DREPTURILE OMULUI - IRDOirdo.ro/irdo/pdf/793_ro.pdf · ediie îngrijită de Centrul de Informare...

DREPTURILE OMULUIANUL XXV

NR. 22015

INSTITUTUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI

DREPTURILE OMULUIRevistă clasificată de Consiliul Na ional al Cercetării tiin ificeț Ș ț

din Învă ământul Superiorț

Înregistrată la OSIM sub numărul de marcă 109255/2010

Consiliul tiin ificș ț

Prof. univ. dr. Gérard Conac, membru de onoare al Academiei Române; Prof. univ. dr. NicolasMateesco Matte, membru de onoare al Academiei Române; Prof. univ. dr. Vasile Stănescu,membru al Academiei Române; Prof. dr. Karel Vasak; Prof. univ. dr. Gheorghe Vlădu escuț ,membru al Academiei Române.

Colegiul de redac ieț

Conf. univ. dr. Gheorghe Bârlea; Prof. univ. dr. Monna-Lisa Belu Magdo; Prof. univ. dr. JeanMarie Bernard, director de cercetare CNRS; Prof. univ. dr. Raluca Be teliuș ; Prof. univ. dr.Dominique Rousseau, Universitatea Paris I; Conf. univ. dr. Elena-Mihaela Fodor, Prof. univ. dr.Nicole Guimezanes, Universitatea Paris XII, Membru al Academiei Interna ionale de DreptțComparat; Prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, Prof. univ. dr. Ioan Leș; Emil Marinache; Prof. univ.dr. Irina Moroianu Zlătescu, membru titular al Academiei Interna ionale de Drept Comparat,țeditor; Prof. univ. dr. Nicolae Popa; Prof. Ioan Oancea; Prof. univ. dr. Dumitra Popescu; ValeriuRendec, Dr. Ianfred Silberstein; Dr. Rodica erbănescuȘ , Prof. univ. dr. Lauren iu oitu. ț Ș

Realizarea acestui număr a fost coordonată de:

Marius MocanuMihaela ScarlatGheorghe PârvanTraduceri: Valeriu Rendec, Daniela Albu

Institutul Român pentru Drepturile OmuluiBucure ti, B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 21ș

Tel. +40 21 3114921e-mail: office@irdo. ro

www. irdo. ro

Tipărit la R. A. Monitorul Oficial

SUMAR

I. STUDII, CERCETĂRI, ARTICOLE ................................................................................. 7• Noi obiective pentru dezvoltarea durabilă – prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu ....... 7• Spre un nou drept fundamental al omului: dreptul la demnitate – prof. univ. dr. Gheorghe

Iancu ..................................................................................................................................... 15• Human dignity and bioethics – prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu ........................... 20• Familia: responsabilită i în domeniul educa iei – dr. ț ț Adrian Bulgaru ................................ 29• Despre dreptul la accesibilitate al persoanelor cu dizabilită i – ț Anna Maria Neagoe ........ 33• Modele de organizare a serviciilor medicale spitalice ti în ări din Europaș ț – Mircea

Ciocan .................................................................................................................................. 42

II. DOCUMENTAR JURIDIC .............................................................................................. 52

• Document de lucru privind protec ia drepturilor omului i a demnită ii persoanelor cuț ș țtulburări mentale în legătură cu plasamentul involuntar i tratamentul involuntarș .............. 52

• Rights of persons with disabilities in Romania .................................................................... 57

III. JURISPRUDEN Ă Ț ........................................................................................................... 65• Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza ț Rozalia Avram împotriva

României ............................................................................................................................... 65• Hotărârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza ț Fărcaș împotriva României ...... 70

IV. SEMNAL ............................................................................................................................ 81

V. REMEMBER ....................................................................................................................... 114

CONTENTS

I. STUDIES, RESEARCH, ARTICLES ................................................................................. 7• New objectives for sustainable development – Prof. Irina Moroianu Zlătescu, PhD ........ 7• Towards a new fundamental human right: the right to dignity – Prof. Gheorghe Iancu,

PhD ........................................................................................................................................ 15• Human dignity and bioethics – Prof. Irina Moroianu Zlătescu, PhD ................................. 20• The Family: its responsibilities in the field of education – Adrian Bulgaru, PhD .............. 29• The right to accessibility of disabled people – Anna Maria Neagoe ................................... 41

II. JURIDICAL DOCUMENTATION ................................................................................... 52• Working document concerning the protection of human rights and dignity of persons with

mental disorder with regard to involuntary placement and involuntary treatment .................. 52• The rights of persons with disabilities in Romania ................................................................. 57

DREPTURILE OMULUI 3

IV. JURISPRUDENCE ............................................................................................................ 65• Decision by the European Court of Human Rights in the case Rozalia Avram vs.

Romania ................................................................................................................................ 65• Decision by the European Court of Human Rights in the case Fărcaș vs. Romania ........... 70

V. SIGNAL ................................................................................................................................ 81

VI. REMEMBER ..................................................................................................................... 114

SOMMAIRE

I. ÉTUDES, RECHERCHES, ARTICLES ........................................................................... 7• De nouveaux objectifs pour le développement durable – prof. Dr. Irina Moroianu

Zlătescu ................................................................................................................................ 7• Vers un nouveau droit humain fondamental: le droit à la dignité – prof. Dr. Gheorghe

Iancu ..................................................................................................................................... 15• La dignité humaine et la bioéthique – prof. Dr. Irina Moroianu Zlătescu ......................... 20• La famille: ses responsabilités dans le domaine de l'éducation – Dr. Adrian Bulgaru ....... 29• Sur le droit à l'accessibilité des personnes handicapées – Anna Maria Neagoe ................. 33• Modèles Organisation des services hospitaliers et médicaux dans les pays européens –

Mircea Ciocan ...................................................................................................................... 42

II. DOCUMENTAIRE JURIDIQUE ..................................................................................... 52• Document de travail relatif à la protection des droits de l’Homme et de la dignité des

personnes atteintes de troubles mentaux à l’égard du placement et du traitementinvolontaires .......................................................................................................................... 52

• Les droits des personnes handicapées en Roumanie ............................................................. 57

III. JURISPRUDENCE ........................................................................................................... 65• La décision du la Cour européenne des droits de l’homme dans l’affaire Rozalia Avram

contre la Roumanie ............................................................................................................... 65• La décision du la Cour européenne des droits de l’homme dans l’affaire Fărca contre laș

Roumanie .............................................................................................................................. 70

V. SIGNAL ............................................................................................................................... 81

VI. REMEMBER ..................................................................................................................... 114

4 DREPTURILE OMULUI

ABREVIERI

AEP Autoritatea Electorală PermanentăAICHR Comisia interguvernamentală pentru drepturile omului a Asocia iei Na iunilorț ț

din sud-estul AsieiAIDC Académie Internationale de Droit Comparé – Academia Interna ională deț

Drept Comparatalin. alineatANR Agen ia Na ională pentru Romiț țANUROM Asocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț țart. articolulASEAN Association of Southeast Asian Nations – Asocia ia Na iunilor din sud-estulț ț

Asiei asist. univ. dr. asistent universitar doctorCDPD Conven ia privind drepturile persoanelor cu dizabilită iț țCE Consiliul EuropeanCEDO Conven ia europeană a drepturilor omuluițcercet. st. cercetător tiin ificș țCit.supra. citatul de deasupraCJUE Curtea de Justi ie a Uniunii Europenețcf. confercoord. coordonatorCOSI Consiliul pentru cooperare Interna ională i Securitate Internă ț șCSCE Conference for Security and Cooperation in EuropeC.pen. Codul penalCtEDO Curtea Europeană a Drepturilor OmuluiDNA Direc ia Na ională Anticorup ie ț ț țdr. doctorEASO Biroul European de Sprijin pentru Azil Ed. edituraEHMA European Health Management Association – Asocia ia Europeană deț

Management în SănătateELI European Law Institute – Institutul de Drept EuropeanENAR Re eaua europeană de combatere a rasismuluițENNHRI Re eaua Europeană a Institu iilor Na ionale pentru Drepturile Omului ț ț țEquinet Re eaua Europeană a Organismelor pentru Egalitate țetc (et caetera) i celelalteșE-uri aditivi alimentariEU-MIDIS European Union minorities and discrimination survey

Studiul de tip sondaj privind minorită ile i discriminarea din Uniuneaț șEuropeană

EUROSUR Sistemul European de Supraveghere a FrontierelorEUROSTAT Biroul de Statistică a Uniunii EuropeneFRA European Union Agency for Fundamental Rights – Agen ia pentru Drepturiț

Fundamentale a Uniunii EuropeneFRONTEX Agen ia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontiereleț

Externe ale Statelor Membre ale Uniunii EuropeneHG Hotărâre de GuvernICAR Forumul interna ional privind responsabilitatea corporatistățIDDO Institutul Danez pentru Drepturile OmuluiIDEF Institutul interna ional de drept de expresie i inspira ie francezeț ș ținfra. dedesubt, mai jos

DREPTURILE OMULUI 5

IRDO Institutul Român pentru Drepturile Omuluilit. literaloc. cit. locul citatM. Of. Monitorul Oficial al RomânieiMMFPSV Ministerul Muncii, Familiei, Protec iei Sociale i Persoanelor Vârstniceț șnr. numărul ODIHR Biroul OSCE pentru Institu ii Democratice i Drepturile Omului ț șOG Ordonan ă de GuvernțOMS Organiza ia Mondială a Sănătă iiț țONG organiza ie neguvernamentalățONU Organiza ia Na iunilor Uniteț țop. cit. opera citatăOSCE Organiza ia pentru Securitate i Cooperare în Europaț șOUG Ordonan a de Urgen ă a Guvernuluiț țp. paginaparag. paragrafulpct. punctulpp. paginileRec recomandareSECA Sistemul european comun de azilSNSPA coala Na ională de Studii Politice i AdministrativeȘ ț șSNPAB Strategia Na ională i Planul de Ac iune privind Conservarea Biodiversită ii ț ș ț țsupra. deasupra, mai sus.a.ș i al ii (altele)ș ț

UE Uniunea EuropeanăUNESCO Organiza ia Na iunilor Unite pentru Educa ie i Culturăț ț ț șurm. următoarelevol. volumulvs. (versus) contra, împotriva

6 DREPTURILE OMULUI

I. STUDII, CERCETĂRI, ARTICOLE

NOI OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ

IRINA MOROIANU ZLĂTESCU*

ABSTRACT:A future development program will be adopted by world leaders at the Special Summit on Sustainable

Development in September 2015 in New York.The states have agreed on the draft outcome document that will build on the previous successes of the

eight Millennium Development Goals adopted in 2000. The goals set out in the draft program for after 2015go further, by addressing the root causes of poverty and the universal sustainable development needs of allpeoples.

In carrying out the program, an important role will be played by national institutions for human rights.

Key words: Special Summit on Sustainable Development, human rights, the right to sustainabledevelopment, the right to a healthy environment, national institutions for human rights

RÉSUMÉ:Un futur programme de développement sera adopté par les dirigeants mondiaux lors du sommet spécial

sur le développement durable en septembre 2015 à New York.Les états se sont mis d’accord sur le projet de document final qui prendra appui sur les précédents succès

des huit objectifs du millénaire pour le développement adoptés en 2000. Les objectifs établis dans le projetde programme pour l’après 2015 vont plus loin, en s’attaquant au causes profondes de la pauvreté et aubesoin universel de développement durable pour tous les peuples.

Dans la réalisation du programme un rôle important va revenir aux institutions nationales pour les droitsde l’homme.

Mots clés: Sommet spécial sur le développement durable, les droits de l’homme, le droit audéveloppement durable, le droit à un environnement sain, les institutions nationale pour les droits del’homme

*Anul acesta este marcat pe planinterna ional, a a cum arătam i cu altă ocazieț ș ș 1,de împlinirea a 70 de ani de la semnarea la SanFranscisco la încheierea lucrărilor Conferin eițNa iunilor Unite pentru crearea unei organiza iiț ținterna ionale, la 26 iunie 1945, a Carteițacesteia2, în care se regăsesc principaleleobiective ale nou createi organiza ii – i anume:ț șmen inerea păcii în lume, a dialogului iț școoperării interna ionale. În preambulul Carteițse reafirmă credin a în drepturile fundamentalețale omului, în demnitatea i valoarea persoaneiș

* Prof. univ. dr., membru titular al AcademieiInterna ionale de Drept Comparat, director al InstitutuluițRomân pentru Drepturile Omului, pre edintă a Asocia ieiș țpentru Na iunile Unite din România.ț1 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, The UnitedNations Organization and the institutionalization ofhuman rights, în Drepturile Omului, nr.1/2015, p.7 i urm.ș2 Carta a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. StatutulCur ii Interna ionale de Justi ie face parte integrantă dinț ț țCartă (A se vedea Carta Na iunilor Unite i Statutul Cur iiț ș țInterna ionale de Justi ie, Na iunile Unite, New York,ț ț țedi ie îngrijită de Centrul de Informare ONU România).ț

umane3. 1.Unul din drepturile fundamentale ale

omului este dreptul la dezvoltare. Acestaîmpreună cu dreptul la un mediu sănătos ișdreptul la pace face parte din genera ia a treia dețdrepturi ale omului4.

Dreptul la dezvoltare se află la bazadezvoltării durabile a societă ii. Reamintimțfaptul că la solicitarea Adunării generale aONU, a fost elaborată o Agendă pentrudezvoltare5 care reprezintă „o pledoarie pentruviitorul omenirii”6. A a cum se sublinia la unșmoment dat: „Adevărata dezvoltare durabilă nu

3 Ibidem, p.1.4 În legătură cu clasificarea teoretică în genera ii dețdrepturi (ne referim la primele trei genera ii), a se vedeațK. Vasak, ini iatorul acestei clasificări, în ț Les dimensionsinternationales des droits de l’homme, UNESCO, Paris,1978, p.7 i urm.ș5 A se vedea B. B. Ghali, Agenda pentru dezvoltare,IRDO, ANUROM, Bucure ti, 1994.ș6 A se vedea V. D. Zlătescu, Irina Moroianu Zlătescu,„Cuvânt înainte” la Boutros Boutros Ghali, Agendapentru dezvoltare, IRDO, ANUROM, Bucure ti, 1994.ș

DREPTURILE OMULUI 7

este posibilă decât atunci când drepturilepolitice, economice i sociale ale tuturor sunt înșîntregime respectate. Aceste drepturi permitcrearea echilibrului social care este vital pentruca o societate să se poată dezvolta într-un climatde pace. Dreptul la dezvoltare este măsurarespectării tuturor celorlalte drepturi ale omului.Acesta ar trebui să fie scopul nostru: „o situa iețîn care to i indivizii sunt capabili să optimizezețpoten ialul lor i să contribuie la evolu iaț ș țsocietă ii în ansamblu”.ț 7

În Preambulul Declara iei ONU din 1986țasupra dreptului la dezvoltare, se subliniază cădezvoltarea este un proces dinamic, complex,global, politic, economic, social, cultural, ceeace s-a eviden iat i la Conferin a Mondială aț ș țDrepturilor Omului de la Viena din 1993, cânds-a propus un mandat specific Înaltului Comisarpentru Drepturile Omului pentru a promovadreptul la dezvoltare8. S-a propus ca înactivitatea sa să fie sus inut de programele,țfondurile i institu iile specializate din sistemulș țONU, precum i de institu iile financiareș ținterna ionale, Conferin a Na iunilor Uniteț ț țpentru comer i dezvoltare i alte entită iț ș ș țpertinente în cadrul mandatelor pe care acesteale au.

Câ iva ani mai târziu, în anul 2000, AdunareațGenerală ONU adoptă printr-o Rezolu iețDeclara ia Mileniuluiț 9 în care se precizează căefii de state i de guverne sunt hotărâ i să facăș ș ț

din dreptul la dezvoltare o realitate pentrufiecare locuitor al planetei i să ac ioneze astfelș țca întreaga umanitate să stea la adăpost desărăcie, de nevoi. Au urmat o serie deConferin e interna ionale unde s-au elaboratț țPrograme de ac iune i de punere în aplicare aț șrezolu iilor ONU în materie de mediu i deț șdezvoltare, cum ar fi cea din iunie 2012 de laRio de Janeiro i anume Conferin a Na iunilorș ț țUnite consacrată dezvoltării durabile, la care auparticipat reprezentan i la cel mai înalt nivel aiț

7 A se vedea K. Annan, Conferin a Interna ională asupraț țdezvoltării durabile i echită iiș ț , New York, 28-30 iulie,1997.8 Conferin a Mondială a Drepturilor Omului de la Viena,ț1993, în „Drepturile Omului”, nr. 2 /1993, p. 8. 9 A se vedea United Nations Millennium Declaration, loc.cit. supra., Resolution A/RES/55/L.2, adopted by theGeneral Assembly, 8 sept. 2000, în United NationsMillennium Declaration, Millennium Summit, New York,6-8 September 2000, published by the United NationsDepartment of Public Information, DPI/2163, September2000.

statelor i guvernelor, reprezentan i aiș țorganismelor interna ionale i reprezentan i aiț ș țsocietă ii civileț 10.

Rezultatele Conferin ei au fost prezentatețîntr-un document privind „Viitorul pe care îldorim”11, document în care participan ii lațConferin ă i-au reînnoit angajamentele luateț șpentru a asigura genera iilor prezente i celorț șviitoare o dezvoltare durabilă i pentru a seșpromova pe întreaga planetă un viitor durabil,atât pe plan economic, cât i social i, evident,ș șal mediului înconjurător. În document esteprezentată viziunea comună a efilor de state iș șguverne privind viitorul planetei, sunt reînnoiteangajamente politice, reafirmându-se principiileenun ate în Declara ia adoptată de ei la 16 iunieț ț1972, la Stockholm, la încheierea Conferin eițONU asupra mediului, în Declara ia adoptată lațConferin a ONU de la Rio din 1992 privindțmediul i dezvoltarea .a. În acela i documentș ș șparticipan ii reafirmă, de asemenea, că recunoscțcă popoarele se află în centrul dezvoltăriidurabile i se angajează să depună toateșeforturile, să- i îndeplinească toate obliga iileș țasumate pe plan interna ional, inclusiv pentru ațatinge până în 2015 obiectivele Mileniului12 cevizează dezvoltarea. Cei prezen i s-au angajat sățrespecte principiile dreptului interna ional, alețstatului de drept, precum i drepturile omului,șevident dreptul la dezvoltare durabilă i la unșnivel de via ă adecvat, egalitatea sexelor iț șautonomizarea femeilor, să asigure protec ia iț ședuca ia copiilor într-o societate corectă iț șdemocratică, i să respecte scopurile iș șprincipiile Cartei ONU. Ei recunosc că„democra ia, buna guvernare i statul de drept,ț șla nivel na ional i la nivel interna ional, ca i unț ș ț șmediu înconjurător favorabil”13 sunt condi iiț

10 Din care, a a cum este cunoscut, fac parte organiza iileș țneguvernamentale, institu iile culturale, organiza iileț țreligioase, sindicatele, organiza iile politice, mi cărileț șecologice. În acest context un rol aparte revine Asocia ieițpentru Na iunile Unite din România, membră a Federa ieiț țMondiale a Asocia iilor pentru Na iunile Unite, careț țurmăre te realizarea obiectivelor ONU promovândșdemnitatea umană i drepturile fundamentale ale omului.ș11 A se vedea Nations Unies Rio +20, Conférences desNations Unies sur le développement durable AICONF.216/1, 22 iunie 2012, pp. 1-60; A se vedea i ș I. Voicu,Towards the universality of the right to development, în„Drepturile Omului” nr.4/2011, pp. 9-21.12 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Drepturileomului la cumpăna dintre milenii în „Drepturile Omului”nr. 4/2000, pp. 3-4.13A se vedea Nations Unies Rio +20, Conférences des

8 DREPTURILE OMULUI

obligatorii pentru to i i nu în ultimul rândț șpentru ările în curs de dezvoltare. ț

Pornind de la ideea că în ultimele deceniievolu ia statelor a fost diferită în ceea cețprive te dezvoltarea durabilă i eliminareaș șsărăciei, efii de state i guverne prezintă pozi iaș ș țlor comună i î i propun să întăreascăș șconsolidarea, integrarea, aplicarea i coeren aș țprin: evaluarea progreselor realizate i așlacunelor subzistente în aplicarea documentelorfinale ale precedentelor reuniuni la nivel înaltprivind dezvoltarea durabilă i să înfrunteșproblemele existente i pe cele noi. Ei recunoscșcă din 1992 integrarea celor trei dimensiuni aledezvoltării durabile a evoluat inegal, situa iețagravată de multiplele crize financiare,economice, alimentare i energetice care aușrepus în cauză aptitudinea tuturor ărilor, înțspecial a ărilor în curs de dezvoltare, de ațrealiza dezvoltarea durabilă. În aceste condi iițs-a eviden iat necesitatea adoptării unei strategiițmondiale privindu-i pe tineri i locurile deșmuncă, bazată pe eforturile depuse deOrganiza ia Interna ională a Muncii i s-aț ț șpropus atragerea marilor grupuri i a altorșfactori interesa i. Sț -a pus accent pe largaparticipare a publicului i accesul la informa ieș ț– mijloacele moderne de informare i deșcomunicare facilitând schimbul de informa iițîntre guvernan i i guverna i – ca i pe accesul laț ș ț șinstan ele judiciare i administrative necesareț șpentru promovarea dezvoltării durabile.Participan ii la Conferin ă au considerat căț țrealizarea unei economii verzi în contextuldezvoltării durabile i al eliminării sărăcieișreprezintă un mijloc pre ios de care dispunețomenirea pentru asigurarea dezvoltării durabilei poate oferi solu ii pentru elaborarea de politiciș ț

în domeniu fără a mai fi necesare noireglementări. S-a arătat că economia verde artrebui să contribuie la o dezvoltare echitabilă, laeliminarea sărăciei i cre terea economieiș șdurabile, la ameliorarea integrării sociale ișbunăstării umanită ii i să contribuie la creareaț șde locuri de muncă decente pentru toată lumea,păstrând buna func ionare a ecosistemelorțexistente pe planeta noastră.

În Declara ia de la Rio din 2012, estețeviden iat pilonul „mediu înconjurător”,țreafirmându-se necesitatea consolidăriiguvernării mediului înconjurător în contextulcadrului institu ional al dezvoltării durabileț

Nations Unies …, AICONF. 216/1, loc. cit., p. 2.

pentru promovarea unei integrări caracterizateprin echilibrul dintre dimensiunea economică,cea socială i cea a mediului înconjurător,școordonată în cadrul sistemului O.N.U.

În document, se reia ideea din documenteleanterioare potrivit căreia dezvoltarea durabilă artrebui să fie luată în considerare de programele,fondurile i institu iile specializate aleș țsistemului ONU i ale altor entită i cum ar fiș ținstitu iile financiare interna ionale iț ț șConferin a Na iunilor Unite pentru Comer iț ț ț șDezvoltare, în cadrul mandatelor pe care acesteale au. Totodată, se recunoa te importan aș țdezvoltării durabile, subliniindu-se că asigurareai facilitarea aplicării concrete a politicilor deș

dezvoltare durabilă la nivel na ional estețasigurată de cadrul regional. De asemenea, searată necesitatea luării unui angajament politicpe termen lung pentru o dezvoltare durabilă caresă ină cont de situa ia i de priorită ile fiecăreiț ț ș țări, toate ările fiind încurajate să ia măsurileț ț

necesare i să se angajeze la ac iunile ce seș țimpun pentru dezvoltarea durabilă. Se constatăcă progresele în domeniul dezvoltării durabilepot fi i mai evidente dacă se pun în comun, deșbunăvoie, informarea, cuno tin ele i experien a,ș ț ș țîn scopul eliminării sărăciei, al asigurăriisecurită ii alimentare i agriculturii durabile, alț șasigurării apei, asanărilor, energiei, dezvoltăriidurabile a turismului, al asigurării modurilor detransport viabile, al dezvoltării ora elor iș șstabilimentelor umane viabile, al asigurăriisănătă ii popula iei, al promovării munciiț țproductive decente pentru to i i protec ieiț ș țsociale. Acestea trebuie puse în comun i înșscopul conservării oceanelor, mărilor, zonelorlitorale, ca păr i integrante, esen iale aleț țecosistemului planetei noastre i care sunt deșneînlocuit pentru supravie uirea acesteia. Elețtrebuie puse în comun, de asemenea, în scopulsus inerii statelor mici, insulare, în curs dețdezvoltare, care reprezintă un caz aparte înmaterie de dezvoltare, al sus inerii ărilor maiț țpu in avansate, ărilor în curs de dezvoltare fărăț țlitoral, al sus inerii nevoilor Africii în materie dețdezvoltare. S-a eviden iat necesitatea ac iunilorț țregionale coordonate în serviciul dezvoltăriidurabile, a luării măsurilor pentru reducereariscurilor de catastrofă, în scopul preveniriischimbărilor climatice importante, al protejăriipădurilor, împiedicării de ertificării, degradăriișpământului i secetei, al luării măsurilor pentrușdezvoltarea durabilă a regiunilor muntoase, înspecial în ările în curs de dezvoltare. Se impuneț

DREPTURILE OMULUI 9

ca informa iile, cuno tin ele si experien a înț ș ț țdomeniu să fie puse în comun i în scopulșgestionării na ionale a produselor chimice etc.,țal aprecierii diversită ii biologice i a valoriiț șdiversită ii i a elementelor constitutive peț șplanul mediului înconjurător, în scopul buneigestionări a industriilor extractive, al încurajăriii promovării elaborării unui cadru de programeș

pe perioade de zece ani pentru societă ile dețproduc ie i de consum. ț ș

În document sunt prezentate obiectiveledezvoltării durabile, eviden iindu-se importan aț țrealizării integrale i rapide a obiectivelorșprivind dezvoltarea din Declara ia Mileniuluițpentru dezvoltare14. Se apreciază că ele trebuiesă fie concrete, concise i u or de în eles, înș ș țnumăr limitat, ambi ioase, de anvergurățmondială i susceptibile de a fi aplicate în toateșările, inând cont de realită i, de resurse i deț ț ț ș

nivelul de dezvoltare i nu în ultimul rând deșpracticile i priorită ile na ionaleș ț ț 15. Deasemenea, se reafirmă că fiecare stat esteresponsabil de propria sa dezvoltare economicăi socială, că o cre tere economică sus inută, oș ș ț

dezvoltare durabilă, eliminarea sărăciei ișfoamei pot exista numai în condi iile unei bunețguvernări i ale statului de drept la nivelșna ional i interna ionalț ș ț 16.

Secretarul General ONU, Ban Ki-moon,atrăgea aten ia că punerea în aplicare ațdocumentului final era imperativă pentruatingerea viitorului dorit.

2. În momentul în care întreaga planetă sepregăte te pentru aniversare, statele membre aleșOrganiza iei Na iunilor Unite lansează, cuț țprilejul reuniunii efilor de state i de guverneș șce are loc la New York în perioada 25-27septembrie 2015, „în numele popoarelor pe carele servesc” un nou program mondial de ac iunețcare prevede noi obiective globale i ș intețuniversale de mare importan ă ț pentrudezvoltarea durabilă a umanită ii i a planetei,ț șintitulat „A transforma lumea noastră de aicipână în 2030” „pentru mai binele lumii în carenoi to i trăim”. A a cum prevede proiectulț șdocumentului final al Reuniunii la nivel înalt aONU pentru adoptarea Programului de

14 A se vedea Declara ia Mileniului adoptată la 8țseptembrie 2000 de ONU, în „Drepturile Omului”, nr.4/2000.15 A se vedea Nations Unies Rio +20, loc. cit., p. 53.16 Ibidem, p. 54.

dezvoltare pentru perioada de după 201517 i peșcare ne propunem să îl redăm în linii mari,eradicarea sărăciei rămâne un obiectiv principali o condi ie esen ială pentru dezvoltareaș ț ț

durabilă. Statele î i propun, ca până în 2030, sășpună capăt sărăciei odată pentru totdeauna, sălupte împotriva inegalită ilor, să asigure oțprotec ie continuă planetei i resurselor sale iț ș șsă creeze condi iile unei cre teri economice iț ș șale unei prosperită i partajate, durabile, globaleți sus inute.ș ț

În proiect există, de altfel, o promisiuneîncurajatoare pe care o fac efii de state iș șguverne i anume că „nimeni nu va fi lăsat peșdinafară”. Ei î i exprimă dorin a ca toateș țobiectivele i intele să fie atinse i promit săș ț șadopte un Program universal de o importan ățfără precedent pentru o dezvoltare durabilă, la acărei realizare până în anul 2030 se angajează,evident, să lucreze fără odihnă.

Acest Program ce urmează să fie adoptat înseptembrie a.c. i să intre în vigoare la 1șianuarie 2016 are la bază doi ani de consultăripublice i de angajamente luate pe tot globul,șfiind acceptat, în principiu, de toate statelemembre ONU i în aceste condi ii aplicabilș țtuturor.

Desigur, este un moment impresionant pentrucă, a a cum se arată i în proiectul documentuluiș șpe care îl prezentăm, ne aflăm în fa a ț primuluipact mondial pentru dezvoltare umană iș17 Documentul care a fost difuzat de ONU cuprindeDeclara ia de deschidere, dar prive te i obiectiveleț ș șdezvoltării durabile, precum i mijloacele de aplicare așunui Parteneriat mondial i, nu în ultimul rând, oșprocedură de a urmări i examina modul de aducere lașîndeplinire a programului. Documentul are mai multeanexe care privesc revizuirea a 21 din cele 169 de intețrecomandate statelor membre, reflexia asupra unuimecanism de facilitare a tehnologiei, prezentat ca o bază acontinuării ulterioare a discu iilor pe această temă i oț șanexă care cuprinde Introducerea propunerii Grupului delucru al Na iunilor Unite însărcinat să formuleze oțprezentare de ansamblu a scopurilor i obiectivelorșdezvoltării durabile. Acest grup i-a început activitatea deșpeste un an i cuprinde reprezentan i ai ărilor care împartș ț țacelea i idei i reprezintă în mare cele cinci grupe de ăriș ș țmembre ale ONU. Grupul de lucru a difuzat recent un textcare propune 17 obiective, ca urmare a separării sărăcieii inegalită ilor în două rubrici distincte. Acest grupș ț

trebuie să elaboreze până în luna iulie a.c. un ansamblu derecomandări privind obiectivele dezvoltării durabile caresă fie examinate de Adunarea Generală ONU din aceastătoamnă. A se vedea ișhttp://www.ictsd.org/bridges-news/passerelles/news/les-pr%C3%A9sidents-de-groupe-des-nations-unies-d%C3%A9voilent-le-projet-z%C3%Aro

10 DREPTURILE OMULUI

conservarea planetei, un plan de ac iune pentruț„popula ia planetei i prosperitate” care caută înț șacela i timp „ș să consolideze pacea universală”,obiectiv principal al ONU încă de la creareaOrganiza iei i prevăzut în Carta sa. Este unț șplan care va fi pus în practică de noi to iț„printr-un parteneriat colaborativ”. Semnatariisunt hotărâ i „ț să elibereze umanitatea de tiraniasărăciei i a nevoilor i să vindece i săș ș șsecurizeze planeta noastră pentru genera iilețviitoare18”. Ei sunt determina i să ia „ț măsuricurajoase i transformatoare pentru a repuneșlumea pe calea unei dezvoltări durabile”. Totulse întâmplă la cincisprezece ani de la adoptareade către ONU a obiectivelor mileniului pentrudezvoltare întrucât, cu toate măsurile luatepentru dezvoltare i progresele semnificativeșdin numeroase domenii, s-a constatat că acesteprogrese sunt inegale i că unele obiective suntșîncă departe de a fi atinse. De aceea, efii deșstate i guverne se angajează din nou pentrușrealizarea deplină a obiectivelor mileniuluiprivind dezvoltarea care nu au fost duse la bunsfâr it. În paralel cu priorită ile tradi ionaleș ț țpentru dezvoltare, cum ar fi sănătatea, educa ia,țsecuritatea alimentară i hrana, sunt stabiliteșnumeroase obiective economice i de mediu iș șse promite în acela i timp crearea unor societă iș țmai pacifiste, mai bine guvernate i bazate peșrespect pentru to i locuitorii planetei. Legăturițprofunde i numeroase elemente transversale aleșnumeroaselor obiective i inte reflectă aceastăș țtratare integrată pe care doresc să o facăsemnatarii.

3. În proiectul documentului final careurmează a fi adoptat de efii de state i deș șguverne în septembrie 2015, în cadrul AdunăriiGenerale ONU, sunt reamintite deciziileprincipalelor reuniuni la vârf i conferin e ONUș țcare au pus bazele dezvoltării durabile i aușcontribuit la elaborarea documentului.

Proiectul urmăre te atât scopurile iș șprincipiile Cartei ONU, principiile dreptuluiinterna ional cât i principiile care stau la bazaț șDeclara iei universale a drepturilor omului i laț șbaza altor documente ONU din domeniuldrepturilor omului precum i „ș principiulresponsabilită ilor comune, dar diferen iate”ț ț .Toate acestea în momentul în care lumea seconfruntă cu existen a unei inegalită i între stateț ț

18 A se vedea i Declara ia de la La Laguna, adoptată laș țSimpozionul interna ional cu privire la patrimoniulțumanită ii i drepturile omului din 5-7 decembrie 2000 înț ș„Drepturile Omului” nr.4/2000, p. 40.

dar i în cadrul aceluia i stat. Se constată înș șproiect că cea mai mare parte a progreselordezvoltării din ultimele decenii este umbrită deinegalită i de anse, de omajul în cre tere, maiț ș ș șales la genera ia tânără, de conflictele care sețacutizează, de violen ă i extremism, de crizeleț șumanitare i, nu în ultimul rând, de cre tereaș șmigra iei. Lor li se adaugă diminuarea resurselorțnaturale, impactul negativ datorat degradăriimediului, seceta i perspectiva schimbărilorșclimatice ireversibile. Se atrage aten ia, înțdocument, că în aceste condi ii se află în jocțsupravie uirea a numeroase societă i i a însă iț ț ș șplanetei. Se subliniază, de asemenea, că toateaceste „sfidări” sunt interdependente i cerșsolu ii integrate i că este necesară, în situa iaț ș țactuală, o nouă abordare pentru a le diminuaefectele, ceea ce nu se poate realiza decât încondi iile unei cre teri economice sus inuteț ș țpentru to i i a conservării planetei de către noiț șto i.ț

În acest scop au fost definite în documentulpe care vi-l prezentăm „o serie de obiectiveintegrate i indivizibile care sunt a ezate pe treiș școloane esen iale: economică, socială i deț șmediu”. În afară de acestea, se eviden iazățfaptul că există i obiectivele universale careștrec dincolo de tradi ionala împăr ire între Nordț ți Sud i reunesc, cum era de a teptat, întreagaș ș ș

lume, atât ările bogate cât i pe cele sărace,ț ș„într-un pact global pentru o transformare aumanită ii”ț .

4. A a cum se eviden ia mai înainte, esteș țvorba de un program care cuprinde 17 obiective„pentru genera iile prezente i viitoare” i careț ș șprive te „toate aspectele de drepturile omului iș șapără demnitatea tuturor”. Este vorba de unprogram care să permită fiecăruia dintrelocuitorii planetei să se bucure de drepturile ișlibertă ile fundamentale fără discriminare bazatățpe rasă, culoare, sex, limbă, religie, cultură,statut migrator, opinie politică sau orice fel deopinie, origine na ională sau socială, situa ieț țeconomică, na tere, vârstă i, nu în ultimul rând,ș șdizabilitate.

Evident, a a cum se precizează în document,șrealizarea obiectivelor propuse nu va fi posibilăatâta timp cât jumătate din omenire este lipsităde drepturi i de anse egale, atâta timp câtș șfemeile i fetele nu beneficiază în multe păr iș țale lumii de acces la educa ie, sau la un loc dețmuncă egal cu bărba ii i băie ii i cât mai existăț ș ț șorice formă de inegalitate i discriminare legatășde sex i violen ă fa ă de femei, copii, băie i sauș ț ț ț

DREPTURILE OMULUI 11

fete, încălcări ale drepturilor omului împotrivacărora trebuie dusă o luptă sus inută.ț

Totodată, documentul prevede cre tereașsperan ei de via ă, asigurarea sănătă ii fiecăreiț ț țpersoane de pe glob, reducerea mortalită iițneonatale, infantile i maternale, punându-seșcapăt tuturor deceselor evitabile ale femeilorînsărcinate i ale copiilor. El prevedeșintensificarea luptei împotriva paludismului, aHIV/SIDA, tuberculozei i altor boli i epidemiiș ștransmisibile precum i intensificarea tratăriișmaladiilor necontagioase. Pentru cre tereașcalită ii vie ii, un rol esen ial revineț ț țintensificării luptei împotriva poluării, de omare însemnătate fiind i o gestiune urbanășdurabilă care să minimalizeze impactul pe careîl are dezvoltarea ora elor i poluarea asupraș șsistemului climatic mondial19 asupraschimbărilor climatice.

Evident, se pune întrebarea, în condi iilețschimbărilor climatice actuale, alarmante, dacădreptul la o climă corespunzătoare poate ficonsiderat un drept fundamental al omului dingenera ia a patra, sau acesta reprezintă oțcomponentă esen ială a dreptului fundamental lațun mediu sănătos, drept din genera ia a treia dețdrepturi fundamentale ale omului.

A a cum se eviden iază în proiectulș țProgramului, obiectivele i intele asociate luiș țvor sta la baza celor mai importante decizii ce sevor lua în următorii 15 ani, ac ionându-se lațnivel na ional, regional i global, inând seamaț ș țde realită ile na ionale i de capacită ile iț ț ș ț șnivelurile de dezvoltare, care sunt diferite de laară la ară, de la regiune la regiune. Fiecare arăț ț ț

se confruntă cu probleme specifice privinddezvoltarea durabilă, fiecare stat având politicii priorită i na ionale proprii. Prin Programulș ț ț

propus, urmează să se creeze spa iul strategicțcorespunzător unei cre teri economice, înșspecial pentru statele în curs de dezvoltare,recunoscându-se importan a dimensiuniițregionale, pentru că politicile de dezvoltaredurabilă pot fi traduse în mod eficace în ac iunițconcrete la nivel na ional prin intermediulțcadrului regional.

Se impune să arătăm că un obiectiv esen ial îlțconstituie, ca i în documentele men ionateș ț

19 A se vedea i Conven ia-cadru a Organiza iei Na iunilorș ț ț țUnite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio deJaniero la 5 iunie 1992, ratificată de România prin L24/06.05.1994 i publicată în M. Of. Partea I, nr. 119 dinș12.05.1994.

anterior, educa ia. Reluându-se ideile dințConferin a de la Rio din 2012, se vorbe teț șdespre o educa ie de calitate la toate nivelurile,țdin fragedă copilărie, învă ământul pre colar,ț șprimar, secundar, superior, educa ia continuă ațfiecărui individ, fără deosebire de vârstă, sex,rasă, etnie, aflat sau nu în situa ie dețvulnerabilitate, având o dizabilitate sau nu.Fiecare persoană trebuie să aibă acces la oeduca ie care să îi permită acumularea dețcuno tin e i competen e necesare pentru aș ț ș țparticipa deplin la dezvoltarea societă ii în carețtrăie te, o societate în care drepturile omului sășdevină o realitate pentru fiecare individ.

A a cum se arată în documentul pe care l-amșprezentat în linii mari mai sus i care sperăm sășfie adoptat de efii de state i guverne înș șseptembrie 2015, depinde de noi to i să fimțprima genera ie care să reu ească să transformeț șeradicarea sărăciei dintr-un ideal de atins într-orealitate i ultima genera ie „care are o ansă săș ț șsalveze planeta”, să reorienteze lumea pe o caleperenă.

Evident, acest Program nu se poate realizafără un parteneriat mondial, reînnoit i întăritșcare să func ioneze într-un spirit de deplinățsolidaritate, care să reunească sistemul ONU,parlamentele, guvernele, sectorul privat,institu iile publice în general, mediul universitarți academic, organismele filantropice, întreagaș

societate civilă. Un rol deloc de neglijat vareveni, a a cum vom arăta mai jos, institu iilorș țna ionale pentru drepturile omului. Activitateațdepusă pentru atingerea obiectivelor Declara ieițmileniului20 a constituit o lec ie importantățprivind modul în care statele, sectorul privat,organiza iile societă ii civile i institu iileț ț ș țna ionale pentru drepturile omului pot colaborațpentru promovarea unor practici în domeniuldezvoltării care să respecte drepturile omului.De i responsabilitatea cea mai mare pentrușimplementarea obiectivelor dezvoltării durabilerevine statelor, pentru a ajunge la rezultateledorite este nevoie de eforturi sus inute dințpartea tuturor factorilor implica i, fără sățomitem societatea civilă. Institu iilor din mediulțacademic, care alături de parlamente sunt deregulă reprezentate în consiliile de conducereale institu iilor na ionale pentru drepturileț țomului, le revine sarcina de a pune la dispozi iațacestora toate capacită ile de care dispun,țteoretice i tehnice, în scopul promovării iș ș20 A se vedea supra, nota 4.


protec iei drepturilor omului. Parlamentele, înțcolaborarea lor cu institu iile na ionale, urmeazăț țsă activeze în sensul stabilirii unor priorită ițna ionale care să fie în conformitate cuțstandardele interna ionale privind drepturilețomului.

5.Un rol important în implementarea celor 17obiective i 169 de inte asociate din Programulș țprezentat, revine institu iilor na ionale pentruț țdrepturile omului, înfiin ate în concordan ă cuț țPrincipiile referitoare la statutul Institu iilorțNa ionale pentru Drepturile Omului,ț cunoscutesub numele de Principiile de la Paris21. Acesteinstitu ii ac ionează ca punte de legătură întreț țfactorii implica i, urmând să asigurețplanificarea, implementarea i monitorizareașprocesului dezvoltării durabile i să urmăreascășîntreaga activitate, astfel încât totul să sedesfă oare în mod participativ, transparent i cuș șasumarea responsabilită ii, pe baza tuturorțdatelor din domeniul drepturilor omului. Numaiîn acest mod institu iile men ionate pot influen aț ț țprocesul na ional de implementare i asumare aț șrăspunderii în a a fel încât în procesul deșconturare i urmărire pe plan na ional aș țobiectivelor, intelor i indicatorilor să fieț șintegrate i drepturile omului.ș

În acest context, o contribu ie deosebitățrevine Institutului Român pentru DrepturileOmului, Avocatului Poporului i ConsiliuluișNa ional pentru Eliminarea Discriminării înțcalitatea lor de institu ii na ionale, independente,ț țcu responsabilită i în domeniul drepturilorțomului.

În concordan ă cu func iile iț ț șresponsabilită ile conferite ț Institu iilorțNa ionale pentru Drepturile Omuluiț 22, acesteapot ac iona pârghiile de care dispun pentru aț - ișaduce o contribu ie distinctă i valoroasă laț șimplementarea proceselor de continuare ișrevizuire a obiectivelor dezvoltării durabile, prinaceasta înlesnind crearea unor mecanisme desporire a asumării răspunderii. Ele pot ac ionațca un catalizator, veghind ca procesul să fieparticipativ, bazat pe probe, transparent ișresponsabil. Mai mult, ele pot promova remediipentru toate încălcările drepturilor omului i,șpotrivit atribu iilor lor privind protec iaț ț

21 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, 20 de ani de laadoptarea Principiilor de la Paris, în „DrepturileOmului”, nr. 3/2013, p. 94. 22 Ibidem.

drepturilor omului, pot aborda principalelecauze obstacole care ar împiedicaimplementarea Programului pentru dezvoltaredurabilă până în 2030. Atribu iile ț Institu iilorțNa ionale pentru Drepturile Omuluiț de aîntreprinde investiga ii i anchete, puterea legalăț șde a interveni în cazurile aduse în fa aținstan elor sau de a ini ia procese strategiceț țprecum i mecanisme de administrare așplângerilor individuale, pot avea toate un rol înasigurarea respectării, protec iei i realizăriiț șdrepturilor omului în procesul de implementarea Programului pentru următorii 15 ani.

Există de asemenea obiective specifice la acăror realizare Institu iile Na ionale pentruț țDrepturile Omului pot contribui prin pozi ia lorțunică. De exemplu, în cazul reduceriiinegalită ilor, prin aceasta asigurânduț -seînglobarea în Program a principiilor egalită ii iț șnediscriminării; sau, în ceea ce prive teșpromovarea unei societă i pa nice i inclusive,ț ș șîn promovarea accesului la informa ie i înț șpromovarea ideii de institu ii responsabile iț șinclusive.

Un rol important va trebui să revinăorganiza iilor interna ionale cu atribu ii înț ț țdomeniul drepturilor omului, acestea deveninddin ce în ce mai mult partenere ale institu iilorțna ionale. Astfel, ONU, prin ConsiliulțDrepturilor Omului, prin organismele înfiin atețîn baza tratatelor, prin agen iile, mecanismele iț șprocesele sale, a pus la dispozi ia Institu iilorț țNa ionale pentru Drepturile Omului importantețcăi de acces, facilitând contribu ia acestora lațpromovarea i protec ia drepturilor omului. Deș țasemenea, Înaltul Comisariat ONU pentrudrepturile omului, prin intermediulDepartamentului institu ii na ionale iț ț șmecanisme regionale, activează i ca Secretariatșal Comitetului de Coordonare a Institu iilorțNa ionale pentru Drepturile Omului. A a cumț șeste cunoscut, Înaltul Comisariat a jucat i vașjuca un rol important în sus inerea ideii dețîn elegere a implica iilor din domeniulț țdrepturilor omului pe care le are Programul dedezvoltare pentru perioada 2015-2030 iștotodată a contribuit i va contribui cu puncte deșvedere critice privind mecanismele deresponsabilizare, creând posibilitatea măsurăriiprogreselor înregistrate prin utilizarea deindicatori din domeniul drepturilor omului.Înaltul Comisariat ONU pentru drepturile


omului a jucat i va juca astfel în mod inevitabilșun rol important în sus inerea eforturilorțInstitu iilor Na ionale pentru Drepturile Omuluiț țlegate de realizarea obiectivelor dezvoltăriidurabile.

Trebuie eviden iat rolul pe care îl auțorganismele specializate din sistemul ONUdenumite în ultimii ani agen ii, cum ar fi dețexemplu Programul Na iunilor Unite pentruțDezvoltare. Acesta, în calitatea sa de partenerstrategic al Comitetului de Coordonare aInstitu iilor Na ionale pentru Drepturile Omului,ț ța adoptat în 2013 un nou Plan strategic ce puneun accent i mai mare pe urmărirea obiectivuluișprincipal de a asista ările să eradicheze sărăcia,țtotodată reducând inegalită ile i excluderea, iț ș șîn care se referă în mod expres la institu iilețna ionale. Programul Na iunilor Unite pentruț țDezvoltare a trecut printr-un proces derestructurare, proces care a aliniat mai pregnantdrepturile omului i statul de drept cu întreagașlui activitate. Alte organisme specializate aleONU, denumite în ultimul timp agen ii, cum arțfi, de exemplu Fondul Na iunilor Unite pentruțCopii, Entitatea Na iunilor Unite pentruțEgalitatea de Gen i Emanciparea Femeii,șFondul Na iunilor Unite pentru Popula ie,ț țBiroul Înaltului Comisariat ONU pentruRefugia i î i vor aduce i ele contribu ia înț ș ș țprocesul de monitorizare a modului în care suntîndeplinite obiectivele dezvoltării durabileprevăzute în noul Program, evident în măsura încare acestea au legătură cu mandatele lorspecifice.

La nivel regional european, men ionăm rolulțîn protec ia i promovarea drepturilor omului,ț șinclusiv a dreptului la dezvoltare, pe care îl areAgen ia pentru Drepturi Fundamentale ațUniunii Europene, creată în 2007 i devenitășpartener al Institu iilor Na ionale pentruț țDrepturile Omului din statele membre aleUniunii Europene i care pune la dispozi iaș ținstitu iilor na ionale căi de acces la aceasta,ț țfapt eviden iat în iunie 2015 în cadrulțevenimentului anual Zilele DezvoltăriiEuropene.

Pentru a sus ine responsabilitatea pe care i-oț șasumă statele, se va crea o structură solidă,transparentă care va urmări i examina la nivelșna ional, regional i mondial, pe baza unorț șindicatori ce vor stabili modul în care se vorduce la îndeplinire obiectivele Programului.Statele urmează să se angajeze de bunăvoie în

procesul de revizuire a Programului, inându-sețcont de diferen ele dintre ări, de capacită ile iț ț ț șnivelul lor de dezvoltare, dar i de respectareașpoliticilor i priorită ilor na ionale, ceea ceș ț țreprezintă, potrivit anteproiectului „cheiareu itei dezvoltării durabile”. Desigur,șrezultatele urmează a fi comunicate la nivelregional i universal.ș

Un rol important revine Forumului politic lanivel înalt asupra dezvoltării durabile careanalizează sub auspiciile Consiliului Economici Social progresele realizate în crearea unuiș

sistem de examinare regională al Programului,Forumul fiind cel mai înalt nivel al unei re elețmondiale de proces de examinare.

De altfel, în sesiunea Forumului politic lanivel înalt asupra dezvoltării durabile care aînceput la 26 iunie 201523 se prezintă Raportulmondial privind dezvoltarea durabilă, raport ceconstituie, în viziunea multor speciali ti, unșinstrument care contribuie la îndeplinireamandatului Forumului politic la nivel înaltasupra dezvoltării durabile de consolidare ainterfe ei tiin ă-politică. El reune te ideile iț ș ț ș școntribu iile oamenilor de tiin ă la lucrărileț ș țForumului. Raportul cuprinde atât evaluărileexistente cu privire la dezvoltarea durabilă cât iștrecerea în revistă a progresului mondial, acăilor de urmat, inând seama de punctele dețvedere, de aprecierile oamenilor de tiin ă de peș țîntreg globul, de faptul că elaborarea i punereașîn aplicare a politicilor privind dezvoltareadurabilă precum i contextul economic, social,șfilosofic, tehnic al dezvoltării durabile trebuie săaibă la bază studii multidisciplinare, inclusiv dedrepturile omului, privind diferite aspecte alepoliticilor de mediu în cadrul dezvoltăriiumane24.

23 Sesiunea se desfă oară la sediul ONU din New York, înșperioada 26 iunie-8 iulie 2015.24 Este vorba de studii referitoare la solu ionareațconflictelor privind resursele i mediul pe baza teoriilorșdin domeniul economiei ecologice, schimbările într-unobiectiv de durabilitate a consumului energetic ișalimentar, cum să se facă fa ă impactului de mediu iț șteritorial al schimbărilor climatice. Aceste studii trebuie săducă la elaborarea unor politici de dezvoltare durabilă învederea luării unor decizii na ionale pentru prevenireațschimbărilor climatice i o justi ie socială, studiindș țrela iile dintre politicile de prevenire sau de atenuare ațschimbărilor climatice i efectele pe care acestea din urmășle au asupra obiectivelor politicilor sociale.


SPRE UN NOU DREPT FUNDAMENTAL AL OMULUI - DREPTUL LADEMNITATE

GHEORGHE IANCU*

ABSTRACT:Human rights are nothing else than certain standards attained by each political state and social system

having as central issue the human being defined as being abstract and rational. They are the international,regional and also European standards of the subjective and fundamental rights, regulated by a state, by itsConstitution and by the laws for the residents of that respective state, according to which the abstract andrational person is thus converted into a citizen or a foreigner.

The Universal Declaration of Human Rights is the first and most important international document whichstipulates the need to defend human dignity, even if the Declaration is attached to the rights, butnon-embedded in their category.

Keywords: human rights, human dignity, constitution, generation of rights

RÉSUMÉDroits de l'homme ne sont rien d'autre que certaines normes atteints par chaque système d'état politique et

social ayant pour thème central l'être humain défini comme étant abstraite et rationnelle. Ils sont les normesinternationales, régionales et aussi européennes des droits subjectifs et fondamentaux, régi par l'État, par saConstitution et par les lois pour les résidents de cet état respectif, selon laquelle la personne abstraite etrationnelle est ainsi converti en un citoyen ou un étranger.

La Déclaration universelle des droits de l'homme est le premier et le plus important documentinternational qui stipule la nécessité de défendre la dignité humaine, même si la déclaration est attachée auxdroits, mais non intégré dans leur catégorie.

Mots-clés: droits de l'homme, la dignité humaine, constitution, génération de droits

*I. În evolu ia drepturilor omului în doctrinațde specialitate1 au fost eviden iate mai multețgenera ii de drepturi ale omului, genera ii careț țpot constitui criteriu pentru clasificareaacestora, dar într-o altă viziune.

Astfel, ar exista trei genera ii de drepturi alețomului, iar criteriul de departajare a lor estemomentul istoric care le-a generat i cauzașapari iei lor. ț

A a cum este îndeob te cunoscut, bazeleș șputerii într-un stat, cea economică i cea socială,șconstituie sursa reglementărilor juridice. În altecuvinte, o anumită bază a puterii determină ișgenerează în con inut i formă o anumităț șcategorie de norme juridice. Evolu iațcomponentelor bazelor puterii într-un stat acreat premizele evolu iei i a normelor juridice.ț șPe cale de consecin ă, con inutul i formaț ț șacestor norme juridice au evoluat i ele.ș

Obiectul de reglementare al normelor juridicepoate fi i drepturile omului, drepturileșsubiective sau cele fundamentale.

Drepturile omului nu sunt altceva decâtstandarde de atins de fiecare sistem socialpolitic statal i au ca subiect omul definit ca oș

* Prof. univ. dr.1 A se vedea Gh. Iancu, Drept constitu ional i institu iiț ș țpolitice, Editura CH Beck, Bucure ti, 2014, pp. 204-205.ș

fiind abstractă i ra ională. Ele sunt etalonulș ținterna ional i regional, inclusiv european, alț șdrepturilor subiective i fundamentale,șreglementate de un stat în constitu ii i legiț șpentru locuitorii acelui stat i care se transformășastfel, din omul abstract i ra ional, în cetă eanș ț țsau străin. Aceste ultime două categorii deoameni reprezintă scopul reglementării interne adrepturilor subiective i fundamentale careștrebuie să valorifice cât mai mult posibil dincon inutul drepturilor omului. ț

Ca urmare, trebuie să subliniem că a existati există o diferen ă între drepturile omului, peș ț

de o parte, i drepturile subiective iș șfundamentale prevăzute în concret de constitu iiți legisla ia internă, pe de altă parte. ș ț

Jurisdic ii interna ionale i regionale, inclusivț ț șeuropene, veghează, în cazul în care suntsesizate, la realizarea concordan ei dintrețcon inutul drepturilor omului i cel alț șdrepturilor subiective i fundamentale, cât maișcomplet posibil.

II. Analizând sfera genera iilor de drepturiț 2,

2 În legătură cu clasificarea teoretică în genera ii dețdrepturi a se vedea K. Vasak, în Les dimensionsinternationales des droits de l'homme, UNESCO, Paris,1978, p.7 i urm.ș


constatăm că într-o primă etapă au apărutdrepturile civile i politice, care formează primașgenera ie de drepturi. Aceste drepturi auțexprimat un anumit stadiu de dezvoltare asocietă ii umane, unul cu puternice revendicăriți de luptă împotriva tiraniei i a despotismului.ș ș

Ele au apărut ca măsură de protec ie ațindividului contra violen ei i arbitrariuluiț șguvernan ilor absolu i, ca revendicări pentruț țpozi ii juridice egale în fa a legii. ț ț

Este momentul Revolu iei Franceze de laț1789 când cădeau lan urile monarhiilor absoluteți apărea lozinca libertate, egalitate, fraternitate.ș

Principiul egalită ii a avut ca efectțreglementarea cetă eniei care transforma serviițîn oameni egali i care se nasc în acest fel.ș

În acela i timp, teoria separa iei, echilibrului,ș țcooperării i controlului reciproc al puterilorșdispărea i era înlocuită cu teoria conform căreiașpoporul este de inătorul, proprietarul, întregiițputeri în stat, iar această putere unică i supremășnu mai putea fi separată, tăiată, în alte puteri,pentru că ar fi de neconceput. De aceea, suntemtotal împotriva continuării invocării acesteiteorii a separa iei puterilor în stat, pentru că estețdeja desuetă i inaplicabilă. ș

De altfel, Montesquieu i-a fundamentatșteoria pe observa iile făcute înainte de anulț1748, când a fost publicată cartea sa Desprespiritul legilor. În alte cuvinte, teoria sa a existatdoar între anii 1748 i 1789.ș

Revolu ia Franceză avea ca efect principalțapari ia suveranită ii poporului i a suveranită iiț ț ș țna iunii, ceea ce excludea absolutismul iț școbora puterea din mâinile monarhilor absolu ițîn cele ale poporului. De atunci i până înșprezent izvorul puterii este poporul i nușconducătorii statelor, pentru că puterea rezidă înpopor.

Ca urmare, era necesar să apară i drepturileșsubiective corespunzătoare, adică drepturilecivile – dreptul la via ă, dreptul de proprietatețprivată, libertatea individuală, secretulcoresponden ei, dreptul la apărare, libertateațcon tiin ei, libertatea de exprimare, libertateaș țîntrunirilor, dreptul de asociere, inviolabilitateadomiciliului, alături de cele politice, i anume:șdreptul la vot, dreptul de a fi ales, dreptul derevocare, cu variantele lor apărute ulterior legatede constituirea unor organiza ii regionaleț(Uniunea Europeană, spre exemplu) saumondiale.

Toate aceste drepturi au fost consideratedrepturi negative, pentru că impuneau statului să

se implice în exercitarea lor, iar o asemeneaviziune fundamenta teoria individualistăconform căreia societatea nu era decât locul încare trebuie să se dezvolte personalitatea umană,individul.

III. O dată cu diversificarea exigen elorțumane i cre terea lor ca număr, a trebuit săș șapară o a doua genera ie de drepturi ale omului,ți anume cele social, economice i culturale. ș ș

Momentul apari iei lor a fost Declara iaț țUniversală a Drepturilor Omului, adoptată deAdunarea Generală a Organiza iei Na iunilorț țUnite, după al Doilea Război Mondial, la 10decembrie 1945.

În preambulul acestei Declara ii, care nu arețcaracter obligatoriu, precum orice declara ie, sețarată că ignorarea i dispre uirea drepturilorș țomului au dus la acte de barbarie care revoltăcon tiin a omenirii i făurirea unei lumi noi înș ț șcare fiin ele umane se vor bucura de libertateațcuvântului i a convingerilor, fiind eliberate deșteamă i mizerie, ceea ce reprezintă cele maișînalte aspira ii ale oamenilor. ț

Din această categorie fac parte: dreptul lamuncă i la protec ia socială a muncii, dreptul laș țeduca ie, dreptul la căsătorie, dreptul laținforma ie, dreptul la ocrotirea sănătă ii, dreptulț țde acces liber la cultură, dreptul la grevă. Acestedrepturi au eliberat pe oameni, pe baza egalită iițdintre ei, de presiunea zilei de mâine, le-a datposibilitatea de a fi liberi i nesupu i unorș șasemenea presiuni generate de lipsurile zilei demâine. Oamenii au devenit liberi i egali în viatașsocială, culturală i economică.ș

Datorită con inutului lor, această categorie dețdrepturi presupune interven ia statului pentruțrealizarea lor, fiind legate de caracterul social alstatului, motiv pentru care ele au fostcaracterizate ca fiind drepturi pozitive.

IV. În deceniul al aptelea al secoluluișanterior, s-a impus o a treia genera ie de drepturițsau drepturi noi, cum le denume te Marie ClaireșPonthoreau3, în care au fost incluse: dreptul lapace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediuînconjurător protejat, dreptul la somn, dreptul laun nivel de trai decent, dreptul a petrece timpulliber cum dore te fiecare, dreptul la intimitate,șdreptul de a beneficia de patrimoniul comun alumanită ii, dreptul la asisten ă umanitară iț ț șaltele.

Aceste drepturi mai sunt denumite i drepturiș

3 A se vedea Droit constitutionnel comparé, Ed.Economică, Paris, 2010, p. 1.


de solidaritate, pentru că ele pot fi realizatenumai prin cooperarea statelor i nu separat deșfiecare dintre ele. Desigur că, din această frazănu trebuie să se în eleagă că aceste drepturi dețgenera ia a treia ar fi drepturi colective, ci faptulțcă exercitarea lor se poate face individual saucolectiv, după caz, dar pentru aceasta estenecesară cooperarea statelor i nu numai a unuiașsau mai multora dintre ele. O asemenea ideetrebuie văzută în evolu ie. Astfel, dacă primațgenera ie de drepturi presupunea neinterven iaț țstatului, a doua presupunea interven ia statuluițcare le reglementa i le reglementează, a treiașgenera ie de drepturi impune cooperarea statelorțpentru punerea lor în operă, pentru că în cazcontrar exercitarea lor ar putea fi pusă subsemnul întrebării.

În ideea promovării personalită ii umane,țs-au impus drepturile de genera ia a treia,țdrepturi noi, care valorifică raporturile dintreindivid i colectivitatea umană în contextulșrealită ilor contemporane. Unele dintre acestețdrepturi s-au impus i se regăsesc reglementateșîn constitu ii sau legi, altele sunt încă discutabilețcât prive te con inutul i fundamentarea lorș ț șjuridică i constitu ională, nu i scopurile lorș ț șcare sunt progresiste i umanitare. De aceea,șunele dintre acestea nu sunt încă convingătoare.Unul dintre aceste drepturi neconvingătoare estecel la autodeterminare.

Apari ia acestei a treia genera ie de drepturi aț țcreat premizele ca la Conferin a de la Teheranțdin 1968, dedicată evaluării modul în care a fostaplicată Declara ia Universală a DrepturilorțOmului după 20 de ani de la adoptarea sa, să seridice problema apari iei drepturilor colectivețcare nu a fost considerată o nouă genera ie dețdrepturi, ci o pondere pentru drepturileindividuale. În timp ce, arată Theodor vanBoven4, Declara ia Franceză a DrepturilorțOmului i Cetă eanului din 26 august 1789,ș țdevenită Declara ia de drepturi a Constitu iilorț țFran ei din 1946 i 1958, ridica în slăvi iț ș șproclama drepturile individuale, pe bazateoriilor individualiste, Declara ia de la Teheranțscoate în eviden ă apari ia drepturilor colective,ț țapari ie generată de faptul că după adoptareațDeclara iei Universale a Drepturilor Omului iț șîn lipsa unei genera ii de drepturi colective, auțavut loc afectări în masă ale colectivită ilorțumane prin genocid, trafic de persoane,4 A se vedea Theodor van Boven, Les dimensionsinternationales des droits de l'homme / coord. K. Vasak,Paris, UNESCO, 1978, p. 358.

catastrofe naturale, migra ii masive generate dețevenimente inumane, războaie mondiale,regionale sau locale care au avut ca efect unnumăr masiv de victime. Aceste drepturicolective ar fi necesare pentru a protejacolectivită ile umane i nu numai individul.ț ș

Nu am putea să fim de acord cu un asemeneapunct de vedere care se pare că a fost într-omică măsură acceptat, pentru că introduce unnou criteriu de clasificare a drepturilor umane,i anume realizarea acestora. În opinia noastră, oș

clasificare tiin ifică a drepturilor umane arș țtrebui să se bazeze pe criteriul con inutului,țsingurul care ar putea să le diferen ieze.țCriteriul modului de realizare nu poate avea caefect o clasificare tiin ifică, pentru că toateș țdrepturile umane pot fi exercitate, realizate, atâtindividual, cât i colectiv, i ca urmare ele nu arș șmai putea fi clasificate i mai ales u orș șcunoscute. De altfel, clasificarea are un rol maimult scolastic, iar acest rol dispare în cazulîmbră i ării unei asemenea categorii de drepturi.ț șÎn plus, drepturile umane sunt, firesc, subiectivei nu colective, adică apar in subiectului –ș ț

persoană fizică, dar pot fi exercitate individuali/sau colectiv. O asemenea modalitate deș

exercitare colectivă nu poate însă schimbacaracterul subiectiv al dreptului uman în cauză.

V. În anii '90 „îndrăzneala” tiin ifică a făcutș țsă apară ideea unei a patra genera ii de drepturiț 5.Între aceste drepturi pot fi enumerate ca făcândparte dreptul la fericire, dreptul la demnitate,dreptul de a gre i etc.ș

Fiecare dintre cele trei genera ii de drepturițau avut câte o cauză sau mai multe care au statla baza apari ie lor, cauze pe care le-amțeviden iat deja. Cât prive te drepturile deț șgenera ia a patra de i o asemenea cauză nu aț șfost relevată, ne permitem să prezentăm una, ișanume necesitatea concretizării unor noiaspira ii pentru membrii societă ii umaneț țmondiale. În alte cuvinte, nu mai este necesarăînlăturarea tiraniei, nu mai este vorba dediversificarea exigen elor umane i necesitateaț șinterven iei statului în sus inerea acestora, ci oț țcauză de un nivel superior, pentru că lumea aevoluat.

Noile aspira ii ale oamenilor se pot referi lațfericire, la demnitate, la libertatea de a putea

5 Este vorba de prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescucare a i motivat o asemenea opinie prin desemnarea unorșdrepturi umane ca făcând parte dintr-o noua genera ie, ațpatra, de drepturi. Cu această ocazie a fost prezentat unnou drept uman, i anume cel la fericire.ș


gre i i la alte aspecte care, în viitor, vor fiș șscoase în eviden ă chiar de către oamenii carețdeja au trecut într-o altă etapă spirituală. Dealtfel, credem că, această a patra genera ie dețdrepturi este strâns legală de spiritualitate, denivelul ridicat de spiritualitate pe care îl aumul i oameni în prezent, de libertatea omului deța î i trăi propria via ă, de faptul că fiecareș țsuntem responsabili de via a i de fericireaț șnoastră, de faptul că suntem ceea ce gândim ișcă trebuie să aplicăm adagiul latinesc carpediem! În acest sens, Patrick Fraisseix arăta că„Sensul sacru i al divinului nu se mai situeazășîntr-o transcenden ă verticală care porne te de laț șOm pentru a ajunge la Dumnezeu, ci,dimpotrivă, într-o dublă transcenden ă: oțtranscenden ă descendentă, pornind de lațDumnezeu pentru a ajunge la Om i oștranscenden ă orizontală, care îl confruntă pețOm cu Umanitatea sa.”6

În ceea ce ne prive te vom analiza unulșdintre aceste drepturi umane, i anume dreptulșomului la demnitate.

Ceea ce este u or de observat este faptul căștoate condi iile sociale sunt îndeplinite pentruțapari ia unui asemenea nou drept uman, fiindțu or de observat faptul că bazele puterii într-unșstat s-au schimbat într-o asemenea măsurăîncât este creat fundamentul apari iei acestei ațpatra genera ie de drepturi, i ca urmare i aț ș șdreptului la demnitate.

De altfel, lipsa reglementării sale de statelelumii a dus la dese i grave încălcări aleșdemnită ii umane prin toate cauzele apari ieiț țdrepturilor de genera ia a treia, dar i prin alteleț șlegate de lipsa con tiin ei i suportului spiritualș ț șal unor oameni. De altfel, apari ia uneițasemenea genera ii de drepturi are cauze maițmult spirituale, iar lipsa spiritului poate creapremizele unei eventuale nerecunoa teri a lor. Înșciuda unor asemenea atitudini, dreptul uman lafericire este unul care este sus inut în modținsistent, fiind organizate conferin ețcorespunzătoare i publicându-se numeroaseșstudii pe această temă.

O situa ie mult mai u oară se referă la dreptulț șuman la demnitate.

În ceea ce prive te defini ia demnită iiș ț țumane, nu există un consens în această privin ă,țdar în opinia noastră demnitatea umană trebuiesă aibă în con inut un comportament uman liber,ț6 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Apărareademnită ii umaneț , în Revista „Drepturile Omului”, nr.1/2006, p. 15.

dar în limitele legii i a moralei, egal i fraternș șfa ă de to i ceilal i oameni.ț ț ț

Istoric vorbind, no iunea de demnitate aparețîn Vechiul Testament (Geneza) i continuă a fișsus inută de Pico Della Mirandola i Immanuelț șKant.

Din lucrările acestor mari cărturari rezultă cuprisosin ă că demnitatea omului ine deț țlibertatea sa i că omul este cel căruia îi revineșdreptul de a – i defini propria demnitate, în timpșce, în ceea ce prive te aprobarea unei reguli deșdrept referitoare la demnitatea umană, estedificil să existe o asemenea reglementare atâttimp cât este nedorită o includere a unei normemorale în dreptul obiectiv pozitiv.

Cu toate acestea, „Apărarea demnită ii umanețse efectuează în dreptul francez, în primul rând,de către autoritatea jurisdic ională, aflată subțconducerea Consiliului Constitu ional. În moț -mentul de fa ă, Fran a încearcă să depă eascăț ț șîntârzierea sa juridică în materie, făcând dindemnitatea persoanei o nouă categorie dedrepturi fundamentale, care contribuie la condi iațsocială, politică i economică a omului. Pentru cășomul i nu cetă eanul este cel care prime te acestș ț șdrept, spre deosebire de libertă ile sauțdrepturile-crean ă deja conferite cetă eanului înț țtrecut.”7

Declara ia Universală a Drepturilor Omuluițeste primul i cel mai important documentșinterna ional care prevede necesitatea apărăriițdemnită ii umane, chiar dacă aceasta este ata atăț șdrepturilor, dar neînglobată în categoria lor ișaceasta chiar dacă în con inutul său Declara iaț țnu este un document interna ional obligatoriu.țCu toate acestea Declara ia a avut i are oț șimportan ă foarte mare i este avută în vedere deț ștoate statele lumii în ceea ce prive te adoptareașlegisla iei interne referitoare la drepturi.ț

Astfel, Declara ia consideră că recunoa tereaț șdemnită ii inerente tuturor membrilor familieițumane i a drepturilor lor egale i inalienabileș șconstituie fundamentul libertă ii, dreptă ii i păciiț ț șîn lume. În plus, ignorarea i dispre uireaș țdrepturilor omului au dus la acte de barbarie carerevolta con tiin a omenirii, fiind necesarăș țfăurirea unei lumi în care fiin ele umane se vorțbucura de libertatea cuvântului i a convingerilorși vor fi eliberate de teamă i mizerie.ș ș

Ca urmare în art. 1 Declara ia prevede cățtoate fiin ele umane se nasc egale în demnitateți în drepturi. Ele, înzestrate cu ra iune iș ț ș

7 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, op. cit., p. 16.


con tiin ă, trebuie să se comporte unele fa ă deș ț țcelelalte în spirit de fraternitate. Textul este ointeresantă reluare a celebrei lozincii aRevolu iei Franceze: egalitate, libertate,țfraternitate.

Nu este singurul document interna ional sauțregional care cuprinde reguli referitoare lademnitatea umană. Astfel, formularea din art. 1 alDeclara iei a fost reluată i în Declara ia Americanăț ș ța Drepturilor i Îndatoririlor Omului, adoptată înș1948. De asemenea, în art. 10 alin.1 din Pactulinterna ional referitor la drepturile civile i politiceț șse arată că „Orice persoană privată de libertatea saeste tratată cu umanitate i cu respectareașdemnită ii inerente persoanei umane.”ț

Un moment important în evolu ia procesuluițde apărare a demnită ii umane este i Conven iaț ș țde la Oviedo din 4 aprilie 1997 pentru protec iațdrepturilor omului i a demnită ii fiin ei umaneș ț țfa ă de aplica iile biologiei i medicinei.ț ț ș 8

Potrivit prevederilor din art. 1 scopul i obiectulșConven iei este acela de a proteja demnitatea iț șidentitatea fiin ei umane i de a garanta oricăreiț șpersoane fizice, fără discriminare, respectulintegrită ii sale i a celorlalte drepturi i libertă iț ș ș țfundamentale fa ă de aplica iile biologiei i aț ț șmedicinei.

Carta Drepturilor Fundamentale a UniuniiEuropene (Nisa) acordă importan ă demnită iiț țumane con tientă fiind de patrimoniul eișspiritual i moral, motiv pentru care Uniunea seșîntemeiază pe valorile individuale i universaleșde demnitate umană, de libertate, egalitate ișsolidaritate. Ea a plasat persoana fizică încentrul ac iunilor sale. În acest scop, înțCapitolul 1, la art. 1 este reglementatăDemnitatea umană care este declaratăinviolabilă i care trebuie respectată i protejată,ș șfără să fie prevăzută o defini ie a demnită iiț țumane.

Cu toate acestea, nu multe state membre aleUniunii Europene s-au grăbit să reglementezeun asemenea drept, ca drept subiectiv saufundamental, demnitatea apărând ca valoareasupremă sau ca principiu constitu ional.ț

Astfel, două state membre au reglementatdemnitatea ca fiind un drept fundamental, ișanume: Germania i Polonia care au respectatșlitera textului din Carta de la Nisa.

În Capitolul I în art. 1 din Constitu ie –ț„Drepturile fundamentale”, „Demnitatea umanăeste inviolabilă. Respectarea i protejareaș

8 Publicată în M. Of., I, nr. 103 din 28 februarie 2001.

acesteia reprezintă o obliga ie a tuturorțautorită ilor statului.”, iar potrivit prevederilorțart. 30 din Constitu ia Poloniei „Demnitateațpersoanei, drept natural i inalienabil, constituieșsursa libertă ilor i a drepturilor omului i aleț ș șcetă eanului. Respectarea i protejarea acesteiaț șreprezintă o obliga ie a autorită ilor publice.”ț țCum se poate observa, Germania a preluataproape integral i exact con inutul dreptului laș țdemnitatea umană din Carta de la Nisa, în timpce, Polonia, respectând acest con inut, a adăugatțo serie de elemente extrem de importante, caredefinesc demnitatea umană ca fiind un dreptnatural i inalienabil.ș

În art. 10 din Constitu ia Spaniei, text carețface parte din Partea I „Drepturi i îndatoririșfundamentale” se prevede că „Demnitateapersoanei (…) reprezintă fundamentul ordiniipolitice i păcii sociale.”ș

Unele state membre reglementeazădemnitatea umană ca un principiuconstitu ional. Astfel, în Constitu ia Italiei, înț țart. 12 se arată că „To i cetă enii beneficiază deț țdemnitate socială egală.”, fără ca demnitatea săapară printre drepturile fundamentalereglementate în art. 13-54 din Constitu ie.ț

Constitu ia Portugaliei, în art. 1 „Principiițfundamentale” prevede că „Portugalia este orepublică suverană bazată pe demnitateapersoanei umane.”

Interesant este i faptul că Olanda, Suedia iș șUngaria i celelalte state membre ale UniuniișEuropene nu suflă nici un cuvânt despredemnitatea umană ca principiu sau ca dreptfundamental.

În mai multe state membre ale UniuniiEuropene demnitatea umană este reglementatăîn legătură cu libertatea individuală sau cupersoanele aflate în executarea unor pedepseprivative de libertate (Austria, Grecia ).

VI. În Constitu ia României nu estețreglementat un drept fundamental la demnitate,iar proiectul legii de revizuire a Constitu iei nuțprevede reglementarea unui asemenea dreptfundamental. În art. 1 alin.(3) din Constitu iațRomâniei, însă, demnitatea umană esteconsiderată un principiu constitu ional iț șreprezintă o valoare supremă, alături de alteleasemenea, în spiritul tradi iilor democratice alețpoporului român i idealurilor Revolu iei dinș țdecembrie 1989, fiind astfel garantată.9

9 Pentru dezvoltare, a se vedea Gh. Iancu, Teoriaciclurilor constitu ionaleț , Editura Universul juridic,Bucure ti, 2015.ș


HUMAN DIGNITY AND BIOETHICS

IRINA ZLĂTESCU*

ABSTRACT:The author presents and thoroughly analyzes the Convention of Oviedo for the protection of human rights

and dignity of the human being with regard to the application of biology and medicine, an international legalinstrument taking into account the various ethical, social and legal aspects of their impact.

The basic idea to be found in the international documents devoted to the defence of Man’s dignity, as anindividual and as a species, is that the development of biology and the correlated sciences should primarilybe done in the service of Man and only secondly in the service of science.

The recent developments in the field of biomedical sciences and technologies tend to confer Man animmediate and uncontrolled power of managing his own biologic individuality with major risks for theuniversal and defining values of the human being.Bioethics is a new field that emerged in parallel with the huge step forward made by biomedical sciences inthe last decades of the previous century. For a long time it has mainly been concerned with the technologicaldevelopments in medicine while neglecting the moral and the legal aspects.

At present, specialists in medicine, law, ethics, etc., take efforts to reconcile the technological evolution inmedicine, particularly in the field of genetics, with the personality of the patient, who is a set of several"tissues" but a soul as well, with public control upon the development of genetic technologies, with thephysician’s uncontrolled power, with the profit making vs. the moral criteria, and with the legal norms. Theweight each of these has at one moment or another in the evolution of society can lead to changes that mayresult in a lost of society’s balance, which is quite fragile anyway. It is the present solutions – moral and legal– to the challenges raised by the biomedical sciences and technologies that the future of mankind andultimately the future of the human species depends on.

Keywords: dignity, human rights, bioethics, biomedical technologies, genetic technologies

RÉSUMÉL’auteur présente la Convention d’Oviedo de protection des droits de l’homme et de la dignité de l’être

humain face aux applications de la biologie et de la médecine, en entreprenant une vaste analyse de cedocument juridique international, qui s’occupe des différents aspects éthiques, sociaux et juridiques et desincidences de ceux-ci sur l’avenir de notre espèce.

L’idée de base qui se détache des documents internationaux destinés à protéger la dignité de l’homme, entant qu’individu et comme espèce, est que le développement de la biologie et des sciences en relation aveccelle-ci doit se faire pour les mettre au service de l’homme d’abord et ensuite seulement dans le pur intérêtde la science.

Les progrès récents dans le domaine des sciences et des technologies biomédicales tendent à conférer àl’homme un pouvoir immédiat et incontrôlé sur la gestion de son individualité biologique, comportant desrisques majeurs pour les valeurs universelles et définitoires de l’être humain.

La bioéthique est un domaine nouveau qui a émergé en parallèle avec l’étape avant énorme faite par lessciences biomédicales dans les dernières décennies du siècle précédent. Pendant Longtemps, il a étéprincipalement concernés par les développements technologiques dans la médecine tout en négligeant lamorale et les aspects juridiques.

À l’heure actuelle, les spécialistes de la médecine, le droit, l’éthique, etc., prennent efforts pour concilierl’évolution technologique en médecine, en particulier dans le domaine de la génétique, de la personnalité dupatient, qui est un ensemble de plusieurs «tissus», mais une âme ainsi, avec un contrôle public sur ledéveloppement des technologies génétiques, avec la puissance incontrôlée du médecin, avec le but lucratifcontre les critères moraux, et avec les normes juridiques. Le poids de chacun de ces a à un moment ou unautre dans l’évolution de la société peut conduire à des changements qui peuvent résulter en une perte del’équilibre de la société, ce qui est assez fragile de toute façon. Ce sont les solutions actuelles - morales etjuridiques - aux défis posés par les sciences biomédicales et les technologies que l’avenir de l’humanité et,finalement, l’avenir de l’espèce humaine dépend.

Mots-clés: la dignité, des droits humains, la bioéthique, les technologies biomédicales, les technologiesgénétiques

* Professor, PhD, Titular Member of the International Academy of Comparative Law, Director of the Romanian Institutefor Human Rights, President of the Romanian Association for the United Nations.


The Council of Europe has made public forconsultation an interesting working documentrelated to the Convention for the protection ofHuman Rights and Dignity of the Human Beingwith regard to the Application of Biology andMedicine: Convention on Human Rights andBiomedicine (Oviedo, 1997). The documentrefers to “the protection of human rights anddignity of persons with mental disorder withregard to involuntary placement and involuntarytreatment”.1

Recent progress in the field of biomedicalsciences and technologies tends to confer manan immediate and uncontrolled power tomanage his own biological identity with majorrisks threatening the universal and definingvalues of the human being.

Under the circumstances, both nationalauthorities and international organizationsshould achieve a balance between scientificprogress, with its specific exigencies, and therespect owed to the human being and humanityin general. The protection of human dignity –the person’s and of the human race – has been inthe last decades a national concern, as in thecase of France where a special protectioninstrument was adopted in 1994. It has also beenthe object of international consecration inseveral documents as is the case of theConvention of Oviedo, adopted in 1997 underthe aegis of the Council of Europe, or theUniversal Declaration on the Human Genomeand Human Rights also adopted in 1997 thistime under the aegis of UNESCO.

However, the elaboration and theharmonization of national texts has often beenfound to be difficult for reasons of a religiousnature, or rooted in painful past experiences,many of which refer to questions related to thecontents of the very notion of human dignity. Asfar as the international documents areconcerned, these are primarilyframework-conventions that are to be furtherdeveloped on specific national directions.

The basic idea in these documents devoted tothe protection of man’s dignity, as an individualand as a species as well, is that the developmentof biology and the related sciences should in the1 It is, as a matter of fact, a new Protocol to theConvention of Oviedo, (DH-BIO/INF/2015/7 Strasbourg,22.06.2015).published in extenso in this issue of ourquarterly (DH-BIO/INF/2015/7 Strasbourg, 22.06.2015).

first place serve the interests of the human beingand only in the second place the interests ofscience. This explains the double affiliation –national and international – of preoccupations inthe field.2

The international legal instrument that takesinto account the various ethical, social andjuridical aspects related to the consequences ofthe application of the latest discoveries ofbiology and medicine is the Convention for theProtection of Human Rights and Dignity of theHuman Being with regard to the Application ofBiology and Medicine: Convention on HumanRights and Biomedicine, signed in Oviedo on 4April 1997. Integrating the need to trigger anethical revolution in order to impose certainrestrictions to the impetus of the scientificrevolution, it consecrates and protects to thisend values that are rather universal thanEuropean, be they related to human dignity orhuman identity, or may they refer to theintegrity of the human person.

Thus conceived, the Convention establishesprinciples affecting both the contemporarygenerations and the future ones, in an effort tofill the void of legislation in which genetics hasbeen developing so far. As shown by referent M.Palacios in Council of Europe ParliamentaryAssembly Report No. 7210 of 12 January 1995on giving an opinion on the draft bioethicsconvention, democratic societies first need aglobal vision and then corresponding writtenprinciples. It is the duty of decision-makingpoliticians to assume responsibility for decisionsrelated to sometimes very complex andcontroversial problems. In the absence of such acommitment, the scientist and the physicianwould find themselves assigned a task which,under normal circumstances, is not theirs andthat is the position of leaders in the social andethical fields of society. In addition, the lack ofclear rules would put the judge in a difficultposition when faced with delicate situationswith serious consequences. Once this landmarkdocument came into force, the signatory Stateswere in a position to elaborate nationalregulations in the latter’s spirit, possibly withadditions imposing even more restrictive2 Patrick Fraisseix, La protection de la dignité de lapersonne et de l’espèce humaines dans le domaine de labiomédecine: l’exemple de la Convention d’Oviedo,„Revue internationale de Droit compare”, n° 2/2000.


measures to scientific research in the field andincreased protection of the human being.

In recent years, the rapid progress ofgenetics, neurobiology and embryology has giveman the possibility to interfere with the humangenome and modify it, thus having the power totransform its own species. The complex natureof the situation is increased by the fact that, ascompared to the evolution of sciences in thepast, the time period between the acquisition ofnew scientific knowledge and its application inthe field of genetics and medicine in general ismuch shorter at present.

This new situation entails a latent mistrustboth on behalf of the public opinion, thereligious environment and the governmentofficials, which makes the latter approach itwith extreme caution. It is the public authoritiesthat have the mission to conciliate the eithercontradictory or difficult to reconcile interests,to find solutions reconciling the unstoppableprogress of science with the inertia of religiousdogmas and century old mentalities in relationto the evolution of man and humanity. It wastherefore necessary to find a commondenominator of juridical nature, an internationalinstrument to allow the Council of Europemember States, possibly other States as well, toadopt clear and consonant legislations on thematter.

The Convention of Oviedo achieves a fairbalance between the protection of theinalienable rights of the person and the commoninterest of humanity. As Daniel Tarschys,Secretary General of the Council of Europe saidon 9 December 1998, this text would be,undoubtedly, the universal reference meant toprotect the human being and its genetic heritagein the framework of the biological and themedical sciences. Thus, the first article of theConvention reads as follows: “Parties to thisConvention shall protect the dignity and identityof all human beings and guarantee everyone,without discrimination, respect for theirintegrity and other rights and fundamentalfreedoms with regard to the application ofbiology and medicine.” By internationallyconsecrating the dignity of the human person inclose connection to that of the integrity of thehuman being, the above mentioned documenturges States to take action to put an end to therisks of excesses or misappropriate use of

biomedical interventions, promoting the ideathat the individual’s fundamental rights shouldnot be sacrificed for the sake of unrestrictedscientific research, free from any moral orjuridical landmarks.

The final text of the Convention came outfrom a long process of negotiations, which didnot fall short of disputes, a process that wasstarted in 1987 by the Committee of Ministers3

and continued by the Steering Committee onBioethics.4 The document was opened forsignature on 4 April 1997.

Romania signed the Convention as far backas 4 April 1997. It came into force on 1December 1999, at a moment when it had beensigned by 24 States and ratified by 5 of them.The Convention continues to stay open to besigned by both the other Council of Europemember States and by Australia, Canada, Japan,the Holy See and the United States, all of whichtook part in its redaction.

The initial text was added four Protocols5

which resume the most delicate and mostcontroversial issues. The Additional Protocolprohibiting the cloning of human beings wassigned in Paris on 12 January 1998. So far, ithas been signed by 9 States, including Romania.The other three Additional Protocols refer to thetransplantation of human organs and tissues, tothe biomedical research as well as to theprotection of the human embryo and fetus andto human genetics.

3 Starting in 1987, the Committee of Ministers adopted 14resolutions and recommendations, also includingRecommendation 1160 on the preparation of a conventionon bioethics.4 At the 7th Conference of Ministers of Justice, which tookplace in Istanbul on 5-7 June 1990, the participantsadopted Resolution No. 3 on bioethics, which providedfor the elaboration of a Framework Convention that wasto lay down general common norms for the protection ofthe human person in the context of the development of thebiomedical sciences. The final text was approved by theCommittee of Ministers on 19 November 1996 and openfor signature on 4 April 1997.5 Additional Protocol to the Convention on Human Rightsand Biomedicine, on the Prohibition of Cloning HumanBeings (Paris, 1998); Additional Protocol to theConvention on Human Rights and Biomedicineconcerning Transplantation of Organs and Tissues ofHuman Origin (Strasbourg, 2002); Additional Protocol tothe Convention on Human Rights and Biomedicine,concerning Biomedical Research (Strasbourg, 2005);Additional Protocol to the Convention on Human Rightsand Biomedicine concerning Genetic Testing for HealthPurposes (Strasbourg, 2008).


The Committee of Ministers also issued threerecommendations related to the Convention onBioethics and its Additional Protocols.6

The authors of the Convention acknowledgedthe perfectible nature of the document providingin its article 32 § 4 a necessary re-evaluationafter 5 years of application.

In parallel with the Council of Europe,UNESCO in its turn adopted, on 11 November1997, the Universal Declaration on the HumanGenome and Human Rights. Thus, theinternational community was provided thatsame year two landmark documents: a bindingone, with regional effect (the Convention ofOviedo), the other one not binding but ofuniversal value.

Even though the international texts havealready been protecting human dignity againstcertain deviations of science, not all nationallegislations raised up to the expectations in thisfield so far; some are quite advanced, yet manyothers are fragmented or almost inexistent. Boththe international and the national ones show thesame determination to stop the potential dangersfor the human being and for mankindrepresented by the new biomedical and medicaltechniques and try to contribute to thedevelopment of principles of bioethics andbiomedicine meant to put science serve man,not man to serve science. According to PatrickFraisseix’s opinion, expressed in the above citedwork: “The sense of the sacred and of the divineis no longer located today in a verticaltranscendence that starts from man to reachGod, but in a double transcendence: adescending transcendence from God to man anda horizontal transcendence that confronts manwith his own humanity”.7

The defence of the dignity of the humanperson and the human race, viewed as shownabove from the point of view of the sacred thusreconsidered in the framework of theConvention of Oviedo on bioethics, might bejuridically labeled both as a subjective right andan objective right; in the first case, the tendencyis to deify man, while the second casepractically induces a divinization of mankind.

6 Rec(2003)10 on Xenotransplantation and itsExplanatory Memorandum; Rec(2004)10 concerning theProtection of the Human Rights and Dignity of Personswith Mental Disorder; Rec(2006)4 on Research onBiological Materials of Human Origin.7 Patrick Fraisseix, op. cit.

To begin with, we should mention that theterm ’bioethics’ was first used in the work"Bioethics: Bridge to the Future" published lastcentury, in the ’70s, by the American physicianVan Renssalaer Potter. Etymologically, it isbased on the Greek words bios = ’life’ and ethos= ’custom, habit, character’. Bioethics wouldtherefore be "an interdisciplinary field having asobject the examination of all aspects of life andhealth, analyzed in the light of moral values andprinciples",8 the latter meaning a series ofjudgments of evaluation, of findingrelationships, on the basis of which anindividual, a group or a community as a wholeassumes attitudes in response to the variousaspects of reality. Obviously, these attitudes areof a dichotomic nature since they usuallyoscillate between two opposed poles, while thesubject assumes that position between the twopoles that fits best his/her education, culture,training and intelligence, as well as his/hershort-term or long-term interests.

Of course, once agreed that, apart fromintelligence (which is an individual gift thatdoesn’t change in a lifetime), the evaluation, thepreviously mentioned dichotomic attitudesdepend on education, culture and training(which are all undergoing continuous changes)one has necessarily to also agree that moralvalues and principles evolve (therefore change)as the subject himself evolves. In other words,what is considered to be ’good’ at a certainmoment may later be appreciated as ’bad’, orviceversa, no matter whether the subject is anindividual, a group or a community. Whatcomes out is an essential characteristic featureof ethic principles and values, namely, that theyare time-dependent, meaning that they change intime, becoming as a matter of fact one of thefactors characterizing a certain period of time.

While, for instance, not very long ago, slavetrade was considered something normal andeven necessary, slavery is altogether differentlyviewed nowadays.

A second essential characteristic feature withethic principles and values, one that also comesout from the factors influencing the evaluation asubject is always making, is the fact that at agiven moment they differ from one subject to

8 Valeriu Andrei Rendec, Forward to “Bioetica. Mijloacei căi de ac iune”, Institutul Român pentru Drepturileș ț

Omului, Bucure ti,ș 2004.


another, or to put it other way, they aresubjective par excellence.

It is quite clear that, while he who has whatto eat considers that to steal a loaf of bread isshameful, immoral, etc., therefore something’bad’, for he whose child may die for hunger thesame action has the connotation ’absolutelynecessary’, ’vital’, therefore something ’good’.

In bioethics, the judgment of evaluation isbased on facts, rules and principles. Generally,the principles are fundamental rights: respect fora person’s self-determination; respect for life.

The self-determination principle is basedon the autonomy of human freedom(inviolability of the person). In law, this is notan exclusive principle: it is necessary, but notsufficient. As a matter of fact, the person’sinviolability principle allows for twointerpretations: on the one hand, no one shall betreated/subject to experiments without his/herconsent – which is clearly an application of theprinciple of autonomy;

on the other hand, it may be interpreted as anapplication of the life-preserving principle, aslong as it protects the person’s physical andmental integrity.

The respect-for-life principle is the mostfrequently invoked principle by the westernculture as a justification for moral norms, legalregulations, social policies and human rights.This principle is rooted in ancient times, in theoriental religions (particularly the Hindu one),the Jewish-Christian tradition, as well as theHippocratic Oath. It preserved its importanceeven when morals and law separated fromreligion. This principle expresses the fact thatlife, and human life in particular, has aninestimable value, and this is the reason why itshould be defended and protected, while it isacknowledged its sacred nature this way.

According to some authors9, these basicprinciples can be added others as well:

The utilitarian principle: an action isevaluated first of all in terms of the costs andthe benefits; ethic acceptability depends on theconsequences; one should seek for what is bestfor the majority. The ontological dimension ofhuman action is excluded.

The universality principle. Inspired fromImmanuel Kant’s universality theory, thisprinciple, which broadens the sphere of ethics,

9 Prof. Astărăstoae, Prof. Ortansa Stoica.

can be paralleled to the golden rule of orientalreligions: "don’t do to others what you don’twant to be done to you".

The equality principle. All human beingsare equal in rights and value. The principlestates that, when selecting the subjects formedical caring, the social, racial or religiouscriteria shall not be taken into account.

The principle of justice and equity. Themost disadvantaged shall be favored.

This principle leads to the principle ofdifferences and equal opportunities. Bioethicsproved that technological progresses inmedicine, particularly in genetics, neglected thepersonality of the patient, who also has a soulbeside tissues. The new genetic technologiesincreased the accuracy of investigations andtheir effectiveness, guaranteed for the truth at ahigher rate, allowed the public to monitor theirdevelopment, and allowed for scientificprogress. At the same time, they diminished theright to privacy and private life, did not alwaysenjoy the approval of society and publicopinion, created the image of the physician’suncontrolled power (e.g. the moment of death),and developed on the basis of profit rather thanmoral criteria (e.g. artificial insemination).

The problems are numerous for “life itself, inits complexity, raise them everywhere, whileobstinately refusing to fitting into patterns andsimplifications”.10 And, as with any field ofknowledge, the first step towards finding theanswers and the solutions is to acknowledge theexistence of the problems themselves, to clarifythem, and to ask the questions as clearly aspossible.

Bioethics was introduced in the highereducational system as a self-standing disciplineon initiative by Member of Academy ConstantinBălăceanu Stolnici, Vice-President of theFoundation “Ateneul Român”, under theauspices of which the first private university inRomania, the Ecological University, wasestablished in 1990, whose first Rector was thelate Prof. Dolphi Drimer, PhD.11 But the

10 Valeriu Andrei Rendec, op. cit.11 See S. Nicolau, Nevoia de bioetică. Începuturileînvă ământuluiț universitar de bioetică in ComisiaNa ională a României pentru UNESCO, ComitetulțNa ional Român de Bioetică, Institutul Român pentruțDrepturile Omului, Colegiul Medicilor din România –Filiala Ia i, „Simpozion Na ional cu participareș ținterna ională ț Educa ia în bioetică i drepturile omuluiț ș ”,


“leader” of the discipline of bioethics was thedistinguished geneticist Constantin Maximilian,till his death in 1997.

Ever since bioethics was introduced in theeducational system as a self-standing discipline,the Romanian Association for the UnitedNations (ANUROM), an NGO affiliated withthe World Federation of United NationsAssociations (WFUNA), and the RomanianInstitute for Human Rights (since 1991, when itwas established), in collaboration with theInternational Institute of Law of FrenchExpression and Inspiration (IDEF), got involvedactively with the assertion and evolution ofbioethics in Romania. They advocated theproject in the framework of several activitiesand events, such as: the courses of theInternational University of Human Rights, the15 sessions of the International Symposium on“Human Rights – Spiritual Dimension and CivicAction”, etc.

Professors at the Faculty of Law of theEcological University such as late Prof. SandaGhimpu, PhD (Dean), late Prof. Victor DanZlătescu PhD creator of the modern school ofcomparative law, introducer of the ComparativeLaw in the Romanian Academic EducationSystem and President of the Romanian Societyof Comparative Law, titular member of theInternational Academy of Comparative Law,Prof Irina Moroianu Zlătescu PhD titularmember of the International Academy ofComparative Law, Director of the RomanianInstitute for Human Rights and former Secretaryof the Romanian Society of Comparative Lawwere concerned with achieving a connectionbetween bioethics and human rights and tookefforts to organize various international eventsdevoted to bioethics, comparative law andhuman rights.

In time, other bodies and organizations gotinvolved to support the project as well: theRomanian National Commission for UNESCO,the Romanian Society for Comparative Law,Association Clubul de la Cheia “Victor DanZlătescu”.

When in 1996, on initiative by the late Prof.Constantin Maximilian PhD, Member ofAcademy, the first International BioethicsSymposium organized in Romania on Ethic andEconomic Options with Medical Care took

UNESCO, 2005.

place in Oradea – Băile Felix, both IRDO andANUROM were represented. The Symposiumenjoyed the assistance of the Academy ofMedical Sciences of Romania and the presenceof the President of this forum himself, the lateProf. Ştefan Milcu PhD, Member of Academy;it also enjoyed a remarkable internationalparticipation (11 European countries wererepresented) and was a small step forward onRomania’s way towards the European scienceand civilization. Representatives of theRomanian Institute for Human Rights and theRomanian Association for the United Nationswere also present at the second edition of theSymposium that took place in the same place inApril 2000 on The Physician-PatientRelationship: Ethic and Economic Options withMedical Care. Other events on the same topicsthat enjoyed the participation of representativesof IRDO were the 2nd National Symposium withinternational participation, organized by theUniversity of Bucharest Institute of Geneticsunder the auspices of Romania’s NationalCommission for UNESCO and in collaborationwith the University of Agronomic Sciences andVeterinary Medicine, as well as the more recentOpen Workshop of the Romanian NationalCommittee of Bioethics12, organized inBucharest in June 2003, whose topic was theissue of bioethical education. Also, in 2005, theRomanian National Commission for UNESCO,the Romanian National Bioethics Committee,the Romanian Institute for Human Rights andthe Romanian College of Physicians organizedat Cheia a National Symposium withinternational participation on “Education inbioethics and human rights” (16-19 November2005).

In recent years, the impact of biotechnologiesupon the very nature of man and society hascome to seriously jeopardize certain universalvalues, characteristic of the human being.13

Mentioning the confrontations between thepromoters of absolute freedom of scientificresearch and ecologists, we should point thatthere are several problems related to the future

12 Both the Romanian Institute for Human Rights and theRomanian Association for the United Nations arerepresented in the Romanian national Committee ofBioethics.13 See Sanda Pîrvu, Prespectiva bioetică a cercetărilor degenetică, in “Bioetica. Mijloace i căi de ac iune”, Ed.ș țIRDO, Bucure ti 2004, p. 35 et seq.ș


of mankind, raised by the development of thegenetic manipulation techniques, by thestate-of-the-art biotechnologies and bybio-industry.

In order to have a normal evolution of thehuman race, it is necessary that a sustainedactivity of information be performed and thedemocratic access of individuals to thelaw-making process be provided, for the laws inthis field are extremely complex and haveconsequences both in the average-run and thelong-run.

The development of bioethics may have amajor impact upon the future of our species.

At a time of great challenges14 of science andtechnology, to resort to ethics is a prerequisitewith solving the complex problems raised by themanagement of progress in the field, for thebenefit of the human being, of all human beings,not to their detriment, or the detriment of someof them.

The juridical thinking will not be able to givethe correct solutions except within the logic ofthis ethic postulate, just the same way that aregulation, as welcome and correct as it may bein a certain field, will not be implementedeffectively without the large endorsement ofcertain ethic norms characterizing those taskedto apply it.

In this context, a number of questions may beasked: is the adoption of a universal ethicscharter necessary and possible? If so, on whatconditions, and what are the previous stages tobe gone through?

The progress of science and technologyshould be accompanied by the progress of socialthinking. Juridical thinking will not be able tooffer the correct solutions except within thelogic of this ethic postulate, just like aregulation, no matter how adequate and correctin a field, will not be effectively put to practicewithout a sustained support of ethic norms towhich those who are to apply it abide.

Structured in systems whose originality wentbeyond the limits of the national philosophy, theinter-war Romanian rationalist thinking turnedprogress into a cardinal topic for meditation.

In the view of professor Dimitrie Gusti,progress in social thinking, considered as a

14 See Irina Moroianu Zlătescu, Rodica erbănescu, Ș Spreo Cartă etică universală, in “Bioetica. Mijloace i căi deșac iune”, Ed. IRDO, Bucure ti 2004, p. 14 et seq.ț ș

general law of the human race, is equal to thetransition from authority to autonomy.

As professor Gusti believed, in order to beable to understand how such a transition is madeone should answer the question: What is thecriterion for moral actions? Why is a certaindeed considered to be good while another onebad?

In his opinion there are two possibilities forestablishing criteria and interpreting actions: a)by appreciating the action in terms of thepurpose – meaning that an action is good or badif its purpose is good or bad, and b) byanalyzing the reasons motivating the pursuit ofthe respective purpose, the action beingconsidered good or bad also in terms of theinner motivation it comes from.

Hence two possible ways of consideringactions, which give birth to two types ofsystems: the first one, heteronymous, where“the purpose I am pursuing may be imposedfrom the outside…”. I am pursuing this purposebecause it is imposed to me, even if I believe itto be bad; and, the second one, the autonomoussystem, where a certain purpose, even though nolonger my own but everyone’s purpose, is theone I choose to undertake and none else, as I amaware of it. This involves a conscious choiceand the possibility to make decisions. In anautonomous system, the purpose is willful, notimposed.15

What kind of universal ethic charter are weenvisaging? In respect of human rights and thedemocratic norms, we cannot choose but theautonomous system, embraced by most peopleor by the most influential ones, even if to somepeople it would only be a heteronymous system.

Is the adoption of such a charter possible? Ifso, under what circumstances? Whatpreliminary have to be taken?

In the context of these questions, asignificant post-war experience comes to mind.It consists in the adoption of the UniversalDeclaration of Human Rights on 10 December1948. It would be useless to emphasize here theimportance of this fundamental document.

In the present day, characterized byglobalization, chances for the globalization ofcertain values, principles and norms are to ouropinion much bigger.

15 Dimitrie Gusti, Curs de etică (1931-1932) în D. Gusti,"Opere", vol. II, Ed. Academiei, 1969, p. 252.


It is more and more important to becomeaware of the need for cooperation and tolerance,to find the common denominator among thevalues cultivated by different cultures andcivilizations and to cast our eyes over the futurerather than the past.

As it is known, the ethics of science andtechnology is one of the five main priorities ofUNESCO, which, as Koïchiro Matsuura, formerDirector General of UNESCO, showed in 2009on occasion of the analysis of the InternationalBioethics Committee activity, proves the“determination to place scientific andtechnological progress in a context of ethicalreflection that is rooted in the cultural, legal,philosophical and religious heritage of thevarious human communities”.16

In order to be protected against the possibledeviations of biomedical researches and makeall people enjoy their results and progress, anethic consideration is necessary, meant to go farbeyond the traditional medical deontology. It isalso necessary to permanently take into accountsocial responsibility and the respect for aperson’s dignity and liberty.

Bioethics shall determine the adaptation oftwo basic principles in the medical practice:confidentiality and equality, both before thedisease and before death.17

Attention should focus on the respect of thedignity of those who are treated and implicitlythe dignity of those treating them, for there is nosubordination relationship between them, butthe equality in dignity and rights of persons withdifferent responsibilities. The regional legalinstrument taking into consideration the variousethic, social and juridical aspects of theapplication of the latest discoveries in biologyand medicine is the Council of EuropeConvention on Human Rights and Biomedicine,also known as the Convention of Oviedo.18

Integrating the need to trigger an ethicrevolution, the Convention consecrates andprotects to this end rather universal values thanEuropean ones, be it either human dignity or

16 Koïchiro Matsuura, Address at the opening of the thirdsession of the Intergovernmental Bioethics Committee.17 See Octavian Popescu, Etica profesiilor de medic ișfarmacist în rela ia cu bolnavul i în prescriereaț șmedicamentelor, in “Bioetica. Mijloace i căi de ac iune”,ș țEd. IRDO, Bucure ti 2004, p. 19 et seq.ș18 Signed by Romania on 4 April 1997; in force since 1December 1999.

human identity, or the integrity of the humanbeing.

The relationship between human rights andbioethics has been a preoccupation for theUnited Nations and particularly for UNESCOfor several years now, but it is deeply rooted inthe entire activity devoted to theacknowledgment and protection of humanrights.

In Romania, the international regulations inthe field of human rights are an integral part ofthe domestic law.19 Thus, according to Article 11paragraph 2 of the Constitution, treaties ratifiedby Parliament according to the law, are part ofnational law. Unity of public law is thereforeensured on the basis of precedence ofinternational regulations. It is a consecration ofthe precedence given to the interpretation ofinternational norms in the field of human rightsin applying the corresponding national legalprovisions, constitutional or of a differentnature. In this respect, paragraph 1 of Article 20provides that the constitutional provisionsconcerning the citizens’ rights and liberties shallbe interpreted and enforced in conformity withthe Universal Declaration of Human Rights andwith the covenants and other treaties Romania isa party to. Thus, the Universal Declaration,which was not adopted as an internationalconvention, received within Romanian law thevalue of a constitutional norm. It is applicablelaw, of course to the extent its provisions are tobe found in an internal legal provision, which,nevertheless, is not an obstacle since theconstitutional declaration of rights and freedomsimplies such an agreement.

Finally, precedence of the internationalregulations that conflict with an internalregulation (paragraph 2 of Article 20) is aprinciple that ensures dynamism in thedevelopment of internal law in terms ofinternational developments in the field ofhuman rights, integration of the internal lawwith the international one, and their unity as anexpression of the unity of public law.20

The progresses of scientific research,particularly in the field of genetics, impose a

19 See Irina Zlătescu, Romania, in InternationalEncyclopaedia of Laws: Constitutional Law, Kluwer LawInternational, The Netherlands, 2013, p. 89 et seq.20 The exception referring to the application of the mostfavourable legal provision was added in the revised textof 2003.


reconsideration of the regulations in the field ofhuman rights. In this undertaking, one has toremark that the ’gender’ dimension is presentmore significantly than it used to, while womenhave been showing greater interest and desire toactively get involved with it.

The reproductive technology, primarily, has astrong impact on both women and men.

The gender dimension21 demands forincreased attention to such issues as the rightsof the patient, access to healthcare services,the consent given with full awareness aboutthe facts and consequences, confidentiality ofthe data related to the status of the embryo,which all assume specific aspects, importantin terms of women’s rights. It is also worthemphasizing the need for better knowledge tobe reached through pluri- and inter-disciplinary research as well as throughpartnerships between specialists andinstitutions of various concerns, includingthose concerned with human rights.

All these efforts were no surprise. They were

21 See Irina Moroianu Zlătescu: Drepturile femeii–reglementări interna ionale i na ionale, IRDO,ț ș țBucure ti, 1995; Idem, Drepturile femeii – egalitate iș șparteneriat, IRDO, Bucure ti, 1997; ș Égalité de chances,égalité de traitement, IRDO, Bucure ti, 2000, ș with apreface by G. Conac, Honorary Professor University ParisI; Idem, Drepturile femeii i bioetica. Aspecte specifice,șin “Bioetica. Mijloace i căi de ac iune”, Ed. ș ț IRDO,Bucure ti 2004, p. 30 et seq.; Idem, Protection againstșRacism and Discrimination, Ed. IRDO, 2011, p. et seq.

a natural continuation of older preoccupations,representing a response to the extremelycomplex issues raised by the presentstate-of-the-art of biomedical sciences andtechnologies, also in terms of human rights, orrather all the more in terms of human rights.Such issues as those referring to cloning andhuman cloning, transplants of organs anddonation of organs, euthanasia and eugenics,sex-shift surgery, interventions to influence thegender of the fetus, just to mention a few of thebest known and most delicate ones, are allissues for which the contemporary society shallhave to find answers and solutions rather soonerthan later. The future of mankind, the future ofman as a species ultimately will depend on theway these challenges are solved. And it is onlyby getting involved that one can influencesomething. For, as the late ConstantinMaximilian PhD would say, "bioethics is thepoint of intersection of all those who concernthemselves with the human destiny subject tothe pressures of science".


FAMILIA – RESPONSABILITĂ I ÎN DOMENIUL EDUCA IEIȚ Ț

ADRIAN BULGARU*

ABSTRACT:Education is a complex and long lasting process which begins at an early stage and continues throughout

the whole life of the individual. It is a process of personal development training that prepares the individualas an active element of society. The family has an important role in educating children, supporting childrenfrom an early age and instilling respect for moral values and civic action which can be a model for youngpeople who should become citizens of the community with a sense of responsibility, self-respect,self-confidence, with a correct and constructive mind set, treating people with respect and knowing how tomake themselves respected by others.

Education is the most important component of society which fully justifies supporting the involvementand responsibility of parents in the education and development of children, so that the positive effects couldbe extended for a long-term By investing in education we invest in the future, and this is without doubt themost important investment a person can make, since the support of education is a requirement, and anundeniable necessity.Keywords: education of children, responsibility of parents, family, society

RÉSUMÉL’éducation est un processus complexe et de longue durée qui commence à un stade précoce et continue

tout au long de la vie de l’individu. Il est un processus de formation de développement personnel qui préparel’individu comme un élément actif de la société. La famille a un rôle important dans l’éducation des enfants,le soutien des enfants à un âge précoce et inculquent le respect des valeurs morales et de l’action civique quipeut être un modèle pour les jeunes qui devraient devenir des citoyens de la communauté avec un sens de laresponsabilité, de l’auto- respect, la confiance en soi, avec un état d’esprit correct et constructive, savoir detraiter les gens avec respect et savoir comment se faire respecter par les autres.

L’éducation est l’élément le plus important de la société qui justifie pleinement soutenir la participation etla responsabilité des parents dans l’éducation et le développement des enfants que les effets positifspourraient être étendues pour un long terme en investissant dans l’éducation, nous investissons dans l’avenir,et cela est sans doute le plus important investissement qu’une personne peut faire, puisque le support del’éducation est une exigence et une nécessité indéniable.

Mots-clés: l’éducation des enfants, responsabilité des parents, famille, société

Articolul 26 din Declara ia Universală ațDrepturilor Omului prevede că „orice persoanăare dreptul la educa ie. Educa ia trebuie săț țurmărească dezvoltarea deplină a personalită iițumane i întărirea respectului fa ă de drepturileș țomului i libertă ile fundamentale”. În acestș țsens, este extrem de important să luăm îndiscu ie aspectul privind calitatea educa iei, careț țtrebuie să fie o preocupare comună publică. Deasemenea, educa ia pentru pace i pentruț șdrepturile omului este o condi ie prealabilățpentru dezvoltarea con tiin ei sociale iș ț șresponsabilizării în vederea asigurării ișmen inerii respectului între oameni i pentruț șoameni.*

Dreptul la educa ie este recunoscut ca iț șdrept fundamental universal al omului i trebuieșgarantat prin politicile na ionale. Educa ia esteț țesen ială pentru dezvoltarea copiilor, absen aț țeduca iei de bază, reprezintă o încălcare ațdrepturilor fundamentale i se dovede te a fi unș ș

* Dr., cercet. tiin ific.ș ț

handicap pe tot parcursul vie ii. Prin educa ie seț țpoate realiza dezvoltarea deplină a personalită iițumane i întărirea respectului fa ă de drepturileș țomului i libertă ile fundamentale, educa iaș ț țreprezintă cea mai bună speran ă i cel mai laț șîndemână mijloc pentru tineri de a dezvoltavalori fundamentale, atitudini, aptitudini,comportamente i obiceiuri de durată cu impactșpozitiv într-o societate.

Educa ia reprezintă un proces de durată carețpresupune dobândirea de cuno tin e iș ț șaptitudini, care pot determina pentru viitor oatitudine corectă bazată pe respectul fa ă dețvalorile umane i spirituale. Pentru dezvoltareașarmonioasă a personalită ii sale copilul trebuiețsă crească într-un mediu familial, într-oatmosferă de fericire, dragoste i în elegere,ș ținând seama de faptul că un copil trebuie să fieț

pe deplin pregătit să trăiască independent însocietate i să fie educat în spiritul păcii,șdemnită ii, libertă ii, toleran ei, egalită ii iț ț ț ț șsolidarită ii.ț

Educa ia îi permite copilului să- i croiascăț ș


propria personalitate constituită din ansamblulorganizat ierarhic al însu irilor fizice,șintelectuale, afective, social-morale i volitivș -caracteriale.1

În acest sens, trebuie sporite eforturile pentrucre terea gradului de con tientizare la toateș șnivelurile i în toate sectoarele societă ii asupraș țfaptului că fiecare copil are dreptul la oadecvată îngrijire, învă are, dezvoltare,țprotec ie.ț 2 În alte condi ii, dacă tinerii nu auțposibilitatea de a dezvolta o bază solidă privinddezvoltarea, bunăstarea i învă area pe totș țparcursul vie ii nu putem vorbi despre oțsocietate democratică, de spre respectareadrepturilor omului, despre anse egale.ș

Învă area despre valorile i practicileț șdemocratice poate i trebuie să înceapă de la ceașmai importantă unitate a societă ii – familia. Înțacest sens, implicarea părin ilor este necesară iț șcredem obligatorie încă din perioada de îngrijiretimpurie i de educa ie, modul în care familia seș țimplică în procesul de învă are a copiilor sețobservă ulterior în timp în pregătirea colară iș șîn succesele profesionale ale acestora. Familiareprezintă prima formă de educare pentru copiiavând o mare influen ă în formarea atitudinilor,țvalorilor, comportamentelor i abilită ilorș țcopiilor. Prin urmare, dacă luăm în discu ie oțeduca ie care să aibă un impact de durată, putemțsă apreciem faptul că acesta poate fi i chiarștrebuie realizată într-un mod constructiv de cătrepărin i, fra i, bunici i chiar de al i membri aiț ț ș țfamiliei lărgite. Procesul educa iei familiale,țcare este simultan i continuu cu via a deș țfamilie, este implicat în satisfacerea nevoilorspecifice familiei, în realizarea func iilorțfamiliei, în desfă urarea ciclurilor vie ii deș țfamilie, în manifestarea i raportarea reciprocă așrolurilor membrilor unei familii. Educa ia înțfamilie depinde de manifestările concrete ișcurente a vie ii de familie, de rela iile,ț ținterac iunile, de modul de participare la via aț ț

1 A se vedea V. Bunescu, Eugenia incanȘ , VioricaEnache, Ghid practic pentru aplicarea programei deeduca ie moral-civică în învă ământul primarț ț , EdituraCoresi, 1994, p. 8 i urm.ș2 Conven ia privind drepturile copilului încorporează maițmult decât oricare alt document, întreg spectruldrepturilor omului – civile, politice, economice, sociale ișculturale i prevede o dezvoltare completă a poten ialuluiș țcopilului într-o atmosferă de libertate, demnitate ișjusti ie. România a ratificat Conven ia pe 28 septembrieț ț1990 prin Legea nr.18/1990 i s-a inspirat din aceastașatunci când a elaborat Legea nr. 272/2004 privindprotec ia i promovarea drepturilor copilului care a fostț șulterior modificată i completată prin Legea nr. 257/2013.ș

de familie a membrilor familiei, de asumarearesponsabilită ilor.ț 3

Educa ia timpurie poate fi considerată oțcondi ie prealabilă pentru o societate durabilă,țaceastă primă etapă de învă ământ trebuie să fiețuna accesibilă, de calitate, care trebuie săimplice sprijinul familiei, angajamentulautorită ilor cu responsabilită i precum i alț ț șîntregii societă i. ț

Eficien a procesului educa ional este cu atâtț țmai ridicată cu cât fiecare persoană i institu ieș țangajată în realizarea ei î i îndepline te cu maiș șmultă competen ă i responsabilitate aceastăț șsarcină. Încurajarea comportamentelor pozitive,exprimând respectul pentru fiin a i demnitateaț șumană, trebuie promovată la nivelul întregiisocietă i. Este cât se poate de evidentățnecesitatea asumării misiunii educative de cătretoate institu iile dintr-o societate i a construiriiț șde parteneriate în acest sens.

Revenind la forma socială de bază asocietă ii, importan a familiei a fost recunoscutăț țprin instituirea Zilei Interna ionale a Familiei dețAdunarea Generală a ONU la 20 septembrie1993, în baza Rezolu iei 47/237 i sărbătorită înț șfiecare an în data de 15 mai, începând cu 1994,se află anul acesta la cea de-a 21-a aniversare.Pentru a sublinia importan a institu iei familiei,ț țDepartamentul pentru Afaceri Economice ișSociale a Organiza iei Na iunilor Unite înț țcolaborare cu Parlamentul European, cuComisia Europeană i Organiza ia pentruș țCooperare i Dezvoltare Economică au declaratșanul 2014, cea de-a 20-a aniversare, drept AnulInterna ional al Familiei. În ara noastră, laț țpropunerea Institutului Român pentru DrepturileOmului, ziua de 15 mai a devenit oficial ZiuaFamiliei Române.4

Familia are un impact mare asupradezvoltării i educa iei copiilor, într-un mediuș țfamilial în care există o bază solidă de iubire, încare este promovat respectul pentru valori,ace tia se dezvoltă armonios atât din punct deșvedere mental dar i intelectual. S-a observat, cășfără implicarea activă a membrilor familiei înspecial a părin ilor este mult mai dificil pentruțcopii de a- i dezvolta poten ialul fizic, mental,ș țmoral i intelectual.ș

3 A se vedea coord. Mihaela Ionescu, ElisabetaNegreanu, Educa ia în familie, Repere i practici actualeț ș ,Institutul de tiin e ale Educa iei, Bucure ti, 2006, p. 55 iȘ ț ț ș șurm.4 A 20-a Aniversare a Zilei Interna ionale a Familiei i aț șZilei Familiei Române, Revista „Drepturile Omului”, Nr.2/2014, p. 90 i urm.ș


Fiecare om trebuie să aibă la bază unansamblu de valori. Acestea sunt asimilate încădin frageda copilărie, în special trăsăturilemorale sunt însu ite în func ie de mediul în careș țcopilul cre te. Din păcate, în ultimii ani,șsistemul de valori pare a fi înlocuit de unulextrem de prolific de nonvalori, care poate păreastraniu dar este extrem de mult sus inut prințdiverse mijloace, iar tinerii nu mai dau mareimportan ă valorilor morale adevărate, precum:țrespectul, dreptatea, grija, integritatea, spiritulcivic etc., punând mai mult pre pe valorilețmateriale. Insuflarea valorilor morale fa ă dețcopii, cultivarea i aplicarea acestor valori,ședucarea în spiritual dreptă ii i toleran ei,ț ș țîncurajarea spre a oferi ajutor celor din juratunci când acest lucru se poate face, o anumităîn elegere, o reală motiva ie, un climat favorabilț țfunc ionării unei moralită i normale suntț țcondi ii optime pentru a trăi i evolua împreunăț șîntr-o societate.

Societatea omenească va trebui să seorienteze spre cele mai importante i autenticeșvalori morale i, în rândul acestora,șincontestabil, este familia.5

Părin ii pot reprezenta pentru elevi modele dețurmat în via ă, pot fi cei care îi îndrumă să facățalegerile corecte i este necesar să le ofereșexemple pozitive. Ace tia au o influen ă foarteș țhotărâtoare asupra educa iei copiilor, mai alesțdacă inem cont că ei sunt alături de copii pețperioada copilăriei. Acesta este cea mai rapidăperioadă de dezvoltare, i de i copiii se dezvoltăș șîn propriile ritmuri, rămâne momentul decre tere i dezvoltare maximă, chiar dacăș șvorbim de dezvoltarea fizică, sau de dezvoltareasocială, emo ională i intelectuală a copilului, deț șaceea implicarea familiei este foarte necesară înaceastă perioadă, pentru ca mai târziu tinerii săpoată evolua într-o lume plină de provocări.

Dezvoltarea în timpul copilăriei prive teșdiferite tipuri de dezvoltare fizică i diverseștipuri de dezvoltare mentală, studii diverse aurelevant mai multe domenii de dezvoltare înperioada copilăriei: dezvoltarea fizică, socială,emo ională, dezvoltarea limbajului i aț șabilită ilor cognitive. În această perioadă, copiiițau nevoie de protec ie, securitate, dragoste,țhrană naturală i o educa ie în spiritul valorilorș țmorale, subliniem încă o dată locul prioritar pecare trebuie să îl aibă educa ia, pentru că poateț

5 A se vedea V. D. Zlătescu, Preocupările Românieipentru organizarea de ac iuni consacrate AnuluițInterna ional al Familieiț , Revista „Drepturile Omului”,Nr. 4/1994, IRDO, pp. 10-11.

influen a întreg comportamentul tânărului. țDe asemenea, cercetătorii i dascăliiș

consideră părin ii, ca parte esen ială a educa ieiț ț țtimpurii, părin ii fiind adesea declara i a fiț țprimii i cei mai buni profesori pentru un copil.șImplicarea părin ilor în procesul de educare alțcopiilor constituie este un factor cheie înrealizările pe care copiii le vor avea. Părin ii potțsă le asigure în prealabil repere pe care să sepoată construi caracterul moral al copiilor.

A a cum am precizat anterior, părin ii au oș ținfluen ă enormă asupra educa iei propriilor lorț țcopiii din mai multe motive, dar cel maiimportant, este acela că ei sunt practic primiiprofesori ai acestora. Copiii recep ionează iț șmemorează în primii ani din via ă un volumțimens de informa ii. Prin urmare, ceea ce înva ăț țde la părin i va avea un impact asupra lor pentruțtot restul vie ii lor. Părin ii sunt cei care trebuieț țsă insufle bucurie, entuziasm, încredere copiilorlor, iar în acest sens cercetările au demonstrat căpărin ii, cu o pregătire bună, au o influen ă maiț țmare în pregătirea copiilor lor. Putem afirmaastfel, că educa ia pe care copiii o primescțdepinde foarte mult de educa ia pe care părin iiț țlor au primit-o atunci când au fost copii. inândȚcont de acest aspect credem că implicareapărin ilor în activitatea colară poate ajuta laț șrezolvarea unor probleme i faptul cășmanifestarea interesului părin ilor în procesul dețînvă are este de importan ă capitală. Esteț țunanim recunoscut faptul că tinerii pentru a ișmaximiza poten ialul de colarizare au nevoieț șde sprijinul deplin al părin ilor. În acest sens,țtrebuie sus inută implicarea părin ilor înț țeduca ia copiilor prin politici adoptate dețguverne. Contribu ia părin ilor la progresulț țeduca ional pentru copii trebuie consolidată pețscară largă. Acest aspect trebuie să preocupe ișsă implice un număr mare de organiza ii dețvoluntariat, de cercetare i institu ii na ionale.ș ț ț

De asemenea, s-a demonstrat că tineriiproveni i din familii unite, parcurg în medie,țmai mul i ani de colarizare i că au mai multeț ș șanse de a absolvi cursurile, comparativ cuș

colegii crescu i în familii învrăjbite sauțmonoparentale6. Amploarea i forma deșimplicare a părin ilor este puternic influen ată iț ț șde clasa socială din care provin, de nivelul deeduca ie, de lipsurile materiale, de starea deț

6 A se vedea Donna K. Ginther, Family Structure andChildren’s Educational Outcomes: Blended Families,Stylized Facts, and Descriptive Regressions,Demography, Vol. 41, Nr. 4 (noiembrie 2004), pp.671–696.


sănătate i chiar de statutul de părinte unic.șDiferen ele între părin i, în nivelul lor deț țimplicare, sunt asociate cu clasa socială, sărăcia,sănătatea, precum i, de asemenea, cu percep iaș țrolului lor i nivelul lor de încredere înșîndeplinirea misiunii lor.

Totu i, unii părin i au fost întotdeaunaș țimplica i activ în consolidarea dezvoltăriițcopiilor lor i al progresului educa ional,ș țindiferent de politicile guvernamentale desus inere. Această activitate presupune vizite lațcoală pentru a colecta informa ii relevante;ș ț

discu ii cu profesorii pentru a ine pasul cuț țprogresul copilului sau discu ii privindțproblemele emergente; precum i asistarea înșsens mai larg, în activită i de practică iț șguvernan a colii.ț ș

Dacă sunt învă a i de mici să respecte, vorț țrespecta i ei pe al ii atunci când sunt tineri, suntș țsusceptibili de a purta această valoare cu ei înmomentul în care pătrund în lumea reală i îl potșutiliza pentru a deveni adul i de succes.ț

Educa ia copiilor este fundamentală pentruțsocietate, deoarece ace tia reprezintă viitorul.șPrin urmare, există obliga ia de a le oferi oțeduca ie completă, care îi înva ă cum să lucrezeț țîmpreună pentru succes i cum să fie catalizatorișai schimbării. Această educa ie începe cu ceeațce copiii înva ă de la părin ii lor i ceea ce auț ț șînvă at în primii ani din via a lor constituind unț țelement important pentru restul vie ii lor. ț

Respectul este extrem de important,deoarece, copiii care nu se respectă au maimulte anse de a decădea i de a-i trata chiar iș ș șpe ceilal i cu necuviin ă. Tinerii care nu dispunț țde respect de sine, nu le pasă de ei sau deoricine altcineva. Tinerii care au respect de sinefac alegeri corecte i au tendin a de a ac iona înș ț țmoduri care sunt în interesul lor cel mai bun.Copiii trebuie să înve e despre toleran ă săț țîn eleagă cât de important este bunul sim .ț țToleran a este necesară atât între indivizi cât iț șîn cadrul familiei i al comunită ii. Într-oș țsocietate democratică, procesul deformare-modelare psihologică a indivizilor arela bază principiul “to i diferi i, to i egali”, careț ț țurmăre te să îmbine într-o structură echilibratășatât latura particularizării-individualizării, cât ișcea a complementarită ii-celălalt, de i diferit,ț șeste egal cu mine, ambii fiind membri aiaceleia i comunită i umane.ș ț 7

Educa ia copiilor este influen ată de multe oriț ț

7 A se vedea Educa ia în spiritul toleran ei: materiale deț țreper în ajutorul cadrelor didactice din învă ământulțpreuniversitar, Editura GUNIVAS, 2004, p. 7 i urm.ș

de factori umani i institu ionali. Un rolș țimportant îl are familia, i ne referim atât lașfamilie în sens mai larg, cuprinzând pe lângăpărin i, bunicii, unchii, mătu ile, verii, fra ii .a.,ț ș ț șcât i la familia nuclearaș 8. Un rol important îneducarea copiilor revine institu iilor dețînvă ământ, de stat i privat, începând cuț șînvă ământul pre colar, colar, postliceal,ț ș șuniversitar, postuniversitar etc. precum i alteșinstitu ii implicate în procesul educa ional. Copiiiț țîn i i, desigur, cu abilită ile lor unice joacă un rolș ș țcentral în formarea comportamentului lor, asupraaspira iilor i realizărilor.ț ș

Îmbinarea educa iei morale cu cea civicățimplică însă i în elegerea i însu irea unorș ț ș șno iuni de în eles general cum sunt: libertate,ț țindependen ă, toleran ă, drepturi i datorii i,ț ț ș șmai ales, combaterea i îndepărtarea unorșprejudecă i i opinii gre ite legate de religie,ț ș șna ionalitate, rasă, sex, clasă socială etc.țNormele morale i juridice, care garantează oșconvie uire socială agreabilă i civilizată stau laț ștemelia rela iilor sociale i a exigen ei oricăreiț ș țcomunită i umane. Aceasta justifică începereațformării unui comportament moral-civic de lavârsta copilăriei iar pentru realizarea unuiasemenea obiectiv este necesară implicareatotală a familiei.

Organizarea unor elemente (cuno tin e,ș țtradi ii, experien e etc.) în func ie de exigen eleț ț ț țcomunită ii respective, într-un sistem i unț șprogram unitar, reprezintă con inutul concret alțprocesului de educa ie. Educa ia privindț țelementele de morală i cele civice, raportateșmereu la regulile comunită ii reprezintă cadrulțde bază al întregului proces educativ. Contactulcu normele morale i cu legisla ia ării trebuieș ț țsă-l ajute pe tânăr nu numai să le cunoască, ci ișsă-l determine să opteze i să ia decizii ferme deșa le transforma în calită i ale caracterului săuțmoral, în însu iri ale comportamentului iș șpersonalită ii sale.ț

Tinerii reprezintă resursa umană esen ialățîntr-o societate, de aceea este nevoie de răbdare,aten ie i perseveren ă pentru ca ace tia săț ș ț șevolueze într-o societate bazată pe principiidemocratice, în care demnitatea omului,drepturile i libertă ile fundamentale suntș țrespectate.

8 Un concept, care desemnează un timp de familiepreponderent în lumea occidentală i care este formată, înșprincipiu, din părin i i copiii afla i în între inere.ț ș ț ț


DESPRE DREPTUL LA ACCESIBILITATE AL PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI

ANNA MARIA NEAGOEABSTRACT:Accessibility of public space is essential for the full enjoyment of all human rights and

fundamental freedoms by all persons with disabilities and is a general obligation of states, byratifying the Convention on the Rights of Persons with Disabilities. However, better enforcement atnational level of the legislation on mandatory accessibility of the physical environment, informationand communications, along with more effective control of the relevant institutions could create theprerequisites for accessibility of public space.

Keywords: accessibility, reasonable accommodation, disability, disabled.

RÉSUMÉL’accessibilité à l’espace publique est essentielle dans l’exercice des droits et des libertés

fondamentaux des personnes handicapées, elle représente une obligation générale de tous les Etatspar la ratification de la Convention relative aux droits des personnes handicapées. Cependant, unemeilleure application au niveau national d’une législation concernant une accessibilité obligatoire àun environnement physique, informationnel et communicationnel ainsi qu’un contrôle plus efficacedes institutions compétentes, pourraient créer les prémisses vers une accessibilité de l'espace public.

Mots-clés: l’accessibilité, l’aménagement raisonnable, inapte, personnes handicapées

Participarea persoanelor cu dizabilităţi laviaţa publică este strâns legată de autonomiaacestora care, la rândul său, trebuie analizată înlegătură cu capacitatea juridică, accesibilitatea şimobilitatea personală precum şi cu dreptul de a

trăi independent.*

„Accesibilitatea este o piatră de temeliepentru incluziune. Accesul la infrastructură,bunuri, servicii şi informaţie este o precondiţiepentru ca persoanele cu dizabilităţi să îşi poatăexercita pe deplin drepturile şi să participe înmod activ în cadrul comunităţii”.1

Accesibilitatea spaţiului public este esenţialăpentru exercitarea deplină a tuturor drepturilorşi libertăţilor fundamentale de către toatepersoanele cu dizabilităţi, importanţa acesteiafiind subliniată în special de Convenţia privinddrepturile persoanelor cu dizabilităţi2 careabordează accesibilitatea atât ca principiu3,

* Cercet. ştiinţific.1 A se vedea declaraţia fostului comisar europeanpentru justiţie, Viviane Reding, în cadrulceremoniei de lansare a competiţiei europeneOraşe accesibile, 2012.2 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu, Human rights adynamic and evolving process, Pro Universitaria,Bucureşti, 2014, p. 296.3 A se vedea art. 3 lit. f) Convenţia privind drepturilepersoanelor cu dizabilităţi.

obligaţie generală a statului4, dar şi ca domeniude intervenţie, dedicându-i un întreg articol5

care prezintă măsurile adecvate ce trebuie luatepentru a asigura acestor persoane accesul, încondiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic,la transport, informaţie şi mijloace decomunicare, inclusiv la tehnologiile şi sistemeleinformatice şi de comunicaţii şi la alte facilităţişi servicii deschise sau furnizate publicului, atâtîn zonele urbane, cât şi rurale.

De asemenea, accesibilitatea trebuie abordatăîn strânsă legătură cu conceptele „adaptarerezonabilă” şi „design universal”6. Adaptarearezonabilă înseamnă modificările şi ajustărilenecesare şi adecvate, care nu impun un efortdisproporţionat sau nejustificat atunci când estenecesar într-un caz particular, pentru a permitepersoanelor cu dizabilităţi să se bucure sau să-şiexercite, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, toatedrepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.„Design universal” presupune proiectareamediului, a produselor, programelor şiserviciilor, astfel încât acestea să poată fiutilizate de către toate persoanele, pe cât este

4 Ibidem, art. 4.5 Ibidem, art. 9.6 A se vedea Irina Moroianu Zlătescu (coord.) AnnaMaria Neagoe, Marius Mocanu, Drepturi egale şimediu accesibil, IRDO, Bucureşti, 2014, pp. 5-7.


posibil, fără să fie nevoie de o adaptare sau de oproiectare specializate.

Reglementări europene. Condiţie prealabilăpentru persoanele cu dizabilităţi de a participa laviaţa socială şi economică, accesibilitatea esteunul dintre domeniile principale de acţiune încadrul Strategiei europene pentru persoanele cudizabilităţi.

Pentru a optimiza accesibilitatea mediuluifizic, a transportului şi tehnologiei informaţiilorşi comunicaţiilor, Comisia Europeană a utilizato serie de instrumente legislative şi destandardizare.7 Aspecte privind accesibilitateasunt de asemenea incluse în măsuri specificedomeniului protecţiei consumatorilor,operaţiunilor valutare, achiziţiilor publice şiutilizării fondurilor europene. Directivele UEprivind achiziţiile publice permit autorităţilorcontractante să includă cerinţe de accesibilitateîn cadrul licitaţiilor publice; în acest sens,cerinţele tehnice ar trebui să fie clar indicate,astfel încât ofertanţii să ştie la ce se referăcerinţele stabilite de entitatea contractantă 8.

În momentul de faţă există două propuneri dedirective de reformare a cadrului legal actual, cear face obligatorie includerea criteriilor de

7 A se vedea în acest sens - Regulamentul (CE) nr.661/2009 al Parlamentului European şi al Consiliuluiprivind cerinţele de omologare de tip pentru siguranţagenerală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precumşi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehniceseparate care le sunt destinate; Directiva 95/16/CE privindapropierea legislaţiilor statelor membre referitoare laascensoare; Directiva 2004/27/CE de instituire a unui codcomunitar cu privire la medicamentele de uz uman, ceprevede că ambalajele medicamentelor includ o etichetăîn braille şi că prospectul însoţitor trebuie să fiedisponibil, la cerere, în formate accesibile pentruutilizatorii cu deficienţe de vedere; Directiva 2009/45/CEprivind normele şi standardele de siguranţă pentru navelede pasageri, ce obligă statele membre să se asigure că seiau măsuri corespunzătoare pentru a permite pasageriloraccesul în siguranţă. 8 Directiva 2004/17/CE Parlamentului European şi aConsiliului din 31 martie 2004 de coordonare aprocedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii însectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilorpoştale, Directiva 2004/18/CE a Parlamentului Europeanşi a Consiliului privind coordonarea procedurilor deatribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, debunuri şi de servicii, Directiva 2007/66/CE aParlamentului European şi a Consiliului de modificare aDirectivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale Consiliului înceea ce priveşte ameliorarea eficacităţii căilor de atac înmaterie de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

accesibilitate în specificaţiile tehnice aleprocedurilor de achiziţii.9

Dezvoltarea de standarde de accesibilitateeste un domeniu prioritar în cadrul Strategieieuropene pentru persoanele cu dizabilităţi.Începând cu anul 2005, Comisia Europeană asolicitat Organizaţiei Europene de Standardizareelaborarea mai multor standarde deaccesibilitate: pentru achiziţiile publice deproduse şi servicii TIC din Europa, pentrumediul construit, pentru design universal;primul a fost adoptat la începutul anului 201410,ultimele două fiind încă în proces de elaborare.

În conformitate cu Strategia pentrupersoanele cu dizabilităţi şi în urmaconsultărilor cu statele membre şi cu alte părţiinteresate, Comisia analizează posibilitatea de apropune un Act european privindaccesibilitatea11, în acest scop fiind efectuat înanul 2012 un sondaj12, conform căruia, înUniunea Europeană o persoană din şase, adicăaproximativ 80 de milioane de oameni, are odizabilitate al cărui grad variază între uşor şigrav.

Mai multe acte legislative europeneabordează în mod special drepturile persoanelorcu mobilitate redusă, în diferite moduri detransport: pe calea aerului, feroviar, naval şifluvial.13

9 COM(2011) 896 final Proposal for a Directive of theEuropean Parliament and of the Council on publicprocurement 10 EN 301 549 V1.1.1 (2014-02) - Accessibilityrequirements suitable for public procurement of ICTproducts and services in Europe, disponibil pehttp://www.etsi.org.11 A se vedea pct. 9 din Rezoluţia Parlamentului Europeandin 20 mai 2015 referitoare la lista de probleme adoptatede Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentrudrepturile persoanelor cu dizabilităţi în legătură curaportul iniţial al Uniunii Europene, prin care se solicităComisiei să prezinte o propunere ambiţioasă referitoare laun Act european privind accesibilitatea.12 A se vedea Flash Eurobarometer 345 – AccessibilityReport, disponibil lahttp://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm. 13 A se vedea Regulamentul (CE) nr. 1107/2006din 5 iulie 2006 privind drepturilepersoanelor cu dizabilităţi şi ale persoanelorcu mobilitate redusă pe durata călătoriei pecalea aerului, Regulamentul (CE) nr.1371/2007 din 23 octombrie 2007 privind


De asemenea, UE încurajează statele membresă ofere subvenţii financiare furnizorilor detransport pentru a acorda tarife redusepersoanelor cu dizabilităţi.14

Noile linii directoare pentru dezvoltarea uneireţele transeuropene de transport (TEN-T) au caobiectiv consolidarea coeziunii sociale,economice şi teritoriale a Uniunii şi contribuiela crearea unui spaţiu unic european altransporturilor, care, printre altele, crescbeneficiile pentru utilizatorii săi prinintermediul accesibilităţii pentru persoanelevârstnice, persoanele cu mobilitate redusă şicălătorii cu dizabilităţi, accesibilitatea fiindrecunoscută ca o prioritate generală pentrudezvoltarea reţelei globale.15

În anul 2012, Comisia Europeană a lansatpropunerea de directivă referitoare laaccesibilitatea site-urilor web ale organismelordin sectorul public, potrivit căreia, de la sfârşitulanului 2015, s-ar introduce caracteristici deaccesibilitate standardizate la nivelul UE pentru12 tipuri de site-uri web. Accesibilitateaobligatorie s-ar aplica serviciilor publiceesenţiale, cum ar fi serviciile de securitatesocială şi cele legate de sănătate, angajare,înscrierea în învăţământul superior şi eliberareade documente şi certificate cu caracter personal.Noile norme propuse ar clarifica, de asemenea,

drepturile şi obligaţiile călătorilor dintransportul feroviar, Regulamentul (UE) nr.1177/2010 din 24 noiembrie 2010 privinddrepturile pasagerilor care călătoresc pemare şi pe căi navigabile interioare şi demodificare a Regulamentului (CE) nr.2006/2004, Regulamentul (UE) nr. 181/2011din 16 februarie 2011 privind drepturilepasagerilor care călătoresc cu autobuzul şiautocarul şi de modificare a Regulamentului(CE) nr. 2006/2004.14 A se vedea Regulamentul (CE) NR. 1370/2007 alParlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie2007 privind serviciile publice de transport feroviar şirutier de călători, şi de abrogare a Regulamentelor (CEE)nr. 1191/69 şi nr. 1107/70 ale Consiliului, J. Of. L315/1/2007.15 A se vedea Regulamentul (UE) NR. 1315/2013 alParlamentului European şi al Consiliului din 11Decembrie 2013 privind liniile directoare pentrudezvoltarea unei reţele de transport transeuropeană, J. Of.L 348/21/2013.

definiţia accesibilităţii internetului (specificaţiitehnice, metodologia pentru evaluare, raportare,teste de la bază la vârf), iar guvernele vor fiîncurajate să aplice aceste norme tuturorserviciilor, nu doar listei obligatorii.16

La nivel UE s-a stabilit un cadru armonizatpentru reglementarea serviciilor de comunicaţii,reţelelor, infrastructurilor şi serviciilorelectronice, precum şi a anumitor aspecteprivind echipamentele terminale menite săfaciliteze accesul utilizatorilor cu dizabilităţi.17

Totodată, Uniunea Europeană a impusstatelor membre măsuri specifice pentruutilizatorii finali cu dizabilităţi, în scopul de aasigura accesul şi accesibilitatea la servicii detelefonie destinate publicului, inclusiv accesul laserviciile de urgenţă, serviciile de informareprivind abonaţii, echivalente celor de carebeneficiază alţi utilizatori finali. O altă obligaţiece revine statelor membre este aceea de aasigura accesibilitatea serviciilor de urgenţă,inclusiv numărul de telefon „112”, UEîncurajând utilizarea de standarde europenepentru a realiza e-accesibilitatea serviciilor18.

În ceea ce priveşte călătoriile cu maşina, suntreglementate o serie de dispoziţii în ce privescconducătorii auto cu dizabilităţi, în sensul încare toţi conducătorii auto trebuie să treacă un

16 A se vedea Comunicatul de presă al Comisiei, Agendadigitală: Comisia propune norme pentru garantareaaccesibilităţii site-urilor web guvernamentale pentru toţidisponibil lahttp://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1305_ro.htm17 A se vedea Directiva 2009/140/CE a ParlamentuluiEuropean şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 demodificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru dereglementare comun pentru reţelele şi serviciile decomunicaţii electronice, 2002/19/CE privind accesul lareţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructuraasociată, precum şi interconectarea acestoraşi 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor şi serviciilorde comunicaţii electronice, J. Of. 337/37/2009.18 A se vedea Directiva 2002/58/CE a ParlamentuluiEuropean şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privindprelucrarea datelor personale şi protejareaconfidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor (Directivaasupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice) J.Of. L201/37/2002 şi Regulamentul CE nr. 2006/2004 alParlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionaleînsărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie deprotecţie a consumatorului („Regulamentul privindcooperarea în materie de protecţie a consumatorului”), J.Of. L364/1/2004.


test de aptitudini şi cunoştinţe practice şi săîndeplinească normele medicale, care acoperăvederea, auzul, bolile cardiovasculare, diabetul,bolile neurologice, tulburările psihice,tulburările renale, deficienţele locomotorii,adicţiile faţă de alcool sau droguri, persoanelecu dizabilităţi obţinând permis de a conducedoar în cazul în care starea lor nu este de naturăa crea situaţii periculoase, fiind monitorizate dinpunct de vedere medical, adaptările vehicululuifiind realizate în cazul care este necesar,excepţie făcând persoanele cu tulburări mintalegrave, probleme comportamentale grave şi ceicu aritmii severe. Şoferii cu dizabilităţi fizicepot avea licenţe limitate la anumite categorii devehicule19.

Modelul cardului de parcare pentrupersoanele cu dizabilităţi a fost introdus pentru apermite deţinătorilor a utiliza anumite facilităţide parcare în condiţii preferenţiale, în ţara lor dereşedinţă şi în alte ţări ale UE, condiţiileaplicabile fiind întotdeauna cele din ţara dedestinaţie.20

Reglementări privind accesibilitatea înRomânia. Legea privind protecţia şipromovarea drepturilor persoanelor cuhandicap21 defineşte accesibilitatea ca ansamblulde măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic,precum şi a mediului informaţional şicomunicaţional conform nevoilor persoanelorcu handicap, factor esenţial de exercitare adrepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilorpersoanelor cu handicap în societate. Deasemenea, adaptarea este definită ca proces detransformare a mediului fizic şi informaţional, aproduselor sau sistemelor, pentru a le facedisponibile şi persoanelor cu handicap.

Aşa cum prevede legislaţia specificăromânească22, pentru a asigura accesul

19 A se vedea Directiva 2006/126/CE a ParlamentuluiEuropean şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privindpermisele de conducere (reformată), J. Of. L403/2006.20 A se vedea Recommendation 98/376/EC on a parkingcard for people with disabilities and 2008/205/EC).21 A se vedea art. 5 pct. 2-3, Legea nr. 448/2006 privindprotecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cuhandicap, republicată, cu modificările şi completărileulterioare.22 A se vedea art. 61-71, Legea 448/2006 privind protecţiaşi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

persoanelor cu handicap la mediul fizic,informaţional şi comunicaţional, autorităţilepublice au obligaţia de a lua o serie de măsurispecifice:

a) să promoveze şi să implementezeconceptul Acces pentru toţi, pentru a împiedicacrearea de noi bariere şi apariţia unor noi sursede discriminare;

b) să sprijine cercetarea, dezvoltarea şiproducţia de noi tehnologii de informare şicomunicare şi tehnologii asistive;

c) să recomande şi să susţină introducerea înpregătirea iniţială a elevilor şi studenţilor a unorcursuri referitoare la problematica handicapuluişi a nevoilor acestora, precum şi ladiversificarea modalităţilor de realizare aaccesibilităţii;

d) să faciliteze accesul persoanelor cuhandicap la noile tehnologii;

e) să asigure accesul la informaţiile publicepentru persoanele cu handicap;

f) să asigure interpreţi autorizaţi ai limbajuluimimico-gestual şi ai limbajului specificpersoanelor cu surdocecitate;

g) să proiecteze şi să deruleze, în colaboraresau în parteneriat cu persoanele juridice, publiceori private, programe de accesibilitate sau deconştientizare asupra importanţei acesteia.

Clădirile de utilitate publică, căile de acces,clădirile de locuit construite din fonduri publice,mijloacele de transport în comun şi staţiileacestora, taxiurile, vagoanele de transportferoviar pentru călători şi peroaneleprincipalelor staţii, spaţiile de parcare, străzile şidrumurile publice, telefoanele publice, mediulinformaţional şi comunicaţional vor fi adaptateastfel încât să permită accesul neîngrădit alpersoanelor cu handicap. Autorităţileadministraţiei publice locale au obligaţia de ainclude în comisiile de recepţie a lucrărilor deconstrucţie ori de adaptare a acestorareprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentruPersoanele cu Dizabilităţi sau ai organizaţiilorneguvernamentale ale persoanelor cuhandicap.

Referinţa legislativă în ceea ce priveşteaccesibilitatea mediului fizic o reprezintăNormativul pentru adaptarea clădirilor civile şispaţiului urban la nevoile individuale ale


persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-201223

care stabileşte un set minim de criterii pentrudefinirea accesibilităţii mediului construit -clădiri civile şi spaţiul urban, în vedereaasigurării accesului neîngrădit pentru persoanecu handicap, precum şi de către persoane aflateocazional sau temporar în situaţii de handicap.

În sensul facilitării accesului neîngrădit alpersoanelor cu dizabilităţi la transport şicălătorie, autorităţile administraţiei publicelocale au obligaţia să ia măsuri pentru adaptareatuturor mijloacelor de transport în comun aflateîn circulaţie precum şi a staţiilor acestora,inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spaţiilor deacces spre uşa de intrare în mijlocul detransport; montarea panourilor de afişajcorespunzătoare nevoilor persoanelor cuhandicap vizual şi auditiv în mijloacele detransport public; imprimarea cu caractere marişi în culori contrastante a rutelor şi aindicativelor mijloacelor de transport în comun.

Administratorii infrastructurii feroviare şioperatorii de transport feroviar au obligaţia de aadapta cel puţin un vagon şi staţiile principalede tren, pentru a permite accesul persoanelor cuhandicap care utilizează fotoliul rulant şi de amarca prin pavaj tactil contrastant căile spreperoanele de îmbarcare, ghişee sau alte utilităţi.

Toţi operatorii de taxi au obligaţia să asigurecel puţin o maşină adaptată transportuluipersoanelor cu handicap care utilizează fotoliulrulant, refuzul conducătorului de taxi de aasigura transportul persoanei cu handicap şi adispozitivului de mers, constituind discriminare.

De asemenea, persoanele cu dizabilităţi şicele cu mobilitate redusă se bucură de o serie dedrepturi în timpul călătoriilor pe calea aerului24,pe mare, pe căi navigabile interioare25, cu

23 Aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şiadministraţiei publice nr. 189/2013, disponibil lahttp://www.infocons.ro/wp-content/uploads/2014/08/NP-051-normativ-privind-acesibilizarea-spatiului-urban.pdf.24 HG nr. 787/2007 privind stabilirea unor masuri pentruasigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1.107/2006al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie2006 privind drepturile persoanelor cu handicap si alepersoanelor cu mobilitate redusa care călătoresc pe caleaaerului.25 HG 1061/2013 privind stabilirea unor masuri pentruasigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1.177/2010al Parlamentului European si al Consiliului din 24noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care

autobuzul sau autocarul26, drepturi ce vizeazănediscriminarea pasagerilor în ceea ce priveştecondiţiile de transport oferite de operatorii detransport, asistenţa pentru persoanele cudizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă,informaţiile minime ce trebuie furnizatepasagerilor, precum şi soluţionarea plângerilor.

Operatorii de transport, agenţii acestora sauoperatorii de turism au obligaţia, pe de o partede a nu refuza, pe motivul dizabilităţii sau almobilităţii reduse, acceptarea unei rezervări sauîmbarcări şi, de asemenea, de a recepţiona, latoate punctele lor de vânzare, inclusiv devânzare prin telefon şi Internet, a notificărilor desolicitare de asistenţă adresate de persoane cuhandicap sau persoane cu mobilitate redusă.

Organismul responsabil cu supraveghereaaplicării prevederilor referitoare la drepturile decare se bucură persoanele cu dizabilităţi întimpul călătoriilor pe calea aerului a fostdesemnat Autoritatea Naţională pentruPersoanele cu Dizabilităţi, Regia Autonomă„Autoritatea Aeronautică Civilă Română” fiinddesemnată ca organism responsabil cusupravegherea aplicării prevederilor referitoarela dreptul acestora la asistenţă în aeroporturi,Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Socialeşi Persoanelor Vârstnice prin Agenţia Naţionalăpentru Plăţi şi Inspecţie Socială, organismresponsabil cu supravegherea aplicăriiprevederilor referitoare la drepturile persoanelorcu dizabilităţi care călătoresc pe mare şi pe căinavigabile interioare, Inspectoratul de Statpentru Controlul in Transportul Rutier,organismul responsabil cu asigurarea aplicăriiprevederilor referitoare la drepturile de care sebucură persoanele cu dizabilităţi în timpulcălătoriilor cu autobuzul sau autocarul cestabilesc obligaţii în sarcina transportatorilor şia organismelor de administrare a terminalelor,iar Ministerul Economiei, prin personalul cuatribuţii de inspecţie şi control, ca fiind

călătoresc pe mare şi căi navigabile interioare şi demodificare a Regulamentului (CE) 2006/2004.26 HG nr. 425/2013 privind stabilirea unor masuri pentruasigurarea aplicării Regulamentului (UE) nr. 181/2011 alParlamentului European si al Consiliului din 16 februarie2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cuautobuzul şi autocarul şi de modificare a Regulamentului(CE) nr. 2006/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea Inr. 401/2013.


organismul naţional responsabil cu asigurareaaplicării prevederilor care stabilesc obligaţii însarcina agenţilor de voiaj şi a operatorilor deturism.

Câinele-ghid care însoţeşte persoana cuhandicap grav are acces liber şi gratuit în toatelocurile publice şi în mijloacele de transport.

Adaptarea spaţiului urban ce presupuneinclusiv adaptarea trecerilor de pietoni de pestrăzile şi drumurile publice conformprevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavajtactil şi montarea sistemelor de semnalizaresonoră şi vizuală la intersecţiile cu trafic intenseste responsabilitatea autorităţilor administraţieipublice locale.

În spaţiile de parcare de pe lângă clădirile deutilitate publică, precum şi în cele organizatevor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prinsemn internaţional, cel puţin 4% din numărultotal al locurilor de parcare, dar nu mai puţin dedouă locuri, pentru parcarea gratuită amijloacelor de transport pentru persoane cuhandicap. În spaţiile de parcare ale domeniuluipublic şi cât mai aproape de domiciliu,administratorul acestora repartizează locuri deparcare gratuită persoanelor cu handicap care ausolicitat şi au nevoie de astfel de parcare.

De asemenea, editurile au obligaţia să punămatriţele electronice utilizate pentru tipărireacărţilor şi revistelor la dispoziţia persoanelorjuridice autorizate care le solicită pentru a letransforma în format accesibil persoanelor cudeficienţe de vedere sau de citire, respectândprevederile legale cu privire la dreptul de autor.Bibliotecile publice au obligaţia să înfiinţezesecţii cu carte în formate accesibile persoanelorcu deficienţe de vedere sau de citire.

Operatorii de servicii bancare au obligaţia dea pune la dispoziţia persoanelor cu handicap, lasolicitarea acestora, extrase de cont şi alteinformaţii în formate accesibile şi de a acordaasistenţă în completarea formularelor, lasolicitarea persoanelor cu handicap.

Totodată, proprietarii de spaţii hoteliere auobligaţia de a adapta cel puţin o cameră pentrugăzduirea persoanei cu handicap care utilizeazăfotoliul rulant, de a avea o hartă tactilă a clădirii,de a marca pavaj sau covoare tactile intrarea şide a monta lifturi cu însemne tactile.

Pentru relaţiile directe cu persoanele cu

handicap auditiv ori cu surdocecitate,autorităţile şi instituţiile centrale şi locale,publice sau private sunt obligate să asigure,interpreţi autorizaţi ai limbajuluimimico-gestual sau ai limbajului specific alpersoanei cu surdocecitate, să afişeze şi să punăla dispoziţie informaţii accesibile persoanelor cuhandicap vizual, auditiv şi mintal, săaccesibilizeze paginile de internet proprii, învederea îmbunătăţirii accesării documentelorelectronice de către persoanele cu handicapvizual şi mintal, să utilizeze pictograme în toateserviciile publice şi să adapteze telefoanele cutelefax şi teletext pentru persoanele cu handicapauditiv.

Pentru a îmbunătăţi accesibilitatea web aserviciilor publice, a fost elaborat un Ghidprivind realizarea paginilor web pentruautorităţile şi instituţiile administraţiei publicecentrale şi locale27.

Furnizorii de servicii de comunicaţiielectronice au obligaţia28 de a asigura pachete deservicii de comunicaţii electronice care să ofereaccesul şi posibilitatea utilizatorilor finali cudizabilităţi vizuale, auditive şi/sau de vorbire dea beneficia de servicii de comunicaţiielectronice destinate publicului adaptatenevoilor lor şi în condiţii echivalente celor decare beneficiază ceilalţi utilizatori finali.

De asemenea, persoanele cu dizabilităţi auposibilitatea testării, anterior achiziţionării, lapunctele de lucru ale furnizorilor de servicii detelefonie şi internet, a echipamentelor terminalecare pot răspunde nevoilor acestora, în scopulverificării compatibilităţii acestora cunecesităţile specifice ale solicitantului, oferindîn acest scop informaţii complete, corecte, uşoraccesibile, relevante, actualizate, inteligibile,referitoare atât la oferta de servicii decomunicaţii electronice adresate persoanelor cudizabilităţi, precum şi la eventuale alte facilităţide care pot beneficia acestea şi condiţiile

27 Disponibil la http://www.mcsi.ro/Minister/Domenii-de-activitate-ale-MCSI/Tehnologia-Informatiei/Ghiduri-IT-%281%29/Realizarea-paginilor-web-pentru-autoritatile-si-in/MCTI_-_Ghid_website_2008.28 A se vedea art. 5 – art. 10, Decizia preşedinteluiAutorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementareîn Comunicaţii nr. 160/2014.


contractuale de prestare a serviciilor sau altemateriale informative de interes pentrupersoanele cu dizabilităţi.

Persoanele cu dizabilităţi au posibilitatea de aadresa eventuale solicitări sau reclamaţiiinclusiv prin intermediul unei persoanedesemnate de acestea în acest scop, atâttelefonic, prin SMS cât şi prin intermediulpoştei electronice, beneficiind de prioritate lainstalarea şi configurarea serviciilor şiechipamentelor terminale.

Furnizorii de servicii de comunicaţiielectronice destinate publicului au obligaţia29 dea lua măsuri astfel încât persoanele cudizabilităţi să beneficieze de acces la numărulunic pentru apeluri de urgenţă 112 în condiţiiechivalente celor de care beneficiază ceilalţiutilizatori finali, în România fiind în curs deimplementare un sistem de operare specialdestinat persoanelor cu deficienţe de auz careapelează numărul unic pentru apeluri de urgenţă113 prin SMS30. De asemenea, specialiştii IT aiServiciului de Telecomunicaţii Speciale, aurealizat o aplicaţie prin care o persoană care cereajutor la numărul de urgenţă poate fi localizatăprin GPS cu o eroare de cel mult 20 de metri;aplicaţia nu poate fi încă implementată deoarecelegislaţia europeană permite numai localizareaprin intermediul releelor operatorilor detelefonie mobilă.

Persoanele cu handicap auditiv au dreptul dea accesa serviciile media audiovizuale, înfuncţie de posibilităţile tehnologice, serviciilede programe de televiziune cu acoperirenaţională şi locală având obligaţia31 de ainterpreta în limbajul mimico-gestual şi printitrare sincron în timpul unei durate programatede cel puţin 30 de minute din programele deştiri, de analize şi dezbatere pe teme politiceşi/sau economice de actualitate din timpul zilnicde emisie; programele de importanţă majoră înîntregime ori rezumatele acestora.

29 A se vedea OUG 34/2008 privind organizarea şifuncţionarea sistemului unic de urgenţă.30 A se vedea Legea nr. 132/2015 pentru modificarea şicompletarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemuluinaţional unic pentru apeluri de urgenţă, publicată în M.Of., Partea I, nr. 40/2015.31 A se vedea art. 421, Legea nr. 504/2002 aaudiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare.

Nerespectarea dispoziţiilor legale referitoarela accesibilizarea mediului fizic, informaţionalşi comunicaţional constituie contravenţie şi sesancţionează cu amendă, de aplicarea căreiasunt responsabili inspectorii sociali din cadrulAgenţiei Naţional pentru Plăţi şi InspecţieSocială. Excepţie fac cazurile referitoare laparcarea altor mijloace de transport pe locurilede parcare adaptate, rezervate şi semnalizateprin semn internaţional pentru persoane cuhandicap, pentru care obligaţia în ce priveşteaplicarea amenzii revine agenţilor de circulaţie.

Informaţii cu privire la modul în care suntrespectate prevederile legale referitoare laaccesibilitate, amenzile aplicate sau îndrumărileelaborate pentru îndeplinirea acestora, caurmare a campaniilor de verificare desfăşuratecu acest scop de către Agenţia de Plăţi şiInspecţie Socială nu sunt publice.

Deşi activitate curentă, cu caractermultianual, verificarea şi monitorizareaasigurării accesului neîngrădit al persoanei cudizabilităţi la mediul fizic, informaţional şicomunicaţional derulată de Agenţia Naţionalăpentru Plăţi şi Inspecţie Socială, urmăreşte temediferite pentru fiecare an, folosind metodaeşantionării, astfel că nu există o situaţie la nivelnaţional a modului în care s-au realizat măsurilecu privire la accesibilizarea mediului fizic,informaţional şi comunicaţional, rapoartelerezumându-se la prezentare statistică arezultatelor acţiunilor de control, fără a fiprezentate măsurile stabilite pentru remediereadeficienţelor şi modul în care acestea sunt dusela îndeplinire.

Deşi cadrul legislativ existent - Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovareadrepturilor persoanelor cu handicap - contribuiela respectarea normelor europene privindaccesibilizarea mediului public, în practică,respectarea acestuia lasă de dorit, spaţiul publicnefiind încă accesibil persoanelor cu dizabilităţiîn cea mai mare parte. Continuă să existeinstituţii publice, care lucrează direct cupublicul, şi totuşi nu au o rampă de acces înclădire, un ascensor sau minime facilităţi decomunicare cu cetăţenii cu dizabilităţi.

Aceeaşi constatare este valabilă şi pentrusistemul de transport public local, interjudeţeanşi naţional, cel mai puţin accesibilizat fiind


transportul feroviar. Transportul aerian esteaccesibilizat într-un grad mai mare, ca urmare aimplementării reglementărilor şi standardelorcomune aflate în vigoare în toate statele membreUE.

Principalele cauze care au generatnerespectarea prevederilor legale în ceea cepriveşte asigurarea accesului neîngrădit alpersoanei cu dizabilităţi la spaţiul public sunt:- pregătirea deficitară a personalului implicat

în planificarea, realizarea, monitorizarea şicontrolul accesibilizării;

- activităţile de control privind accesibilitateanu au caracter continuu;

- incapacitatea autorităţilor publice şi privatede a îndeplini cerinţele normativului datoritălipsei resurselor financiare necesare acestorinvestiţii;

- lipsa preocupării privind identificarea unorresurse financiare alternative, altele decâtcele de la bugetul de stat, necesare realizăriiaccesibilizării mediului fizic, informaţional şicomunicaţional (participarea la proiecte îndomeniu, accesarea de fonduri structurale);

- legislaţia actuală din domeniul dizabilităţii nutratează coerent problematica asigurăriiaccesibilităţii şi adaptării rezonabile.Accentul este pus pe accesibilizarea lamediul fizic, în timp ce necesitatea şiimportanţa adaptărilor în domeniuleducaţional, al informării şi comunicării suntneglijate sau ignorate etc.

- necunoaşterea legislaţiei în domeniu, înspecial a caracteristicilor tehnice specificepentru elementele de adaptare a mediuluifizic prevăzute de Normativul N-051/2001;

- obţinerea cu dificultate a avizelor şiaprobărilor necesare realizării accesibilizăriipentru clădirile de patrimoniu;

- nearmonizarea legislaţiei din domeniultransporturilor şi construcţiilor, cu cea dindomeniul protecţiei şi promovării drepturilorpersoanelor cu dizabilităţi;

- lipsa planurilor de acţiune sau a strategiilorlocale focusate pe accesibilizare;

- lipsa ghidurilor privind accesibilizare amijloacelor de transport, a mediuluiinformaţional;

- nu există transparenţă cu privire la criteriulaccesibilităţii în achiziţiile publice din

domeniul construcţiilor, construcţiei dedrumuri şi autostrăzi, mijloacelor detransport în comun etc.

- nu există obligaţia formării personalului şinici materiale actualizate, în format accesibil,de informare, standarde sau alte ghiduri oricampanii de conştientizare;

- implicarea insuficientă a societăţii civile câtşi a persoanelor cu dizabilităţi în promovarearespectării drepturilor acestora din urmă şiconştientizarea comunităţii cu privire laconceptul „Acces pentru toţi”. Reglementările actuale în domeniul

accesibilităţii mediului public, deşi încănealiniate în totalitate prevederilor Convenţieiprivind drepturile persoanelor cu dizabilităţi,aplicate cu rigurozitate, ar fi putut crea, până înprezent, şanse egale pentru participareapersoanelor cu dizabilităţi la viaţa socială şieconomică. Amânarea măsurilor pro-active îndomeniul accesibilizării se datorează într-o bunămăsură şi lipsei organismelor de monitorizare şicontrol, a celor de consiliere pentru efectuarealor, a surselor de informare privind piaţatehnologiilor asistive şi, nu în ultimul rând, delipsa finanţării adecvate.

Concluzii. Actuala stare de fapt dinRomânia, în ceea ce priveşte accesibilizareagenerează slaba participare la viaţă publică,politică, economică, culturală şi sportivă apersoanelor cu dizabilităţi, procentul scăzut deangajare al acestora, slaba finanţare atehnologiilor şi dispozitivelor asistive, aasistenţei vii, a formatelor adaptate.

Deşi au fost înregistrate elemente de progres,lipsa unei strategii coerente de accesibilizare, aunui plan naţional cu responsabilităţi distincte şia unui sistem de monitorizare centrat peasigurarea dreptului la acces egal pentru toatepersoanele cu dizabilităţi se resimt în situaţiaprezentă. Devine evident faptul căaccesibilitatea trebuie să intre în zona necesităţiiimediate de analiză, intervenţie şi dezvoltare.

Astfel, o mai bună aplicare a legislaţieiprivind obligativitatea accesibilizării mediuluifizic şi informaţional, concomitent cu un controlmai eficient din partea instituţiilor abilitate arputea crea premisele accesibilizării spaţiuluipublic.


De asemenea, se impune modificarea şicompletarea cadrului juridic din domeniulaccesibilităţii, în primul rând prin modificareaprevederilor art. 62 al Legii privind protecţia şipromovarea drepturilor persoanelor cuhandicap, în sensul introducerii ca obligaţie de afi accesibilizate şi locurile de muncă dar şi aextinderii acestora prin introducerea obligaţieide a adapta şi clădirile private, în care societăţileprivate îşi desfăşoară activitatea, astfel încât săse permită accesul neîngrădit al persoanelor cudizabilităţi, în vederea eventualei angajări aacestora. Noţiunea de asistenţă vie trebuiereglementată de politicile sociale din domeniuldizabilităţii.

Elaborarea de standarde, instrucţiuni, ghiduri,manuale şi alte materiale pedagogice privindaccesibilizarea trebuie să devină o prioritate, caşi elaborarea unui Plan naţional de măsuripentru eliminarea barierelor, inclusiv stabilirearesponsabililor pentru îndeplinirea acestora, acelor responsabili de monitorizare.

Toate instituţiile din diverse domenii deactivitate, fie că vorbim de construcţii, mijloacede transport sau educaţie, trebuie încurajate caîn desfăşurarea activităţilor lor să ţină cont detoate aspectele legate de accesibilitate. Spreexemplu, Inspectoratul de Stat în Construcţii arputea include în raportul său anual, informaţiicu privire la entităţile private care oferă facilităţişi servicii deschise publicului sau oferiteacestuia ce ţin cont de toate aspectele legate deaccesibilitate, pentru persoanele cu dizabilităţi.

Pentru a asigura acestor persoane accesul, încondiţii de egalitate cu ceilalţi, la serviciile deinformare, comunicaţii şi de altă natură, inclusivserviciile electronice şi de urgenţă, trebuiedezvoltate forme de asistenţă şi sprijin pentru afacilita accesul la informaţie, programe deformare a cititorilor şi interpreţilor profesionişti

de limbaj mimico-gestual, inclusiv elaborate şieditate materiale de formare şi suport.

Normativele, standardele şi reglementărilesunt doar o parte a ecuaţiei pentru dezvoltareaeficientă a accesibilităţii, cealaltă parte fiindreprezentată de înţelegerea problemelor legatede accesibilitate pentru care, cea mai bunăsoluţie o reprezintă implicarea persoanelor cudizabilităţi încă din etapa de proiectare amediului, produselor, serviciilor.

De asemenea, trebuie promovate acţiuni şiactivităţi de sensibilizare a opiniei publice în ceeace priveşte protecţia şi promovarea drepturilorpersoanelor cu dizabilităţi şi respectul pentrudiversitate, pentru că, accesibilitatea, vizează înaceeaşi măsură şi alte grupuri de persoane, cumar fi: femeile însărcinate, mamele cu copii,persoanele vârstnice etc.

Importanţa accesibilităţii a fost recunoscutăşi cu prilejul stabilirii liniilor directoare pentrufinanţarea proiectelor europene în viitorulexerciţiu financiar 2014 - 2020, ComisiaEuropeană stabilind că accesibilitatea va fi ocondiţionalitate generală care va trebuiîndeplinită de toate statele membre prininstituirea unor mecanisme care să asiguremonitorizarea accesibilităţii în pregătirea şiimplementarea programelor operaţionale,Consiliul Naţional pentru CombatereaDiscriminării fiind instituţia responsabilă deformarea personalului implicat în gestionareaFondurilor Europene Structurale şi de Investiţiiîn domeniul anti-discriminării, egalităţii deşanse şi drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.Ca urmare, în cadrul viitoarei programări afondurilor structurale, nicio lucrare sauconstrucţie, nici un bun sau serviciu nu va puteafi achiziţionat prin finanţare nerambursabilă fărăa respecta condiţiile minime privindaccesibilizarea acestora.


MODELE DE ORGANIZARE A SERVICIILOR MEDICALE SPITALICE TIȘÎN ĂRI DIN EUROPAȚ

MIRCEA CIOCAN*

ABSTRACT:A health system can be viewed as a set of markets, interacting and interdependent while the

institutionalized market of medical services is one of the links in this ensemble, being among the institutionsthat make up this market: hospitals, sanitariums, Balneoclimateric treatment facilities, specialized tertiarycare centers etc. Public discourse focuses on hospitals for reasons both considering the significant volume offinancial and human capital that is associated with them, as well as the increased flow of patients theysupport. The clinical context where patients have immediate access to hospital services is one of the reasonsthat public perception is often resistant to adopting market conditions in this sector.

Financing the health sector is an essential factor for the organization and functioning of any health caresystem. Health care policy is closely tied to the financing sources of health services.Keywords: public hospital funding hospitals, health systems

RÉSUMÉUn système de santé peut être considérée comme un ensemble de marchés en interaction et

interdépendants alors que le marché institutionnalisé de services médicaux est l'un des maillons de cetensemble, étant parmi les institutions qui composent ce marché: les hôpitaux, les sanatoriums,balneo-climatériques installations de traitement, centres de soins tertiaires spécialisée, etc. Le discours publicse concentre sur les hôpitaux pour des raisons à la fois compte tenu du volume important de capital financieret humain qui est associé avec eux, ainsi que l'augmentation du flux des patients qu'ils prennent en charge.Le contexte clinique où les patients ont d'accès a des services immédiats de l'hôpital est l'une des raisonspour lesquelles la perception du public est souvent résistant à l'adoption des conditions de marché dans cesecteur.

Financement du secteur de la santé est un facteur essentiel pour l'organisation et le fonctionnement de toutsystème de soins de santé. Politique de soins de santé est étroitement liée à des sources de financement desservices de santé.

Mots-clés: les hôpitaux de financement des hôpitaux publics, les systèmes de santé

Prezentul articol î i propune studiereașmodelelor consacrate de organizare a sistemelorde sănătate existente în lume i care au stat lașbaza celorlalte sisteme dezvoltate în diferite ări.țAcestea reprezintă modele ideative puredeoarece fiecare ară a adoptat atât ca formă câtți ca i con inut doar atât cât a putut fi adaptatș ș ț

particularită ilor locale i numai în limita în careț șdeciden ii implica i au putut asimila. Studiereț țmodelelor se va face în corelare cu evolu iațcelor mai importan i indicatori care reflectă lațnivel macro evolu ia stării de sănătate ațpopula iei, modul în care sistemul sanitarțromânesc î i dovede te eficien a. Tendin eleș ș ț țprincipalilor indicatori de mortalitate i deșmorbiditate ne pot arăta direc iile înspre carețvor trebui îndreptate politicile de sănătatepublică pe viitor, dar mai ales măsurile depreven ie a unor îmbolnăviri. Indicatorii dețcalitate ai sistemului vor putea servi ca repere înactivitatea administrativă i legislativă viitoare.ș *

Serviciile medicale spitalice ti.ș Spitalul este

* Cercet. tiin ific.ș ț

unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică,cu personalitate juridică, proprietate publică sauprivată, care asigură servicii medicale. Serviciilemedicale acordate de spital sunt: preventive,curative, de recuperare, de îngrijire, în caz degraviditate, maternitate i îngrijirea nouș -născu ilorț 1.

În România exista mai multe categorii despitale clasificate după anumite caracteristici:1.în func ie de teritoriu spitalele se clasifica în:țjude ene, municipale i oră ene ti, comunale; 2.ț ș ș șîn func ie de specificul patologic spitalele sețclasifica în: generale, de urgen ă, de specialitate,țpentru bolnavii cu afec iuni cronice; 3. înțfunc ie de regimul juridic al proprietă ii spitaleleț țpot fi: publice, private i mixte; 4. în func ie deș țmodul de finan are spitalele pot fi: spitale cuțfinan are din fonduri publice, spitale cuțfinan are din fonduri private, spitale cu finan areț țmixtă; 5.din punct de vedere al învă ământuluiț

1 Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, cumodificari si completari ulterioare, art.165.


i cercetării tiin ifice medicale, spitalele seș ș țclasifică în: spitale clinice, spitale universitare.

Referitor la clasificările de mai sus estenecesară definirea câtorva tipuri de unită ițmedicale spitalice ti care prezintă relevan ă dinș țperspectiva cunoa terii sistemului.ș

• Spitalul public este spitalul proprietatepublică a statului sau al unită ilorțadministrativ-teritoriale organizate ca institu iițpublice.

• Spitalul privat este spitalul proprietateprivata a persoanelor juridice de drept privat.

• Spitalul clinic este spitalul care are încomponen a sa cel pu in două clinici înț țspecialită i diferite care desfă oară asisten ăț ș țmedicală, activitate de învă ământ i cercetareț știin ifică medicală i de educa ie medicalăș ț ș ț

continuă.• Spitalul universitar este spitalul organizat în

centre universitare medicale în structura căruiatoate sec iile de specialitate sunt clinicițuniversitare. Clinica universitară are în structuraei una sau mai multe sec ii clinice. Sec iileț țclinice sunt sec iile de spital în care sețdesfă oară activită i de învă ământ universitar.ș ț ț

Structura organizatorică a spitalului cuprindedupă caz: sec ii, departamente, laboratoare,țservicii de diagnostic i tratament,șcompartimente, servicii sau birouri tehnice,economice i administrative, servicii deșasisten ă prespitalicească i transport urgen e,ț ș țstructuri de primiri urgente i alte structurișaprobate de Ministerul Sănătă ii. Spitalele potțavea în componen a lor structuri care acordățservicii ambulatorii de specialitate. Serviciilemedicale furnizate ambulatoriu de spitalcuprind: consulta ii, investiga ii, stabilireaț țdiagnosticului, tratament medical i/saușchirurgical, îngrijiri, recuperare, medicamente ișmateriale sanitare, proteze2.

Activită ile organizatorice i func ionale cuț ș țcaracter medico-sanitar din spitale suntreglementate i supuse controlului MinisteruluișSănătă ii, autoritatea centrală în domeniulțasisten ei de sănătate publice. În spitale se potțdesfă ura i activită i de învă ământș ș ț țmedico-farmaceutic, postliceal, universitar ișpost universitar precum i activită i de cercetareș ț2 Formele de spitalizare sunt: spitalizarea continuă,spitalizarea de zi i de o zi.ș

tiin ificăș ț 3.Criteriile pentru desfă urarea activită ilor deș ț

cercetare tiin ifică medicală se propun de cătreș țAcademia de tiin e Medicale i se aprobă prinȘ ț șordin al ministrului sănătă ii i familiei cu avizulț șMinisterului Educa iei Na ionale i Cercetăriiț ț ș

tiin ifice, iar criteriile pentru desfă urareaȘ ț șactivită ilor de învă ământ se elaborează i aprobăț ț șde Ministerul Sănătă ii cu avizul MinisteruluițEduca iei Na ionale i Cercetării tiin ifice.ț ț ș Ș țColaborarea dintre spitale i institu iile deș țînvă ământ medical se realizează pe bază dețcontract încheiat potrivit metodologiei aprobateprin ordin comun al ministrului sănătă ii i alț șministrului educa iei na ionale i cercetăriiț ț știin ifice. Activită ile de învă ământ i cercetareș ț ț ț ș

sunt organizate astfel încât să consolideze calitateaactului medical cu respectarea drepturilorpacien ilor, a eticii i deontologie medicale.ț ș

Problemele de etică i deontologieșprofesională sunt de competen a, după caz ațColegiului Medicilor din România, ColegiuluiFarmaci tilor din România sau a OrdinuluișAsisten ilor Medicali i Moa elor din România.ț ș ș

Înfiin area sau desfiin area spitalelor publiceț țse face prin hotărâre a Guvernului în tiin ată deș țMinisterul Sănătă ii cu avizul Consiliului Localțsau Jude ean.ț

În cadrul spitalului se organizează consiliulmedical format din medici efi de sec ie, efi deș ț șcompartimente, laboratoare sau compartimente.

Coordonarea strategică a conduceriispitalelor publice este asigurată de cătreConsiliul de administra ie care este constituitțdin 7-9 membri în func ie de mărimea spitaluluiți complexitatea serviciilor medicale acordateș 4.

3 A se vedea Marcean Crin, Tratat de nursing: îngrijireaomului sănătos i bolnav, ș Editura Medicală, Bucure ti, 2010.ș4 Potrivit art. 186 din Legea nr. 95/2006 privind reforma însănătate, cu modificări i completări ulterioare, Consiliul deșadministra ie se compune din: doi reprezentan i aiț țMinisterului Sănătă ii sau al Direc iei de Sănătate Publică,ț țdupă caz; doi reprezentan i numi i de Consiliul Jude ean iț ț ț șLocal; un reprezentant numit de primar sau de pre edinteleșconsiliului jude ean, după caz; un reprezentant al ColegilorțMedicilor din România; un reprezentant al OrdinuluiAsisten ilor Medicali i Moa elor din România; directorulț ș șgeneral al spitalului; doi reprezentan i ai Senatuluițuniversitar pentru spitalele clinice i universitare. Pentrușspitalele clinice, universitare i institutele clinice candida iiș țla func ia de director general trebuie sa fie obligatoriu cadrețdidactice universitare.


Spitalul are obliga ia să înregistreze, sățstocheze, prelucreze i să transmită informa iileș țlegate de activitatea sa i să raporteze cătreșDirec ia de Sănătate Publică Teritorială iț șconstituie baza de date la nivel na ional pentruțdecizii majore de politică sanitară i pentrușraportările necesare organismelor UniuniiEuropene i Organiza iei Mondiale a Sănătă iiș ț ț(OMS).

Finan area spitalelorț . Spitalele func ioneaț -ză pe principiul autonomiei financiare pe bazasumelor prevăzute în contractele pentrufurnizarea de servicii medicale, precum i dinșsume ob inute, în condi iile legii de laț țpersoanele fizice i juridice i î i elaborează,ș ș șaprobă i execută bugetele proprii de venituri iș șcheltuieli. Contractul de furnizare de serviciimedicale al spitalului cu casa de asigurări desănătate reprezintă sursa principală a veniturilorîn cadrul bugetului de venituri i cheltuieli i seș șnegociază cu consiliul de administra ie cuțconducerea casei de asigurări de sănătate, înfunc ie de indicatorii stabili i deț țcontractul-cadru de furnizare de serviciimedicale. Spitalele pot încheia contracte defurnizare de servicii medicale i cu casele deșasigurări de sănătate private.

Separat de veniturile realizate de spitale dincontractele încheiate cu casa de asigurări desănătate, spitalele publice primesc finan arețdupă cum urmează:

- de la bugetul de stat i bugetul MinisteruluișSănătă ii;ț

- de bugetul Consiliului Local i alșConsiliului Jude ean pentru spitalele locale;ț

- de la bugetul Ministerului de Resort, pentruspitalele cu re ea sanitară proprie.ț

De la bugetul de stat se asigură desfă urareașactivită ilor cuprinse în programele na ionale deț țsănătate; dotarea cu echipamente medicale deînaltă performan ă; investi ii legate deț țconstruirea de noi spitale i pentru finalizareașcelor aflate în execu ie.ț

Bugetele locale asigură finan area unorțcheltuieli pentru finalizarea construc iilor noi iț șrealizarea unor lucrări de repara ii curente iț șcapitale, precum i pentru dotarea spitalelor cușaparatură medicală.

Spitalele publice pot realiza venituri propriisuplimentare din: dona ii i sponsorizări;ț ș

asocieri investi ionale în domenii medicale sauțde cercetare medicală i farmaceutică;șînchirierea temporară a unor spa ii medicale,țdotări cu echipamente sau aparatură medicalăcătre al i furnizori de servicii medicale;țcontracte privind furnizarea de servicii medicaleîncheiate cu casele de asigurări private sauagen i economici; editarea i difuzarea unorț șpublica ii cu caracter medical; servicii medicale,țhoteliere sau de alta natură furnizate la cerereapacien ilor sau angaja ilor; servicii de asisten ăț ț țmedicală la domiciliu furnizate la cerereapacien ilor.ț

Finan area sectorului de sănătate.ț Unsistem de sănătate poate fi privit ca un ansamblude pie e care interac ionează i se condi ioneazăț ț ș țreciproc, iar pia a serviciilor medicaleținstitu ionalizate reprezintă una dintre verigilețacestui ansamblu5. Se numără printre institu iilețcare alcătuiesc această pia ă spitalele,țsanatoriile, unită ile de tratamentțbalneo-climateric, centrele de îngrijire ter iarățspecializată etc. Discursul public seconcentrează asupra spitalelor din motive ce ințatât de volumul important de capital financiar ișuman care le este asociat, cât i de fluxul crescutșde pacien i pe care îl suportă. Contextului clinicțiminent în care pacien ii accesează serviciilețspitalice ti este doar unul dintre motivele pentrușcare percep ia publică este adesea rezistentățadoptării condi iilor de pia ă în acest sector.ț ț

Finan area sectorului sănătă ii este un factorț țesen ial pentru organizarea i func ionareaț ș țoricărui sistem de îngrijire de sănătate. Politicaîngrijirilor de sănătate este strâns legată demijloacele de finan are a serviciilor de sănătate.ț

Prin implementarea legii asigurării sociale desănătate, Legea nr. 145/1997, GuvernulRomâniei a ales schimbarea sistemuluiîngrijirilor de sănătate de la un sistem centralizatla unul bazat pe asigurări sociale de sănătate6.

Schimbările esen iale intervenite înțfinan area sectorului serviciilor de sănătate,țîmbracă următoarele aspecte: serviciile medicalevor fi finan ate în principal din contribu iileț țpopula iei asigurate; colectarea contribu iilorț ț

5 A se vedea Hsiao W. C. Abnormal Economics in theHealth Sector, Health Policy, 1995.6 Legea nr. 145 din 24 iulie 1997 a asigurărilor sociale desănătate.


este asigurată de casele de asigurări de sănătate;prin plata contribu iilor fiecare persoanățasigurată este protejată împotriva costurilorcauzate de îmbolnăviri i accidente i esteș șîndreptată către serviciile de sănătate furnizateprin intermediul medicilor de familie i alșspitalelor, medicamente i materiale sanitare înșfunc ie de nevoile de îngrijiri medicale. Dețasemenea, Casa de Asigurări de Sănătatefolose te fondurile colectate în principal pentrușplata serviciilor realizate de furnizorii deservicii de sănătate pe baza contractuluiîncheiat, în contract fiind stipulate cantitatea,calitatea i pre ul serviciilor de sănătate. În acestș țsens, spitalele vor trebui să acopere cheltuielileserviciilor de sănătate realizate, prin prezentareanotei de plată către Casa de Asigurări deSănătate, potrivit contractului.

Rela ia dintre spitale i Casa de Asigurăriț șSociale de Sănătate creează bazele autonomieispitalice ti, autonomie prevăzută în Legea nr.ș146/1999 privind organizarea, conducerea,func ionarea i finan area spitalelor. Potrivitț ș țaceste legi, spitalele sunt considerate institu iițautonome de interes public i sunt îndreptă ite aș țavea propriul buget opera ional.ț 7

Legea nr. 146/1999 are următoareleimplica ii:ț

- spitalele devin furnizori de servicii desănătate care î i „vând” aceste servicii caselorșde asigurări de sănătate pe baza contractelormedicale încheiate în acest scop de cele douapăr i;ț

- spitalele pot ob ine resurse financiare numaițprin plă ile pentru serviciile de sănătatețfurnizate;

- a luat na tere o „pia ă a serviciilor deș țsănătate” în care spitalele concurează pentrucontracte medicale;

- reforma financiara accentuează importan ațunui bun management al spitalului, manageriitrebuind să îmbunătă ească organizareațserviciilor de sănătate pe care spitalul lefurnizează în scopul ob inerii efectelor pozitivețîn utilizarea resurselor i în calitatea serviciilor;ș

- spitalele trebuie să realizeze un echilibruîntre venituri i cheltuieli, să utilizeze în modșeficient resursele, să antreneze angaja ii înț7 Legea nr.146/1999 privind organizarea, func ionarea iț șfinan area spitalelor.ț

vederea atingerii obiectivelor propuse.Unul din obiectivele principale ale oricărui

spital este ob inerea resurselor care vor acoperiițcheltuielile necesare furnizării unor îngrijirimedicale de calitate pentru cei asigura i.ț

Spitalele trebuie să- i eviden ieze pachetul deș țservicii de sănătate pe care le pot furniza. Acestepachete de servicii pot cuprinde: serviciimedicale ambulatorii; servicii medicale în regimde internare; servicii medicale de urgen ă;țasisten ă medicală prenatală, intranatală iț șpostnatală; servicii medicale de recuperare;servicii de asisten ă stomatologică; îngrijiri lațdomiciliu; medicamente, materiale sanitare,proteze.

În orice ară civilizată, statul î i asumăț șobliga ia garantării unui sistem de ocrotire ațsănătă ii, prin care sprijină, în baza legii,țpersoanele aflate în situa ii care necesită ajutor.ț

În acela i timp, sistemul sanitar trebuie sășcorespundă a teptărilor popula iei, implicândș țrespectul fa ă de cetă ean (autonomie iț ț șconfiden ialitate) i orientarea beneficiaruluiț ș(servicii prompte i de calitate a dotărilor). Unșalt obiectiv îl reprezintă finan area echitabilă, înțcare cheltuielile să reflecte capacitatea de plată,i nu neapărat riscul de îmbolnăvire.ș

Spitalele indiferent de forma lor deorganizare sunt supuse reglementarilorautorită ii centrale în domeniu.ț

În ceea ce prive te organizarea sistemelor deșsănătate, pe plan interna ional, s-au impus treițmodele de furnizare a serviciilor spitalice ti,șcare au constituit surse de inspira ie pentruțmajoritatea statelor europene.

Propun o scurtă analiză a trăsăturiloresen iale ale principalelor modele de sisteme dețocrotire a sănătă ii aplicate în spa iul european,ț țexistente la sfâr itul anilor '80: ModelulșSemashko (Sistemul Centralizat de Stat) –întâlnit în fostele ări comuniste;• ModelulțBeveridge (Sistemul Na ional de Sănătate)–țîntâlnit în ările vestice;• Modelul Bismarckț(Sistemul bazat pe Asigurări publice obligatorii)– Germania, Fran a, Olanda.ț

Modelul Semashko (modelul rus). Dupăvictoria revolu iei socialiste din octombrie 1917,țLenin realizează că trebuie introdus socialismuli în medicină. În acest sens, cere sprijinulș

doctorului Semashko care gânde te un sistemș


medical diferit. Acest model a fost caracteristicărilor din Europa Centrală i de Răsărit, fosteț ș

comuniste, implicit i în România până în jurulșanilor 1997-19988.

Principiile sistemului, multe dintre eleconcordante cu recomandările făcute deOrganiza ia Mondială a Sănătă ii, în anii '70ț țaveau la bază caracterul de stat, profilaxia,unitatea de conducere a întregului sistem,planificarea, gratuitatea i accesibilitatea largă lașasisten ă medicală, caracterul tiin ific alț ș țpoliticii sanitare i participarea con tientă aș șpopula iei la apărarea propriei sănătă i.ț ț

Dacă multe din aceste principii sunt greu decriticat, unele din ele au fost folosite ca lozinci,aplicarea lor în practică devenind din ce în cemai dificilă i mai caricaturală.ș

Este importantă în elegerea faptului cațserviciile de sănătate constituie doar unsubsistem al sistemului de sănătate i se referășla unită ile i presta iile preponderent medicaleț ș țpe care le produc aceste unită iț 9.

În esen ă, sistemul serviciilor de sănătate ațfost i este un sistem organizat i finan at deș ș țcătre stat, fiind alcătuit dintr-o re ea de unită iț țsanitare proprietate a statului, administrate într-ostructură centralizată, având la vârf MinisterulSănătă ii. Finan area se face din impozite i taxeț ț șgenerale prin bugetul de stat, iar medicii suntsalaria i ai statului.ț

Examinarea critică a finan ării, organizării iț șfunc ionării sistemului serviciilor de sănătate dețtip Semashko scoate în eviden ă, pe lângățneajunsurile sale, i o serie de avantaje.ș

Sistemul a fost dezvoltat pe principii deechitate, asigurând accesul la servicii desănătate cuprinzătoare pentru cvasitotalitateapopula iei.ț

Accesul la servicii nu a fost influen at dețcapacitatea de a plăti a pacientului. Avantajulabsen ei plă ii în momentul utilizării s-a erodatț țînsă pe măsură ce veniturile profesiuniimedicale au devenit ( i mai ales au fostș

8 Sistemul serviciilor de sănătate din România de până în1989, care nu a suferit nici după 1990 modificărisubstan iale, a fost inspirat la apari ia sa (la sfâr itul anilorț ț ș'40 i în anii '50) din modelul sovietic (Semasko), avândșînsă similitudini i cu sistemele existente în unele tari dinșEuropa de Vest - Marea Britanie, ările nordice.ț9 A se vedea Vladescu C., Managementul serviciilor desănătate, Editura Expert 2000.

percepute) tot mai necorespunzătoare i s-așajuns ca sumele pretinse sau primite suplimentarde la pacien i de către personalul sanitar sa fiețconsiderate socialmente acceptabile sau chiarîndreptă ite.ț

Finan area i organizarea sistemului auț șpermis un control eficace al costurilor. Propor iațcheltuielilor pentru sănătate din PIB a fostrelativ scăzută. „Pre ul” unei asemenea limitărița fost i lipsa sau limitarea accesului la uneleșservicii, în special cele necesitând cheltuielimari pentru echipamente sau materiale (deexemplu, dializa renală, chirurgiecardiovasculară, transplanturi, protezearticulare, tomografie computerizată).

Sistemul a func ionat cu structuri i costuriț șadministrative reduse. Infrastructura serviciilora fost bine dezvoltată extensiv, existând o re eațintegrată de dispensare (teritoriale i deșîntreprindere), policlinici i spitale.ș

Asigurarea asisten ei medicale a popula ieiț țcu paturi, chiar supradimensionată fa ă dețnevoile reale, de posibilită ile acopeririițcheltuielilor curente i fa ă de densitateaș țpaturilor existentă în ările occidentale.ț

În ciuda acestor avantaje, sistemul a avut i oșseamă de aspecte negative, care începând cu anii'80 au devenit din ce în ce mai vizibile,deteriorându-se atât starea de sănătate apopula iei, precum i asisten a medicală. Dintreț ș țdezavantajele acestui sistem subliniem pe celemai importante.

Probabil, că principala limită conceptuală afost neîn elegerea faptului că sănătatea este oț„afacere a întregii societă i”, care are dreptțconsecin ă încorporarea ei ca o intă sau ca oț țvariabilă în planurile de dezvoltare economică ișsocială. De aici, a decurs a doua consecin ățnefastă i anume creditarea serviciilor sanitareșcu responsabilitatea i putin a ameliorării stăriiș țde sănătate a popula iei, când partea imputabilățacestui sector nu reprezintă nicăieri mai mult de10-15%. Urmarea firească a constituit-oculpabilizarea medicilor i a sectorului sanitarșpentru toate insatisfac iile generate dețdeteriorarea stării de sănătate care erapreponderent rezultanta ac iunii conjugate ațaltor factori (social economici,comportamentali, biologici, ambientali). Deasemenea, medicalizarea excesivă a sănătă ii,ț


influen ată i de modul de organizare iț ș șconducere a serviciilor, marea majoritate aposturilor de conducere fiind ocupate depersoane fără nici o pregătire managerială, aredus mult ansele unor abordări intersectoriale,șcare să ină seama de to i factorii cu influen ăț ț țasupra sănătă ii.ț

Planificarea rigidă, la care s-a adăugatsistemul centralizat i de comandă, au sufocatșini iativele i responsabilitatea în gestiuneaț șserviciilor de sănătate i mai ales în adaptareașlor la nevoile sanitare în schimbare.

Planificarea de tip normativ a fost ineficacei ineficientă. Sistemul nu a reu it să reducăș ș

inechitatea teritorială, nici în nivelul stării desănătate, nici în asigurarea popula iei cu mediciți nici în cea cu paturi. Finan area după criteriiș ț

istorice, ne inând seama de nevoile sanitarețdiferite ale popula iei, a accentuat disparită ileț țdintre jude e.ț

Subfinan area serviciilor a determinatțîntârzieri considerabile în introducereatehnologiilor noi necesare diagnosticului sautratamentului patologiei actuale, generândulterior caren e grave în asigurarea cuțmedicamente i materiale sanitare de uz curent.ș

Modelul Beveridge (Sistemul Na ional dețSănătate). Există un sistem adoptat de RegatulUnit al Marii Britanii i de Suedia, care esteșnumit adesea sistemul Beveridge, după numelefondatorului său i care este un sistem na ionalș țîn care îngrijirile sunt accesibile tuturor, iarfinan area se face din taxe i impozite.ț ș 10 Sumatotală a indemniza iilor nu depinde de salariulțanterior, iar îngrijirile de sănătate sunt garantatetuturor, fără cotiza ie prealabilă.ț

Gestionarea sistemului este realizată de oadministra ie profesionistă care rămâne subțcontrolul Parlamentului. Sistemul na ional dețsănătate tip Beveridge are următoarelecaracteristici: guvernul este plătitorul serviciilorde sănătate; bugetul (venit global) este: divizat,repartizat după destina ii, după criterii dețimportan ă socială (după educa ie, sănătate,ț țapărare, ordine publică); sumele care revinMinisterului Sănătă ii se repartizează pe zonețadministrative.

Sistemul na ional de sănătate tip Beveridgeț10 A se vedea Odetta Duma, Management în sănătate,Ed. PIM, Ia i, 2011.ș

are următoarele avantaje: asigură acoperireauniversală a popula iei; plata serviciului sețrealizează după administrarea actului terapeutic;grupurile cu risc au prioritate.

Totodată, sistemul na ional de sănătate tipțBeveridge prezintă i o serie de dezavantaje:șliste de a teptare pentru e alonarea plă ii actelorș ș țterapeutice, pentru boli i categorii de bolnavi;șpersonalul medical nu are stimulente. Modelulbritanic a inspirat mai mult sau mai pu in Italia,țSpania, Grecia i Portugalia.ș

Modelul Bismark (Sistemul bazat peAsigurări publice obligatorii). Un al treilea tipde sistem care s-a impus în Germania, dar i înșările Benelux-ului, este sistemul Bismark, dupăț

numele cancelarului german care a instituitacest model. Acest model a fost adoptat de cătreRomânia în anul 1999, suferind mai multereforme în decursul ultimilor 15 ani.

Cotiza iile stabilite după muncă suntțgestionate de Case independente alese decotizant. Sistemul nu este gestionat de stat, nudepinde de Parlament, ci de sindicali ti, careșnegociază cu medicii. Îngrijirile sunt stabiliteprin contracte între profesiile medicale i Caseleșde Sănătate, care reprezintă intereselecotizan ilor.ț

Sistemul de asigurare socială obligatorieasigură indivizii ca membri de categorii socioprofesionale.

În literatura de specialitate se descriu cincimodele de finan are a serviciilor de sănătate:țplata din buzunar („aut of pocket”), taxegenerale, asigurările sociale de sănătate,asigurările private sau voluntare, dona ii sauțasigurări ale comunită ii.ț

Sistemul Bismarck de asigurare socialaobligatorie de sănătate are următoarelecaracteristici:

- sursa de finan are este prin contribu iaț țpentru sănătate, care este obligatorie atât dinpartea angajatorului, cât i din a angajatului.ș

- contribu iile stabilite prin lege sunt egalețprocentual, dar se reflectă diferit la nivelulpersoanelor contribuabile în raport cu venitulreal ob inut;ț

- cota de participare a institu iei i aț șangajatului este dependentă de politicaexecutivului i poten ialului economic (resurseș țsuplimentare);


- contribu iile de asigurări sunt încasate dețCasa de Sănătate, institu ie independentă dețguvern;

- politicile de sănătate sunt stabilite deexecutiv împreună cu Ministerul Sănătă ii iț șCasele de Asigurări;

Casele de Asigurări selectează modelele defurnizare a serviciilor de sănătate, modele deplata, încheie contracte cu spitale, policlinici,cabinete medicale.

Avantajele sistemului de tip Bismarck11 sunt:fonduri virate personalizate stabile; fluxuribăne ti vizibile pe elementele componente aleșsistemului; furnizarea serviciilor realizateeficient i oportun; programele de sănătate înșconcordan ă cu politicile în domeniu; casa are oțindependen ă func ională în raport cuț țexecutivul; combină „riscurile bune” cu„riscurile rele”; alocă serviciile de sănătate înfunc ie de nevoi; sprijină drepturile asigura ilor.ț ț

Principalele dezavantaje ale acestui tip desistem sunt următoarele: costuri administrativemari; serviciile de sănătate sunt pentru persoaneasigurate i grupuri defavorizate; controlulșcosturilor serviciilor medicale cu execu iețdificilă.

Cercetarea dinamicii sistemelor de sănătate lanivelul continentului european ne relevă o seriede specificită i i particularită i în schimbărileț ș țsurvenite. În conformitate cu posibilită ilețpractice i financiare, măsurile administrativeșadoptate au dus inevitabil la reformareasistemelor. Putem spune ca dintre toatedomeniile serviciilor publice sistemul desănătate a făcut obiectul celor mai profundeschimbări în întreaga europă, astfel:

a) în sistemele de tip Beveridge. Obiectivulreformei spitalelor în aceste ări a fost acela de ațcre te eficien a i calitatea actului medical prinș ț șintermediul introducerii unei cvasi-pie e care sățofere fundalul pentru competi ie i tranzac iiț ș țreale în sistem. Spitalele au fost puse în situa iațde a intra în competi ie pentru pacien i,ț țrespectiv pentru fondurile publice alocateacestora. Reformele de acest tip au demarat în1991 în Marea Britanie, elemente ale acestuimodel fiind rapid preluate i adaptate în Italia,ș

11 A se vedea Sinitchi G., Barliba I., Sisteme de sănătateeuropene, în revista „Practica Medicală” – Vol. 3, Nr. 3,2008.

Suedia i Portugalia. Gestiunea fondurilor a fostștransferată de la nivel central la nivel local cătreinstitu ii independente care primesc un buget pețcare îl folosesc pentru a contracta serviciimedicale în comunitate (de la medici de familie,spitale etc.). Un exemplu de astfel de organiza iițsunt Primary Care Trusts (PCTs) din MareaBritanie, în număr de 152 la momentul scrieriiacestui material12.

Reforma spitalelor a vizat următoareleaspecte:

• introducerea unor ter e organiza ii deț ținteres public, cu caracter regional, care săachizi ioneze servicii de la spitale în baza unuițbuget repartizat de la nivel central;

• stimularea dezvoltării rela iilor contractualețîntre aceste organiza ii i spitale;ț ș

• cre terea autonomiei manageriale așspitalelor, în interesul adaptării la nevoile deîngrijire ale comunită ii.ț

De i aceste trei aspecte ale reformei se aflășîntr-o interdependen ă logică, ele trebuiețdiferen iate clar din perspectiva procesului dețpolitică publică. Statele care au ini iat acest tipțde reformă nu au implementat nici simultan,nici integral toate elementele identificate maisus. Spre exemplu, în Marea Britanie reformeleau debutat cu introducerea organiza iilor ter e cuț țrol de contractare (Health Authorities înperioada 1991-1997, apoi Primary Care Trustsîncepând cu 2002), în timp ce procesul decre tere a autonomiei manageriale a spitalelor așînceput abia în 2005, preconizându-se ini ial sățse încheie în aprilie 2014. Pe de altă parte,reformele în Suedia i Italia au debutat cușaccent pe trecerea spitalelor în proprietateai/sau administrarea autorită ilor regionale.ș ț

b) în sistemele de tip Bismark13 finan areațserviciilor medicale se realizează predominantprin colectarea contribu iilor obligatorii alețpopula iei active, atât de la angajatori cât i deț șla angaja i. În acest tip de aranjament popula iaț țactivă sus ine financiar îngrijirile medicale dețcare beneficiază întreaga popula ie. Se poatețface o distinc ie suplimentară în func ie de tipulț țorganiza iei care administrează contribu iile:ț ț

12 A se vedea Gheorghe A., Reforma spitalelor publice –eviden e din spa iul europeanț ț (Policy report 02/2012),Bucure ti: Observatorul Român de Sănătate. ș13 Ibidem.


aceasta poate fi o institu ie independentăț(Belgia, Bulgaria, Estonia, Fran a, Germania,țLetonia, Olanda, Polonia i România) sau pot fișmai multe societă i de asigurări de sănătateț(Austria, Cehia, Grecia, Lituania, Slovacia ișSlovenia). Un caz aparte îl reprezintă Fran a iț șGrecia, unde finan area prin taxare generală iț șasigurări sociale contribuie în propor iițcomparabile la cheltuielile totale pentrusănătate.

Din punct de vedere economic, există de labun început o distinc ie formală între func ia deț țachizi ie i func ia de livrare a serviciilorț ș țmedicale („purchaser-provider split”). Esteasigurat, astfel, cadrul unei cvasi-pie e în carețelementele de competi ie sunt cu atât maițpronun ate cu cât numărul organiza iilor aflateț țîn rol de „cumpărător” (organiza iile carețadministrează fondurile de asigurări) este maimare.

Elemente de reformă în România. O partecentrală a reformei este procesul dedescentralizare. Schimbările în această direc iețau fost ini iate în 2002, când s-a produs oțdescentralizare administrativă a spitalelor –imobilele în care func ionau spitalele au trecutțdin proprietatea statului în proprietatea ișadministrarea consiliilor locale i jude ene (MS,ș ț2010). Timp de câ iva ani nu a mai fost luatățnici o măsură în acest sens, lucru ce a creatpremisele unei func ionări defectuoase, atâtațtimp cât clădirile erau gospodărite local, dartoate celelalte aspecte legate de func ionareațspitalului (financiar, managerial sau legat deresursa umană) erau administrate saumonitorizate la nivel central. În sfâr it, în iunieș2009 se produce continuarea firească a măsuriidin 2002, i anume descentralizarea spitalelor cuștoate componentele lor func ionale iț șstructurale: prin acest proces, încheiat sprefinalul anului 2010 a fost transferată autoritateaa peste 350 de unită i spitalice ti de la stat laț șautorită ile locale. Recent, la finalul anuluiț2010, a fost adoptată a altă măsură legată dedescentralizare: Ordonan a de Urgen ă pentruț țmodificarea Legii nr. 95/2006, prin careGuvernul stabile te măsurile necesare pentrușdescentralizarea Fondului Na ional Unic dețAsigurări de Sănătate. Prin aceasta se stipuleazăcă un procent de 60% din contribu iile juridiceț

i fizice colectate vor rămâne la dispozi iaș țcaselor de asigurări de sănătate jude ene.ț 14 Esteo măsură care urmează în mod firescdescentralizării spitalelor, pentru că ea asigurăautonomia financiară necesară exercităriiautorită ii de către nivelul local.ț

Inten ii de reformă. ț Guvernul Românieiprin Ministerul Sănătă ii î i propune în cele ceț șurmează să continue reforma serviciilormedicale spitalice ti prin ș îmbunătă ireațperforman ei i calită ii serviciilor de sănătateț ș țprin regionalizarea/concentrarea asisten eițmedicale spitalice tiș a a cum rezultă dinșStrategia Na ională de Sănătate 2014-2020.ț

În România sunt în prezent 360 de spitalepublice (descentralizate către autorită ile locale,țcu excep ia spitalelor ter iare care au rămas înț țjurisdic ia Ministerului Sănătă ii), de la spitaleț țuniversitare care furnizează servicii ter iare dețcel mai înalt nivel localizate în Bucure ti i înș șalte ase centre universitare la spitale mici cușdouă-trei specialită i sau chiar una singură.țExistă de asemenea o mare variabilitate înnumărul de personal spitalicesc calificat sauceea ce prive te infrastructura i platoul tehnicș șde diagnostic i tratament, i respectiv înș șcapacitatea spitalelor de a furniza serviciimedicale de calitate, cost-eficiente i sigureșpentru pacient. Unele cazuri tratate în spitale(mai ales în spitalele mici) sunt patologii simplecare ar putea fi îngrijite în ambulatoriu, iarcazurile complicate sunt transferate în modsistematic către spitalele jude ene i mai alesț șcătre spitalele clinice i universitare.ș

Reforma asisten ei medicale cu paturi trebuiețsă prevadă reevaluarea spitalelor, ra ionalizareațlor precum i revizuirea criteriilor de clasificareșa spitalelor, implementarea acestora i respectivșreorganizarea spitalelor pe niveluri decompeten ă care să includă criteriile pentruțîngrijirea integrată a pacientului critic i așcazurilor complexe, cu spitale regionale cu înaltnivel de performan ă, cu personal i finan areț ș țadecvată i înlocuirea ofertei de serviciișspitalice ti neperformante cu servicii alternativeșambulatorii, respectiv servicii de lungă durată

14 A se vedea Adela Elena Popa, Medici i Pacien i –ș țDouă perspective asupra reformei i descentralizării dinșsistemul sanitar, în revista „.Calitatea vie ii”, XXII, nr. 2,ț2011, pp. 177–200.


sigure, de calitate i cost-eficace. ș 15

Direc iile strategice de ac iune pe careț țGuvernul i le propune au în vedereșelaborarea/aprobarea de către MinisterulSănătă ii la fiecare trei ani a Planului Consolidatțde Servicii de Sănătate (PCSS), pentruasigurarea continuită ii i integrării serviciilorț șde sănătate într-un sistem de servicii de sănătateperformant i cost eficient, capabil să furnizezeșservicii sigure i de calitate; dezvoltarea lașnivelul Ministerului Sănătă ii a unei Unită i deț țplanificare a serviciilor de sănătate -- elaborareaPCSS i promovarea unei politici deșregionalizare a serviciilor de sănătate, definireade planuri regionale/jude ene de servicii dețsănătate integrate pe baza unei metodologiiunice elaborată de MS cu participarea CNAS.De asemenea se are în vedere:

a. Revizuirea i aprobarea Nomenclatoruluișde clasificare a spitalelor pe competen e (nivelți categorie de îngrijire pentru asigurareaș

îngrijirilor optime pentru cazurile de urgen ățprecum i pentru cazurile complexe care nușreprezintă urgen e) prin:ț

- definirea structurii de paturi, de personal, astandardelor de platou tehnic;

- stabilirea metodologiei de colaborareprofesionala i „patronaj” tehnic între spitaleleșclasificate prin Nomenclator (la nivelregional/universitare, jude ean i local);ț ș

- crearea de platforme inter-spitalice ti pentrușfolosirea în comun a unor resurse umane iștehnologice inclusiv prin continuarea dezvoltăriisistemului de telemedicină interspitalicească i așcelui care conectează spitalele cu prespitalul ișcu sistemul de asigurare a asisten ei medicalețprimare i ambulatorii;ș

- revizuirea/îmbunătă irea cadrului de regleț -mentare privind transferul interspitalicesc abolnavilor i a accesului la tehnologii medicaleșde diagnostic unice într-un teritoriu;

- implementarea prevederilor Nomenclatoru-lui la toate unită ile/structurile cu paturi.ț

b. Asigurarea eficacită ii i controlulț școsturilor pachetului de servicii spitalice ti,șprin:

15 Hotărârea nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategieina ionale de sănătate 2014-2020 i a Planului de ac iuniț ș țpe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategieina ionaleț

- finan area din fondurile asigurărilor socialețde sănătate a serviciilor cost-eficace, curespectarea metodologiei i procedurilor deș„parcurs terapeutic” pentru cele mai frecvente20 de patologii i asigurarea continuită iiș țîngrijirilor

- diversificarea surselor de venituri pentrupersonalul medical din spitale în paralel cudiversificarea competen elor, atribu iilor iț ț șresponsabilită ilor personalului medical;ț

- implementarea unui sistem riguros demonitorizare a calită ii serviciilor iț șperforman eiț

- asigurarea controlului i transparen eiș țcheltuielilor publice spitalice ti, odată cușdiversificarea surselor de finan are a serviciilorțspitalice ti i a formelor de organizare juridica aș șspitalelor

- elaborarea i implementarea de standardeșde management spitalicesc pe tipuri i categoriișde spitale pentru cre terea performan eiș țmanagementului odată cu cre terea roluluișautorită ilor locale în sănătate prin procesul dețdescentralizare;

- cre terea accesului personalului lașprograme de perfec ionare (a) în conformitatețcu ghidurile de practică, protocoalele clinice ișprocedurile de „parcurs terapeutic”; (b) deplanificare, administrare i management așunită ilor cu paturi.ț

- asigurarea finan ării intite în cazul unorț țafec iuni a căror tratament este costisitor iț șeficient cum ar fi cazurile de infarct, trauma,accidente vasculare cerebrale...etc.

Ca urmare a faptului că în România ca i înșmajoritatea ărilor civilizate patologia modernățcauzată de stres, alimenta ie ira ională i traumeț ț șcauzate de accidentele rutiere este tot maicomplexă, necesitând medica ie din ce în ce maițscumpă, pe de altă parte recrudescen a unor bolițale sărăciei, specifice ărilor subdezvoltate cumțar fi TBC-ul, sifilisul i infec iile bacteriene cuș țstreptococ hemolitic (primele 3 clasate) impundisponibilizarea unor resurse financiare tot maiimportante pentru sectorul sanitar.

România are acela i profil epidemiologic cașmai toate ările industrializate, cu o prevalen ăț țscăzută a bolilor transmisibile, dar o cre tere așbolilor cardiovasculare, a cancerului i a bolilorșcare pot fi prevenite legate de stilul de via ăț


(fumat, alcool i obiceiurile nesănătoase legateșde alimenta ie), provocate de cauze externe,ținclusiv a violen ei i a factorilor de mediu. Boliț șnetransmisibile sunt printre principalele cauzede deces i acestea includ boli ischemice deșinimă, boli cerebrovasculare, hipertensiune,ciroza hepatică, cancer pulmonar, infec ii alețtractului respirator inferior i a cancerului deșsân. Rata ridicată a mortalită ii din cauza bolilorțcardiovasculare este de interes special. Factoriimportan i de risc sunt hipertensiunea arterială,țfumatul, colesterolul seric ridicat, indicele demasă corporală mare, consumul de alcool, odietă săracă în fructe i legume, precum i lipsaș șactivită ii fizice sunt estimate a fi cauzelețprincipale pentru un procent ridicat de decese16 .

Provocări cărora trebuie să le facă fa ățsistemul sanitar românesc. În Româniaaproape jumătate din decesele la bărba i i pesteț șo treime din cele la femei pot fi evitate. Altfelspus, datorită disfunc iilor sistemului sanitar înțRomânia mor anual peste 60000 de oameni, înfiecare an „dispărând” popula ia echivalentă ațunui ora de talia Sloboziei sau Giurgiului.ș

De asemenea, afec iuni u or de prevenit, careț șîn multe state ale UE sunt aproape eradicate,

16 A se vedea Nations Unies HRI/CORE/ROU/2011Instruments internationaux relatifs aux droits de l’homme rapport des États parties Roumanie.

continuă să afecteze un număr mare de români.De exemplu, inciden a hepatitei B este dublățfa ă de media UE i România are cea mai mareț șinciden ă a tuberculozei din cadrul statelorțmembre.

Totodată, toate studiile din ultimii ani indicăinsatisfac ia personalului medical i aț șpopula iei. Ancheta de opinie a popula ieiț țasupra reformei sanitare realizată de Centrul dePolitici i Servicii de Sănătate în ianuarie 2005 așarătat că percep ia popula iei asupra serviciilorț țde sănătate s-a înrăută it fa ă de anii anteriori:ț ț31% (vs. 23% în 2003) dintre cei intervieva i auțconsiderat că starea sistemului de sănătate esteatât de proastă încât acesta are nevoie dereforme majore. Popula ia este nemul umită înț țspecial de serviciile spitalice ti (37%), dar i deș șserviciile oferite de medicul de familie (19%),serviciile din ambulator (9%) i serviciile deșurgen ă (7%). Preocuparea constantă ațguvernan ilor, dar în egală măsură i aț șlucrătorilor din sectorul de sănătate publică, câti al autorită ilor publice locale în a cărorș ț

administrare sunt spitalele va trebui să fie aceeade a îmbunătă i această percep ie prin serviciiț țmedicale de o mai bună calitate.


II. DOCUMENTAR JURIDIC

DOCUMENT DE LUCRU1 PRIVIND PROTEC IA DREPTURILORȚOMULUI I A DEMNITĂ II PERSOANELOR CU TULBURĂRI MENTALEȘ Ț

ÎN LEGĂTURĂ CU PLASAMENTUL INVOLUNTAR I TRATAMENTUL INVOLUNTARȘ *

Preambul1

Statele membre ale Consiliului Europei ișceilal i semnatari ai prezentului ProtocolțAdi ional la Conven ia pentru apărareaț țdrepturilor omului i a demnită ii fiin ei umaneș ț țcu privire la aplicarea biologiei i medicineiș(denumită în continuare „Conven ia privindțdrepturile omului i biomedicina”, ETS No.ș164),

Având în vedere că scopul ConsiliuluiEuropei este realizarea unei mai mari unită ițîntre membrii săi i că unul dintre mijloaceleșprin care acest scop este urmărit este men inereați dezvoltarea în continuare a drepturilor omuluiși a libertă ilor fundamentale;ș ț

Având în vedere Conven ia pentru apărareațdrepturilor omului i a libertă ilor fundamentaleș țdin 4 noiembrie 1950 i, în special, articolul 5.1șal acesteia;

inând cont de activitatea desfă urată laȚ șnivel interna ional cu privire la protec iaț țdemnită ii i drepturilor persoanelor cu tulburăriț șmentale, în special Conven ia Organiza ieiț țNa iunilor Unite privind drepturile persoanelorțcu dizabilită i din 30 martie 2007;ț

1 Acest document de lucru este făcut public pentruconsultare sub responsabilitatea Comisiei pentru Bioetică(DH-BIO) a Consiliului Europei DH-BIO/INF/2015/7Comitetul de Bioetică (DH-BIO)

Scopul acestei consultări este de a ob ine comentariițcare vor fi luate în considerare la finalizarea Protocoluluiadi ional la Conven ia privind drepturile omului iț ț șbiomedicina, cu privire la protec ia drepturilor omului i aț șdemnită ii persoanelor cu tulburări mentale în legătură cuțplasamentul involuntar i tratamentul involuntar.ș

DH-BIO ar fi interesat de primirea comentariilor peoricare din păr ile proiectului de protocol, înso ite, dacăț țeste posibil, de propuneri.

Comentariile trebuie să fie cât mai precise i conciseșposibil. Ele trebuie să se refere la dispozi ii specifice dințdocument, indicând rândul la care face trimiterecomentariul.

Comentariile trebuie prezentate în limba engleză saufranceză, până la 15 noiembrie 2015 prin e-mail la adresa:[email protected]. Documentar tradus de V. A. Rendec.

Având în vedere că scopul Conven ieițprivind drepturile omului i biomedicina, astfelșcum sunt definite în articolul 1, este de a protejademnitatea i identitatea tuturor fiin elor umaneș ți de a garanta tuturor, fără discriminare,ș

respectarea integrită ii lor i a altor drepturi iț ș șlibertă i fundamentale în ceea ce prive teț șaplicarea biologiei i medicinei;ș

Recunoscând vulnerabilitatea poten ială ațpersoanelor cu tulburări mentale;

Având în vedere că plasamentul iștratamentul persoanelor cu tulburări mentaleconstituie parte integrantă a serviciilor desănătate puse la dispozi ia popula iei iț ț șreamintind importan a adoptării unor măsurițadecvate, inând seama de nevoile de sănătate iț șde resursele disponibile, cu scopul de a oferiacces echitabil la servicii vizând sănătateamentală de o calitate corespunzătoare;

Reamintind că orice interven ie în domeniulțsănătă ii trebuie să se efectueze în conformitatețcu obliga iile i standardele profesionaleț șrelevante;

Subliniind necesitatea de a sprijini oameniisă- i exercite autonomia;ș

Subliniind importan a principiuluițconsim ământului liber i informat pentruț șinterven ii în domeniul sănătă ii;ț ț

Reamintind că existen a unei tulburărițmentale în sine nu justifică în niciun caz omăsură împotriva voin ei persoanei;ț

Recunoscând că restrângerea drepturilorprevăzute în Conven ia privind drepturilețomului i biomedicina sunt permise doar înșcazul în care sunt prevăzute de lege i constituieșmăsuri necesare într-o societate democratică, îninteresul siguran ei publice, al preveniriițcriminalită ii, al protec iei sănătă ii publice sauț ț țal protec iei drepturilor i libertă ilor altora;ț ș ț

inând seama de standardele profesionaleȚna ionale i interna ionale în domeniulț ș țplasamentului i tratamentului involuntar alșpersoanelor cu tulburări psihice precum i deșactivitatea anterioară în acest domeniu a


Comitetului de Mini tri i a Adunăriiș șParlamentare a Consiliului Europei;

Recunoscând că utilizarea plasamentuluiinvoluntar i a tratamentului involuntar areșpoten ialul de a pune în pericol demnitateațumană i drepturile i libertă ile fundamentale;ș ș ț

Subliniind importan a monitorizăriițcorespunzătoare a utilizării unor astfel demăsuri;

Deci să ia măsurile necesare pentru a protejademnitatea umană i pentru a asigurașrespectarea drepturilor i libertă ilorș țfundamentale ale persoanelor cu tulburărimentale prin clarificarea standardelor deprotec ie aplicabile în cazul utilizăriițplasamentului involuntar i tratamentuluișinvoluntar,

Au convenit după cum urmează:

Capitolul I – Obiectul i domeniul deșaplicare

Articolul 1 – Obiectul1. Păr ile la prezentul protocol vor protejaț

demnitatea i identitatea tuturor persoanelor cuștulburări mentale i vor garanta, fărășdiscriminare, respectarea integrită ii lor i a altorț șdrepturi i libertă i fundamentale în ceea ceș țprive te plasarea involuntară i tratamentulș șinvoluntar.

2. Prevederile prezentului protocol nulimitează sau afectează în vreun fel posibilitateaca un stat membru să acorde persoanelor cutulburări psihice o măsură de protec ie maițgeneroasă decât este prevăzut în prezentulprotocol.

Articolul 2 – Domeniul de aplicareDomeniul de aplicare i defini iiș țDomeniu de aplicare1. Dispozi iile prezentului protocol se aplicăț

plasamentului involuntar i tratamentuluișinvoluntar al persoanelor cu tulburări mentale.

2. Prevederile prezentului protocol nu seaplică minorilor.

3. Prezentul protocol nu se aplicăplasamentului i tratamentului dispus înșcontextul unei proceduri de drept penal.

Defini iiț4. În sensul prezentului protocol, termenul:- „tulburare mentală” este definit în

conformitate cu standardele medicale acceptatela nivel interna ional;ț

- „involuntar” se referă la o măsură deplasament sau de tratament aplicat uneipersoane cu tulburări mentale care se opunemăsurii;

- „tratament” înseamnă o interven ie (fizicățsau psihică) asupra unei persoane cu tulburărimentale care are un scop terapeutic legat de aceatulburare mentală;

- „plasament” se referă la introducerea uneipersoane într-un mediu specific pentru unanumit scop sau anumite scopuri;

- „scop terapeutic” include tratarea sauvindecarea tulburării i reabilitarea;ș

- „reprezentant” înseamnă o persoanăprevăzută de lege care să reprezinte interesele, ișsă ia decizii în numele, unei persoane care nuare, potrivit legii, capacitatea de a- i dașconsim ământul;ț

- „persoană de încredere” se referă la opersoană aleasă i desemnată în mod expres cașatare de către persoana cu tulburări mentalepentru a o asista i sprijini i care a acceptatș șacest rol;

- „instan ă” se referă la un organ judiciar;ț- „organ competent” înseamnă o autoritate,

sau o persoană, sau un organism prevăzute delege, care poate lua o decizie cu privire la omăsură involuntară;

- „autoritate responsabilă” se referă laautoritatea responsabilă pentru institu ia în carețeste plasat pacientul, sau autoritatea carerăspunde administrativ de medicii caresupraveghează de asisten a medicală ațpacientului.

Capitolul II – Dispozi ii generaleț

Articolul 3 – LegalitateaMăsurile de plasament involuntar iș

tratament involuntar se aplică numai înconformitate cu dispozi iile prevăzute în dreptulțintern, precum i în conformitate cu garan iileș țstabilite în prezentul protocol.


Articolul 4 – Necesitatea i propor ionaș ț -litatea

Măsurile de plasament involuntar i tratamentșinvoluntar se vor lua numai în conformitate cuprincipiile necesită ii i propor ionalită ii.ț ș ț țPersoanele care fac obiectul plasamentuluiinvoluntară i/sau tratamentului involuntarștrebuie să fie îngrijite în cel mai pu in restrictivțmediu disponibil i cu tratamentul cel mai pu inș țrestrictiv sau impus posibil, inând seama dețnevoile lor de sănătate i de necesitatea de așproteja alte persoane împotriva vătămării.

Articolul 5 – Măsuri alternativePăr ile la prezentul protocol vor promovaț

dezvoltarea i utilizarea de alternative lașplasamentul involuntar i tratamentul involuntar.ș

Articolul 6 – Persoana de încrederePersoanele care sunt sau pot fi supuse

plasamentului involuntar sau tratamentuluiinvoluntar au dreptul de a alege o persoană deîncredere.

Articolul 7 – Asisten ă juridicățO persoană care este sau poate fi obiectul

unei măsuri involuntare are dreptul la un avocati, în conformitate cu condi iile prevăzute deș ț

lege, la asisten ă juridică gratuită.ț

Articolul 8 – Standarde profesionalePersoanele care fac obiectul plasamentului

involuntar i/sau tratamentului involuntar vorșbeneficia de îngrijire din partea unui personal cucompeten a i experien a necesare, în conformitateț ș țcu obliga iile i standardele profesionale.ț ș

Articolul 9 – Mediu adecvatPăr ile la prezentul protocol trebuie să iaț

măsuri pentru a se asigura că orice plasamentinvoluntar i tratament involuntar are loc într-unșmediu adecvat.

Capitolul III – Criterii pentru plasamentulinvoluntar i pentru tratamentul involuntar ș

Articolul 10 – Criterii pentru plasamentulinvoluntar

Plasamentul involuntar al unei persoane cu o

tulburare mentală se poate face numai dacă suntîndeplinite următoarele criterii:

i. a) starea de sănătate mentală a persoaneiprezintă riscuri considerabile, putându-i afectagrav sănătatea i capacitatea de a decide cușprivire la tratament sau

b) starea de sănătate mentală a persoaneiprezintă riscuri considerabile la adresa altorpersoane;

ii. plasamentul are scop terapeutic; ișiii. nu există mijloace mai pu in restrictive deț

înlăturare a acestor riscuri.

Articolul 11 - Criterii pentru tratamentulinvoluntar

Tratamentul involuntar al unei persoane cu otulburare mentală poate fi utilizat numai dacăsunt îndeplinite următoarele criterii:

i. a) starea de sănătate mentală a persoaneiprezintă riscuri considerabile ce-i pot afectagrav la sănătatea i capacitatea de a decide cușprivire la tratament sau

b) starea de sănătate mentală a persoaneiprezintă riscuri considerabile la adresa altorpersoane; iș

ii. nu există mijloace neimpuse de înlăturarea acestor riscuri.

Capitolul IV – Proceduri privind plasareainvoluntară i tratamentul involuntarș

Articolul 12 – Proceduri standard pentruluarea deciziilor privind plasarea involuntarăi tratamentul involuntarș

1. Plasamentul involuntar i tratamentulșinvoluntar se fac numai pe baza examinării decătre cel pu in un medic care are competen a iț ț șexperien a necesare, în conformitate cuțobliga iile i standardele profesionale aplicabile.ț ș

2. Decizia de a supune o persoană laplasament involuntar sau tratament involuntar,sub rezerva alineatului 3, trebuie luate de oinstan ă sau de un alt organ competent. Instan aț țsau alt organ competent trebuie:

i. să ac ioneze pe baza examenului medicalțprevăzut la alineatul 1;

ii. să se asigure că sunt îndeplinite criteriileprevăzute la articolele 10 i/sau 11, după caz,școrespunzătoare măsurii (măsurilor);

iii. să ină cont de părerea persoanei în cauzăț


i, dacă este cazul, de dorin ele relevanteș țexprimate anterior de acea persoană;

iv. să ac ioneze în conformitate cuțprocedurile prevăzute de lege pe bazaprincipiului ca persoana în cauză să fie audiatăpersonal; iș

v. să se consulte cu reprezentantul persoanei,dacă există un asemenea reprezentant, i, înșconformitate cu legisla ia, cu persoana sa dețîncredere, dacă este cazul.

3. Legea poate să prevadă că atunci când opersoană este pusă în plasament involuntardecizia de punere a acelei persoane în tratamentinvoluntar poate fi luată de către un medic careare competen a i experien a necesară, dupăț ș țexaminarea persoanei în cauză, i înșconformitate cu cerin ele prevăzute la alineatulț2 ii, iii, iv i v.ș

4. Deciziile de punere a unei persoane înplasament involuntar i/sau tratament involuntarșvor trebuie să fie documentate i să precizezeșperioada maximă dincolo de care, potrivit legii,această decizie (decizii) va (vor) fi revizuite.

Articolul 13 – Proceduri pentru luareadeciziilor în situa ii de urgen ăț ț

1. Atunci când nu există suficient timp pentrua urma procedurile prevăzute la articolul 12 dincauza riscului iminent de vătămare gravă, fie astării de sănătate a persoanei interesate, fie aaltora, decizia de punere a unei persoane înplasament involuntar i/sau tratament involuntarșpoate fi luată de către un organ competent, înurmătoarele condi ii:ț

i. plasamentul involuntar i/sau tratamentulșinvoluntar are loc numai pentru o perioadăscurtă de timp, pe baza unui examen medicaladecvat pentru măsura în cauză;

ii. criteriile prevăzute la articolele 10 i/sauș11, adecvate măsurii (măsurilor) în cauză, suntîndeplinite;

iii. alineatul 2 iii, iv i v din articolul 12ștrebuie să fie respectate în măsura posibilului;

iv. deciziile de a pune o persoană înplasament involuntar sau tratament involuntartrebuie să fie documentate.

2. Legea va specifica perioada maximăpentru care se poate aplica măsura de urgen ă.ț

3. În cazul în care măsura trebuie continuatăi după situa ia de urgen ă, sau perioada maximăș ț ț

prevăzută la alineatul 2, deciziile privind măsuraîn cauză se iau fără întârziere, în conformitatecu articolul 12.

Articolul 14 – Prelungirea plasamentinvoluntare i/sau tratamentul involuntarș

Dispozi iile articolului 12 se aplică, dețasemenea, procedurilor pentru luarea deciziilorcu privire la prelungirea perioadei de plasamentinvoluntar sau tratament involuntar.

Articolul 15 – Încetarea plasamentuluiinvoluntar i/sau tratamentului involuntarș

1. Plasamentul involuntar sau tratamentulinvoluntar se încheie în cazul în care oricaredintre criteriile prevăzute la articolele 10 i 11,șrespectiv, nu mai sunt îndeplinite.

2. Medicul care se ocupă de îngrijireapersoanei are responsabilitatea de a evalua dacăoricare dintre criteriile relevante prevăzute laarticolul 10, în cazul unui plasament i articolulș11, în cazul unui tratament nu mai esteîndeplinit.

3. Medicul care se ocupă de îngrijireapersoanei sau alt personal medical desemnatprin lege, i autoritatea responsabilă, trebuie sășfie în măsură să ac ioneze pe baza evaluăriițprevăzute la alineatul 2, cu scopul de a punecapăt acestei măsuri, cu excep ia cazului în care,țconform legii, sunt implicate în procedura dereziliere o instan ă sau un alt organ competent.ț

Articolul 16 – Apel i reexaminărișreferitoare la legalitatea plasamentuluiinvoluntar i/sau tratamentului involuntarș

1. Statele membre trebuie să se asigure căpersoanele care fac obiectul plasamentuluiinvoluntar i/sau tratamentului involuntar î i potș șexercita efectiv dreptul de:

i. a face apel la o instan ă împotriva decizieițde a fi supuse măsurii, iș

ii. a solicita o reexaminare de către o instan ăța legalită ii măsurii sau a continuării acesteia.ț

Apelul sau cererea de reexaminare pot fi, deasemenea, făcute i de către reprezentantulșpersoanei, dacă este cazul, precum i, conformșlegii, de către persoana de încredere a persoanei,dacă există.

2. Autoritatea responsabilă va asigurareexaminarea la intervale rezonabile i regulateș


a legalită ii continuării măsurii.ț3. Statele membre se vor asigura că persoana

care face obiectul plasamentului involuntar sautratamentului involuntar î i poate exercitașefectiv dreptul de a fi audiată personal sau, încazul în care este necesar, prin reprezentantulsău i că, potrivit legii, are posibilitatea cașpersoana sa de încredere să fie audiată la astfelde reexaminări sau apeluri.

4. Persoana în cauză, sau reprezentantul ișavocatul său, i, în conformitate cu legisla ia,ș țpersoana sa de încredere, trebuie să aibă acces latoate materialele prezentate instan ei care se aflățsub protec ia confiden ialită ii i siguran ei fa ăț ț ț ș ț țde alte persoane, în conformitate cu legea. Încazuri excep ionale, legea poate impunețrestric ii privind exercitarea acestui drept dețcătre persoana în cauză, în interesul acesteia.

5. Curtea va pronun a decizia cuțpromptitudine.

6. Persoanelor men ionate la alineatul 1 li sețva asigura o procedură de recurs împotrivadeciziei instan ei.ț

7. În cazul în care instan a constată încălcărițale legisla iei na ionale relevante, ea le va raportaț țîn cadrul monitorizării men ionate la articolul 20.ț

Capitolul V – Informare i comunicareș

Articolul 17 – Dreptul la informarePersoanele care fac obiectul plasamentului

i/sau tratamentului involuntar, precum iș șavoca ii i reprezentan ii acestora, dacă esteț ș țcazul, vor fi informa i corespunzător i fărăț șîntârziere cu privire la drepturile lor legate demăsura/măsurile involuntară/e i de căile deșatac pe care le au la dispozi ie. Aceste persoanețtrebuie să fie informate cu regularitate i în modș

corespunzător cu privire la motivele deciziei ișdespre criteriile pentru eventuala prelungire saupentru rezilierea acesteia. Legea poate prevedeaca persoanei de încredere să-i fie, de asemenea,puse la dispozi ie aceste informa ii.ț ț

Articolul 18 – Dreptul de a comunica alpersoanelor care fac obiectul plasamentuluiinvoluntar

1. Persoanele care fac obiectul plasamentuluiinvoluntar au dreptul de a comunica fărărestric ii cu avoca ii lor, cu reprezentan ii lor sauț ț țcu orice organism oficial însărcinat cu protec iațdrepturilor persoanelor care fac obiectulmăsurilor involuntare.

2. Dreptul de a comunica cu persoana lor deîncredere i cu alte persoane i organisme,ș șprecum i de a primi vizite, nu va fi restrâns înșmod nejustificat.

Capitolul VI – Eviden a i monitorizareaț ș

Articolul 19 – Eviden a documentelorțPentru toate persoanele care fac obiectul unui

tratament involuntar i/sau plasament involuntarșse vor ine dosare medicale i administrativeț școmplete. Condi iile de acces la acesteținforma ii i perioada lor de păstrare se vorț șspecifica prin lege.

Articolul 20 – Monitorizarea1. Statele membre vor asigura ca respectarea

dispozi iilor prezentului protocol să facățobiectul unei monitorizări independentecorespunzătoare.

2. Facilită ile concepute pentru plasamentulținvoluntar al persoanelor cu tulburări mentale sevor afla în eviden a unei autorită i competente.ț ț


RIGHTS OF PERSONS WITH DISABILITIES IN ROMANIA*

– CONDENSED REPORT –

The Report on the “Rights of persons withdisabilities in Romania” is part of an ampleproject developed by the Romanian Institute forHuman Rights in its capacity as independentmonitoring mechanism for the implementationof the Convention on the Rights of Persons withDisabilities, according to art. 33.2 in theConvention.*

The Project, which includes other researcheson the same topic as well1, is intended to depictthe way the rights of persons with disabilitiesare observed in Romania, while objectivelyanalyzing how the provisions of the Conventionon the Rights of Persons with Disabilities arereflected by the national legislation and alsohow they are observed, based on the Institute’sself-conducted researches, investigations madeby NGOs and data made available by certaininstitutions.2

On the one hand, the document reflects thelegislative modifications operated in the courseof the year 2014 and, on the other hand, it pointsout a number of issues that need the decisionmakers’ increased attention.

Thus, in the year 2014, several normativeacts were amended resulting in reorganizationmeasures taken at the level of the central publicadministration, which led to the development ofthe institutional architecture. Three newinstitutions were established: the National

* This is a condensed English version of the “Report onthe rights of persons with disabilities” for the year 2015,elaborated by the Romanian Institute for Human Rights inits capacity as independent monitoring mechanism for theimplementation of the Convention on the Rights ofPersons with Disabilities, according to art. 33.2 in theConvention. The English version is based on theRomanian original – Evolu ia protec iei i promovăriiț ț șdrepturilor persoanelor cu dizabilită i în România,țEditura IRDO, 2015, ISBN 978-606-8650-03-6 – andmainly focuses on what is new in comparison to the year2014.1 See Irina Moroianu Zlătescu (coordinator), Rights ofpersons with disabilities in Romania. Recentdevelopments, IRDO, 2014.2 IRDO’s Reports have also been made available at bothinternational level – the United Nations and regionalEuropean level – the European Commission, theEuropean Union Agency for Fundamental Rights and theCouncil of Europe.

Authority for the Protection of the Child andAdoption3, the Department on EqualOpportunities for Men and Women4 and theNational Authority for Persons with Disabilities,as specialized bodies of the central publicadministration, subordinated to the Ministry ofLabour, Family, Social Protection and Elderly,by taking over from the latter the activities inthe fields of protection of the rights of the child,equal opportunities for men and women andprotection of the rights of persons withdisabilities.

The establishment of an independent bodyfor the rights of persons with disabilities hadalso been encouraged by the Council of EuropeCommissioner for Human Rights who, in hisreport elaborated following a visit to Romania,pointed out that such a mechanism could in thefuture usefully assume the role of contact pointand coordinating mechanism for theimplementation of the UN Convention on theRights of Persons with Disabilities.5

It was also established that the Advocate ofthe People institution6, through its powers in thefield of preventing torture and other cruel,inhuman or degrading treatment or punishmentin places of detention, fulfils the specific tasksof a national mechanism for the prevention oftorture at detention places, in the meaning of theOptional Protocol, adopted in New York on 18December 2002, to the Convention againsttorture and other cruel, inhuman or degradingtreatment or punishment, adopted in New Yorkon 10 December 1984.7

3 See art. 5 OUG 11/2014 on the adoption of certainreorganization measures at the level of the central publicadministration and the amendment and supplementationof several normative acts.4 Ibidem art. 4.5 See the Report written by the Council of Europe HumanRights Commissioner, Mr. Nils Muižnieks, following thevisit he paid to Romania between 31 March – 4 April2014, p. 9.6 See OUG No. 48/2014 on amending and supplementingLaw No. 35/1997 on the organization and functioning ofthe Advocate of the People institution, and on amendingand supplementing other normative acts as well.7 Ratified under Law No. 109/2009, published in theOfficial Gazette of Romania, I, No. 300 of 7 May 2009.


In accordance to paragraph (4) art. 7 in OUG86/20148, the National Authority for Personswith Disabilities was designated to fulfil theobligations provided by the Convention on theRights of Persons with Disabilities, while theadministrative and the operational capacity hasstill remained uncovered.9

On 31 December 2014, 737,885 persons withdisabilities were registered in Romania, whichrepresented a 5.85% increase of the number ofpersons with disabilities for the time period2013-2014, from 697,169 at the beginning of2013 to 737,885 at the end of 2014. Thisincrease was mainly owed to the modification ofthe criteria for inclusion in one or another gradeand type of handicap.

According to the data issued by the NationalInstitute of Statistics, the disabled persons ratio,calculated in relation to Romania’s population,was 3.47% on 31 December 2014, representinga decrease as compared to the last few years,mainly owed to the demographic regression andin spite of the increase of the number of personswith disabilities.

The majority of persons with disabilities –97.7% (720,683) – live with their own familiesor independently, while the remaining 2.3%(17,202) receive assistance in public residentialcentres.

Of 737,885 persons with disabilities at theend of the year 2014, 393,600 (53.34%) werewomen and 59,775 were children.

The national strategy in the field of equalityof opportunities between men and women forthe time period 2014-201710 identifies actionsand fields considered to be priorities –education, the labour market, balancedparticipation in the decision making process, agender and gender based violence integratingapproach, each priority field being established8 Published in the Official Gazette of Romania, I, No. 920of 17 September 2014.9 See Annex to Government Decision 50/2015 on thepowers, organization and functioning of the NationalAuthority for Persons with Disabilities.10 See Government Decision No. 1050/2014 on approvingthe National Strategy in the field of equality ofopportunities between men and women for the timeperiod 2014-2017 and the general Plan of action for theimplementation of the Strategy for the time period2014-2017, published in the Official Gazette of Romania,I, No. 890 of 8 December 2014.

several key actions such as: combatingstereotypes in the educational system;promoting gender equality with policies relatedto the employment, the mobility and themigration of labour; increasing awareness aboutthe application and the observance of the legalprovisions in the field of equality ofopportunities between men and women as wellas reconciling business with family and privatelife; encouraging integration on the labourmarket of women vulnerable to discrimination;monitoring the balanced participation of womenand men in the decision making process;introducing the gender perspective in thenational policies; combating such phenomena asharassment and sexual harassment at theworkplace; combating gender violence.

As was shown on other occasions, thelegislation of our country does not yet includeenough provisions to guarantee women withdisabilities all the fundamental rights andfreedoms provided by the Convention on theRights of Persons with Disabilities, even thoughit is acknowledged that women with disabilitiesare subject to multiple discrimination.11 At thesame time, references to women and girls withdisabilities in all fields are not to be found in thepresent statistical data.

As far as the dynamic situation of childrenwith disabilities is concerned, on 31 December2014 the Ministry of Labour, Family, SocialProtection and Elderly announced a number of59,775 children with disabilities12, of which31,970 were ranked as severely, 12,176 asstrongly, 14,922 as averagely and 707 as slightlyhandicapped.

One of the basic principles of the2014-202013 National Strategy on the protectionand the promotion of the rights of the child –participation and consultation of children in theadoption of decisions related to them – statesthat children with disabilities should beinvolved as well in the decision making process,while being provided with adequate assistance11 See Irina Moroianu Zlătescu, op. cit.12 http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/dizabilitati_2014.pdf.13 See Annex No. 1 Government Decision 1113/2014 onapproving the National Strategy on the promotion and theprotection of the rights of the child, published in theOfficial Gazette of Romania, I, No. 33/2014.


fit to the disability and the age.One of the general objectives of the Strategy

is to respect the rights and promote the socialinclusion of children in vulnerable situations,where one of the main aims is to eliminateattitude and environment barriers in order toachieve rehabilitation and the social integrationof children with disabilities, by: developing anintegrated system for early discovery andcomplex evaluation of a child with disabilities;supplying integrated healthcare and educationalsocial services that have to be friendly andaccessible to children with disabilities and theirfamilies; supporting families with children withdisabilities so that they should be able to raiseand care their children within the family;developing positive attitudes within the familyand the society towards children withdisabilities; increasing the educational inclusionof children with disabilities and/or specialeducational needs.

Also, the Strategy develops priority actions14

to achieve enrolment and keeping of allchildren/students/youngsters with specialeducational needs, particularly those withdisabilities, in a form of education:

1. start of the formal education of all childrenat the nearest mass educational unit to thechild’s home;

2. keep children/students in the masseducation school by supplying educationalservices, logopaedic therapies andpsycho-pedagogic advice to those experiencingdifficulties with learning, adaptation andintegration or having behavioural deviations;

3. transfer to the mass education school of thosestudents in a special school who do not belong withthis type of education or those who either weregiven a wrong diagnostic or show evident progressas a result of the educational activity;

4. orientation towards special schools only inthose cases where the student cannot integrate inthe class collectivity of a mass education school,so that these students might receive education aswell.

At the same time, according to the Ministryof Labour, Family, Social Protection and Elderly

14 See p. 29, Annex 1, Government Decision 113/2014 onapproving the Strategy for the protection and thepromotion of the rights of the child 2014-2020.

only 7,415 children with disabilities enjoyedspecial protection measures in the 361residential services (332 public residentialservices and 29 private residential services),which represents a decrease by 476 children ascompared to the same period of the year 2013.15

According to the data published by theMinistry of Labour, Family, Social Protectionand Elderly16, on 31 December 2014 residentialservices for children with disabilities were asfollows: 194 family type houses, of which 172were public and 22 private; 62 apartments ofwhich 57 public and 5 private; 53 classicplacement centres, of which 52 public and oneprivate; 45 modular placement centres, of which44 public and one private; 7 other services.

According to the information available on thesame date, there were 9 children with ages varyingbetween 10 and 16 in the public residential centresfor adult handicapped persons.17

In 2014, the specific legislation devoted tothe protection of children’s rights was modifiedto the effect that it prohibits placement of achild who is younger than 3 years old in aresidential service; children younger than 3 canonly be placed in the extended family, asubstitute family or the maternal assistant,except for the case when the child has severehandicaps, dependent on caring in specializedresidential services.18

It is worth mentioning that the EuropeanHuman Rights Commissioner expressed hisconcern about the institutionalization of a largenumber of children, including children withdisabilities, about the inadequacy of the caringprovided in institutions, as well as the lack ofprogrammes ensuring the transition towardsadult life.19

15 http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/copii_2014.pdf.16 Ibidem.17 http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/dizabilitati_2014.pdf.18 See Law No. 131/2014 on amending paragraphs (1) and(2) of art. 64 of Law No. 272/2004 on the protection andthe promotion of the rights of the child; Law No.131/2014 was published in the Official Gazette ofRomania, I, No. 740 of 10 October 2014, due to comeinto effect on 1 January 2015.19 See the Report of Council of Europe HighCommissioner for Human Rights, Mr. Nils Muižnieks, p.8 et seq.


In a position document, released on 3December 2014 on occasion of the InternationalDay of Persons with Disabilities20, the ChildNGO Federation showed that the process ofequalizing opportunities for children withdisabilities should be much accelerated fornumerous barriers prevent these children fromreceiving all support they need in order to growup and develop as future citizens of Romania.

Society should undertake the task to raiseawareness and eliminate the barriers. One of theconstant objectives of communication andadvocacy campaigns should be that education ofpersons with disabilities be made within thecommunity: the members of the community(including the family) should be informed aboutthe rights of persons with disabilities.

It is worth the 2014 edition of the Personswith Disabilities Festivity on “Promoteability!”, organized as always, in collaborationwith the National Television Company. The 5categories where prizes were awarded are asfollows: Open Doors (organizations, companiesor institutions that got involved to facilitate theaccess of persons with disabilities to publicareas, public transportation vehicles, parkingareas or public buildings); All Abilities School(mass educational units that integrated personswith disabilities and have projects to integratechildren or youngsters with disabilities in themass educational system); Ability Employers(companies, organizations or institutionsemploying persons with disabilities and gettinginvolved to include the latter in the labourmarket); Communicate Ability (communicatorswho improve perception about persons withdisabilities, promoting topics that help societyrealize the problems, the needs and the potentialpersons with disabilities have); and FullyAchieved People (persons with disabilitieswhose achievements removed the barriersimposed by society and changed mentalitiesabout disability, becoming a model to befollowed by others as well).

20 See the position document of the Child NGO Federationon occasion of the day of 3 December, available at http://www.fonpc.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=176:document-de-pozitie-al-federatiei-ong-urilor-pentru-copil&Itemid=587&lang=ro.

At the same time, it is important to mentionthe campaign on “It is perfect to be imperfect”,organized in Baia Mare on May-September2014 by Association Esperando, which showedthat persons with disabilities are capable towork, to show seriousness and credibility, anddeserve to make their voices heard, both forthemselves and for the benefit of the communityin which they live. Also, the participation ofpersons with disabilities in the events helpedeliminate prejudices and stereotypes related tothese people.21

The campaign conducted by TVR News on“Isolated among us” supporting integration ofchildren with disabilities presented throughout amonth at “Telejurnal” how parents have tostruggle daily to make people see their childrenjust as they are: people with normal needs.22

It is also worth mentioning that theRomanian Institute for Human Rights, in itscapacity as national human rights institution,independent, preoccupied about the protectionand the promotion of human rights, organized anumber of conferences, seminars, workshopswhere the participants included bothgovernmental representatives and persons withdisabilities and non-governmental organizationsrepresenting them. These events were organizedto inform about the provisions of theConvention and to initiate a cooperationessential for the implementation in Romania ofthe UN Convention.

IRDO’s activity related to the promotion andthe protection of the rights of persons withdisabilities was also achieved in the form ofpublication of specialized volumes, the mostrecent one being the volume entitled Drepturiegale i mediu accesibilș (Equal rights andaccessible environment), reports on theevolution of the protection of the rights ofpersons with disabilities in Romania, articlespublished in the quarterly “Drepturile Omului”(Human Rights) and the monthly informativebulletin “Info IRDO”.

21 See the movie of the campaign available athttp://asesperando.blogspot.ro/2014/04/campania-e-perfect-sa-fii-imperfect.html.22 http://stiri.tvr.ro/campania-izolati-printre-noi-are-efect-proiect-pentru-copiii-cu-dizabilitati-depus-la-parlament_42613.html.


Since 2014, persons with hearing disabilitieshave had the right to access audiovisual mediaservices, so that, the audiovisual media servicesof persons with hearing disabilities, thetelevision broadcasting services with nationaland local coverage are now bound to interpret insign language and in synchronic subtitling atleast 30 minutes of the broadcasts of news,analyses and debates on political and/oreconomic topics, while broadcasts of majorimportance or their summaries have to bewholly interpreted in sign language as well.

The National Authority for Management andRegulation in Communications (ANCOM)adopted a set of measures meant to ensure theaccess of persons with disabilities to telephonyand internet services adapted to their specialneeds and under conditions that are theequivalent of those enjoyed by other users.Thus, the authority established the structure oftelephony and internet service packagesdedicated to persons with disabilities andrecommends suppliers of such services a certaintariff for each package.23

Poor accessibility of the buildings is ashortcoming also pointed out by the EuropeanHuman Rights Commissioner who, in hisReport, firmly requests the authorities toimprove the general level of accessibility to theenvironment and to services.24

It is also worth mentioning the march “Cityaccessible to people!”, whose purpose was toshow the problems encountered by pedestriansin Bucharest, particularly persons withdisabilities (locomotion, audible, visual) andthose with reduced mobility (elderly, parentswith children in perambulators, children), theparticipants militating for a sustainable andinclusive development of the city and requestingthe local authorities an urban infrastructure thatshould encourage walking and be accessible to

23 See Decision No. 160 of 23 February by the President of ANCOM, http://www.ancom.org.ro/ancom-impune-crearea-de-pachete-de-servicii-telecom-pentru-persoanele-cu-dizabilita539i_5366.24 See the Report of Council of Europe High Commissioner for Human Rights, Mr. Nils Muižnieks, p. 3, https://wcd.coe.int/com.instranet.InstraServlet?command=com.instranet.CmdBlobGet&InstranetImage=2562406&SecMode=1&DocId=2157208&Usage=2.

all categories of pedestrians, irrespective of ageand mobility.25

Although the new civil legislation providesfor certain guaranties with regard to theprohibition of legal capacity, including theobligation of the court to hear the respectiveperson, sometimes courts omit to do so. The lawdoes not provide for automatic periodic reviewsof the decision of legal capacity deprivation andplacement under guardianship, a fact alsoremarked by the Council of Europe HumanRights Commissioner who, in the special Reporton his visit to Romania pointed out that the newcivil legislation failed to provide abrogation oftotal incapacity and guardianship and replacethem with measures that might provide personswith disabilities with the support they couldneed in the exercise of their legal capacity. Heurges the Romanian authorities to elaborate lawsand policies that should replace the substituteddecision making by a supported decisionmaking mechanism, in order to make sure thatpersons placed under guardianship have realaccess to jurisdictional control procedures ofchallenging the guardianship or the way it isadministrated, and to make sure that the supportgiven to persons with disabilities respects theirpreferences, and is free from conflicts ofinterests and subject to jurisdictional control.The Commissioner also urges the authorities totake measures to make sure that persons withdisabilities are acknowledged as persons with anequal status before the courts as any otherpersons and that they be able to challengeefficiently any violation of their right to legalcapacity.26

As shown in his annual report for the year2014, the Advocate of the People, referring tothe employees of a psychiatric hospital whoviolated the healthcare norms and the rights ofpersons with mental disorders by restrictingtheir freedom of movement, immobilizing them

25 http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-17649867-bucuresti-mai-multe-ong-uri-organizeaza-19-iulie-marsul-oras-accesibil-pentru-oameni-dedicat-drepturilor-pietonilor-din-capitala.htm.26 See the Report written by the Council of Europe Human Rights Commissioner, Mr. Nils Muižnieks, pp. 13-15 https://wcd.coe.int/com.instranet.InstraServlet?command=com.instranet.CmdBlobGet&InstranetImage=2562406&SecMode=1&DocId=2157208&Usage=2.


without justification, and subjecting them to actsof violence, reminding the statements of theMinistry of Justice, mentioned that followingthe Decision of 17 July 2014 by the EuropeanCourt of Human Rights in the case the Centre ofJuridical Resources vs. Romania, on initiativeby the Ministry of Foreign Affairs –Governmental Agent Directorate, a workinggroup, including representatives of the Ministryof Foreign Affairs, the Ministry of Health, theMinistry of Labour, Family, Social Protectionand Elderly, the Ministry of Justice, the SuperiorCouncil of Magistracy and the GeneralProsecutor’s Office, was established to identifygeneral measures necessary to remedy thedeficiencies found by the ECtHR in therespective case.

In its decision in the case Câmpeanu vs.Romania, the European Court of Human Rightsrecommends the Romanian State to adoptgeneral measures providing protection topersons with mental disabilities in a similarsituation to that of Mr. Câmpeanu and thepossibility of an impartial representative beforea court or other independent bodies.

Another extremely important issue that oughtto concern the Romanian authorities, alsopointed out by the Commissioner in the abovementioned Report is placement in psychiatricresidential centres or hospitals. In spite of theexisting guarantees, persons with disabilitiesoften lack actual access to jurisdictional controlprocedures in relation to their placement in apsychiatric institution, because the law does notprovide for automatic periodic re-examinationsof involuntary placements to be made by courtsat reasonable periods of time.

An analysis of the statistic data available onthe webpage of the Ministry of Labour, Family,Social Protection and Elderly regarding thesituation of social assistance public institutionsfor adult persons with disabilities on 31December 2014 reveals an increase of theirnumber from 335 registered in late 2013 to 352on 31 December 2014. This increase is owed toan increase by 8 of the number of protectedhomes, by 7 of the number of neuropsychiatricrecovery and rehabilitation centres and by 3 ofthe number of recovery and rehabilitationcentres for handicapped persons, and also a

decrease by 2 of the number of occupationalintegration and therapy centres.

At the same time, the number of persons withdisabilities hosted in residential centresincreased to 17,202 that is, 70 more than wereregistered in late 2013. Thus, the number ofpersons with disabilities hosted inneuropsychiatric recovery and rehabilitationincreased by 320, the number of those inrecovery and rehabilitation centres for personswith disabilities increased by 272, and thenumber of those hosted in protected homesincreased by 59. Concomitantly, the number ofpersons with disabilities hosted in occupationintegration and therapy centres decreased by382 and the number of those in social assistancecentres decreased by 174.

Almost one third of the residentialinstitutions are caring and assistance centres,hosting 6,270 persons representing 36.45% ofthe total number of persons in residentialinstitutions, while 17% (60 persons) are inneuropsychiatric recovery and rehabilitationcentres, the latter hosting 5701 personsrepresenting 33% of the total number ofbeneficiaries.

As regards the situation of non-residential(daycare) centres on 31 December 2014, thefollowing can be said: of a total number of720,683 persons with disabilities livingindependently/within their families, only 2,673benefited from social services organized in thedaycare public system – which was neverthelessand increase by 1004 as compared to late 2013,mainly owed to the number of persons usingdaycare centres and ambulatory services ofneuromotor recovery.

The situation presented above shows theneed for alternatives to institutionalized caring,one of the major obstacles to an independent lifefor persons with disabilities. For now,residential institutions are the only choice forthe majority of those in institutions.

The Human Rights Commissioner urged theauthorities to elaborate, with the activeinvolvement of persons with disabilities, acomprehensive plan for replacing institutions byservices within the community, thus inviting theauthorities to prove their commitment to reformthe social assistance system for persons with


disabilities by shutting down the old residentialinstitutions and allocate adequate resources forthe development of alternatives within thecommunity.27

A number of Strategies, elaborated in theyear 2014, include measures/actions taking intoaccount the rights of persons with disabilities.

The Health National Strategy 2014-202028, inits General Objective 5 – An inclusivehealthcare system, sustainable and predictablethrough the implementation of prioritytransversal policies and programmes – includesSpecial Objective 5.7 – Intersectoralcollaboration for improved health of thepopulation, particularly vulnerable groups –where several actions/measures are mentioned:development of institutional partnerships at thelevel of the central administration and of routinecollaboration mechanisms in order to provideadequate response to the risks/threats againstpublic health; development of commonstrategies/plans of action for intervention inorder to manage public health issues and theneeds of vulnerable groups; implementation ofcommon/integrated national programmes withthe Ministry of Education and ScientificResearch, the Ministry of Labour, Family,Social Protection and Elderly, the Ministry ofForeign Affairs, the Ministry of Youth andSports, etc., in order to identify vulnerablegroups and respond to their complex needs (e.g.development of the medical assistance network,including the psychological assistance, ineducational units; development of a coherentnational system for the achievement ofeducation for health at the level of alleducational units; common programmes ofintegration in community centres, of socialassistance for patients with disabilities, etc.).

Also, General Objective 7 – Development ofan adequate infrastructure at national, regionaland local levels in order to reduce the inequitycharacterizing the access to healthcare services– includes Special Objective 7.1 – Improvement27 See the Report of Council of Europe HighCommissioner for Human Rights, p. 13.28 Government Decision No. 1028/2014 on approving theHealth National Strategy 2014-2020 and the Action Plan2014-2020 for the implementation of the NationalStrategy, published in the Official Gazette of Romania, I,no. 891/2014.

of hospital infrastructure as required by theneed for remodelling the network of hospitals bymeans of reorganization and rationalization –includes an action/measure providing for thedevelopment and the rationalization of countyhospitals, including rehabilitation meant toimprove thermal efficiency and the physicalaccess of persons with disabilities.

The National Strategy for LabourEmployment 2014-202029, includes the SpecialObjective Increasing employment of the youthand extension of the active life of the elderly,which includes Action 1.1. – Diminution ofyouth unemployment and of the number youth inthe NEETs30 category – consisting ofdevelopment of programmes, actions andmeasures meant to include children andyoungsters with special needs in a form ofeducation and professional training andintegration on the labour market of youngpeople with disabilities, also by creating anddeveloping protected workshops.

Also, the second Objective of the Strategy –Improving the occupational structure and theparticipation on the labour market of womenand persons belonging to vulnerable groups bydeveloping measures that combine social withactivation – includes several measures such as:

- create fiscal facilities for employers tostimulate inclusion on the labour market ofvulnerable persons/persons coming from thesocial assistance system/persons withdisabilities/persons with criminal recordsregistered with the probation services and thosewho are executing or have partially or entirelyexecuted a prison sentence;

- assist employers to adapt/improveworkplaces and equipments such as to meet theneeds of persons with disabilities and elderlypersons;

- assist employers to create and maintainworkplaces for persons with disabilities;

- develop information and advisory servicesfor persons with disabilities;

- develop assistance services addressed to

29 Approved by Government Decision 1071/2013published in the Official Gazette of Romania, I, no.75/2014.30 Editor’s Note: NEET is an abbreviation for Not inEducation, Employment or Training.


persons with disabilities for finding, obtaining,keeping and also regaining a job;

- develop programmes of professionalreintegration and vocational and professionalrehabilitation addressed to persons withdisabilities;

- reanalyze and amend or supplement thelegal framework such as to encourageparticipation of persons with disabilities on thelabour market.

The National Strategy in the field of youthaddressing policies for 2015-202031, a documentwhose strategic core is considered to be socialinclusion, aims to significantly improve thesituation of groups of adolescents and youngpeople under the risk of social exclusion. Thus,the major field of action called Health, sportsand recreation includes in the target groupyoung people with special characteristics: youngconsumers of drugs and/or alcohol, youngpersons with unhealthy diet habits, youngpersons with disabilities, young mothers 15-19years old, young people infected withHIV/AIDS, young people suffering frompsychic diseases, young people whose lifestyledoes not include sporting or cultural activities,developing the concept sports – a lifestyle.

One of the Special Objectives of the abovementioned field of action is self accomplishmentthrough sports and physical activity to helpyoung persons to develop a healthy lifestyle, asactive and responsible citizens and encouragethem recreate themselves by practising sports

31 Approved by Government Decision 24/2015 publishedin the Official Gazette of Romania, I, no. 68/2015.

and physical activities, which includes severalactions such as:

- increase the number of children and youngpersons who practise sports also by amplifyingthe system of mass sportive competitions;

- provide access to the sports bases forstudents and children and offer themadvantageous conditions for the use of theexisting sports bases;

- attract young persons with disabilities topractise sports, offering adequate conditions ofaccess, including adequately equipped youthcentres and student houses.

It is worth mentioning the activity of theRomanian Paralympic Committee (RPC) thatlaunched the project Pierre de Coubertin for theyear 2014, in collaboration with the Ministry ofYouth and Sports. In the framework of thisProject, RPC proposes practising of a newsportive activity – bow target shooting forpersons with disabilities.

As regards life standards for persons withdisabilities, it should be mentioned that,although the social services they benefited fromwere subject to indexation, it is necessary tofurther acknowledge their compensating role.

At present, the Government is developing anew national strategy and a new action plan forthe rights of persons with disabilities, which is adifficult task for it has to establish a consolidatedvision detailed for the long term, with prioritiesand measurable results, for the purpose ofimproving the lives of persons with disabilities.


III. JURISPRUDEN ĂȚ

DECIZIA CUR II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUIȚÎN CAUZA ROZALIA AVRAM ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI1

Potrivit art. 6 alin 1 din Conven ia pentruțapărarea drepturilor omului i a libertă ilorș țfundamentale orice persoană are dreptul lajudecarea în mod echitabil a cauzei sale, decătre o instan ă, care va hotărî asupra încălcăriițdrepturilor i obliga iilor sale cu caracter civil.ș ț 1

I. Sub aspect procedural vom re ine căț 2:1. Doamna Rozalia Avram (reclamanta), a

sesizat Curtea la 11 aprilie 2007, în temeiul art.34 din Conven ia pentru apărarea drepturilorțomului i a libertă ilor fundamentaleș ț(Conven ia). ț

II. În fapt vom re ine următoarele: țI. Circumstan ele cauzei ț2. Reclamanta s-a născut în 1947 i locuie teș ș

în Arad. 3. În 1975, în temeiul legisla iei privindț

prescrip ia, statul i-a înscris în cartea funciarăț șdreptul de proprietate asupra unui imobil situatîn Arad care apar inuse episcopiei catolice dețOradea (denumită în continuare „episcopia”). În1980, imobilul a fost împăr it în mai multețapartamente.

4. În 1997, în temeiul Legii nr. 112/1995pentru reglementarea situa iei juridice a unorțimobile cu destina ia de locuin e, trecute înț țproprietatea statului, statul i-a vândutreclamantei un apartament pe care aceasta îlocupa în calitate de chiria . Acest apartamentșprovenea din diviziunea unui alt apartament maimare, situat în imobilul men ionat anterior. Înțacela i an, alte apartamente situate în imobil aușfost vândute chiria ilor. Câ iva cumpărătoriș ți-au înscris apartamentele pe numele lor înș

cartea funciară. 5. În 1998, episcopia a solicitat Judecătoriei

Arad restituirea imobilului. Invocânddispozi iile art. 6 din Legea nr. 213/1998 privindț

1 Decizia Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauzațRozalia Avram împotriva României, C 19037/07, din 16decembrie 2014.2 Pentru simplificarea lecturii au fost numerotate doaraspectele relevante.

proprietatea publică, episcopia a sus inut cățpreluarea imobilului fusese nelegală, întrucâtlegisla ia privind prescrip ia nu constituia unț țtitlu de proprietate valabil.

6. În consecin ă, episcopia a solicitatțmodificarea căr ii funciare, prin radiereațînscrierilor făcute în numele statului cu privirela apartamentele în litigiu. Invocând art. 9 dinLegea nr. 112/1995, aceasta a solicitat, deasemenea, i anularea vânzării apartamentelor iș șradierea înscrierilor făcute în numele ter ilorțdobânditori, pretinzând că vânzarea fusesenelegală.

7. Prin Hotărârea din 7 decembrie 1998,instan a a respins ac iunea motivând căț țtransferul bunului în patrimoniul statuluirespectase legisla ia în vigoare la momentulțfaptelor i că respectivele contracte deșvânzare-cumpărare erau valabile. Recursulepiscopiei a fost respins prin Decizia definitivăa Cur ii de Apel Timi oara din 17 decembrieț ș1999.

8. În 2003, autorită ile administrative auțadmis în parte o cerere a episcopiei de restituire,formulată în temeiul a două ordonan e adoptatețde Guvern în 2000 i 2002 cu privire la bunurileșcare apar inuseră cultelor religioase, i i-auț șrestituit acesteia apartamentele care nu făcuserăobiectul unui contract de vânzare-cumpărare.

9. Episcopia a formulat o nouă ac iunețîmpotriva autorită ilor locale i a ter ilorț ș țdobânditori, inclusiv împotriva reclamantei,solicitând anularea contractelor. Episcopia asus inut că preluarea imobilului fusese ilegală iț șcă vânzarea apartamentelor nu respectasedispozi iile Legii nr. 112/1995. ț

10. Prin Hotărârea din 15 mai 2003,Judecătoria Arad a respins ac iunea, re inândț țautoritatea de lucru judecat a Hotărârii din 17decembrie 1999. Apelul episcopiei a fost respinsprin Decizia din 3 noiembrie 2003 prin careTribunalul Arad a confirmat autoritatea de lucrujudecat.

11. Prin Decizia din 16 decembrie 2004,


Curtea de Apel Timi oara a admis recursulșepiscopiei. Curtea de apel a motivat că, înaplicarea ordonan elor de Guvern men ionateț țanterior i după intrarea în vigoare a Legii nr.ș10/2001 privind regimul juridic al unor imobilepreluate în mod abuziv, hotărârile judecătore tișcu privire la imobilele na ionalizate nu se maițbucurau de autoritate de lucrul judecat. Pe calede consecin ă, curtea de apel a retrimis cauza lațjudecătorie pentru o nouă judecată pe fond.

12. Prin Hotărârea din 26 octombrie 2005,judecătoria a admis ac iunea episcopiei. S-ațre inut că, în raport cu art. 6 din Legea nr.ț213/1998, transferul bunului în litigiu înpatrimoniul statului fusese nelegal, legisla iațprivind prescrip ia în vigoare la momentulțfaptelor neputând constitui un temei legal pentruacest transfer. Instan a a anulat i contractele deț șvânzare-cumpărare, apreciind că fuseserăîncălcate dispozi iile art. 9 din Legea nr.ț112/1995, întrucât imobilul apar inuse uneițorganiza ii religioase, i nu unei persoaneț șparticulare.

13. În urma apelului reclamantei i al altorșcumpărători, această hotărâre a fost confirmatăprin Decizia Tribunalului Arad din 9 martie2006 i, ca urmare a recursului acelora iș șpersoane, prin Decizia definitivă a Cur ii dețApel Timi oara, pronun ată la 25 octombrieș ț2006.

14. Apartamentele au fost reînscrise în carteafunciară pe numele statului. Cererea episcopieide restituire a ansamblului imobilului estependinte în fa a autorită ilor interne. ț ț

III. În continuare, Curtea aminte te înșcuprinsul deciziei dispozi iile legale i practicaț șrelevante din dreptul intern.

15. Principalele dispozi ii legislative, practicațadministrativă i jurispruden a internăș țreferitoare la regimul juridic al bunurilorna ionalizate sau confiscate de stat în timpulțregimului comunist au fost prezentate înhotărârile Maria Atanasiu i al ii împotrivaș țRomâniei (nr. 30.767/05 i 33.800/06, pct.ș44-80, 12 octombrie 2010) i Preda i al iiș ș țîmpotriva României (nr. 9.584/02, 33.514/02,38.052/02, 25.821/03, 29.652/03, 3.736/03,17.750/03 i 28.688/04, pct. 70-74, 29 aprilieș2014).

16. de asemenea se face referire la Art. 9 dinLegea nr. 112/1995 pentru reglementareasitua iei juridice a unor imobile cu destina ia deț țlocuin e, art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998țprivind proprietatea publică i regimul juridic alșacesteia, art. 1201 din Codul civil în vigoare lamomentul respectiv, precum i la art. 509 alin.ș(1) pct. 10 din noul Cod de procedură civilă,intrat în vigoare la 15 februarie 2013.

IV. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 §1 din Conven ie reclamanta denun ă o atingereț țadusă principiului securită ii raporturilorțjuridice, pe motiv că, prin intermediul Decizieidefinitive din 25 octombrie 2006, Curtea deApel Timi oara a anulat contractul deșvânzare-cumpărare a apartamentului său ișastfel - în opinia sa - a repus în discu iețautoritatea de lucru judecat a deciziei definitivepe care chiar ea o pronun ase la 17 decembrieț1999. Reclamanta invocă

A. Cu privire la admisibilitate 17. Guvernul a invocat faptul că reclamanta

nu are calitate de victimă, în sensul art. 34 dinConven ie, în ceea ce prive te o eventualăț șîncălcare a art. 6 § 1 din Conven ie. În acestțsens, Guvernul expune faptul că reclamanta nu afost parte în prima procedură în fa a instan elorț ținterne, finalizată prin Decizia din 17 decembrie1999, prin care a fost respinsă ac iuneațepiscopiei. Pe cale de consecin ă, Guvernulțapreciază că reclamanta nu ar putea invoca oatingere adusă securită ii raporturilor juridice,țdeterminată de pretinsa nerespectare a decizieidin 17 decembrie 1999 în cadrul celei de-a douaproceduri care a vizat-o i pe ea alături de al iș țfo ti chiria i. ș ș

18. Reclamanta contestă această teză. De ișadmite că nu a fost parte în prima procedură, eaconsideră că această situa ie a fost determinatățde neglijen a autorită ilor locale care nu auț ținformat episcopia cu privire la vânzare i careșnu men ionaseră în registrul de carte funciarățdiviziunea apartamentului mai mare, lucru careo împiedicase să- i înscrie dreptul în carteașfunciară (a se vedea supra, pct. 7).

19. În orice caz, reclamanta subliniază căprimul proces împotriva statului priveaansamblul imobilului, inclusiv apartamentulsău, înscris în cartea funciară în numele statului.Pe cale de consecin ă, reclamanta se considerăț


victimă, întrucât anularea contractului său,decisă la finalul celui de-al doilea proces, nu arespectat concluziile Deciziei din 17 decembrie1999.

20. Curtea re ine că excep ia invocată deț țGuvern este în strânsă legătură cu fondulcapătului de cerere prezentat de reclamantă petărâmul art. 6 din Conven ie, întrucât evaluareațcalită ii de victimă ine într-o mare măsură deț țefectele ata ate existen ei i concluziilorș ț șDeciziei din 17 decembrie 1999 a Cur ii de ApelțTimi oara (a se vedea, mutatis mutandis, Hogeașîmpotriva României, nr. 31.912/04, pct. 38, 29octombrie 2013). Prin urmare, este necesar să seunească excep ia cu fondul cauzei. ț

21. Constatând că acest capăt de cerereformulat de reclamantă nu este în mod văditnefondat în sensul art. 35 § 3 din Conven ie iț șcă nu prezintă niciun alt motiv deinadmisibilitate, Curtea îl declară admisibil.

B. Cu privire la fond 1. Argumentele păr ilor ț22. Reclamanta sus ine că, în Decizia din 17ț

decembrie 1999, Curtea de Apel Timi oara așvalidat în mod explicit transferul imobilului înpatrimoniul statului, precum i legalitateașvânzării apartamentelor către chiria i. Adaugășcă această decizie a dobândit autoritate de lucrujudecat i, pe cale de consecin ă, aceea i curteș ț șde apel nu putea să revină asupra propriilorconcluzii fără să aducă atingere principiuluisecurită ii raporturilor juridice. ț

23. Guvernul sus ine că autoritatea de lucruțjudecat a Deciziei din 17 decembrie 1999 nu afost încălcată, condi iile prevăzute de art. 1201țdin vechiul Cod civil pentru aplicarea sa nefiindîndeplinite. Acesta consideră că instan eleținterne au răspuns în mod adecvat argumentuluipârâ ilor întemeiat pe autoritatea de lucruțjudecat a acestei decizii. Guvernul sus ine căținstan ele au respins acest argument motivândțcă, în cadrul celei de-a doua ac iuni, episcopia aținvocat o nouă legisla ie, i anume ordonan eleț ș țde Guvern cu privire la bunurile apar inândțcultelor religioase i o importantă modificareșlegislativă adusă de Legea nr. 10/2001.

2. Motivarea Cur ii ț24. Curtea reaminte te că dreptul la unș

proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 dinConven ie, trebuie interpretat în luminaț

Preambulului Conven iei, care enun ăț țsuprema ia dreptului ca element al patrimoniuluițcomun al statelor contractante. Unul dintreelementele fundamentale ale suprema ieițdreptului este principiul securită ii raporturilorțjuridice care urmăre te, între altele, ca o solu ieș țdefinitivă pronun ată de instan e într-un litigiuț țsă nu mai fie repusă în discu ie (Brumărescuțîmpotriva României [MC], 28.342/95, pct. 61,CEDO 1999-VII, i Kehaya i al ii împotrivaș ș țBulgariei, nr. 47.797/99 i 68.698/01, pct. 61, 12șianuarie 2006). În temeiul acestui principiu,nicio parte sau autoritate a statului nu esteîndreptă ită să ceară revizuirea unei hotărârițdefinitive i executorii cu scopul de a ob ine oș țreexaminare a cauzei i o nouă decizie înșprivin a sa decât atunci când motive substan ialeț ți imperative impun acest lucru (Riabyhkhș

împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, pct. 52 i 56,șCEDO 2003-IX).

25. Astfel, Curtea a constatat în mai multerânduri încălcarea art. 6 ca urmare a anulăriiprintr-o cale de atac extraordinară, fără motivesubstan iale i imperative, a unor hotărâriț șdefinitive (a se vedea, printre altele, hotărârileBrumărescu i Riabyhkh, citate anterior). Deșasemenea, în mai multe cauze, Curtea aconsiderat că, fie i în absen a anulării uneiș țhotărâri, repunerea în discu ie a unei solu iiț țadoptate într-un litigiu, printr-o hotărârejudecătorească definitivă, în cadrul unei alteproceduri judiciare, poate aduce atingere art. 6,în măsura în care poate să facă iluzoriu dreptulla o instan ă i să încalce principiul securită iiț ș țjuridice (Kehaya i al ii, citată anterior, pct.ș ț67-70; Gok i al ii împotriva Turciei, nr.ș ț71.867/01, 71.869/01, 73.319/01 i 74.858/01,șpct. 57-62, 27 iulie 2006, i Esertas împotrivașLituaniei, nr. 50.208/06, pct. 23-32, 31 mai2012).

26. În spe ă, Curtea re ine că, la 17ț țdecembrie 1999, la finalizarea primei ac iuni înțrevendicare a imobilului, Curtea de ApelTimi oara a respins argumentele episcopiei, careșse baza pe Legea nr. 112/1995 i pe Legea nr.ș213/1998 pentru a invoca nulitatea preluării decătre stat a bunului în litigiu i a vânzăriișapartamentelor către chiria i. Curtea re ine că,ș țîn spe ă, curtea de apel a decis că titlul dețproprietate al statului i vânzarea apartamentelorș


erau valabile. 27. Curtea constată că, cu prilejul solu ionăriiț

celei de a doua ac iuni, introdusă după intrareațîn vigoare a ordonan elor de Guvern referitoarețla bunurile apar inând cultelor religioase i aț șLegii nr. 10/2001, aceea i curte de apel a revenitșasupra concluziilor sale, prin Decizia definitivădin 25 octombrie 2006, considerând de aceastădată că transferul bunului i vânzareașapartamentelor erau nelegale, fiind contrareLegii nr. 112/1995 i Legii nr. 213/1998. ș

28. Curtea reaminte te că, potrivitșjurispruden ei sale constante, nu are competen aț țde a se substitui instan elor interne. În special,țnu îi revine sarcina de a se pronun a cu privirețla erorile de fapt sau de drept care se pretinde căau fost comise de o instan ă internă ori de ațsubstitui propria sa motivare celei formulate deinstan ele interne, decât dacă i în măsura înț șcare Curtea apreciază că aceste erori suntsusceptibile de a aduce atingere drepturilor ișlibertă ilor garantate de Conven ie (Garcia Ruizț țîmpotriva Spaniei [MC], nr. 30.544/96, pct.28-29, CEDO 1999-I).

29. De asemenea, Curtea observă că, în toatesistemele juridice, autoritatea de lucru judecat aunei hotărâri judecătore ti definitive implicășlimitări ad personam i ad rem (Esertas, citatășanterior, pct. 22).

30. În aceste condi ii, de i în cauza prezentăț șnu exista o identitate a păr ilor din cele douățproceduri interne, Curtea constată că acesteprocese priveau acela i imobil i aveau ca obiectș șaceea i problemă juridică, i anume caracterulș șlegal sau nelegal al preluării i vânzării bunuluișde către stat, determinantă pentru solu ionareațlor (a se vedea, mutatis mutandis, Siegleîmpotriva României, nr. 23.456/04, pct. 36, 16aprilie 2013).

31. În plus, Curtea re ine că instan ele interneț țau examinat această chestiune în raport cuacelea i dispozi ii legislative, i anume art. 9 dinș ț șLegea nr. 112/1995 i art. 6 din Legea nr.ș213/1998, în privin a cărora au adoptat oținterpretare diametral opusă (pct. 10 i 15). ș

32. Potrivit Guvernului, modificareanormativă adusă de cele două ordonan e alețGuvernului i de Legea nr. 10/2001 justificașreexaminarea legalită ii preluării imobilului dețcătre stat i a vânzării apartamentelor. ș

33. În această privin ă, Curtea nuțsubestimează nici complexitatea procesului deadoptare a măsurilor reparatoare pentru privărilede proprietate suferite înainte de 1989, niciimpactul economic i social. Totu i, acest lucruș șnu ar putea exonera statul de obliga iile sale cuțprivire la drepturile garantate de Conven ie. ț

34. În special, Curtea subliniază faptul cănoile dispozi ii ce au fost introduse pentru ațîmbunătă i protec ia drepturilor fo tilorț ț șproprietari nu se poate face în detrimentulprincipiilor fundamentale care sus in Conven ia,ț țprecum principiul securită ii raporturilorțjuridice (a se vedea mutatis mutandis, Străin ișal ii împotriva României, nr. 57.001/00, pct. 53,țCEDO 2005-VII). În acest context, lipsa decoeren ă în plan legislativ i repunerea înț șdiscu ie a unor solu ii definitive din litigiiț țpronun ate de instan e sunt de natură aț țdetermina o incertitudine permanentă i așdiminua încrederea publicului în sistemuljudiciar, care reprezintă una dintrecomponentele fundamentale ale statului de drept(a se vedea mutatis mutandis, Păduraruîmpotriva României, nr. 63.252/00, pct. 98 i 99,șCEDO 2005-XII [extrase]).

35. Curtea acceptă că prezenta cauză nu sereferă la anularea unei decizii judecătore tișirevocabile i care a dobândit autoritate de lucrușjudecat (a se compara cu Brumărescu, citatăanterior, pct. 62). Cu toate acestea, nouaapreciere a faptelor, realizată de curtea de apel ișcare a condus-o la pronun area unei deciziițradical opuse unei decizii anterioare, poate ficonsiderată în mod rezonabil că a adus atingereprincipiului securită ii juridice, în specialțdatorită faptului că reclamanta a tepta în modșlegitim ca această instan ă să tran eze urmareaț șaceluia i litigiu în sensul respectării autorită iiș țde lucru judecat a deciziei sale anterioare (a sevedea mutatis mutandis, Siegle, citată anterior,pct. 38, i Amurări ei împotriva României, nr.ș ț4.351/02, pct. 37, 23 septembrie 2008).

36. Pe cale de consecin ă, Curtea considerățcă respectiva curte de apel, revenind asupraproblemei legalită ii transferului bunului înțlitigiu i a vânzării apartamentelor - care fuseseșdeja tran ată i care făcuse obiectul unei deciziiș șdefinitive - i în absen a unor fapte noi, aș țîncălcat principiul securită ii raporturilorț


juridice. 37. Aceste elemente sunt suficiente Cur iiț

pentru a respinge excep ia privind lipsa calită iiț țde victimă i pentru a concluziona încălcareașart. 6 § 1 din Conven ie. ț

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 dinProtocolul nr. 1 la Conven ie ț

38. Reclamanta pretinde că, prin anulareacontractului de vânzare-cumpărare aapartamentului său, a fost încălcat art. 1 dinProtocolul nr. 1 la Conven ie. ț

39. inând seama de concluzia de mai sus, laȚcare a ajuns în temeiul art. 6 § 1 din Conven ie,țCurtea apreciază că nu este necesar săexamineze nici admisibilitatea, nici temeiniciacelorlalte capete de cerere prezentate dereclamantă din perspectiva art. 1 din Protocolulnr. 1 la Conven ie. ț

III. Cu privire la aplicarea art. 41 dinConven ie ț

40. Conform art. 41 din Conven ie: ț „Dacă Curtea declară că a avut loc o

încălcare a Conven iei sau a Protocoalelor saleți dacă dreptul intern al înaltei păr i contractanteș ț

nu permite decât o înlăturare incompletă aconsecin elor acestei încălcări, Curtea acordățpăr ii lezate, dacă este cazul, o repara ieț țechitabilă."

A. Prejudiciu 41. Cu titlul de prejudiciu material pe care

aceasta declară că l-a suferit, reclamanta solicitărestituirea apartamentului în litigiu sauacordarea a 70.000 EUR, precizând că aceastăsumă reprezintă valoarea apartamentului. Cutitlu de prejudiciu moral, aceasta solicită 5.000EUR.

42. Guvernul afirmă că preten iilețreclamantei cu titlu de prejudiciu material suntexcesive. În ceea ce prive te prejudiciul moral,șGuvernul consideră că o constatare a încălcăriipoate constitui în sine o repara ie echitabilățsuficientă.

43. Curtea consideră că problema aplicăriiart. 41 din Conven ie nu se află în stare dețjudecată. Având în vedere aceste elemente,Curtea amână pronun area asupra acesteițchestiuni i stabile te, în termen de 6 luni de laș șdata prezentei hotărâri, procedura ulterioarăluând în considerare posibilitatea unui acordîntre statul pârât i reclamantă. ș

B. Cheltuieli de judecată 44. Reclamanta care a beneficiat de asisten ăț

judiciară din partea Consiliului Europei nusolicită nicio rambursare a cheltuielilor dejudecată adi ionale. ț

PENTRU ACESTE MOTIVE,În unanimitate,C U RT E A:

1. une te cu fondul excep ia lipsei calită ii deș ț țvictimă a reclamantei i o respinge; ș

2. declară cererea admisibilă în ceea ceprive te capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1șdin Conven ie; ț

3. hotără te că a fost încălcat art. 6 § 1 dinșConven ie; ț

4. hotără te că nu este necesară examinareașadmisibilită ii i temeiniciei capătului de cerereț șîntemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 laConven ie; ț

5. hotără te că problema aplicării art. 41 dinșConven ie nu se află în stare de judecată. ț

În consecin ă: ța) amână pronun area în totalitate; țb) solicită Guvernului i reclamantei să îiș

adreseze în scris, în termen de 6 luni de la datarămânerii definitive a hotărârii, în conformitatecu art. 44 § 2 din Conven ie, observa iile lor cuț țprivire la această problemă i în special să oșinformeze despre orice acord la care ar puteaajunge păr ile; ț

c) amână procedura ulterioară i deleagășpre edintelui camerei sarcina stabilirii acesteiașdupă caz.


DECIZIA CUR II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUIȚÎN CAUZA FARCA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEIȘ 1

Art. 8 din Conven ia Europeană a DrepturilorțOmului prevede că „orice persoană are dreptulla respectarea vie ii sale private i de familie, aț șdomiciliului său i a coresponden ei sale”, deș țasemenea „nu este admis amestecul uneiautorită i publice în exercitarea acestui dreptțdecât în măsura în care acesta este prevăzut delege i constituie, într-o societate democratică, oșmăsură necesară pentru securitatea na ională,țsiguran a publică, bunăstarea economică a ării,ț țapărarea ordinii i prevenirea faptelor penale,șprotec ia sănătă ii, a moralei, a drepturilor i aț ț ș

libertă ilor altora.”ț 1

I. Sub aspect procedural vom re ine căț 2:1. Reclamantul, Alois Farca , este resortisantș

român, s-a născut în 1964 i locuie te în Piatraș șNeam .ț Începând cu 21 decembrie 2009, acestaeste reprezentat în fa a Cur ii de Interights, prinț țConstantin Cojocariu. Guvernul român („Guver-nul”) este reprezentat de agentul guvernamentalRăzvan-Hora iu Radu, din cadrul MinisteruluițAfacerilor Externe. În edin a din 27 aprilieș ț2010, reclamantul a fost reprezentat, în afară deConstantin Cojocariu, de Padraig Hughes, avo-cat. Guvernul pârât a fost reprezentat, în afarăde agentul guvernamental, de Ileana Popescu,Maria Monica Stanciu i Anna-Maria Neagoe,șavoca i.ț

II. În fapt vom re ine următoarele: țI. Circumstan ele cauzei ț

1. Certificatele medicale referitoare la afec iț -unea reclamantului

2. De la vârsta de zece ani, reclamantul sufe-ră de distrofia musculară Becker, o afec iunețneuro-musculară ereditară de care sufereau ișcei doi fra i ai săi – dintre care unul a decedat –ți care afectează în special mu chii centurii scaș ș -

pulare (umeri) i mu chii centurii pelviene ( olș ș ș -duri). Reiese din certificatul emis la 22 aprilie

1 Decizia Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauzațFarca împotriva României, C 32596/04, din 14șseptembrie 2010.2 Pentru simplificarea lecturii au fost numerotate doaraspectele relevante.

2004 de Centrul de Patologie Neuro-Musculară„Dr. Radu Horia” din Vâlcele că, la momentulrespectiv, reclamantul se deplasa foarte greu ișdoar pe distan e scurte, că nu se putea ridica înțpicioare fără ajutor, că nu se putea apleca i cășdepindea total de alte persoane; medicul a reco-mandat Comisiei de expertiză medicală pentrupersoane cu handicap pentru adul i („comisia dețexpertiză”) să îl înscrie pe reclamant în catego-ria persoanelor cu handicap grav i să îi acordeșdreptul la un asistent personal, având în vedereposibila evolu ie a afec iunii sale.ț ț Un alt certifi-cat medical emis de aceea i institu ie indica, laș țmomentul respectiv, faptul că reclamantul era lalimita imobilizării.

2. Diferitele decizii referitoare la drepturilereclamantului

3. Faptele expuse de către păr i se pot rezumațdupă cum urmează.

a) Versiunea reclamantului4. Din cauza afec iunii sale, reclamantul nuț

poate urca treptele i poate urca cu mare dificulș -tate rampele de acces pe cont propriu, cu condi-ia ca acestea să fie prevăzute cu o mână curenț -

tă, iar unghiul de înclinare să fie conform nor-melor tehnice în domeniu. Acesta nu folose teșun fotoliu rulant.

5. La 1 ianuarie 2004, atelierul de telecomu-nica ii unde lucra din 1983 pe post de electronistțechipamente digitale fiind desfiin at, reclamanț -tul a fost transferat la o nouă echipă care î i desș -fă ura activitatea exclusiv pe teren.ș Noul săupost prevedea interven ii la diferite institu ii puț ț -blice i private, unde trebuia să asigure între iș ț -nerea aparatelor de telecomunica ii.ț Această ac-tivitate nu era adaptată dizabilită ilor sale locoț -motorii, majoritatea acestor institu ii nedispuț -nând de o cale de acces adaptată persoanelor cumobilitate redusă. Având în vedere faptul că ce-rerile sale repetate de a primi un alt post în ca-drul aceleia i companii au fost ignorate, pentrușa evita concedierea pentru abatere disciplinară ișsub presiune din partea angajatorului său, care îipromisese că îi acordă condi ii mai favorabile înțcazul în care î i va da demisia, acesta a solicitatș


încetarea contractului său de muncă.6. Reclamantul a încercat să conteste în in-

stan ă decizia de încetare a contractului său dețmuncă. Nu a reu it să facă acest lucru din cauzășcă nu a putut avea acces în Tribunalul Neam ,țsituat în Piatra Neam , Bulevardul Republicii nr.ț16, din cauza unei trepte de la intrarea din clădi-re, obstacol pe care nu ar fi reu it să îl depă easș ș -că fără ajutorul a două persoane, inând seamațde absen a unui plan înclinat.ț Reclamantul nu aputut intra nici în clădirea judecătoriei din PiatraNeam situată în Strada M. Eminescu nr.ț 30, dincauză că, în termenul în care ar fi putut contestadecizia referitoare la încetarea contractului demuncă, intrarea în clădire rezervată persoanelorcu handicap era în construc ie i, prin urmare,ț șnu putea fi utilizată. Persoana în cauză a încer-cat, fără succes, să se adreseze baroului avoca iț -lor pentru a solicita aisten a unui avocat.ț Nu areu it să facă acest lucru, sediul baroului fiindșsituat la parterul unui imobil la care se ajungeaexclusiv urcând numeroase scări. Acesta a în-cercat să ia legătura cu baroul avoca ilor prin teț -lefon, însă persoana cu care a discutat telefonicl-a invitat să vină la fa a locului pentru a- i preț ș -zenta solicitările. Acesta nu a găsit niciun cabi-net individual de avocatură în preajma instan eț -lor care să aibă o cale de acces adaptată persoa-nelor cu handicap, astfel încât decizia în litigiu adevenit definitivă i irevocabilă.ș

7. În aprilie 2004, reclamantul s-a deplasat laprimărie pentru a îndeplini formalită ile necesaț -re pentru a beneficia de drepturile prevăzute delege pentru persoanele cu handicap. Nu exista ocale de acces special amenajată pentru persoane-le cu mobilitate redusă; cu toate acestea, recla-mantul a precizat că nu a fost direct afectat deacest lucru, o persoană din anturajul său putândface cererea în numele său. Ulterior, asisten i soț -ciali s-au deplasat la domiciliul acestuia i, la 27șaprilie 2004, ace tia au prezentat un raport careșconstata faptul că reclamantul avea o autonomieredusă i propunea să i se acorde dreptul la unșasistent personal, precum i la celelalte facilită iș țprevăzute de dispozi iile na ionale care protejeaț ț -ză persoanele cu handicap.

8. La 3 mai 2004, reclamantul s-a prezentatîn fa a comisiei de expertiză pentru a ob ine oț țdecizie privind gradul său de handicap, decizieîn baza căreia putea beneficia de drepturile recu-

noscute de legisla ia na ională persoanelor cuț țhandicap. În opinia reclamantului, faptele s-audesfă urat după cum urmează:ș atunci când, înso-it de un membru al familiei, a sosit la sediul coț -

misiei, acesta a constatat că nu putea să intre înclădire, intrarea în clădire nefiind dotată cu ac-ces special pentru persoanele cu handicap.Acesta a rămas în fa a intrării în clădire, în timpțce persoana care îl înso ise a intrat i a prezentatț școmisiei dosarul său medical; persoana respecti-vă a ie it după aproximativ o oră cu decizia coș -misiei, conform căreia acesta era inclus în cate-goria persoanelor cu handicap grav, dar nu i seacorda asistent personal. Comisia nu a precizatnici motivele deciziei sale, nici programul indi-vidual de readaptare i integrare pe care îl consiș -dera adecvat pentru domnul Farca .ș Acesta dinurmă s-a adresat în repetate rânduri, prin tele-fon, comisiei de expertiză i comisiei superioareșde expertiză, autoritate superioară ierarhic, cusediul în Bucure ti, încercând să ob ină modifiș ț -carea deciziei prin care i se refuza dreptul la unasistent personal. Încercările sale au fost zadar-nice. Reclamantul a prezentat o declara ie a perț -soanei care l-a înso it la 3 mai 2004, care îi conț -firma versiunea faptelor.

9. Ulterior, reclamantul a încercat să î i desș -chidă un dosar la oficiul de omaj.ș Nu a reu it sășfacă acest lucru din cauza unor lucrări de utilita-te publică (instalarea unor conducte de apă),care împiedicau accesul principal în clădire.Acesta nu a putut intra nici folosind cealaltăcale de acces din cauza unor scări lungi pe carenu le-ar fi putut urca. Astfel, acesta a renun at lațprocedură, demersurile necesare putând fi efec-tuate doar personal de persoana în cauză.

10. La 27 mai 2004, reclamantul a fost exa-minat de către un medic expert al asigurărilorsociale, care avea competen a de a stabili dacățafec iunea de care suferea îi afecta sau nu capaț -citatea de lucru, demers necesar pentru ob ineț -rea unei pensii de invaliditate. Clădirea în care aavut loc acest examen era dotată cu rampă deacces. Medicul a emis o decizie prin care recla-mantul era inclus în categoria de invaliditate „degradul doi”, care echivalează cu o pierdere tota-lă a capacită ii de lucru, fără a necesita asisten ă.ț țÎn temeiul acestei decizii, reclamantul a solicitatCasei Jude ene de Pensii Neam , autoritate alț țcărei sediu era prevăzut cu o cale de acces pen-


tru persoanele cu mobilitate redusă, acordareaunei pensii de invaliditate. Casa Jude eană dețPensii Neam a admis cererea acestuia prin deciț -zia din 28 iunie 2004 care îi acorda o pensie deinvaliditate cu o valoare net inferioară valorii ul-timului său salariu i care, conform reclamantuș -lui, abia îi acoperea cheltuielile cu între inereațimobilului în care locuia.

11. La 19 iulie 2004, reclamantul a telefonatAvocatului poporului, autoritate independentăcare are misiunea de a îi protejeze pe cetă eni dețabuzuri din partea autorită ilor publice i careț șare competen a de a interveni, prin mediere iț șdialog, pentru a contribui la găsirea unei solu iițla litigiile dintre persoanele particulare i autoriș -tă i.ț Acesta s-a plâns de modul în care a fost cal-culată pensia sa de invaliditate prin decizia din28 iunie 2004 i, în mod mai general, de modulșîn care contractul său de muncă a încetat, i așsolicitat asisten ă.ț După trei zile, acesta a primito scrisoare prin care era informat că Avocatulpoporului nu avea competen a să se pronun e înț țchestiunile invocate i l-a sfătuit să se adresezeșinstan elor na ionale pentru a contesta deciziileț țîn litigiu.

12. Reclamantul a revenit în repetate rânduri,până în iulie 2004, la sediul instan elor din Piaț -tra Neam pentru a căuta o modalitate de a conț -testa deciziile pronun ate de comisia de expertiț -ză i de casa de pensii, precum i decizia de înș ș -cetare a contractului său de muncă. Nu a reu itșsă facă acest lucru din cauza lipsei căilor de ac-ces în sediile acestor institu ii.ț

13. Renun ând, în urma acestor încercări fărățsucces, la speran a de a- i ob ine drepturileț ș țprintr-o ac iune în justi ie, reclamantul a încerț ț -cat să î i găsească un nou loc de muncă, trimiș -ând numeroase scrisori unor poten iali angajaț ț -

tori. Demersul său a e uat.ș Din cauza pensieisale mici, reclamantul i-a întrerupt tratamentulșmedical, prea scump, pe care medicii i l-au pres-cris. Neob inând un asistent personal, acesta ațtrebuit să plătească din pensie persoanele careacceptau să îi facă diverse servicii, de exemplu,să se ocupe de plata facturilor de gaze i apă.șAcesta a prezentat declara iile a două persoanețcare declarau că îl înso eau ocazional când ie eaț șsă se plimbe prin cartier i îl ajutau să urce i săș școboare de pe trotuar, precum i la diverse cumș -părături.

14. Situa ia reclamantului s-a înrăută it înț țurma unei decizii administrative prin care i sesuspenda înmatricularea vehiculului său – careera adaptat persoanelor cu dizabilită i locomotoț -rii – din cauza unor deficien e tehnice pe carețacesta nu le-a putut remedia din cauza vechimiivehiculului i a mijloacelor sale financiare reduș -se. Acesta a devenit din ce în ce mai izolat i deș -pendent de anturajul său, infrastructura publică(trotuare, pasaje pietonale etc.) i mijloacele deștransport în comun nefiind adaptate nevoilorpersoanelor cu dizabilită i locomotorii.ț Prin ur-mare, reclamantului i-a devenit imposibil să sedeplaseze pe o distan ă mai mare de 600 m de lațapartamentul său, situat la parterul unui imobildin cartierul Dărmăne ti, în apropiere de centrulșora ului Piatra Neam , unde locuia împreună cuș țso ia i cei doi copii.ț ș Acesta nu mai putea aveaacces la anumite clădiri din ora destinate publiș -cului, precum supermarketuri, bibliotecă, po tă,șstadion, muzee, teatre i săli de expozi ie dinș țcauza lipsei accesului special pentru persoanelecu handicap.

b) Versiunea Guvernului15. În urma unui plan de restructurare a com-

paniei unde reclamantul lucra, locul său demuncă a fost modificat la 1 ianuarie 2004printr-un protocol adi ional la contractul dețmuncă acceptat de acesta. În ciuda modificăriiformale a locului său de muncă, reclamantul acontinuat să î i desfă oare activitatea în acela iș ș șloc, cu acordul angajatorului său, care dorea ast-fel să îl scutească de deplasări. Reclamantul nua făcut nicio cerere de modificare sau îmbunătă-ire a condi iilor sale de muncă.ț ț La începutul

anului 2004, acesta se putea deplasa în mod re-gulat la locul său de muncă, clădirea Romtele-com, situată în strada 1 Decembrie nr. 4, undeputea urca cele unsprezece-doisprezece treptepentru a ajunge la biroul său.

16. Contractul individual de muncă al recla-mantului a încetat la 1 aprilie 2004 cu acordulpăr ilor, la ini iativa reclamantului, care, la 22ț țmartie 2004, a solicitat încetarea contractuluisău de muncă, cerere acceptată de angajatorulsău. În temeiul acestui acord, reclamantul a pri-mit o compensa ie financiară care echivala cuțtreizeci de luni de salariu mediu, adică aproxi-mativ 5 800 euro (EUR). Reclamantul s-a depla-sat personal la sediul angajatorului pentru a în-


ceplini formalită ile legate de procedura de înceț -tare a contractului său i a primit personal docuș -mentele eliberate cu această ocazie, inclusiv res-tul de plată i cartea de muncă.ș În acest sens, re-clamantul a urcat singur mai multe trepte pentrua ajunge la biroul de resurse umane al angajato-rului său.

17. Guvernul contestă faptele descrise supra,pct. 6. În opinia sa, accesul reclamantului în se-diul Tribunalului Neam din Bulevardul Repuț -blicii nr. 16 nu era blocat la momentul faptelor,unica treaptă de 17 cm de la intrarea în clădirenereprezentând, în opinia sa, un obstacol de ne-depă it, având în vedere că, la momentul respecș -tiv, reclamantul era capabil să urce aproximativunsprezece trepte pentru a ajunge la locul său demuncă (supra, pct. 15 in fine). Un plan înclinat afost instalat ulterior (în februarie 2010) pentrufacilitarea accesului, inând seama de treapta deț17 cm care se afla la intrarea în clădire.

18. În ceea ce prive te sediul judecătoriei, dinșstrada M. Eminescu nr. 30, contrar sus inerilorțreclamantului, acesta era prevăzut cu o cale spe-cială de acces pentru persoanele cu mobilitateredusă începând cu aprilie 2004, după cum reie-se din procesul-verbal de recep ie a lucrărilor,țfurnizat de instan a în cauză.ț

19. Făcând trimitere la scrisoarea primită dinpartea pre edintele Baroului Neam , Guvernulș țcontestă faptul că reclamantul a încercat să îi so-licite acestuia ajutor. În timp ce baroul avoca iț -lor putea fi contactat prin fax, telefon, po tă saușInternet, nu a fost înregistrată nicio cerere deasisten ă judiciară sau peti ie eventuală din parț ț -tea reclamantului care să denun e imposibilitaț -tea de a lua legătura cu baroul avoca ilor nici lațmomentul faptelor, nici apoi.

20. De asemenea, Guvernul contestă versiu-nea reclamantului cu privire la fapte i prezentaș -tă supra, pct. 8. Conform informa iilor transmisețde respectiva comisie de expertiză, la momentulfaptelor, clădirea acesteia era echipată cu o ram-pă de acces, precum i cu o bară de sus inere, fiș ț -ind astfel accesibilă oricărei persoane cu handi-cap. La 3 mai 2004, reclamantul s-a deplasat lacomisia de expertiză, înso it de so ia sa, i nu aț ț șsolicitat ajutor pentru a intra în clădire.

21. În noiembrie 2004, în urma unei noi exa-minări a stării sale de sănătate, după cum preve-de legea pentru persoanele care primesc pensii

de invaliditate, reclamantul a făcut obiectul uneidecizii prin care i se constata invaliditatea „degradul I” i i s-a acordat dreptul de a beneficiașde un asistent personal. În temeiul legisla iei înțvigoare, putând opta fie pentru un asistent, fiepentru o indemniza ie lunară cu acest titlu, reț -clamantul a ales cea de-a doua solu ie.ț Valoareaacestei indemniza ii este prevăzută de lege i, deț șatunci, i-a fost virată periodic în contul său cu-rent, în plus fa ă de valoarea pensiei sale de inț -validitate.

22. Reclamantul are acces la po tă i la serviș ș -ciile publice po tale.ș Oficiul po tal nr.ș 4, situatîn cartierul Dărmăne ti în care locuia, nu a neceș -sitat, nici în 2004, nici ulterior, amenajări spe-ciale pentru a facilita accesul persoanelor cumobilitate redusă, pentru că nu existau niciatunci, nici acum, scări la intrarea în clădire.

23. După cum reiese din informa iile transmiț -se de Primăria Piatra Neam , reclamantul nu ațsolicitat niciodată să participe la activită ile dețrecreere i de readaptare organizate de aceastășprimărie în colaborare cu o funda ie ale cărei acț -tivită i aveau scopul de a ajuta persoanele cu diț -zabilită i.ț

III. În continuare, Curtea aminte te în cuprinsulșdeciziei dispozi iile legale i practica relevanteț șdin dreptul intern i interna ionalș ț

1. Textele relevante ale Consiliului Europei24. Recomandarea nr. R (92) 6 a Comitetului

Mini trilor din 9 aprilie 1992 referitoare la o poș -litică coerentă pentru persoanele cu handicap lecere statelor membre ale Consiliului Europei, înspecial, să „garanteze dreptul persoanei cu han-dicap la o via ă autonomă i la integrarea în soț ș -cietate, i [să] recunoască datoria societă ii de aș țasigura acest drept” în scopul de a le acorda per-soanelor cu handicap o „egalitate a anselor” reș -ală în raport cu celelalte persoane. Ac iunea puț -terilor publice trebuie să vizeze, printre altele, săle permită persoanelor cu handicap să „de ină oțcât mai mare mobilitate posibilă, permi-ându-li-se de a avea în mod special acces la clăț -

diri i la mijloace de transport” i să „joace înș șcadrul societă ii un rol complet i să participe laț șactivită ile economice, sociale, de recreere iț șculturale”. Pe de altă parte, Recomandarea 1185(1992), adoptată la 7 mai 1992 de Adunarea Par-lamentară a Consiliului Europei, privind Politi-


cile de readaptare pentru persoanele cu dizabili-tă i, subliniază, în special, faptul că „societă ileț țnoastre au datoria de a- i adapta normele la neș -voile specifice ale persoanelor cu dizabilită ițpentru a le garanta o via ă autonomă”.ț În acestsens, guvernele i autorită ile competente trebuș ț -ie să „caute i să încurajeze o participare efectiș -vă i activă a persoanelor cu dizabilită i la via aș ț ț[...] comunitară i socială” i, în acest sens, săș șasigure, printre altele, „eliminarea frontierelorarhitecturale”.

25. Activită ile relevante ale Consiliului Euț -ropei cu privire la drepturile persoanelor cu di-zabilită i i datoria statelor de a asigura egalitaț ș -tea anselor în raport cu celelalte persoane se reș -zumă în mod exhaustiv în cauzele Mółka împo-triva Poloniei (dec.), nr. 56550/00, CtEDO2006-IV, i ș Zehnalová i Zehnal împotriva Reș -publicii Cehe (dec.), nr. 38621/97, CtEDO2002-V.

2. Dreptul intern relevanta) Dispozi iile referitoare la protec ia specialăț ț

a persoanelor cu handicap26. La momentul faptelor, protec ia specialăț

a persoanelor cu handicap era reglementată deOrdonan a de urgen ă a Guvernului nr.ț ț 102/1999din 29 iunie 1999, intrată în vigoare la 1 iulie1999, aprobată prin Legea nr. 519 din 12 iulie2002, modificată i completată ulterior în speș -cial prin Legea nr. 343/2004 din 12 iulie 2004.3

Se face referire și la Legea nr. 448/2006 privindprotec ia i promovarea drepturilor persoanelorț șcu handicap, la Legea nr. 343/2004 din 12 iulie2004. De asemenea, se face referire la art. 16din Constitu ie, privind egalitatea în drepturi ț șiart. 50 privind protecția persoanelor cu handi-cap.

b) Dispozi iile referitoare la sistemul publicțde pensii i la celelalte preta ii de asigurări soș ț -ciale: Legea nr. 19/2000, art. 53 și 61.

c) Dispozi iile referitoare la dreptul de a inț -troduce o cerere în fa a instan elor na ionaleț ț ț

27. Conform art. 67 C. proc. civ., păr ile la oțprocedură civilă î i pot exercita drepturile perș -sonal sau prin mandatar. Conform art. 74 i 75șC. proc. pen., persoanele care nu pot face fa ăț

3 OUG nr. 102/1999 a fost abrogată în temeiul art. 103 dinLegea nr. 448/2006 privind protec ia i promovareaț șdrepturilor persoanelor cu handicap, republicată înMonitorul Oficial nr. 1 din 3 ianuarie 2008.

cheltuielilor judiciare fără a primejdui propriaîntre inere sau a familiei lor, pot cere instan eiț țasisten ă judiciară gratuită printr-un avocat deț -semnat de baroul avoca ilor. Art. 104 C. proc.țciv. prevede că actele de procedură trimise prinpo tă instan elor judecătore ti se socotesc îndeș ț ș -plinite în termen dacă au fost predate recoman-dat la oficiul po tal înainte de împlinirea lui.ș

Capete de cerere28. Reclamantul sus ine că a fost discriminatț

în exercitarea drepturile sale din cauza deficien-elor sale locomotorii.ț În special, acesta se plân-

ge de faptul că, în lipsa unui acces special pen-tru persoanele cu handicap la clădirile instan eț -lor, a comisiei de expertiză medicală i a barouș -lui avoca ilor, acesta nu a putut invoca drepturiț -le recunoscute de legisla ia na ională introduț ț -când o contesta ie împotriva deciziei prin carețcontractul său de muncă a fost încheiat i împoș -triva celor decise de comisia de expertiză i deșCasa Jude eană de Pensii Neam împotriva sa.ț ț

29. Criticând absen a măsurilor din partea auț -torită ilor, în vederea asigurării accesului perț -soanelor cu handicap la clădirile destinate publi-cului men ionate anterior, acesta denun ă conseț ț -cin ele pe care le-au avut pentru via a sa privatăț ți de familie decizia fostului său angajator de înș -

cetare a contractului său de muncă, decizia co-misiei de expertiză care i-a refuzat dreptul la unasistent personal i cea a casei de pensii.ș În spe-cial, acesta pretinde că, din cauza pensiei salemici, a trebuit să întrerupă tratamentul medical,prea scump, prescris de medici i că, fără a ob iș ț -ne un asistent personal, a trebuit să plătească dinpensia sa persoanele care acceptau să îi facă di-verse servicii, de exemplu, să se ocupe de platafacturilor de gaze i apă.ș

30. De asemenea, acesta se plânge de dificul-tă ile considerabile cu care se confruntă în ceeațce prive te reînnoirea contactelor sale cu lumeașexterioară i dezvoltarea personalită ii sale, difiș ț -cultă i care, în opinia sa, rezultau din faptul cățnu mai putea folosi mijloacele de transport încomun i nu mai putea avea acces la anumiteșclădiri din ora destinate publicului, precum suș -permarketuri, bibliotecă, po tă, stadion, muzee,șteatre i săli de expozi ie din cauza lipsei acceș ț -sului special pentru persoanele cu handicap.Acest lucru i-ar afecta grav integrarea în socie-


tate, l-ar afecta moral, l-ar face să resimtă unsentiment de marginalizare în societate, unde nuar putea să î i exercite drepturile garantate deșconven ie.ț

IV. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 §1 i 3 lit. b) i c), art.ș ș 10, art. 13, art. 17 i art.ș 18din conven ie, precum i art.ț ș 2 din Protocolul nr.4 i art.ș 1 din Protocolul nr. 12.

31. Curtea reaminte te că, fiind responsabilășcu încadrarea juridică a faptelor cauzei, nu seconsideră legată de încadrarea făcută de recla-man i sau de guvern.ț În temeiul principiuluijura novit curia, aceasta a examinat deja din ofi-ciu capetele de cerere din perspectiva unui arti-col sau paragraf pe care păr ile nu l-au invocat.țUn capăt de cerere se caracterizează prin faptelepe care le denun ă i nu doar prin simplele motiț ș -ve sau argumente de drept invocate (a se vedea,mutatis mutandis, Guerra i al ii împotriva Itaș ț -liei din 19 februarie 1998, pct. 44, Culegere dehotărâri i decizii ș 1998-I, i ș Berktay împotrivaTurciei, nr. 22493/93, pct. 167, 1 martie 2001).

32. În spe ă, Curtea re ine că Protocolul nr.ț ț12 la conven ie, din care reclamantul citează art.ț1 referitor la interzicerea generală a discrimină-rii, a intrat în vigoare, pentru România, la 1 noi-embrie 2006, adică după introducerea cererii. Încadrul principiilor invocate supra la pct. 40,Curtea consideră că aceste capete de cerere alereclamantului se pretează mai bine unei exami-nări din perspectiva art. 6 § 1 i art.ș 8 din con-ven ie, care garantează dreptul de acces la o inț -stan ă, respectiv dreptul la respectarea vie ii priț ț -vate i de familie, interpretate individual sau coș -roborate cu art. 14 din conven ie, care interzicețdiscriminarea în ceea ce prive te exercitareașdrepturilor i libertă ilor recunoscute de convenș ț -ie.ț În plus, Curtea va examina din oficiu dacă

art. 34 din conven ie, interpretat individual sauțcoroborat cu art. 14, a fost sau nu respectat, iț -nând seama de imposibilitatea pretinsă în spe ățde reclamant de a contesta deciziile referitoarela drepturile sale cu caracter civil i de a epuizașastfel căile de recurs interne, conform art. 35 § 1din conven ie, din cauza lipsei amenajărilor carețsă îi permită accesul în clădirile instan elor na iț ț -onale, să ia lua legătura cu un avocat i să utiliș -zeze serviciile publice de po tă.ș

33. În esen ă, reclamantul se plânge de oț

atingere adusă dreptului său de acces la o in-stan ă, garantat de art.ț 6 § 1 din conven ie, i seț șconsideră victima unei discriminări, contrară art.14 din conven ie, în exercitarea acestui drept gaț -rantat tuturor.

34. Persoana în cauză sus ine că, în lipsa uneițrampe de acces care să îi permită să intre în se-diul comisiei medicale, al instan elor competenț -te i al baroului avoca ilor, acesta nu i-a pututș ț șrevendica drepturile recunoscute de legisla iațna ională i nu a putut contesta deciziile luateț șîmpotriva sa de către ultimul său angajator, decătre comisia de expertiză i de către Casa Judeș -eană de Pensii Neam .ț ț În special, acesta sus ineț

că, i prezintă fotografii în sprijinul afirma iilorș țsale, a avut nevoie de ajutorul a două persoanepentru a depă i treapta de 17 cm situată la intraș -rea în sediul Tribunalului Neam .ț În plus, acestasus ine că i sediul Judecătoriei Piatra Neam îiț ș țera inaccesibil din cauză că, pe întreaga duratălegală în care putea contesta decizia referitoarela încetarea contractului său, intrarea rezervatăpersoanelor cu handicap era în construc ie.ț Prinurmare, acesta nu a reu it nici să pledeze cu priș -vire la temeinicia cauzei sale prin participare laedin ele fixate de instan ă, dacă ar fi putut-o seș ț ț -

siza.35. De asemenea, acesta a sus inut că, în ciuț -

da afec iunii sale, nu a rămas inactiv i s-a deț ș -plasat în repetate rânduri la sediile instan elorțdin Piatra Neam pentru a găsi o modalitate de ațcontesta deciziile referitoare la drepturile sale,fără succes însă, inând seama de obstacolele arț -hitecturale care îl împiedicau să intre. Acesta atelefonat Avocatului poporului pentru a denun ațmodul de calculare a pensiei sale de invaliditate.Pentru revendicarea drepturilor sale recunoscutede legisla ia na ională, acesta a încercat să conț ț -tacteze personal, prin telefon, diferitele autori-tă i în cauză i, atunci când acest lucru a fost poț ș -sibil, formalită ile prevăzute de lege au fostțefectuate de către membrii anturajului său saude către el însu i prin po tă.ș ș Acesta observă fap-tul că trotuarele i pasajele pietonale din cartieș -rul său erau inaccesibile i că, chiar dacă se preș -supune că ar fi putut avea acces la oficiul po tal,șacesta nu ar fi fost în măsură să ini ieze proceț -duri judiciare având în vedere că i-a fost imposi-bil să ia legătura cu un avocat. De asemenea,chiar dacă procedurile puteau fi ini iate de unț


ter , acesta nu ar fi putut participa la edin ele deț ș țjudecată, sediile instan elor nefiind accesibilețpentru el.

36. Guvernul respinge sus inerile reclamantuț -lui. Guvernul eviden iază faptul că acesta dințurmă nu a manifestat niciun interes real de acontesta decizia referitoare la încetarea activită-ii sale, care a intervenit cu acordul păr ilor i laț ț ș

ini iativa reclamantului, nici eventualele conseț -cin e defavorabile ale deciziei în litigiu a caseițde pensii din cauză că, începând cu noiembrie2004, acestuia i-a fost acordat dreptul la o in-demniza ie pentru asistent.ț

37. În plus, Guvernul observă că, având învedere actele medicale prezentate, este imposi-bilă evaluarea situa iei medicale a reclamantuluițla momentul faptelor i că, fără a nega gravitaș -tea afec iunii sale, trebuie să se constate că, lațacel moment, persoana în cauză era capabilă săse deplaseze la diferite institu ii din ora ul Piatraț șNeam , precum i la locul său de muncă, undeț șera capabil să urce în mod regulat între unspre-zece i doisprezece trepte.ș Prin urmare, în opiniaGuvernului, nu exista un obstacol de nedepă itșîn ceea ce prive te urcarea de către persoana înșcauză a singurei trepte de 17 cm care se afla laintrarea în sediul Tribunalului Neam .ț De ase-menea, Guvernul sus ine că reclamantul puteațtrimite contesta iile prin po tă sau putea ini iaț ș țprocedurile prin intermediul unui mandatar, cumfăcuse cu alte ocazii. Guvernul eviden iază că,țîn materie civilă, legisla ia na ională nu le impuț ț -ne păr ilor să se prezinte personal în fa a instanț ț -ei în cursul procedurii i că, având în vedereț ș

natura litigiilor pe care reclamantul a dorit să leini ieze, asisten a judiciară din partea unui avoț ț -cat nu era obligatorie. În sfâr it, acesta subliniaș -ză faptul că oficiul po tal situat în cartierul reș -clamantului era accesibil persoanelor cu mobili-tate redusă i că nimic nu îl împiedica pe reclaș -mant să ia legătura cu baroul avoca ilor prințpo tă sau fax.ș

38. Curtea re ine că reclamantul se plânge dețfaptul că nu a putut sta în justi ie pentru a conț -testa decizia de încetare a activită ii sale profesiț -onale i nici pe cele prin care, pe de o parte, ișs-a acordat pensia i, pe de altă parte, i-a fost reș -fuzat dreptul la un asistent personal care să îlajute cu sarcinile zilnice. Este vorba aici, bineîn-eles, de contesta iile care aveau implica ii diț ț ț -

recte asupra drepturilor i obliga iilor cu caracș ț -ter civil, în sensul art. 6 § 1 din conven ie, carețeste astfel aplicabil. Curtea a afirmat deja căaceastă dispozi ie garantează reclaman ilor drepț ț -tul efectiv de acces la instan e pentru astfel dețcontesta ii.ț De asemenea, aceasta a declarat căun obstacol de fapt poate încălca conven ia înțacela i fel în care o poate face un obstacol juriș -dic (Golder împotriva Regatului Unit, 21 fe-bruarie 1975, pct. 26, seria A nr. 18).

39. Imposibilitatea pretinsă, în spe ă, pentruțreclamant, de a sta în justi ie din cauza lipseițunui acces special la sediile instan elor internețpentru persoanele cu mobilitate redusă poate ficonsiderat un astfel de obstacol de fapt care săse opună dreptului de acces la o instan ă în abț -sen a unor mijloace alternative care să compenț -seze acest lucru. În fapt, dacă art. 6 § 1 garante-ază reclaman ilor dreptul efectiv de acces la oținstan ă pentru decizii referitoare la drepturile iț șobliga iile cu caracter civil, statul trebuie să aleț -agă mijloacele care să fie folosite în acest scop.Cu toate acestea, în timp ce statele contractantese bucură, în domeniu, de o anumită marjă deapreciere, Curtea trebuie să se pronun e în ultiț -mă instan ă cu privire la respectarea cerin elorț țconven iei [ț Airey împotriva Irlandei, 9 octom-brie 1979, pct. 26, seria A nr. 32; Z. i al ii îmș ț -potriva Regatului Unit (MC), nr. 29392/95, pct.91-93, CtEDO 2001-V; Anakomba Yula împotri-va Belgiei, nr. 45413/07, pct. 31, CtEDO 2009(fragmente)]. O limitare a accesului la o instan ățnu poate restrânge accesul liber pentru un justi-iabil astfel încât dreptul său de acces la o inț -

stan ă să fie afectat în însă i esen a sa.ț ș ț Aceastanu este conformă art. 6 § 1 decât dacă vizeazăun scop legitim i dacă există un raport rezonaș -bil de propor ionalitate între mijloacele folositeți scopul vizat (ș Bellet împotriva Fran eiț , 4 de-

cembrie 1995, pct. 31, seria A nr. 333-B).40. i art.Ș 34 din conven ie poate intra în cauț -

ză dacă se dovede te că reclamantul nu a pututșepuiza căile de recurs interne, conform art. 35 §1 din conven ie, i nici consulta un avocat careț șsă îl ajute să î i pregătească apărarea în fa a inș ț -stan elor na ionale, i nici comunica liber cuț ț șCurtea, din cauza lipsei unor amenajări specialecare să le permită persoanelor cu mobilitate re-dusă să folosească serviciile publice de po tă.ș Înaceastă privin ă, Curtea reaminte e că îndepliniț ș -


rea unui angajament asumat în temeiul conven-iei impune uneori măsuri pozitive din parteaț

statului i că, într-un astfel de caz, acesta nu treș -buie să se limiteze la a rămâne pasiv [Marckx,citată anterior, pct. 31, i ș De Wilde, Ooms ișVersyp împotriva Belgiei (art. 50), 10 martie1972, pct. 22, seria A nr. 14]. Statele pot lua ast-fel de măsuri în temeiul art. 34 care, instituinddreptul de recurs individual, reprezintă unul din-tre pilonii esen iali ai eficacită ii sisț ț temului con-ven iei [ț Loizidou împotriva Turciei (excep iițpreliminare), 23 martie 1995 pct. 70, seria A nr.310, i ș Mamatkoulov i Askarov împotriva Turș -ciei (MC), nr. 46827/99 i 46951/99, pct.ș 100 iș122, CtEDO 2005-I].

41. În spe ă, trebuie să se constate că păr ileț țau opinii diferite în ceea ce prive te posibilitaș -tea, pentru reclamant, la momentul faptelor, de aavea acces la sediile instan elor na ionale, baroț ț -ului avoca ilor i al comisiei medicale.ț ș Din mo-tivele prezentate mai jos, Curtea nu considerănecesar să accepte vreuna dintre versiunile fap-telor. După exemplul Guvernului, aceasta evi-den iază că dispozi iile na ionale în vigoare laț ț țmomentul respectiv permiteau oricărei persoanecare se considera vătămată de o decizie a autori-tă ilor administrative sau a entită ilor de dreptț țprivat să sesizeze instan ele prin po tă pentruț școntestarea acesteia. Această posibilitate nu estesupusă niciunei condi ii sau restric ii în ceea ceț țprive te persoanele cu handicap.ș Dacă recla-mantul a recunoscut că a folosit de mai multeori serviciile publice de po tă din ora ul său deș șdomiciliu pentru a trimite cereri diferitelor auto-rită i sau entită i de drept privat, acesta nu a preț ț -zentat niciun argument convingător care să justi-fice lipsa sa de ac iune în a sesiza prin po tă inț ș -stan ele sau entită ile administrative cu o evenț ț -tuală contestare a deciziilor în litigiu.

42. În plus, Curtea re ine că reclamantul puț -tea, în temeiul legisla iei na ionale, introduce oț țcontesta ie în instan ă sau un recurs administraț ț -tiv prin intermediul unui mandatar, inclusiv unmembru al familiei sale. Persoana în cauză recu-noa te că a ini iat proceduri în repetate rânduriș ți că a îndeplinit formalită i impuse de autorităș ț -ile na ionale prin intermediul membrilor familiț ț -

ei sale sau prin persoane din anturajul său, darnu prezintă niciun argument care să justifice lip-sa de ac iune similară în ceea ce prive te deciziiț ș -

le în litigiu. Aceste circumstan e pun sub semț -nul întrebării dorin a sa reală de a le contesta.ț

43. De asemenea, Curtea observă că, avândîn vedere natura procedurilor pe care reclaman-tul dorea să le ini ieze la nivel na ional, asisten aț ț țunui avocat nu era o condi ie pentru a ini ia sauț ța asigura buna desfă urare a acestora până lașob inerea unei decizii definitive.ț În plus, modulextrem de clar i coerent în care reclamantul, făș -ră a apela la serviciile unui avocat, i-a formulatșcapetele de cerere în fa a Cur ii, a prezentat fapț ț -tele cererii sale i a răspuns în scris tuturor cereș -rilor Cur ii din 19 august 2004, data introduceriițcererii, din 21 decembrie 2009, data de la care,în urma unei cereri din partea Cur ii, a fost reț -prezentat de un avocat, pune sub semnul îndoie-lii relevan a argumentului său conform căruiațacesta nu a putut ini ia proceduri judiciare fără ațbeneficia de asisten a unui avocat.ț În esen ă,țeste vorba de prezentarea în fa a instan elor na iț ț ț -onale a acelora i fapte i capete de cerere preș ș -zentate în fa a Cur ii.ț ț De asemenea, Curtea evi-den iază că persoana în cauză putea i să contacț ș -teze baroul avoca ilor prin po tă sau fax i că, înț ș șorice caz, dacă acesta a introdus o ac iune în inț -stan ă fără a beneficia de asisten ă din parteaț țunui avocat, ar fi putut solicita instan ei compeț -tente, pentru a examina această ac iune, să beneț -ficieze de asisten ă gratuită din partea unui avoț -cat care să-i acorde asisten ă sau care să îi aperețdrepturile în cursul procedurilor na ionale (suț -pra, pct. 35).

44. În sfâr it, în măsura în care reclamantulșpretinde că nu avea acces la oficiul po tal, Curș -tea eviden iază faptul că clădirea situată în cartiț -erul în care acesta locuia i în care se afla oficiulșpo tal nu necesita amenajări pentru a putea fișaccesibilă persoanelor cu deficien e locomotorii,țconform elementelor prezentate de Guvern. Înorice caz, accesul reclamantului la respectivuloficiu po tal nu era indispensabil pentru a trimiș -te o scrisoare. De asemenea, Curtea nu poate ig-nora faptul că reclamantul a folosit aceste servi-cii în repetate rânduri la date apropiate de în-cheierea termenelor prevăzute de legisla ie penț -tru depunerea unei contestări a deciziilor în liti-giu. În special, Curtea re ine că reclamantul ațputut trimite, în august 2004, adică la scurt timpde la încheierea termenelor stabilite de lege pen-tru contestarea deciziilor na ionale în litigiu,ț


scrisoarea prin care a sesizat Curtea cu o cerereîn temeiul art. 34 din conven ie i observă că,ț șulterior, acesta a comunicat periodic cu Curteaprin po tă.ș

45. În lumina acestor elemente, Curtea a con-cluzionat că nici dreptul de acces la o instan ă,țnici dreptul de recurs individual garantat de art.34 din conven ie nu au fost încălcate de obstaț -cole de nedepă it care să îl fi împiedicat pe reș -clamant să stea în justi ie pentru a contesta deciț -ziile na ionale privind drepturile sale civile, ațintroduce o cerere i comunica liber cu Curtea.șCurtea nu eviden iază, printre circumstan eleț țdeosebite ale cauzei, niciun tratament discrimi-natoriu fa ă de reclamant din partea autorită ilorț țdin Piatra Neam sau din partea autorită ilor naț ț -ionale.ț

46. Reiese că aceste capete de cerere sunt vă-dit nefondate i trebuie respinse în sensul art.ș 35§ 3 i 4 din conven ie.ș ț

47. Reclamantul pretinde o discriminarecontrară art. 14 din conven ie, citat anterior, înțceea ce prive te exercitarea dreptului lașrespectarea vie ii sale private, din cauza stăriițsale fizice.

48. În primul rând, persoana în cauză pretin-de că situa ia sa nu a fost examinată corespunzăț -tor de comisia însărcinată cu expertiza persoa-nelor cu handicap astfel încât respectiva autori-tate să se pronun e în deplină cuno tin ă de cauț ș ț -ză, cu privire la drepturile sale prevăzute de le-gisla ia na ională, printre care, în special, drepț ț -tul de a beneficia de ajutorul unui asistent cu ac-tivită ile zilnice, de tratament medical i de unț șprogram de readaptare i integrare socială coresș -punzător situa iei sale speciale.ț De asemenea,acesta se plânge de consecin ele asupra vie iiț țsale private pe care le-a avut decizia fostului săuangajator de a-i încheia contractul de muncă,cea a comisiei de expertiză prin care i-a fost re-fuzat dreptul la un asistent personal i cea a caș -sei de pensii, decizii despre care afirmă că nule-a putut contesta din cauza lipsei unei căi deacces în clădirile autorită ilor i instan elor na iț ș ț ț -onale în cauză. De asemenea, reclamantul pre-tinde că statul nu a luat măsuri de amenajare aaccesului persoanelor cu mobilitate redusă, a așcum era acesta, în clădirile din ora destinateșpublicului, precum supermarketuri, bibliotecă,po tă, stadion, muzee, teatre i săli de expozi ie,ș ș ț

precum i la mijloacele de transport în comun.șReclamantul sus ine că acesta îi afectează gravțintegrarea în societate i îi creează dificultă iș țmajore pentru reluarea contactelor cu lumea ex-terioară i dezvoltarea personalită ii sale.ș ț

49. Guvernul consideră că art. 8 dinconven ie nu se aplică faptelor spe ei i căț ț șcererea se aseamănă cu o veritabilă actiopopularis, având în vedere numărul considerabilde clădiri enumerate de reclamant. Pe de altăparte, acesta subliniază faptul că persoana încauză a omis să aducă capetele de cerere lacuno tin a autorită ilor na ionale i le-aș ț ț ț șprezentat direct Cur ii.ț Acesta sus ine cățreclamantul putea contesta decizia referitoare laîncetarea activită ii sale profesionale în fa aț țTribunalului Neam i că putea ataca i deciziaț ș șdin 28 iunie 2004 a casei de pensii în termen depatruzeci i cinci de zile de la data la care i-așfost notificată; în ceea ce prive te deciziașcomisiei de expertiză, persoana în cauză a omissă o conteste în fa a comisiei superioare dețexpertiză medicală. În plus, Guvernulprecizează că atât Constitu ia, cât i legileț șna ionale consacră principiul egalită iiț țdrepturilor între persoane i interzic orice formășde discriminare.

50. Punând sub semnul întrebării dorin ațreală a reclamantului de a contesta deciziile înlitigiu, Guvernul subliniază că, de fiecare datăcând persoana în cauză a adresat o cerereautorită ilor, acestea au reac ionat prompt i căț ț șniciunul dintre elementele pretinse de domnulFarca în fa a Cur ii nu a făcut obiectul uneiș ț țpeti ii sau contesta ii la nivel na ional.ț ț ț

51. În sfâr it, Guvernul consideră cășautorită ile na ionale au dat dovadă de grijăț țconstantă în materie de drepturi ale persoanelorcu handicap, de a îmbunătă i protec ia specialăț țimplementată.

52. Reclamantul contestă argumenteleGuvernului invocând, pe de o parte,consecin ele directe i imediate pe care deciziileț șîn litigiu le-au avut asupra vie ii sale private,țcare, în opinia sa, fac art. 8 citat anterioraplicabil. Pe de altă parte, acesta sus ine că i-ațfost imposibil să aibă acces în sediile instan elorți ale autorită ilor competente pentru a introduceș ț

eventuale contesta ii împotriva deciziilor înțlitigiu sau pentru a participa la procedurile


na ionale, circumstan e care, în opinia sa, auț țfăcut ineficiente căile de recurs indicate deGuvern. Acesta subliniază că, în ciudadeficien elor sale fizice, nu a rămas inactiv:țacesta s-a deplasat în repetate rânduri la sediileinstan elor din Piatra Neam pentru a găsi oț țmodalitate de contestare a deciziilor referitoarela drepturile sale fără a reu i totu i, obstacoleleș șarhitecturale rămânând acelea i mai multe luni;șîn plus, acesta a telefonat Avocatului poporuluipentru a se plânge de modul în care pensia sa deinvaliditate a fost calculată i a încercat, fărășsucces, să ia legătura, telefonic, cu diverseleinstitu ii în cauză.ț

53. Curtea eviden iază că acest capăt dețcerere presupune două sec iuni distincte, de i înț șaparen ă strâns legate.ț Prima vizează deciziilepronun ate de ultimul angajator al reclamantuluiți de diferitele autorită i administrative la adresaș ț

sa, consecin ele acestora asupra vie ii private aț țpersoanei în cauză i imposibilitatea, pentrușreclamant, de a le contesta din cauzaobstacolelor arhitecturale care nu i-au permisaccesul în sediile autorită ilor i instan elorț ș țcompetente. Cea de-a doua sec iune vizeazățpretinsa neluare de către autorită i a unor măsurițpozitive care să permită accesul persoanei încauză la anumite clădiri publice i circula ia înș țora .ș

54. În ceea ce prive te prima sec iune, Curteaș țnu exclude, în circumstan ele spe ei i având înț ț șvedere, în special, consecin ele deciziilor înțlitigiu asupra vie ii zilnice a reclamantului,țaplicarea art. 8. Totu i, Curtea nu considerășnecesar să se pronun e cu privire lațaplicabilitatea acestei dispozi ii – interpretatățindividual sau coroborată cu art. 14 – având învedere că această parte a cererii esteinadmisibilă din motivele indicate mai jos.

55. Curtea reaminte te că statele nu sunt obliș -gate să răspundă de ac iunile lor în fa a unui orț ț -ganism interna ional înainte de a avea posibilitaț -tea de a remedia situa ia în ordinea lor juridicăținternă, finalitatea art. 35 § 1 dn conven ie fiindțde a le acorda statelor contractante ocazia de apreveni sau remedia pretinsele alega ii care li sețaduc înainte ca aceste alega ii să fie supuse orț -ganelor conven iei (a se vedea, de exemplu,țHentrich împotriva Fran ei,ț 22 septembrie1994, pct. 33, seria A nr. 296-A, i ș Remli împo-

triva Fran ei,ț 23 aprilie 1996, pct. 33, Culegere1996-II). Această regulă se bazează pe ipoteza,care face obiectul art. 13 din conven ie – cu carețprezintă strânse afinită i – că ordinea internățoferă o cale de recurs efectivă împotriva încăl-cărilor pretinse. Astfel, aceasta reprezintă un as-pect important al principiului conform căruiamecanismul de apărare instituit de conven ie arețun caracter subsidiar în raport cu sistemele na iț -onale de garantare a drepturilor omului [a se ve-dea, printre multe altele mai sus, Handyside îm-potriva Regatului Unit, 7 decembrie 1976, pct.48, seria A nr. 24, Selmouni împotriva Fran eiț(MC), nr. 25803/94, pct. 74, CtEDO 1999-V,Kudła împotriva Poloniei (MC), nr. 30210/96,pct. 152, CtEDO 2000-XI, Andrášik i al ii îmș ț -potriva Slovaciei (dec.), nr. 57984/00, 60237/00,60242/00, 60679/00, 60680/00, 68563/01 iș60226/00, CtEDO 2002-IX]. Astfel, capătul decerere cu care se dore te să se sesizeze Curteaștrebuie ridicat, în primul rând, cel pu in pe fond,țîn forma i termenele stabilite de dreptul intern,șîn fa a instan elor na ionale corespunzătoareț ț ț(Cardot împotriva Fran eiț , 19 martie 1991, pct.34, seria A nr. 200).

56. În spe ă, reclamantul nu pretinde că resț -pectivele căi de recurs indicate de Guvern supra,pct. 58, nu ofereau perspective rezonabile dereu ită sau că ar fi fost, în fapt, epuizate.ș Argu-mentele sale vizează, în esen ă, imposibilitateațmaterială în care s-a aflat de a avea acces laacestea din cauza obstacolelor arhitecturale carel-au împiedicat să depună cereri sau să participela procedura în fa a instan elor i autorită ilor înț ț ș țcauză. În temeiul art. 6 § 1, Curtea a constatat cănu existaseră obstacole de nedepă it care să îmș -piedice persoana în cauză să conteste deciziilereferitoare la drepturile sale cu caracter civil ișcare i-ar fi încălcat astfel accesul la instan ă.țCurtea nu identifică niciun element care să con-ducă la o concluzie diferită în temeiul art. 8.

57. Bineîn eles, astfel cum Curtea a reamintitțîn repetate rânduri, art. 35 § 1 trebuie să se apli-ce cu o anumită flexibilitate i fără un formaș -lism excesiv. Această regulă nu se aplică auto-mat i nu are un caracter absolut; pentru verifiș -carea respectării sale, trebuie să se ină seama dețcircumstan ele cauzei (ț Kornakovs împotriva Le-toniei, nr. 61005/00, pct. 143, 15 iunie 2006).

inând seama în mod realist de recursurile preȚ -


văzute în teorie în sistemul juridic al păr ii conț -tractante în cauză, dar i de toate circumstan eleș țspe ei, inclusiv situa ia personală a reclamantuț ț -lui, Curtea consideră că nu se poate considera căacesta din urmă a făcut tot ce se putea a tepta înșmod rezonabil din partea sa pentru epuizarea că-ilor de recurs interne. Simplul fapt că acesta atelefonat Avoctaului poporului nu poate fi consi-derat un demers suficient în temeiul art. 35 § 1din conven ie, inând seama de existen a căilorț ț țde recurs cu o bază juridică clară în dreptul in-tern i prin intermediul cărora persoana în cauzășavea, în mod cert, posibilitatea de a invoca în fa-a organelor na ionale competente, cel pu in peț ț ț

fond, capetele de cerere formulate ulterior în fa-a Cur ii.ț ț

58. Rezultă că această parte a cererii trebuierespinsă pentru neepuizarea căilor de recurs in-terne, în conformitate cu art. 35 § 1 i 4 din conș -ven ie.ț

59. În ceea ce prive te cea de-a doua sec iuș ț -ne, Curtea reaminte te că art.ș 8 din conven ie nuțse poate aplica ca regulă generală i de fiecareșdată când via a cotidiană a unei persoane carețpretinde o lipsă de acces la clădirile publice esteîn cauză, ci doar în cazul în care o astfel de lipsăde acces o împiedică să î i ducă via a astfel înș ț -cât dreptul său la dezvoltare personală i dreptulșsău de a stabili i între ine rela ii cu alte fiin eș ț ț țumane i lumea exterioară sunt compromise.șÎntr-un astfel de caz, o obliga ie pozitivă dințpartea statului poate fi stabilită pentru a asiguraaccesul la institu iile men ionate [ț ț Mółka (dec.),citată anterior, i ș Zehnalová i Zehnal ș (dec.), ci-tată anterior]. În spe ă, având în vedere caracteț -rul general al alega iilor reclamantului, îndoialațpersistă în ceea ce prive te utilizarea zilnică așacestor institu ii de către reclamant i în ceea ceț șprive te existen a unei legături directe între măș ț -surile impuse statului i via a privată a persoaneiș țîn cauză.

60. În plus, Curtea observă că autorită ile naț -ionale nu au fost inactive i că situa ia în ora ulț ș ț ș

în care locuia reclamantul s-a îmbunătă it treptatțîn ultimii ani în urma noilor obliga ii care le-auțrevenit autorită ilor în temeiul legisla iei na ioț ț ț -nale adoptate în perioada considerată (supra,pct. 27-29). Dispozitivul implementat la nivelna ional nu include nicio condi ie care să împieț ț -dice sau restrângă participarea persoanelor cudeficien e locomotorii la via a socială, economiț ț -că sau culturală a ării, ci, din contră, acesta înț -cearcă să elimine eventualele obstacole pe careaceste persoane le pot întâlni în încercările lorde a stabili contacte cu lumea exterioară, creânddrepturi specifice i impunând diferi ilor actoriș țai vie ii publice obliga ii pentru a facilita acceț ț -sul acestor persoane în diferitele clădiri destina-te publicului i integrarea lor în societate.ș

61. În sfâr it, fără a subestima dificultă ile cuș țcare reclamantul se poate confrunta zilnic în de-mersurile pe care le întreprinde pentru a stabilii dezvolta contacte cu lumea exterioară, Curteaș

consideră important i faptul că, din noiembrieș2004, adică la pu in timp de la data introduceriițcererii în fa a sa, reclamantului i s-a recunoscutțdreptul de a beneficia de un asistent personal înurma reexaminării situa iei sale i că, de atunci,ț șacesta prime te în mod regulat o indemniza ieș țcu acest titlu.

62. Având în vedere toate aceste considera ii,țCurtea consideră că acest capăt de cerere al re-clamantul bazat pe art. 8 din conven ie este inț -compatibil ratione materiae cu dispozi iile acesț -teia în sensul art. 35 § 3. Rezultă că art. 14 nupoate fi lut în considerare [a se vedea, mutatismutandis, Botta împotriva Italiei, 24 februarie1998, pct. 39, Culegere 1998-I, i ș Zehnalová ișZehnal (dec.), citată anterior] i că această parteșa cererii trebuie respinsă conform art. 35 § 4.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA,

ÎN UNANIMITATE,

Declară cererea inadmisibilă.


IV. SEMNAL

DREPTURILE PERSOANELOR CU AUTISM

În zilele de 1-3 aprilie a. c. Institutul Românpentru Drepturile Omului (IRDO), mecanismindependent de monitorizare a implementăriiConven iei ONU privind Drepturile Persoanelorțcu Dizabilită i, a desfă urat campania intitulatăț ș„Zilele de con tientizare a autismului”ș ,organizată în colaborare cu Asocia ia pentruțNa iunile Unite din România (ANUROM), alțcărei scop a fost de a atrage aten ia asuprațimportan ei integrării persoanelor cu autism înțsocietate, asupra respectării i promovăriișdrepturilor acestora i nevoia de a depă iiș șbarierele pentru a avea o societate inclusivă.Totodată, un element important din cadrulcampaniei a fost i cunoa terea i promovareaș ș șConven iei.ț

Institutul a marcat ziua de 2 aprilie, ZiuaInterna ională de Con tientizare a Autismului,ț șprintr-o conferin ă cu tema „Ocuparea for ei deț țmuncă: Avantajele autismului”, temă aleasă deOrganiza ia Na iunilor Unite pentru această zi.ț țManifestarea a fost organizată în parteneriat cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț țmembră a Federa iei Mondiale a Asocia iilorț țpentru Na iunile Unite (FMANU/WFUNA),țLiga Independentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului, Asocia ia Română pentruș țLibertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei – Family Forum, Asocia ia Românățpentru Drepturile Familiei, Clubul de la Cheia„Victor Dan Zlătescu”. La lucrări au participat ișreprezentan i ai Parlamentului, ai unor institu iiț țguvernamentale, ai unor organiza iițneguvernamentale, cadre universitare,cercetători, precum i studen i.ș ț

În deschidere, prof. univ. dr. Irina MoroianuZlătescu, director al IRDO a prezentat istoriculi semnifica ia acestei zile, stabilită prinș ț

Rezolu ia nr. 62/139 a Adunării Generale ațONU, fiind subliniat rolul Organiza ieițNa iunilor Unite în promovarea drepturilor lațbunăstare a celor cu dizabilită i, inclusiv pe celețale copiilor cu dizabilită i progresive.ț

Vicepre edintele ANUROM Forin Saghi,șministru consilier în Ministerul Afacerilor

Externe, a prezentat mesajul SecretaruluiGeneral ONU, cu prilejul acestei zile, mesaj încare lansează „o chemare la ac iune” invitândțîntreprinderile să- i ia angajamente concreteșpentru încadrarea persoanelor cu tulburări înspectrul autistic. De asemenea, acestaîncurajează serviciile publice i întreprinderileșmici sau mari să reflecteze mai mult asupramodului în care percep persoanele cu autism, săaloce timp pentru a se informa asupra condi ieițacestei persoane i a le da posibilitatea de a trăișo via ă deplină. El invită locuitorii planetei să- iț șunească for ele pentru a instaura condi ii optimeț țcelor care suferă de autism, pentru ca i ele sășcontribuie la „realizarea unui viitor just ișdurabil pentru to i”.ț

În cadrul simpozionului s-au prezentatcomunicări elaborate de: Anna Neagoe dincadrul Autorită ii Na ionale pentru Protec iaț ț țPersoanelor cu Dizabilită i, prof. univ. dr. MariațMagdalena Jianu, director general, MinisterulEduca iei Na ionale i Cercetării tiin ifice,ț ț ș Ș țDinu epe , consilier, Ministerul Muncii,Ț șFamiliei, Protec iei Sociale i Persoanelorț șVârstnice, Valeriu Rendec, director adjunctIRDO, lect. univ. dr. Marcela Monica Stoica,consilier parlamentar, cercet. t. MihaelașScarlat, cercet. t. Daniela Albu, jud. ClaudiașBrânzan Ignat, cercet. t. Mariana Dumitru,șcercet. t. Sonia Stoica, cercet. t. Oliviaș șFlorescu, cercet. t. Carmen Năstase, PaulașGhi escu, director ANFP, cercet. t. Ana-Mariaț șBe teliu, cercet. t. dr. Adrian Bulgaru, Mariusș șMocanu, redactor ef IRDO, av. MarianșTudora cu, av. Vlad Oanea, asist. univ. Gra ianș țUrecheatu, procuror Tudor Grigora , IoanșZonga, din cadrul MAI, av. Claudiu Ignat,Mircea Ciocan, vicepre edinte al SANITAS . a.ș ș

Cu acest prilej a fost dezbătut raportul IRDOprivind situa ia persoanelor cu dizabilită i dinț țRomânia i s-a discutat despre stadiulșimplementării Conven iei ONU cu privire lațdrepturile persoanelor cu dizabilită i. Au fostțprezentate exemple concrete de cazuri de tinericu dizabilită i care au reu it să se integrezeț șîntr-o via ă socială normală, o parte dintreț


ace tia participând chiar la diverse competi ii iș ț șob inând rezultate remarcabile.ț

Cu această ocazie a avut loc o expozi ie dețcarte cu volumele, rapoartele i revisteleș

publicate de IRDO i consacrate problematiciișdezbătute în cadrul conferin ei.ț

Mihaela Scarlat

EVOLU IA DREPTULUI ROMANESC ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRIIȚ

Cu prilejul împlinirii, la 4 aprilie, 2015 a 25de ani de la înfiin area Universită iiț ț Ecologicedin Bucure ti (UEB), prima universitate privatășdin România, aceasta a organizat o conferin ățaniversară cu tema Evolu ia DreptuluițRomânesc în Contextul Globalizării. Lamanifestarea organizată de UniversitateaEcologică Bucure tiș – Facultatea de Drept iș

tiin e administrative, în zilele de 2-3 aprilieȘ ț2015 au prezentat alocu iuni, rapoarte,țcomunicări sau au avut unele interven ii: prof.țuniv. dr. Mircea Du u, pre edintele UEB, acad.ț șConstantin Bălăceanu Stolnici, pre edinte deșonoare al UEB, prof. univ. dr. Alexandru iclea,Țrectorul UEB, prof. univ. dr. Petre Buneci,decanul Facultă ii de Drept i tiin eț ș Ș țAdministrative, prof. univ. dr. Maria Fodor,director Departament tiin e juridice iș ț șadministrative al aceleia i facultă i, prof. univ.ș țdr. Irina Zlătescu, conf. univ. dr. Ioan Bindiu,conf. univ dr. Andreea Rîpeanu, conf. univ. dr.Andrei Du u, conf. univ dr. Maria IrinațGrigore-Rădulescu, conf. univ. dr. AurelianGherghe, lect. univ. dr. Monica Ungureanu, lect.univ. Bogdan Buneci, lect. univ. CleopatraDrimer, lect. univ. dr. Gabriela Matei, lect. univ.dr. Simona Mihăilescu-Pene, lect. univ. dr.Gabriela Matei, lect. univ. dr. Sorana Popa, lect.univ. dr. Gabriel Manu, lect. univ. dr. AngelicaCobzaru, lect. univ. dr. Victor Marcusohn, lect.univ. dr. Corina Popescu, lect. univ. dr. AdrianuDanciu, lect. univ. dr. Bogdan Buneci, dr. IoanM. Copil, Ivan Tru er, . a .ț ș

În deschiderea conferin ei au fost prezentatețetapele i momentele cele mai importante de lașînfiin area Universită ii i până astăzi. A fostț ț șamintit rolul pe care l-au avut în crearea ișevolu ia UEB regreta ii prof. univ. dr. Dolphiț țDrimer, primul rector al UEB, prof. univ. dr.

Sanda Ghimpu, fost decan al Facultă ii de Dreptți tiin e Administrative, prof. univ. dr. Victorș Ș ț

Dan Zlătescu, membru titular al AIDC/IACL,creatorul colii moderne de drept comparat iș șfondatorul primei catedre de drept comparatdintr-o universitate din România, catedrăînfiin ată la UEB, prof. univ. dr. AntoniețIorgovan, fost decan al Facultă ii men ionate,ț țprof. univ. dr. Grigore Florescu . a.ș

Prof. univ. dr. Mircea Du u, pre edinteleț șUEB, a subliniat în prezentarea sa, printre altele,i importanta colaborare avută pe parcursulș

acestor ani cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, „un institut cu careuniversitatea noastră a colaborat foarte mult, cucare împreună, la revizuirea din 2003 aConstitu iei României, am reu it – i poate astaț ș șeste una din cele mai frumoase realizări aleuniversită ii noastre – să înscriem în articolul 35țdin Constitu ia României dreptul la un mediuțsănătos i echilibrat ecologic”.ș

Lucrările conferin ei s-au desfă urat atât înț șplen cât i în cadrul celor trei sec iuni: Dreptulș țprivat, Dreptul public i Dreptul penal.șSubiectele tratate în cadrul conferin ei au avutțîn vedere teme de mare actualitate încondi iile în care anul acesta se împlinesc 15țani de la Declara ia Mileniului a ONU i înț șcare se lansează un nou Program privinddezvoltarea durabilă pentru etapa 2015-2030,dreptul la un mediu sănătos alături de dreptulla dezvoltare durabilă fiind esen iale, înțcondi iile schimbărilor climatice pentruțexisten a în continuare a vie ii pe planetaț țnoastră. Este un moment în care se poatevedea cât de importantă a fost crearea acesteiUniversită i.ț

Dr. Adrian Bulgaru


ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂ IIȚ

Ca în fiecare an, în ziua de 7 aprilie – ZiuaMondială a Sănătă ii, care de altfel este i ziuaț șfondării Organiza iei Mondiale a Sănătă iiț ț(OMS), omenirea este sensibilizată pe temele dece-a mai mare actualitate. Astfel, în prezent,problemele prioritare la nivel global sunt nevoiade cre tere a nivelului de cuno tin e pe anumiteș ș țteme de sănătate i eviden ierea zonelorș țprioritare de care se ocupă OMS.

Anul acesta, Ziua Mondială a Sănătă ii estețdedicată siguran ei alimentelor, logoul alesțfiind: „De la fermă, la farfurie: respectăcondi iile pentru siguran a alimentelor”. ț ț Astfel,se subliniază rolul important în asigurareasiguran ei alimentelor al celor implica i înț țproduc ia alimentară, supravegherea bolilorțcauzate de alimentele nesigure, al consolidăriicolaborării i coordonării între aceste domeniișpentru prevenirea, detectarea i răspunsulșprompt în prevenirea toxiinfec iilor alimentare.țEste un prilej de a alerta persoanele carelucrează în diferite sectoare: guvernamentale,fermieri, producători, firme de retail, practicienide sănătate – precum i consumatorii – despreșimportan a siguran ei alimentare. Fiecare poateț țjuca un rol în a asigura că ce avem în farfurieeste sigur i poate fi mâncat fără grijă.ș

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătă ii,țInstitutul Român pentru Drepturile Omului,Centrul Infoeuropa, Asocia ia pentru Na iunileț țUnite din România (ANUROM) i Alian aș țCiviliza iilor în parteneriat cu Comisia pentruțdrepturile omului, culte i minorită i a Camereiș țDeputa ilor au organizat conferin a „Siguran aț ț țalimentară pentru o bună sănătate”.

Cu acest prilej a fost prezentat mesajulSecretarului General ONU – Ban Ki-moon, încare se atrage aten ia asupra siguran eiț țproduselor alimentare ca unul dintre cei maiimportan i factori de risc pentru sănătate.țProdusele alimentare nesigure, care con ințbacterii, virusuri, parazi i sau substan e chimiceț țprovoacă mai mult de 200 de boli, de la diareepână la cancer. Conform estimărilor, anual lanivel global peste 2 milioane de oamenidecedează din cauza bolilor diareice acute(BDA) provocate de produse alimentare i apășnesigure, majoritatea fiind copii sub 18 ani.Aprovizionarea cu alimente devine din ce în cemai globalizată, necesitatea de a consolida

sistemele de siguran ă alimentară în i întreț ștoate ările devine din ce în ce mai evidentă.țAcesta este motivul pentru care OMSpromovează eforturile de îmbunătă ire ațsiguran ei alimentare, de la fermă până lațfarfurie.

În cadrul conferin ei prof. univ. dr. IrinațMoroianu Zlătescu, director IRDO, dr. DorisMircea, director Centrul Infoeuropa i VictoriașPopescu, ministru plenipoten iar, coordonatorțna ional al României pentru Alian aț țCiviliza iilor – ONU, Ministerul AfacerilorțExterne au subliniat semnifica ia acestei zile iț șau eviden iat importan a dreptului la sănătate caț țdrept fundamental al omului. Au fost prezentatecomunicări elaborate de dr. Tamara DorinaCiofu, vicepre edinte, Comisia pentru drepturileșomului, culte i probleme ale minorită ilorș țna ionale a Camerei Deputa ilor, lector univ. dr.ț țMarcela Monica Stoica, dr. Catrinel Brumar,Agentul Guvernamental CtEDO, Anna-MariaNeagoe din cadrul Autorită ii Na ionale aț țPersoanelor cu Dizabilită i i Mircea Ciocan,ț șvicepre edinte SANITAS.ș

Dezbaterile ce au urmat au avut în vedereaspecte din comunicările prezentate cu specialăreferire la accesul la sănătate, reformasistemului de sănătate în România, garantareadreptului la sănătate al copilului în Româniaprintr-o alimenta ie sigură. Au fost prezentate,țde asemenea, cazuri din jurisprunden aținstan elor na ionale i europene. Remarcămț ț șinteresantele propuneri făcute de cercet. t.șOlivia Florescu, cercet. t. Mihaela Scarlat,șcercet. t. Daniela Albu, cert. t. Carmenș șNăstase, cercet. t. Claudia Kosina, dr. AdrianșBulgaru, cercet. t. Sonia Stoica, cercet. t.ș șMarius Mocanu, cercet. t. Teodor Loren ,ș țcercet. t. Florin Tru că, av. Vlad Oanea, av.ș șMarian Tudora cu, cercet. t. Marian Dumitru,ș șIoan Zonga, din cadrul MAI, Dinu epe dinȚ șcadrul MMFPSPV, Paula Ghi escu, din cadrulțANFP.

Concluziile dezbaterii i-au determinat peparticipan i să se întrebe cât de sigură este hranațnoastră, fiecare dintre noi având de îndeplinitrolul ce ne revine pentru asigurarea uneialimenta ii sănătoase – din momentul produceriițhranei la fermă i până când aceasta ajunge înșfarfurie.


La eveniment au participat reprezentan i aițParlamentului, diploma i, cadre didacticețuniversitare din cadrul Facultă ii de Drept ațUniversită ii Bucure ti, Facultă ii deț ș țAdministra ie Publică a colii Na ionale deț Ș țStudii Politice i Administrative, a Facultă ii deș țDrept i Administra ie a Universită ii Ecologiceș ț țBucure ti, Facultă ii de tiin e Politice aș ț Ș ț

Universită ii Cre tine Dimitrie Cantemir,ț șpostdoctoranzi, i doctoranzi, precum iș șreprezentan i ai Uniunii Ziari tilor Profesioni tiț ș șdin România, ai Asocia iei Family Forum iț șAsocia iei Române pentru Drepturile Omului lațun Mediu Sănătos.

Olivia Florescu

ZIUA INTERNA IONALĂ A ROMILORȚ

În ziua de 8 aprilie 2015 cu ocazia Zileiinterna ionale a romilor, ț la sediul InstitutuluiRomân pentru Drepturile Omului (IRDO), s-adesfă urat Conferin a cu tema „ș ț Incluziuneasocială i discriminarea romilor în unele stateșmembre UE”

La eveniment au participat reprezentan i aițsocietă ii civile, Ministerului Muncii, Familiei,țProtec iei Sociale i Persoanelor Vârstnice,ț șcadre didactice universitare, cercetători,doctoranzi i masteranzi.ș

În cuvântul său de deschidere, prof. univ. dr.Irina Moroianu Zlătescu, directorul IRDO, asubliniat importan a acestei zile, acela de ațatrage aten ia societă ii asupra problemelor cuț țcare se confruntă romii, pentru îmbunătă ireațsitua iei educa ionale i, deopotrivă, pentruț ț șrevendicarea drepturilor civile ale acestora,manifestările prilejuite de această zi cuprinzândevenimente de promovare a valorilor culturale ișa limbii romani, dar în mod special a identită iițromilor, unul dintre principalele obiective fiind,recunoa terea interna ională a minorită ii romeș ț țca minoritate na ională.ț

În continuare, dr. Adrian Bulgaru a arătat cădecizia, de a marca pe 8 aprilie Ziuainterna ională a romilor, a fost luată în cadrulțcelui de-al IV-lea Congres al UniuniiInterna ionale a Romilor, desfă urat la Var ovia,ț ș șîn amintirea zilei de 8 aprilie 1971, când a avutloc, lângă Londra, prima reuniune la nivelinterna ional a reprezentan ilor etniei rome cândț țs-au puse bazele unei organiza ii interna ionale aț țromilor, denumită „Uniunea Interna ională ațRomilor” (IRU), care, din 1993, are statut deorganiza ie consultativă pe lângă Organiza iaț țNa iunilor Unite . De asemenea, la Congres s-ațstabilit că această zi este i un moment deșcomemorare a celor uci i în anii celui de-alș

Doilea Război Mondial.Cercetător tiin ific Marius Mocanu aș ț

subliniat că în România, la data de 8 aprilie semarchează „Sărbătoarea etniei romilor dinRomânia”, în urma adoptării de cătreParlamentul României a Legii nr. 66/2006, careprevede implicarea autorită ilor administra ieiț țpublice centrale, cu atribu ii în domeniulțasigurării egalită ii de anse i combateriiț ș șdiscriminării, precum i a celorlalte autorită iș țcentrale i locale, pentru a sprijini organizareașde manifestări publice i a unor ac iuniș țsocial-culturale dedicate acestei zile a etnieiromilor.

Cercetător tiin ific Olivia Florescu i cercet.ș ț șt. Mihaela Scarlat au arătat că Uniuneaș

Europeană a subliniat în mod repetat nevoiaunei mai bune integrări a popula iei romeț 1. Deasemenea, acestea au subliniat că în 2011,Comisia Europeană a adoptat o comunicaremenită să favorizeze dezvoltarea de strategiina ionale pentru integrarea romilor, în care suntțprezentate în detaliu politicile i măsurileșconcrete care trebuie aplicate2. În acestecondi ii, fiecare ară a pregătit o strategieț țprivind romii sau un set de măsuri integrate depolitică, care au fost evaluate de ComisiaEuropeană într-o comunicare adoptată în 2012(Strategiile na ionale de integrare a romilor: oțprimă etapă de punere în aplicare a cadruluiUE).

Cercetător tiin ific Daniela Albu i cercet. t.ș ț ș șSonia Stoica au remarcat faptul că la 9decembrie 2013, Consiliul European a adoptat oRecomandare cu privire la măsurile de integrare

1 A se vedea Comunicarea privind integrarea economică ișsocială a romilor în Europa, din aprilie 2010. 2 A se vedea Comunicare privind un cadru UE pentrustrategiile na ionale de integrare a romilor până în 2020. ț


efectivă a romilor în statele membre. Totodată,au atras aten ia asupra faptului că raportul dețevaluare din 2013 intitulat Progrese în punereaîn aplicare a strategiilor na ionale de integrareța romilor a identificat atât exemplele pozitive,cât i domeniile în care sunt necesare eforturișsuplimentare din partea statelor membre. Astfel,în domeniul educa iei s-au înregistrat progresețnotabile în ceea ce prive te asigurarea faptuluișcă to i copiii romi termină cel pu in ciclulț țprimar; în Finlanda s-a constatat o cre tere înșfrecventarea învă ământului pre colar de la 2 %ț șla 60 %; în Ungaria, o nouă lege prevedeobliga ia ca to i copiii să frecventeze doi ani deț țînvă ământ pre colar; ț ș Bulgaria a instituit omăsură similară, cu doi ani obligatorii deînvă ământ pre colar; ț ș Irlanda a introdusno iunea de „cadre didactice nomade”, care sețdeplasează cu comunită ile nomade. În acela iț știmp, în mai multe ări din UE vor fi necesarețeforturi mai sus inute pentru a rezolva problemațsegregării în colile obi nuite.ș ș

Anna Maria Neagoe a remarcat că îndomeniul ocupării for ei de muncă,ț în ultimiipatru ani au existat unele tentative de aîmbunătă i ansele de angajare a romilor, darț șacestea nu au fost, de cele mai multe ori, înso itețde măsuri sistematice care să răspundă cererii depe pia a for ei de muncă prin combatereaț țdiscriminării i acordarea de stimulente pentrușangajatori.

În luările lor de cuvânt lector univ. dr.Monica Stoica i asist. univ. Claudiu Ignat aușarătat că statele membre au făcut progrese înceea ce prive te promovarea incluziunii romilorșîn ambele sensuri, atât pentru comunită ile dețromi, cât i pentru celelalte comunită i, dar,ș țpentru a se ob ine rezultate, trebuie desfă urateț șproiecte la scară mică în toată Europa. Printrebunele practici se numără: în Belgia au fostnumi i 38 de mediatori în domeniul locuin elor;ț țla Berlin, Germania, a fost creat un grupoperativ local care ia măsuri pentru ca romii săfie accepta i ca vecini i integra i în comunitate.ț ș ț

A a cum a remarcat Mircea Ciocan,șvicepre edinte SANITAS în domeniul sănătă iiș țmai multe ări s-au axat pe îmbunătă ireaț țaccesului la servicii medicale în cazul romilorcelor mai vulnerabili. Ca exemple, autorită ilețpublice din Fran aț s-au angajat să reducăobstacolele financiare în ceea ce prive teș

serviciile medicale, iar România i ș Spania auinvestit în mediatori în materie de sănătatepentru comunitatea romă. Asigurarea unorservicii de sănătate de bază pentru romi este încontinuare o problemă în anumite state membre.

Astfel cum subliniau, Anna Maria Neagoe,Carmen Năstase i Claudia Kosina, în luptașprivind combaterea discriminării ComisiaEuropeană s-a asigurat de faptul că în toatestatele membre există un cadru juridic solid înacest domeniu, însă ările trebuie să î iț șintensifice eforturile pentru a aplica i a asigurașrespectarea legisla iei. Organismele na ionale deț țpromovare a egalită ii au un rol esen ial în acestț țsens. S-a arătat că alocarea unor fondurisuficiente pentru integrarea romilor este, încontinuare, problematică. Pentru prima dată,20% din Fondul social european aflat ladispozi ia statelor membre pentru programelețacestora trebuie să fie dedicate incluziuniisociale, fa ă de media actuală de 15ț %. Pentruperioada de finan are de după 2020. Comisia vațexamina modalită i de a îmbunătă i i mai multț ț și de a face mai eficace sprijinul financiarș

destinat romilor, inclusiv, de exemplu, printr-ofacilitate specială.

Dezbaterile din cadrul Conferin ei auțcontinuat aducând în discu ie tema ț Strategiei deincluziune a cetă enilor români apar inândț țminorită ii rome pentru perioada 2015-2020”ț ,document adoptat de Guvernul României înluna ianuarie a acestui an, obiectivul principal alacesteia fiind incluziunea socio-economică acetă enilor români apar inând minorită ii romeț ț țla un nivel similar celui al popula iei majoritare.țPrincipalele domenii de interven ie suntțreprezentate de accesul la educa ie, locuri dețmuncă, sănătate i locuin e, înș țcomplementaritate cu serviciile sociale ișinfrastructura, cultura i combatereașdiscriminării.

La finalul lucrărilor participan ii au subliniatțfaptul că integrarea romilor nu se impune numaidin punct de vedere moral ci i ca o politicășeconomică inteligentă pe care România ar puteasă o adopte, având în vedere cre terea popula ieiș țrome apte de muncă pe fondul îmbătrâniriipopula iei generale i a cheltuielilor sporite cuț șpensiile i asisten a social.ș ț

Anna Maria Neagoe


ENCICLOPEDIA JURIDICĂ ROMÂNĂ

Institutul de Cercetări Juridice „Acad. AndreiRădulescu” al Academiei Române ișUniversitatea „Titu Maiorescu” din Bucure ti aușorganizat pe 16 aprilie a. c. , în Aula AcademieiRomâne, lansarea proiectului tiin ific na ionalș ț ț„Enciclopedia Juridică Română”.

Redăm în continuare prezentarea proiectului3

de prof. univ. dr. Mircea Du u, directorulțInstitutului de Cercetări Juridice.

„Elaborarea i publicareașprimei Enciclopedii Juridice Române (EJR)răspund unei nevoi resim ite în culturațromânească în general i în cea juridică înșspecial încă din a doua jumătate a veacului alXIX-lea, odată cu desăvâr irea reformelorșinstitu ional-legislative aferente perioadeiț1859-1866 i stabilirea bazelor dreptului românșmodern. Într-adevăr, ideea a fost întrezărită princhiar actul-ini iator fondator al Societă iiț țLiterare (Academia Română de mai târziu), înreferatul prezentat de C. A. Rosetti, ministrulinstruc iunii i cultelor, la 31 martie/12 aprilieț ș1866 în acest sens, men ionându-se, printrețîmprejurările care reclamau imperios cultivarealimbii române prin elaborarea „glosariului”propriu, i „introducerea în limbă a nenumăra iș țtermeni de jurispruden ă cu noile institu ii iț ț șlegi”, ceea ce sugera direct necesitateaconstruirii vocabularului juridic românesc ișîncredin area acestei misiuni forului academicțsuprem al tiin ei i culturii na ionale. De-aș ț ș țlungul timpului, ea a primit unele răspunsuripar iale, sectoriale, dar fără a se constitui într-unțansamblu unic, s-au ini iat proiecte generoase,țrămase din păcate în această fază, a teptând,șastfel, momentul istoric de fa ă, cel al rena teriiț șnoului drept românesc, europenizat i integratșmondializării. Un asemenea nou început arenevoie i de un arsenal conceptual i ideatic peș șmăsură, de o cunoa tere i în elegere din parteaș ș țtuturor, sens în care rolul major revine uneilucrări enciclopedice.

Înscriindu-se în tradi ia enciclopedicățuniversală i na ională, EJR î i propune să ofereș ț șo viziune generală, panoramică asupra dreptuluiromânesc, în conexiune cu dreptul Uniunii3 Textul redat, în cele ce urmează, a fost pus la dispozi ia țparticipan ilor la acest eveniment tiin ific de către autor. ț ș ț

Europene (UE) i dreptul interna ional, subș țsemnul unită ii sale în diversitate, să surprindăți să exprime multiplele fa ete ale tiin eiș ț ș ț

juridice, în interdisciplinaritatea lor, printr-oreunire ordonată a conceptelor i no iunilorș țdefinitorii, pe cât posibil a ansambluluicuno tin elor juridice contemporane.ș ț

De ce o enciclopedie-dic ionar?ț Deopotrivă,în tradi ia clasică ra ionalistă a lui d’Alambert iț ț șDiderot i în spiritul timpuluiș„cititorului-grăbit”, al calculatorului, dar care sevrea în cât mai multe i mai bine informat, s-așoptat pentru formula enciclopedie-dic ionarțgeneral alfabetic, dar cu corective evidente.Este vorba, mai întâi, de acoperirea unui câmpcât mai larg de teme i cu o tratare pe cât posibilșdincolo de nivelul mediu, mergând până lalimita specializării, încercând astfel impunereaunui standard ideatic ridicat. Specialistul va găsitermenii i explica iile absolut necesare ini ieriiș ț țîntr-o problemă dată, iar novicele suficienteelemente pentru o cultură juridică aferentăsocietă ii post-moderne.ț

Lucrarea propune astfel o viziune integratăasupra con inutului termenilor i no iunilorț ș țprezentate în sensul că, din punct de vedereconceptual, elementele de drept na ional,țunional-european i interna ional suntș țcomplementare, semnifica iile lor sețîntrepătrund, spre a se ob ine un rezultat nou,țireductibil la primele, cu diferite fa ete i cuț șvalen e superioare.ț

În altă ordine de idei, orice dic ionar este oțculegere de unită i semnificative ale limbiiț(cuvinte, termeni, elemente…) expuse într-oordine convenită, care oferă defini ii, informa iiț ț.a.; în cazul de fa ă este un limbaj deș ț

specialitate, cel al unei discipline – dreptul –, iarsensul conferit acestor termeni este cel tehnic,specific, apar inând câmpului semantic alțarealului juridic. Din păcate, multă vreme, subpovara altor urgen e considerate mai importante,țproblema vocabularului juridic a fost la noiignorată, în condi iile împrumuturilor masive,țîndeosebi franceze, în constituirea dreptuluipozitiv modern, procedându-se în acela i fel iș șîn privin a terminologiei de specialitate. Dupățrea ezarea sa anevoioasă, inclusiv prinș


unificarea i uniformizareașconceptual-terminologică impuse de actul MariiUniri din 1918, a urmat „ ocul anilor ‘50”, alșdeceniilor de impunere a unui „nou tip de stat ișdrept”, pentru a asista în ultimii 25 de ani la oamplă i decisivă deschidere spre culturașjuridică occidentală. Într-un anumit fel, dar încircumstan e cu totul diferite, receptareațdreptului UE, a conceptelor i terminologieișspecifice, în special a celor proveni i din zonațde common law, generează o situa ie în carețvocabularul juridic românesc cunoa teșimportante influen e, iar EJR este chemată să lețreflecte în mod corespunzător.

Enciclopedia-dic ionarț privilegiază no iunileț„obiectele abstracte ale cunoa terii”, cuprindeșconcepte fundamentale, definitorii pentru dreptca întreg i pentru ramurile sale componente,șoferă principiile i regulile generale, care seșexprimă variat i concret la nivelul dreptuluișpozitiv.

Nu lipsesc nici adagiile, formulate în latină,limba savantă a dreptului utilizată timp desecole; desigur, în lucrare se întâlnesc câtevazeci, considerate drept cele mai reprezentative ișmai des întâlnite, departe de ambi iațunui Black’s Law Dictionary care cuprinde numai pu in de… 2000 de asemenea elemente!ț

Dimensiunile articolelor sunt variate, după opondere în raport cu importan a i frecven aț ș țtermenilor la care se referă, iar caracterulenciclopedic a presupus regruparea, pe câtposibil, a unei problematici unitare i evitareașfragmentării care defavorizează în elegereațexactă i completă a semnifica iilor definitorii.ș ț

Dic ionarul prezintă materia în ordinea ceațmai clasică, uzitată, respectiv cea alfabetică.Atunci când este vorba de o sintagmă, aceastaapare cel mai adesea la locul pe care l-ar ocupano iunea la care se referă.ț

În fine, ca orice dic ionar enciclopedic, i celț șde fa ă încearcă să cuprindă cât mai mul i i maiț ț șdiver i termeni, pornind de la cei esen iali iș ț șpână la elementele aflate în curs de cristalizare.

Enciclopedia Juridică Română se dore te așîndeplini, în acela i timp, i func iaș ș țde vocabular juridic, în eles ca ansamblulțtermenilor limbii române care primesc în dreptunul sau mai multe sensuri. Din aceastăperspectivă, el nu se limitează la cuvintele deapartenen ă juridică exclusivă, ci se extindețasupra tuturor termenilor cărora dreptul le

conferă o accep ie care îi este proprie. Elțînglobează toate cuvintele care, având cel pu ințun sens în mod obi nuit i cel pu in unul diferitș ș țdin punct de vedere juridic, sunt marca i dețpolisemie. Suma tuturor acestor elementeconstituie un subansamblu al lexicului generalal limbii române, o entitate distinctăcaracterizată i particularizată în cadrulșansamblului prin juridicitatea sensului entită ilorțcare îl compun.

A adar, vocabularul juridic român grupeazăștoate unită ile lexicale ale limbii române care auțcel pu in un sens juridic.ț

Dacă speciali tii au apreciat că subansamblulșjuridic al limbii franceze cuprinde peste 10. 000de cuvinte i lexicul nostru juridic este tributarșcovâr itor celui francez, faptul că EJRșînsumează peste 9000 de termeni o transformăcu adevărat i în primul vocabular juridicșromânesc.

Dincolo de aspectele de ordin tehnic i cașvector de misiune, prima Enciclopedie JuridicăRomână î i propune a fi, înainte de toate, unșinstrument de cercetare i informare, o lucrareștemeinică i esen ială, care să pună bazele i săș ț șstabilească liniile generale ale cunoa terii nouluișdrept românesc i de afirmare a culturii juridiceșromâne post-moderne, europene ișmondializate.

Enciclopedia Juridică Română va fi unadeopotrivă universală i na ională, abstractă iș ț școncretă, oferind o radiografie a fenomenuluijuridic i a formelor sale de manifestare într-oșviziune integratoare, din perspectivăromânească, unional-europeană i interna ionalăș ț(globală).

Enciclopedia Juridică Română este mareadatorie împlinită a genera iei actuale de juri ti, aț școmunită ii oamenilor de drept, mai con tientăț șca niciodată de propria-i for ă intelectuală iț șmisiune socială încredin ată într-o Românie ațstatului de drept i care împărtă e te din plinș ș șvalorile occidentale.

Ea este o operă colectivă, a reprezentan ilorțtuturor straturilor lumii juri tilor – cercetătoriștiin ifici, cadre didactice universitare,ș ț

practicieni – din Bucure ti i din ară, ai tuturorș ș țdisciplinelor juridice.

Ca o enciclopedie a dreptului timpului său,EJR surprinde prin modul de conceperegenerală a sa i prin con inutul articolelorș țcomponente, noua perspectivă de dispunere iș


func ionare a ordinii juridice i modelulț ștrans-sistemic, al viitorului, de învă are ațdreptului.

Enciclopedia Juridică Română se înscrieperspectivei unei „Enciclopedii române”, degenul celei evocate în cadrul AcademieiRomâne în anul 1941, una care să reprezinte„dovada maturită ii noastre culturale i unț șargument hotărâtor asupra locului ce trebuie săni-l fixăm în evolu ia culturală universală. ”ț

Nu în ultimul rând, astfel se desăvâr e te oș șaspira ie a genera iilor de juri ti din epocaț ț șmodernă care, începând cu acel Vocabulariu dejurispruden ăț al lui I. M. Codrescu din 1865 ișpână acum, au aspirat i sperat să vadă întocmităși publicată o enciclopedie juridică na ională.ș ț

Proiectul EJR face parte intrinsecă dinprocesul istoric al enciclopediei române ti.ș

Proiectul marii Enciclopedii a României,gândit începând din 1920 de D. Gusti, V. Pârvani N. Iorga, acordaș Dreptului i juri tilor un locș ș

proeminent. Mai întâi, în formula de „Dic ionarțsocial, economic i politic al României”șpreconizată în 1929 de Institutul SocialRomân, Dreptului îi erau consacrate nu maipu in de 9 capitole din cele 23 în total,țrespectiv: Enciclopedia juridică, Dreptconstitu ional, Drept administrativ, Drept publicținterna ional, Istoria dreptului român, Legisla iaț țindustrială, Legisla ia colară, Legisla iaț ș țbisericească, Legisla ia militară. Apoi, în formațrealizată de Enciclopedia României (1938),volumul I Statul era consacrat în mare parteunor probleme de cultură juridică i drept iș șelaborat preponderent de juri ti.ș

Este de domeniul eviden ei că lucrarea nuțsurvine „pe un loc gol”, ci, dimpotrivă,continuă, valorifică i împline te eforturiș șîndelungate, lucrări de gen pe domenii variate;tot a a, ea nu rămâne indiferentă, ci, dimpotrivă,șa avut în vedere experien e asemănătoare dințalte culturi, precum Vocabulaire juridique (G.Cornu) ori Black’s Law Dictionary.

Totodată, ea este concepută i se vrea a fi oșrealizare de referin ă, durabilă i, prin aceea, cuț șcaracter deschis, în permanentă mi care, a adar,ș ș

„vie”, precum dreptul, obiectul său, i via aș țsocietă ii căreia îi dă expresie juridică, ceea cețpresupune gândirea i aplicarea unui mecanismșde actualizare i completare permanentă, peșcalea suplimentelor periodice.

În orice caz, EJR rămâne vârful unei evolu iițde 150 de ani i un punct de plecare pentrușviitorul culturii juridice române ti; îndeplinireașunei obliga ii istorice i rena terea îndatoririiț ș șpentru genera iile viitoare de juri ti de a urma iț ș școntinua demersul nostru, al celor de azi.

În urma reformelor din ultimii 25 de ani,marcate de adoptarea i intrarea în vigoare așConstitu iei din 8 decembrie 1991, a noilorțcoduri legislative (civil i de procedură civilă,șpenal i de procedură penală), a numeroase alteșacte normative reprezentative, aderareaRomâniei la Uniunea Europeană iștranspunerea dreptului unional-european, încondi iile mondializării s-a cristalizat iț șmanifestat noul drept românesc, de esen ățeuropeană i occidentală. Afirmarea virtu ilorș țsale presupune i elaborarea sistemuluișconceptual corespunzător, a termenilor aferen i,țdiseminarea acestora i în elegereaș țadevăratelor lor semnifica ii. Iar o lucrarețenciclopedică joacă un rol major în acest sens,pentru crearea noii culturi juridice române ti înșgeneral. Făcând acest arc peste timp i o atareșnecesară conexiune cu „Enciclopedia noiiRomânii unite”, proiectul EnciclopedieiJuridice Române se dore te i se dovede te a fiș ș șun act de omagiu adus de juri tii ării la 100 deș țani de la Marea Unire (1918-2018)”.

La realizarea acestei lucări de mari propor iițalături de ini iatori, Institutul de CercetărițJuridice i Universitatea „Titu Maiorescu”, aușfost invita i să participe reputa i speciali ti dinț ț șdomeniul dreptului public i privat din întreagașară, reprezentan i ai mai multor universită i deț ț ț

stat i private din ară, ai Institutului Românș țpentru Drepturile Omului, partener ale ambelorinstitu ii ini iatoare i coordonatoare aleț ț șproiectului, ai unor institu ii guvernamentale etc.ț

Dr. Adrian Bulgaru

DREPTURILE PACIEN ILOR – ÎNTRE TEORIE I PRACTICĂȚ Ș

Cu ocazia Zilei Interna ionale a DrepturilorțPacien ilor i a Zilei Mondiale a Hemofiliei, peț ș

21 aprilie, Comisia pentru drepturile omului,culte i minorită i i Comisia pentru sănătateș ț ș


publică a Senatului României în parteneriat cuFunda ia World Vision România, MinisterulțSănătă ii, Casa Na ională de Asigurări deț țSănătate, Institutul Român pentru DrepturileOmului i Baxter au organizat conferin aș țna ională cu tema „Drepturile pacien ilor – întreț țteorie i practică”. Manifestarea a avut cașprincipal scop abordarea unor teme actualeprivind respectarea drepturilor pacien ilor înțRomânia i identificarea de solu ii i direc iiș ț ș țprioritare pentru îmbunătă irea accesăriițserviciilor medicale i respectării legisla ieiș țactuale na ionale i interna ionale privindț ș țdrepturile pacien ilor.ț

În deschiderea acestei reuniuni, pre edintașComisiei pentru drepturile omului, culte ișminorită i a Senatului României, Rozalia-IbolyațBiro, a subliniat că: ”Asigurarea accesului laservicii de sănătate este considerat în întreagalume un drept fundamental al individului ișconstituie o condi ie de bază pentruțîmbunătă irea sănătă ii popula iei întregi. Înț ț țRomania, drepturile pacien ilor, cuprinse înțdiferite legi, pot crea confuzii fiind interpretatede instan e în mod diferit i, tocmai din acestț șmotiv, nici jurispruden a în domeniu nu este unațunitară. Ar trebui să în elegem aceste drepturițnu ca drepturi ale pacientului împotrivamedicilor, dar ca fundament pentru succesulrela iei dintre medic i pacient, în beneficiulț șreciproc".

Printre temele supuse dezbaterilor amintimpromovarea drepturilor i obliga iilor pacien ilorș ț țîn accesarea serviciilor medicale garantate prinlege, dreptul la egalitate de ansă între pacien iiș țdin mediul urban i rural, îmbunătă irea cadruluiș țlegislativ privind accesarea serviciilor medicalede calitate preventive, curative i de reabilitareșpentru pacien ii din mediul rural.ț

Secretarul Comisiei pentru drepturile omului,culte i minorită i a Senatului, Nelu Tătaru, aș țprezentat initia iva legislativă în vedereațmodificării articolului 12 din Legea 46/ 2003,prin care se dore te ca pacientul să primeascăștoate informa iile necesare privind investiga ia,ț țdiagnosticul i tratamentul fără solicitareașacestui lucru. Necesitatea acestei ini iativețlegislative este determinată de practica neunitarăa institu iilor sanitare dar i de dreptulț șpacien ilor de a beneficia i de o altă opinieț șmedicală.

La eveniment au luat cuvântul dr. Vasile

Ciurchea, pre edintele CNAS; dr. Sorin Luca,șdirectorul Direc iei de asisten ă medicală aț țMinisterului Sănătă ii; prof. univ. dr. IrinațMoroianu Zlătescu, director IRDO; prof. dr.Daniel Coriu, Institutul Clinic Fundeni; SandraAlexiu, vicepre edintele SNMF; DanielașBuzducea, director executiv World Vision;Angela Mesaros, pre edintele FADR; NicolaeșOniga, pre edintele ANH, dr. Adrian Bulgaru,șef sector IRDO, lect. univ. dr. Marcela Monicaș

Stoica . a.șÎn cadrul evenimentului s-au discutat

disfunc ionalită ile privind respectarea înț țpractică a drepturilor pacien ilor i inegalită ileț ș țde ansă, dificultatea accesării serviciilorșmedicale pentru pacien ii din mediul rural. Înțacest cadru, Alexandru Vlad, elev la ColegiulNa ional Grigore Moisil din Urziceni, membruțîn Consiliul Consultativ al Copiilor WorldVision a prezentat principalele problemele cucare se confruntă copiii bolnavi din mediulrural: servicii medicale insuficiente, dar ișaccesul dificil la aceste servicii. DanielaBuzducea, director executiv World Vision asubliniat că: “România nu are mecanismeeficiente pentru a garanta dreptul copiilor laservicii medicale, în afară de responsabilitateaimplicită a părintelui. În mediul rural, accesuldificil la servicii de sănatate, calitatea maiscăzută a acestora i problemeleșsocio-economice cu care se confruntă familiilecele mai vulnerabile sunt surse de inechitatecare pun în pericol poten ialul de dezvoltare alțcopiilor. De aici i indicatorii de malnutri ie,ș țmortalitate i morbiditate dispropor ionat deș țmari în mediul rural, pentru care s-ar impuneinterven ii reparatorii urgente. ”ț

De asemenea, a fost abordată problematicahemofiliei, cu implica ii la nivel medical darțmai ales social. Profesorul doctor Daniel Coriu,eful clinicii de hematologie din Institutul Clinicș

Fundeni a precizat că la nivel na ional sunt pesteț2000 de pacien i i România se află pe ultimulț șloc în Europa, în ceea ce prive te tratamentulșhemofiliei. Acesta, a apreciat i faptul că seșimpune definirea clară a responsabilită ilor înțcadrul centrelor de management a hemofiliei,dar i implicarea medicilor de familie înștratamentul preventiv i monitorizarea copiilorșcu hemofilie. De asemenea, pentru asigurareaminimului de tratament conform recomandărilorinterna ionale se impune o reevaluare aț


bugetului alocat Programului Na ional dețHemofilie.

La eveniment au participat i reprezentan i aiș țParlamentului, ai unor institu ii guvernamentale,țai unor organiza ii neguvernamentale,țambasade, cadre universitare, cercetători, lideriai societă ilor profesionale i de pacien i,ț ș țreprezentan i ai firmelor farmaceutice, implicateț

în asisten a i protec ia drepturilor pacien ilor iț ș ț ț șreprezentan i mass-media.ț

Cu acest prilej a fost lansat un apel la ac iunețcomună pentru găsirea unor solu ii dețîmbunătă ire a accesului la serviciile medicale dețcalitate a persoanelor vulnerabile din mediul rural.

Carmen Năstase

ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂ II PRESEIȚ

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertă ii Presei,țInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România (ANUROM) cu concursulAsocia iei Clubul de la Cheia, Asocia iei pentruț țPromovarea Drepturilor Familiei – FamilyForum, Asocia ia Română pentru DrepturilețFemeii i Asocia ia Română pentru Apărareaș țDrepturilor Omului la Vârsta a Treia ișAsocia ia Clubul de la Cheia a organizat în ziuațde 5 mai 2015, o masă rotundă cu tema"Libertatea mass-media în România sprijinătransformarea societă ii", la care au participatțcercetători, exper i, cadre didactice universitare,țstuden i, membri ai unor organiza iiț țneguvernamentale cu preocupări în domeniu,etc.

A a cum este cunoscut, Ziua mondială așlibertă ii presei este marcată în fiecare an, la 3țmai. Această zi celebrează principiilefundamentale ale libertă ii presei i reprezintăț șun prilej pentru a evalua libertatea presei înîntreaga lume. Este o zi de reflec ie în rândulțprofesioni tilor mass-media cu privire lașproblemele libertă ii presei i a eticiiț șprofesionale.

Ziua mondială a libertă ii presei a fostțproclamată de către Adunarea Generală a ONUîn 1993, în urma unei recomandări adoptate încadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferin eițGenerale a UNESCO în 1991. ONU a declaratziua de 3 mai Ziua mondială a libertă ii preseițpentru a aduce în aten ia publică importan a iț ț șnecesitatea respectării libertă ii de exprimare,țconform articolului 19 din Declara ia Universalăța Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul lalibertatea exprimării opiniilor; acest dreptinclude libertatea de a avea opinii fără imixtiunedin afară, precum i libertatea de a căuta, de aș

primi i de a răspândi informa ii i idei prinș ț șorice mijloace i independent de frontierele deșstat. "

UNESCO a sărbătorit, în acest an, Ziuamondială a libertă ii presei prin organizarea uneițconferin ă la Riga în Letonia, care s-a desfă uratț șîn perioada 2-4 mai a. c. sub deviza „Lăsa ițjurnalismul să prospere!” i s-a concentrat peștrei teme: necesitatea unui jurnalism de calitate,respectarea egalită ii de gen i asigurareaț șsecurită ii în informa ia digitală. În această zi,ț țcetă enii sunt informa i asupra încălcărilorț țlibertă ii presei care au loc în întreaga lume, prințpublica ii cenzurate, amendate, suspendate iț șînchise, în timp ce jurnali tii, editorii iș șpublici ti sunt hăr ui i, ataca i, re inu i i chiarș ț ț ț ț ț șuci i. Sărbătorirea acestei zi este i un omagiuș șpentru ziari tii care i-au pierdut via a prinș ș țexercitarea profesiei lor.

În cadrul conferin ei de la Riga a avut loc iț șceremonia de decernare a Premiului mondialpentru libertatea presei al UNESCO „GuillermoCano” pentru anul 2015. Câ tigătorul esteșjurnalistul sirian i activistul pentru drepturileșomului, Mazen Darwish, în prezent, aflat înînchisoare. Premiul este o recunoa tere a munciișsale în Siria, timp de peste zece ani, perioadă încare a avut interdic ie de călătorie, a fost hăr ui,ț țsupus la deten ie i torturi repetate.ț șȊn România, Agen ia de Monitorizare aț

Presei (AMP), în colaborare cu Asocia ia pentruțProtejarea i Promovarea Libertă ii deș țExprimare (APPLE) i Centrul pentru JurnalismșIndependent (CJI) au ini iat sărbătorirea ZileițLibertă ii Presei în anul 2000.ț

În cadrul reuniunii, organizată de IRDO, afost eviden iat faptul că în întreaga lume,țmarcarea zilei de 3 mai contribuie la informareaopiniei publice în legătură cu violarea dreptului


la libertatea de expresie, precum i lașcomemorarea curajului i a profesionalismuluișjurnali tilor uci i, răni i i încarcera i, în timpulș ș ț ș țexercitării profesiei. Libertatea presei reprezintăo piatră de hotar a drepturilor fundamentale aleomului i o garan ie pentru alte drepturi. Eaș țîncurajează transparen a i buna guvernare iț ș șconsolidează statul de drept.

Gradul de libertate a presei în România acrescut, acesta situându-se pe locul 42 înclasamentul anual al libertă ii presei, între PapuațNoua Guinee i Nigerș .

În luările de cuvânt s-a subliniat că "presaromânească trece, la rândul său, printransformări dramatice, determinate deschimbări de genera ie i mentalită i, care auț ș țdus, uneori, la abdicări de la standardele decalitate ale profesiei".

Este recunoscut faptul că o presă liberă ișjurnali ti competen i sunt din ce în ce maiș țpu ini, a a cum reiese i din Raportul privindț ș șlibertatea presei publicat recent de FreedomHouse. Din păcate, mul i dintre beneficiari darți dintre cei care activează în acest domeniu niciș

nu realizează imensul rol pe care îl au însus inerea democra iei: practic, libertatea preseiț țe tot atât de importantă ca i independen aș țjusti iei.ț

Libertatea mass-mediei promite sătransforme societă ile prin o mai marețtransparen ă i responsabilitate i reprezintă unț ș șpilon pentru drepturile individuale, unfundament pentru societă i sănătoase i o for ăț ș țpentru transformare socială.

Olivia Florescu

EGALI, DAR DIFERI IȚ

Comisia pentru drepturile omului, culte ișminorită i a Senatului în colaborare cu InstitutulțRomân pentru Drepturile Omului au organizat,pentru prima dată în România, la PalatulParlamentului, mar i 6 mai 2015 o ț masă rotundăcu tema: “Egali, dar diferi i!” ț cu ocazia Zileina ionale a egalită ii de anse, pornind de laț ț șideea că potrivit Legii nr. 23/2015, ziua de 8 maia fost declarată Ziua na ională a egalită ii deț țanse între femei i bărba i.ș ș ț

În aceste condi ii, la ini iativa pre edinteiț ț șComisiei pentru drepturile omului, minorită i iț șculte din Senat, Rozalia Biro, pentru prima datăîn România s-au reunit, la aceea i masă, toateșorganiza iile de femei ale grupurilorțparlamentare, la nivel de conducere, alături dereprezentan ii administra iei preziden iale,ț ț țguvernului, societă ii civile, institu iilorț țna ionale pentru drepturile omului . a. cuț șscopul identificării solu iilor pentru unelețprobleme actuale i, mai ales, de a găsi varianteșde simplificare i îmbunătă ire a legisla iei înș ț țdomeniul egalită ii de anse.ț ș

Scopul acestei dezbateri a constat înabordarea unor teme actuale privind egalitateade anse în România dar i în context europeanș și identificarea unor solu ii i direc ii prioritareș ț ș ț

pentru îmbunătă irea asigurării egalită ii deț țanse în toate domeniile.ș

În cadrul dezbaterii, a fost prezentatăpropunerea legislativă pentru declararea zilei de8 martie Ziua femeii i 19 noiembrie ș Ziuabărba ilorț , precizându-se de către pre edintașComisiei "că la nivel interna ional sunt celebratețaceste două zile, considerăm că prin adoptareaunei asemenea ini iative în cadrul legislativțromânesc, s-ar reglementa, pe de o parte, unechilibru de gen iar pe de altă parte am promovai dreptul la egalitate de anse între femei iș ș ș

bărba i. "țTotodată, prin interven ia participan ilor, s-auț ț

formulat noi propuneri menite să asigureimplementarea actelor normative în vigoare,crearea mecanismelor unui control mai eficiental asigurării egalită ii de anse. A fost subliniatăț șnecesitatea consolidării dialoguluiinterinstitu ional dar i cu partenerii sociali,ț șorganiza iile neguvernamentale, tocmai pentru ațcoopera în vederea combaterii problemelorsesizate, cum ar fi, ie irea din situa ia de abuzș țpentru victimele violen ei domestice, pentruțvictimele traficului de persoane, etc.

La nivel global, atât parlamentele cât ișguvernele sunt formate, în majoritate, debărba i. Din totalul de 46. 300 de parlamentarițexisten i astăzi, la nivel mondial, 36. 874 suntțbărba i i 9. 426 femei, ceea ce înseamnă oț șmedie de 20,4% de reprezentare politică a


http://www.ziare.com/media/presa/libertatea-presei-in-romania-locul-42-intre-papua-noua-guinee-si-niger-1215797

http://www.ziare.com/media/presa/libertatea-presei-in-romania-locul-42-intre-papua-noua-guinee-si-niger-1215797

femeilor, la nivel global. În România, atât înSenat cât i în Camera Deputa ilor, pondereaș țfemeilor este sub 12%.

Un alt subiect de dezbatere l-a constituit faptulcă coala românească nu asigură o pregătireșsuficientă a absolven ilor – fete i băie i – pentruț ș țvia a privată, accentul punându-se mai mult pețlatura publică a vie ii personale. Astfel, copiii nuțde in abilită ile necesare unui parteneriat de genț țîn via a privată, de genul organizării activită iiț țcasnice/gospodăre ti (tipuri de activită i,ș țdiviziunea muncii). Astfel s-a constatatnecesitatea implicării tinerilor i a profesorilor înșac iuni de promovare i sus inere a egalită ii deț ș ț țgen i nediscriminării.ș

Concluzia unanimă a participan ilor a fost cățîn 2016 trebuie ca în Parlamentul României, înpolitica locală, primării sau consilii jude ene sățacceadă mai multe femei. Trebuie schimbatăviziunea privind rolul femeii în politică.

La eveniment au participat i au prezentatșrapoarte sau comunicări: Andrei Muraru,consilier preziden ial; Ioana Liliana Cazacu,țsecretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei,Protec iei Sociale i Persoanelor Vârstnice,ț șDepartamentul pentru egalitate de anse; prof.șuniv. dr. Irina Moroianu Zlătescu, director alInstitutului Român pentru Drepturile Omului,dr. Csaba Ferenc Asztalos, pre edinte alșConsiliului Na ional pentru CombatereațDiscriminării, Liliana Pagu, pre edinte alșAsocia iei Femeilor din România,țreprezentantul Avocatului Poporului . a.ș

Din partea organiza iilor de femei dințpartidele politice parlamentare au participat, curapoarte i comunicări, reprezentan i aiș țPartidului Na ional Liberal, Lucia Varga,țco-pre edinte, ai Partidului Conservator,șLuciana Bivolaru, pre edinte, ai PartiduluișSocial Democrat, Maria Lazăr, Simona BucuraOprescu, Gra iela Drăghici, vicepre edin i,ț ș țprecum i ai UDMR, Hegedus Csilla i Laczikoș șEniko vicepre edin i.ș ț

O contribu ie deosebită, privind analizareațproblemei promovării egalită ii de anse, auț șadus-o i deputat Ana Birchal, deputat CiofușTamara, senator Gabriela Cre u, senatorțCristiana Anghel i senator Nicolae Vlad Popa.ș

La această reuniune tiin ifică a fostș țprezentată legisla ia actuală din Româniațprivind egalitatea de anse comparativ cu ceașeuropeană, s-au discutat, de asemenea, ișdisfunc ionalită ile privind respectarea înț țpractică a drepturilor omului în general i alșprincipiului egalită ii de anse i s-auț ș șexemplificat inegalită i de anse i dificultateaț ș șaccesării serviciilor sociale pentru categoriiledefavorizate i vulnerabile.ș

Prin interven ia participan ilor, au fostț țformulate noi propuneri menite să asigureimplementarea actelor normative în vigoare,crearea mecanismelor unui control mai eficiental asigurării egalită ii de anse i totodată a fostț ș șsemnată o ini iativă legislativă în acest sens.ț

Olivia Florescu

ZIUA EUROPEI

În data de 8 mai a. c. , cu prilejul ZileiEuropei, Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu Catedra UNESCOpentru drepturile omului, democra ie, pace iț ștoleran ă i Asocia ia pentru Na iunile Unite dinț ș ț țRomânia i Asocia ia Clubul de la Cheia auș țorganizat o masă rotundă cu tema “Drepturileomului într-o Europă unită; noi perspective”, lacare au participat cercetători tiin ifici,ș țreprezentan i ai unor institu ii guvernamentale iț ț șneguvernamentale cu atribu ii în domeniu,țmagistra i, cadre universitare, exper i,ț țdoctoranzi i studen i.ș ț

În cadrul dezbaterilor a fost abordată evolu iaț

drepturilor omului în ara noastră, începând cuțanul de răscruce al cuceririi independen ei dețstat i până în prezent, când am devenitșeuropeni, precum i reglementărileșinterna ionale i na ionale care le guvernează.ț ș ț

Discu iile au fost structurate pe două direc iiț țprincipale: drepturile cetă eanului european iț șimplicit ale cetă eanului român, la educa ie iț ț șcultură, a a cum sunt ele reglementate înșsistemul ONU, în cadrul Consiliului Europei ișal Uniunii Europene (UE), dar i de cătreșConstitu ia României i dreptul cetă eanuluiț ș țeuropean i implicit al cetă eanului român la unș țmediu sănătos a a cum este prevăzut i protejatș ș


în reglementările Consiliului Europei; UniuniiEuropene i în legisla ia românească.ș ț

Ca stat membru al Uniunii, România este pedeplin ata ată valorilor europene, sus ine activș țaprofundarea procesului de integrare europeanăi unitatea proiectului european. De asemenea,ș

sunt promovate demersurile de consolidare aUniunii i de concretizare a obiectivelor aflateșpe agenda actuală a UE, cu beneficii concrete învia a de zi a tuturor cetă enilor. Este un proiectț țeuropean caracterizat de respectul deplin pentruprincipiile i valorile fundamentale prevăzute înșTratate.

Pe continentul european, Ziua Europei este osărbătoare anuală a păcii i unită ii în Europa.ș țSunt două date pentru sărbătorirea acestei zile: 5mai pentru Consiliul Europei i 9 mai pentrușUE. Pentru UE, această zi este cunoscută i cașZiua Schuman, comemorând declara ia istoricăța ministrului de externe francez, RobertSchuman. Prin această declara ie, RobertțSchuman a propus, ini ial, unirea produc iei deț țo el i cărbune a Fran ei i Germaniei, apoi i cuț ș ț ș șa altor state, ducând la crearea Comunită iițEuropene a Cărbunelui i O elului. Acestș țeveniment fiind considerat un momentfundamental în istoria Europei.

Ziua Europei este unul dintre simbolurileeuropene menite să promoveze unitatea în

rândul europenilor i este ziua în care, mai multșca oricând, trebuie să reflectăm asupraconceptului de unitate europeană, asupraapartenen ei la spa iul european de valori i aț ț șbeneficiilor pe care aceasta le aduce tuturorstatelor membre.

După ase decenii de la fondarea proiectuluișUniunii Europene, constatăm astăzi că principiile,valorile i viziunea de viitor promovate de părin iiș țfondatori î i păstrează relevan a pentru cetă eniiș ț țeuropeni i statele membre.ș

În ciuda unor factori care tind să reducă dincapitalul de încredere în acest proiect, el î ișmen ine astăzi atractivitatea nu numai înținteriorul Uniunii, dar i pentru statele dinșvecinătatea Uniunii, dornice să continue pecalea europeană. Într-un context global dominatde competi ie strategică, UE continuă, în modțindiscutabil, să fie un model de solidaritate, debunăstare i de ac iune comună. ș ț

Ziua UE nu înseamnă numai data de na tereșa proiectului european, ci i o zi de bucurie de așfi împreună, o zi a voin ei de solidaritate, o zi ațmarii comunită i din care fac parte to i cetă eniiț ț țUE. Poate fi definită, astfel, ca ziua cetă enilorțunei "Europe Unite", care s-a construit de-alungul deceniilor ca o unitate în diversitate.

Florin Tru căș

ZIUA INTERNA IONALĂ A FAMILIEIȚ

Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România (ANUROM), Asocia ia pentruțPromovarea Drepturilor Familiei – FamilyForum, Asocia ia Clubul de la Cheia „VictorțDan Zlătescu”, Liga Independentă Românăpentru Drepturile Copilului i Tânărului,șAsocia ia Română pentru Libertate Personală iț șDemnitate Umană i Asocia ia Română pentruș țDrepturile Femeii a organizat în ziua de 12 mai2015, o masă rotundă cu tema Familia i rolulșei în societate, cu scopul de a sensibiliza opiniapublică i de a sublinia importan a institu ieiș ț țfamiliei, promovării cuno tiin elor despreș țtendin ele socio-economice i demografice careț șafectează familia i stimulării răspunsurilor lașprovocările cu care se confruntă familiacontemporană.

Instituită în 1993, prin Rezolu ia nr.ț47/237/1993, de către Organiza ia Na iunilorț țUnite, Ziua Internatională a Familiei a intrat încalendarul sărbătorilor interna ionale în anulț1994 i este celebrată în fiecare an în data de 15șmai. În acela i timp, începând cu anul 1994 lașpropunerea Institutului Român pentru DrepturileOmului, propunere sus inută i de Patriarhiaț șRomână, ziua de 15 mai a fost consacrată prinHotărâre de Guvern ca Ziua Familiei Române.

Marcarea, atât pe plan interna ional cât iț șna ional a Zilei familiei, semnifică importan a iț ț șrespectul pe care comunitatea interna ională iț șob tea na ională îl acordă rolului pe care îl areș țfamilia pentru viitorul umanită ii, dar iț șpreocupările pentru apărarea i garantareașdrepturilor familiei, a perpetuării i întăririișrolului său, recunoscut i în Declara iaș ț


Universală a Drepturilor Omului.Obiectivul principal al acestei zile este de a

sublinia importan a familiilor în societate i aț șpromova valorile familiei – egalitatea, împăr ireațresponsabilită ilor casnice, dragostea, combatereațtuturor formelor de violen ă împotriva femeilor,țcopiilor, persoanelor bătrâne.

Tema propusă de ONU pentru Ziuainterna ională dedicată familiilor, în acest an,țeste: "Bărba i la putere? Egalitatea de gen iț șdrepturile copiilor în familiile de azi".

Deschizând lucrările reuniunii, prof. univ. dr.Irina Zlătescu, director al Institutului Românpentru Drepturile Omului, a subliniat rolulesen ial pe care l-a avut i îl are familia înț șsocietatea umană, fiind elementul de bază alsocietă ii, apărătorul valorilor umane, a culturiiți a continuită ii istorice a genera iilor, un factorș ț ț

de stabilitate i dezvoltare.șSărbătorirea acestei zile are o importan ăț

deosebită pentru comunitatea interna ională,țcare acordă sprijin în mod constant i contribuieșla îmbunătă irea cadrului legislativ i social înț șvederea cre terii rolului familiei în via a socială.ș țAu participat cu comunicări: prof. univ. dr.Maria Magdalena Jianu, dr. Rodica erbănescu,Șprof. univ. dr. Monalisa Magdo Belu, OliviaFlorescu, Anna Neagoe, Sonia Stoica, dr. AdrianBulgaru i Florin Tru că.ș ș

În lucrările prezentate s-a eviden iat rolulțfamiliei în societatea umană , în general i înșspecial în societatea românească, în cre terea iș ședucarea tinerelor genera ii, în coeziunea iț șsolidaritatea socială, necesitatea implicării maiactive a guvernan ilor în protec ia socială dar iț ț șlegală a familiei, referindu-se la principalelereglementări pe care noul Cod civil le-a adus înaceastă direc ie.ț

În cadrul dezbaterilor care au urmat, s-asubliniat că logoul pentru marcarea zileiinterna ionale a familiei din acest an este axat pețpromovarea egalită ii de gen i a drepturilorț școpiilor în cadrul familiei contemporane,precum i pe necesitatea prevenirii violen ei înș țfamilie prin intermediul legisla iei, prin ini iereaț ți implementarea de programe de interven ie înș ț

cazurile de abuz.Alegerea acestei teme, din acest an, a fost

impusă i de faptul că în multe ăriș țdiscriminarea femeilor i nerespectareașdrepturilor copiilor rămân încorporate în legilei politicile guvernamentale privind familia, iarș

normele sociale au tendin a predominantă de aț

scuza i justifica multe practici discriminatorii.șDiscriminarea i neglijarea conduc adesea lașviolen ă, amenin ând sănătatea femeilor i aț ț școpiilor. Violen a se perpetuează din genera ieț țîn genera ie, întrucât copii supu i violen ei înț ș țfamilie, atunci când devin adul i, cel maițprobabil recurg i ei la violen ă.ș ț

Dezvoltarea economică i socială se poateșrealiza corect numai dacă aceasta se bazează peun cadru juridic i standarde sociale echitabile,șcare sus in drepturile femeilor i ale copiilor. iț ș Șsecretarul general al ONU, Ban Ki-moon, înmesajul adresat cu acest prilej, sublinia că legilei practicile discriminatorii care nu recunoscș

drepturi egale pentru to i i care împiedicăț șexercitarea drepturilor femeilor i copiilor nu aușloc în familiile, comunită ile, societă ile iț ț șna iunile contemporane.ț

Făcând referire la ara noastră, violen a înț țfamilie este una dintre cele mai grave problemecu care se confruntă societatea contemporană.Astfel, la nivel na ional, pentru combatereațacestui fenomen s-a elaborat i aprobat prin HGș1156/2012 Strategia na ională pentru prevenireați combaterea fenomenului violen ei în familieș ț

pentru perioada 2013-2017 i Planul opera ionalș țpentru implementarea Strategiei na ionalețpentru prevenirea i combaterea fenomenuluișviolen ei în familie pentru aceea i perioadă.ț ș

Violen a pe motive de gen aduce, dețasemenea, o gravă atingere democra iei, pornindțde la premisa că femeile supuse violen elorțreprezintă o categorie ale cărei anse de așparticipa la via a socială i profesională suntț șsemnificativ reduse, pe măsură ce via a dețfamilie î i pierde func ia de a oferi membrilorș țacesteia securitatea de care au nevoie.

Participan ii la dezbateri-reprezentan i aiț țunor organisme guvernamentale ișneguvernamentale cu atribu ii i preocupări înț șdomeniul protec iei familiei i femeilor, aț școpiilor i tinerilor, cadre didactice universitare,șmagistra i, cercetători, exper i, doctoranzi iț ț șmasteranzi au relevat necesitatea asigurăriiaccesului la educa ie a membrilor familiei i auț șfăcut numeroase propuneri pentru dezvoltarea ișextinderea politicilor i serviciilor orientate spreșnevoile familiei care să înlesnească eforturileacesteia în a- i îndeplini menirea de creare,șcre tere i educare a genera iilor viitoare înș ș țspiritul valorilor umane.

Claudia Kosina


SESIUNEA NA IONALĂ DE COMUNICĂRI TIIN IFICEȚ Ș ȚA STUDEN ILOR I MASTERANZILORȚ Ș

Facultatea de Drept din Cluj-Napoca aUniversită ii Cre tine „Dimitrie Cantemir”, înț școlaborare cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, Asocia ia tiin ifică deț Ș țDreptul Proprietă ii Intelectuale, SocietateațAutorilor i Editorilor Români de Opereș

tiin ifice, PERGAM i Asocia ia Alumni DreptȘ ț ș țCantemir Cluj, a organizat în 15 mai 2015, osesiune na ională de comunicări tiin ifice aț ș țstuden ilor i masteranzilor ale cărei obiectiveț șau fost: promovarea cercetării tiin ifice înș țrândul tinerilor; dezvoltarea abilită ilor dețcomunicare, argumentare, analiză i sinteză,șactivitate creativă intelectuală i spiritul critic;șrealizarea unor articole de cercetare tiin ifică;ș țschimb de experien ă; publicarea articolelor dețcercetare în "Revista Juridică Studen ească";țdezvoltarea capacită ii de expunere a părerilor iț șideilor într-un cadru organizat; îmbunătățireacolaborării între institu iile preuniversitare iț șuniversitare.

În cadrul acestei sesiuni au prezentatcomunicări cercetători i colaboratori aișInstitutului Român pentru Drepturile Omului,membrii ai Institutului de Drept European(ELI), precum i doctoranzi, masteranzi aișFacultă ii de Drept de la Universitatea Cre tinăț ș”Dimitrie Cantemir” Cluj- Napoca,Universitatea Bucure ti, Universitatea ”BogdanșVodă” Cluj-Napoca, Universitatea ”PetruMaior” Târgu Mure , SNSPA Bucure ti,ș șUniversitatea Ecologică Bucure ti.ș

Participan ii la sesiunea de comunicări auț

prezentat subiecte de actualitate, precumInaplicabilitatea măsurii de siguran ă ațconfiscării extinse, Subiec ii infrac iunii deț țluare de mită, Aspecte relevante privindparadisurile fiscale sau Incriminarea ultrajuluiîn România de-a lungul timpului.

De la prima edi ie i până în prezent,ț șsesiunea na ională de comunicări tiin ifice, aț ș țîncurajat participarea cât mai numeroasă astuden ilor, masteranzilor i doctoranzilor.ț șRezultatele acestor cercetări sunt cuprinse înRevista juridică studen eascăț a Facultă ii dețDrept Cluj- Napoca a Universită ii Cre tineț ș”Dimitrie Cantemir”, cercetarea tiin ifică fiindș țun pas de pornire pentru orice tânăr care dore teșsă- i aprofundeze cuno tin ele într-un anumitș ș țdomeniu de studii. Prin astfel de conferin e, s-ațurmărit să se ofere posibilitatea studen ilor iț șmasteranzilor de a- i dezvolta ideile, de așdezbate probleme controversate i nu în ultimulșrând spiritul critic. Comunicările tiin ificeș țelaborate de cercetători tiin ifici ca: Mariusș țMocanu, Sonia-Andreea Stoica, Ioan Zonga,Gra ian Urecheatu-Burian, Vlad Oanea, Petruț țMarian Tudora cu, Adrian Bulgaru, Anna MariașNeagoe, Florin Tru că, Paula Ghi escu, Marianaș țDumitru etc. urmează sa fie publicate integral.În dezbaterile ce au urmat au fost subliniatepuncte de vedere relevante pentru comunitateatiin ifică din domeniul tiin elor juridice iș ț ș ț ș

politice asupra reglementărilor juridice carenecesită îmbunătă iri.ț

Gra ian Urecheatu-Burianț

DREPTUL LA BUNA GUVERNARE

În contextul aniversării a 25 ani de activitatea colii Na ionale de Studii Politice iȘ ț șAdministrative, a 70 ani de la crearea ONU iș60 de ani la primirea României în ONU în ziuade 19 mai 2015, a avut loc sesiunea decomunicări tiin ifice cu tema „Dreptul la bunaș ț

guvernare”. Această manifestare tiin ifică a fostș țorganizată de Centrul de Drept Public i tiin eș Ș țAdministrative SNSPA (CDPSA) în parteneriatcu Institutul Român pentru Drepturile Omului(IRDO), Societatea Academică de tiin eȘ țAdministrative (SASA), Institutul de Drept


Public i tiin e Administrative al Românieiș Ș ț(IDPSAR) i Asocia ia pentru Na iunile Uniteș ț țdin România. Alături de cadre didactice dinînvă ământul superior i cercetare tiin ifică auț ș ș țparticipat postoctoranzi i doctoranzi din cadrulș

colii doctorale „ tiin e Administrative”.Ș Ș țÎn deschidere au luat cuvântul conf. univ. dr.

Diana Camelia Iancu, decan al Facultă ii dețAdministra ie Publică, prof. univ. dr. IrinațMoroianu Zlătescu, directorul IRDO, prof. univ.dr. Raluca Be teliu, Universitatea „TitușMaiorescu” prof. univ. dr. Emil Bălan ișprorector al SNSPA, care au subliniatimportan a evenimentului.ț

Temele aduse în discu ie au vizat atâtțprotec ia i promovarea drepturilor omului cât iț ș șaspecte care in de administra ia publicăț țgenerală.

Au prezentat comunicări: dr. Catrinel Brumarcare s-a referit la mecanismul Dublin III ișprovocările acestuia pentru determinareastatului membru al Uniunii Europeneresponsabil cu examinarea unei cereri deprotec ie interna ională.ț ț

În continuare, cercet. t. ș Alexandra Ple eaș aanalizat politica fiscală a Uniunii Europene,pledând pentru introducerea unui nou concept,acela de indice al dezvoltării fiscale.

Comunicările referitoare la protec ia iț șpromovarea drepturilor omului au generatdezbateri intense. Astfel, comunicarea cercet. t.șAnna Maria Neagoe care a eviden iat măsurilețeficiente i adecvate ce trebuie întreprinseșpentru a promova, proteja i asigura exercitareașdeplină i în condi ii de egalitate a tuturorș țdrepturilor persoanelor cu dizabilită i.ț

Discu iile cu privire la tema ț Promovareadrepturilor omului prin învă ământul superior,țprezentată de cercet. t. ș Mariana Dumitru, au

urmărit armonizarea procedurilor derecunoa tere a actelor de studii în spa iulș țeuropean al învă ământului universitar.ț

Tema Modele de organizare a unită ilorțspitalice tiș , de cercet. t. ș Mircea Ciocan, aurmărit să prezinte o evolu ie a sistemului dețservicii medicale din România în ultimii 25 deani, din perspectiva eficien ei acestora.ț

În cercetarea privind Libertă ile religioaseț ,sus inută de cercet. t. ț ș Ana Maria Be teliu, s-așurmărit să se eviden ieze legătura dintre acesteați libertatea de exprimare.ș

De asemenea, au fost prezentate medierea,arbitrajul i ombudsmanul ca mijloace deșpromovare i protec ie a drepturilor omului înș țrela ia administra ie-cetă ean de către jud.ț ț țClaudia Elena Brânzan Ignat i asist. univ.șClaudiu Augustin Ignat

Administra ia generală, a fost un alt subiectțal dezbaterilor. Lectorul universitar GheorgheGu u în cercetarea saț pe care a prezentat-o aurmărit atât domeniul colectivită ilor locale câtți buna administrare ca drept în cadrulș

comunită ilor din care fac parte preponderentțpersoanele apar inând minorită ilor .ț ț

În tema privind Protec ia cetă enilorț țîmpotriva abuzurilor comise prin acteleadministrative, tratată de av. Marian Tudora cu,șacesta a eviden iat necesitatea armonizăriițlegisla iei astfel încât instrumentele ei sățpermită aprecierea legalită ii actuluițadministrativ într-un termen cât mai scurt.

Concluziile sesiunii se vor regăsi într-opublica ie care va cuprinde propunerile realizatețîn cadrul fiecărei lucrări prezentate, în vedereatransmiterii acestora institu iilor cu atribu ii înț țdomeniu, pentru îmbunătă irea activită ii lor.ț ț

Teodor Lorenț

ALIAN A CIVILIZA IILOR – O PUNTE ÎNTRE ORIENT I OCCIDENTȚ Ț ȘZIUA MONDIALĂ A DIVERSITĂ II CULTURALEȚ

Institutul Român pentru Drepturile Omului,promovează încă de la înfiin area sa, prin toatețactivită ile întreprinse, idealurile consacrate dețOrganiza ia Na iunilor Unite. Ini iativa „Alian aț ț ț țCiviliza iilor” a luat na tere sub egida ONU, laț ș14 iulie 2005, la propunerea guvernelor Spanieii Turciei, pentru îmbunătă irea în elegerii iș ț ț ș

cooperării între culturi i religii i contracarareaș șfor elor care alimentează polarizările iț șextremismul. Institutul Român pentru DrepturileOmului a sprijinit această ini iativă încă de lațînceput i este membru în Comitetul Director alșAlian ei Civiliza iilor.ț ț

Alian a civiliza iilor nu numai că analizeazăț ț


cauzele polarizării între societă i i culturi, darț șcaută să construiască i pun ile de legătură întreș țacestea, recomandând programe concrete deac iune.ț

Ini iativa „Alian a Civiliza iilor” esteț ț țsprijinită de o comunitate de peste 80 de state ișorganiza ii interna ionale i regionale,ț ț șconstituită sub numele de „Grupul de Prieteni”.Membrii acestui grup sunt situa i în pozi ii cheieț țpentru identificarea poten ialelor proiecte i aț șunor noi parteneri. Obiectivul principal alAlian ei este îmbunătă irea rela iilorț ț ținterculturale, crearea unor pun i între culturi iț șciviliza ii, mobilizarea de resurse, găzduireațunor evenimente de impact, diseminareainforma iilor, acordarea de asisten ă pentruț țpunerea în practică de proiecte i politicișdestinate îmbunătă irii rela iilor interculturale,ț țmobilizarea de resurse, precum i găzduirea deșevenimente regionale.

Alian a Civiliza iilor vine în sprijinulț țdiversită ii culturale activând pe bază dețparteneriate cu guvernele, cu grupuri alesocietă ii civile, cu funda ii i cu sectorul privat.ț ț șAlian a Civiliza iilor este un moderator întreț țcomunită i, culturi i lumi diferite, un catalizatorț și un facilitator al proiectelor destinate aprecieriiș

diversită ii culturale.țPrincipalele obiective ale organiza iei sunt:țDezvoltarea unei re ele de parteneriate întreț

state, organiza ii interna ionale, grupuri aleț țsocietă ii civile i entită i ale sectorului privatț ș țcare împărtă esc scopurile Alian ei Civiliza iilor,ș ț țîmbunătă irea interac iunii i coordonării acestoraț ț șcu sistemul Na iunilor Unite;ț

Sus inerea i încurajarea proiectelor careț șpromovează în elegerea i reconcilierea întreț șculturi la nivel global i, în particular, întreșorient i occident. Aceste proiecte trebuie să fieșrela ionate cu cele patru domenii de ac iune aleț țAlian ei Civiliza iilor: tineret, educa ie, media iț ț ț șmigra ie;ț

Stabilirea rela iilor i facilitarea dialoguluiț șîntre grupurile care pot ac iona ca for e deț țmoderare i de în elegere în timpul tensiunilorș țaccentuate dintre culturi.

Prin urmărirea acestor obiective, Alian ațCiviliza iilor î i propune să sus ină dintr-oț ș țperspectivă globală rela iile dintre societă ileț țorientului i cele occidentale în condi iileș țpolarizării culturale transfrontaliere i a friciișmutuale, fenomene acute prezente în i întreș

aceste comunită i, care reprezintă o amenin areț țpentru stabilitatea i securitatea interna ională.ș ț

Ziua Mondială a Diversită ii Culturale. 60 dețani de la aderarea României la ONU. Ziua de 21mai a fost proclamată Ziua Mondială aDiversită ii Culturale de către AdunareațGenerală a ONU în 2002. Cu un an înainte,UNESCO adoptase Declara ia Universalățprivind Diversitatea Culturală al cărui Articol 1stipulează: „Ca sursă de schimburi, inova ie iț șcreativitate, diversitatea culturală este necesarăumanită ii a a cum biodiversitatea este pentruț șnatură. În acest sens, patrimoniul comun alumanită ii trebuie să fie recunoscut i afirmatț șpentru genera iile prezente i viitoareț ș . ”

În seria de manifestări consacrate celei de-a60-a aniversări a aderării României la ONU,Ministerul Afacerilor Externe i Alian aș țCiviliza iilor au inaugurat o expozi ie de artă cuț țocazia Zilei Mondiale a Diversită ii Culturale înțziua de 21 mai 2015. Evenimentul a fost realizatîn parteneriat cu Biblioteca Na ională, i cuț șparticiparea Departamentului pentru Rela iițInteretnice al Guvernului.

În spa iile expozi ionale Euphoria iț ț șSymposium, de la parterul Bibliotecii Na ionale,țsub patronajul Alian ei Civiliza iilor, s-aț țdecernat într-un cadru festiv diploma de merit„Dimitrie Cantemir” pentru ini iativa ONUțintitulată „Alian a Civiliza iilor”, unorț țpersonalită i care s-au remarcat în cadrulțAlian ei i care i-au dedicat activitatea inclusivț ș șînfiin ării i func ionării acesteia. Diplomaț ș ț„Dimitrie Cantemir” îi consacră pe cei căror le-afost decernată, drept adevăra i campioni aițAlian ei Civiliza iilor.ț ț

Cu această ocazie, secretarul de stat pentruafaceri strategice Daniel Ioni ă a subliniat faptulțcă, pe lângă pilonii principali ai activită iițOrganiza iei Na iunilor Unite – pace iț ț șsecuritate, dezvoltare, democra ie i drepturileț șomului – o temă importantă de pe agendaorganiza iei interna ionale o reprezintăț țdiversitatea culturală. Astfel, în cadrulsistemului onusian, România a sus inut constantțdiversitatea culturală ca instrument eficient ișuniversal de promovare a păcii i în elegeriiș țîntre state.

Au fost vernisate trei expozi ii de artă –țSculptură în bronz de Alex Ivanov, picturăsuprarealistă de Mihai Criste i fotografieșartistică de Maria Dobrescu. S-a marcat astfel


nu numai interferen a dintre civiliza ii, ci i ceaț ț șdintre arte. A luat cuvântul în deschidere,cunoscutul critic de artă Corneliu Ostahie, carea prezentat pe scurt crea iile celor trei arti ti iț ș ș

tematica fiecăreia dintre cele trei componenteale expozi iei.ț

Daniela Albu

PROBLEME JURIDICE DE ACTUALITATEÎN DOMENIUL FINANCIAR BANCAR

Asocia ia Consilierilor Juridici din SistemulțFinanciar Bancar (ACJSFB) i Asocia iaș țEuropeană pentru Drept Bancar i Financiar –șRomânia (AEDBF), împreună cu UniversitateaCre tină "Dimitrie Cantemir i Editura Woltersș șKluwer România a organizat la Bucure ti, înșperioada 27-30 mai 2015, a XI-a Conferin ăținterna ională de drept bancar, cu temaț"Probleme juridice de actualitate în domeniulfinanciar-bancar".

Conferin a interna ională de drept bancar iț ț șfinanciar este o manifestare cu tradi ie înțRomânia reunind an de an, importantepersonalită i din domeniu bancar. În acest cadruțde înalt nivel tiin ific, cu participareaș țspeciali tilor de vârf din organiza iile careș ținfluen ează pie ele financiare i bancareț ț șeuropene i interna ionale, s-au discutat cele maiș țnoi tendin e ale dreptului bancar i problemeleț șde actualitate ale acestui domeniu. Manifestareatiin ifică a reunit reprezentan i ai celor maiș ț ț

importante organiza ii interna ionale dinț țdomeniul bancar, juri ti ai băncilor na ionale,ș țjuri ti ai marilor bănci comerciale iș șpersonalită i academice de prestigiu. Conferin aț ța avut drept scop aprofundarea cuno tin elor înș țdomeniu bancar, schimburi de opinii cupersonalită i care influen ează pie eleț ț țfinanciar-bancare i aflarea ultimelor tendin eș țdin dreptul financiar i bancar.ș

Printre participan i se numără reprezentan i aiț țFondului Monetar Interna ional, Banca CentralățEuropeană, Federal Reserve Bank of New York,Federal Reserve Bank of South Africa, Bancad'Italia, Banca Na ională a Bulgariei, BancațSpaniei, Banca Na ională a Austriei, BancațMarocului, Autoritatea de Supraveghere Financiarădin Austria, Piraeus Bank, Bulgaria, etc.

În cele 7 sesiuni tiin ifice desfă urate peș ț șparcursul acestei reuniuni s-au remarcat lucrăride o înaltă inută tiin ifică care au abordat temeț ș ț

precum importan a riscurilor cibernetice înțsectorul financiar, ultimele dezvoltări înprevenirea spălării banilor i combatereașfinan ării terorismului, noul cadru european dețsolu ionare a băncilor aflate în dificultate,țarmonizarea secretului bancar cu principiultransparen ei, jurnalismul financiar.ț

De asemenea, în comunicările tiin ificeș țprezentate, au fost abordate i noile reglementărișale Uniunii Europene referitoare la Directiva nr.2013/11/UE a Parlamentului European privindmijloacele alternative de solu ionare înțdomeniul financiar bancar, Reglementarea UEpropusă cu privire la tranzac iile cu titlu dețvalori, transpunerea într-un proiect de lege aDirectivei nr. 2014/17/UE privind contractele decredit, principiile UE pentru investi iițresponsabile, mediul social i guvernan aș țcorporatistă, implementarea Directivei nr.11/2013 privind solu ionarea alternativă ațlitigiilor, proiectul de modificare al Legii nr.31/1990 în domeniu, etc.

Lucrările conferin ei interna ionale de dreptț țbancar i financiar, la care o contribu ieș țdeosebită i-au adus prof. univ. dr. IanfredșSilberstein, membru în Consiliul General alIRDO; prof. univ. dr. Corina Dumitrescu, prof.univ. dr. Emilian M. Dobrescu, prof. univ. dr.Brându a tefănescu s-au adresat speciali tilorș Ș șîn drept bancar care doresc să fie corectinforma i i pregăti i pentru a face fa ăț ș ț țprovocărilor acestui domeniu, speciali tilor înșdrept european i în drepturile omului, precumși tuturor celor interesa i în cunoa terea noilorș ț ș

tendin e ale dreptului bancar i reglementărileț șale UE în domeniu. Printre cei prezen i s-auțaflat i Paula Ghi escu, Florin Tru că, Annaș ț șMaria Neagoe, Tudor Grigora , Ignat Claudiu,șMarian Tudora cu.ș

Olivia Florescu


EFICIEN A NORMELOR JURIDICE,ȚPERSPECTIVE PRIVIND INTERPRETAREA I APLICAREA LEGIIȘ

Conferin a interna ională cu tema ”Eficien aț ț țnormelor juridice- Interpretarea i aplicareașlegii”, aflată la cea de-a IV-a edi ie s-ațdesfă urat în perioada 4-6 iunie 2015 lașCluj-Napoca i a fost organizată de Facultateașde Drept a Universită ii "Dimitrie Cantemir" dințCluj Napoca în colaborare cu AcademiaRomână –Filiala Cluj a Institutului de Istorie"George Bari iu", Institutul Român pentruțDrepturile Omului, Institutul de tiin eȘ țAdministrative al Republicii Moldova, Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, Asocia iaț țRomână de tiin e Penale, Asocia ia tiin ificăȘ ț ț Ș țasupra drepturilor de proprietate intelectuală,Autoritatea na ională de supraveghere pentruțprocesarea datelor personale, SocietateaRomână a autorilor i publici tilor de lucrăriș știin ifice PERGAM- Bucure ti i Funda ia Ecoș ț ș ș ț

România XXI.Cooperarea Facultă ii de Drept dinț

Cluj-Napoca cu Institutul Român pentruDrepturile Omului i Asocia ia pentru Na iunileș ț țUnite din România a contribuit la organizarea,în aceea i perioadă, a unei sesiuni specialeșconsacrată inaugurării la Cluj a Anului ONUpentru aniversarea a 70 de ani de la creareaONU i 60 de când România este membră așONU. Cu acest prilej a fost lansată cartea"Human Rights – a dynamic and evolvingprocees" i a fost organizată o expozi ie de carteș țcu lucrările editate de IRDO i ANUROM careșilustrează activitatea ONU în domeniuldrepturilor omului.

În cadrul celei de-a patra edi ii a Conferin eiț țInterna ionale cu tema ”Eficienț ța normelorjuridice- Interpretarea i aplicarea legii”,șdedicată provocărilor actualului deceniu au fostaduse în aten ie participan ilor probleme deț țmare actualitate privind interpretarea ișaplicarea legii.

S-a eviden iat faptul că dezvoltareațfenomenelor i activită ilor sociale face necesarăș țîn întreaga lume existen a unor norme legale.țAstfel, aspecte legate de protec ia datelor,țcomer ul interna ional, probleme legate deț țmediu i conflictele militare interna ionaleș țprecum i rela iile familiale, proprietatea sauș țdrepturile fundamentale ale omului suntreglementate pe diferite niveluri.

S-a eviden iat obliga ia statelor de a elabora oț țlegisla ie care să fie în concordan ă cuț țconven iile interna ionale i reglementărileț ț șConsiliului Europei i ale Uniunii Europene. S-așsubliniat rolul instan elor interna ionale cumț țsunt Curtea Europeană a Drepturilor Omului ișCurtea de Justi ie Europeană care contribuie laținterpretarea lor.

Însă efortul de interpretare i aplicare așnormelor legale nu se limitează doar lainstan ele interna ionale sau na ionale;ț ț țadministra ie publică i organiza iileț ș țneguvernamentale, precum i reprezentan iiș țlumii tiin ifice, cercetătorii i profesioni tii dinș ț ș șdomeniul dreptului î i aduc i ei contribu ia înș ș țvederea atingerii aceluia i scop.ș

Lucrările s-au desfă urat în plen i peș șsec iuni. În cadrul sesiunii de deschidere auțprezentat rapoarte: conf. univ. dr. Elena MihaelaFodor, prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu,prof. univ. dr. Ludo Veny, prof. univ. dr. MirceaCriste, prof. univ. dr. Maria Orlov, conf. univ. dr.Emilia Gogu i conf. univ. dr. Corina Buzdugan.ș

De un interes aparte s-au bucurat lucrările dincele 2 ateliere referitoare la Strategii prezentepentru combaterea crimei organizatetradi ionale; Cooperare interna ională în cazurileț țpenale, coordonată de prof. Ioana Vasiu i prof.șSorina Siserman i Aspecte actuale aleșlegisla iei fiscale abordate dintr-un punct dețvedere practic, coordonată de prof. AncaGeorceanu i judecător Liviu Ungur.ș

În cadrul lucrărilor, pe sec iuni, s-au remarcatțcontribu iile avute de cercetătorii tiin ifici: dr.ț ș țAdrian Bulgaru, Marius Mocanu,Sonia-Andreea Stoica, Ioan Zonga, Gra ianțUrecheatu-Burian, Vlad Dan Onea, PetruțMarian Tudora cu, Adrian Bulgaru, Anna MariașNeagoe, Florin Tru că, Mariana Dumitru . a.ș ș

Remarcăm, de asemenea, contribu ia adusă lațreu ita acestei sesiuni a Comitetului tiin ific iș Ș ț șde organizare ai căror copre edin i au fost prof.ș țuniv. dr. Irina Moroianu Zlătescu, prof.Georgeta Ilie i prof. Emilia Gogu i din care auș șfăcut parte: prof. Elena Mihaela Fodor, prof.Mircea Criste, prof. Corina Buzdugan, prof.Lucian Chiriac, prof. Ioana Vasiu . a.ș

Gra ian Urecheatu-Burianț


ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Română pentruș țdrepturile omului la un mediu sănătos aorganizat în ziua de 5 iunie 2015 o masă rotundăconsacrată Zilei Mondiale a Mediului cu tema"Planeta ta are nevoie de tine", unde au fostdezbătute probleme legate de con tientizareașpopula iei privind necesitatea protejăriițmediului pentru genera iile viitoare, dar iț șgestionarea responsabilă a resurselor naturaleale planetei.

Logoul, ales de ONU, pentru ac iunilețorganizate în acest pentru celebrarea Zileimediului este " apte miliarde de vise. O singurăȘplanetă. Consumă cu grijă", temă ce atrageaten ia asupra problemelor grave generate dețconsumul nesustenabil de materii prime ișproduse finite.

Datele existente la nivel mondial arătă că,până în anul 2050, în cazul în care consumul ișproduc ia de bunuri rămân la nivelul actual, cu oțpopula ie ce ar putea cre te la 9,6 miliarde deț șoameni, vor fi necesare trei planete pentru asus ine modul nostru de via ă i de consum.ț ț ș

Obiectivul principal, propus de ONU pentruziua mondială a mediului din acest an este acelade a concentra eforturile asupra modului în carebunăstarea umanită ii, mediului i a economiilorț șdepinde în ultimă instan ă de gestionareațresponsabilă a resurselor naturale ale planetei.Dovada este că oamenii consumă mult mai multdecât ceea ce resursele naturale ale planeteipoate oferi în mod durabil.

Atât în comunicările prezentate, cât i înșcadrul dezbaterilor care au urmat, s-a eviden iatțnecesitatea de a analiza efectele negative pe carele au ac iunile noastre asupra mediului, dar iț șmăsurile pe care trebuie să le întreprindem peviitor pentru a reface ce s-a distrus. Un stil devia ă în limitele planetei noastre reprezintățstrategia cea mai importantă pentru a asigura un

viitor sănătos. Un stil de via ă durabil presupunețsă con tientizăm că dezvoltarea economică nușeste în mod necesar înso ită de cre tereaț șritmului de utilizare a resurselor naturale i deșimpact asupra mediului.

Este nevoie de efortul conjugat al organelorcentrale, prin impunerea unor măsuri normativei administrative mult mai drastice, alș

comunită ilor locale, al întreprinderilor dar i alț șorganiza iilor neguvernamentale i a locuitorilorț șacestora pentru o planificare i o administrareșeficientă a mediului.

Participan ii la reuniune cercetători,țreprezentan i ai unor institu ii guvernamenta eț ț și neguvernamentale cu preocupări în domeniu,ș

cadre didactice din Universitatea Bucure ti,școala Na ională de Studii Politice iȘ ț ș

Administrative, Universitatea „NicolaeTitulescu”, Universitatea Cre tină „DimitrieșCantemir”, Universitatea Ecologică Bucure ti,șUniversitatea „Titu Maiorescu” au eviden iatțnecesitatea unor măsuri mult mai drasticepentru stoparea acestor tendin e de degradare ațmediului. S-au remarcat contribu iile aduse lațrealizarea manifestării tiin ifice de prof. univ.ș țdr. Gheorghe Iancu, prof. univ. dr. Mircea Ni ă,țFlorin Saghi, prof. univ. dr. Monalisa MagdoBelu, Rodica erbănescu, Emil Marinache,Șprof. univ. dr. Dumitra Popescu, prof. univ. dr.Raluca Be teliu, prof. univ. dr. Elena MihaelașFodor, dr. Adrian Bulgaru, Marius Mocanu,Olivia Florescu, Daniela Albu, Sonia Stoica,Paula Ghi escu, Mariana Dumitru, MirceațCiocan, Vlad Oanea, Florin Tru că i Marianș șTudora cu.ș

Scopul reuniunii a fost de a stimula i sprijinișelaborarea unor reforme i strategii viitoareșviabile pentru un mediu mai sănătos i mai sigurșprin în elegerea i aplicarea conceptului deț șeconomie verde.

Mariana Dumitru


OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ PENTRUPARLAMENTELE DIN EUROPA CENTRALĂ I DE ESTȘ

În perioada 15-16 iunie a. c. , s-a desfă urat,șpentru al doilea an consecutiv, la PalatulParlamentului seminarul regional cu tema„Obiectivele de dezvoltare durabilă pentruparlamentele din Europa Centrală i de Est”,șorganizat de Camera Deputa ilor împreună cuțUniunea Interparlamentară.

În deschiderea lucrărilor au luat cuvântuldomnul deputat László Borbély, pre edinteleșComisiei pentru politică externă a CamereiDeputa ilor i domnul Robert del Picchia,ț șvicepre edinte al Uniunii Interparlementare,șcare au apreciat rolul parlamentelor na ionale iț șimportan a acestora în implementareațobiectivelor de dezvoltare durabilă. Deasemenea, participan ilor le-au fost transmisețmesaje din partea Pre edintelui României,șPre edintele Camerei Deputa ilor i alș ț șPrimului-Ministru al României.

Pe parcursul celor două zile au fost analizatei dezbătute în cadrul celor ase sesiuniș ș

organizate în cadrul seminarului teme precum:obiectivele de dezvoltare ale mileniului ișimportan a acestora în regiune; rolulțparlamentelor în implementarea obiectivelor dedezvoltare ale mileniului: adaptarea acestorapentru atingerea obiectivelor; implicareaparlamentelor împreună cu societatea civilă învederea însu irii la nivel na ional a obiectivelorș țde dezvoltare ale mileniului i sprijinul acordatșmonitorizării progreselor înregistrate; echitateade gen ca factor determinat pentru dezvoltareadurabilă i reducerea riscului determinat deșdezastre naturale i de schimbările climatice prinșimplementarea obiectivelor de dezvoltare alemileniului prin prezentarea unui studiu de caz.

Pe parcursul lucrărilor, vorbitorii s-au referitla eforturile comunită ii interna ionale înț țdomeniul dezvoltării pentru îndeplinireaobiectivelor prevăzute în Declara ia Mileniuluițcare î i va înceta valabilitatea în acest an, urmândșa fi aprobat un nou cadru privind dezvoltarea,intitulat Agenda de dezvoltare post-2015, care săpermită îndeplinirea celor 17 obiective dedezvoltare durabilă, con inute de noul program,țla nivel global în următorii 15 ani.

Totodată, în cadrul reuniunii a fost prezentat

proiectul viitoarei Agende de dezvoltare cuobiectivele i intele de dezvoltare dar iș ț șmijloacele de implementare, parteneriatul globalpentru dezvoltare i mecanismul deșmonitorizare i examinare a aplicării Agendei.șPe parcursul interven iilor, s-a eviden iat iț ț școntribu ia adusă de România, în calitatea sa dețmembră a Grupului de lucru al AdunăriiGenerale a Organiza iei Na iunilor Unite pentruț țdefinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă,în procesul de stabilire a Obiectivelor deDezvoltare Durabilă. Au fost analizate ișoportunită ile de integrare a obiectivelor dețdezvoltare în politicile i strategiile na ionale iș ț șîn activitatea parlamentară. În cadrul Grupuluide lucru paralel, condus de dl. deputat LászlóBorbély, reprezentan ii Institutului Românțpentru Drepturile Omului au subliniat rolulcentral pe care îl au drepturile omului înrealizarea obiectivelor i importan a institu iilorș ț țna ionale pentru drepturile omului în aplicareațlor. Obiectivul 16 fiind unul dintre cele maiimportante obiective care se referă direct la rolulpe care îl au aceste institu ii na ionale înț țpromovarea unei societă i pa nice i inclusive,ț ș șîn promovarea accesului la informa ie i înț șpromovarea ideii de institu ii responsabile iț șinclusive.

De asemenea, au fost prezenta i factorii iț șprincipalele provocări globale care pot limitasau îngreuna îndeplinirea obiectivelor dedezvoltare durabilă, amintind: criza financiară ișeconomică, efectul schimbărilor climatice,existen a zonelor de instabilitate i conflict darț și lipsa de drepturi, anse egale i educa ie.ș ș ș ț

La această reuniune au participatparlamentari din Bosnia-Her egovina, Cehia,țCroa ia, Bulgaria, Georgia, Pakistan, Serbia iț șUngaria. De asemenea, pe lângă reprezentan i aițparlamentelor din Europa Centrală i de Est iș șdin Asia Centrală, la seminar au participat ișexper i interna ionali, mini tri i ambasadori aiț ț ș șărilor invitate acredita i la Bucure ti, precum iț ț ș ș

reprezentan i ai unor institu ii guvernamentale iț ț șai unor organiza ii neguvernamentale.ț

Mihaela Scarlat


NOTE, CRONICI, RECENZII

SAMUEL MOYN, POT CONTRIBUI DREPTURILE OMULUI LAADÂNCIREA INEGALITĂ II?Ț , THE CHRONICLE REVIEW, 2015

Profesorul Samuel Moyn de la Harvard1

porne te această analiză inedită de la ipoteza cășun om ar stăpâni totul, precum Cresus din Romaantică, despre care Herodot spunea că esteîntr-atât de bogat încât se credea cel mai fericitdintre muritori. Dar un Cresus modern,incredibil de bogat trebuie să fie extrem demărinimos. El nu dore te ca oamenii să sufereșde foame i asta nu doar din cauză că are nevoieșde ei pentru a- i între ine domeniile. Acestș țCresus insistă să existe un prag de protec ie,țastfel încât to i cei care trăiesc în umbrațmărinimiei lui să se poată bucura de hrană, apă,sănătate i chiar de vacan e plătite. Cresus leș țfinan ează pe toate.ț

Comparativ cu lumea în care trăim astăziacest Cresus oferă un fel de utopie – este utopiaprevăzută de Declara ia Universală a DrepturilorțOmului (1948), o utopie care de i era pu inș țcunoscută la acea vreme, a devenit utopiaomului contemporan, mai cu seamă odată cuapari ia mi cării interna ionale a drepturilorț ș țomului, în ultima jumătate a secolului trecut ișîn special acum când această mi care a începutșcam cu întârziere să acorde aten ie drepturilorțeconomice i sociale promise în Declara ie.ș ț

Cert este că trăim din ce în ce mai mult într-olume a lui Cresus. Orice regim cât de câtluminat respectă libertă ile civile fundamentale,țcu toate că lupta de a le asigura este fără desfâr it. Cresus ură te represiunea. El nu arș șrecurge niciodată la un stat poli ienesc, fiindcățprive te cu groază atrocită ile războiului i seș ț șoripilează când aude cuvântul „tortură”. Chiardacă el este singurul om de la vârful societă ii,țnu i-ar place ca la baza acesteia să existe oamenireprima i i asupri i. Generozitatea sa este la felț ș țde fără precedent ca i bogă ia pe care oș țstăpâne te. Cum ar putea cineva să desconsidereșceea ce are de oferit Cresus?

Profesorul Moyn încearcă să facă totu i acestșlucru. El afirmă că în ceea ce prive te egalitateaș

1 A se vedea Samuel Moyn, Do human rightsincrease inequality?, The Chronicle Review,http://chronicle.com/article/Do-Human-Rights-Increase/230297/.

socio-economică nu există în Declara iațDrepturilor Omului un plafon cu privire ladiferen a dintre boga i i săraci, cum nu existăț ț șnici în regimurile juridice sau în mi cările careșconsideră Declara ia o adevărată stea polarățdupă care î i ghidează ac iunile. Tot a a, acestș ț șplafon nu există nici în mintea lui Cresus.

Într-adevăr, documentul fondator aldrepturilor omului proclamă egalitatea. Potrivitprimului articol, toate fiin ele umane se nascțlibere i egale în demnitate i drepturi. Într-oș șlume devastată de racilele rasismului ișgenocidului, însă i afirma ia în sine era un actș țrevolu ionar. Dar lucrurile s-au oprit aici pentruțcă nimic din marele plan al drepturilor omuluinu elimină lumea lui Cresus i a stăpânirii saleșcare rămâne absolută, atâta timp cât stabile teșun prag de protec ie. De fapt acest prag pare a fițprofund eronat – ba chiar imoral - dacă coincidecu cea mai mare inegalitate care a existatvreodată. Acesta este subiectul prezentuluiexperiment. Drepturile omului, chiar i cele peșdeplin realizate, sunt compatibile cuinegalitatea, ba chiar cu inegalitatea radicală.Întrebarea este dacă ar trebui să continuăm săidealizăm lumea lui Cresus, pe măsură ce neconstruim pe zi ce trece, propria noastră lumetot după acest model.

Dacă scriem istoria drepturilor omuluiraportată la economia politică, există două marifaze. Prima fiind epoca eroică a statelorprospere de după cel de Al Doilea RăzboiMondial. La acea vreme, drepturile omuluireprezentau o mică parte dintr-un mare consenscare unea du manii angrena i în războiul rece.ș țNa iunile capitaliste au aderat cu entuziasm lațconceptul bunăstării sociale – teoriawelfarismului din cauza experien ei Marii Crize,țdar i a amenin ării comunismului care insistaș țasupra instaurării unui plafon absolut privindinegalitatea. Idealurile welfarism-ului nu ausus inut niciodată aplicarea protec iei socialeț țdoar pentru cei slabi. Welfarismul a condamnatliberalismul secolului al XIX-lea care promovainterven ia unui stat pentru binele comun. Înțprezent filozofii folosesc termenul de


„welfarism” când se referă la modalită ile prințcare putem realiza bunăstarea, dar dinperspectivă istorică putem defini welfarismul cafiind un proiect de reinventare a no iunilor deținterdependen ă socială sub auspiciile unui nouțtip de stat activist, fie el capitalist ,sau comunist,cre tin sau laic.ș

Afirmarea drepturilor omului în 1940 era defapt numai un prim pas în acest domeniu iștrebuie în eleasă în contextul crizei economiceți al războiului. Franklin Roosevelt a propusș

proiectul unei noi Carte a drepturilor omului(cea de a doua), care includea i protec iaș țeconomico-socială, dar speciali tii au omis treișdintre cele mai importante aspecte ale acesteipropuneri. Primul este faptul că a marcatintrarea târzie i prudentă a Americii în pactulșNord Atlantic, stabilit dinainte, deoarecepoliticienii care sprijineau conceptulwelfarismului sosiseră din Europa înainte derăzboi i au continuat să sosească i dupăș șîncheierea acestuia. Cel de al doilea aspect estecă prin proclamarea libertă ii i imaginându- iț ș șexisten a ei pretutindeni în lume, Roosveltțîn elegea de fapt aspira iile egalitaristeț țproclamate sub toate formele de welfarism, carenu a luat în considerare un prag al sărăcieipentru a se putea garanta egalitatea societă iițmai bine decât înainte. Cea mai marepromisiune a lui Roosevelt nu a fost un prag deprotec ie socială pentru mase, ci în realitate unțprivilegiu special pentru cei pu ini, cu altețcuvinte un plafon al inegalită ii. i în cele dinț Șurmă, cel de al treilea aspect, este că de ișRoosevelt a sperat cu siguran ă că acestețidealuri vor cuprinde tot globul, conceptul dewelfarism rămânea mai degrabă unul na ionalțdecât interna ional în ciuda prezum iilorț țeconomiei politice i a drepturilor omului, careșprevalează la ora actuală în lumeacontemporană.

Peste tot în lume, i nu numai în America luișRoosevelt, welfarsimul s-a proclamat i realizatșnumai pe baze na ionale. Cu mica excep ie aț țînfiin ării Organiza iei Interna ionale a Munciiț ț ț(după Primul Război Mondial – în scopul de astandardiza la nivel interna ional protec ia laț țlocul de muncă), nici drepturilesocio-economice, nici un conceptul unuiwelfarsim mai ambi ios pe scară largă, nu auțfost incluse în vreun proiect interna ional. Nu arțtrebui să ne surprindă acest lucru pentru că

welfarismul a fost un concept cu caracterna ional încă de la apari ia sa în timpul crizeiț țdintre cele două războaie. Au existat speran elețglobalizării conceptului pornindu-se de la statelecare au reu it pe plan intern să realizeze o bazășde protec ie i un plafon al inegalită ii. Darț ș țaceste aspira ii au rămas acum doar o amintirețîndepărtată. ările în curs de dezvoltare auȚpropus o Nouă Ordine EconomicăInterna ională, care î i propunea echitateț șglobală, iar propunerile făcute au cunoscut unmoment de faimă, în 1973 când ac iunile iț șpre ul petrolului au trezit temerea că na iunileț țdezvoltate s-ar putea confrunta cu pre uri dețextrac ie pentru toate mărfurile. Astfel că ațtriumfat adevărata nouă ordine economicăinterna ională a fundamentalismului de pia ă.ț ț

De ce, când i cum a triumfat neoliberalismulșeste încă o problemă de dezbatere aprinsă. După1970, lumea lui Cresus a început să devină dince în ce mai mult o realitate, iar visurile lui audevenit ale noastre până într-acolo încât asupravie uit o utopie a justi iei, la nivel globalț țdar minimalist, permi ând unele abuzuri gravețdin partea statelor, în timp ce domeniulsocio-economic, descria un nivel de protec iețfără un plafon al inegalită ii.ț

Tot ceea ce este probabil în teorie, mi careașdrepturilor omului a adaptat în practică. Ideeadrepturilor omului a urmat transformareaeconomiei politice. Activi tii au început sășacorde prioritate cu precădere drepturilorindividuale, fără a mai acorda aten ie lansării iț șgestionării condi iilor bunăstării, potrivitțconceptului welfarismului. În regatuleconomiei, egalitatea socială era urmărită caideal. În schimbul caracterului cosmopolitdobândit, mi carea drepturilor omului așabandonat egalitarismul de după război atât înteorie cât i în practică.ș

Să luăm spre exemplu paralelele dintrefundamentalismul de pia ă i mi careaț ș șinterna ională a drepturilor omului. Amândouățse rela ionează la un liberalism timpuriu pe carețl-au revitalizat la nivel interna ional înțconfruntarea cu noile amenin ări ale secoluluițXX, fie ele totalitariste sau social democrate.Ambele au contemplat posibilitatea unuiremediu individualist i globalizant lașwelfarismul na ionalist pe care îl considerauțprea devotat valorilor colectivită ii iț șsuzeranită ii. Ambele au fost ignorate în 1940 –ț


când refugia ii apărători ai liberalismuluițeconomic căutau azil prin Elve ia. Apoi au trăitțexperien a schimbării norocului pe la mijloculțanilor 1970, când Fiedman a primit PremiulNobel pentru economie (1976), iar organiza iațpentru drepturile omului Amnesty Internationala ob inut Premiul Nobel, în 1977. Ambele auțdefinit acea perioadă – fundamentalismul depia ă în domeniul economic, iar mi careaț șdrepturilor omului în cel al eticii.

Este oare posibil ca drepturile omului să nuaibă vreo legătură cu înflorireafundamentalismului de pia ă, sau cel pu in cuț țdeclinul welfarismului na ional?ț

Răspunsul oferit de profesorul Samuel Moynde la Harvard se situează pe o linie de mijloc,între cei care sus in că mi carea drepturilorț șomului a â ă fundamentalismul de pia ă iț ț ț șmarxi tii, care sunt de părere că drepturileșomului nu sunt decât o scuză pentrufundamentalismul de pia ă.ț

Timpul a demonstrat că nu există o corela iețviabilă între politica neoliberală i violen aș țautoritaristă. Situa iile de inegalitate au explodatțatât în capitalism cât i în comunism, atât înșregimurile autoritare cât i în cele democratice.șContează mai pu in faptul că mi cările pentruț șdrepturile omului au e uat în a oferi o mai bunășteorie economică i mai mult e ecul acestorș șmi cări care nu au reu it să identifice i nici săș ș șconfrunte manifestarea inegalită ii. ProfesorulțMoyn subliniază e ecurile drepturilor omului înșdomeniul socio-economic. Există o diferen ățenormă între fundamentalismul de pia ă iț șdrepturile omului – primul a transformat lumeaîn timp ce mi cările pentru drepturile omului aușfost condamnate la statutul de simpluobservator. Tragedia drepturilor omului este căele au suscitat imagina ia la nivel global, dar ațreu it să facă prea pu in în confruntarea cuș țgigantul neoliberalismului.

Unul dintre principalele motive pentru caredrepturile omului a acompaniat fără prea multăputere fundamentalismul de pia ă este faptul cățele vorbesc prea pu in de inegalitate.țCapitalismul global este sursa principală aabuzurilor statelor. Sigur că nu se poate nega cădupă 1970, mai ales datorită economiei chinezede pia ă, mai multă lume a scăpat de sărăcie,țplasându-se astfel deasupra unui prag de bază alprotec iei socio-economice. Drepturile omuluițau ajuns să înso ească fundamentalismul deț

pia ă datorită nivelului scăzut al ambi iilor dar iț ț șe ecului avut în înfăptuirea acestora.ș

Din cauză că revolu ia drepturilor omului s-ațaxat pe abuzurile statului i în cel mai fericit cazșs-a angajat în stabilirea unui prag de protec iețsocio-economică, ea a e uat în identificarea iș șreac ia la distrugerea plafonului inegalită ii deț țcătre neoliberalism.

Ar fi posibil ca o mi care diferită așdrepturilor omului să îndrepte gre eala?șProfesorul Moyn se îndoie te de acest fapt cuștoate că nu î i propune să contrazicășsemnifica ia morală sau succesul istoric alțdrepturilor omului în combaterea represiuniipolitice sau în restric ionarea violen ei excesive.ț ț

Numai că ameliorarea dezastrelor războiului,sau criticarea represiunii unor state nu suntfolositoare în domeniul socio-economic. Astamai ales pentru că drepturile omului nureprezintă o amenin are serioasă la adresațfundamentalismului de pia ă. Adevărul este cățdreptatea socio-economică globală i localășnecesită o redistribuire de la boga i la săraci,țceea ce nu se va putea realiza doar prin atacurii arătatul vinova ilor cu degetul, în ciudaș ț

apari iei oricăror noi forme legale de activism.țDacă privim lucrurile din perspectivă

istorică, nu este chiar un accident că epocaegalită ii relative de la mijlocul secolului XX ațfost deopotrivă i una a totalitarismului i aș șrăzboiului rece. La apogeul welfarismuluina ionalist, pragul de protec ie socială eraț ținevitabil legat de plafonul inegalită ii, i eleț șerau construite împreună numai sub amenin ărițputernice din partea politicilor interne ișexterne. Astfel au luat na tere o mi care aș șmuncii i o amenin are comunistă. Ca răspuns laș țaceste pericole a sosit schimbarea mul umită ațceea ce istoricul francez Pierre Rosanvallonnumea „reformismul determinat de frică”. Aînceput oprimarea clasei muncitoare i s-așrăspuns cu violen ă du manilor interni iț ș șexterni.

De i mi carea drepturilor omului aș șstigmatizat astfel de represiuni i violen e, ea nuș ța oferit niciodată un înlocuitor func ional pentruțsentimentul de frică care a condus atât laprotec ie cât i la redistribu ie, pentru cei răma iț ș ț șîn via ă după ororile secolului XX. Dacățbunăstarea globală, va fi vreodată coborâtă învia a reală de pe piedestalul idealuluițwelfarismului, unde se află exilată în momentul


de fa ă, ea va trebui să nu fie doar un program,țci o adevărată mi care. Dar nu va arăta deloc cașmi carea drepturilor omului a a cum oș șcunoa tem acum i care a devenit tot maiș ș

eminentă pe măsură ce lumea noastră începe pezi ce trece să semene cu cea a lui Cresus.

Daniela Albu

GHEORGHE BOBO (COORDONATOR),Ș CORINA BUZDUGAN,ANCA MIHAELA GEOROCEANU, ELENA MIHAELA FODOR (EDITORI),

EFICIEN A NORMELOR DE DREPT, UNIVERSUL JURIDIC, BUCURE TIȚ Ș ,2015.

Volumul este coordonat de regretatulprofesor univ. dr. Gheorghe Bobo , membrușfondator al Facultă ii de Drept Cluj-Napoca dințcadrul Universită ii Cre tine „Dimitrieț șCantemir”, primul decan al acesteia. Editoriicăr ii sunt: conf. univ. dr. Corina Buzdugan,țconf. univ. dr. Mihaela Elena Fodor i lectorșuniv. dr. Anca Mihaela Georoceanu.

A a cum se arată în introducerea căr ii,ș țaceasta este o culegere de studii care reprezintărezultatul unei îndelungi cercetări tiin ifice aș țconf. univ. dr. Corina Buzdugan, conf. univ. dr.Mihaela Elena Fodor i lector univ. dr. AncașMihaela Georoceanu, lect. univ. dr. TudorOniga, lector univ. dr. Horea Cri an, asist. univ.șdr Vladimir Mătu an i conf. univ. dr. Sorinaș șSiserman realizată din ini iativa i subț șconducerea prof. univ. dr. Gheorghe Bobo ,șpersonalitate marcantă a dreptului românesc,format la prestigioasa coală a dreptului publicșclujean, reputat specialist în domeniul teorieigenerale a statului i dreptului.ș

Primul studiu din volum se intitulează „De laeconomie la politică, stat i drept”. Autorul,șprof. univ. dr. Gheorghe Bobo , sus ine, ca deș țaltfel i în lucrările sale anterioare i laș șconferin ele interna ionale la care a participat căț ț„statul ca organiza ie politică include i dreptulț șca instrument de conducere statală a vie iițsociale. La rândul său dreptul este o latură aactivită ii de stat. Validitatea dreptului constățtocmai în faptul că exprimă voin a statului cațreprezentant suprem i organizator al vie ii înș țcomun a întregului popor, a întregii na iuni”. Înțcontinuare, el sus ine că „trebuin ele oamenilorț țduc la necesitatea unor activită i economice”, căț„ele sunt transpuse apoi în plan politic, înactivitatea partidelor politice care, la rândul lor,î i creează institu iile politice care să le traducăș ț

în fapt: statul i dreptul”. Profesorulșeviden iază importan a calită ii „personaluluiț ț țuman care lucrează în cadrul institu iilor,țtemeinica lui pregătire profesională, spiritulcivic i nu în ultimul rând con tiin a morală,ș ș țrespectul nesilit de care el să se bucure dinpartea cetă enilor. Toate acestea, a a cumț șpreciza autorul în toate lucrările sale „se potob ine numai prin îmbunătă irea educa ieiț ț țprin respectarea valorilor care trebuie să steala baza unei societă i pretinse a fi civilizate,țvalori cum sunt: respectul fa ă de lege, fa ăț țde cetă ean, fa ă de veniturile realizate prinț țmuncă cinstită”. El atrăgea aten ia că „toatețacestea presupun o perioadă îndelungată detimp, răbdare din partea educatorilor,receptivitate din partea celor educa i,țfolosirea mass-media în scopuri educative, ișnu pentru promovarea fără discernământ atraiului fără muncă, a luxului, a u urin ei cuș țcare sunt tratate probleme vitale pentrusocietate cum sunt: munca, educa ia, familiaț.a. ”ș

În volumul pe care îl prezentăm se regăsesci alte studii de o reală valoare tiin ificăș ș ț

elaborate de cadre didactice ale Facultă ii dețDrept Cluj-Napoca din cadrul Universită iițCre tine „Dimitrie Cantemir”.ș

Remarcăm, astfel, studiul „Structura normeijuridice” (Mihaela Elena Fodor). Autoareadefine te norma ca fiind „o regulă destinată așordona interac iunea indivizilor în societate iț șarată că „norma juridică se eviden iază dintrețnormele sociale prin obligativitatea sa, impusăcu ajutorul for ei coercitive a statului. Apoi,țaceasta analizează pe larg structura normeijuridice i se ocupă în final de formarea normeișjuridice în procesele de creare i aplicare așdreptului.


Un studiu interesant este i cel consacratșcorelării normei juridice cu alte norme sociale(Corina Buzdugan). Ne-au re inut aten ia, deț țasemenea, studiul referitor la excesul de normejuridice cu caracter legislativ (Tudor Oniga),studiile privind „Interpretarea normelor de dreptfiscal. Necesitatea reglementării unor principiide drept fiscal în vederea eficientizării normelorde drept. Securitatea juridică” (Anca MihaelaGeoroceanu); „Eficien a normelor juridice înț

dreptul interna ional privat” (Horea Cri an);ț ș„Aplicarea Conven iei privind drepturile iț șlibertă ile fundamentale ale omului raportat lațnormele juridice din dreptul penal intern”(Vladimir Mătu an) precum i studiulș ș„Contribu ia practicii judecătore ti laț șinterpretarea i aplicarea normelor juridice”ș(Sorina Siserman).

Petru Emanuel Zlătescu

MARILENA ULIESCU, AURELIAN GHEORGHE, TIBERIU‚ ICLEAȚ ,TESTE-GRILĂ PENTRU VERIFICAREA CUNO TIN ELOR. DREPTȘ Ț

CIVIL, EDITURA UNIVERSUL JURIDIC, BUCURE TIȘ , 2015.

Ajunsă la a treia edi ie, revăzută i adăugată,ț șlucrarea pe care o prezentăm, elaborată de prof.univ. dr. Marilena Uliescu, conf. univ. dr.Aurelian Gheorghe i asist. univ. dr. Tiberiuș

iclea porne te, a a cum arată însă i autorii deȚ ș ș șla ideea că „atât cunoa terea cât i aprofundareaș șdreptului civil, ramură fundamentală a dreptului,poate fi însu ită i verificată i prin teste-grilă,ș ș șcare permit un control al însu irii logice așrezolvărilor. Acest fapt îngăduie o mai bunăpercep ie a mecanismelor juridice propriițtemelor principale, cum sunt actul juridic,prescrip ia, bunurile, dreptul de proprietate iț ș

celelalte drepturi reale, contractele, răspundereacivilă, succesiunile”.

Se regăsesc în lucrare întrebări i răspunsurișlegate de cele mai frecvente probleme aledreptului civil. Ne referim atât la materia actuluicivil i a precrip iei extinctive, dar i laș ț șdrepturile reale, teoria generală a obliga iilor,țcontracte speciale, cât i la succesiuni.ș

Lucrarea este deosebit de utilă pentrustuden i i masteranzi care se confruntă cuț șmateria din lucrarea prezentată.

Mihaela Scarlat

BULETIN DE INFORMARE LEGISLATIVĂNR. 2/ 2015

Semnalăm apari ia a numărului 2/2015 ațBuletinului de informare legislativă alConsiliului Legislativ. Din colegiul tiin ific alș țpublica iei fac parte: Drago Iliescu,ț șpre edintele Consiliului Legislativ, SorinșPopescu, Nicolae Turcu, Benonica Vasilescu,pre edin i de sec ie, Cristian Kevorchian, efș ț ț șdepartament i Cezar Manda consilier.ș

De remarcat din cuprinsul acestui număr albuletinului studiile: Dinamica juridică areformei administra iei publice din Româniaț(Eduard Călinoiu), Considera ii privindțînlăturarea efectelor nulită ii actului juridicțprin validarea contractului, în luminaprevederilor noului Cod civil (Liviu Vâtcă) iș

Noile Coduri în jurispruden a Cur iiț țConstitu ionale. Decizii de admitere (III)ț(Izabela Nina Navro chi).ț

În capitolul personalită i ale ConsiliuluițLegislativ de-a lungul timpului este prezentatAnibal Teodorescu: fondatorul dreptuluiadministrativ modern în România (SorinPopescu i Tudor Prelipceanu).ș

La rubrica Noi Apari ii Editorialeț men ionămțlucrările: Dialogul judecătorilor constitu ionaliț ,autor Tudorel Toader, Marieta Safta, HumanRights – a dynamic and evolving process , autorIrina Moroianu Zlătescu, Diploma ia UniuniițEuropene ( i regulile acesteia),ș autor Ion M.Anghel, Grigore Sila i, Adrian Dumitruș


Crăciunescu i ș Conflictul dintre palate –raporturile de putere dintre Parlament, Guverni Pre edinte în România postcomunistăș ș , autor

Bogdan Dima, a cărui prezentare a fost realizată

de consilierii: Madeleine Plo tinariu, IngridșIspas i respectiv dr. Cătălin Ciora.ș

Carmen Năstase

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂREVISTA "EXPERT ELECTORAL" NR. 2(10) 2015

Semnalăm apari ia nr. 2 (10) 2015 al revisteițtrimestriale "Expert electoral", revistă de studii,analize i cercetări electorale publicată deșAutoritatea Electorală Permanentă (AEP). Dinconsiliul tiin ific al publica iei fac parte alăturiș ț țde Ana Maria Pătru, pre edinta AEP, Dan Vlaicuși Constantin-Florin Mitule u-Buică,ș ț

vicepre edin i ai AEP i dr. Csaba Tiberiuș ț șKovacs, secretar general AEP, prof. univ. dr.Rafael Lopez-Pintor de la UniversitateaAutonomă din Madrid, Paul DeGregorio,consilier interna ional la Autoritatea Mondială ațOrganismelor Electorale, dr. Pierre Garrone,eful diviziei de alegeri i referendumuri alș ș

Secretariatului Comisiei de la Vene ia pentruțdemocra ie prin drept, prof. univ. dr. IrinațMoroianu Zlătescu, membru titular al AIDC,prof. univ. dr. Ioan Alexandru, prof. univ. dr.Septimiu Chelcea, prof. univ. dr. tefanȘDeaconu, prof. univ. dr. Cristian Ionescu, prof.univ. dr. Ioan Vida, prof. univ. dr. SergiuMi coiu, cercet. t. dr. Aristide Cioabă, cercet.ș șt. Constantin Nica.ș

De remarcat, din cuprinsul acestui număr alrevistei studiile: Noi reglementări privindfinan area partidelor politice i a campaniilorț șelectorale (Ana Maria Pătru), Evolu iaț

legisla iei electorale în Bosnia i Her egovina.ț ș țLipsa unor reforme reale (Irena Hadziabdic),Reformele electorale i democra ia din Albaniaș ț(Lefterije Luizi (Lleshi)), Studiu de caz:publicarea rezultatelor preliminare în Kosovoprin utilizarea sistemului K-vote (KreshnikSpahiu, Dardan Berisha), Sistemul electoralmodern al Republicii Kazahstan: formare ișdezvoltare (Kuandyk Turgankulov), Scurteconsidera ii privind limita i continuitateaț șmandatelor preziden iale în america Latină.țTendin e electoraleț (Rustin-Petru Ciasc,Mariana Gabriela Stuparu) .

Ne-au re inut aten ia i lucrările publicate laț ț șrubrica Rapoarte, Sinteze i Informăriș :Remarcăm studiul privind ancheta întreprinsă depublica ie în filialele AEP pentru a urmărițactivitatea acesteia în anul 2015- an neelectoral.De asemenea, remarcăm raportul Percep ia iț șopinia tinerilor asupra proceselor electoraledin România (Bogdan Fartu nic, Oana Andrei)șprecum i raportul de cercetare privindșAvantajele implementării i certificării unuișsistem de management al calită ii la nivelulțîntregului proces electoral (Georgeta Buc an).ș

Dr. Adrian Bulgaru

CONSILIUL DREPTURILOR OMULUIA 29-A SESIUNE ORDINARĂ

Consiliul Drepturilor Omului ine anual treițsesiuni regulate, cu o durată totală de zecesăptămâni. Acestea au loc în martie (patrusăptămâni), în iunie (trei săptămâni) i înșseptembrie (trei săptămâni). La solicitarea uneitreimi din statele membre, Consiliul DrepturilorOmului poate hotărî în orice moment să ină oțsesiune specială care să abordeze încălcări grave

ale drepturilor omului i situa ii de urgen ă.ș ț țÎn perioada 15 iunie – 3 iulie a acestui an a

avut loc cea de a 29-a sesiune ordinară aConsiliului Drepturilor Omului.

În data de 16 iunie, Zeid Ra'ad Al Hussein,Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului,a transmis un mesaj clar: drepturile omului încămai contează. Domnia sa a arătat că în ciuda


celor 70 de ani care au trecut de la înfiin areațOrganiza iei Na iunilor Unite, i a numeroaseț ț șprogrese înregistrate în multe domenii, drepturileomului rămân inta unor atacuri sus inuteț țizvorâte din lăcomie, ambi ii i dispre fa ă deț ș ț țvie ile omene ti. „Prea multora li se neagăț șdrepturile economice i sociale iar rezultatul esteșsuferin a la o scară uria ă. Discriminarea este atâtț șde puternică i are o putere de penetrare atât deșmare încât se ajunge ca prea mul i să fie priva iț țde mijloacele de existen ă”.ț

Practica numirii, în cadrul cuvântării dedeschidere, a anumitor ări care prezintă motivețde îngrijorare a fost unul din subiectele atinse înprima zi a dezbaterilor, unele state membreconsiderând că este un obicei prin care doar suntfăcute de ru ine ările respective. Înaltulș țComisar nu a fost de acord cu acest punct devedere, el arătând că ru inea nu constă înșnumirea unei ări, ci în ac iunile,ț țcomportamentul i încălcările dovedite cu probeșdin ara respectivă.ț

„Cea mai mare fabrică a ru inii este negareașîn masă a drepturilor omului. Negarea dreptuluila via ă este indiscutabil un motiv de ru ine.ț șUciderile în masă un motiv de ru ine ocant iș ș șinepuizabil. Negarea demnită ii umane esteț

motiv de ru ine. Tortura este motiv de ru ine.ș șViolul este motiv de ru ine. Da, dăm nume deșări; ru inea statelor, acolo unde ea există, a fostț ș

deja aruncată asupra lor de acele state înse i”.și într-adevăr, Înaltul Comisar a numit 23 deȘ

state care prezintă motive de îngrijorare dinpunctul de vedere al drepturilor omului.

„Este inacceptabil ca acum să trăim vremuriîn care atacurile la adresa drepturilor omului săfie atât de numeroase. Aceste atacuri vin depeste tot – din partea statelor, a mili iilor, ațbandelor, a companiilor private i a unorșindivizi. Mesajul comun al tuturor acestoratacuri este că fiin ele umane nu se nasc toatețlibere i egale.ș

Dar acest lucru nu este adevărat, nici acum ișnicicând.

Dorim să lansăm mesajul că vom apăravictimele i pe cei ale căror voci nu se facșauzite, minorită ile i emigran ii, pe cei ceț ș țdenun ă încălcările pe blog-uri i pe apărătoriiț șdrepturilor omului. Să dăm de tire lumii cășvom face acest lucru fără teamă i fără favoruri,șindiferent de numele victimei sau de identitateaatacatorului”.

Valeriu Rendec

UNESCO - RAPORT DE MONITORIZARE: EDUCA IA PENTRU TO I 2000Ț Ț- 2015 – REALIZĂRI I PROVOCĂRI, 2015.Ș

Acest Raport, comandat de către Organiza iațpentru Educa ie, tiin ă i Cultură a Na iunilorț Ș ț ș țUnite (UNESCO, în numele comunită iiținterna ionaleț 2, reprezintă un studiuindependent, realizat prin efortul comun alorganiza iilor interna ionale, institu iilor iț ț ț șguvernelor. Acest Raport3 global de

2 Publicat de United Nations Educational Scientific and Cultural Organization, UNESCO Publishing, Paris, 2015.

3 Echipa de lucru care a elaborat raportul este pedeplin responsabilă pentru prezentarea faptelor ișstatisticilor din Raport, care nu reprezintă nici pe departevreo exprimare de opinie din partea organiza iei cu privirețla legisla ia sau statutul vreunei ări la care face referireț țRaportul. De i este tipărit sub egida UNESCO,șorganiza ia î i păstrează neutralitatea i calitatea deț ș șmoderator, ferindu-se de orice părtinire i dorind să î iș șpăstreze astfel obiectivitatea în acord cu principiile ișidealurile ONU.

monitorizare se bazează pe statistici, rapoarte,cercetări i expertize de specialitate i este unș șinstrument indispensabil pentru guverne,politicieni, cercetători, speciali ti în educa ie iș ț șstuden i.ț

Raportul, care este la cea de a 12-a edi ie iț șî i propune de această dată să analizezeșprogresul înregistrat la nivel global în domeniuleduca iei, în conformitate cu obiectivelețstabilite la Forumul mondial al educa iei, care ațavut loc la Dakar în 2000 i care aveau ca datășlimită de îndeplinire anul 2015.

În document se remarcă faptul că s-auînregistrat progrese: s-a accelerat ritmulcolarizării primare (aproximativ cu 34 deș

milioane mai mul i copii colariza i), s-a redusț ș ținegalitatea de gen în multe ări i multeț șguverne fac eforturi pentru a oferi copiilor oeduca ie de bună calitate. Cu toate acestea, înț


lume nu s-a atins încă obiectivul educa ieițpentru to i. Milioane de copii i de adolescen iț ș țnu sunt încă colariza i, iar cei care poartăș țpovara neîndeplinirii acestor obiective, sunttocmai cei mai săraci i mai dezavantaja i dinș țsocietate.

Prin analizele i statisticile pe care leșprezintă, Raportul se axează mai ales pe ce amai rămas de făcut la nivel global i subliniazășo serie de politici eficiente care ar putea asigurape viitor educa ia pentru to i. De asemenea,ț țpropune un set de recomandări pentrumonitorizarea i evaluarea obiectivelorședuca ionale post-2015.ț

Sunt analizate anual 200 de ări, iar munca vațcontinua prin implementarea agendei dedezvoltare durabilă post-2015, pe viitor urmânda se elabora Raportul Global de Monitorizare aEduca iei pentru To i.ț ț

În ciuda progresului înregistrat, cei 15 ani decercetare cuprin i în Raport arată rezultateșîngrijorătoare i reprezintă un semnal de alarmășpentru trezirea la realitate a guvernelor, a a cumșsubliniază în prefa a Raportului, DirectorulțGeneral al UNESCO, Irina Bokova.

Mai sunt încă 58 de milioane de copiine colariza i la nivel global i aproximativ 100ș ț șde milioane de copii care nu i-au terminatșcoala primară. S-a adâncit inegalitatea înș

domeniul educa iei. Este evident că totțcategoriile dezavantajate i vulnerabile sunt celeșcare au cel mai mult de suferit. Există oprobabilitate de patru ori mai mare pentru ceimai săraci copii ai lumii să nu se ducă la coalășdecât pentru cei mai boga i copii de pe planetă.țO mare barieră în calea educa iei rămân zonelețde conflict de pe glob.

O altă mare problemă este faptul că educa iațnu este finan ată îndeajuns. Multe guverne auțcrescut cheltuielile dar nu au eliberat fonduripentru educa ie neconsiderând că aceasta ar fi oțprioritate atunci când calculează bugetulna ional anual. Chiar i sponsorii i donatorii auț ș șredus ajutorul pentru educa ie încă din 2010.ț

Raportul porne te de la aceste realită i pentruș ța face recomandări concrete i la obiect pentrușlocul pe care ar trebui să îl ocupe educa ia înțviitoarele agende globale de dezvoltare.

În procesul de monitorizare a educa ieițpentru to i, Raportul urmăre te pe capitole celeț șase obiective principale: educa ia colară iș ț ș ș

pre colară; educa ia primară universală –ș ț

educa ia pentru to i; competen e pentru tineret iț ț ț șadul i; alfabetizarea adul ilor; egalitatea de gen;ț țeduca ia de calitate.ț

Conven ia pentru drepturile copilului dinț1989 i Declara ia Mondială cu privire laș țeduca ia pentru to i elaborată în 1990 laț țJomtien, Thailanda reafirmau că educa ia estețun drept al omului. Din nefericire realitatea aarătat că nu s-a ajuns la nivelul promisiunilorfăcute. A urmat Forumul Mondial al Educa ieițdin aprilie 2000, când comunitateainterna ională s-a reunit la Dakar, Senegal.țGuvernele din 164 de ări împreună cuțorganiza ii interna ionale, agen ii donatoare,ț ț țONG-uri i reprezentan i ai societă ii civile auș ț țadoptat Cadrul de Ac iune de la Dakar pentru ațputea îndeplini angajamentele privind educa iațpentru to i. Acolo au fost stabilite cele aseț șobiective de mai sus.

Raportul „Educa ia pentru to i” a monitorizatț țanual progresul înregistrat în domeniul atingeriiobiectivelor educa iei pentru to i i a celor douăț ț șobiective ale Mileniului privind educa ia.țCapitolele Raportului sunt structurate pe cele 6obiective.

În primul capitol al Raportului se analizeazăfolosirea unor abordări multi-sectoriale privindeduca ia pre colară i colară i se examineazăț ș ș ș șcalitatea serviciilor de educa ie, în specialțcazurile acelor educatori care nu dispun decalificarea sau de formarea necesară. De ișacesta este cel mai important obiectiv, cifrelearată că mai sunt încă enorm de multe de făcutîn domeniu. Analizând curentele i tendin eleș țdin ultimii cinci ani, Raportul ajunge laconcluzia că 57 de milioane de copii vor fi încăne colariza i în 2015. Mai mult decât atât, unulș țdin cinci copii din ări cu venituri mici sauțmedii nu î i vor termina coala primară în 2015.ș ș

În următorul capitol sunt analizate barierelecu care se confruntă grupurile de copiimarginaliza i i felul în care guvernele auț șîncercat să rezolve aceste probleme. Acestegrupuri includ copii apar inând unor minorită iț țetnice, lingvistice sau unor comunită i dețnomazi, unor familii care locuiesc în suburbiiinsalubre. Aici se mai adaugă i categoriașcopiilor cu dizabilită i precum i cea a copiilorț șcare sunt nevoi i să muncească de mici.ț

Capitolul al treilea discută în detaliuinegalitatea cu care se confruntă adolescen iițcare muncesc sau migran ii i recomandăț ș


politici educa ionale care să ofere a doua ansăț șacestor oameni. Obiectivul 4 î i propunea sășînjumătă ească cifra analfabetismului între 2000ți 2015, dar din nefericire de i rataș ș

analfabetismului scăzuse de la 24% la 18% înperioada 1990-2000, în prezent conform celormai recente estimări rata analfabetismului laadul i a ajuns la 16% i se estimează să ajungăț șla 14% în 2015. Africa sub-sahariană esteregiunea cu cea mai crescută rată aanalfabetismului (41%). Rata globală aalfabetizării este de 89%.

Cu privire la alfabetizarea adul ilor, în raportțse arată că pe glob există 781 de milioane deadul i analfabe i. Doar 17 din 73 de ări careț ț țaveau o rată a alfabetizării sub 95% în anul 200au reu it să reducă această rată la jumătate pânășîn 2015. De i s-au înregistrat progrese mari înșdomeniul egalită ii de gen, nicio ară nu vaț țrealiza acest obiectiv pe deplin până la finalulanului 2015. Mai mult decât atât cu toate cătehnologia mobilă i internetul au făcut sășcrească cererea pentru alfabetizare, nu seînregistrează încă un impact al acestora asupraalfabetizării.

În domeniul egalită ii de gen s-au înregistratțprogrese, dar în Africa sub-sahariană cele maisărace fete nu vor frecventa niciodată coalașprimară. Este necesar să se consolideze politicicare să împiedice căsătoria între copii sauviolen a bazată pe discriminare de gen. Estețevident că problemele cele mai mari îndomeniul egalită ii de gen apar în ările cele maiț țsărace sau în zonele de conflict.

Cel de al aselea capitol ș tratează desprecalitatea educa iei arătând că extindereațoportunită ilor pentru educa ie nu înseamnă înț țmod necesar i atingerea calită ii. Lipsaș țmanualelor i a resurselor conduce la o proastășformare a cadrelor didactice în ările mai sărace,țceea ce afectează profund calitatea educa iei.ț

După referirea la cele ase obiective aleședuca iei pentru to i în primele ase capitole,ț ț șRaportul continuă în capitolul apte ș cu analizaindicelui de dezvoltare al educa iei pentru to iț țpe ări, subliniind i o serie de ări cu date lipsăț ș țsau incomplete.

Cu privire la finan area în domeniul educa ie,ț țde i multe ări au suplimentat cheltuielile pentruș țeduca ie, aceasta continuă să nu constituie oțprioritate pentru multe alte bugete na ionale. Înțciuda angajamentelor luate la Dakar de a oferi

educa ie gratuită, în multe ări cu venituriț țscăzute, investi iile guvernamentale sunt foartețslabe, ceea ce înseamnă că familiei îi revincheltuielile legate de educa ia copilului.țDonatorii nu i-au îndeplinit obliga iile asumate,ș țiar coordonarea i distribuirea eficientă așajutoarelor interna ionale în domeniul educa ieiț țlipsesc cu desăvâr ire.ș

În ultimul capitol al Raportului suntprezentate obiectivele i intele pentru educa ieș ț țpost-2015 – realită i i perspective. În documentț șse subliniază că multe dintre noile inte pentruțeduca ie care au fost propuse nu sunt clare i leț șlipse te specificitatea deoarece nu se subliniazășrezultatele la care ar trebui să se ajungă, ceea cepoate submina posibilitatea îndeplinirii lor pânăîn 2030. Aceasta înseamnă că ările trebuie să î iț șconsolideze i reinventeze noi politici i săș șanalizeze serios posibilită i de alocare ațresurselor pentru educa ie. În caz contrar, nouațintă ca în toate ările educa ia secundară săț ț ț

devină universală pentru to i, s-ar dovedițnerealistă i de neatins. Resursele na ionale nuș țvor fi suficiente pentru a atinge toate obiectiveleale educa iei pentru to i în 2030. Analizeleț țstatistice arată că ajutorul pentru educa ie vațstagna în următorii ani. Este necesar ca ajutorulacordat ărilor cu venituri mici i medii săț șcrească în mod considerabil, cel pu in de patruțori mai mult decât în prezent.

Agenda pentru dezvoltare durabilă post-2015îi angajează pe membrii comunită iiținterna ionale la îndeplinirea unui el universalț țde înaltă demnitate care să asigure egalitatea degen configurarea unor societă i pa nice iț ș șprotejarea planetei. Educa ia este i ea cuprinsăț șîn această viziune globală. Tocmai de aceeaformularea obiectivelor i intelor pentruș țrealizarea educa iei pentru to i trebuie să fie maiț țclară i mai legată de realitatea concretă, pentrușca rezultatele ob inute să poată fi măsurate maițbine. Este tocmai ceea ce sus ine i propuneț șacest Raport.

Agenda pentru dezvoltare durabilă post-2015cartografiază drumul spre progres al ărilor i alț șpartenerilor pentru dezvoltarea acestora ișcontribuie la mobilizarea tuturor mijloacelorpentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Îndomeniul educa iei, care face parte integrantățdin această misiune planetară, trebuie învă atețlec ii din implementările strategiilor de pânățacum privind educa ia pentru to i. Comunitateaț ț


interna ională a celor care activează în domeniulțeduca iei trebuie să găsească urgent solu iiț țprivind respectarea angajamentelor politice,necesitatea suplimentării ajutoarelor financiare,dar i îmbunătă irea unor mecanisme deș țraportare. Atât guvernele cât i donatorii deșfonduri vor trebui să se axeze mai mult pe

probleme de echitate i calitate în politicile iș șprogramele de educa ie i să construiască pun iț ș țde legătură viabile între educa ie i alte sectoareț șale dezvoltării pentru ca Agenda de dezvoltarepost-2015 să poată fi adusă la îndeplinire.

Daniela Albu

AGEN IA PENTRU DREPTURI FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENEȚ– RAPORT DE ACTIVITATE APRILIE-MAI 2015.

În perioada 13-14 aprilie 2015, reprezentan ițai Agen iei pentru Drepturi Fundamentale auțsus inut o prezentare având ca subiectțexperien ele femeilor care au fost abuzate înțcopilărie. Prezentarea a fost sus inută în cadrulțunor evenimente la nivel înalt având ca temă ișabuzul asupra copiilor, evenimente ce s-audesfă urat în ora ul Orebro-Suedia.ș ș

Tot în această perioadă a avut loc la Vienaîntâlnirea dintre reprezentan ii FRA i Comitetulț șconsultativ al Platformei DrepturilorFundamentale (platforma FRA reprezentândpeste 400 de organiza ii neguvernamentale).țDiscu iile s-au purtat pe tema cooperării dintrețFRA i societatea civilă precum i cele maiș șrecente rapoarte FRA.

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale aținvitat societatea civilă i exper ii în perioadaș ț14-15 aprilie a. c. la o discu ie asuprațconcluziilor preliminare ale cercetării FRA îndomeniul violen ei împotriva copiilor cuțdizabilită i. Concluziile finale ale acesteițcercetări vor fi publicate în toamna acestui an.

Reprezentan i ai FRA au participat la oțîntâlnire consultativă la Viena, în data de 20aprilie a. c. , având ca temă „În elegerea iț șreac ia la crimele motivate de ură împotrivațevreilor”. Evenimentul a fost organizat deBiroul OSCE pentru Institu ii Democratice iț șDrepturile Omului (ODIHR).

Reprezentan i ai FRA au întreprins vizite pețteren în municipalitatea Bolonia - Italia, înperioada 21-23 aprilie a. c. , în cadrulproiectului LERI pentru incluziunea socială apopula iei rome.ț

De asemenea, în 21 aprilie a. c. a avut loc laViena o dezbatere tematică privind gestionareadiversită ii de către municipalită i i regiuniț ț ș

europene, dezbatere la care au fost prezen i i auț șluat cuvântul i reprezentan i ai FRA.ș ț

Un eveniment important cu participare FRAa avut loc în data de 22 aprilie a. c. : dezbaterearadiofonică cu privire la legea europeană aantidiscriminării. La dezbatere au luat parte ișmembrii ai Parlamentului European. S-adiscutat despre poten iala adoptare a directiveițantidiscriminare, care continuă să rămânăblocată încă din anul 2008.

În perioada 22-24 aprilie a. c. reprezentan i aițFRA au prezentat activitatea Agen iei înțdomeniul drepturilor persoanelor cu dizabilită ițla două dintre întrunirile Consiliului Europei.

La Centrul European de Formare i Cercetareșdin Graz a avut loc pe 27 aprilie a. c. odezbatere privind indicatorii drepturilor omuluiîn Uniunea Europeană, dezbatere la care auparticipat i reprezentan i ai FRA.ș ț

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale ațUniunii Europene a contribuit la dezbaterileprivind drepturile omului i deten ia în UE, înș țcadrul unei conferin e interna ionale care a avutț țloc la Viena, pe 29 aprilie a. c. Conferin a a fostțorganizată de Institutul Ludwig Boltzmannpentru Drepturile Omului i de Centrul pentrușImplementarea Drepturilor Omului,Universitatea din Bristol.

În calitatea sa de membră al cadrului UE depromovare, protec ie i monitorizare aț șConven iei ONU privind drepturile persoanelorțcu dizabilită i, Agen ia pentru Drepturiț țFundamentale a participat la o întâlnire întrereprezentan i mecanismului UE în acestțdomeniu i reprezentan i mecanismelorș țna ionale de monitorizare a implementăriițConven iei, care a avut loc la Bruxelles, în datațde 30 aprilie a. c.


Agen ia pentru Drepturi Fundamentale înțcooperare cu Re eaua Europeană ațOrganismelor pentru Egalitate (Equinet) i cușRe eaua Europeană a Institu iilor Na ionaleț ț țpentru Drepturile Omului (ENNHRI) aorganizat în perioada 4-5 mai a. c. la Viena, oîntâlnire pe tema consolidării cooperării dintrecele trei organisme pentru promovareadrepturilor fundamentale în Uniunea Europeană.

În perioada 4-5 mai a. c. , a avut loc laBucure ti un seminar al exper ilor în domeniulș țtransferului de inu ilor, la care au participat iț ț șreprezentan i ai FRA. S-a discutat acordarea dețsprijin de inu ilor care sunt transfera i pesteț ț țgrani ă.ț

De asemenea, tot în intervalul 4-5 mai a. c. ,a avut loc Forumul Salzburg al Conferin eițMinisteriale la St. Pölten, Austria, la care auparticipat i reprezentan i FRA. S-au discutatș țproblema stringentă a migra iei, precum iț șsitua iile cu care se confruntă securitatea internăța statelor europene.

Reprezentan i ai FRA au lansat la Bruxellesțpe 5 mai a. c. , cel mai recent raport intitulat„Justi ia pe în elesul copiilor – perspective iț ț șexperien e ale speciali tilor în domeniulț șdrepturilor copiilor”. Lansarea Raportului a avutloc pe parcursul a două dezbateri radiofonice îndirect cu membrii ai Parlamentului European.

În perioada 5-7 mai a. c. , reprezentan ii FRAțs-au întâlnit la Bruxelles cu reprezentan i aițsocietă ii civile i cu reprezentan i ai institu iilorț ș ț țna ionale pentru drepturile omului, pentru ațdiscuta raportul FRA privind exploatareamuncii. Raportul cu titlul „Exploatarea severă amuncii, circula ia muncitorilor în i dinț șinteriorul statelor UE” a fost dezbătut de exper ițîn domeniu, întâlnirea urmărind i elaborarea, înșcooperare cu FRA, a unei strategii decomunicare complementare, care să vizezeaceastă problemă cu care se confruntă stateleUE.

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale ațcontribuit activ la dezbaterile privind nouaagendă de securitate europeană, fiind invitată înperioada 6-7 mai a. c. de către Letonia, încalitate de de inătoare a pre edin iei UE, la oț ș țîntâlnire informală a Comitetului Permanent aConsiliului pentru cooperare Interna ională iț șSecuritate Internă (COSI).

Reprezentan i ai FRA au prezentat proiectulțagen iei privind autorită ile na ionale aleț ț ț

serviciilor secrete i de supraveghere în UE înșcadrul unei conferin e interna ionale, care a avutț țloc în perioada 11-12 mai a. c. În cadrul acestuieveniment s-au analizat evolu iile recente dințdomeniul protec iei datelor în UE, iar sesiuneațcu această temă a fost prezidată de reprezentan ițai FRA.

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale iț șComisia pentru Drepturile Omului a ConsiliulEuropei au lansat lucrări pe tema drepturilorpersoanelor transexuale i homosexuale înșcadrul reuniunii forumului IDADO dinMuntenegru, pe 12 mai a. c.

Conferin a anuală interna ională cu temaț ț„Victimele delictelor i crimelor în Europa:șperspective de viitor” a avut loc la Lisabona înperioada 13-14 mai a. c. , iar reprezentan ii FRAțs-au adresat participan ilor în cuvântul dețdeschidere.

Consiliul de administra ie i Comitetulț șexecutiv al FRA s-au întrunit în perioada 20-21mai a. c. pentru a analiza activitatea FRA înconformitate cu planul de lucru anual.

În data de 21 mai a. c. , reprezentan ii FRAțau prezentat i dezbătut la Var ovia raportulș șAgen iei „Justi ia pe în elesul copiilor” în cadrulț ț țunor întâlniri cu Ombudsmanul polonez pentrudrepturile copiilor.

Consiliul Europei a dezbătut în data de 27mai a. c. problemele cu care se confruntădrepturile fundamentale, un bilan al realizărilorți provocărilor pe anul 2014. Cu această ocazieș

au fost prezentat concluziile principale aleRaportului Anual al FRA pe 2014.

În perioada 27-29 mai a. c. a avut loc cea dea 9-a reuniune a Comitetului ad-hoc de exper ițpe problemele minorită ii rome, în cadrul căreiațreprezentan i ai FRA au prezentat activitateațAgen iei în acest domeniu. Reuniunea a avut locțla Strasbourg i a fost găzduită de cătreșConsiliul Europei.

Reprezentan i ai FRA au participat la oțConferin ă la nivel înalt cu tema eliminareațviolen ei bazate pe criterii de gen, care a avutțloc la Praga, în Republica Cehă în perioada27-28 mai a. c.

Tot pe tema violen ei pe criterii de gen,țreprezentan i ai FRA au participat în perioadaț28-29 mai a. c. , în Spania, la conferin ațorganizată de Institutul Balear de la Dona, încadrul proiectului de finan are europeanățAriadna.


În data de 2 iunie a. c. , a avut loc Conferin ațcu tema „Neglijarea serviciilor secrete îndemocra iile na ionale”. Conferin a a fostț ț țgăzduită la Bruxelles de către ParlamentulEuropean. Reprezentan i ai Agen iei pentruț țDrepturi Fundamentale, au prezentat activitateaFRA în domeniu.

În cadrul celui de al 9-lea Forum europeanpentru drepturile copilului, care a avut loc înperioada 3-4 iunie a. c. , la Bruxelles, s-adezbătut coordonarea i cooperarea integrată înșdomeniul protec iei drepturilor copilului,țdezbaterea la care au luat parte i reprezentan iș țai Agen iei pentru Drepturi Fundamentale.ț

Reprezentan i ai Agen iei pentru Drepturiț țFundamentale au contribuit la dezbaterileConsiliului Uniunii Europene privind protec iațcopiilor i rasismul, care au avut loc în data de 8șiunie a. c. , în cadrul unei reuniuni comune aGrupului de lucru pentru drepturilefundamentale, drepturile cetă enilor i dreptul laț șlibera circula ie a persoanelor (FREMP) i aț șgrupului de lucru pentru drepturile omului(COHOM). Acestea sunt două organismepregătitoare care fac parte din Consiliu i suntșresponsabile pentru politicile interne i externeșale UE în domeniul drepturilor omului.

În perioada 10-11 iunie a. c. , Agen ia pentruțDrepturi Fundamentale a organizat un seminarcu tema „integrarea romilor”, la Viena. Lalucrări au participat persoanele de contact peprobleme de integrare a minorită ii rome, dințstatele membre UE.

Institutul pentru Studii Baltice din Estonia aorganizat pe 12 iunie a. c. un seminar privindaccesul copiilor la justi ie. La eveniment auțparticipat i reprezentan i ai FRA care auș țprezentat concluziile raportului recent alAgen iei, „Justi ia pe în elesul copiilor”.ț ț ț

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale ațmoderat în data de 15 iunie a. c. o dezbatereprivind provocările cu care se confruntă statelemembre în implementarea cadrelor europene ișinterna ionale de respectare i protec ie aț ș țdrepturilor omului. Dezbaterea s-a desfă urat înșcadrul Conferin ei cu tema „Abuzurile asupraț

persoanelor vârstnice în Europa”.Reprezentan i ai FRA au participat pe 15ț

iunie a. c. la o Conferin ă interna ională avândț țca temă dezinstitu ionalizarea în UE iț șelaborarea pe viitor a unor politici de protec iețsocială în Europa.

În perioada 16-17 iunie a. c. Re eauațeuropeană a organismelor pentru egalitate(Equinet), a găzduit la Bruxelles o conferin ățdedicată rolului i importan ei Cartei Drepturilorș țFundamentale a UE în salvgardarea drepturilorfundamentale, asigurarea egalită ii iț șcombaterea discriminării. La eveniment auparticipat i reprezentan ii Agen iei pentruș ț țDrepturi Fundamentale.

Reprezentan i ai ora elor europene auț șparticipat în perioada 18-19 iunie a. c. la oConferin ă interna ională organizată de re eauaț ț țora elor europene (Eurocities network) iș șgăzduită de capitala Portugaliei, Lisabona.Principale teme de dezbatere au avut în vedereaccesibilitatea, locurile de muncă i incluziuneșsocială pentru persoanele cu dizabilită i. Agen iaț țpentru Drepturi Fundamentale a fost deasemenea, reprezentată la această întrunire i așavut rolul de raportor pentru seminarul dincadrul conferin ei, intitulat „De ce avem nevoiețpentru a implementa Conven ia ONU privindțpersoanele cu dizabilită i în spa iul UE?”.ț ț

Agen ia pentru Drepturi Fundamentale ațpublicat pe 25 iunie a. c. Raportul Anual 2014asupra drepturilor fundamentale, provocări ișrealizări în Uniunea Europeană. Raportul a fostprezentat Comitetului Parlamentului Europeanpentru libertă i civile, justi ie i Afaceri Interneț ț ș(LIBE).

În perioada 28-29 iunie a. c. , reprezentan i aițAgen iei pentru Drepturi Fundamentale auțparticipat la Summit-ul european alcomunită ilor evreie ti cu tema „Să consolidămț șîmpreună o atitudine comună”, care a avut loc laBarcelona. În cadrul acestui eveniment au fostprezentate cele mai recente studii FRA dindomeniu.

Daniela Albu


V. REMEMBER

ACTIVITĂ I PROPRII SAU ÎN COLABORAREȚ

Campania cu tema „Zilele de con tientizareșa autismului”, organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(1-3 aprilie 2015)

Conferin ă cu tema „Ocuparea for ei deț țmuncă: Avantajele autismului”, temă aleasă deOrganiza ia Na iunilor Unite pentru Ziuaț țInterna ională de Con tientizare a Autismului,ț șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în parteneriat cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, LigațIndependentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului, Asocia ia Română pentruș țLibertate Personală i Demnitate Umană,șAsocia ia pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei - Family Forum, Asocia ia Românățpentru Drepturile Femeii i Asocia ia Clubul deș țla Cheia “Victor Dan Zlătescu” (2 aprilie 2015)

Olimpiada de tiin e socio-umane, fazaș țna ională, organizată de Ministerul Educa iei iț ț șCecetării tiin ifice în parteneriat cu InstitutulȘ țRomân pentru Drepturile Omului la Mangalia(5-10 aprilie 2015)

Conferin a cu tema „Siguran a alimentarăț țpentru o bună sănătate” organizată cu ocaziaZilei Mondiale a Sănătă ii de Institutul Românțpentru Drepturile Omului, Asocia ia pentruțNa iunile Unite din România i Centrulț șInfoEuropa cu concursul Comisiei pentrudrepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor iț ț ț șAlian a Civiliza iilor (7 aprilie 2015)ț ț

Conferin a cu tema ț „Incluziunea socială ișdiscriminarea romilor în unele state membreUE” organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului cu ocazia Zilei interna ionaleța romilor, cu participarea unor reprezentan i aițsocietă ii civile, Ministerului Muncii, Familiei,țProtec iei Sociale i Persoanelor Vârstnice,ț șcadre didactice universitare, cercetători,doctoranzi i masteranzi (8 aprilie 2015)ș

Masă rotundă cu tema „România - la undeceniu de la semnarea Tratatului de Aderare laUniunea Europeană” organizată de InstitutulRomân pentru Drepturile Omului în colaborarecu Catedra UNESCO pentru drepturile omului,

democra ie, pace i toleran ă i Asocia ia pentruț ș ț ș țNa iunile Unite din România (24 aprilie 2015)ț

Conferin a cu tema „Cultura i mass-media”,ț șorganizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului, Facultatea de Drept aUniversită ii „Dimitrie Cantemir” din ClujțNapoca, Catedra UNESCO pentru drepturileomului, democra ie, pace i toleran ă iț ș ț șAsocia ia pentru Na iunile Unite din Româniaț ț(30 aprilie 2015)

Masă rotundă cu tema „Libertateamass-media în România sprijină transformareasocietă ii” organizată cu ocazia Zilei Mondiale ațLibertă ii Presei de Institutul Român pentruțDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, cuțconcursul Asocia iei Clubul de la Cheia,țAsocia iei pentru Promovarea DrepturilorțFamiliei - Family Forum, Asocia ia Românățpentru Drepturile Femeii i Asocia ia Românăș țpentru Apărarea Drepturilor Omului la Vărsta aTreia (5 mai 2015)

Masă rotundă cu tema „Egali, dar diferi i!”țorganizată cu ocazia declarării zilei de 8 mai caZi na ională a egalită ii de anse, de Comisiaț ț șpentru drepturile omului, culte i minorită i aș țSenatului României în parteneriat cu InstitutulRomân pentru Drepturile Omului i ConsiliulșNa ional de Combatere a Discriminării (6 maiț2015)

Conferin a cu tema „Drepturile omului într-oțEuropă unită, noi perspective”, organizată deInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Catedra UNESCO pentrudrepturile omului, democra ie, pace i toleran ă,ț ș țAsocia ia pentru Na iunile Unite din România iț ț șAsocia ia Clubul de la Cheia „Victor DanțZlătescu” cu ocazia împlinirii a 65 de ani de ladeclara ia Schuman i 30 de ani de la Consiliulț șEuropean de la Milano din iunie 1985 când s-adecis ziua de 9 mai ca Ziua Europei (8 mai2015)

Masă rotundă cu tema „Familia i rolul ei înșsocietate” organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România, Asocia iaț țpentru Promovarea Drepturilor Familiei -


Family Forum, Asocia ia Clubul de la Cheiaț„Victor Dan Zlătescu”, Liga IndependentăRomână pentru Drepturile Copilului ișTânărului, Asocia ia Română pentru LibertatețPersonală i Demnitate Umană i Asocia iaș ș țRomână pentru Drepturile Femeii cu ocaziaZilei interna ionale a familiei i Zilei na ionale aț ș țfamiliei române (12 mai 2015)

Dezbatere cu tema „Voluntariatul înRomânia – instrumente na ionale, regionale iț șuniversale” organizată cu ocazia SăptămâniiNa ionale a Voluntariatului: 11-17 mai, dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia Na iunilor Unite pentruț țRomânia (13 mai 2015)

Edi ia a IV-a a sesiunii na ionale deț țcomunicări tiin ifice a studen ilor iș ț ț șmasteranzilor organizată de UniversitateaCre tină „Dimitrie Cantemir” Facultatea deșDrept din Cluj Napoca în colaborare cuInstitutul Român pentru Drepturile Omului,Asocia ia tiin ifică de Dreptul Proprietă iiț Ș ț țIntelectuale, Societatea Autorilor i EditorilorșRomâni de Opere tiin ifice i Asocia iaȘ ț ș țAbsolven ilor Facultă ii de Drept (15 mai 2015)ț ț

Sesiunea de comunicări tiin ifice cu temaș ț„Dreptul la buna guvernare”, organizată de

coala Na ională de Studii Politice iȘ ț șAdministrative (SNSPA) în colaborare cu

coala Doctorală i Centrul de Drept Public iȘ ș știin e Administrative, Institutul Român pentruȘ ț

Drepturile Omului, Societatea Academică detiin e Administrative, Institutul de Drept PublicȘ ți tiin e Administrative al României iș Ș ț ș

Asocia ia pentru Na iunile Unite din România înț țcontextul aniversării a 25 de ani de activitate aSNSPA, a 70 de ani de la crearea ONU i 60 deșani de la primirea României în ONU (19 mai2015)

Masă rotundă cu tema „Supravegherea ișreprimarea comerțului ilicit cu tutun”, organizatde Institutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Clubul de la Cheia (ș ț 29mai 2015)

Conferin a cu tema “Protec ia i promovareaț ț șdrepturilor copilului în legisla ia na ională,ț țregională i universală” organizată de InstitutulșRomân pentru Drepturile Omului, LigaIndependentă Română pentru DrepturileCopilului i Tânărului, Asocia ia pentruș țPromovarea Drepturilor Familiei - Family

Forum cu ocazia Zilei Interna ionale a Copiluluiț(2 iunie 2015)

Edi ia a IV-a a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Eficien a normelor juridice. Perspectivețasupra interpretării i aplicării legii” organizatășde Facultatea de Drept, Cluj Napoca aUniversită ii Cre tine „Dimitrie Cantemir” înț școlaborare cu Institutul Român pentruDrepturile Omului, Academia Română –FilialaCluj a Institutului de Istorie "George Bari iu" -țDepartamentul de cercetări socio-umane,Asocia ia pentru Na iunile Unite din România,ț țInstitutul de tiin e –Administrative alȘ țRepublicii Moldova, Asocia ia Română deț

tiin e Penale - Bucure ti, Asocia ia tiin ificăȘ ț ș ț Ș țde Dreptul Proprietă ii Intelectuale, SocietateațAutorilor i Editorilor Români de Opereș

tiin ifice i Asocia ia Absolven ilor Facultă iiȘ ț ș ț ț țde Drept i Societatea Română a autorilor iș șpublici tilor de lucrări tiin ifice PERGAM-ș ș țBucure ti i Funda ia Eco România XXI (4-6ș ș țiunie 2015)

Masă rotundă cu tema „Planeta ta are nevoiede tine” organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țRomână pentru Drepturile Omului la un MediuSănătos, consacrată Zilei Mondiale a Mediului(5 iunie 2015)

Dezbaterea cu tema „NU exploatării prinmuncă a copilului - DA educa iei de calitate”țtema stabilită de Na iunile Unite pentru 2015țpleacă de la îndemnul de a acționa împotrivafolosirii copiilor pentru diverse munci.important în lupta împotriva muncii copiilor.Ac iune organizată de Institutul Român pentruțDrepturile Omului în colaborare cu Asocia iațpentru Na iunile Unite din România i Asocia iaț ș țpentru Promovarea Drepturilor Familiei„Family Forum”(12 iunie 2015)

Dezbatere cu tema „Aspecte practice aleaplicării i respectării dreptului la un procesșechitabil", organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România iț ț șAsocia ia Clubul de la Cheia (16 iunie 2015)ț

Masă rotundă cu tema "Dreptul omului la ovia ă sănătoasă", organizată cu ocazia ZileițMondiale de Luptă împotriva De ertificării i aș șSecetei de Institutul Român pentru DrepturileOmului în colaborare cu Asocia ia pentruțNa iunile Unite din România i Asocia iaț ș ț


Română pentru Drepturile Omului la un MediuSănătos (17 iunie 2015)

Masă rotundă cu tema „Drepturilerefugia ilor în România”, organizată dețInstitutul Român pentru Drepturile Omului încolaborare cu Asocia ia pentru Na iunile Uniteț țdin România i Asocia ia Clubul de la Cheia, cuș țocazia Zilei Interna ionale a Refugia ilor (18ț țiunie 2015)

Masa rotundă cu tema „Legisla ia na ionalăț țîn domeniul azilului i modul de aplicare alșacesteia”, organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în parteneriat cu CatedraUNESCO pentru drepturile omului, democra ie,țpace i toleran ă i Asocia ia pentru Na iunileș ț ș ț țUnite din România cu ocazia Zileiinterna ionale a refugia ilor (19 iunie 2015)ț ț

Masă rotundă cu tema „Drepturile sociale,parte integrantă a sistemului drepturiloromului”, organizată de Institutul Român pentruDrepturile Omului în parteneriat cu Asocia iațClubul de la Cheia (22 iunie 2015)

Dezbatere cu tema „ONU instrumente ișmecanisme privind promovarea i protec iaș ț

drepturilor omului” organizată în cadrulmanifestărilor dedicate împlinirii a 70 de ani dela semnarea Cartei ONU, de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România iț ț șCatedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă (26 iunie 2015)ț ș ț

Masă rotundă cu tema "Zilele Dunării înRomânia", organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România iț ț șAsocia ia Română pentru Drepturile Omului lațun Mediu Sănătos, consacrată ZileiInterna ionale a Dunării (29 iunie 2015)ț

Masa rotundă cu tema „Protec ia iț șpromovarea drepturilor omului la 65 de ani de laadoptarea Conven iei europene pentru apărareațdrepturilor omului i a libertă ilorș țfundamentale” organizată de Institutul Românpentru Drepturile Omului în colaborare cuAsocia ia pentru Na iunile Unite din România,ț țCatedra UNESCO pentru drepturile omului,democra ie, pace i toleran ă i Asocia ia Clubulț ș ț ș țde la Cheia (30 iunie 2015)

PARTICIPĂRI LA ALTE MANIFESTĂRI

Conferin a na ională de contenciosț țadministrativ cu tema „Caren e ale actualeițreglementări în materia contenciosuluiadministrativ” organizată de Universitatea dinBucure ti - Facultatea de Drept i edituraș șUniversul Juridic, în parteneriat cu EdituraWolters Kluwer (2 aprilie 2015)

Conferin a aniversară cu tema “România iț șproblematica ecologică” organizată cu ocaziaaniversării a 25 de ani de la înfiin areațUniversită ii Ecologice Bucure ti (3 aprilieț ș2015)

Conferin a cu tema „Evolu ia dreptuluiț țromânesc în contextul globalizării” organizatăde Universitatea Ecologică Bucure ti,șFacultatea de Drept i tiin e Administrative (ș Ș ț 3aprilie 2015)

Simpozionul cu tema „8 aprilie – Ziuainterna ională a romilor”, organizat de Comisiațpentru drepturile omului, culte i problemeleșminorită ilor na ionale a Camerei Deputa ilor înț ț țcolaborare cu Agen ia Na ională pentru Romi,ț țForumul European al Romilor i Nomazilor iș ș

Partida Romilor Pro Europa (8 aprilie 2015)Reuniunea Comitetului Director al Alian eiț

Civiliza iilor (CD ACONU) – România (ț 16aprilie 2015)

Lansarea Proiectului tiin ific na ionalș ț ț„Enciclopedia Juridică Română” organizată deInstitutul de Cercetări Juridice „Acad. AndreiRădulescu” al Academiei Române ișUniversitatea „Titu Maiorescu” din Bucure ti înșcolaborare cu Facultă ile de Drept iț șreprezentan ii profesiilor juridice (ț 16 aprilie2015)

Dezbatere cu tema „Perspectiva NATOasupra chestiunilor actuale de dreptinterna ional” organizată de Facultatea de Dreptța Universită ii din Bucure ti (16 aprilie 2015)ț ș

Sesiunea anuală de comunicări tiin ifice cuș țtema „Simplificarea imperativ al modernizării ișameliorării calită ii dreptului” organizată dețInstitutul de Cercetări Juridice „Acad. AndreiRădulescu” din cadrul Academiei Române (17aprilie 2015)

Conferin a cu tema „Drepturile pacien ilor –ț ț


între teorie i practică” organizată cu ocaziașZilei Interna ionale a Drepturilor Pacien ilor iț ț șZilei Mondiale a Hemofiliei de Comisia pentrudrepturile omului, culte i minorită i i Comisiaș ț șpentru sănătate publică din Senatul României cusprijinul Ministerului Sănătă ii, Casa Na ionalăț țde Asigurări de Sănătate i în parteneriat cușAsocia ia World Vision i Asocia ia Baxter (21ț ș țaprilie 2015)

edin a Consiliului de analiză privindȘ țproiectul Strategiei na ionale cu tema „Oțsocietate fără bariere pentru persoanele cudizabilită i” organizată de Ministerul Muncii,țFamiliei, Protec iei Sociale i Persoanelorț șVârstnice, Autoritatea Na ională pentruțPersoanele cu Dizabilită i (21 aprilie 2015)ț

Întâlnire în cadrul seriei uete culturale laȘFacultatea de Drept cu tema „Dreptul în lumeacontemporană i provocările la adresa lui”,șorganizată de Universitatea din Bucure ti –șFacultatea de Drept i Asocia ia Studen ilor înș ț țDrept (21 aprilie 2015)

Conferin a interna ională cu tema „Clasaț țpolitică i societatea civilă – lupta comunășîmpotriva traficului de persoane” organizată deComisia pentru învă ământ, tiin ă, tineret iț ș ț șsport, Grupul pentru combaterea traficului depersoane i Grupul Ecumenic de Rugăciune dinșParlamentul României în colaborare cuMi carea Europeană pentru Politici Cre tine iș ș șEuropean Freedom Network (22 aprilie 2015)

Edi ia a IV-a a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Dezvoltarea socială, administra ie iț șjusti ie” organizată de Facultatea de Rela iiț țInterna ionale, Drept i tiin e Administrativeț ș Ș țdin cadrul Universită ii „Constantin Brâncu i”ț șdin Târgu-Jiu (24-25 aprilie 2015)

A 54-a sesiune a Comitetului împotrivatorturii i altor pedepse sau tratamente crude,șinumane sau degradante, organizată de BiroulÎnaltului Comisariat ONU pentru DrepturileOmului (24-25 aprilie 2015)

A 16-a sesiune a Grupului de lucru alOrganiza iei Na iunilor Unite privind dreptul laț țdezvoltare, organizată de Institu iile Na ionaleț țde Drepturile Omului i Mecanisme Regionaleșde Drepturile Omului din cadrul BirouluiÎnaltului Comisariat ONU pentru drepturileomului (27 aprilie-1 mai 2015)

Sesiunea a II-a a Workshop-ului cu tema„Modele i procese fundamentale aleșmanagementului public adaptiv” organizat în

cadrul programului de studii postoctorale îndomeniul tiin elor administrative de Facultateaș țde Administra ie Publică a colii Na ionale deț Ș țStudii Politice i Administrative (5 mai 2015)ș

Seminar cu tema „Rela ii publice în mediulținterna ional” organizat de coala Na ională deț Ș țStudii Politice i Administrative (8 mai 2015)ș

Conferin a cu tema „Ziua Europei – 9 maiț2015” organizată de Ministerul AfacerilorExterne, Centrul InfoEuropa în colaborare cuReprezentan a Comisiei Europene la Bucure tiț și Biblioteca Centrală Universitară (8 mai 2015)ș

Dezbatere cu tema „Romii din România:între incluziune socială, migra ie, ghetoizare iț șrasism”, organizată de Comisia pentru afacerieuropene i Comisia pentru drepturile omului așSenatului României (11 mai 2015)

Marcarea Zilei interna ionale a diversită iiț țculturale i decernarea Diplomei „DimitrieșCantemir” organizate de Alian a Civiliza iilor –ț țONU în cadrul manifestărilor consacrateaniversării a 60 de ani de la aderarea Românieila ONU (21 mai 2015)

Edi ia a IX-a a conferin ei interna ionale cuț ț țtema „Political Science, International Relationsand Security Studies” organizată deDepartamentul de Rela ii Interna ionale, tiin eț ț Ș țPolitice i Studii de Securitate al Facultă ii deș ț

tiin e Socio-Umane-Universitatea „LucianȘ țBlaga” din Sibiu prin Centrul de Cercetări în

tiin e Politice, Rela ii Interna ionale i StudiiȘ ț ț ț șEuropene (22-24 mai 2015)

Ceremonia de decernare a titlului de DoctorHonoris Causa doamnei Maria P. Aristigueta –pre edintele Asocia iei Americane deș țAdministra ie Publică, organizată de coalaț ȘNa ională de Studii Politice i Administrativeț ș(25 mai 2015)

Dezbatere cu tema „Regimul libereicircula ii a cetă enilor români în străinătate”ț țorganizată de Comisia pentru drepturile omului,culte i problemele minorită ilor na ionale aș ț țCamerei Deputa ilor (26 mai 2015)ț

A XI-a conferin ă interna ională cu temaț ț„Probleme juridice de actualitate în domeniulfinanciar bancar” organizată de UniversitateaCre tină „Dimitrie Cantemir”, Asocia iaș țConsilierilor Juridici din Sistemul FinanciarBancar, Asocia ia Europeană pentru DreptțBancar i Financiar – România i Edituraș șWolters Kluwer – România (27-30 mai 2015)

Seminarul cu tema „Democra ia subț


provocarea politicilor de securitate” organizatde Asocia ia Pro Democra ia (APD) i Asocia iaț ț ș țEuropeană a Drepturilor Omului (AEDH) laPalatul Parlamentului (29 mai 2015)

Conferin a cu tema „Forme severe dețexploatare a lucrătorilor migran i în UE”,țorganizată de Agen ia pentru DrepturițFundamentale a Uniunii Europene ișPre eden ia lituaniană a Consiliului Uniuniiș țEuropene (1-2 iunie 2015)

Seminar cu tema „Rolul institu iilorțna ionale pentru drepturile omului înțpromovarea i protejarea drepturilor omului înșspa iul OSCE”, organizat la Var ovia de Biroulț șPermanent pentru Institu ii Democratice iț șDrepturile Omului (ODIHR) al Organiza ieițpentru Securitate i Cooperare în Europaș(OSCE) (1-3 iunie 2015)

Conferin ă dedicată Zilei europene ațdezvoltării, organizată de Comisia Europeană ișComitetul Interna ional al Institu iilor na ionaleț ț țpentru Drepturile Omului i Re eaua Europeanăș ța Institu iilor Na ionale pentru Drepturileț țOmului (3-4 iunie 2015)

Conferin a interna ională cu temaț ț„Societatea întemeiată pe cunoa tere. Norme,șvalori i repere contemporane” organizată deșUniversitatea Valahia din Târgovi te –șFacultatea de Drept i tiin e Administrative,ș Ș țCentrul de Studii Juridice i Administrative înșparteneriat cu Universitatea Na ională dețEduca ie la Distan ă din Spania, Universitateaț țCastilla La Mancha, Facultatea de Drept iș

tiin e Sociale din Spania, Universitatea dinȘ țPite ti, Facultatea de Drept i tiin eș ș Ș țAdministrative, Centrul de Studii Juridice ișAdministrative, Camera Notarilor PubliciPloie ti i Societatea Română de Dreptș șEuropean (5-6 iunie 2015)

A aptea edi ie a Conferin ei interna ionaleș ț ț țcu tema „European Conference on Social andBehavioral Sciences”, organizată la SNSPA,prin Facultatea de Comunicare i Rela ii Publiceș ț

de International Association of Social ScienceResearch (Turcia) (11-13 iunie 2015)

Conferin a interna ională cu tema „Problemeț țactuale din administra ie i justi ie” organizatăț ș țde Universitatea Petrol-Gaze din Ploie ti,șCentrul de Studii i Cercetări Juridice iș șSocio-Administrative, Asocia ia Română dețDrept i Afaceri Europene (ARDAE), Societateașde tiin e Juridice i Administrative (ADJURIS)Ș ț ș(12 iunie 2015)

Masă rotundă cu tema privind tematicadezvoltării durabile i cooperăriișinterinstitu ională cu participarea domnuluițChristian Friis Bach – secretarul executiv alComisiei Economice ONU pentru Europa(UNECE) (15 iunie 2015)

Seminarul regional cu tema „Obiectivele deDezvoltare Durabilă pentru parlamentele dinEuropa Centrală i de Est” organizat de CamerașDeputa ilor împreună cu UniuneațInterparlamentară (15-16 iunie 2015)

Conferin a cu tema „Lupta împotrivațabuzului fa ă de vârstnici în Europa”, organizatățde Consiliul Europei, Comisia Europeană,Comitetul Regiunilor, Age Platform Europa ișRe eaua Europeană de Institu ii Na ionaleț ț țpentru Drepturile Omului (ENNHRI) cu prilejulcelei de-a zecea aniversări a Zilei mondiale decon tientizare a abuzului fa ă de vârstniciș ț(15-18 iunie 2015)

A 62-a conferin ă interna ională cu temaț ț„Impactul gestionării timpului asupra vie ii dețfamilie” organizată sub patronajul MunisteruluiFamiliei, Vârstnicilor, Femeilor i Tinerilor dinșGermania de Comisia interna ională privindțrela iile de cuplu i de familie (ICCFR) (22-24ț șiunie 2015)

Seminar cu tema „Politici Cre tine –șFundamentarea Biblică i Patristică. ContextulșEuropean” organizat de Comisia pentrudrepturile omului, culte i minorită i na ionale aș ț țSenatului României i Funda ia Sfânta Irina (23ș țiunie 2015)


ISSN 1220--613X GRATUIT

DREPTURILE OMULUI - IRDOirdo.ro/irdo/pdf/793_ro.pdf · ediie îngrijită de Centrul de Informare...

Documents

Transcript of DREPTURILE OMULUI - IRDOirdo.ro/irdo/pdf/793_ro.pdf · ediie îngrijită de Centrul de Informare...