADaniel J,2=,2IB% Săptăm(nile de care se or#e$te în profeţie sunt săptăm(ni de ani, care calculează de la promulgarea edictului de rezidire a erusalimului de către împăratul #a#iloni)rtaee +ongimanu, în anul =C? î%&r%, astfel: =C?-=JH_-?I E care deine anul ?I al erei cre$tinMijlocul săptăm(nii înseamnă I:2_?,C% Din ?I scădem ?,C $i ne dă ??,C E anul morţii $i nieDomnului%

n S9*S *96)"8, poporul iudeu a fost pregătit prin întărirea con$tiinţei păcăto$eniei $i dorindupă un z#ăitor 'are să-i scape de su# ro#ia păcatului% )ceastă pregătire s-a făcut îndeose#i pr



+egea lui Moise, ale cărei jertfe, spălări $i curăţiri prefigurau jertfa iz#ăitoare a M(ntuitorului curăţirea păcatelor prin pocăinţă%

n ceea ce prie$te pregătirea popoarelor păg(ne pentru primirea M(ntuitorului, aceasta rezultă primul r(nd din legea morală naturală, manifestată în con$tiinţă, pe care păg(nii nu o pierduseprecum $i prin înclinaţia lor spre adeăr $i #ine, după cum zice Sf(ntul )postol Pael: NCăci, c8npă08nii care nu au le0e, din fire fac ale le0ii, ace!tia neav8nd le0e, 7!i sunt loru!i le0e, ceea

arată fapta le0ii scrisă 7n inimile lor, prin mărturia con!tiin"ei lor G Aomani 2,>=->CB%*oul "estament începe cu 9ang!elia de azi de la Matei >, >-2C% 9a constiuie S/`."7*'9P7"7+7 $i *'9P7"7"+ S/`."7+7, pentru că ea fiează interdependenţa eistenîntre cele două "estamente% Pentru a doedi că isus este Mesia 'el făgăduit de Dumnezeu prproorocii 8ec!iului "estament, Sf(ntul 9ang!elist Matei ne redă genealogia lui isus, de la )raap(nă la *a$terea Sa $i ne arată legătura trupească $i spirituală cu înainta$ii Săi% isus este fiul lu)raam, saac, aco, ut, esei, Daid $i Solomon $i ceilalţi descendenţi%

69*9)+6) începe cu )raam, fiindcă el are tangenţă cu isus prin făgăduinţele pe care i le

făcut Dumnezeu, că N7ntru el se vor inecuv8nta toate neamurile păm8ntului G% /ăgăduinţele )raam continuă prin saac N fiul fă0ăduin"ei G Aomani J,@B, apoi cu aco care este$te că a empăciuitorul A/acere =J,>HB% 6enealogia trece prin gemenii /ares $i 3ara, născuţi din femeregelui Daid% 7n rol de seamă în genealogia M(ntuitorului l-a aut $i regele Solomon, care este fregelui Daid, născut din 1at$e#a, fosta soţie a generalului 7rie &eteul%

/ăc(nd o sinteză a genealogiei lui isus, 9ang!elistul o împarte la trei:->% de la )raam la Daid;-2% de la Daid la strămutarea în 1a#ilon;

-?% de la strămutarea în 1a#ilon p(nă la *a$terea lui isus &ristos%/iecare din aceste trei perioade este alcătuită din >= generaţii% *umărul >= rezultă din operaţimatematice: II sau 2bI% n sim#olismul #i#lic, cifra I este sf(ntă Ae$ire 2H,@B% Metomatematică: II_>=, II_>=, II_>=, sau 2bI_>=, 2bI_>=, 2bI_>=, are o du#lă funcţiune% )cum II_>=, tot a$a de real este este eenimentul *a$terii lui isus &ristos din /ecioara Maria% Srepetă aceste generaţii de trei ori, ca nimeni să nu se îndoiască reodată de *a$terea lui isus d/ecioara Maria% Scurt(nd această în$iruire de nume de la )raam la isus, edem, trec(ndu-ne dinaintea oc!ilor epocă după epocă, apăr(nd $i dispăr(nd generaţii de oameni% n 'artea neamullui isus se încadrează cu su#liniere S"M7")9) * 1)1+* $i cu su#înţelesul că ori

strălucire #azată pe forţă se pră#u$e$te, precum s-au spul#erat domniile în srael, a$a nu smenţinut nici mperiul 1a#ilonian% 6enealogia M(ntuitorului culminează cu următoarele cuintN Iacov a născut pe Iosif, lo0odnicul Mariei, din care )-a născut Iisus, Care 7nseamnă M8ntuitoAMatei>,>5B, iar Iosif este fiul lui David AMatei>,2HB%

Din Evanghelia de a!tă"i re"ultă următoarele ?nvăţături religio!-morale=->% osif nu era soţul Mariei, ci logodnicul ei, a(nd misiunea s-o reprezinte at(t pe ea, c(t $i pe /iei în faţa autorităţilor $i a societăţii;-2% în ersetul >@ se spune: N Iar na!terea lui Iisus Hristos a!a a fost9 Maria, mama :ui fiin

lo0odită Anu căsătorirăB cu Iosif Acum zic sectariiB, fără să fi fost ei 7nainte 7mpreună, s-a afl



av8nd 7n p8ntece de la Duul )f8nt G AMatei >,>@B; de aici rezult(nd că dacă strămo$ii după truplui isus s-au născut în c!ip firesc, natural, na$terea lui isus a aut un caracter suprafiressupranatural, osif nea(nd nici o implicaţie în acest eenimet; în ersetul >J se spune: N Ioslo0odnicul ei, drept fiind !i nevr8nd s-o vădească, a voit s-o lase 7n ascunsG Matei >,>JB, adiosif respecta +egile $i )deărul $i nu a aut nici o relaţie trupească cu /ecioara Maria% osif fiindrept, nu oia să ai#ă relaţii trupe$ti cu /ecioara Maria nici după na$terea lui isus, nu cum susţsectarii, că /ecioara Maria cu dreptul osif ar fi aut copii după na$terea lui isus;

-?% din ersetul: N ;i cu0et8nd el acestea, iată 7n0erul Domnului i s-a arătat 7n vis, 0răind9 Iosiffiul lui David, nu te teme a lua la tine pe Maria, lo0odnica ta Aîn #i#liile sectare se spune neasttaB, că ce s-a +ămislit 7ntr-7nsa este de la Duul )f8nt G AMatei >,2HB, rezultă căci la erei, logodnu era o simplă promisiune, ci un legăm(nt sf(nt cu putere legală;-=% din ersetul: N Ea va na!te $iu !i vei cema numele :ui9 Iisus, căci El va m8ntui poporul )ăde păcatele lor G AMatei >,2>B, rezultă că numele Ii!u! ?n!eamnă HDomnul e!te %el ce dmântuirea, sau scurt: Mântuitor;-C% *a$terea lui isus este împlinirea proorociei de la saia I,>=% n unele traduceri ale 1i#lieersetul 2C are următorul conţinut care se pare, înclină în faoarea sectarilor, denatur(nd pururefecioria Maicii Domnului, astfel: N ;i nu a cunoscut-o pe ea Iosif p8nă ce :-a născut pe $iul ei.

I-au pus Acestuia numele IisusG AMatei >,2CB, de unde în interpretarea sănătoasă a tetului #i#liccunoa$te o femeie, înseamnă a aea relaţii conjugale cu ea% 9ang!elistul este preocupat aici numde faptul că isus S-a născut din /ecioară Aprin zămislirea de la Du!ul Sf(ntB% "etul de faţă natestă pururea-fecioria Maicii Domnului, dar nici nu o infirmă% )der#ul-prepoziţie !eos _ p(np(nă ce, p(nă c(nd, are semnificaţie de continuitate% 8er#ul care o precede: ou\ eg!inosc!en _ ncunoscut-o, eprimă o acţiune care nu se termină%

n acest sens apar tetele #i#lice: E N %is-a Domnul Domnului Meu9 ;e+i de-a dreapta Mea, p8nce voi pune pe vră!ma!ii &ăi a!ternut picioarelor &aleG APsalm >HJ,>B, nu înseamnă că du

supunerea ră$ma$ilor, &ristos nu a mai $edea de-a dreapta "atălui; E N ;i Micol, fiica lui )aul, navut copii p8nă 7n +iua mor"ii ei G A2 egi 5,2?B, nu înseamnă că după moarte a aut copii, ceea nu se poate; E N Iată Eu sunt cu voi 7n toate +ilele p8nă la sf8r!itul veacului G AMatei 2@,2HB, înseamnă că după sf(r$itul acestei lumi, &ristos nu a mai fi cu noi% Din toate acestea tre#uie înţelegem că $i /ecioara Maria a fost fecioară înainte de na$tere, în timpul na$terii $i după na$ternu cum încearcă sectarii s-o denigreze%

"etul de la Matei >, 2C nu arată o legătură de căsătorie între osif $i Maria, nici înainte $i nici dupna$terea lui isus% Caracterul Evan0eliei de a+i arată nu numai natura divino-umană M8ntuitorului !i unirea ipostatică a celor două firi, ci !i eFisten"a )a ca =ersoană 7n istorie. )

cum isus S-a născut în 1etleemul udeii, în aceste săr#ători să rena$tem $i noi la o iadu!onicească, căci dacă Dumnezeu S-a făcut m pentru noi, noi să deenim dumnezei prin !credinţă $i fapte #une% )min%



Ierodiacon Ai!arion Iugule!cu - Predică la duminica dinaintea naşterii Domnului - %u noi e!Dumne"eu

Iată, $ecioara va avea 7n p8ntece !i va na!te $iu !i vor cema numele lui Emanuel, care t8lcuie!te9 Cu noi este Dumne+eu Matei, I, 2#

/raţi cre$tini, aceste cuinte din proorocia saiei ni le aminte$te astăzi Sf(nta noastră 1iserică pr9ang!elistul Matei, ca doadă că s-a împlinit Scriptura% Evan0elia aceasta se cite!te 7n duminidinaintea na!terii Domnului Hristos, pentru ca să ne pre0ătească cu vrednicie să 7nt8mpinămărea"a +i a na!terii lui Iisus Hristos, $iul lui Dumne+eu !i măpăratul nostru al cre!tinilor.

*oi toţi tre#uie să simţim iu#irea +ui de oameni, fiindcă a enit să ne m(ntuiască% 'ei ce călătoreîn talia $i izitează insula 'orsica sunt atra$i, mai înt(i, de parfumul florilor: de rozmarin, de crinde trandafiri%%% )$a $i pe noi ne atrag spre ieslea lui &ristos, prin 1et!leemul din udeea, c(ntări1isericii care tot mai des anunţă această zi plină de #ucurie $i de m(ntuire% )ceastă zi plină d

lumină, c(nd Dumnezeu se face om $i se na$te pe păm(nt, sălă$luindu-se printre noi, păcăto$i

, ce mare minune este aceasta, fraţilor0 De peste cinci mii de ani păcatul lui )dam înc!isese u$cerului, oamenii ajunseseră sclaii demonului, ai patimilor celor mai îngrozitoare cufundaţi întunericul idolatriei $i în um#ra morţii% Prin păcatul lui )dam $i ale lor proprii, oamensfăr(maseră legăturile care îi uneau cu Dumnezeu% 9i se reoltaseră împotria celui )totputerniDe aceea, $i Dumnezeu se depărtase de acest păm(nt plin de nedreptăţi $i nu-i mai socotea fii ai Scăci răul ajunsese a etrem $i raj#a între cer $i păm(nt nespus de mare%De aceea, pentru a 7mpăca cerul cu păm8ntul treuia să se nască un mi?locitor, un om !i, acela!i timp, Dumne+eu. n mi?locitor care să ne poată 7nvă"a calea către fericire prin eFempl)ău. .i iată că acest mijlocitor, care a venit ca să ne 7mpace cu &atăl Ceresc a fost estit de Du!Sf(nt prin prooroci cu sute $i c!iar mii de ani înaintea poporului ereu, din a cărui seminţie tre#usă se nasc

Dar, nu numai poporul ereu a$tepta un salator care să-l scape din ro#ia diaolului, ci întrneamul omenesc, căci Dumnezeu luminase pe unii înţelepţi din fiecare popor ca să adă $i să a$teppe trimisul +ui întrupat, pe li#eratorul omenirii, pe Mesia, pe %uvântul lui Dumne"eu din cer%

n istoria reli0iilor altor popoare 0ăsim



• că a#a a#teptau c.inezii pe un oarecare rege păstor #i mare doctor, sfântul care va veni dcer ca să mântuiască lumea n mare învăţat a scris atunci că se va ridica un om sfânt cava face un ocean de fapte "une El va veni din cer #i va avea toată puterea pe pământ

• Egiptenii a#teptau #i ei pe 3sis, mama neamului omenesc care va na#te pe 'orus, eroul cava zdro"i pe 6ifon, vrăjma#ul neamului omenesc, adică pe diavol

• 3ndieni a#teptau #i ei pe ra.ma sau i#nu, care va apare în c.ip omenesc, va sfărâm puterea celui rău, îi va răsturna tronul #i va repara ruinele omenirii

• !er#ii a#teptau pe /itra, mijlocitorul suprem care va "irui pe (.riman, spiritul cel rău #i vuni într-o singură familie omenirea întreagă cu o lim"ă #i un sceptru

• 5n Faponia, în +i.am, în 6i"et, pretutindeni popoarele din $rient a#teptau pe un Dumnezvenit din cer care să-i înveţe pe oameni #i să repare gre#elile lor

• !opoarele din (merica ziceau că !urul va trimite din cer pe propriul său fiu, pentru e?termina #arpele

• /e?icanii credeau într-o transformare reigioasă care va înlocui sacrificiile omene#ti• (ceea#i a#teptare, aceea#i nădejde se o"servă la popoarele din $ccident• La (tena #i la Goma s-au dezvoltat două din cele mai mari civilizaţii din vec.ime De

aceste înălţimi privirea lor a zărit figura curată #i luminoasă a (celuia ce tre"uia să vină

/ilozoful Socrate spunea ucenicilor săi: O+ă nu cerem nimic zeilor, să a#teptăm un trimis din ccare va veni să ne înveţe datoriile noastre către zei #i către oameni #i să nădăjduim în "unătatedivină că această zi nu este departeO%Puternica omă de atunci asculta cu fericire cu(ntul unui orator numit 'icerone care îi anunţa un rege uniersal a eni $i a c(rmui toate popoarele rege ăzut al tuturor oamenilor; de asemenmarele poet 8irgiliu, în c(ntările lui, pomenea de un prinţ fiul cerului, lăstar iu#it ai zeilor el edglo#ul păm(ntesc clătin(ndu-se în fundamentele sale% Păm(ntul, mările $i cerul tresălt(nd de #ucu

$i salut(nd era cea nouă ce se desc!idea%

.i, a$a, toate popoarele a$teptau cu neră#dare enirea iz#ăirii lor% /iecare, după cum putea $i ducum era inspirat% 7nii ziceau că a eni din rient, alţii că din ccident% Dar, din udeea tre#uia ină z#ăitorul, după Scriptură, cum se anunţase prin prooroci% Poporul ereu $tia $i c(nd a eacest trimis $i unde se a na$te% 9l aea profeţii săi, glasurile lor inspirate de Dumnezeu nu încetaule făgădui un M(ntuitor%

Proorocul saia s-a ridicat $i a descoperit cu precizie portretul trimisului lui Dumnezeu% 9l zicea a fi prunc: OCă =runc se va na!te !i se va da nouăO% 9l zicea că se a na$te din fecioară: O ia$ecioara 7n p8ntece va lua !i va na!te $iu !i se va cema numele lui Emanuel, 7n0er de masfat. )fetnic minunat, Dumne+eu iruitor, Domnul păcii, =ărintele veacului ce va să fie O% )ceeste /iul lui Dumnezeu% 9l a înia din morţi, 9l a desc!ide oc!ii or#ilor $i urec!ile surzilo)tunci a sări $c!iopul ca cer#ul $i se a limpezi lim#a g(ngaulu

Proorocul Mi!eea anunţă locul na$terii M(ntuitorului zic(nd: O ;i tu *etleeme, casa Eufratulumic e!ti 7ntre miile Iudeii că din tine va ie!i Mie să fie povă"uitor 7n Israel O% .i a$a Dumnezeucăutat să coningă $i să întoarcă pe fiii rătăciţi $i reoltaţi acasă% Dar în zadar% Poeţele proorocille descopereau at(t de clar c!ipul /iului Său, ca să-+ cunoască, dar ei tot nu +-au cunoscu

menirea era înă#u$ită de toate iciile $i decăzută înc(t nu putea să ridice capul $i să prieas



cerul% *imic nu se sc!im#ase pe păm(nt $i răul rămăsese aproape general% *u mai era dec(t singur mijloc $i fără îndoială su#lim $i !otăr(tor%

=entru că lumea nu voia să vină la Dumne+eu, )-a otăr8t Dumne+eu să vină la lume !i să )sălă!luiască 7n mi?locul făpturilor )ale ră+vrătite. ;i la plinirea vremii, c8nd a vrut Dumne+eu, a sălă!luit 7n p8ntecele $ecioarei Maria prin vestea cea ună a aran0elului @avriil !i pr7ncuviin"area acesteia.

"recuseră nouă luni de c(nd îngerul 6ariil adusese estea din cer Mariei că a na$te un fiu% 9aproape momentul c(nd /iul lui Dumnezeu tre#uia să se nască în lume% osif $i Maria locuiau *azaret!, la depărtare de peste >2H \m de 1et!leem% 9i nu aeau nici un moti să se ducă în patrlui Daid, la 1et!leem, dar se împliniră proorociile% Dumnezeu a insuflat împăratului omei cadomnea în lu $i era cel mai puternic din întreaga lume de atunci $i su#juga popoarele, să numeoamenii, să măsoare ţările ca să adă ce impozite poate să punn udeea toată ţara era în mi$care% oma oia să $tie c(ţi urma$i ai lui )raam $i aco au mrămas în ţara părinţilor lor, $i la c!emarea ei, nenorociţii erei au tre#uit să se înscrie în registremai-marilor stăp(nirii%

mpăratul ctaian )ugust ocrotea religia păg(nă% 9l făcea pe placul lumii, iar lumea păg(nă emulţumită de el% ată ce sune împăratul ctaian )ugust: O)m !otăr(t pentru popor $i no#ilime să ser#eze =I de jocuri, din care fiecare m-a costat ? milioane #ani% n aceste jocuri se or lupta o mde lei, o mai de porci, o mie de cer#i $i o mie de struţi% 9u am #ăruit 6alia, am înins Spania, aumilit 6recia, am supus )sia $i )frica, am su#jugat 6ermania $i toate popoarele se înc!ină înaintmea, ca înaintea lui DumnezeuO%

'e or#e mari0 '(tă m(ndrie0 .i tocmai în timpul acela a ales Dumnezeu să se nască /iul Său, într

pe$teră săracă din 1et!leem% 4 dată cu na!terea Domnului Iisus Hristos a 7nceput numărătoarea anilor 7n toată lumea. Era scimarea omenirii, venise i+ăvirea cea de mua!teptată.

Pentru osif $i Maria, porunca dată de împăratul roman este porunca lui Dumnezeu% 9i pleacă după o călătorie de c(tea zile, ajung spre seară la 1et!leem ora$ul lui Daid Astrămo$ul Mariei dcare s-a născut isusB% Maria $i osif s-au dus în 1et!leem pentru că se trăgeau din familia regală, iisus era cu adeărat fiul lui Daid, după cum au spus mai înainte proorocii%

*imeni nu edea m(na care urmăre$te toate din înălţime $i nimeni azi nu poate să pătrundă taine

lui Dumnezeu în oc(rmuirea lumii0 n acea noapte sf(ntă oră$elul 1et!leem dormea fără să îngrijească că Dumnezeu l-a cercetat $i fără să-i pară rău că l-a înc!is porţile $i nu +-a primit casele lui%

)ă facem !i noi o călătorie p8nă la *etleem pe aripile credin"ei noastre !i să vedem pe Cuv8ntlui Dumne+eu care )-a făcut om. Ce vedem acolo> 7n staul, un dulg!er, o femeie săracă, puţipaie, un copil tremur(nd de frig%

, Doamne0 )cesta este /iul "ău<



)cest umil copil este )cela care a fost a$teptat cinci mii de ani, anunţat de at(ţia profeţi, mpăratSlaei $i Domnul păcii<De ce ai ales această stare at(t de umilă, Doamne<

mpăratul cerului !i al păm8ntului s-a născut 7ntr-o iesle, 7n sărăcie. De mic ne-a arătat calea durmat, calea lepădării de sine. De aceea, ereii nu +-au cunoscut $i l a$teaptă $i astăzi să soseasc

)$a din toate popoarele lumii unii au crezut, alţii n-au crezut în /iul lui Dumnezeu născut în pe$tedin 1et!leem% "otu$i, în toate popoarele se află cre$tini $i ucenici ai lui isus $i p(nă la ziujudecăţii, c(nd a eni a doua oară să judece iii $i morţii, a mai fi încă timp de a recunoa$te isus ca /iu al lui Dumnezeu<0 'ine nu se a întoarce p(nă atunci a răm(ne în pieirea e$nic=e!tera unde s-a născut Iisus eFistă !i astă+i 7n *etleem. Acolo s-a ridicat o iserică, dar nnumai acolo, ci pe tot păm8ntul s-au 7năl"at iserici, unde 7n fiecare +i de sărătoare se repeminunea din pe!tera din *etleem, prin )f. :itur0ie, însă cu o singură deose#ire:

• (tunci 3isus +-a arătat oamenilor faţă către faţă, iar acum la +f Liturg.ie se arată învălu

de tană su" c.ipul pâinii #i al vinului• (tunci s-a arătat un prunc culcat în iesle, acum se arată su" forma +f 5mpărtă#anii• (tunci o 2ecioară L-a născut, acum iserica 5l ţine în "raţele ei

2ecioara cea curată este iserica Cre#tină $rtodo?ă,"ătrânul 3osif înc.ipuie ec.iul 6estament cât #i poporul ales care a crezut #i va crede pânla sfâr#itul veacurilor

et.leemul este lumea cea împietrită care nu L-a primit !e#tera este (ltarul unde se săvâr#esc toate tainele

3eslea este +f !otir din care ne împărtă#im noi, cre#tinii

Sfinţii Părinţi au r(nduit ca să se prăznuiască na$terea Domnului o dată pe an la 2C decem#rie% )r8nduit la sf8r!itul anului, pentru că !i Domnul Hristos a venit 7n lume către sf8r!itul veacurilosă 7mplinească le0ea, !i 7n vreme de iarnă, c8nd inimile oamenilor sunt reci !i lipsite de căldură*a$terea Domnului &ristos a fost altfel dec(t a noastră, a oamenilor păcăto$i% 9l care S-a născut făde păcat, tre#uia să se nască mai presus de păcăto$i% /ecioara Maria nu a aut dureri la na$tere c!eile fecioriei nu s-au stricat% Pruncul isus a ie$it din p(ntecele /ecioarei, a$a cum mai t(rziuintrat la ucenici prin u$ile încuiat

Sf% 1iserică se pregăte$te pentru marele praznic care ne stă înainte $i se îm#racă în e$minte noi luminoase% n acest timp auzim c(nt(ndu-se: O3ri!to! !e naşte+ !lăviţi-;+ 3ri!to! din c?ntâmpinaţi-;+ 3ri!to! pe pământ+ ?nălţaţi-vă mai pre!u! de cele pământeştiO% )cum pregătim $i noi cre$tinii, pentru a-+ înt(mpina pe mpăratul $i M(ntuitorul nostru, căci fărăpregătire du!onicească din partea noastră, în zadar sunt toate sluj#ele 1isericii%

Sf% 1iserică nu ne opre$te a ne îngriji $i de cele tre#uincioase trupului ca să se eselească $i împreună cu sufletul%

6rupul înc.ipuie pe "ătrânul 3osif, logodnicul /aicii Domnului, iar



sufletul #i mintea, înc.ipuie pe 2ecioara /aria

)m(ndoi tre#uie să se #ucurie de na$terea Pruncului Sf(nt /iul lui Dumnezeu%

=entru a fi pre0ăti"i c8t mai ine la marele pra+nic al na!terii Domnului, treuie

• să curăţim casa sufletului prin spovedanie sinceră #i curată, până la umilinţă•

+ă ne îm"răcăm în .aina cea nouă a pocăinţei,• să ne pregătim masa inimii noastre cu tot felul de fapte "une%• să punem acolo asemenea magilor4 aur lămurit care este dragostea cu care 5l câ#tigăm p

Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este Dragoste0• +ă punem lângă aur tămâie curată, adică sfânta rugăciune, căci ea este maica faptel

"une #i călătore#te odată cu omul de la na#terea lui #i până la moarte

ugaţi-ă pentru preoţi, rugaţi-ă unii pentru alţii, rugaţi-ă cei adormiţi, aduceţi-ă aminte de cîn suferinţă, de toţi necăjiţii $i asupriţii% /ăc(nd a$a ne om asemăna magilor $i păstorilor care a

adus daruri Pruncului isus%=e l8n0ă acestea să punem pe masa unătă"ilor !i alte virtu"i9 l8nde"ea, rădarea, iertarea, po!i milostenie, ca 7n clipa c8nd 4aspetele cel a!teptat va intra 7n casa noastră 7n clipa c8nd l voprimi prin )f. mpărtă!anie pe =runcul Iisus, el să )e odinească 7n ieslea inimii noastre, să )nască 7n noi, să-: vedem fa"ă către fa"ă, să cinăm cu El. n clipa aceea vom deveni o *iserică vitrupul pe!teră, mintea fecioară !i vom putea c8nta slavoslovii 7mpreună cu 7n0er

9l, Dumnezeu, înconjurat de o$tile îngere$ti, de serafimi $i !eruimi, S-a pogor(t într-o pe$tesăracă% n numele cui $i pentru cine a enit< 'redinţa noastră răspunde la această între#are: O =ent

noi oamenii !i pentru a noastră m8ntuire

Să suspinăm că n-am putut face măcar ce au făcut înainta$ii no$tri care-+ adorau plini de fapte #u$i-i aduceau la iesle iaţa cea mai curată% Să ne cutremurăm de nemernicia noastră $i săînt(mpinăm cu umilinţă, dar $i cu nădejde nestrămutată în mila $i #unătatea +ui%

Dacă împăraţii $i domnii păm(ntului fac graţieri deţinuţilor c(nd li se na$te un fiu dorit, cu mult mmult Dumnezeu ne a graţia pe noi os(ndiţii, gre$iţii $i călcătorii legii +ui, la na$terea /iului Săisus &ristos0

Bugăciune

Doamne Iisuse Hristoase, Mielu!elul lui Dumne+eu care ai venit 7n lume să m8ntuie!ti pe cpăcăto!i, dinte care cel dint8i sunt eu, vino !i 7n ieslea săracului meu suflet !i luminea+ă-l clumina strălucirii &ale, făc8ndu-l loca! dumne+eiesc, ca să fiu cu &ine 7n toate +ilele vie"ii mele vecii vecilor. Amin.



Părintele Ion %ârciuleanu - 0enealogia Mântuitorului

9istă în cursul anului #isericesc pomenirea unor eenimente din iconomia m(ntuirii noastre canu se reduc la o singură zi% )$a se face că în jurul unor săr#ători graitează $i cele două Duminiccea care precede $i cea care urmează acea dată; #a, mai mult, această pomenire este pregătită în mdeose#it în cursul mai multor zile% )stfel, de marele praznic al *a$terii Domnului se leagă aceas



Duminică $i Duminica iitoare% Dar pentru ca însemnătatea acestui eeniment să fie $i mai eidendin >C noiem#rie începe postul $i pregătirea pentru această sf(ntă prăznuire%

n atmosfera du!onicească, creată de ersul duios al colindelor noastre stră#une $i de minunatenoastre c(ntări #iserice$ti, ne apropiem cu emoţie sf(ntă de staulul 1etleemului unde în urmă 2HHH de ani s-a născut &ristos, Domnul nostru%

/iecare din noi simţim, în mi$cările, în or#ele, în trăirea noastră, în pregătirile ce se fac o atmosfespecifică: aceea a unei tainice a$teptări%

Sufletele noastre se transpun într-o predispoziţie de sentimentală elaie, pe care o strecoară suflete apropierea lui NMo$ 'răciunG%

1ucuria acestei a$teptări este deopotriă pentru t(năr ca $i pentru #ătr(n, pentru #ogat ca $i pentsărac% 9a este în toată curăţenia ei pentru orice suflet cre$tin, $i răm(ne totu$i a copila$ilor cu sufleneinoate, neatinse încă de rugina îndoielii%

'(t este de sinceră $i curată fericirea lor, se poate edea din z(m#etele lor neprefăcute% ricipoate constata că izorul acestor stări înălţătoare este sufletul lor curat% 3ilele acestea sunt un pride pregătire, nu numai pentru corp, nu numai pentru #ucuria trecătoare a zilei, ci mai ales pentru ca sufletului%

Duminica aceasta care premerge praznicului 'răciunului este înc!inată Sfinţilor Părinţi după trupDomnului% Pentru aceasta $i pericopa eang!elică r(nduită a se citi la Sf(nta +iturg!ie ne aduce oc!ii minţii cartea neamului lui isus, genealogia M(ntuitorului nostru isus &ristos, apoi esamintită na$terea cea de sus a Domnului% De aceea, =ărin"ii *isericii voresc 7n le0ătură c

Domnul nostru de două na!teri9 una dumne+eiască, 7nainte de to"i vecii din tată fără mamă Q alta omenească, 7n timp, la plinirea vremii @al. ', ' Q din mamă fără tată.

9ang!elia de astăzi, primul capitol al Sfintei 9ang!elii după Matei este o parte de legătură întcele două părţi ale Sfintei Scripturi, este legătura care ţine împreună 8ec!iul $i *oul "estamen'artea neamului lui isus arată că isus &ristos, Domnul nostru a fost om cu adeărat E asemennouă, dar fără păcat E deci a aut înainta$i% Sf(ntul 9ang!elist Matei începe genealogM(ntuitorului cu Patriar!ul )raam, cel căruia însu$i Dumnezeu îi descoperise că întru el, adiîntru seminţia $i urma$ii lui Nse vor inecuv8nta toate neamurile păm8ntului G A/ac% >2, ?B%

'itirea sau auzirea celor =2 de neamuri sau generaţii de strămo$i ai Domnului prezentaţi 9ang!elistul Matei ne duce în atmosfera de a$teptare a tuturor celor din 8ec!iul "estament, care a$teptat cu dor $i neră#dare împlinirea protoeang!eliei A/ac% ?, >CB, care a fost cea dint(i es#ună dată de Dumnezeu protopărinţilor după cădere, că le a trimite un ăscumpărător%

mplinirea enirii lui Mesia era at(t de mult dorită înc(t, în mentalitatea iudaică, a nu aea urmaînsemna un #lestem, o mare pedeapsă din partea lui Dumnezeu% )ceasta deoarece fiecare a$teptdorea $i se g(ndea că poate din familia lui se a na$te Mesia cel mult a$teptat%



'ele =2 de generaţii care a$teptau cu mult dor timpul mesianic sunt sim#olizate în 1iserica noast$i această epocă a a$teptării este oarecum retrăită în noi în$ine, în zilele Postului 'răciunului% *simţim $i noi cu patriar!ii, drepţii $i trăitorii 8ec!iului "estament în atmosfera de a$teptare a eniîn lumea noastră a Npruncului 'elui mai înainte de eciG, cum spune o c(ntare #isericească%

Sf% 9ang!elist Matei împarte cele =2 de generaţii cuprinse în această Ncarte a neamului lui isusG trei grupe, fiecare alcătuită din >= nume% De la început se arată că isus este din neamul lui Daid

a lui )raam, părintele poporului ales%Primii strămo$i după trup ai M(ntuitorului E Ncartea neamuluiG consemnată de el în 9ang!edupă Matei E au fost )raam, saac, aco $i în$iră p(nă la regele $i psalmistul Daid >= generaţSe împliniseră astfel proorocirile rostite cu opt eacuri înainte de către saia profetul% N 4 mlădi"ă ie!i din tulpina lui Iesei Atatăl lui DaidB !i un lăstar din rădăcini le va da. ;i se va odini peste duul lui Dumne+eu%%G Asaia >>, 2B, iar prin cuintele proorocului eremia, Dumnezeu descope

NGoi ridica din David odraslă dreaptăK !i odraslei aceleia i se va pune numele9 Domnul

dreptatea noastrăG Aeremia >?, >5B%

) doua grupă de >= generaţii din neamul M(ntuitorului ţine de la psalmistul Daid p(nă la ducerpoporului ales în ro#ia #a#iloniană, iar cea de a treia de la această strămutare în 1a#ilon, p(nă &ristos%

(umărul 1' este format din plus !i această cifră are 7n )f. )criptură un simolism deoseea repre+intă sfin"enia, plenitudinea, desăv8r!irea.

După enumerarea celor =2 de descendenţi ai M(ntuitorului, în 9ang!elia de astăzi este istorisina$terea cea mai presus de fire a M(ntuitorului nostru din Preacurata /ecioara Maria% )stăzi sîmplinit proorocia lui saia: N Iată $ecioara va lua 7n p8ntece !i va na!te fiu !i vor cema numelui Emmanuel, care se t8lcuie!te, cu noi este Dumne+euG Asaia I, >=; Matei >, 2?B%

Sf(nta 9ang!elie de astăzi ne arată descendenţa umană a M(ntuitorului, ne descoperă că Meseste fiul omului, dar tot în această pericopă eang!elică E $i în unitate indiizi#ilă E ne este reela$i originea dumnezeiască a M(ntuitorului, că 'el ce S-a născut din Preacurata /ecioară Maria szămislit de la Du!ul Sf(nt% Pruncul Mesia care î$i are o#(r$ia sa păm(ntească în Daid, )raam)dam, este fiul mului, dar este $i /iul lui Dumnezeu A+uca ?, ?@B%

9ang!elia de astăzi AMat% >, >-2CB ne conduce $i ne apropie ca un fior sacru de marele eeniment*a$terii M(ntuitorului lumii% =ătrun!i de o sf8ntă emo"ie, pă!im 7n atmosfera pră+nuirii, uniclucru nou su soare )f. Damascin.

ntruparea +ogosului diin, co#or(rea $i înomenirea /iului lui Dumnezeu constituie un fapt esenţpentru iaţa fiecărui om, ca c!ip al lui Dumnezeu, căci prin enirea Sa în condiţia noastră umanne-a redat demnitatea de fii ai lui Dumnezeu% Prin întrupare, /iul lui Dumnezeu se integrează lumea materială, intră în istorie% .i noi, fiecare în parte $i toţi împreună suntem o parte a lum

acesteia% Deci enind în lumea noastră, /iul lui Dumnezeu ine în propria noastră iaţă%



9ang!elia aceasta, Ncartea neamului lui isusG, citită astăzi la Sf(nta +iturg!ie, este un ultim apadresat con$tiinţelor noastre, acum înainte de 'răciun, o c!emare sf(ntă ca să ne pregătim nu aniersăm un eeniment istoric, ci să facem ca &ristos Domnul să se nască $i din inimile noastre% +aceasta ne îndeamnă de o lună întreagă c(ntarea #isericească: N&ristos se na$te, măriţi-+G, iar graicolindei întăre$te acest adeăr: N)stăzi S-a născut &ristosG, căci &ristos cel care s-a născut în iesl1etleemului, de două mii de ani tre#uie să se nască mereu $i în sufletele noastre%

)e cuvine să primim pe Domnul 7n sufletele noastre a!a cum l-au primit mo!ii !i strămo!ii no!tpentru ca via"a noastră să fie rea!e+ată 7n dra0oste de Dumne+eu !i de oameni, ca Hristos devină real, pre+ent, modelul vie"ii noastre. Să ne con$tientizăm de adeărul că a$a cum &ristDomnul este din neamul lui )dam A+uca ?, ?@B $i noi suntem din neamul lui &ristos, căci N suntedin neamul lui Dumne+euG A/% )p% >I, 2@B%

ată de ce acum, în această perioadă a anului #isericesc, răsună E în con$tiinţele noastre treze -, mcu putere ca oric(nd cuintele Domnului &ristos: N Iată stau la u!ă !i at de va au+i cineva 0lasMeu !i va descide u!a voi intra la el !i voi cina cu el !i el cu MineG A)poc% ?, 2HB%

Hristos Domnul, din dra0oste, s-a 7ntrupat !i din aceea!i dra0oste nemăr0inită vine mereu spnoi. Să nu-+ lăsăm să a$tepte în afara ieţii noastre, să nu-+ îndepărtăm #ine$tiind că Domnîncearcă acum la poarta inimii noastre la Nceasul cineiG% 9l a mai #ătut la u$a sufletului nostrudimineaţă $i la amiază $i poate acum #ate pentru ultima dată la cină, înainte de a fi enit întunericieţii noastre E moartea E c(nd nimeni nu mai poate lucra, cum zice M(ntuitorul%

)ă ne descidem sincer !i deplin inima !i să-: primim pe Domnul vie"ii !i al păcii 7ncredin"atfiindcă de acolo, din ad8ncul fiin"ei va da eFisten"ei noastre sensul cel mai 7nalt, cel m

adevărat. .i ca să putem răspunde $i sluji Praznicul *a$terii M(ntuitorului nostru isus &ristos acum se cuine, priirile noastre să se oprească $i la cei din jurul nostru%

Prăznuirea Praznicului *a$terii Domnului a găsi $i anul acesta copii orfani, dezmo$teniţi, mufamilii ăduite, sărace etc%; către acestea tre#uie să ne îndreptăm priirile $i dragostea noastră $i noaptea c(nd cerul se a desc!ide, estind #ucuria lumii, să ducem în ele căldura dragostei frăţe$*umai a$a praznicul ce ine, a fi prilej de curată #ucurie $i numai a$a &ristos a sălă$lui sufletele noastre $i om putea zice $i trăi: N3ri!to! !e naşte+ măriţi-;G 3ri!to! pe pământ?nălţaţi-văG 3ri!to! din ceruri & ?ntâmpinaţi-;GG

%u ace!te cuvinte şi gânduri !ă ?ntâmpinăm pe 3ri!to! %el ce vine !ă ne dăruia!că paceamântuirea !ufletelor noa!tre# min#



Pr# nthonC M# %oniari! - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celoce din veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - Emanuel & cu noi e!te Dumne"eu

N)cestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zic Iată, $ecioara va avea 7n p8ntece !i va na!te $iu !i vor cema numele :ui Emanuel, care t8lcuie!te9 Cu noi este Dumne+eu%G *u N9manuis!N, adică cu noi este omul, ci N9manuelN, cu neste Dumnezeu0 9ang!elia lui Matei începe cu prezenţa lui Dumnezeu între oameni E 9manuel E

se înc!eie cu promisiunea prezenţei Sale continue: N Iată Eu cu voi sunt 7n toate +ilele, p8nă sf8r!itul veacului G AMatei 2@,2HB%

'(t de tragic este faptul că adesea cre$tinii or#esc despre isus la trecut E &ristos care a fost, sau iitor E &ristos care a eni% '(t de rar ne g(ndim la 9l la timpul prezent E cu noi este Dumneze.i totu$i c(tă neoie aem de această promisiune a sa, în aceste zile de confuzie, întuneric z#ucium% n 9ang!elia lui oan ni se spune: NCuv8ntul )-a făcut trup !i )-a sălă!luit 7ntre no9ste doar un alt mod de a spune: N9manuel, cu noi este DumnezeuG% *u în ceruri îndepărtate, nu o planetă în nu $tiu ce galaie, ci aici, între noi, părta$ la durerile noastre, ajut(ndu-ne să ne duce



poerile, pun(nd m(na cu delicateţe pe infirmităţile noastre, curăţindu-ne de păcate, arăt(ndu-modul de iaţă care are aloare eternă%

Se spune că de$i Papa Pius al -lea folosea în mod constant telefonul, era într-o singură direcţnimeni nu îl putea suna pe Papa% Mulţi oameni cred că aceasta este pro#lema lor principală cDumnezeu: nu pot să îl sune, să îl găsească, să comunice cu 9l, să ajungă la 9l% )t(t de dDumnezeu le pare îndepărtat, impersonal, ireal% Dar această situaţie a fost sc!im#ată definiti

'răciun, c(nd Dumnezeu s-a co#or(t pe păm(nt $i a sta#ilit între 9l $i noi o linie telefoni#idirecţională, pentru ca prin isus să putem să îl NsunămG direct pe Dumnezeu, să îl găsim, comunicăm cu 9l, să îl atingem prin rugăciune, prin Sf(nta mpărtă$anie, prin 1i#lie $i pr1iserică%

'răciunul are un mesaj special de m(ng(iere pentru singuratici% 9ste mesajul lui 9manuel E prezenlui Dumnezeu cu noi, oricine am fi, oriunde am fi% 'a cre$tini, suntem c!emaţi să împărtă$iaceastă #ucurie a prezenţei lui Dumnezeu alături de oameni% De 'răciun căutaţi o persoană singu$i faceţi-i o scurtă izită% )rătaţi-i că ă pasă de ea, a$a după cum lui &ristos îi pasă de noi% 8epleca de acolo cu #ucuria lui Dumnezeu în suflet% )ceasta a fi recompensa Ds pentru că l-

purtat pe 9manuel la alţii, pentru a umple idul unei inimi goale%

4 promisiune 7mplinită

Să ne îndreptăm acum atenţia spre două persoane care au regăsit promisiunea prezenţei Dumnezeu împlinită în ieţile lor% David :ivin0stone la 7ntoarcerea sa după !aispre+ece apetrecu"i 7n Africa, slăit de 2 de 7molnăviri, cu un ra" at8rn8nd inutil după ce a fost mu!cde un leu, i-a 7ntreat pe studen"ii niversită"ii din @las0oS9 ;ti"i ce m-a sus"inut 7n mi?loc7ncercărilor, dificultă"ilor !i sin0urătă"ii, 7n via"a mea de eFil> A fost promisiunea lui Dumne+e

TIată Eu cu voi sunt 7n toate +ilele, p8nă la sf8r!itul veaculuiU. Emanuel Q cu noi esDumne+eu.

LLLC8nd $redericV *. )nite, Rr., asolvent de (otre Dame, a mers 7n călătorie cu părin"ii săi Cina, unde a fost lovit suit de parali+ie infantilă. Medicii i-au dat cam o săptăm8nă de via"Ceea ce nu !tiau medicii 7nsă era puterea mare a credin"ei care 7i sus"inea via"a. El a trăit c8"ivani, s-a căsătorit !i a avut o familie. Mul"i ani a treuit să trăiască nemi!cat. :uni 7ntre0i mu!crespiratori i-au fost par"ial parali+a"i, astfel că nu putea spune nici un cuv8nt. C8nd 7n sf8r!it !irec8!ti0at par"ial controlul vocii, el a spus 7ncet primul cuv8nt9 Dumne+eu. Mai apoi, i

mărturisit unui preot care l-a vi+itat acasă9 )in0urul lucru care m-a "inut tare 7n perioada d7ncercare, atunci c8nd nu puteam să respir, să voresc, a fost credin"a mea 7n Dumne+eu. ;tiacă El este cu mine !i că poate să 7mi audă ru0ăciunile tăcute. Emanuel Q cu noi este Dumne+eu

&răind o via"ă 7mpreună

Promisiunea prezenţei lui Dumnezeu îi ajută pe cre$tini să ducă o iaţă împreună: Dumnezeu $i mine% Sf(ntul Pael de eemplu, a trăit o iaţă împreună% 9l mărturise$te: N&oate le pot 7ntHristos, Cel care mă 7ntăre!teG A/ilipeni =,>?B% *ici un cre$tin nu î$i poate atinge potenţialul depsau să î$i folosească toate forţele, dec(t dacă î$i face a sa puterea lui Dumnezeu, dec(t dacă trăie$

o iaţă împreună cu &ristos% $ostul alcoolic, ie!it din !edin"ele de AA, trăie!te o via"ă 7mpreun



El a 7nvă"at să spună9 Eu nu pot să depă!esc prolema ăuturii, DoamneK dar noi, 7mpreunputemB Emanuel Q cu noi este Dumne+euB

LLLCum po"i să faci fa"ă vie"ii cu at8ta succes>, l-a 7ntreat cineva pe un cre!tin. =riru0ăciune, a răspuns el.Ce 7n"ele0i prin ru0ăciune> Cre!tinul a răspuns9 Cu mult timp 7n urmă eram at8t d

preocupat de o mul"ime de lucruri 7nc8t aproape m-am 7molnăvit. M-am ru0at Domnului !i Ela final mi-a răspuns. ;tii ce mi-a spus> TAscultă, fiule, nu este nimic ce tu !i cu Mine să nputem face 7mpreunăBU Emanuel Q cu noi este Dumne+euB

LLLn faimos cirur0 7!i apleca mereu capul !i se ru0a 7nainte de opera"ii. n reporter, asist8nd laopera"ie !i vă+8ndu-i 0estul, l-a 7ntreat uimit9 ntotdeauna vă ru0a"i 7nainte de opera"ie>Cirur0ul i-a răspuns +8mind9 ntotdeauna. Deoarece nu !tiu niciodată ce proleme pot apară, !i nici c8nd va treui să las isturiul pe m8na Marelui Medic, ca să mă conducă. De mulori 7n opera"iile pe care le-am făcut, c8nd a?un0eam la capătul puterilor mele umane, Dumne+e

a preluat opera"ia !i a dus-o la final. Emanuel Q cu noi este Dumne+euB

Marele dar al lui Dumnezeu, dat nouă de 'răciun, nu a fost nici un cod etic nici o nofilozofie, ci 9l însu$i0 're$tinismul este mult mai mult dec(t o serie de porunci% Mai mult decorice, este o Prezenţă: Emanuel & cu noi e!te Dumne"euG

Cu noi este c8nd suntem 7n neca+uri Q să ne scoată din ele.Cu noi c8nd suferim Q să ne !tear0ă lacrimile.Cu noi c8nd cădem Q să ne a?ute să ne ridicăm.

Cu noi c8nd suntem slai Q pentru ca să ne 7ntărească.Cu noi 7n moarte Q să ne facă 7ncre+ători.

• Da, !i răm8ne cu noi definitiv !i după moarte Q 7ntr-un loc 7n care Ncele ce ociul n-a vă+!i urecea n-a au+it, !i la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a 0ătit Dumne+eu celoce-: iuesc pe El G A> 'orinteni 2,JB

N (u vă teme"i. Căci, iată, vă inevestesc vouă ucurie mare, care va fi pentru tot poporul.G A+u2,>HB%

N Iată, $ecioara va lua 7n p8ntece !i va na!te fiu !i vor cema numele lui Emanuel G Asaia I,>=cu noi este Dumne+euB

&raducere9 adu Capa



IPS ndrei BCmareno - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor cdin veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - dame unde eştiF

AdameK unde e!ti> A/acerea ?,JB% )ceasta este ocea lui Dumnezeu care răsună în con$tiinţa l

)dam după căderea în păcat, oce care îl c!inuie în interior% At8ta timp c8t Adam a ascultat Dumne+eu Q a 7n0ri?it =aradisul, primind for"ă pentru această sarcină m8nc8nd din roade=omului Gie"ii Q el a fost 7n comuniune ne7ntreruptă cu Dumne+eu. n inima sa era o lini!te !iucurie continuă. Dar după ce a gustat din roadele interzise ale Pomului 'unoa$terii 1ineluiăului, legătura comuniunii cu Dumnezeu a fost ruptă în inima lui )dam% Păcatul stătea ca un pereîntre Dumnezeu $i om%

Din acest moment a început o nouă istorie a ieţii omului pe păm(nt% 4mul trăia acum su ulestem !i 7!i o"inea p8inea prin sudoarea muncii. Dar 7n ciuda a tot ce făcea, 7n inima lui n

mai re0ăsea acea ucurie din =aradis. 8iaţa omului a continuat cu păcatul alături% Păcatul a fo



spălat de Potop, dar a continuat $i apoi să stăp(nească omul; iar confuzia 1a#elului a umplîntreaga lume% n acest întuneric însă, în această nelini$te ce nu poate fi m(ng(iată, găsim un ocare a descoperit #ucuria spirituală% )cesta este )raam% +ui i-a fost dată legea ieţii $i s-a promenirea pe păm(nt a M(ntuitorului lumii, a doua Persoană din Sf(nta "reime%

Secolele au trecut; oamenii îl a$teptau cu neră#dare pe Mesia cel promis% amenii t(njeau să feli#eraţi de păcat, dar fără Pomul 8ieţii, fără Mesia cel promis, acest lucru nu se putea înt(mpla%

în fine, la plinirea timpurilor, s-a înt(mplat% M(ntuitorul lumii a enit pe păm(nt, pentru a scălumea de păcat% ) împlinit poruncile date omului, de a-l iu#i pe Dumnezeu $i pe aproapele% Mpresus de toate însă, 9l a refăcut acel Pom al 8ieţii care a fost în Paradis, care l-a ajutat pe )dam fie în comuniune cu Dumnezeu% )cestea sunt cuintele cu care Domnul nsu$i a anunţat acest *o+egăm(nt al comuniunii cu Dumnezeu: Cel ce măn8ncă trupul Meu !i ea s8n0ele Meu răm8n7ntru Mine !i Eu 7ntru el Aoan 5,C5B%

)stăzi 1iserica, în lectura eang!elică, enumeră numele acelor #ăr#aţi care au fost drepţi $i pregătit enirea M(ntuitorului% i numim Părinţi% =rin vie"ile lor ei ne-au dat speran"a primiacelei ucurii !i a acelei păcii a inimii pe care Adam le avea 7n =aradis. .i de aceea noi sunte

at(t de recunoscători faţă de ei $i le cerem în rugăciune să ne ajute să luăm parte la această #ucurie*a$terii lui &ristos%

AdameK unde e!ti> '!iar $i acum această între#are eternă răsună în con$tiinţa noastră% Desigunu în sens geografic: Dumnezeu $tie unde suntem fiecare dintre noi% 'i în sensul relaţiei cu 9l,relaţiei cu Dumnezeu% )ă căutăm să nu lăsăm această 7ntreare fără răspunsB )ă putem spunsunt aici, Doamne, la staulul &ău, 7n *iserica &a, 7n fa"a potirului &ău Q Cred, Doamne, mărturisesc că &u e!ti Hristos, $iul lui Dumne+eu cel viu, care ai venit 7n lume să-i m8ntuie!ti pcei păcăto!i.

&raducere9 4ana Capa



Pr# 0eorge Dimopoulo! - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor cdin veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - @nele o,ligaţii indi!pen!a,ile

N =us-ai 7ntuneric !i s-a făcut noapteG, ne spune psalmistul pentru a ne înăţa despre scurgertimpului% 'u adeărat, fraţii mei, timpul z#oară% Suntem deja la ultimele pagini ale cărţii intitulaN)nulG% '(t de repede a trecut0 .i odată cu timpul trecem $i noi% '(ţi dintre cei dragi nouă nu plecat dintre noi: părinţi, fraţi, rude, prieteni, cuno$tinţe, $i c(ţi nu s-au dus cu un is neîmplinPoate unii dintre ei î$i făcuseră deja planuri pentru 'răciun% Dar din păcate nu l-au mai prins E firieţii lor s-a întrerupt% '(ţi nu mor c!iar înainte de 'răciun% 8reţi o doadă< +uaţi ziarul $i căutaţiru#rica de anunţuri funerare $i eţi edea c(ţi oameni mor zi de zi% *u ă place cum a începpredica, nu< predică despre moarte este ur(tă% Dar este ineita#ilă% "oate celelalte lucruri surelatie% 1anii, gloria, poziţia socială, sericiul, frumuseţea, fericirea 7n lucru este sigurmoartea, iar apoi judecata%

Dar moartea nu eistă0 ) fost a#olită acum două mii de ani, c(nd în acea noapte /iul lui Dumnezea doua Persoană din Sf(nta "reime, s-a născut în micul ora$ 1etleem, din s(nul /ecioarei Maria, iprofeţia s-a împlinit% ntruparea 'u(ntului lui Dumnezeu este numită, în lim#aj teologic, un mistN ;i Cuv8ntul s-a făcut trup !i s-a sălă!luit 7ntre noi !i am vă+ut slava :ui, slavă ca a nui(ăscut din &atăl, plin de ar !i de adevăr G Aoan >,>=B, scrie discipolul iu#it al lui &ristos, Sf(ntoan% Cum s-a făcut Cuv8ntul trup> )ceasta a fost $i a răm(ne un mister pentru mint

omenească% Prin )dam a enit păcatul, iar prin păcat a enit moartea omului pentru toate generaţiiPrin isus, iaţa domne$te $i moartea este îninsă: N De aceea, precum printr-un om a intrpăcatul 7n lume !i prin păcat moartea, a!a !i moartea a trecut la to"i oamenii, pentru că to"i apăcătuit 7n el G Aomani C,>2B%

Suntem initaţi să cele#răm acest mister din nou% 7n mare eeniment istoric% /ără comparaţie% )ceeniment a sc!im#at cursul istoriei% 'ele#rarea na$terii lui &ristos este mama săr#ătorilor% )unt0ata, fra"ii mei, să celerăm o sărătoare at8t de mare> Puneţi-ă singuri între#area $i daţi răspuns: da sau nu% ntenţia mea este să ă ajut cu această predică% 8ă oi da unele indicii%



=rimul este puritatea sufletului. 8ă amintiţi /ericirile din predica lui &ristos de pe muntDesc!ideţi 9ang!elia lui Matei la capitolul 8% ntre /ericiri găsim: $erici"i cei cura"i cu inimcă aceia vor vedea pe Dumne+eu. Cu alte cuvinte Iisus 7i inecuv8ntea+ă pe cei care au inimiliere de pasiuni, ură, dorin"e rele.

)ă oservăm cum interpretea+ă Atanasie cel Mare sensul acestei $ericiri9 A!a după cumo0lindă murdară nu reflectă, la fel !i o inimă necurată nu 7l poate primi pe Dumne+eu.

De aceea este imperati să aem inimile curate pentru a-l putea edea pe isus &ristos; $i de treuie să ne cură"ăm sufletele>

)f8ntul Ioan @ură de Aur ne dă răspunsul9 De toate dorin"ele pătima!e. .i unde putem faaceastă curăţire< n Sacramentul Spoezii% 8ă $tiu ezitările $i o#iecţiile, dar ele sunt nejustifica)$a după cum aeţi grijă de sănătatea Ds fizică, tre#uie să aeţi grijă $i de sănătatea sufletului DDomnul spune: NCe ar putea să dea omul, 7n scim, pentru sufletul său>G AMarcu @,?IB% Suntecu toţii călcători ai poruncilor lui Dumnezeu% Suntem toţi păcăto$i% ndeva )f8ntul Ioan @ură Aur spune că păcatul este asemenea prafului !i de!i 7ncidem ferestrele !i u!ile caselor noastr

praful tot a?un0e pe moilă. n acela$i mod ne NiziteazăG păcatul c!iar $i c(nd nu îl dorim%

După ce v-a"i cură"at de orice patimă, treuie să face"i fapte une. )ceasta este o sarcină de zi zi, dar în special pentru zilele de 'răciun% "re#uie să împărtă$iţi #unurile $i #ucuriile cu oamenneoia$i% Dacă nu găsiţi l(ngă Ds eţi găsi în orfelinate de eemplu% *u uitaţi nici de seminariiteologice unde se pregătesc soldaţii lui &ristos% M(ine or sluji în #iserica Ds, în comunitatea Dn fine, mai sunt $i azilurile de #ătr(ni% Sira! spunea în 1i#lie: N Copile, ai 0ri?ă de tatăl tău ătr8ne"e !i nu aduce triste"e 7n via"a lui. ;i dacă 7!i pierde min"ile, iartă-l !i poartă-i respeciar dacă tu e!ti mai puternic ca el.G )ltundea el spune din nou: NCinste!te-"i ătr8nii !i

această v8rstă, deoarece noi suntem cei care i-am 7mătr8nit.G8eniţi, fraţii mei, la Sacramentul Sfintei mpărtă$anii% Primiţi-l pe &ristos cu iu#ire, cu credinţaltfel, dacă cele#raţi 'răciunul fără mărturisire, fără iertare, fără fapte #une, fără iu#ire, fără Sf(nmpărtă$anie, 'răciunul a fi unul fără &ristos% 8eţi cele#ra doar darurile $i m(ncărurile, dar casa a fi fără &ristos% .i mai rău, Ds eţi răm(ne fără &ristos% *u, fraţii mei, de o mie de ori n&ristos ne acceptă $i în ceasul al doisprezecelea% *u ezitaţi să eniţi% n ceruri a fi #ucurie% 8ortrase clopote $i îngerii lui Dumnezeu or cele#ra întoarcerea Ds% 8eniţi0

Ma0ii 7l adoră pe Iisus

Magii, înainte de-a ajunge la 1etleem, au trecut pe la erusalim $i au între#at despre locul unde snăscut mpăratul iudeilor% mpăratul iudeilor nu poate fi un altul dec(t cel care s-a născut% Dacă mai fi reunul, ar fi uzurpator% Prin între#area Nunde s-a născutG, de fapt, ei anunţă na$termpăratului% )ceasta ar fi tre#uit să fie o $tire #ună, deoarece poporul îl a$tepta de secole pe Mesiînsă era un rege, rod, care era uzurpatorul% rod nu era din casa lui Daid%

*oi ne-am a$tepta la o eplozie de #ucurie, dar rod $i întregul erusalim se tul#ură la auzul acese$ti% Poate înţelegem că lui rod îi era frică să nu-$i piardă tronul, dar ne este mai greu să înţelegefaptul că tot erusalimul era tul#urat% ată că na$terea lui Mesia st(rne$te tul#urare $i refuz%



Din 8ec!iul "estament AMi!ea CB $tim că la 1etleem, Daid a fost păstor $i a fost încoronat dSamuel ca $i NpăstorG al lui srael rod $i erusalimul nu se deranjează, nu or să înţeleagă refuză să i se înc!ine lui isus Mesia%

Magii, ni$te păg(ni, care nu cunosc Scriptura, îl recunosc pe isus ca ege $i-i aduc daruri ca unege% are această parte a 9ang!eliei n-a fost scrisă pentru noi, pentru ca eemplul Magilor să încurajeze să-+ propoăduim pe isus<

n această parte a eang!eliei se repetă de patru ori îndemnul adresat lui osif: N Ia pruncul !i pmama sa !i fu0i 7n E0ipt G% '!iar dacă scrierile apocrife se complac în a prezenta călătoria sfinfamilii în 9gipt ca fiind acompaniată de multe minuni menite să-o protejeze de pericolele iminenrealitatea este alta%

9ang!elistul Matei relatează că isus $i părinţii Săi sunt ni$te simpli refugiaţi% 9l accentuează aem un Dumnezeu care, nu doar cu or#a, ci $i cu fapta E c!iar de la intrarea Sa în lume -, alătură miilor de refugiaţi din zilele sale $i din zilele noastre Asud-americani, est-europeni, africanAStarea dificilă de refugiat: fără casă, fără masă, fără un loc de muncă sta#il, fără o carieră, fă

prieteni $i fără relaţii, este una dintre cele mai dramatice situaţii pentru orice familie% +a acest nico#oară isus, pentru ca de aici să ridice zecile de mii de oameni asupriţi de semenii lorB%

&raducere9 adu Capa



Pr# 0heorghe Neamţiu - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor cdin veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7

; Gesele!te-te, *etleeme Efrata, 0ăte!te-te,căci iată Mielu!eaua, pe =ăstorul cel Mare7n p8ntece purt8ndu-:, se 0răe!te să-: nască.=e acesta vă+8ndu-:, purtătorii de Dumne+eu=ărin"i se ucură, lăud8nd 7mpreună cu păstorii pe $ecioara, ceea ce l-a nutrit cu lapte.;

7Condacul 5nainteser"ăr

)stăzi, în duminica dinaintea *a$terii M(ntuitorului, Sf(nta 1iserică face Opomenirea tuturPărinţilor care din eac #ine au plăcut lui Dumnezeu, încep(nd de la )dam p(nă la osif logodnicPresfintei *ăscătoare de DumnezeuO, adică pomenirea tuturor drepţilor din "estamentul 8ec!i, carcu sute $i mii de ani înainte de enirea M(ntuitorului, +-au ăzut prin credinţă $i s-au #ucurat nădejdea neclintită a m(ntuirii pe care 9l aea s-o aducă omenirii, sprijinindu-$i ei credinţa speranţa numai pe profeţiile făcute despre Mesia%

Prin această trăire în credinţa $i nădejdea în iitorul Mesia, ei s-au m(ntuit, ajung(nd după moartelim#, de unde M(ntuitorul i-a eli#erat prin moartea $i înierea sa glorioasă%

'artea neamurilor lui isus &ristos, această genealogie unică ce urcă p(nă la )dam, ne demonstreacă isus &ristos este $i om adeărat, iar profeţiile despre 9l, făcute cu at(ta acurateţe, cu zeci eacuri înainte de enirea +ui, despre na$terea, iaţa, patimile, moartea $i înierea Sa glorioasă, ndoedesc cu prisosinţă că isus este $i Dumnezeu adeărat, M(ntuitorul promis%

Spre a nu ne etinde prea mult, om cita numai profeţiile care se referă la conceperea $i na$tereM(ntuitorului, mărginindu-ne, cu priire la celelalte care se referă la alte înt(mplări din iaţa +ui, indicăm doar locul unde le putem afla%



3ămislirea lui isus &ristos dintr-o fecioară este anunţată încă în 'artea /acerii, ,>C, unDumnezeu #lestemă pe diaol astfel: OGră?mă!ie voi pune 7ntre tine !i femeie, 7ntre săm8n"a ta săm8n"a ei el 7"i va +droi capul tău, iar tu 7i vei urmări călc8iul ei O%

*a$terea lui isus din fecioară este profeţită de saia, 8,>=, unde citim: O Iată fecioara va concep!i va na!te fiu !i se va cema numele lui Emanuel, ce se t8lcuie!te M8ntuitor O%

"impul enirii M(ntuitorului este prezis în 'artea /acerii, +,>H, unde citim că aco#, înainte dmoarte, #inecu(nt(ndu-l pe uda, fiul său cel mai mare, îi zice: O (u va lipsi sceptru din Iuda toia0 din coapsele lui, p8nă ce nu va veni mpăciuitorul !i de El vor asculta toate popoareleO%

+ocul na$terii M(ntuitorului - 1et!leemul - este profeţit de Mi!eia, 8,>-=, O ;i tu *etleeme, caEfrata, cu nimic nu e!ti mai mic 7ntre cetă"ile Iudeei, căci din tine se va na!te povă"uitor, al căr7nceput este din ve!nicieO%

'u o eactitate uimitoare se profeţe$te că Pruncul ce se a na$te este Dumnezeu $i se a na$te dneamul regelui profet, Daid APs @@,??-?I; >?>,>>; s ,C-5; erem ,C-5B; că se a num

*azarinean Aud ,CB; Profet ADeut 8,>C->@B; )r!iereu APs >HJ,=B; mpărat ADeut 8,>IPs 2, I-@B%

Se profeţe$te că a fi mijlocitorul unui legăm(nt, a$ezăm(nt sau testament nou As +8,?,=B; că se numi &ristos ADaniil ,2C-25B; Sf(ntul Sfinţilor ADaniil ,2=B; piatra ung!iulară a 1isericii A>>I,22,2?B; lumina $i m(ntuirea neamurilor As ,>H; +,5B $i că a duce m(ntuirea p(nă marginile păm(ntului As +,5B; că se a c!ema /iul lui Dumnezeu APs ,5B, a grăi în pilde AII,2B $i a face minuni As 8,5B; Opus l(ngă cei fărădelegeO As +,JB; că a fi #l(nd $i iu#itAs +,>>B, dispreţuit APs 22,I-JB; că a intra triumfal în erusalim pe m(nz de asin A3a! ,JB; că

fi (ndut cu ?H de arginţi, $i cu #anii se a cumpăra ţarina olarului A3a! ,>2->?B; că a suferi p(la moarte pentru păcatele poporului As +,?B; că a fi #ătut, pălmuit, dar a tăcea în faprigonitorilor As +,5H; +,IB; că a fi #atjocorit $i răstignit APs 22,5-@,>JB; că a fi adăpat cu fie$i oţet APs 5@,22B; că a fi socotit cu făcătorii de rele As +,>2B; că !ainele +ui or fi împărţitecăma$a a fi trasă la sorţi APs 2>,>JB; că a fi îngropat, dar a treia zi a înia APs C?,@ $i >HB $i că $edea de-a dreapta "atălui APs >HJ,>B%

"oate aceste profeţii, făcute, cum spusesem, cu sute $i mii de ani înainte de enirea M(ntuitorului,au împlinit întocmai în persoana +ui%

Dar a$teptarea Mesiei, a unui z#ăitor, întemeiată la 9rei pe profeţiile "estamentului 8ec!i,afăm nu numai în s(nul poporului ales, ci $i la marii înţelepţi $i g(nditori ai antic!ităţii, care se fecoul acestor profeţii, eprim(ndu-$i credinţa întru-un iitor Salator al omenirii% )stfel, ndienii a$teptau întruparea unui zeu care să zdro#ească capul $arpelui; '!inezii a$teptau pe Omul din )pusO, care să aducă fericirea dorită; 6recii credeau că Prometeu nu a putea scăpa de c!inuri p(nă ce un zeu nu le a lua asup

lui;



Platon $i )ristotel credeau în +ogosul sau nţeleptul uniersal, iar "acit, Suetoniu, 8irgilisi#ilinele $i magii arătau că, pe remea lor, a$teptarea unui M(ntuitor care aea să ină drient, era generală%

'ă profeţiile amintite se referă la M(ntuitorul o doede$te faptul că 9ang!eli$tii, pe măsură istorisesc iaţa M(ntuitorului, citează profeţii $i profeţiile priitoare la faptele descrise% )stfel, c(osif, logodnicul Preacuratei, afl(nd că 9a este graidă, rea s-o părăsească pe ascuns, un înger

or#e$te în is: O Iosife, nu te teme a lua pe Maria, căci ce s-a +ămislit 7n Ea este de la )pirit)f8nt. Ea va na!te fiu !i 7i vei pune numele Iisus, căci acesta va m8ntui pe poporul )ău dpăcateO AMatei , 2H-2>B% Sf(ntul Matei - care relatează acest fapt - adaugă: O ;i toate acestea s-afăcut ca să se 7mplinească ce s-a +is de Domnul prin profetul ce +ice9 NIată fecioara va lua p8ntece !i va na!te fiu !i vor cema numele lui EmanuelO, ce se t8lcuie!te9 Cu noi esDumne+euO AMatei ,22-2?B%

De asemenea, c(nd magii întrea#ă pe rod: O7nde s-a născut isusO, rod, tul#urat, a c!emat preo$i cărturarii cunoscători ai profeţiilor, care i-au răspuns: O n *etleemul Iudeei, căci a!a s-a scrprin profetul AMi!ea 8,2B: Q ;i tu, *etleeme, păm8ntul Iudeei, cu nimic nu e!ti mai mic 7nt

ora!ele Iudeei, căci din tine va ie!i povă"uitor care va pa!te poporul meu Israil ZO AMatei , C-5B%

)postolul /ilip, c(nd e c!emat de isus, aleargă $i îi spune lui *atanail: O Am aflat pe Acela despcare a scris Moise 7n le0e !i profe"ii, pe IisusO Aoan , =CB%

Mai mult% nsu$i isus confirmă împlinirea profeţiilor în persoana Sa% )stfel, c(nd femesamarineancă îi zice lui isus: O ;tiu că va veni Mesia care se ceamă HristosO, isus îi răspundO Eu sunt care voresc cu tineO Aoan 8, 2C-25B% ar în sinagoga din *azaret, isus, după ce desc!i1i#lia $i cite$te în auzul cărturarilor ersetele > $i 2 din cap% + al profeţiei lui saia, care er

despre Sine, înc!iz(nd 'artea, le zice: O Astă+i s-a 7mplinit )criptura aceasta 7n urecile voastrA+uca 8,>5-2>B%

1azaţi pe acestea $i pe celelalte profeţii, drepţii din "estamentul 8ec!i, pe care îi amintim azi, s-m(ntuit, prin credinţa $i speranţa lor în M(ntuitorul care aea să ină%Dar, dacă credinţa $i speranţa lor în m(ntuire erau at(t de ii $i neclintite, cu c(t mai ii $i puternitre#uie să fie credinţa $i speranţa noastră, a celor care $tim că M(ntuitorul a enit $i a înfăptuit operăscumpărării, a(nd noi mărturia de nezdruncinat a apostolilor $i eang!eli$tilor care +-au ăzutcărora 9l le-a dezăluit tainele mpărăţiei Sale, în cei peste trei ani c(t a fost împreună cu ei, p(nămoartea pe 'ruce0

n faţa mărturiei acestora $i a milioanelor de martiri $i mărturisitori ai credinţei, $i nîngenunc!eaţi în pe$tera din 1et!leem,

să ne mărturisim credinţa $i iu#irea faţă de Pruncul isus, Profetul care ne-a adus cuno$tincea mai înaltă despre Dumnezeu-"atăl: OCine mă vede pe Mine, vede pe &atăl O, căci O Esunt &atăl !i &atăl 7n Mine esteO;să ne mărturisim credinţa în isus )r!iereul care prin jertfa 'rucii ne-a împăcat cu "atlăs(ndu-ne Sfintele "aine ca tot at(tea izoare de primenire $i sporire a ieţii diine din noi;



să ne mărturisim credinţa în isus mpăratul uniersal, care, prin poruncile Sale, ne conducempărăţia Sa cerească%

=rimind lumina cuv8ntului său, purific8ndu-ne !i sporindu-ne via"a sufletească prin ar)fintelor &aine !i 7nfăptuind 7n via"a noastră voin"a )a, El 7nsu!i se va na!te !i va sălă!lui 7n momistic 7n ieslea sufletului nostru, căci El ne-a asi0urat : O De mă iue!te cineva va pă+i Cuv8ntMeu !i &atăl Meu 7l va iui !i la El vom veni !i săla! la El vom faceO Aoan 8,2?B% )min%

Pr# Mihai 2eg"eş - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturor Părinţilor celor ce dinveac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - Ii!u!-Me!ia+ fiul lui vram+ fiul lui David

9ang!elia lui Matei este construită pe cinci discursuri mari ale lui isus: cap%C-I: predica de pmunte; cap% >H: tema despre misiune; cap% >?: pildele lui isus; cap% >@: discursul despre #iserică cap% 2?-2C: tratatul despre iaţa e$nică%

)ceastă eang!elie este încadrată de două epresii similare care îl priesc în mod direct pe isuPrima, cu er#ul la iitor, se găse$te la cap% >, 2? în care este amintit numele 9manuel, adiDumnezeu a fi cu noi Ala iitor, deoarece este or#a de o profeţieB, iar a doua, c!iar spre finaleang!eliei, dar cu er#ul la prezent, unde din nou se aminte$te numele 9manuel: Ac% 2@, 2HB ată sunt cu oi în toate zilele, p(nă la sf(r$itul lumii% N9u oi fiG de la început $i N9u suntG de la sf(r$arată că isus $i-a ţinut promisiunea% *otăm că în acest sens, 9ang!elia lui Matei nu relateadespre nălţarea la cer, deoarece eang!elistul dore$te să accentueze faptul că isus răm(ne mereu noi: în timpul misiunilor preoţilor AMt% >H, =H Cine vă prime!te, pe mine mă prime!teB; în 1iseriAMt% >@, 2H 'ăci unde se află doi sau trei aduna"i 7n numele Meu, acolo Eu mă aflu 7n mi?loclor !i 7n cei săraci AMt% 2C, ?=-?I Geni"i, inecuv8nta"ii =ărintelui Meu, mo!teni"i mpără"pre0ătită pentru voi de la 7ntemeierea lumii. Căci am fost flăm8nd !i voi mi-a"i dat de m8ncaram fost 7nsetat iar voi mi-a"i dat de ăut am fost străin, iar voi m-a"i ospătat 0ol, iar voi m-a7mrăcat B%



De fapt, eang!elistul Matei insistă ca oamenii să asculte de isus $i ca atare să se comporcuiincios, să facă c(t mai multe fapte #une, deoarece toţi or fi judecaţi cu priire la cum au trăitcum s-au comportat pe păm(nt%Mt% >, >->I

Desc!iz(nd 9ang!elia lui Matei $i citind primul r(nd E 6enealogia lui isus &ristos, fiu al lDaid, fiu al lui )ram AMt >, >B-, dar $i ultima frază care înc!eie genealogia E "oate aces

generaţii fac a$adar: >= generaţii de la )ram p(nă la Daid, >= generaţii de la Daid p(nă deportarea în 1a#ilon, >= generaţii de la deportarea în 1a#ilon p(nă la &ristos AMt >, >IB-; notălegătura dintre isus $i Daid: de trei ori numărul >=, număr care nu este altcea dec(t sim#olul lDaid% )lfa#etul ereu utiliza pentru scriere doar consoanele% Prin urmare, D Adalet!B, 8 AaB, Adalet!B, cele trei litere ale alfa#etului ereiesc care alcătuiesc numele lui Daid corespund cifrel=, 5, =, care adunate fac >=%

Prin enumerarea ascendenţilor, Matei dore$te să arate continuitatea dintre c!emarea lui )ramalegerea poporului ereu de către Dumnezeu $i misiunea m(ntuitoare desă(r$ită în isus &risto6enealogia ne ajută să înţelegem că 1iserica fondată de isus pe apostolul Petru este noul

adeăratul srael, mo$tenitoarea tuturor promisiunilor $i, în final, a m(ntuirii%

Să nu uităm că Matei scrie eang!elia pentru erei, cărora le era cunoscut sensul sim#olic cifrelor% Prin urmare isus ine din neamul lui Daid $i este de trei ori Daid, adică este Daimpăratul perfect% De fapt, isus este prin ecelenţă Niu#itul lui DumnezeuG $i cel după Nplacinimii MeleG%

)mintirea ora$ului 1etleem este un alt element care face legătura dintre isus $i Daid, dar Manotează $i o du#lă noutate: isus A>B *azarineanul ine de la A2B Spiritul Sf(nt% n 8ec!iul "estame

nazar AconsacratulB era un cu(nt care se atri#uia unui eli#erator, ca de eemplu, lui Samson; în timce naser înseamnă a răsări, cu referire la isus-Mesia care răsare din neamul lui Daid% Mai mu*azaret era un nume dispreţuit de iudei% *u era amintit în 8", nu era ora$ul lui Daid, deci nu anici o importanţă în istoria m(ntuirii% *outatea constă tocmai în faptul că perioada de copilărie a lisus se înc!eie la *azaret% Misterul na$terii lui isus $i istoria personală a lui isus pe păm(depă$esc iziunea NlorG limitată, iar acestea sunt motie pentru care Domnul a fi respins de cătcei din *azaret%

'ine este isus< 9ste doar un profet< *oi $tim astăzi că în isus, Dumnezeu interine în mopersonal în istoria omenirii% isus este conceput de la Spiritul Sf(nt: din acel moment începe cea

totul nou în lumea creată% n mijlocul nostru co#oară cinea care nu poate fi eplicat doar pe #aistoriei, cinea care depă$e$te limitele istoriei, cinea care ine de sus%

n acest sens, să o#serăm cum în genealogie se folose$te, în cazul tuturor celorlalte persoane er#grec eg!enesen Afăcut, generatB, dar c(nd se ajunge la isus se folose$te er#ul eg!enete AnăscutB%

>% )ram l-a născut pe saac cum poate un #ăr#at să nască< era lim#ajul remii%

2% n cazul lui isus, edem că 9l este personajul principal al na$terii sale: Maria, cea din care s

născut isus, c!emat &ristos% n acest sens să ascultăm $i ce spunea Domnul prin profetul saia AM



>, 2? Iată, fecioara va fi 7nsărcinată !i va na!te un fiu !i-i vor pune numele de Emanuel, adicDumne+eu cu noi B% *umele 9manuel, sau Dumnezeu cu noi demonstrează că în isus se arată, manifestă, se co#oară prezenţa deplină a lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor, în istorie Ap(nă isus, Domnul intra în legătură cu oamenii în c!ip indirect: prin cu(nt, prin îngeri, prin profeţi'u alte cuinte, în isus, Domnul dore$te să se prezinte poporului său $i să fie prezent în mijlocpoporului în mod direct%

n genealogie aem tot felul de persoane, de la împăraţi p(nă la oameni simpli, c!iar $i c(tea fempăg(ne% De fapt, Matei accentuează faptul că isus se na$te pentru toţi oamenii fără deose#ire de rasau de clasă socială% Mesia este un Dumnezeu care se descoperă tuturor oamenilor $i nu dompăraţilor sau eroilor%

)leg(nd să se nască în mijlocul unui mic popor din rientul Mijlociu, Domnul ne arată că a enit umple de speranţă $i de m(ntuire c!iar $i mica noastră istorie personală%

Rocul numelui

- :e0ătura dintre Iisus care va fi dus 7n E0ipt !i patriarul Iosif, care v8ndut fiind de fra"ii s7n E0ipt, mai pe urmă 7i va salva

- Nisus zis &ristosG: este o epresie folosită de Matei pentru a accentua că isus nu are tapăm(ntean% 9l nu este N1ar-"imeuG Afiul lui "imeuB, iar cel care dă numele Nnoului născutG esosif, pentru a arăta legătura lui isus cu dinastia lui Daid;

- 1ar-a##a, ceea ce înseamnă fiul tăticului său, $i isus fiul "atălui% Putem spune că aem 2 isuPrin urmare, 1ar-a##a ar fi putut să-$i înţeleagă numele: NDumnezeu salează poporul de su

stăp(nirea romanilorG% 1ara#a este un prizonier care se reoltase împotria romanilor% *otăm cufal$ii mesia aduc răz#oi $i moarte% 9ste or#a de un isus_ 1ara#a care a dorit să saleze poporereu de su# stăp(nirea romană% Pilat întrea#ă poporul: Pe cine doriţi să eli#erez: pe acesta sau isus zis &ristos< Pe fiul tăticului său sau pe isus zis &ristos dar oare isus &ristos al cui fiu estSe nume$te &ristos, dar nu $tim al cui fiu este% )cest isus numit &ristos împline$te misiunea sa dem(ntui poporul de păcate, iar poporul pe care 9l a enit să-l saleze, strigă: pe 1ara#a0, deoarece $tie ce să facă cu un astfel de mesia% )cest lucru este actual: $i noi suntem în dilemă să-l alegem pisus-fiul tăticului său sau pe Mesia%

- 'onform 9ang!eliei lui Matei, isus a sala poporul de la păcatele lui% 'u alte cuinte, 9manu

Domnul cu noi, realizează misiunea sa prin iertarea păcatelor% '(nd l-a indecat pe paralitic spus: 'uraj fiule, păcatele tale îţi sunt iertate, iar mai apoi tot isus continuă: să $tiţi că /iul lDumnezeu are puterea de-a ierta păcatele idică-te $i um#lă%

n acest moment în scenă intră o păg(nă: soţia lui Pilat% 9a ar putea să-l saleze pe isus, dar Pilat are timp să o asculte, iar poporul !otără$te sentinţa cea mai dramatică din întreaga scriptură: S(nge+ui asupra noastră $i asupra copiilor no$tri% *e aflăm în faţa refuzului etrem al lui isus% )r fi putsă-+ recunoască, deoarece Dumnezeu le-a dăruit 8", iar c(nd Magii s-au interest de locul na$terii isus, ei pe #aza 8" au recunoscut 1etleemul%



Hristolo0ia

N/iul lui DaidG, Nfiul lui )ramG, sunt titluri !ristologice% /iul lui Daid, adică Mesia, este uMesia c!emat să m(ntuiască întregul uniers%

isus, ca fiu al lui )ram, împline$te profeţia din A/ac >I,5B: N Am să te 7nmul"esc foarte, foartare, !i am să ridic din tine popoare, !i re0i se vor ridica din tineG%

n 2 egi I, >= unde Dumnezeu, prin *atan, îi promite lui Daid un urma$ care a împărăţi în epeste casa sa% isus se na$te în 1etleem pentru a su#linia legătura lui cu Daid% 'unoa$tem că Daa fost păstor, dar mai apoi a păstorit poporul; tot astfel Mesia a păstori întregul uniers%

9ang!elistul Matei su#liniază în cazul lui isus, legătura păstor-slujitor, nu pe cea de păstor-regDe eemplu, în epresia: )i milă de mine fiule al lui Daid, se ede clar legătura între isus $i idede îndurare; /iule al lui Daid, ai milă de mine păcătoasa, în acest caz Matei arată că Mesia este ccare ia asupra sa păcatele lumii%

An Mt >C isus spune unei păg(ne: femeie, mare este credinţa ta% Să ţi se facă după cum oie$*otăm cum isus se desc!ide păg(nilor $i se preocupă de lumea întreagă%B

*ici nu termină #ine de poestit despre na$terea lui isus, că deja Matei, de la capitolul al -leanunţă destinul tragic al acestui copil: a fi persecutat $i a fi omor(t%

Putem nota reacţia lui rod: se tul#ură, îi scapă totul de su# control% M(nia îl duce la minciună Afri$i tul#urarea îl face să fie falsB, apare dorinţa de a ucide A% >?B care se a împlini la A% >5B% ată cuna$terea lui isus produce instantaneu opoziţie, refuz, împotriire% Se na$te isus $i cei mari înce

imediat persecutarea sa, în special datorită titlului pe care Magii îl folosesc Nmpăratul iudeilor)cest titlu îl regăsim la sf(r$itul eang!eliei Aacuzaţiile în faţa lui Pilat, ina de pe cruceB, dmpărăţia lui isus nu a fi #azată pe puterea omenească A#ani, faimăB $i nu se a eercita iolenţă, ci a fi o mpărăţie a dăruirii de sine% mpărăţia lui isus aduce prin glasul 9ang!elisperanţa: iaţa continuă $i după moarte, prin îniere%

n capitolul al -lea al 9ang!eliei după Matei putem nota trei moduri diferite în a primi estna$terii lui isus: reacţia preoţilor, reacţia lui rod $i reacţia Magilor%

n epresia Nm-a iuit !i s-a dat pe sine pentru mineG 6al 2, 2H aem o sinteză at(t a aspectul

uniersal c(t $i a celui particular al 'răciunului% )cest Npentru mineG Aaspectul particularB tre#usă-l înţelegem $i în sens uniersal, adică pentru fiecare om, pentru fiecare popor, inclusi pentru ccare nu îl a$teaptă%

(a!terea lui Iisus 7n *etleemul Iudeii nu este altceva dec8t confirmarea faptului că, pr7ntrupare, Dumne+eu a luat asupra )a toate limitele umanului.

Ma0ii



Minunea na$terii Domnului pune în mi$care Magii, care s-au lăsat condu$i de intuiţie, $tiinţînţelepciune de Spiritul Sf(nt, la urma urmei% /aptul că ei, de un alt neam fiind, au enit să i înc!ine unicului Dumnezeu, demonstrează că misterul *a$terii este cauză a căderii graniţelor dintpopoare $i religii%

are c(t timp au călătorit în căutarea pruncului< Poate săptăm(ni sau c!iar luni, dar mereu entuziasm% Să notăm cum credinţa lor se traduce în căutare, efort, educare% Iată ce treuie

7nvă"ăm de la Ma0iB Mai mult, ei au fost pre0ăti"i să urme+e o ra+ă de lumină steaua, adică usemn de sus% n căutarea lor continuă se o#seră dorinţa lor de a da m(na E am putea spune -, adeărata iaţă%

Irod

*u toţi oamenii g(ndesc la fel ca $i Magii% De la #un început rod refuză lumina, deoarece *oege ar putea să pună în eidenţă în$elăciunile, trădările $i răutatea sa% eacţia lui rod faţă de NnonăscutG eprimă opoziţia continuă a întunericului faţă de lumină, dar un întuneric care nu a #irupentru că nu eistă ec!ili#ru între aceste două ta#ere: Domnul este mai puternic, c!iar $i c(nd

arată su# c!ipul unui copil neputincios $i sărac%

/alsa $i aparenta deoţiune a lui rod nu este altcea dec(t preocuparea sa mesc!ină E $i a oricărom E de a-$i păstra cu orice preţ puterea% mpăratul rod, iudeu fiind, cuno$tea profeţiile despMesia, prin urmare dore$te să-l elimine repede, p(nă nu a fi prea t(rziu% =e calea 7nspre luminstrăătută de Ma0i, 7nt8lnirea lor cu Irod repre+intă lupta dintre via"a dăruită de Dumne+eu atacul răului care dore!te să distru0ă această via"ă.

=elerina?ul Ma0ilor este simolul căii credin"ei fiecărui popor, fiecărei persoane, presărată c

lumină dar !i cu 7ntuneric, cu certitudine dar !i cu 7ncercări, cu putere dar !i cu fra0ilitate.)teaua care 7i conduse pe Ma0i p8nă la Irod dispăruse. =entru ei acest moment este timp7ntunericului. Ei nu se descura?ea+ă, ci 7!i reiau drumul, 7ncre+ători 7n cuvintele lui Dumne+e)teaua apare pe nea!teptate, inimile lor s-au umplut de o ucurie, pe care numai Domnul o poada9 această ucurie determină pe fiecare om să renun"e la el 7nsu!i pentru ca să apuce pe calcare duce la lumină.

Steaua care i-a condus pe Magi, este NsteauaG care a condus poporul ereu, la ie$irea lui din ro#egipteană, timp de patruzeci de ani prin de$ert, înspre păm(ntul făgăduinţei; este steaua care

astăzi inspiră mulţi #ăr#aţi $i femei în misiunea lor, care estesc: +-am găsit pe &ristos, noul e$nicul mpărat, eniţi să-+ edeţi0

Aeniţi la 3ri!to!G (l veţi gă!i ?n ca!a Sa+ >i!erica= loc ?n care toţi oamenii !unt aşteptaţi !ă intpentru a primi lumina#

u#iţi credincio$i0 Să luăm aminte, că N#ogăţiile oricărui poporG, sim#olizate de darurile Magilor, înc!ină în faţa adeăratei comori $i prin urmare, î$i recapătă adeărata aloare doar dacă sunt adu$i puse la picioarele lui &ristos% Magii nu se opresc în preajma lui &ristos, ci î$i continuă pelerinaj

dar ocolind răul $i întunericul, pentru că au găsit lumina $i s-au !otăr(t să o urmeze%



Pr# Ioan ,adi şi Pr# lexandru >u"alic - Duminica dinaintea Naşterii Domnului 6a tuturorPărinţilor celor ce din veac ,ine I-au plăcut lui Dumne"eu7 - Duminica dinaintea %răciunulu



n duminica de dinaintea Săr#ătorii *a$terii Domnului isus &ristos, 1iserica noastră c(ntă 7trenie sedealna: NCel ce a plecat cerurile !i 7n $ecioară )-a a!e+at, vine să se nască cu trupul pe!tera *etleemului, precum este scris, !i să fie vă+ut prunc, Cel ce dă via"ă pruncilor 7n p8ntec=e Acesta, ucur8ndu-ne, să-: 7nt8mpinăm to"i cu inimă curatăG% Dumnezeu a enit pe păm(din iu#ire nemărginită dar oamenii nu +-au înt(mpinat% 9ang!elistul oan a consemnat ac

adeăr: Q ntru ale )ale a venit, dar ai )ăi nu :-au primit ZAoan >, >>B%

n trecut, c(nd nu eista presa, nici radioul, nici telefonul, era deprinderea ca după terminarea unrăz#oi, trimi$ii ţărilor, îm#răcaţi în !aine erzi, purt(nd în m(nă un steag al#, să meargă pe un cal# $i din c(nd în c(nd să strige cu oce puternică: NPace0 Pace0 Pace0G, iar poporul însetat de paceînt(mpinau cu strigăte de #ucurie, deoarece fiecare om era dornic de pace $i lini$te% 'el mai crurăz#oi, pe care du$manul lui Dumnezeu, satana, l-a purtat împotria neamului omenesc, a începîncă din paradis% Satana a înlănţuit sufletul nemuritor al omului $i l-a făcut sclaul păcatului% decursul a mii de ani, poporul a dorit pacea M(ntuitorului, a mpăratului păcii% )$teptarea mesiani

este consemnată în cărţile profetice, #a c!iar $i în cărţile popoarelor păg(ne% n 'artea Profetulsaia citim: Q =icura"i rouă de sus, voi ceruri, !i norii să reverse 7n ploaie dreptateaB =ăm8ntul se descidă !i să odrăslească m8ntuireaZ Asaia =C, @B%

ntr-o noapte lini!tită, mpăratul păcii a venit pe păm8nt, iar 7n0erii cere!ti au c8ntat de ucuriQ Mărire 7ntru cele de sus lui Dumne+eu !i pe păm8nt paceZA+uca 2, >=B% N *ucura"i-vă !i ferici"i oamenilor, căci $iul Cel ve!nic al lui Dumne+eu, M8ntuitorul lumii )-a coor8t din cer ppăm8nt, ca să rupă puterea diavolului !i să ne aducă nouă paceaG% Se părea că întreaga lumeînt(mpină în mod solemn pe mpăratul Păcii, dar a fost cu totul altfel: Q ntru ale )ale a venit, dai )ăi nu :-au primit Z, spune eang!elistul%

"oată lumea aparţine lui &ristos Dumnezeu: soarele, păm(ntul, aerul, toate isteriile păm(ntulutoate cele ăzute $i neăzute sunt creaţiile lui Dumnezeu% Q&oate prin El s-au făcut !i fără Enimic nu s-a făcut din ce s-a făcut ZAoan >, ?B% )tunci c(nd /iul lui Dumnezeu, M(ntuitorul luma enit pe păm(nt, s-a co#or(t pentru ca soarele să strălucească, ca aerul cald să-+ încălzească $i păm(ntul să- pregătească un loc demn de na$tere, dar nu a fost a$a% Soarele nu a strălucit, pentru a fost noapte, atmosfera era răcoroasă, căci era rece, păm(ntul nu a pregătit pentru &ristos un palregesc, ci o pe$teră întunecoasă, o iesle sărăcăcioasă $i dură% Pe$tera cea rece $i întunecoasăaceasta a fost darul păm(ntului pentru /iul 'el din eternitate al lui Dumnezeu, care din iu#ire pent

oameni s-a co#or(t pe păm(nt, ca să se împlinească cuintele eang!eliei: Nntru ale Sale a enit



Maria $i osif au căutat cu durere în inimă un pat pentru Pruncul isus $i nu au aflat% Q (u mai eloc de 0ă+duire pentru ei Z, E spune eang!elistul A+uca 2, IB% +ocuitorii din 1etleem nu +-salutat0Nntru ale Sale a enitG

9ste adeărat că locuitorii nu au $tiut înainte despre na$terea M(ntuitorului, dar au aflat mai t(rzide la păstorii cei săraci $i de la nţelepţii rientului ndepărtat că mpăratul Păcii a enit pe păm(nn erusalim cititorii $i înăţătorii în lege au $tiut că isus &ristos tre#uie să se nască% )ce$tia

indicat înţelepţilor drumul na$terii Domnului &ristos, dar ei în$i$i nu au mers să se înc!ine, iicleanul rod $i-a trimis o$tenii să-+ omoare pe mpăratul Păcii%Nntru ale Sale a enitG

Poate că toţi locuitorii Palestinei +-au înt(mpinat pe Domnul &ristos mai t(rziu, atunci c(nd asupordanului s-a auzit peste el ocea "atălui 'eresc: Q Acesta este $iul Meu cel =reaiuit, 7ntru caam inevoit Z AMatei ?, >IB% Dar ai, nici atunci nu +-au primit $i nu au crezut în 9l% '!iar $i atuncc(nd isus &ristos a înfăptuit minuni, elita israeliană, ostilă +ui, s-a împotriit spun(nd: Q (u voica acesta să domnească peste noi ZA+uca >J, >=B% '(nd &ristos a înfăptuit cea mai mare minunîniindu-l pe +azăr din morm(nt, sinedriul ereiesc s-a g(ndit cum să-+ omoare, pentru că NSăi nu +-au primit%G

Dar astăzi, la două mii de ani după na$terea /iului lui Dumnezeu< amenii se interesează de 9"oată lumea $tie despre &ristos, c!iar $i timpul se măsoară de la anul na$terii +ui% ată, acum înainde Săr#ătoarea *a$terii lui &ristos, peste tot este o forfotă aparte, se fac cumpărături, decoraţiuni, epediază felicitări, se organizează pregătiri pentru primirea oaspeţilor, totul se concentrează asupcelor eterioare, dar foarte puţini cre$tini se g(ndesc la Misterul ntrupării /iului lui DumnezeM(ntuitorul lumii% Precum atunci, a$a $i acum Preacurata /ecioară Maria $i Sf(ntul osif #at la u$ospitalităţii cre$tine, căut(nd un loc pentru &ristos, mpăratul Păcii% 3ri!to! doreşte !ă !e na!că !ufletele oamenilor# Sufletul umil şi inima curată+ repre"intă cel mai frumo! Aiflaim pentr

(mpăratul Păcii# )f8ntul Ieronim, care a trăit mult timp 7n *etleem, spune9 $ericit este acelcare 7n inima sa poartă Giflaimul. (oapte de vis, timp preasf8nt este acolo, unde M8ntuitorlumii, Hristos, Dumne+eul Cel ve!nic locuie!te 7n arul său.

Poate că nu o singură dată am meditat: Dacă a$ fi trăit eu atunci c(nd S-a născut isus &ristos, cea mai mare plăcere i-a$ fi primit în locuinţa mea pe Preacurata /ecioară Maria, pe Sf(ntul osifpe Pruncul isus% n timpul )ărătorii (a!terii Domnului Iisus Hristos, El dore!te să se nască sufletele noastre. l primim cu adevărat sau ate +adarnic la por"ile sufletelor noastre>

Preacurata /ecioară Maria $i Sf(ntul osif caută un loc pentru isus &ristos% Q Iisus Hristos, ieri

a+i !i 7n veci, este acela!i ZA9rei >?, @B% Q Iată, stau la u!ă !i at de va au+i cineva vocea Mea va descide u!a, voi intra la el !i voi cina cu el !i el cu MineZ - spune Domnul isus A)pocalipsa2HB% Iisus caută loc, dore!te ca 7n mod mistic să se nască 7n sufletele noastre !i acest lucru dore!te *iserica :ui )f8ntă. Ciar dacă Hristos s-ar na!te de mii de ori 7n Giflaim, la nimic n"i poate folosi, dacă El nu se na!te 7n tine, spunea un poet 0erman. Sufletul cre$tinulînfrumuseţat cu graţia sfinţitoare, este lăca$ pentru pruncul isus% +a această Săr#ătoare să-+ primîn suflete pe isus &ristos în Sf(ntul Sacrament al 9u!aristiei%



+a Sf(nta +iturg!ie, 1iserica noastră c(ntă: N$ecioara astă+i, pe Cuv8ntul cel mai 7nainte secole, 7n pe!teră mer0e, să-: nască nespus. )altă lumea au+ind9 preamăre!te cu 7n0erii !i cpăstorii, pe cel ce va să se arete =runc t8năr, pe Dumne+eu cel mai 7nainte de secoleG%

Bugăciune

Dumne+eul meu, fă să devin vrednic a cunoa!te cel mai mare mister, pe care l-a 7nfăptu

nespusa &a iuire 7nflăcărată, ce provine 7nsu!i de la &reimea cea sf8ntă9 misterul 7ntromenir&ale =reasfinte, pe care l-ai 7nfăptuit pentru noi, ca !i 7nceput al m8ntuirii noastre. Aceas7ntromenire reali+ea+ă 7n noi două lucruri9 ne umple de iuire, !i ne oferă si0uran"a m8ntuirii.

4, iuire nespusăB (u este iuire mai mare ca !i cea, prin care Dumne+eu a devenit om, pentca eu să devin Dumne+eu.

4, iuire fără mar0iniB =entru a mă re7nnoi, &u &e-ai 7n?osit primind fiin"a noastră umană, dnu ai 7ncetat să fi Dumne+eu9 4, Cel ne7n"eles, ai devenit inteli0iilB 4, Cel (ecreat ai devenitcreaturăB 4, Cel de (eatins, ai devenit palpailB $ă-mă, Doamne, vrednic de a privi

profun+imea iuirii &ale, pe care ne-ai oferit-o nouă prin )f8nta &a 7ntromenire. Amin. 7Dup2ericita (niela di 2oligno8



Sfântul Iu!tin Popovici - Predică la Duminica Părinţilor după trup ai Domnului - 3ri!to! !enaşteG - fi om e!te Ae!tea cea ,ună

7Duminica dinaintea Crăciunului, 1H

N&ristos Se na$te0 'u adeărat Se na$te0

Dumnezeu Se na$te, Dumnezeu-mul Se na$te% Dumnezeu desă(r$it în om desă(r$it% Prima da

pe păm(nt S-a arătat om nou, S-a arătat om desă(r$it, S-a arătat om deplin% 'e fel de om S-a arătîn &ristos, Dumnezeu-mul< m desă(r$it, om deplin, om în toată desă(r$irea; adeărat, singuradeărat, singurul m )deărat E acesta este &ristos, mul îndumnezeit% ) enit în această lumpăm(ntească, S-a co#or(t, S-a făcut m îndumnezeit, pentru ca să ne arate nouă în c!ipul Său este adeăratul om, ce este omul desă(r$it% .i a arătat aceasta în modul cel mai desă(r$it% 'um)$a cum în trup omenesc S-a arătat om desă(r$it%

'ăci întru 9l locuie$te, trupe$te, toată plinătatea Dumnezeirii, se spune în Sf(nta Scriptură A'olose2,JB% Da, toată plinătatea mului%

/ără 9l $i p(nă la 9l, omul nu era deloc fiinţă desă(r$ită, omul era fiinţă nedesă(r$ită, neîmpliniPrin 9l omul a o#ţinut pentru prima dată desă(r$irea sa cea mai deplină, a realizat ţelul sădumnezeiesc în această lume, s-a împlinit întru 9l; mai înt(i întru 9l, apoi în toţi ucenicii 'are +-urmat pe deplin sinceri, con$tiincio$i% Pentru prima dată s-au împlinit cuintele eang!elice Domnul a întemeiat 1iserica în această lume, a dăruit-o )postolilor, Prorocilor, 9ang!eli$tilonăţătorilor, făcătorilor de minuni, spre zidirea trupului lui &ristos, care este 1iserica Sa E p(nom ajunge toţi oameni desă(r$iţi A9feseni =,>>->?B%



.i ce să spunem despre iaţa noastră lumească< 'e este iaţa noastră lumească fără Domnul &ristoat(ta timp c(t 9l nu S-a arătat în ea< 8iaţa fără Dumnezeu nu este nimic altcea dec(t o moartreptată $i necontenită, moarte c!inuitoare, moarte înfiorătoare, de co$mar% ar iaţa adeărată es8iaţa e$nică în Domnul &ristos0 Dacă omul cu toate mijloacele sfinte pe care i le-a dat 1iserica l&ristos se umple înlăuntrul său de puteri dumnezeie$ti, de iaţa dumnezeiască, iaţa sa transformă treptat în iaţa lui Dumnezeu, în 8iaţa e$nică% mul deine fiinţa e$nică%

*oi, în aceste zile sfinte $i măreţe, ne salutăm unul pe altul cu salutul dumnezeiesc de #ucurF&ristos Se na$teG% 'e spunem prin aceasta< *oi de fapt slăim: F)deărul e$nic Se na$tDreptatea e$nică Se na$te0 Dragostea e$nică Se na$te0 1inele e$nic Se na$te0 8iaţa e$nică na$te0G%

'ăci Se na$te Dumnezeu, Se na$te &ristos E Dumnezeu-mul în această lume% ată, de aceea de na$terea Domnului &ristos în această lume este o #ucurie să fii om% De aceea de la na$terea minunată $i de la arătarea Sa pe păm(nt ca om este a$a de plăcut să fii om0 9ste îngrozitor să fii ofără &ristos0 De aceea Domnul &ristos arăt(ndu-Se pe păm(nt, născ(ndu-Se pe păm(nt Dumnezeu-m, toată #ucuria noastră, toată nădejdea noastră, toată iaţa noastră, sensul deplin

tuturor oamenilor lumii este 9l E &ristos, Dumnezeu-mul0 9l este singurul )deăr în toauniersurile în care omul trăie$te $i se mi$că% .i pe 9l $i )totdumnezeirea Sa, )totdesă(r$iru#itorului de oameni, a Dumnezeu-mului o slăim% ată, acesta este 'răciunul, măreţminunatul $i strălucitorul Praznic%

De aceea, dacă ne salutăm unul pe altul cu urarea plină de #ucurie de la 'răciun: F&ristos Sna$te0G, aem întotdeauna în inimă, în simţire, în sufletele noastre, acea #ucurie că omul este c!emsă deină desă(r$it, ca în Sf(nta Sa 1iserică dumnezeiască, Domnul &ristos i-a dat toate mijloacepentru aceasta%

De aceea, fie ca toate sufletele noastre, întreaga noastră minte, întreaga noastră con$tiinţă, toafiinţa noastră, pururea să-+ slăească deplin pe Minunatul Domn &ristos, 'are at(t de mult Ssmerit A/ilipeni 2, IB, at(ta dragoste ne-a arătat, S-a co#or(t la noi oamenii, ca să ne ridice din iadnostru în mpărăţia 'erurilor $i ca să ne c!eme la desă(r$ire dumnezeiască% +ui fie slaa $i laudacum $i pururea $i în ecii ecilor% )min%

din9 Cuviosul Iustin de la Celie, Cuvinte despre ve!nicie Q predici alese, Editura E0umeni"261#



Duminica Părinţilor după trup ai Domnului - Predici ale!e la Duminica dinaintea %răciunulale Sfântului Iu!tin Popovici şi Sfinţitului Părinte Aalentin Morda!ov= %um e!te cu noiDumne"euF %el mai important eveniment al i!toriei

Sfinţitul Părinte Aalentin Morda!ov= De!pre pace

N'u c(t ne apropiem mai mult de 'răciun, auzim tot mai multe c(ntări $i citiri dedicate acestsăr#ători% Mai demult, ereii considerau că cea mai de preţ în iaţă este na$terea de prunci, dcauză că a$teptau na$terea M(ntuitorului% )stăzi am auzit genealogia omenească a lui isus &risto7rmărind-o, ne-am putut da seama că acolo erau nu doar oameni drepţi, ci $i păcăto$i $i desfr(nat9l a enit să m(ntuiască pe cei păcăto$i% *a$terea din părinţi păcăto$i nu anulează posi#ilitat

do#(ndirii mpărăţiei lui Dumnezeu% 7neori oameni eniţi pe lume din păcatul desfr(nării deenit sfinţi% 7n astfel de om prime$te mai mare răsplată dec(t cel născut din părinţi elaiopentru că a tre#uit să lupte mai mult% Sfinţii Părinţi au trăit $i p(nă la *a$terea lui &ristoMajoritatea dintre ei sunt enumeraţi în genealogia +ui%

&ristos S-a născut în 1et!leem K%%%L $i îngerii c(ntau: Slavă ?ntru cei de Su! lui Dumne"eu şi pământ pace+ ?ntre oameni ,unăvoire# )ceste cuinte ale sfinţilor îngeri le om lua spre zidire%



&reuie să !tim că omul este oli0at să respecte pacea su trei aspecte.

ü Primul este pacea cu Dumnezeu, prin păzirea poruncilor $i împlinirea oii +ui% /ăc(nd astfomul do#(nde$te simţăm(ntul păcii interioare, al lini$tii $i al încrederii% n caz contrar, ia

pare lipsită de scop, goală, fără sens% Păcătuind, omul încalcă oia lui Dumnezeu $i pieraceastă pace, dar prin pocăinţă o poate redo#(ndi%

ü )l doilea aspect este pacea cu oamenii, cu cei din jur% Pacea în relaţia ta cu ceilalţi tre#uie fie luminată de înţelepciune: să nu te cerţi pentru cele păm(nte$ti, să cedezi c(nd nu e or#

de a încălca legea lui Dumnezeu, dar întotdeauna tre#uie să ascultăm mai mult de Dumnezedec(t de oameni%

'(nd Sf(ntul Serafim de Saro a fost între#at cum se poate păstra o astfel de pace, a răspuns că aspiraţia lor de a o do#(ndi mulţi s-au pierdut, pentru că adeseori această pace deenea îngăduinomenească ce faoriza oia omenească păcătoasă%

)deseori înc!eie între ei pace $i t(l!arii; desfr(naţii trăiesc în pace $i alţi păcăto$i înc!eie diferînţelegeri între ei% )ceasta este pacea nedura#ilă a păcatului% Pacea adeărată nu tre#uie să încal

oia lui Dumnezeu%

ü )l treilea aspect este pacea cu sine însu$i, adică pacea propriei con$tiinţe% 'el mai importarol în acest caz îl are iaţa curată după Sf(nta 9ang!elie% mpacă-te cu du$manul Kp(r($un%n%L tău c(t timp e$ti cu el pe cale% FDu$manulG reprezintă con$tiinţa ta, calea reprezintă iata% 'alea duce spre e$nicie, unde nu eistă pocăinţă% 'on$tiinţă este glasul lui Dumnezeu inima omului% Păcatele deformează glasul con$tiinţeiN%

Din9 =r. Galentin Mordasov, duovnicul de la =sVov9 nvă"ături !i 7nt8mplări minunate, Editu)opia, 2611



Sfântul Iu!tin Popovici= Predica ?ntâi la Duminica Sfinţilor Părinţi - %e e!te păcatulF



7!ostul Crăciunului, anul 1H

)stăzi, într-un cu(nt, este 1una-8estire a Domnului% ntreaga 9ang!elie dumnezeiască într-singur cu(nt% )stăzi, în Duminica Părinţilor, cea de dinainte de 'răciun, se cite$te înt(9ang!elie, primul capitol din 9ang!elia după Matei% ar aceasta, într-un cu(nt, spune ce înt(mplă cu această lume, ce se înt(mplă $i ce se a înt(mpla cu fiecare dintre noi% "oată istor'erului $i a păm(ntului, întreaga istorie a omului, a oamenilor, a neamului omenesc, a mea, a ta,păsărilor, a crenguţelor, a florilor, toate sunt într-un cu(nt - isus AMatei >, >; >@-2>B% (a!terea )iată, este cel mai important eveniment 7n toate istoriile tuturor lumilor. (a!terea )a pe păm8n

arătarea )a pe păm8nt ca 4m Q acesta este cel mai important lucru din toate c8te s-au petrecut neamul omenesc, fra"ilor, este cel mai de seamă, de c8nd a fost făcut soarele !i p8nă 7n +iua care se va stin0e.

ată, a enit să m(ntuiască lumea de păcate% "u ai neoie de isus, tu ai neoie de M(ntuitor% Ce espăcatul> "u $i noi ceilalţi cunoa$tem păcatul prin moarte% Moartea este cea deose#it de înfrico$ătpentru noi, dar moartea a enit în această lume prin păcat $i c(nd S-a arătat z#ăitorul de păcaatunci S-a arătat z#ăitorul de moartea mea $i a ta% .i păcatele care sunt în mine $i păcatele casunt în tine, care produc sute de morţi în noi, în fiinţa noastră omenească, toate acestea fug dinaint

Sa, toate acestea răm(n neputincioase înaintea Sa% *umai 9l este mai puternic dec(t păcatul, numDumnezeu este mai puternic dec(t păcatul% *u eistă om mai puternic dec(t păcatul, căci în păceste diaolul $i numai Dumnezeu este mai puternic dec(t diaolul% ată, Dumnezeu a deenit om să scoată afară păcatul din om, ca să izgonească din om păcatul, ca să arunce din om cea mcumplită pocitanie, pe care noi, deseori, o îm#răţi$ăm în momente de ealtare $i de ne#unie, iar ne răne$te din fiecare parte, prooc(nd moartea minţii, moartea con$tiinţei, moartea oinţei, moarttotală%

ată neoinţa m(ntuitoare în această lume, iată scopul Său, iată m(ntuirea noastră: moartea păcatutău $i al meu% ar această omor(re a păcatului tău o poate înfăptui numai Domnul &ristos, 'are es



mai puternic dec(t păcatul $i mai puternic dec(t moartea% Moartea morţii este numai Domn&ristos, 'are prin niere #iruie$te moartea; 9l poate să-mi dăruiască $i mie, $i ţie, #iruinţa asuporicărei morţi% 'ine înfăptuie$te #iruinţa asupra diaolului, pieirea diaolilor< 'ine a #iruit iaduîmpărăţia du!urilor necurate $i a nenumăraţilor diaoli distrugători, cine< Dumnezeu $i mu&ristos, Dumnezeu desă(r$it $i m desă(r$it0 9l, din nespusa iu#ire de oameni a co#or(t d'eruri, S-a făcut m, a intrat în tina trupului omenesc, ca din acest trup $i din această fiinomenească să scoată afară ceea ce nu este dumnezeiesc, ceea ce este potrinic oii lui Dumnezeu,

să scoată afară păcatul%De aceea, fraţii mei, cel mai important eeniment în 9ang!elia M(ntuirii este că 9l, Dumnezeu,deenit om AMatei >, 2?; "imotei ?, >5B% n aceasta constă taina ieţii noastre în lume, în aceasconstă toată taina m(ntuirii noastre, în aceasta constă taina păm(ntului nenorocit în care trăie$neamul omenesc $i a tuturor lumilor mai presus de om $i mai prejos de om% Dumnezeu S-a arătat trup A "imotei ?, >5B, aceasta este taina noastră% =entru ce )-a arătat Hristos> Ca să-l unească pom cu Dumne+eu !i astfel, unit cu Dumne+eu, să scoată din el orice păcat, orice rău, oric7ntuneric, orice ne0ură, orice moarte !i orice diavol. ;i nu este 7n această lume unitate at8t dintimă, at8t de apropiată a!a cum este unitatea dintre Dumne+eu !i om 7ntru Hristos. (u es

spa"iu, nu este loc pentru păcat dacă Hristos, Dumne+eu desăv8r!it !i 4m desăv8r!it, intră sufletul meu !i al tău Q prin )f8ntul *ote+, prin )f8nta mpărtă!anie, prin )fintele &aine. Atunfu0e tot ceea ce repre+intă păcat. De aceea taina 7ntrupării Domnului Hristos este cea mai sf8ntcea mai mare, cea mai aducătoare de m8ntuire.

/raţii mei, încep(nd cu enirea M(ntuitorului &ristos în această lume, încep(nd cu 'răciunul, totse presc!im#ă, se sc!im#ă toată istoria neamului omenesc% 9l, Minunatul isus, l-a detronat satana $i +-a înscăunat pe Dumnezeu%

)f8ntul lui Dumne+eu Macarie cel mare spune9 =rin păcat diavolul a semănat pe prestolul minomene!ti !i 7mpără"e!te 7n om, iar dacă omul crede 7n Domnul Hristos, dacă se otea+ă, dacă 7mpărtă!e!te, dacă trăie!te după Evan0elie, atunci Domnul 7nlătură de pe prestolul min"ii pacel diavol !i 7mpără"e!te El, se 7nscăunea+ă Dumne+eu, !i atunci 7n sufletul tău !i 7n via"a stăp8ne!te Dumne+eu, stăp8nesc 08ndurile sfinte, starea lăuntrică sf8ntă, starea lăuntridumne+eiască, dorin"a dumne+eiască, lucrarea dumne+eiască. Dacă prin puterea )dumne+eiască Domnul Hristos 7l alun0ă pe satana de pe prestolul min"ii tale !i al min"ii mele al neamului omenesc, El alun0ă 7n acela!i timp toate le0iunile de diavoli, alun0ă toate păcatedin om, toată moartea !i face săla! sfintelor virtu"i !i se sălă!luie!te sf8nta putere dumne+eiasc!i cerească !i atunci tu 7mpreună cu Apostolul =avel +ici9 (u mai trăiesc eu, ci Hristos trăie!

7ntru mine.

'e s-a înt(mplat cu Saul, cu faimosul Sf(nt )postol Pael< .tiţi că el a fost cel mai mare prigonital Domnului &ristos, al primilor cre$tini% .i atunci c(nd mergea călare pe cal împreună cu cetele d#ăr#aţi pe drumul spre Damasc ca să-i prigonească pe cre$tini, el dintr-odată a auzit un glînfrico$ător, s-a arătat o lumină înfrico$ătoare $i din ea ca $i cum ar fi tunat, s-a auzit: Saule, Saulde ce Mă prigone$ti<

ar Saul iute a între#at: 'ine e$ti "u, Doamne<



- 9u sunt isus, pe 'are tu l prigone$ti% Doamne, ce oie$ti să fac< A/aptele )postolilor J, ?-5B

Saul a or#it atunci, a fost trei zile or#, căci îl conduceau fraţii lui care se porniseră împreună cu să-i prigonească pe cre$tini% )tunci a enit Sf(ntul )postol )nania E i se arătase Domnul $descoperise - a enit la Saul $i l-a #otezat, $i Saul $i-a recăpătat ederea% .i de atunci iată că toate au sc!im#at% n loc să răm(nă Saul, a deenit Sf(ntul )postol Pael% Pe el nu a putut să-l amuţeastot mperiul oman, toată împărăţia romană a lui *ero, a ame$ilor romani, toţi soldaţii romani, to

temnicerii nu au putut să-l aducă pe Pael la tăcere pentru ca el să nu mai propoăduias9ang!elia Domnului &ristos, să nu-+ mai propoăduiască pe )cel isus, pe isus M(ntuitorumpăratul, Dumnezeul 'erului $i al păm(ntului%

"otul este spus prin numele Său: isus &ristos E M(ntuitorul% '(nd pronunţi acest nume, ce rostetu< oste$ti strigătul de luptă, strigătul răz#oiului cre$tinesc; te porne$ti la luptă cu păcatuDumnezeu nu îngăduie moartea, Dumnezeu nu îngăduie lucrarea diaolului, înseamnă că tu e$ti permanenţă osta$ul Său împotria păcatului, împotria morţii, împotria diaolului%

Sfinţii Părinţi din 8ec!iul "estament pe care îi prăznuim astăzi, toţi Drepţii cei mari: )raam

Moise, saia $i nenumăraţi alţii, toţi au fost astfel de luptători, luptători pentru &ristos încă înainde &ristos, luptători pentru 9ang!elia lui &ristos înainte ca 9ang!elia să se fi scris% ) scrisDomnul prin sfintele lor ieţi $i ei, mulţi dintre ei, au auzit ceea ce a scris despre ei Sf(ntul )postPael, că prin credinţă au #iruit împăraţii, au ajuns să adă înierea morţilor, au fost neclintiţi lupte, au împlinit dreptatea lui Dumnezeu în această lume, +-au proslăit pe Dumnezeul c)deărat; pe ei, de care lumea nu era vrednică, lumea i-a pri0onit, au rătăcit 7n pustii 0o7nve!m8nta"i 7n piei, lipsi"i de rană, dar dreptatea lui Dumne+eu s-a săv8r!it, diavolul a foiruit, toate păcatele au fost iruite Evrei 11, #2-#.

ar noi, cre$tinii ieţuitori în această lume, trăind în 1iserica lui &ristos pe care 9l a întemeiatfăc(ndu-se om, încă de aici de pe păm(nt deenim proprietari $i stăp(nitori ai mpărăţiei 'erurildacă împlinim poruncile lui &ristos% Dacă împline$ti porunca smereniei lăsată de M(ntuitorul, date smere$ti cu mare credinţă înaintea Sa, do#(nde$ti toată fericirea; dacă înlături m(ndria satanică împline$ti prima poruncă a sfintei Sale înţelepciuni: $erici"i cei săraci cu duul că a lor esmpără"ia Cerurilor Matei 5, #, ei simţi cu adeărat că mpărăţia 'erurilor este a ta% 8ei simţi Dumnezeu mpăratul este în sufletul tău, iar nu păcatul, nu diaolul, nu moartea% .i tu încă de pacum, încă de aici, ca trăitor pe păm(nt, do#(nde$ti isi!ia: împăratul este întru tine $i împărăte$te sufletul tău prin )deărul e$nic, prin Dreptatea e$nică, prin 8iaţa e$nică%

Sf(nta mpărtă$anie, iată !rana sf(ntă, iată #unătăţile cere$ti sfinte, iată sfinţenia fără de moarte, iasf(nta 8e$nicie, iată sf(nta 8iaţă e$nică0 "oate acestea $i încă mai mult dec(t acestea este Domn&ristos 'el niat pe 'are l primim în Sf(nta mpărtă$anie%

)em c!iar mai mult dec(t este de tre#uinţă% nsă ce ne dăruie!te Domnul !i de ce avem nnevoie> Credin"ă, credin"ă neclintită. Hotăr8rea statornică9 vreau să trăiesc cu credin"ă Domnul Hristos !i să 7mplinesc poruncile )fintei )ale Evan0elii. Cu toate acestea mul"i 7n ?urmeu nu voiesc, cu toate acestea deseori slăiciunea mea este neputincioasă, neputin"a mea npoate. Căci omul nu se i+ăve!te de moarte, nu se i+ăve!te de păcat fără M8ntuitorul, fă

Domnul Hristos. n M8ntuitorul este i+ăvirea, a!a cum este 7n lumină lum8narea. =ent



aceasta 7mpreună cu )fin"ii =ărin"i ai Geciului &estament să ne 7ncinăm Domnului Hristominunatului nostru I+ăvitor din le0ăturile păcatului, ale mor"ii !i ale diavolului !i )in0urulAdevăratului iuitor de oameni, Care, iată, ne-a adus !i ne-a dăruit nouă, unor oamenevrednici, mpără"ia Cerurilor. Amin.

Sfântul Iu!tin Popovici= Predica a treia ?n Duminica Sfinţilor Părinţi - %u noi e!te Dumne"e

7(junul Crăciunului, 1>

*u este nimic mai important dec(t 'răciunul0 De ce< Pentru că Dumnezeu a co#or(t în aceaslume% .i p(nă atunci unde a fost 9l< *oi, prin păcatele noastre, +-am alungat de pe păm(nt; naem neoie de Dumnezeu% )ceasta reiese din fiece păcat, fie că rei, fie că nu rei, căci prin fiepăcat al nostru l gonim pe Dumnezeu de pe păm(nt% Mai înt(i l alungăm din sufletele noastre, apdin ţelul istoriei neamului omenesc% .i aceasta se referă la tine, se referă la noi toţi% Dacă trăim păcate nepocăite, noi izgonim din sufletele noastre, din inimile noastre, din con$tiinţele noastre tceea ce este dumnezeiesc%

)ţi auzit astăzi Sf(nta 9ang!elie% Domnul este numit aici 9manuel, ceea ce înseamnă 'u noi esDumnezeu AMatei >, 2?B% P(nă atunci, cine a fost împreună cu noi< Diaolul0 Diaolul E prin păcprin fiecare păcat, $i al meu $i al tău $i prin păcatele fiecăruia din neamul omenesc% *iciodată tre#uie să ne în$elăm: noi în$ine fie l alungăm pe Dumnezeu dintru noi, fie l facem să intre în nîn$ine%

De aceea Domnul s-a făcut om, de aceea la 'răciun 9l a intrat în această lume $i S-a arătat ca om "imotei ?, >5B, ca să ne arate ceea ce tre#uie să fie omul în această lume $i cum tre#uie să fie

Domnul nu S-a făcut om în zadar% *u S-a făcut pasăre, nu S-a făcut floare, ci S-a făcut om - om caera cu totul în păcate, cu totul împuţit cu totul în puterea demonilor% De aceea S-a făcut om, ca săiz#ăească pe om de aceasta% *umele +ui, isus, înseamnă z#ăitor AMatei >, 2>B% z#ăitor de cDe păcate, de păcatele omene$ti, căci prin păcate a intrat în această lume $i moartea, $i a intrat fiecdiaol% De aceea fără Domnul &ristos, fără 'răciunul Său, cu adeărat neamul omenesc poate sputotdeauna pentru sine: cu noi nu este Dumnezeu, ci diaolul% 'u noi este Dumnezeu E acesta estemeiul ceresc, acesta temeiul credinţei noastre, temeiul 9ang!eliei% 'u noi este Dumnezeu această lume%

ar p(nă acum +-am aut ca $i cum nu ar fi fost deloc% *u a fost în sensul deplin al cu(ntului% =r

ce să dovedim noi, cre!tinii, că 7ntr-adevăr cu noi este Dumne+eu> ată, Domnul a lăsat 1isericaaceastă lume% 'e este 1iserica< Sf(ntul )postol Pael spune că *iserica este &rupul )ău cduovnicesc El este Capul acestui &rup, iar noi mădularele &rupului )ău Efeseni 1, 2Efeseni ',15-1/, înţeleg(ndu-se astfel unirea organică cu Domnul &ristos% .i astfel fiecare cre$ticare împline$te Sfintele porunci eang!elice, totdeauna poate spune Fcu mine este DumnezeuG% Ddacă cre$tinul se îm#racă în păcate, dacă nu se a lupta cu ele, dacă nu le a alunga dintru sinatunci este într-o altă continuă îm#răţi$are E cu cine< 'u diaolul%

)neoie le-a enit oamenilor să creadă că Dumnezeu S-a făcut om, iată, pentru m(ntuirea noastr

Dumnezeu cu adeărat S-a făcut om $i ceea ce este cel mai important, ne-a dăruit toate mijloace



pentru ca fiecare dintre noi dacă oie$te să se poată uni cu 9l, cu minunatul Domn &ristos, 'adupă a Sa smerenie, după a Sa #unătate, iată, S-a făcut asemenea omului lepros, muritor, cu totînăluit în păcate omene$ti% 9l a luat păcatele noastre asupra Sa K%%%L ca să ne iz#ăească de ele% Daceea S-a făcut om0 De aceea a do#(ndit numele de isus M(ntuitorul0

n 1iserica lui &ristos noi aem toate mijloacele necesare pentru unirea noastră du!onicească Domnul &ristos% )cestea sunt Sfintele "aine $i sfintele irtuţi% Sf(ntul 1otez - atunci c(nd n

#otezăm ne îm#răcăm în Domnul &ristos K%%%L $i izgonim tot ceea ce este satanic $i demonic, lepădăm de acela $i ne predăm Domnului &ristos%

Dar atunci care este semnifica"ia )fintei mpărtă!anii> Aceasta este unirea deplină a ta cu Eunirea deplină a omului cu Domnul Hristos. ;i credin"a !i dra0ostea !i ru0ăciunea !i postu&oate acestea sunt virtu"i cu a?utorul cărora ne unim cu Domnul Hristos.

)postolul Pael îi sfătuie$te pe cre$tini, le spune $i îi roagă: Hristos să )e sălă!luiască, prcredin"ă, 7n inimile voastre Efeseni #, 1.

*oi nu putem să înţelegem tot ceea ce Domnul a făcut $i ceea ce este; de fapt, Dumnezeu este mcuprinzător, mai mare, mai profund dec(t poate cuprinde orice minte omenească, orice cugomenesc% De aceea Domnul, ca o cale sigură către 9l, a dăruit credinţa, credinţa în 9l% ar pentruaea credinţă nu este neoie de $coală multă, nici de comerţ, nici de #ogăţie, de nimic% *umai #unăoinţă% *umai de #unăoinţa de a crede în M(ntuitorul lumii, în Domnul &ristos% ar apfiecare irtute $i dragostea $i rugăciunea $i postul, toate acestea îl fac să Se sălă$luiască întru noaduc puterea Sa dumnezeiască, aduc cuintele Sale de iaţă făcătoare $i noi cu adeărat simţim este cu noi Dumnezeu $i nu ne temem de nici un diaol, nu ne temem de nici un păcat%

Domnul a enit în această lume, ne-a dăruit puterea $i tăria ca să #iruim cu adeărat orice păcatnu numai păcatul, ci orice moarte, orice diaol E ne-a dăruit 8iaţa e$nică% ) enit în această lumeluat asupra Sa trup omenesc, a trecut prin moarte $i a îniat cu trupul din morţi, S-a suit la 'eruri ne-a arătat ce a fi cu trupul tău $i cu al meu% *imic mai puţin dec(t aceasta0 .i trupul meu $i al tătre#uie să intre în moarte% Dar, ca cre$tini, noi om înia după credinţa noastră în Domnul &riston ziua înfrico$ătoarei udecăţi Domnul ne a înia din morţi $i ne a dărui 8iaţa e$nică0

Cine crede 7n Mine are Gia"a ve!nică n. #,1/, a spus M(ntuitorul% ncă de aici de pe păm(nt a8iaţa e$nică% )ceasta înseamnă: Domnul este mai puternic dec(t orice moarte, dec(t orice diaodec(t orice păcat, mai puternic dec(t tine $i dec(t mine% .i atunci c(nd suntem împreună cu 9l,

adeărat noi suntem #iruitori%

/ie ca Sfinţii Părinţi $i Strămo$i ai 8ec!iului +egăm(nt $i Sf(nta 'uioasă Muceniţă 9g!enia care astăzi o prăznuim K2= decem#rie, n%n%L, care a pătimit cu #ucurie pentru &ristos $i a fost umodel de sfinţenie, fie ca fii toţi să ne ajute nouă tuturor, iar noi să ne neoim pentru a lucra t#inele eang!elic, să ne neoim în lucrarea oricărei irtuţi eang!elice $i astfel să c($tigămpărăţia 'erurilor în care, dă, Doamne, ca împreună cu Sfinţii prăznuiţi astăzi $i cu toţi Sfinţii, s+ slăim pe Minunatul $i Singurul Domn &ristos, a 'ăruia este slaa $i cinstea, acum $i în ececilor% )min%



din9 Cuviosul Iustin de la Celie, Cuvinte despre ve!nicie Q predici alese, Editura E0umeni"261#

Predici la Duminica dinaintea Naşterii Domnului# 2âlcuirea nedumeririlor tre"ite deEvanghelia H0enealogiei+ H%artea neamului lui Ii!u! 3ri!to!# De ce era nevoie ca Maica

Domnului !ă fie logodită cu Io!ifF

NDe ce a tre#uit eu să depind de oamenii aceia, de ce a tre#uit să am părinţii ace$tia, să mă nasc ţara asta, în generaţia asta<G

Părintele %iprian Negreanu 6%luJ7 - Predică din Duminica !finţilor părinţi după trup aiDomnului 6/)7 - %e legătură e!te ?ntre !ufletul omene!c al fiecăruia dintre noi+ Maica

Domnului şi Naşterea lui 3ri!to!F %um lucrea"ă Dumne"eu mântuirea noa!tră prin oameni

Nn numele "atălui $i al /iului $i al Sf(ntului Du!% )min%



Suntem în duminica dinaintea 'răciunului, a *a$terii M(ntuitorului nostru isus &ristos $i, ca orice săr#ătoare mare $i această duminică este înc!inată sau preeste$te $i pregăte$te săr#ătoar*a$terii M(ntuitorului, începutul m(ntuirii noastre%

)ceastă duminică se nume$te $i a ajuns să fie numită în mod o#i$nuit, Duminica strămo$ilM(ntuitorului nostru isus &ristos; alţii o numesc genealogia, c!iar dacă ea nu cuprinde numgenealogia M(ntuitorului ci-i cuprinde $i pe drepţii $i profeţii care au fost înaintea Sa $i au pregă

cuma calea lui Dumnezeu $i întruparea +ui $i mai cuprinde c!iar $i o parte a poestirii *a$teM(ntuitorului% Dar se insistă asupra genealogiei, pentru că despre *a$tere o să or#im în zileurmătoare $i c!iar în ziua *a$terii, dar, în mod deose#it, se opre$te în general 1iserica asupra acescărţi a strămo$ilor, a neamului lui isus &ristos, cum zice Sf(ntul )postol $i 9ang!elist Matei%

Doi eang!eli$ti or#esc despre cartea neamului lui isus &ristos: Matei $i +uca% Sfinţii Părinţiteologii care eplică 9ang!eliile spun că una dintre deose#irile dintre cele genealogii este aceea una dintre ele înfăţi$ează mai degra#ă o cale regală, iar cealaltă mai degra#ă o cale profetică% )cea lui Matei merge pe o cale regală, a lui Daid, a lui Solomon% 'ealaltă, a lui +uca, merge mai mupe partea profetică, arăt(nd toate cele trei demnităţi ale M(ntuitorului: Preot în eac $i din ea

nefăcut de m(nă omenească, Profet sau Prooroc E partea profetică E $i ege%

'(nd o auzim, c(nd o ascultăm, ni se pare o#ositoare la prima auzire, mai ales că noi cunoa$tefoarte puţin 8ec!iul "estament% Dacă am cunoa$te mai #ine 8ec!iul "estament ni s-ar părea foarfamiliar să auzim de toţi ace$tia de care auzim $i multora dintre noi ni se par ni$te nume foarstrăine, necunoscute nouă, care nu ne spun nimic, dar, de fapt, în spatele fiecărui nume e o istorîntreagă, o lume întreagă% De fapt, cred că fiecare dintre ace$tia aduce sau poartă cu sine, sau slucrat în ei o caracteristică, un c!ip, cea din frumuseţea de mai t(rziu a Maicii Domnului% n fiecaa fost cea care a dus la na$terea Maicii Domnului E $i o să edeţi de ce mă refer la na$terea Maic

Domnului, de$i acolo tetul se sf(r$e$te cu: N.i s-a născut osif, logodnicul MarieiN% să or#iimediat despre asta%

Dar toate aceste generaţii, toate aceste neamuri, paisprezece, paisprezece, paisprezece, parcă fiecadintre ei, încep(nd de la )dam, continu(nd cu Set $i cu ceilalţi, aduc o mireasmă, o nuanţă,frumuseţe care se adaugă celei mai frumoase flori pe care a putut s-o dea păm(ntul $i din care Snăscut mai t(rziu M(ntuitorul nostru isus &ristos, Maicii Domnului% )u înfrumuseţat toţi acec!ip% )m putea să ne oprim la fiecare dintre ei $i să zicem ce a adus fiecare, ce irtute a lucrat, în s-a desă(r$it, în ce s-a luminat, în ce s-a înălţat $i ce a adus nou în neamul M(ntuitorului isu&ristos% *u ne oprim la asta% 'e ne tul#ură, poate, mai ales, pe cei cunoscători, este că Sf(nt

)postol Matei ţine în mod special să numere c(te >= de trei ori neamul de la )dam p(nă M(ntuitorul $i cei care cunosc foarte #ine Scriptura $tiu că în 'artea egilor, în loc de >= neamupe care le pune el la mijloc, sunt >I neamuri% Matei a $tiut cu siguranţă, mai ales că el n-a or#it la sine, ci a or#it ajutat $i inspirat de Du!ul Sf(nt%

)tunci de ce în loc de >I generaţii a pus >=, la un moment dat< 'elelalte >= sunt ala#ile, însă undintre cele >= r(nduri de neamuri sunt, de fapt, >I, după cum edem citind cu atenţie 'artea egil) gre$it< *-a gre$it% ) minţit< *-a minţit% )tunci care este înţelesul<



.i Sf(ntul eronim ne spune un cu(nt care ne cutremură% 'ă în remea lui )!az, au fost trneamuri care au ie$it dintr-o femeie păcătoasă, o femeie care nu s-a întors spre Dumnezeu, trneamuri care n-au trăit în ascultare de glasul con$tiinţei $i de glasul lui Dumnezeu $i aceste trneamuri sunt trecute su# tăcere a#solută de Matei% )ceste trei generaţii sunt lăsate deoparte, ca cum n-ar eista% )cest lucru era o#i$nuit în ec!ime, c!iar dacă nouă acum ni se pare de mirarDacă într-un ora$ cinea aducea necinste acelui ora$, dacă unul dintre copii făcea necinste casaceleia, neamului aceluia, numele lui era $ters din toate scriptele $i din toate locurile unde era nota

9l dispărea, nu mai eista% )-i rosti numele era o ru$ine, o #atjocură pe care o aduceai familaceleia, neamului aceluia% )$a era $i în lumea romană, $i în lumea greacă, dar cu at(t mai mult erei, unde numele aea o importanţă foarte mare% .i căderea unuia din credinţă sau întoarcerea spcele rele era din neam în neam estită $i cunoscută, de îngrozire pentru ceilalţi $i aceste nume eraîn general, trecute su# tăcere%

8edem, cuma, că Sf(ntul )postol $i 9ang!elist Matei se folose$te de lucrarea aceasta, dar $tiinţa $i su# inspiraţia lui Dumnezeu, trei neamuri sunt ca $i cum n-ar eista% )$a cum, la #ogatcare trăia în lu, îm#răcat în porfiră $i în ison, care petrecea strălucit în toate zilele ieţii saleadică zilnic pentru el era petrecere, erau oameni care se adăpau din or#ele lui, din #ogăţia lui, ca

îl esteau pretutindeni E dar înaintea lui Dumnezeu era necunoscut, nici nu are nume acest om, acom nu eista în faţa lui Dumnezeu, de$i eista în faţa lumii% )$a $i aceste trei generaţii, care n-fost în du!ul lui Dumnezeu, pe calea lui Dumnezeu: sunt ca $i uitate% )dică Sf(ntul )postol 9ang!elist Matei nici nu le trece, dar asta cu inspiraţie dumnezeiască% .i asta pe noi ne îngroze$$i ne înspăim(ntă, pentru că n-am rea să fim din acele neamuri, n-am rea să fim dintre cei canici nume nu au înaintea lui Dumnezeu, adică înaintea +ui nici nume n-am aea dacă nu încercăsă mergem pe calea +ui, să facem poruncile +ui, c(t putem% 9 groaznic ca Dumnezeu să nici nu cunoască%)m ăzut c(t de greu este într-un loc în care nimeni nu te cunoa$te $i nici nu te #agă în seamă, tr

peste tine ca $i cum nici n-ai fi% Poţi să strigi, să faci orice, ei au trea#a lor, e$ti un nimeni% 9 sentiment de goliciune $i de neputinţă mare% Dar asta este nimic în faţa unei asemenea înt(mplări măsură dumnezeiască, adică înaintea lui Dumnezeu să nu fii $tiut, să nu te $tie sfinţii, să nu te $tîngerii, să nu te cunoască%

)cest fel de a fi $i de a Se raporta al M(ntuitorului ni l-a mai arătat în c(tea dăţi% .tiţi, c(nd enit fecioarele neînţelepte $i le-a spus: *u ă cunosc pe oi%

.i s-a mai repetat asta în mai multe pilde, cu(ntul acesta care pare u$or de purtat, dar el este undintre cele mai grele lucruri, să nu fii cunoscut, să nu se $tie cine e$ti% 'ă nu toţi care-Mi z

Doamne, Doamne, or intra în mpărăţia 'erurilor, zice Dumnezeu% .i or eni mulţi $i or zicDoamne, oare nu în uliţele "ale am făcut minuni, oare nu "e-am mărturisit noi< .i Dumnezeu zice: *u ă cunosc pe oi%

*u e or#a că nu-i cunoa$te, ci că ace$ti oameni au făcut lucrurile gre$it, după capul lor, sc!im#at legea, au făcut-o pentru m(ndrie, pentru altcea, nu pentru Dumnezeu% .i a nu fi cunoscde Dumnezeu% )$a cum centrul +iturg!iei $i centrul ieţii noastre cre$tine este să te pomeneasDumnezeu% '(nd moare cinea se zice să-l pomenească Dumnezeu, să te #inecu(nteze DumnezE adică să te cu(nteze de #ine, să te numească de #ine E pomenirea numelui nostru de că



Dumnezeu, cum s-a rugat t(l!arul pe cruce $i a zis: Pomene$te-mă, Doamne, c(nd ei eni întmpărăţia "a%

'e înseamnă pentru Dumnezeu pomenire< Să fii cu 9l0 Să te cunoască, să fii prietenul +ui0

)zi ei fi cu Mine în ai% *u era ca o numire% ) te numi Dumnezeu înseamnă a te asuma, a te primdesă(r$it%

Dumnezeu nu e ca noi, care îl asumăm cu greu pe un om, să-i $tim numele, să-l cunoa$tem, săedem, să edem dacă putem să ne înţelegem, să răm(nem împreună, să ne cercetăm $ase luni, uan, p(nă edem dacă ne potriim '(nd Dumnezeu te nume$te, 9l te asumă desă(r$it% 9 ca un o#un, căruia dacă i-ai intrat în casă, de$i nici nu-ţi $tie numele, dar dacă te-a primit în casa sa nu plede acolo fără să-ţi dea cea% *u te mai uită, totdeauna îţi a scrie de săr#ători, totdeauna î$i aminti de tine% 9i, Dumnezeu e mai mult dec(t un asemenea om% .i de aceea noi zicem: Pomene$tmă, Doamne, zicem ca t(l!arul%

.i, c(nd scriem pomelnice, tot de asta o facem, să ne pomenească Dumnezeu, să nu ne uite, să n

pomenească în mpărăţia Sa; dacă Dumnezeu ne pomene$te, noi suntem; dacă 9l nu ne pomene$începem să ne apropiem de nefiinţă, nu mai suntem, cine mai suntem noi< r, c!iar dacă cu(ntacesta, *u ă cunosc pe oi, pare u$or, e, de fapt, unul dintre cele mai grele cuinte pe care le spuScriptura%

Dar, întorc(ndu-ne, nu-i or#a că Matei a gre$it% 8edem, la un moment, dar, o altă între#are care napare în minte, pe l(ngă aceea referitoare la de ce tre#uie să fie înfăţi$aţi toţi strămo$ii, spuneam pentru că fiecare aduce cea c!ipului Maicii Domnului, o altă irtute, pe l(ngă faptul că supomenite paisprezece generaţii, de$i au fost $aptesprezece, ar mai fi o între#are la care cred că n

am g(ndit toţi: de ce aea neoie Maica Domnului să se căsătorească, să fie logodită< De ce aceaspoară< 'ă, din eterior, pare o poară% )dică 'rinul lumii, Maica Domnului, ceea ce a putut lumea mai frumos, cea pentru care at(tea $i at(tea generaţii s-au ostenit $i s-a ţinut poporul iudeu at(ta stricteţe $i cu at(ta atenţie în +egea lui Dumnezeu $i Dumnezeu l-a purtat prin 9gipt $i pr)siria $i prin at(tea locuri ca să ţină credinţa $i să-i apropie tot mai mult, a trimis at(ţia profeţitrimis at(ţia sfinţi, a făcut at(tea minuni, *a$terea M(ntuitorului, în primul r(nd $i cele zece plădin 9gipt $i trecerea prin Marea o$ie $i toate minunile% .i se na$te Maica Domnului%

9ra neoie ca această /loare a neamului omenesc E din toate punctele de edere floare, nu numaifrumuseţii eterioare, trupe$ti, ci mai ales al frumuseţii interioare, suflete$ti, al c!intesenţei

frumuseţe sufletească, a inimii, a minţii, a curăţiei minţii $i inimii, al apropierii de Dumnezeu - aneoie această /loare de un #ătr(n ădu< 7n #ătr(n ădu cu c(ţia copii, cu cinci copii din primcăsătorie% )ea neoie Maica Domnului de această poară< )r părea, la prima edere, un auiliaa$a, adică ce neoie mai e $i de asta< De ce nu se putea altfel< De ce nu se putea să răm(nă MaiDomnului a$a, singură, născ(ndu-+, că nu aea neoie< Dec(t că s-au spus or#e pe care le spun azi protestanţii $i ne-am putea g(ndi că ce rost a aut, că s-au mai născut $i or#e a$a%

;i tot )f8ntul Ieronim, dar !i ceilal"i =ărin"i, 7nso"indu-l, spun că au fost trei motive pentru carefost nevoie ca Maica Domnului să fie lo0odită9



>% .tiţi că în srael numele neamului s-a păstrat prin #ăr#at, a$a se socotea, a$a cum la noi numerăm(ne prin #ăr#at, a$a $i la ei neamul s-a păstrat prin #ăr#at% .i a fost neoie să se logodească osif, ca să se afle cartea neamului lui isus &ristos, ca să se $tie din ce neam ine isus &ristos% ce sens< )m mai spus asta, dar repetăm% fecioară, o fată dintr-un neam, care era singură la părinaceastă fată era o#ligată prin lege să se căsătorească cu cinea din neamul ei, în mod special dneamul ei, din aceea$i spiţă, c(t de apropiat se putea% 1ine, nu era or#a de rudenie de s(nge, aspunea legea, ca să nu se piardă s(ngele, că nu se $tia c(ţi mai erau din neamul acela $i astfel

continua neamul acela% .i Dumnezeu a$a S-a îngrijit, spun(nd că fecioara singură la părinţi să căsătorească cu cinea din neamul ei%

Pentru erei era foarte cunoscută această poruncă, de aceea Sf(ntul )postol $i 9ang!elist Manici nu stă să eplice, ci zice: 'artea neamului lui isus &ristos: acela a născut pe acela $i tot a$a, aco a născut pe osif, logodnicul Mariei, din care S-a născut isus, 'are se c!eamă &ristos%

.i noi ne mirăm: 1ine, dar ce legătură are< 'ă Maica Domnului +-a născut pe isus &ristos $i nprin osif, ci um#rită de Du!ul Sf(nt $i de puterea 'elui Preaînalt% .i atunci ce legătură are cartneamului lui osif cu neamul Maicii Domnului< Dar pentru ei era de la sine înţeles că o fecioar

singură la părinţi, se căsătore$te cu cinea din neamul ei% .i atunci, dacă neamul lui osif era dneamul lui Daid, din neamul lui Daid era $i Maica Domnului% De aceea cu at(ta u$urinţă strior#ul: Miluie$te-ne, /iul lui Daid0 9l era /iul lui Daid% 9ra din neamul lui Dumnezeu, daomene$te, era $i din neamul lui Daid%

Deci primul moti pentru care era neoie de această logodnă era ca să se $tie care era neamM(ntuitorului nostru isus &ristos% Pentru că at(tea profeţii or#iseră despre asta% 'a să nu ziiudeii că n-au $tiut din ce neam este &ristos, ca să nu zicem noi, ca să nu zică nimeni, niciodată, n-a $tiut% )$a, sunt at(tea mărturii, at(tea proorociri că din neamul lui Daid%

.i at(tea cuinte, Daniil ajunge să spună eact anii p(nă la *a$terea M(ntuitorului: $aptezeci săptăm(ni de ani, în anul =JH înainte de &ristos% .aptezeci ori $apte, =JH% =JH de ani p(nă Se na$te &ristos, spune el% )dică mai clar dec(t at(t ce putea să se spună< .i altele, multe% saor#e$te despre mul durerilor, despre cum a lua 9l păcatele noastre, cum a indeca 9l pe t#olnaul $i tot necăjitul $i tot întristatul% Dar iudeii erau at(t de c(rcota$i $i tre#uiau să $tie eact )cesta este, din neamul lui Daid% Deci, ca să se $tie că 9l e din neamul lui Daid, a fost logodiMaria cu osif%

2% )l doilea moti pentru care s-a socotit important să se logodească cu osif a fost această ocrot

de care aea neoie Maica Domnului în faţa oamenilor; ocrotire de a duce cinea măgarul căpăstru prin 9gipt, de a fi cinea acolo "otdeauna, Dumnezeu lucrează în situaţii omene$ti proameni% )sta e una din tainele pe care Dumnezeu ni le descoperă prin Părinţi% 9i spun că, daDumnezeu poate lucra printr-un om, printr-un om a lucra% Dumnezeu nu se repede să facă minude dragul minunilor%

9ste o înt(mplare în Patericul egiptean în care se spune că un mare părinte du!onicesc s-a încurcla un cu(nt din Scriptură $i se între#a: Doamne, oare ce pot eu să înţeleg de aici< .i era foarcomplicat cu(ntul $i el $tia multă teologie $i a zis:



K%%%L

K/ragmentul din Pateric: Poestesc unii despre un #ătr(n oarecare că a petrecut $aptezeci săptăm(ni m(nc(nd o dată în săptăm(nă% Deci, se ruga lui Dumnezeu pentru un cu(nt din Scriptusă i-l descopere $i nu-i descoperea lui Dumnezeu% )stfel, a zis în sine: de$i am făcut at(ta ostenealîncă nimic n-am c($tigat% 8oi merge de acum la un frate $i-l oi între#a% .i dacă a înc!is c!ilir(nd să plece, a fost trimis îngerul Domnului la d(nsul, grăind: $aptezeci de săptăm(ni ai postit

nu s-a apropiat rugăciunea ta de Dumnezeu% ar c(nd te-ai smerit a ie$i la fratele tău, sunt trimis săestesc ţie cu(ntul $i acestea spun(ndu-i-le a plecat de la d(nsul%L

.i, c(nd a desc!is u$a, i s-a arătat îngerul $i i-a zis: N8ezi< )t(tea zeci de zile ai postit $i te-ai rug$i Dumnezeu nu s-a plecat să-ţi co#oare ţie înger $i să-ţi descopere% .i numai pentru smerenia astcă ai rut să mergi să-l între#i pe cel din faţă - că Dumnezeu prin oameni lucrează - imediat#ineoit Dumnezeu $i a co#or(t $i înger pentru astaG%

.i, în general, Părinţii spun că unde auziţi de un om o#i$nuit căruia dintr-o dată i se înt(mpmulţime de minuni de nu mai $tie să le drămuiască, minuni care, în general, nu se lucrează pr

oameni, cum sunt edenii, ise, arătări, tot felul de lucruri, totdeauna să te g(nde$ti că s-ar putea cea să nu fie în ordine, să fii foarte critic $i foarte atent, că s-ar putea să fie în$elare% Pentru cDumnezeu, de o#icei, lucrează prin oameni, lucrează prin împrejurări, prin situaţii% )$a cum noi, multe ori, rug(ndu-ne pentru cea, ine cinea $i îţi poate oferi acel lucru, să zicem că îi rămăseseţi-l dă ţie% .i tu nu te miri prea mult, zici că nu e mare c!estie, că îi rămăsese $i de aceea% DDumnezeu a$a lucrează0 *u face el un lucru din nimic pentru tine ca să facă o minune a#solută, lucrează prin oameni0

Deci al doilea moti pentru care l-a îngăduit Dumnezeu pe osif ca logodnic al Mariei este ca s

ajute% Să călătorească cu ea, să fie #l(nd, că poate $tiţi că părinţii n-au at(ta ră#dare c(tă au #unic9l era ca un #unic care aea ră#dare, care îngăduia, care ră#da, care înţelegea neputinţele, altfel purta, altfel $tia să poarte poara zilelor, fără să se m(nie repede, ră#d(nd mai mult, înţeleg(nd mmult, g(ndind mai mult, judec(nd mai mult înainte de a face cea% .i pe acesta l-a pus să-i focrotitor Maicii Domnului $i cu siguranţă, osif nu era oricine, dacă l-a pus Dumnezeu să focrotitor al Maicii Domnului%

?% 7n al treilea moti este că, după legea iudeilor $i după legea multor neamuri, dacă s-ar fi aflat cea are în p(ntece $i nu se $tia de la cine $i cum, nimeni n-ar fi crezut niciodată că e de la Dumnez$i ar fi lapidat-o, ar fi fost omor(tă cu pietre% Dacă nu era căsătorită $i era însărcinată, în rem

aceea era omor(tă cu pietre% .i atunci, el a fost ocrotitorul cuma $i acoperăm(ntul su# caDumnezeu a lucrat, înc(t el a înţeles, a crezut, iar Maica Domnului a putut să-+ nască pe &ristos%

Merg(nd mai departe, am putea zice că $i nouă ni se înt(mplă la fel% Sufletul totdeauna este c!ipMaicii Domnului, sufletul nostru%

3ice cinea: /ericiţi sunt s(nii de la care ai supt $i p(ntecele care te-a purtat0 .i &ristos zice: )este, dar fericiţi sunt cei care cred în cu(ntul Meu $i-l urmează pe el%



Deci face Dumnezeu o asemănare între sufletele care cred în Dumnezeu $i-+ urmează $i MaiDomnului% Deci, a$a cum e fericită Maica Domnului, a$a sunt $i cei care l urmează pe &ristos $iascultă% .i se face o asemănare, un fel de oglindă între Maica Domnului $i sufletul omenesSufletul omenesc e asemenea Maicii Domnului, adică $i el este zidit de Dumnezeu ca să Se nasacolo &ristos, ca să ină &ristos în noi, ca să Se poată odi!ni &ristos în ad(ncul inimii noastre, caîn Maica Domnului%

3iceau Părinţii: )$a cum Dumnezeu i l-a dat ca logodnic Maicii Domnului pe osif - $i, la primedere, noi ne-am între#a ce neoie aea ea de #ătr(nelul ăsta ădu, cu copii, c(nd ea era /loarneamului omenesc - a$a $i sufletul nostru are neoie de un asemenea #ătr(nel% n ce sens< 'ă egreutate, din punctul nostru de edere% 6reutăţile, ispitele, încercările, cele care, la prima edere, deterior, ar părea încercări, cum e o #oală, o încercare în familie, o neputinţă de lungă durată într-neam, cea care ar părea, la prima edere, că-ţi opre$te sufletul din eoluţie, de la cre$tere, de fasunt poeri îngăduite de Dumnezeu ca un fel de alt osif, ca noi să ne trezim cuma%

.tiţi că în faţa necazurilor, în faţa încercărilor, omul se treze$te $i-$i aduce aminte de o#(r$ia ldumnezeiască% )$a cum prin osif ni se spune din ce neam e Maica Domnului, a$a, prin necazurile

încercările $i neputinţele ieţii sau împrejurările în care ne pune Dumnezeu, prin anumiţi oamec(nd noi ne isăm în alte părţi $i în alt fel $i ne între#ăm: de ce a tre#uit noi să depindem de oamenaceia, de ce a tre#uit noi să aem părinţii ace$tia, să mă nasc în ţara asta, în generaţia asta, de ce nsuntem mai mari sau mai mici sau mai înalţi sau altcea, toate acestea sunt ni$te alţi NosifG carcuma, ne trezesc pe noi $i ne aduc aminte din ce neam suntem% Pentru că omul, lupt(ndu-se aceste ispite, străduindu-se împotria lor sau ăz(nd neputinţele care-l încearcă $i puţinătatea care o are, î$i aduce aminte că e de altă o#(r$ie, că oamenii nu sunt numai trupul ăsta, nu sunt numomul acesta care locuie$te aici, în ţara aceasta, în ora$ul acesta, ci mult mai mult de at(t% .i începomul să se trezească $i să adă că are altă o#(r$ie, că de la Dumnezeu ie$im $i la 9l ne întoarcem

întregim cercul, cum zicea părintele )rsenie% N7nii, însă, nu se mai întorcG%De la Dumnezeu ie$im $i la 9l ne întoarcem $i ne descoperim o#(r$ia% Prin neputinţele slă#iciunile $i caracteristicile pe care le aem, neamul în care ne na$tem, greutăţile pe care le purtăîn neamul acela, în ţara aceea, toate acestea cuma ne trezesc din moarte, din ne$tiinţă $i începem ne aducem aminte că noi suntem $i altcea dec(t un simplu om, că suntem fiii lui Dumnezeu mmult dec(t fiii oamenilor, că suntem zidirea lui Dumnezeu mai mult dec(t zidirea oinţei unoameni%

După aceea, un al doilea moti, ca $i la Maica Domnului, este a$a cum Ks-au r(nduitL toate acelea

să Se poată na$te M(ntuitorul, a$a toate se înt(mplă în iaţa noastră ca să Se poată na$te M(ntuitorîn sufletele noastre% .i toate necazurile $i ispitele $i puţinătăţile în care suntem a$ezaţi ne ajută să nască &ristos în noi% *u numai să ne aducem aminte din ce neam suntem, ci să Se poată na$&ristos, să-+ cerem pe Dumnezeu, să-+ rem pe Dumnezeu acolo, în inima noastră, să se facă inimnoastră din pe$teră de t(l!ari pe$teră primitoare de &ristos, iesle în care să Se nască Dumnezeu%

.i $tiţi, dacă ne ducem undea, la o discotecă, cred că n-are nimeni carte de rugăciuni sau reicoană la el, dar, dacă ă duceţi la spital, toţi au% )dică necazurile, încercările ne apropie Dumnezeu% osif acesta #ătr(n $i o#osit de zile cu care ne leagă Dumnezeu, trupul ace

#olnăicios, slă#ănog de multe ori, po(rnit spre patimi, în(rto$at, puţin, muritor, ne întoarce sp



Dumnezeu% *u numai că ne aducem aminte din ce neam suntem, ci începem să-+ dorim pDumnezeu în inima noastră, începe să Se nască în inima noastră Dumnezeu, începe, de fapt, să nască sufletul nostru cu adeărat% ncepe să fie a$a cum tre#uie să fie sufletul nostru cu adeărunit cu Dumnezeu, legat de Dumnezeu%

Dacă n-ar fi aceste încercări, aceste ispite în care Dumnezeu ne pune $i sufletele noastre cred că arfost deja ucise $i aruncate în g!eenă la udecata de )poi% )$a că au ajuns Părinţii să spună:

ispitele $i nu mai este cine să se m(ntuiască%Pentru că, la un moment dat, fiind prea multe încercări $i ispite, Părinţii din 9gipt au !otăr(t să roage să nu mai fie ispite% .i s-au rugat pentru asta $i Dumnezeu i-a ascultat $i n-au mai fost ispitci pace $i lini$te, nici o încercare, nimic, nimic, $i s-au îndepărtat toţi de Dumnezeu, au uitat de 9.i au zis: Doamne, mai #ine era c(nd erau ispitele0

'(nd era o ispită, te luptai cu ea, te osteneai, l rugai pe Dumnezeu ziua $i noaptea, nu te lăsai de 9stăteai agăţat ca ciucurul de !aină $i ziceai NDoamne, nu mă lăsa0 *u mă lăsa0N .i ziceau că acum nu se or mai ruga să nu mai fie ispite, ci or zice: NDă-ne ispite, dar dă-ne $i putere să

#iruim neîncetat%N

.i a$a s-au rugat% .i a rămas de atunci cu(ntul ăsta: a ispita $i nu mai este cine să se m(ntuiască%

)$a $i aici: dacă nu or mai fi aceste încercări, pe care noi, de cele mai multe, ori, le #lestemămsocotim iaţa noastră un co$mar $i de ce suntem a$a $i de ce suferim $i altul nu suferă $i tot timpne supărăm pe acest osif al ieţii noastre, dacă n-ar fi aceste încercări, s-ar putea să zicem $i noi acei Părinţi: dacă n-ar fi ispită, n-ar fi cine să se m(ntuiască, adică nu ne-am mai m(ntui, nu ne-amai apropia de Dumnezeu%

Dumnezeu să ne ajute, să ne întărească0G

IPS 2eofan+ mitropolitul Moldovei - Predică ?n Duminica dinaintea Naşterii Domnului la

>i!erica Sfânta Mahramă a Domnului şi Sfinţii Martiri >râncoveni Iaşi 6/).7 - Suntem caMana!e !au ca Bo,oam+ ca magii şi pă!torii !au ca IrodF



Nu#iţi fraţi preoţi, iu#iţi credincio$i, suntem, cu mila Domnului, la două zile de săr#ătoarea cmare a *a$terii Domnului &ristos% Duminica de astăzi, în calendarul 1isericii noastre, este numDuminica de dinaintea *a$terii Domnului% .i E pentru că numele acestei Duminici a$ezată calendar să corespundă cu tot ce se înt(mplă în această zi, din punct de edere liturgic, în 1iseriDomnului E 1iserica a r(nduit, printre alte lucruri necesare în ederea su#linierii a$a cum se cuina pregătirii noastre pentru Sf(ntul Praznic, să se rostească acum, la începutul Dumnezeie$+iturg!ii, cuinte din Sf(nta Scriptură prin intermediul cărora cre$tinul, aflat la Dumnezeias+iturg!ie, să con$tientizeze $i mai mult importanţa momentului care se apropie $i anume *a$terDomnului în pe$tera din 1etleem, prin #unăoinţa "atălui 'eresc $i adum#rirea Preasf(ntului Du!

'ele două tete din Scriptură, pe de o parte cap% >> din 9pistola Sf(ntului Pael către 9rei, iar de altă parte primul capitol din 9ang!elia după Matei, aceste două tete au fost alese de 1iseripentru ca omul, ascult(ndu-le, să mediteze la taina ieţii sale, taina în ad(ncime $i în adeăr legade praznicul *a$terii Domnului &ristos%

n cu(ntul Sf(ntului )postol Pael ni s-a mărturisit taina credinţei, taina care a îm#răcat e$m(ntsău de lumină pe cele mai #ineplăcute fiinţe umane trăitoare pe acest păm(nt p(nă la enirDomnului &ristos% Sf(ntul Pael mărturise$te despre taina credinţei care i-a legat pe #ineplăcu'erului de Dumnezeu $i de$i ieţuitori pe acest păm(nt, prin credinţa ei au do#(ndit $i toate ce

frumoase $i înălţătoare în această lume, au do#(ndit $i taina mpărăţiei 'erurilor% Prin credinţă ei atins în năzuinţa lor către Dumnezeu, a$tept(nd co#or(rea +ui pe păm(nt ca oamenii să cunoască adeărat calea care duce către Dumnezeu%

n cel de-al doilea tet, cap% > din 9ang!elia după Matei, ni se relatează eenimentul *a$teDomnului% Dar înainte de această relatare, care a fi reluată în zilele următoare $i în special în zi*a$terii Domnului, înainte de relatarea, zic, a eenimentului petrecut în pe$tera din 1etleem, Sf(n9ang!elist Matei ne în$iră neamurile de la )raam p(nă la #ătr(nul osif, logodnicul Marieneamuri din poporul ales care, fiecare la r(ndul său $i în r(ndul cetei sale $i după purtarea de grijălui Dumnezeu, au a$teptat, s-au pregătit ei în$i$i $i au pregătit pe alţii E prin misiunea pe care a



ată, din cele patrusprezece c(te trei neamuri menţionate aici $i c!ipuri de oameni, am ales do$ase% .ase c!ipuri în care ne putem $i noi regăsi, iu#iţi credincio$i, $i dacă eţi aea răgaz, eţi putsă ă apropiaţi în meditaţie, inspirată din Scriptură $i spre celelalte c!ipuri $i eţi edea oamecuraţi care s-au apropiat de Dumnezeu sau oameni rătăciţi p(nă la o reme sau rătăciţi p(nă sf(r$itul ieţii lor, pentru a afla spre cine să ă îndreptăţi, ca inspiraţie, g(ndul $i de ce c!ipuri situaţii în iaţă să ă feriţi%

ntre#area pe care ne-o punem: noi, cei de faţă, cei asemenea nouă din alte paro!ii $i #iserici sau ccare ne înt(lnim toată ziua, din ce categorie facem parte<

Suntem ca Manase E păcătos, dar se îndreaptă spre Dumnezeu cu pocăinţă sau ca o#oam E castăm în permanent în noroiul păcatelor noastre< Suntem noi precum magii $i păstorii care îndreaptă spre &ristos sau se regăse$te Kîn noiL rod E cel ucigător de prunci $i de irtuţi $i prigonitde Dumnezeu $i de faptă #ună<

Suntem noi doritori să locuim, mai #ine zis să clădim cetatea cea cu temelii puternice, despre ca

aminte$te dumnezeiescul )postol Pael în lectura de astăzi, în 9pistola către 9rei sau am dăr(mprin păcatele noastre, cetatea cea cu temelii puternice zidită la #otez $i am transformat-o într-1a#ilon, într-un iarmaroc, în care totul este agitaţie, păcat, păg(nătate<

Mai sunt Kc(teaL zile p(nă la *a$terea Domnului% Să aem curajul, determinarea, oinţa, dar smerenia, în aceste două zile, medit(nd la taina petrecută în 1etleem $i la taina propriei noastieţi, să înţelegem că #ogaţii ca magii sau săraci precum păstorii, dacă dorim să aem sufletul plde lumină, de rost în iaţă, de #ucurie du!onicească, se cuine să ne îm#răcăm !aina pelerinucare l caută pe &ristos $i i aduce +ui c(ntare sf(ntă E precum păstorii, sau dar de smirnă, aur

tăm(ie E precum magii% 'ăci, făc(nd aceasta, îngerii 'erului or găsi loc în sufletul nostru, care fie pregătit E c(t poate omul să fie pregătit sau să tindă spre această pregătire E pentru a-+ înt(lni pDomnul &ristos%

Sf(nta $i dumnezeiasca +iturg!ie, în interiorul căreia ne aflăm acum, înspre miezul, inima $i sufletcăreia ne îndreptăm în momentele care urmează, nu este altcea dec(t un drum spre 1etleem% Săparcurgem a$a cum se cuine $i să aem #ucuria înt(lnirii cu Domnul $i astăzi $i m(ine $i-n eci eci0 )min0G

Părintele %on!tantin %oman de!pre genealogia după trup a Mântuitorului



HB# Bădule!cu= !ărinte profesor Constantin Coman, înainte de Crăciun avem ca fragmeevang.elic, 7ntre0 capitolul 7nt8i din Evan0elia de la Matei, care ne oferă !irul 7nainta!ilor lHristos, pe linie omenească, 7ncep8nd cu Avraam. Este un #ir lung de AH de neamuri, multe numunele mai cunoscute, altele mai puţin cunoscute, dar despre toate se vor"e#te în ec.iul 6estamenîn diferite împrejurări reau să vă între" ce merit au aceste persona?e, care fac parte din anumita 0enealo0ie a M8ntuitorului Hristos> Au vreun merit personal sau doar calitatea că s-anăscut 7n acest neam>

Pr# %oman= *u au nici un fel de merit% Sau, mă rog, or fi aut unii $i merite, dar nu pentmeritele lor sunt pomeniţi aici, ci pur $i simplu pentru că fac parte din ar#orele genealogic M(ntuitorului &ristos% Dacă meritele ar fi fost criteriul genealogiei lui &ristos, nu ar fi apărnumele unor personaje negatie, c!iar rău famate, cum sunt femei desfr(nate, adulterine sau femde alt neam% Pe de altă parte sunt $i regi, personaje importante, incluse aici pentru că sunt înaintapărinţii $i strămo$ii pe linie omenească ai M(ntuitorului &ristos% Inten"ia declarată a )f8ntulEvan0elist Matei este să confirme, prin această 0enealo0ie, că Hristos a fost om cu adevărat, c)-a născut dintr-un neam anume, dintr-o familie anume. Pentru a se confirma acest lucru esdat !irul 0enealo0ic, care urcă p8nă la Avraam, !i care trece si0ur !i prin David !i prin Iud

despre care voresc profe"iile veci-testamentare referitoare la Mesia. )e confirmă implicprofe"iile mesianice ale Geciului &estament

B Bădule!cu= /ântuitorul 'ristos vine dintr-un neam care are #i drepţi #i păcăto#i, vine în aceaslume, de fapt, care are nevoie de El Lumea are #i oameni "uni #i oameni răi, dintotdeauna a foa#a 'ristos Dumnezeu nu se jenează de această lume care nu-L ascultă (cesta este marele mistal &a#terii Domnului Dar vreau să vă între", părinte profesor, aţi spus că e?istă #i personajneiudaice în genealogia Domnului )ă tra0em conclu+ia că, de fapt, 7n 0enealo0ia M8ntuitorulse 7nscrie nu numai un neam, adică El are 7nainta!i din toate neamurile>



Pr# %oman= =entru iudei avea să fie o mare, ineFplicailă !i neplăcută surpri+ă, faptul dedescoperi 7n arorele 0enealo0ic a lui Mesia repre+entan"i ai altor neamuri !i, mai mult decat8t, persona?e condamnaile din punct de vedere moral Pot fi multe motiele pentru caDumnezeu îngăduie insinuarea acestor eroi negatii în genealogia celui mai important personaj dde poporul ales, Mesia% nainte de orice, aceasta are menirea de a confirma asumarea de către $ilui Dumne+eu prin 7ntruparea firii umane reale, a făpturii 7n starea ei concretă, care include mod oli0atoriu căderea !i păcatul De altfel, aceasta este ra"iunea 7nsă!i a 7ntrupării, elierar

omului din roia păcatului !i a mor"ii.ntre motie se numără, cu siguranţă, sancţionarea cea mai dură a trufiei poporului ales AFspul"era îngâmfarea iudeilor0N, comentează Sf% oan 6ură de )urB, dar $i a infidelităţilor repetaale acestui popor în relaţia cu Dumnezeul său% maginea $i poziţia priilegiată, în care inestise atde mult poporul ales, sunt rău $ifonate prin aceste nea$teptate descoperiri%

Este !i o lec"ie 7n lima? dumne+eiesc, ce anticipea+ă cutremurătoarea lec"ie a răsti0nirii $iullui Dumne+eu de către acela!i popor ales. Dumne+eu recuperea+ă po+itiv cele mai mari căderi apoporului )ău. ncestul lui uda, adulterul regelui Daid E personaje grele în genealogie E de

semne ale desc!iderii uniersale a iconomiei dumnezeie$ti $i porţi de intrare a neamurilor genealogia /iului lui Dumnezeu%

Sfântul Ioan 0ură de ur ne dă cea mai frumoasă erminie: J-Ce faci omule> 7mi vore!ti istoria unei 7mpreunări nele0iuite> se referă la Iuda !i &amara - ;i ce-i cu asta> Dacă a! fa0enealo0ia unui om vestit, de ună seamă că a! trece su tăcere astfel de strămo!i. Dar c8nd f0enealo0ia lui Dumne+eu 7ntrupat, treuie nu numai să n-o ascund, ci s-o spun 7n au+ul tuturospre a arăta puterea lui Dumne+eu !i purtarea )a de 0ri?ă. Că pentru asta a venit Hristos ppăm8nt, nu ca să fu0ă de ocările noastre, ci ca să le nimicească. După cum nu ne minunăm că

murit, ci pentru că a fost răsti0nit Q de!i răsti0nirea era o ocară. Dar cu c8t a fost mai de ocarcu at8t :-a arătat mai iuitor de oameni. &ot a!a treuie să spunem !i despre na!terea :ui. (este drept să ne minunăm numai că a luat trup !i )-a făcut om, ci că a voit să aiă astfel neamuri, că nu I-a fost ru!ine de păcatele noastre. Kmilii la Matei, pag% ?JL

Sf(ntul 9ang!elist Matei preia, în lectura proprie, acest aspect inedit al genealogiei $i-l pune eidenţă, pentru faptul că-i slujea cum nu se putea mai #ine o#iectielor 9ang!eliei samustrarea propriului popor pentru in0ratitudinea !i orirea de care dăduse dovadă,pe de o part!i sanc"ionarea eFclusivismului iudaic, prin desciderea universală a Evan0eliei, pe de alparte.

) se reţine, în plus, faptul că nu pomene$te nici o altă femeie, dec(t pe cele care punctează aceaspect: pe &amara, care na$te pe /ares $i 3ara din legătura incestuoasă cu socrul ei, uda; p*atsea, femeia adulterină, soţia lui 7rie !eteul, care-i na$te lui Daid pe Solomon; pe adesfr(nata $i pe ut moa#iteancă% )ceastă desc!idere uniersală punctată în genealogie, edezoltată apoi de Sf(ntul Matei, dar mai ales de Sf(ntul 9ang!elist +uca, în cea de-a tre9ang!elie% 9l însu$i de neam grec, păg(n a$adar, +uca adresează 9ang!elia sa celorlalte neamu.i +uca face o genealogie Acap% ?B, genealogia lui, însă, nu a merge numai p(nă la )raam, ci p(la )dam, care este părintele tuturor neamurilor%



B Bădule!cu= i are o privire retrospectivă

Pr# %oman= '!iar $i genealogia, pe care Sf(ntul 9ang!elist Matei o face p(nă la )raam, esrecuperată în erminia Sf(ntului )postol Pael, în dimensiunea ei uniersală, prin interpretarcare 7l consideră pe Avraam părinte nu numai al iudeilor, ci al tuturor celor credincio!i. )raam

primit mo$tenirea nu pentru lege, ci pentru faptul că a fost credincios, +-a crezut pe Dumnezeu, sîncredinţat atunci c(nd a fost c!emat din păm(ntul părinţilor săi, atunci c(nd a primit făgăduinţă soţia sa (rstnică îi a na$te un fiu, atunci c(nd a fost solicitat să-$i sacrifice propriul $i unicul fipe saac Credin"a 7l face pe Avraam părinte al tuturor celor credincio!i, al poporului celcredincio!i. Dacă ar fi să se împartă lumea în două, atunci am aea de o parte poporul lDumnezeu, adică poporul celor credincio$i în Dumnezeu, $i poporul necredincio$il)$adar, poporul ales este, în cele din urmă, poporul format din cei credincio#i De aceea (vraaeste, în erminia +fântului !avel, #i apoi în erminia ulterioară a isericii, părintele celor care crepărintele tuturor credincio#ilor Aom% =,>2B%B Bădule!cu= (#adar, o ale0ere nu neapărat de s8n0e, ci de du. !ărinte profesor, te?tevang.elic din duminica dinaintea &a#terii Domnului, ne aminte#te cum s-a întâmplat na#terea l'ristos 3osif este înspăimântat de vestea că 2ecioară /aria, pe care el o avea în grijă, clogodnica lui, poartă în pântece un fiu Hristos Dumne+eu ale0e să vină 7n lumea noastră,oamenilor, 7ntr-un mod neconven"ional. Este vor"a despre o fecioară care era logodită, nu ecăsătorită !uţin #ocant modul acesta pentru mentalitatea omenească0 De ce face Dumnezeu acegest scandalos

Pr# %oman: Sunt multe raţiuni, dintre care cele mai multe de nepătruns cu mintea omenească, dmoment ce ţin de oia $i planul lui Dumnezeu0 'e $tim sigur din istorie este că Dumne+

pre7nt8mpină de fiecare dată tendin"a omului de a asoluti+a lucrurile, situa"iile ce "in de lumcreată, pentru ca nu cumva, asoluti+8nd lucrurile lume!ti !i păm8nte!ti, să le confunde crealitatea ultimă !i să se a!e+e 7ntr-o suficientă de sine care-l eFclude pe Dumne+eu dcalcule. Maniera în care, uneori, sunt eceptate, eludate sau suspendate instituţiile umaconsacrate, legile care funcţionează în lume, c!iar $i cele date de Dumnezeu nsu$i, tine această pedagogie dumnezeiască

)in0ura realitate asolută este Dumne+eu, lumea creată este relativă, contin0entă, dependentăomul treuie să evite ispita !i amă0irea suficien"ei acestei lumi !i a sa. )ceastă amăgire es



întreţinută de a#solutizarea #inelui lumesc, a instituţiilor $i a conenţiilor omene$ti #une, îndatinanstituţia familiei este o astfel de instituţie, pe care, iată, Dumnezeu o eceptează%

)ltă raţiune, cea mai importantă, de fapt, din cele pe care le putem noi pătrunde, ar fi aceea conforcăreia, zămislirea $i na$terea /iului lui Dumnezeu nsu$i, nu se putea desfă$ura în c!ip natural% 9se înt(mplă într-un c!ip ecepţional, minunat% /amilia este cadrul în care se zămislesc $i se nacopii în c!ip natural% (a!terea din fecioară+ lucru asupra căruia insistă aproape eclusi Sf(nt

9ang!elist Matei, confirmă acest mod minunat, dincolo de 0rani"ele firii, 7n care se +ămisle!te se na!te $iul lui Dumne+eu.

Sfântul Ioan 0ură de ur, coment(nd, îndeamnă stăruitor pe cititor să nu iscodească mai mult mintea: J(u mer0e mai departe cu iscoditulB (u căuta mai mult dec8t spun cuvinteevan0elistuluiB (u te 7ntrea cum a lucrat Duul cel )f8nt aceasta +ămislire d$ecioarăB Dacă nu ne putem eFplica cipul 7n care se plăsmuie!te copilul c8nd se na!te 7n cfiresc, cum putem să ne eFplicăm, o na!tere săv8r!ită prin minunea )f8ntului Du>K (Aran0elul, nici Matei n-au putut să spună ceva mai mult, ci doar că )-a născut de la Du)f8nt. Dar cum de la Duul )f8nt !i 7n ce cip, nici unul din ei nu ne-a eFplicat. (ici nu era cputin"ă. K milii la Matei, pag% CHL

Proorociile ec!i-testamentare or#esc $i ele despre na$terea din fecioară a lui Mesia#F Iat$ecioara va avea 7n p8ntece !i va na!te $iu !i vor cema numele :ui Emanuel, care se t8lcuie!tCu noi este Dumne+eu.G AMatei >,2?B

=rin urmare, eFistă o iconomie dumne+eiască diacronică, care face ca lucrurile să fie 7ntr

oarecare consecven"ă Proorociile $i făgăduinţele, timpul făgăduinţelor, pe de o parte, consececu timpul împlinirilor, pe de altă parte% =roorocul Isaia prooroce!te că Mesia )e va na!te dfecioară !i iată că )e na!te din fecioară. :ucrul acesta este esen"ial pentru calitatea umanăM8ntuitorului Hristos, că )e na!te nu din concupiscen"ă, nu prin +ămislire naturală, ci se na!pe cale supranaturală, tainică, misterioasă, cum ne spune Sf(ntul 9ang!elist Matei, prin zămislde la Du!ul Sf(nt% 9l nu ne dă prea multe amănunte despre na$tere $i nici despre zămislire% Mmulte amănunte ne dă Sf(ntul 9ang!elist +uca, $i despre una, relat(nd eenimentul 1unăestirii,despre cealalta cu păstorii, cu îngerii% 9l rea să spună un singur lucru, anume că tot ceea ce înt(mplă la *a$terea lui &ristos este de la Dumnezeu% %ămislirea !i na!terea se desfă!oară suimediata !i nemi?locita interven"ie dumne+eiască. De aceea este pre+ent !i amintit Duul )f8n



de aceea este pre+ent !i 7n0erul care 0estionea+ă asolut totul. I se arătă lui Iosif, 7ncredin"ea+ă, ca nu cumva să facă 0esturi necu0etateK

B# Bădule!cu= !ărinte profesor Coman, mai sunt c8teva +ile p8nă la Crăciun, cum ar fi ine fie petrecute aceste +ile>

Pr# %oman= Pe l(ngă ceea ce $tie aproape toată lumea, priitor la înt(mpinarea marii săr#ători

*a$terii Domnului nostru, a! recomanda oarecare recule0ere, tre+vie, Jvenire 7n sine, a!e+arlini!te, lucruri ce se pot o"ine prin articularea voin"ei, prin mai mult sau mai pu"in post, prspovedanie, prin participare la slu?ele *isericii, prin recuperarea păcii !i 7mpăcării 7n rela"iide familie, 7n rela"iile cu prietenii, cu veciniiKDincolo de toate aceste lucruri, a$ adresa ascultătorilor dumneaoastră, conaţionalilor no$tg(ndul să medite+e un pic mai ad8nc cu astfel de prile?uri. 9ste o săr#ătoare foarte mare, înt(lnim unii cu alţii, ne facem #ucurii, ne facem daruri unii altora% "oată lumea marc!easăr#ătoarea% 9ste o participare generală la săr#ătoare, de$i, în grade diferite de intensitate $i moduri diferite% "oţi suntem cuprin$i de săr#ătoare0 Dar ne 7ntreăm de ce este o sărătoare atde mare, totu!i> nde este temeiul aten"iei 0enerale care 7ncon?oară această sărătoare> De

este cuprinsă lumea 7ntrea0ă de această sărătoare> "emeiul este într-un fapt esenţial, este faptul *a$terii /iului lui Dumnezeu, este în faptul întrupării lui Dumnezeu nsu$i% &emeiul este faptul că eFistă un Dumne+eu, eFistă un Dumne+eu care a făcut pentru oameni demersuesen"iale, pentru ca să eFistăm noi oamenii !i pentru ca să ne i+ăvim de propriile noastre cădentre aceste demersuri este !i cel de a trimite 7n lume pe unicul )ău $iu. ;tiu că aceste cuvintulură un pic lini!tea amenii s-au o#i$nuit să transforme totul într-un prilej de relaare, #ucurie grosieră, u$uratică, friolă uneori

Iravitatea #i adâncimea evenimentului săr"ătorit ne c.eamă la mai multă so"rietate #i la m

multă adâncire în rosturile e?istenţei (e plac colindele, ne plac oiceiurile, ne plac felicitările Crăciun, spectacoleleK &oate acestea nu ar avea, totu!i, nici un sens !i nici un temei, dacă nu eFista realitatea (a!terii lui Hristos Dacă &ristos S-a născut cu adeărat E $i S-a născut adeărat, altfel nu ar fi eistat o tradiţie de două mii de ani at(t de #ogată, at(t de consecentă $i ade răsp(ndită-, treuie să ne 7ntreăm cine este Hristos !i ce raportare treuie să avem noi fa"ă dElB Altfel, dacă nu ne 7ntreăm, răm8nem 7ntr-o +onă superficială, 7ntr-o +onă de suprafa"ă, care vom !i trăi.

ndemn, a$adar, să luăm seama la temeiul lucrurilor, la sensul lor ad(nc% Să ne între#ăm de ce înt(mplă ele, de ce este Crăciun, de ce este !a#ti, ce se întâmplă duminică, etc0 'ultura noastră e

una care consumă realităţile eterioare, fără să se mai intereseze de sensul acestor realităţi%

B Bădule!cu= =entru a a?un0e la acel ad8nc, despre care vori"i părinte profesor, ne a?ulectura> Ce recomanda"i 7n sensul acesta>

Pr# %oman: )$ putea recomanda multe, pentru că eistă o literatură etraordinar de #ogateologică $i du!onicească%

(r putea cineva să citească, cu mai multă atenţie zilele acestea, Evang.elia după Luca sa Evang.elia după /atei, ca să-#i împrospăteze istoria despre 'ristos



(r putea, dacă este mai stăruitor, să citească din Comentariul său 4miliile )f8ntul Ioa@ură De Aur la Evan0elia după Matei , care, de#i scrisă în secolul al 3-lea, este o cara"solut mo"ilizatoare

(# putea să recomand, pentru că am foarte proaspătă în minte, cartea intitulată Adamunde e!ti> , pu"licată de Editura izantină $ carte despre păcat #i despre pocăinţă, scrie?traordinar de accesi"il omului contemporan, care se adresează con#tiinţei de sineomului

(# recomanda toate cărţile semnate de părinţii no#tri du.ovnice#ti, !ărintele Cleop !ărintele !aisie, !ărintele +ofian, !ărintele (rsenie, !ărintele 6eofil, ca #i părinţii greatoniţi4 I.eron 3osif, !ărintele !aisie, !ărintele !orfirie) , care consemnează mărturcontemporane ale unor oameni, care au trăit o viaţă înc.inată e?clusiv lui Dumnezeu #i a

făcut personal e?perienţa unirii cu Dumnezeu

Ar afla din ele de ce ace!ti oamenii s-au lepădat de ofertele acestei lumi, pentru a trăi 7nc7ntr-o mănăstire !i ce ucurie au avut !i cum !i-au 7mplinit ei sensul eFisten"ei trăind 7ntr-o cil!i lepăd8ndu-se de toate ucuriile acestei lumi. (-ar fi putut să-!i 7ntemeie+e un astfel de demerdacă n-ar fi trăit !i n-ar fi sim"it că la celălalt capăt eFistă o cemare !i o 7mplinire reală 7raportarea !i 7n rela"ia lor cu Dumne+eul cel adevărat.

"oate aceste cărţi dau mărturie despre faptul că Dumne+eu nu este numai o idee, nu este doarrealitate distan"ă, cu care ne vom 7nt8lni c8nd vom muri, ci este un persona? viu, Wo =ersoanvieX, cu care putem intra acum 7n le0ătură, de la care putem eneficia de multe daruduovnice!ti cum spunem, care ne umplu sufletul, care ne a!ea+ă 7ntr-o lini!te reală, 7ntr-o pacreală cu noi 7n!ine !i cu oamenii din ?urul nostru, 7ntr-o ucurie profundăKG

din9 =r. Constantin Coman, Dreptatea lui Dumne+eu !i dreptatea oamenilor, Editu

*i+antină, *ucure!ti, 2616



IPS Irineu Pop->i!triţeanul - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului

Dreptmăritori cre$tini, astăzi este Duminica dinaintea *a$terii Domnului, în care s-a r(nduit Sf(nta noastră 1iserică citirea unei liste lungi a strămo$ilor după trup ai lui &ristos, ai lui F)dam cde pe urmăG A 'or% >C, =CB% Se nume$te Fcartea neamului lui isus &ristosG, adică a seminţiei dcare S-a născut /iul lui Dumnezeu ca m $i M(ntuitor al oamenilor%

)ceastă FcarteG se cite$te înainte de 'răciun pentru a arăta că Domnul este o Persoană reală, născupe păm(nt pentru noi% Pe de altă parte, tetul eang!elic ne încredinţează că precum cele prezidespre Mesia s-au realizat la Fplinirea remiiG, tot a$a toate făgăduinţele lui Dumnezeu se împlini, cu eactitate, la remea potriită%

u#iţi credincio$i, at(t în 9ang!elia după Matei Acap% >B, c(t $i în 9ang!elia după +uca Acap% apare Fcartea neamului lui isusG sau genealogia M(ntuitorului% Sunt prezentate numele strămo$ildupă trup ai lui &ristos, =2 la număr, grupate în trei perioade, fiecare cu c(te paisprezece nume%



Prima serie, de la )raam p(nă la proorocul Daid, epoca de formare a poporului ereu; a doua, dla Daid p(nă la strămutarea ereilor în 1a#ilon, epoca măririi $i apoi a decăderii acestui popor; ia treia, de la ro#ia #a#iloniană p(nă la &ristos, perioada a$teptării lui Mesia%

Prin această genealogie, Sf(nta Scriptură rea să ne doedească faptul că ăscumpărătorul omeniaparţine istoriei, fiindcă a aut strămo$i, pe )raam, saac $i aco#, pe Daid, Solomon, 3oro#a#eosif $i alţii% )lături de #ăr#aţii erei, apar $i unele femei străine ca a!a# cananeeanca,

moa#iteanca $i 1et$e#a !eteeanca% Deci, M(ntuitorul aparţine unei familii de popoare semiticorientale, ca 7nul 'are prin na$terea Sa a întemeia 1iserica în care sunt c!emate să intre toapopoarele lumii spre a se #ucura de roadele operei m(ntuitoare%

'el întrupat $i născut pe păm(nt nu este un om ca toţi oamenii $i nu este un geniu ca toţi ceilaîntemeietori de religii sau un Fîn$elătorG, cum +-au numit iudeii din remea Sa% Despre 9l or#esc profeţii 8ec!iului "estament, care au fost iluminaţi de Du!ul Sf(nt% 'u multe eacuînainte ca /iul lui Dumnezeu să Se nască, ei anunţă zămislirea +ui A/ac% ?, >CB, timpul enirii +A/ac% =J, >H; Dn% J, 2CB, locul na$terii +ui, 1etleemul AMi!% C, >B% 9i prezic că Se a na$te dneamul lui Daid APs% @@, ?; er% 2?, CB $i că Se a numi *azarinean Aud% >?, CB% Se prooroce$te

a fi mijlocitorul unui *ou +egăm(nt As% =2, 5B $i piatra ung!iulară a 1isericii APs% >>I, 22B%

De asemenea, se spune că a fi respins, prigonit, a intra în erusalim, a fi (ndut cu ?H de argina fi răstignit, adăpat cu oţet $i fiere, a muri $i a fi îngropat, iar după aceea a înia $i Se a înăde-a dreapta "atălui Aezi: Ps% 2>, >-@; 2?, I; 5@, 2C; >HJ, >; s% CH, 5; C?, J->2; 3a% J, J; >>, >2; >?$%a%B%

'(nd a sosit Fplinirea remiiG A6al% =, =B, adică atunci c(nd toate făgăduinţele Dumnezeie$ti s-împlinit, Domnul S-a întrupat, a$a cum a fost prezis% 9l S-a născut dintr-o fecioară, cum spun

saia AI, >=B, în cetatea 1etleem, cum spunea Mi!eia AC, >B%'(nd a început predica în sinagoga din *azaret, a citit un tet profetic din cartea lui saia A5>, >-2FDu!ul Domnului peste Mine, pentru că M-a uns să #ineestesc săracilor, M-a trimis să indec cei cu inima zdro#ită, să propoăduiesc ro#ilor dezro#irea $i or#ilor ederea, să slo#ozesc pe capăsaţi, să estesc anul milei DomnuluiG% După ce a citit acest tet, isus a înc!is cartea $i a ztuturor celor din sinagogă: F)stăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urec!ile oastreG A+c% =, >5-2>

Despre )postolul /ilip citim că a spus lui *atanael: F+-am aflat pe )cela despre 'are a scris Moiîn +ege $i proorocii, pe isusG An% >, =CB% /emeia samarineancă a zis lui isus: F.tim că a e

Mesia 'are Se c!eamă &ristos0G, iar Domnul i-a răspuns: F9u sunt, 'el 'are or#esc cu tineG An% 2C-25B%

Deci, tot ce s-a spus, cu o mie de ani, opt sute de ani, cinci sute de ani înainte, s-a împlinit, Persoana istorică a *azarineanului% 'el 'e a plecat cerurile $i S-a co#or(t printre oameni esF&ristosul, /iul lui Dumnezeu 'elui iuG, cum +-a mărturisit Sf(ntul )postol Petru AMt% >5, >5După pogor(rea Sf(ntului Du!, trimis în lume de /iul lui Dumnezeu 'el înălţat la cer, Sf(ntul oa spune: F'eea ce am ăzut cu oc!ii no$tri, ceea ce am priit $i ceea ce m(inile noastre au pipăitaceea ă estimG A n% >, >-?B%



Domnul a fost un m real, întru toate asemenea nouă afară de păcat A9r% =, >CB% 9l a pl(ns $i S#ucurat, a flăm(nzit $i a însetat% De aici se ede că întruparea +ui n-a fost în$elăciune $i Pruncnăscut în 1etleem n-a fost o înc!ipuire, ci m adeărat fără să înceteze a fi F+umină din +umină Dumnezeu adeărat din Dumnezeu adeăratG, a$a cum l recunoa$tem $i mărturisim noi cre$tinii 1iserica Sa% 'el 'are Se na$te din /ecioara Maria este născut din "atăl mai înainte de eci%

'ondacul 'răciunului arată că Fpentru noi S-a născut Prunc t(năr, Dumnezeu 'el mai înainte

eciG% După cu(ntul Sf(ntului )postol Pael, &ristos Feste )cela$i, ieri, astăzi $i în eacG A9r% >@B% Din slăile cere$ti S-a co#or(t la noi ca să risipească întunericul #lestemului, al păcatului $i morţii%

ntr-un frumos colind rom(nesc, se spune: F)stăzi S-a născut^'el făr denceput,^'um au spproorociiG% Deci, Dumnezeu 'el necuprins de timp $i spaţiu Se face m% se cunosc strămo$ii care astăzi, în această Duminică, îi pomenim% F'artea neamuluiG sau genealogia lui isus ne arată /iul lui Dumnezeu S-a făcut m adeărat% 8edem neamul Său, pe strămo$ul Daid $i pe /ecioaMaria%

Deci, &ristos n-a fost o fantomă a istoriei, ci o personalitate istorică de mărime unică% 9l spune claF'el ce M-a ăzut pe Mine a ăzut pe "atăl; 9u $i "atăl Meu una suntemG An% >=, J; >H, ?HB%

)t(t de mare este eenimentul din 1etleem, numit de Sf(ntul oan Damasc!in Funicul nou susoareG, înc(t acesta a sc!im#at cursul istoriei, că istoria însă$i se orientează $i se calculează dupziua *a$terii Domnului% Mesia este Domnul istoriei, pururea prezent în iaţa noastră% 9l este prezeîn Dumnezeiasca 9u!aristie, unde ni Se oferă spre iertarea păcatelor $i spre iaţa de eci%+a sf(r$itul eacurilor, a eni pe norii cerului să judece ii $i morţii, împlinindu-se Scriptura cazice: F8or prii la )cela pe 'are +-au împunsG An% >J, ?IB% Dar, p(nă atunci, ne #ucurăm că trăim

călătorim în istorie cu Mesia $i ăscumpărătorul nostru% *e #ucurăm, de asemenea, că la fieca'răciun putem să ne eprimăm recuno$tinţa faţă de )cela 'are, Fcum e ro#ul, S-a smerit $i pe nne-a m(ntuitG%

u#iţii mei, postul 'răciunului înc!ipuie postul de patruzeci de zile al lui Moise, ţinut pe MunteSinai ca să se înrednicească a-+ edea pe Dumnezeul Saaot $i a primi "a#lele +egii cu cele zecporunci, Fscrise cu degetul lui DumnezeuG Ae$% ?>, >@B% )cum, c(nd postul s-a apropiat de sf(r$itDomnul Fine iară$iG să ne aducă nouă cuintele 9ang!eliei $i #inecu(ntările mpărăţiei, tre#usă dăm loc de găzduire $i de na$tere lui &ristos, în casele noastre cre$tine$ti $i în cămara tainicăsufletelor noastre%

're$tinul are datoria morală să prăznuiască *a$terea lui &ristos $i celelalte săr#ători sfinte, rugăciune $i înfr(nare, cu facere de #ine $i cu lacrimi de pocăinţă pentru păcate% Să-+ slăim pM(ntuitorul, nu cu petreceri păg(ne$ti, jocuri, #eţii $i îm#ui#area p(ntecelui, ci c(nt(nd frumoasecolinde, a$a cum au făcut $i strămo$ii no$tri, iu#itori de +ege $i de datini% n acest fel, om simasemenea păstorilor $i magilor, farmecul adeăratului 'răciun, pe care doresc să-l petreceţi cu pa$i cu #el$ug de daruri cere$ti% )min%



PS Se,a!tian+ epi!copul Slatinei de!pre vindecarea ar,orelui genealogic

NDreptmăritori cre$tini, pentru două motie cred că au socotit Sfinţii Părinţi că este #ine ca astăînainte de 'răciun, să fie su#liniată umanitatea M8ntuitorului Iisus Hristos.

nt(i, spune Sf(ntul )postol Pael: ntr-adevăr, nu a luat firea 7n0erilor, ci săm8n"a lui Avraam

luat A9r% 2, >5B, arăt(nd astfel că Mesia Hristos nu a fost 7n0er după cum 7n mod 0re!it credeaunii, dar nici numai Dumne+eu, după cum, la fel de 0re!it, au cre+ut al"ii.

• &u a voit Dumnezeu să mântuiască lumea printr-un înger, căruia foarte lesne i-ar fi put porunci să se supună, cu firea sa nematerială, tuturor suferinţelor pe care viaţa aceas pământească 3 Le-a rezervat /ântuitorului întrupat

• (u a voit, de asemenea, să m8ntuiască lumea nici prin $iul doar ca Dumne+eu, ci a dorca Acesta să ia asupra )a firea cea omenească, adică să )e 7ntrupe+e.



9ang!elia de astăzi ne atrage atenţia, a$adar, că Iisus Hristos a fost nu numai Dumne+eu, ci 4m. .i pentru aceasta ne arată concret care sunt strămo$ii Săi: că proine din neamul lui )raasaac, aco, Daid, Solomon $i ceilalţi, de trei ori c(te patrusprezece neamuri% De ce at(tea< =entcă patruspre+ece 7nseamnă de două ori !apte, iar !apte este număr sf8nt este simolul sfin"enie.i S-a născut isus &ristos pe acest păm(nt atunci c(nd de trei ori c(te patrusprezece neamuri F plinit vremeaG A6al% =, =B% Acesta este unul din motivele pentru care pericopa evan0elică astă+i ne enumără toate aceste neamuri ale Domnului Q pentru a ne convin0e că El a fost !i 4m

!i deopotrivă ca 4m !i Dumne+eu a pătimit, a suferit ătăi !i ură, a fost răsti0nit, iar după acee)-a ridicat din mor"i, 7nviind tot neamul omenesc.

n al doilea r(nd, eang!elia de astăzi rea să ne mai spună $i că Iisus Hristos )-a născut dintr-uneam anume, a!a după cum !i noi oamenii ne na!tem dintr-un anumit neam *u ne creeaDumnezeu ca pe )dam, fără strămo$i, ci fiecare dintre noi ne tragem dintr-un neam anume; aestrămo$i, părinţi $i, la r(ndul nostru aem copii, nepoţi $i strănepoţi%

Iată-l a!adar pe om ca o +a 7n acest lan" al crea"iei, căci Dumne+eu nu creea+ă suflete din nimici deopotrivă din fiin"a părin"ilor !i strămo!ilor lor !i din darul )ău. De aceea la un moment d

Dumnezeu, în 8ec!iul "estament, a spus:

N Ascultă, Israele9 Eu Domnul Dumne+eul tău sunt un Dumne+eu +elos, care pedepsesc pe coppentru vina părin"ilor ce Mă urăsc pe Mine, p8nă la al treilea !i al patrulea neam, !i Mmilostivesc p8nă la al miilea neam către cei ce Mă iuesc !i pă+esc poruncile MeleG Aes% 2H, CB%

Dumne+eu 7nsu!i prive!te omenirea 7n această le0ătură de +ale ale unui sin0ur lan", pentru că Ea creat un sin0ur cuplu de oameni, din care ne-am născut apoi to"i.

Ce 7nseamnă că pedepse!te pe copii p8nă la al treilea !i al patrulea neam pentru vina părin"ilolor> Este oare Dumne+eu nedrept ori ră+unător> 8i-+ imaginaţi, oare, st(nd undea la un F#iro$i calcul(nd: Nasăzică, acesta a făcut atâtea păcate, înseamnă că voi avea de-a face cu fiii, cnepoţii, cu strănepoţii #i stră- strănepoţii lui)G !riviţi oare faptul acesta, de a purta vina părinţilno#tri în noi atât de :e?terior* #i de :conta"il* 8-aţi g(ndit reodată la asta< 'redeţi că se apuDumnezeu să ţină socoteala păcatelor noastre, împărţindu-le pe nepoţi $i pe strănepoţi în mod atde FmatematicG< *u, dragii mei, este or#a despre un rău pe care ni-l facem singuri0 'um aceasta) pus Dumnezeu în noi, în FlanţulG acesta al omenirii, le0ea potrivit căreia ne putem ridica unii pal"ii, ispă!ind unii pentru al"ii, dar !i Jafect8ndu-ne unii pe ceilal"i, pentru că lan"ul este unul se 7ndreaptă către acela!i Dumne+eu.

$iecare dintre noi, am spus, ne na!tem dintr-un anumit neam trup din trupul părin"ilor no!tri ceea ce este !i mai interesant, suflet din sufletul lor. 9 adeărat că Dumnezeu adăugă partea Sadarul Său la crearea $i la FînfiinţareaG fiecărui suflet, însă în #ună măsură fiecare dintre nmo$tenim pe înainta$ii no$tri pe linie genealogică% )ceasta este o realitate c(t se poate de eidentcopiii seamănă cu părinţii $i #unicii lor nu numai fizic, ci $i spiritual% Mo$tenesc darurile sufleteale părinţilor, ale strămo$ilor $i mo$ilor lor% Poartă în ei at(t frumuseţea $i ur(ţenia fizică spirituală, c(t $i păcatele $i irtuţile lor%



n mod cu totul ecepţional, Dumnezeu interine totu$i, uneori, înzestr(nd oameni deose#it pentmisiuni deose#ite% n mod normal însă $i, în general, fiecare tragem după noi acest lanţ al părinţil$i strămo$ilor no$tri% )ufletul lor curat sau 7ntinat contriuie deopotrivă la cură"irea ori 7ntinaresufletului nostru. Iată o pricină 7n plus că fiecare dintre noi Q !i mai cu seamă cei care avefamilie Q să vă pune"i prolema la modul cel mai responsail. Daţi na$tere la copii% Să luăaminte, însă, că relele pe care le să(r$im noi, iaţa dezordonată sau necredinţa noastră afecteasănătatea fizică $i spirituală, $i deci fiinţa copiilor no$tri0 ntr-un fel sau altul, dator

iresponsa#ilităţii noastre, ne facem du$manii E at(t fizic, dar mai ales spiritual E copiilor care ifiinţă din noi% )$adar, purtăm în noi irtuţile $i păcatele părinţilor $i strămo$ilor no$tri, iar cei după noi or purta în ei irtuţile $i păcatele noastre% .i a$a după cum )dam a născut spre păcat spre #lestem întregul neam omenesc, Iisus Hristos tra0e astă+i după )ine acela!i neam, 7ncep8ncu Avraam Q socotit =ărintele neamului lui Israel !i al omenirii 7ntre0i tra0e după )ine 7ntre0neam păm8ntesc !i m8ntuie!te lumea.

3ri!to! Domnul nu S-a nă!cut pe pământ pentru Sine E pentru că nu aea neoie să Se nascdeoarece Se născuse deja din eci din "atăl, după cum spunem de fiecare dată în 'rez - ci )7ntrupat pentru strămo!ii )ăi după trup9 pentru Avraam, Isaac, Iaco etc, m8ntuind tot neam

păm8ntesc, că+ut prin cel ce a atras asupra lui lestemul. 9istă, deci, $i fenomenul iners% 'oppoartă în ei ina părinţilor lor, dar pot $i stopa această perpetuare a păcatelor $i a slă#iciunilor cadrul neamului lor% .i, la modul acesta, fiecare dintre noi suntem datori să ne vindecăm propriarore 0enealo0ic, pentru ca răul să nu se mai perpetue+e 7n neamul nostru.

mi aduc aminte !i ce mi-a spus un părinte9 Eu m-am făcut călu0ăr, +ice, pentru că am citit 7ntrcarte a!a9 Cel care se face călu0ăr 7!i m8ntuie!te neamul p8nă la a !aptea 0enera"ie. 'um adicPrin neoinţa lui, prin asceza lui, prin iaţa lui de sfinţenie, prin iaţa lui curată, prin rugăciunpentru părinţi $i pentru strămo$i î$i indecă ar#orele genealogic îm#olnăit adesea de păcat%

u#iţi credincio$i, se spune despre 8espasian, împăratul omei că, prin anii IH d%&%, a adunat întrzi senatul $i a făcut sfat căut(nd un nume mai potriit pentru zeitatea lor supremă% .i, lu(nd senatocu(ntul pe r(nd, unul a susţinut că numele zeului lor ar tre"ui să e?prime numaidecât puterea stăpânirea, pentru că prin putere, prin vitejie #i victorii măreţe romanii au făcut atât de întiimperiul lor %

)ltul, lu(nd cu(ntul, a spus: &u, zeul nostru suprem tre"uie să poarte însemnele "ogăţiei "unăstării, având în vedere faimoasele drumuri pe care le-au construit romanii, apeducteamfiteatrele #i celelalte clădiri grandioase, rămase cele"re până astăzi

)ltul a zis: &u, ci zeitatea noastră supremă ar tre"ui să se distingă prin înţelepciune #i culturpentru cultura creată de 3mperiul Goman

) fost însă $i o oce care a arătat că mai presus dec8t puterea ori o0ă"ia, mai mare dec7n"elepciunea !i cultura, !i mai pre"ios dec8t orice dar de pe acest păm8nt este unul care 7ntrece pe toate9 iuirea. .i a argumentat:

Dacă vom .otărî ca zeitatea noastră supremă să poarte e?presia puterii, nu toţi oamenii vor puternici Dacă vom face pe zeul nostru sim"ol al "ogăţiei, nu toţi oamenii vor fi "ogaţi (semene

dacă ar fi întruc.iparea culturii, nu toţi vor avea cultură 5nsă, dacă vom face din zeitatea noastr



Preafericitul Părinte Patriarh Daniel - Predică la Duminica dinaintea Naşterii Domnului -Dumne"eu-1mul e!te Mântuitorul lumii

7ltima duminică dinaintea săr#ătorii *a$terii Domnului este Duminica +finţilor !ărinţi după trai /ântuitorului 3isus 'ristos, în care 1iserica a r(nduit să se citească 9ang!elia de la Sf(nt)postol $i 9ang!elist Matei >, >-2C, unde se prezintă genealogia /ântuitorului sau Cart

neamurilor lui 3isus%Ea cuprinde o peda0o0ie !i o 7n"elepciune divină care 7mpreună eFprimă9 a!teptarea cu sperana M8ntuitorului de-a lun0ul 0enera"iilor !i pre0ătirea 7n credin"ă a oamenilor pentru venireDomnului Iisus Hristos.

ntruparea /iului e$nic al lui Dumnezeu, adică faptul că 9l S-a făcut om, nu a fost o înt(mplare, a fost împlinirea unui plan al lui Dumnezeu pregătit din e$nicie, planul sau scopul pentru care 9creat lumea% Deci, taina ntrupării /iului $i 'u(ntului diin este o taină cunoscută de Dumnezînainte de facerea lumii% Această lucrare de pre0ătire a omenirii 7n vederea ntrupă

M8ntuitorului nostru Iisus Hristos arată c8t de mare este iuirea milostivă !i rădătoare a lDumne+eu, precum !i respectul :ui fa"ă de liertatea persoanelor !i a popoarelor, cărora propune m8ntuirea, dar nu le-o impune#

*umai c(nd ne pregătim îndelung pentru a primi un dar, atunci con$tientizăm faptul c(t de preţieste acest dar% Dumnezeu lasă pe oameni să dorească mai mult m(ntuirea, după ce au constatat generaţii multe se nasc $i apoi mor, una după alta, dar că acest curs nu este unul normal saconform cu vocaţia omului de-a trăi ve#nic, fiind creat după c.ipul lui Dumnezeu Cel nemuritor save#nic viu% Pe de o parte, constatăm că omenirea merge spre moarte, iar pe de altă parte o#serăm

în fiecare persoană umană eistă dorul de a trăi e$nic% =re0ătirea 0enera"iilor din poporul evr



sau ciar !i din alte popoare este, 7n acela!i timp, o peda0o0ie 7n"eleaptă a lui Dumne+eu coamenii !i o lucrare lieră a oamenilor credincio!i pentru a 7mplini planul lui Dumne+eu dm8ntuire a lumii.

(a!terea după trup a Domnului pre0ăte!te na!tereadupă Du a oamenilor

Ienealogia pe care ne-o prezintă Evang.elia de astăzi ne arată perioada etapizată de pregătire de a#teptare a omenirii întru credinţă #i speranţă pentru venirea lui /esia-'ristos%

n primul r(nd, 9ang!elia ne prezintă pregătirea poporului ales 73srael8 pentru ca /iul cereal lui Dumnezeu 'el e$nic să fie primit în lume ca urmare a pregătirii făcute de proorociidrepţii 8ec!iului "estament care a$teptau în mod acti-du!onicesc pe Mesia, adică &ristos M(ntuitorul% 7nii drepţi ai 8ec!iului "estament erau c!iar prefigurări sau tipologii alui Mesia, ca de pildă: )#el, osif, lie, osua *ai, Moise, )aron, )r!iereul sau Marele Preo

n al doilea r(nd, înăţăm din 9ang!elie că nu numai pentru poporul ereu ine Mesi&ristos în lume, ci pentru toate popoarele care vor crede în El %

n al treilea r(nd, în partea a doua a 9ang!eliei acestei Duminici, se o#seră că na#ter

după trup a Domnului nu este una o"i#nuită, adică nu este o na#tere rezultată din iniţiativ"ăr"ătească, nici din poftă trupească, ci este una care se realizează direct din iniţiativa l

Dumnezeu%

'u alte cuinte, Pruncul isus născut din /ecioara Maria S-a zămislit de la Du!ul Sf(nt, fără ca ea fi aut reo legătură trupească intimă cu dreptul osif Acf% Matei >, >@B% ntruc(t zămislirea na$terea M(ntuitorului isus &ristos s-au făcut din femeie, ele au o parte care seamănă cu zămislir$i na$terea fiecărui om, însă au $i o parte care nu este una o#i$nuită, întruc(t /ecioara-Mamă nucunoscut #ăr#at $i, ca atare, Pruncul nu are tată după trup% )$adar, isus &ristos Se na$te ca om d

femeie, după cum se nasc toţi oamenii, dar zămislirea Sa ca om nu proine dintr-o iu#ire trupeasîntre un #ăr#at $i o femeie, ci este lucrare supranaturală Amai presus de fireB a Du!ului Sf(nt natura umană a /ecioarei Maria din care Se zămisle$te $i apoi Se na$te Pruncul isus% nsă praceastă du#lă lucrare: cerească $i păm(ntească, Dumnezeu a oit ca în însă$i na$terea după trupDomnului $i M(ntuitorului nostru isus &ristos să înceapă na$terea după Du!ul a oamenilor sînfierea lor prin !arul Du!ului Sf(nt Acf% oan >, >2->? $i ?, CB% ntruc8t Iisus Hristos )e 7ntrupeade la Duul )f8nt !i din $ecioara Maria, El pre0ăte!te taina ote+ului cre!tin, prin care omul na!te din Duul )f8nt !i din apă, pentru a trăi o altă via"ă dec8t cea iolo0ică, adică viacerească ve!nică.

Deci, Sf(nta 9ang!elie de astăzi ne arată că lucrarea dumnezeiască m(ntuitoare pentru lume încecu însă$i zămislirea $i na$terea M(ntuitorului isus &ristos, Cel ce +e na#te ve#nic din 6atăl, fără ai"ă mamă, iar pe pământ +-a născut din mamă, fără să ai"ă tată edem mai clar acum că aceaslucrare de înomenire a 2iului lui Dumnezeu are ca scop îndumnezeirea prin .ar a omului #i înfierlui în iu"irea lui Dumnezeu 6atăl % De remarcat că Du!ul Sf(nt este prezent $i lucrător at(t în taiînomenirii /iului lui Dumnezeu, c(t $i în taina îndumnezeirii prin !ar a omului% $iul Cel ve!nic )face om pentru ca oamenii care cred 7n El !i se otea+ă 7n numele =reasfintei &reimi să devină fai lui Dumne+eu după ar , cum ne spune Sf(nta 9ang!elie de la oan, care precizează aceadeăr central pentru iaţa cre$tină: Z;i celor c8"i :-au primit le-a dat putere ca să se facă fii ai l



Dumne+eu, care nu din s8n0e, nici din poftă trupească, nici din poftă ărătească, ci de Dumne+eu s-au născutZ Aoan >, >2->?B%

@enera"iile se pre0ătesc pentru venirea lui Mesia

'(t prie$te pregătirea omenirii, mai înt(i a poporului ales $i, într-o formă mai restr(nsă, a altpopoare, pentru enirea lui &ristos în lume ca /iu al lui Dumnezeu întrupat sau înomenit, ede

că+fântul Evang.elist /atei folose#te o împărţire în trei etape sau perioade de pregătire, de

(dam până la David, de la David până la strămutarea în a"ilon #i de la strămutarea în a"ilpână la 'risto

2iecare dintre aceste etape sau perioade de pregătire este marcată prin succesiunea a paisprezeneamuri sau generaţii 5n total, de trei ori câte paisprezece fac patruzeci #i două de generaţEvan0elia eviden"ia+ă că cele trei 0rupări de neamuri sau 0enera"ii, adică de trei ori c8paispre+ece, sulinia+ă lucrarea tainică a )fintei &reimi din 0enera"ie 7n 0enera"ie pentm8ntuirea neamului omenesc. 2aptul că cifra paisprezece este formată din de două ori cifra #apsim"ol al perfecţiunii pe pământ, ne arată că pregătirea tre"uia să fie deplină pe două planur

credinţă vie în Dumnezeu #i ascultare smerită de Dumnezeu, vocaţie sfântă care s-a realizdesăvâr#it în 2ecioara /ari

Prin urmare, vedem că în lumea marcată de păcat #i moarte e?istă o lucrare a lui Dumnezeu dridicare spirituală progresivă a unei părţi din 3srael #i o con#tientizare a faptului că omenirea anevoie de un /ântuitor sau 3z"ăvitor, Care s-o vindece de păcat #i moarte , cum ne spune )f8nt@ri0orie de (ssa 7n Marele cuv8nt cateetic9 olnavul avea nevoie de vindecare, roul avenevoie de elierare, iar cel muritor avea nevoie de 7nviere !i de via"ă ve!nică % Pregătirea aceaculminează cu plinirea vremii A6alateni =, =B, adică deine con$tientizare deplină a necesită

m(ntuirii lumii de păcat $i de moarte, păcatul fiind oală a sufletului !i despăr"ire a omului Dumne+eu, I+vorul vie"ii ve!nice.

Pregătirea generaţiilor pentru enirea $i primirea M(ntuitorului în lume se face treptat% Prooroc8ec!iului "estament au prevăzut $i au prezis pe 'el ce urma să Se întrupeze sau să Se facă m, prezis cu $apte sau opt sute de ani înainte, că 9l Se a na$te din /ecioară% S-a proorocit c!iar $i locna$terii, 1etleemul udeii, după cum citim la proorocul Mi!eia: Z;i tu, *etleeme Efrata, de!i e!mic 7ntre miile lui Iuda, din tine va ie!i stăp8nitor peste Israel, iar o8r!ia :ui este dintr7nceput, din +ilele ve!nicieiZ AMi!eia C, >B% )$adar, cu aproape $apte sute de ani înainte de na$terM(ntuitorului, proorocul Mi!eia a prezis că originea adeărată a lui Mesia este una e$nică,

eistă ca Persoană diină înainte de facerea lum

=rin credin"ă, proorocii au vă+ut mai dinaintetaina ntrupării $iului lui Dumne+eu

Sf(nta 9ang!elie după Matei care relatează genealogia M(ntuitorului se înţelege mai #ine prcitirea atentă a (postolului de astăzi, al cărui tet este ales din Epistola către Evrei a Sf(ntu)postol Pael, capitolul >>, unde se or#e$te despre credinţă $i puterea ei% +ectura pericopapostolice din această Duminică începe cu eocarea persoanei lui )raam care prin credinţăpărăsit ţara sa, locul natal, 7rul 'aldeii $i a mers spre o ţară făgăduită de Dumnezeu, necunoscu



lui% Prin credinţă a ie$it din ţara sa proprie $i s-a îndreptat spre un loc necunoscut lui, sp'anaan%Credin"a este, deci, o vedere dincolo de vederea fi+ică, este o vedere a unei realitănevă+ute, dar promise, fă0ăduite !rin credinţă, proorocii au văzut mai dinainte #i au "inevestaina 5ntrupării 2iului lui Dumnezeu !rin credinţă, ei au prevăzut #i prezis co"orârea din slavcerească a 2iului lui Dumnezeu, 5ntruparea Lui smerită din 2ecioară, răstignirea, moarteînvierea #i înălţarea Lui la ceruri% )ici poate fi citat proorocul saia, care a preestit cu aproape osute de ani înainte că: Z$ecioara va lua 7n p8ntece !i va na!te un $iu !i vor cema numele :

Emanuel, care se t8lcuie!te cu noi este Dumne+euZ Asaia I, >=B%

)ceastă putere a credinţei profeţilor ca înainte edere a celor ce urmau să se împlinească espregătirea cea mai profundă $i plină de speranţă a generaţiilor succesie pentru enirM(ntuitorului isus &ristos în lume%

(a!terea M8ntuitorului une!tetimpul cu ve!nicia

Sf(nta 9ang!elie după Matei ne mai arată $i modul în care s-a să(r$it zămislirea M(ntuitorul

&ristos $i na$terea Sa, $i anume îngerul îl în$tiinţează pe dreptul osif că ceea ce s-a zămislit p(ntecele /ecioarei Maria este de la Du!ul Sf(nt% De fapt, îngerul îi spune lui osif, logodnicMariei, ceea ce i-a spus $i Mariei în 9ang!elia după +uca, capitolul >, ?>, $i anume că !runccare +e va na#te din ea va purta un nume sta"ilit de Dumnezeu, #i anume 3isus, o transpunerecuvântul e"raic 3e#ua, care înseamnă Dumnezeu mântuie#te% Deci, Iisus Hristos este Dumne+e4mul Care m8ntuie!te omenirea de păcate !i de moarte, dăruindu-i iertare !i via"ă ve!nică.

8edem, a$adar, că isus &ristos este Dumnezeu $i m% n 9l se unesc dumnezeirea necreată $iumanitatea creată; se unesc cerul $i păm(ntul, e$nicia $i timpul, pentru ca oamenilor păm(nteni

ieţuitori în timp să le dăruiască iaţa cerească e$nică%&oate neamurile sunt cemate la m8ntuire

Pregătirea pentru enirea în lume a M(ntuitorului &ristos se face în suferinţă #i în speranPregătirea se face în suferinţă, pentru că foarte adesea proorocii au fost persecutaţi, c!inuiţi sc!iar uci$i% +umea păcatului, care are neoie de m(ntuire, este, adesea, ostilă sfinţeniei% Pregătirse face $i în speranţă, pentru că Dumnezeu î$i menţine făgăduinţa Sa, dincolo de nestatornicia slă#iciunile oamenil

)stfel, luminate de credinţă, generaţii de-a rândul au a#teptat în mod activ pe /esia, prrugăciune, prin nevoinţă, prin viaţă sfântă, prin veg.ere du.ovnicească% 7neori Zrătăcind 7n pus!i 7n mun"i, !i 7n pe!teri, !i 7n crăpăturile păm8ntului J A9rei >>, ?@B, alteori Zprie0ind 7n piei oaie !i 7n piei de capră, lipsi"i, str8mtora"i, rău primi"iZ A9rei >>, ?IB, au trăit intens cu sperancă-+ or edea cu oc!ii lor trupe$ti pe Mesia% )ceastă pregătire nu era o simplă a$teptare pasiă, era o luptă du!onicească pentru idealul cel mai sf(nt: m(ntuirea sau iaţa e$nică, era o tensiunesufletului spre 'el ce a să ină% ZA!tept8nd am a!teptat pe DomnulZ APsalmul ?J, >B poate fi fracare rezumă a$teptarea actiă a omenirii, dorinţa puternică de a edea pe &ristos M(ntuitorudorinţă ie care cere pregătire du!onicească pentru a do#(ndi iaţa e$nică% &o"i ace!tia, de!i nu



vedeau pe Mesia 7n trup, l sim"eau pre+ent 7n Duul Care le sporea credin"a, speran"a !i dorinde a-: căuta.

Din 9ang!elia de astăzi mai înăţăm că printre neamurile sau generaţiile enumerate de +fânt(postol /atei se află #i femei, nu doar "ăr"aţi, de#i, la evrei, genealogia se alcătuia pe linpaternă, "ăr"ătească% n mod surprinzător, enumerarea generaţiilor pe linie #ăr#ătească, la umoment dat, include $i pomenirea a patru femei Ele ne surprind #i prin faptul că nu sunt evreice, sunt de neam străin

% )stfel,6amara #i Ga.a"

sunt cananeience, ut este moa#iteancă, iar 1at$eeeste !itită%

Prin aceasta, )f8nta Evan0elie ne arată că nu numai poporul evreu este cemat la m8ntuire, !i popoarele de altă etnie. De asemenea, pre+en"a femeilor 7n 0enealo0ia M8ntuitorului ne aracă nu numai ăra"ii au valoare 7n fa"a lui Dumne+eu !i 7n lucrarea :ui m8ntuitoare, ci femeile. Mai mult, isus &ristos, 'el 7nul Sf(nt, c!eamă la sfinţenie #ăr#aţi $i femei, fădeose#ire, iar Sf(nta 1iserică a lui &ristos cinste$te deopotriă pe sfinţi $i pe sfinte%

)stfel, edem că Sf(nta 9ang!elie rupe unele #ariere mentale, pentru ca fiecare om să înţeleagă

Dumnezeu iu#e$te pe toţi oamenii, de$i srael a fost cel dint(i popor ales, pentru ca să- slujeas+ui pentru #inele umanităţii întregi% Dumne+eu iue!te !i pre"uie!te deopotrivă pe ăra"i !i pfemei, pentru că at8t ăratul, c8t !i femeia au fost crea"i după cipul lui Dumne+eu. El a creprima familie umană, pentru a spori mereu numărul persoanelor umane care se ucură iuirea =ersoanelor divine din )f8nta &reime.

)$adar, )f8nta Evan0elie de astă+i ne ceamă !i pe noi la pre0ătire duovnicească 7n timpcare ne-a mai rămas p8nă la Crăciun, ca să-: primim pe Hristos Domnul 7n sufletele noastre, 7casele noastre, vă+8nd că Dumne+eu )e face om, pentru ca noi oamenii să do8ndim mpără"

cerurilor, spre slava =reasfintei &reimi !i spre a noastră m8ntuire. Ami

Sfinţii Părinţi - Mărgăritare duhovniceşti



Sf(ntul 6rigorie Palama: NDumnezeu ne permite să fim faţă în faţă cu 9l, nu prin enigme% 9l

apropie de cei care-+ caută $i c!iar se identifică cu ei, #a c!iar se întrupează în ei, astfel că, la r(ndlor, ei sălă$luiesc cu trup $i cu suflet în 9lG%

I!torioară - %uvântul lui Dumne"eu

7n preot, ăz(nd că în timpul predicii credincio$ii ie$eau din #iserică, i-a între#at de ce nu răm(n asculte predica% )ce$tia i-au răspuns că uită de îndată tot ce aud, că nu au parte de o minte strălucit

Preotul a luat un co$ murdar $i i-a rugat ca în timpul predicii să meargă să pună apăîn el% După un timp, le-a cerut co$ul% 9edeţi, le-a spus preotul, co#ul a lăsat să treacă apa prin el s-a curăţit 6ot a#a e #i cu sufletul C.iar dacă nu poţi ţine minte predica, cuv8ntul lui Dumne+ete cură"e!te*

%o!tache Ioanid - m au"it###



)m auzit pe mulţi spun(nd:Nisus nu sfăr(mh zhorul%9l #ate însh-ncet $i #l(nd,dar tu desc!izi, nu Salatorul0G

dath însh-n iaţa mea,isus (r(nd prin u$h m(na,mi-a zis: N9u, totu$i, pot intra,chci 9u sunt Domnul tu ţăr(nh0G

Dar n-a intrat% .i-am pl(ns cu-amar,ne-nţeleg(nd: de ce nu ine<Dar 9l n-a rut ca un t(l!ar

sh tragh fierul pus de mine

'(nd -am desc!is era t(rziu%9l disphruse-n um#ra serii%ra$u-ntreg phrea pustiu%$i m-au loit pe drum strhjerii%

)#ia în zori ne-am înt(lnitîn 6!etsimani, pe o chrare 9l, cel nemhrginitiar eu ţăr(nh cu zhoare , frate drag, isus e #l(nd,9l sth la u$a ta $i #ate%9l poate s-o sfhr(me-oric(nd%Dar dragostea din 9l nu poate

Predici la Duminica dinaintea Naşterii Domnului – a Sfinţilor Părinţi după trup ai...

Documents

Transcript of Predici la Duminica dinaintea Naşterii Domnului – a Sfinţilor Părinţi după trup ai...